Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DIABETUL ZAHARAT
Diabetul zaharat este o boala de metabolism cu evolutie cronica, caracterizat d.p.d.v. biologic prin perturbarea metabolismului glucidic (evidentiata prin hiperglicemie bazala permanenta sau numai prin scaderea tolerantei la glucoza) la care se asociaza si perturbari ale metabolismului lipidic si protidic, toate datorita deficitului absolut sau relativ de insulina. Clasificare etio-patologica: I)Clase clinice cuprind urmatoarele categorii: A)Dibetul zaharat clinic manifest *caracteristic este ca glicemia bazala este peste limite;e normale in mod permanent *include urmatoarele tipuri: 1)DZ I (insuliuno-dependent) - deficit f. sever (absolut) de insulina -majoritar are determinism genetic ereditar -mecanismul patogenic este autoimun -debut in copilarie / adolescenta =>DZ juvenil 2)DZ II (insulino-independent) -deficit insulinic mai putin sever -are determinism genetic -nu este implicat mec imun -se asociaza frcvent cu obezitatea -debut dupa 40-45 de ani =>DZ de maturitate (al adultului) 1)+ 2) = DZ primare (cu determinism genetic) 3)DZ secundar = DZ asocit cu alte conditii patologice pricipalele conditii patologice ce pot induce DZ dunt: *diferite afectiuni endocrine cu descarcarea de hormoni antagonisti insulinei (hipertiroidism, hipercorticism) *tratamente abuzive de lunga durata si cu doze mari de medicamente ce scad secretia de insulina, sau scad efectul insulinei la niv. tisular ( cresc rezistenta tisulara la actiunea insulinei) =medicamente cu potential diabetogen (preparate cortizonice, pe baza de horm. tiroidieni, diuretice tiazidice, -blocante, anticonceptionale orale) *pancreatite severe ce se pot extinde si la pancreasul
endocrin cu afectarea tesutului pancreatic,secretor de insulina B)DZ caracterizat prin scaderea tolerantei la glucoza -in forma usoara glicemia bazala este normala =>in conditii bazale rezervoarele de insulina sunt suficiente. -in suprasolicitari ale secretiei pacreatice de insulina, rezervele functionale de insulina nu sunt suficiente =>glicemia creste cu mul mai mult decat la omul sanatos =>toleranta la glucoza scazuta. -suprasolicitari: hiperglicemia postprandiala hiperglicemia postagresiva (dupa infectii severe / traumatisme) -in practica, la un pacient suspicionat de astfel de DZ i se face un GOTT (glucose oral tolerance test) -principiul GOTT: se adm. glucoza si se det glicemia timp de 2h la intervale diferite de timp. C)DZ gestational - apare la unele gravide si de obucei dispare cu terminarea sarcinii - poate avea o forma usoara caract. prin scaderea tolerantei, sau chiar forme clinic manifeste. II)clase cu risc statistic crescut - cuprind acele categorii de indivizi ce vor face, cu probabilitate crescuta, in viitor un DZ caracterizat prin scaderea tolerantei /clinic manifest, pentru ca intrunesc factori de risc: *antecedente eredutare de DZ (tip I +II ) *obezi (tip II ) *endocrinopatii cu descarcare de hormoni antagonisti ai insulinei *consumatori cronici de medicamente cu potential diabetogen
*polifagie *polidipsie Deficitul de insulina duce la topirea tesutului adipos, a tesutului muscular scheletic =>indivizi f. slabi =>DZ slab (DZ II = DZ gras ) Mecanismul patogenic este imun. D.p.d.v. histologic se caracterizeaza printr-o infiltrare limfoplasmocitara in pancresului endocrin. Deasemenea sunt implicati si factori genetici si mul mai putini factori de mediu. Dintre factorii genetici: existenta unor gene ce confera predispozitie la distrugerea autoimuna a cel pancreatice secretoare de insulina.Aceste gene apartin sistemului HLA,aflat pe cromozomul6 (implicat in sint. complexelor majore de histocompatibilitate I si II.MCH-I este un complex prezent pe mb.tuturorcel.nucleate.MCH-I si MCH-II sunt unice pt. un individ.Sistemul imunitar rec. MCH-I al celulelor =>o recunoaste astfel ca "SELF si nu o ataca.MCH-II exista pe suprafata APC.Indivizii predispusi, au in configuratia lor genetica anumite gene predispozante: HLA-B8, HLA-B15, HLA-A1, HLA-DR2, HLA-DD3, HLZ-DW2, HLA-DW7, HLA-DW8, HLA-DQ.Sansele cresc cu cat are mai multe astfel de gene predispozante.Existenta acestoe gene induce o serie de modificari in str. MCH-I si MCH-II.Concret: MCH-I de pe suprafata cel pancreatice recunosc si leaga in mod anormal Ag pancretica pe cere le expun cel. imunocompetente intr-o forma imunogena, nu tolerogena.Existenta genelor induce prezenta pe suprafata cel a MCH-II anormal => cel. pancreatice se comporta ca APC. MCH-II anormal, leaga si expune la supraf.Ag pancreatice,celulelor imunocompetente. MCH-II anormal poate exista si la niv macrofagelor, astfel acestea pot recunoaste si lege autoAg pancreatice.Se poate declansa atat RIU (=> autoAc-antipancreatici), cat si RIC (cu activarea LTc ce invadeaza si distrug tesutul pancreatic). Distrugerea este progresiva =>totala => deficit absolut. Rar in declansarea DZ I apar si factorii de mediu (si in absenta susceptibilitatii genetice), si anume virusuri ce tropism pancreatic (Coxsakie, rubeolic, urlian).Acestea produc alterari ale cel. pancreatice =>expinerea anumitor autoAg (in mod nnormal mascate) =>cel. nu mai sunt rec. ca self => elaborarea de Ac-anti cel. pancreatice.Uneori exista asemanari intre comp. mb virale si ale mb. cel. pancreatice =>Ac-antivirali pot act. incrucisat: virus + cel pancreatice, pe cere le distrug.
colesterolului, si ciclului Krebs datorita activarii enzimelor sale cheie (piruvat-dehidrogenaza, citrat-sintataza, malat-dehidrogenaza). c) la niv.tes. muscular, insulina stimuleaza depunerea surplusului de glucoza sub forma de glicogen,pri stimularea glicogen-sintetazei d) inhiba glicogenoliza in inhibarea activitatii fosforilazelor. e) la niv. hepatic, inhiba gluconeogeneza,pt. ca inhiba cele 4 enzime cheie: piruvat-decorboxilaza, fosfo-enol-piruvat-carboxi-kinaza, 1,6difosfataza, G-6-fosfataza. TOATE ACESTE EFECTE CONDUC IN FINAL LA HIPOGLICEMIE In DZ, dat. deficitului de insulina, aceste 5 mecanisme sunt perturbate =>efecte contrarii =>HIPERGLICEMIE. Cand glicemia este ami mare de 180mg%,cantitatea de glucoza filtrata glomerular devine mult prea mare =>este depasita capacitatea maxima tubulara de reabsortie renala a glucozei =>cantitatea excedentara este eliminata pri urina =>GLICOZURIA. Dar, cum glucoza are ef. osmotic, eliminarea renala de glucoza va antrena si o eliminare crescuta de apa =>POLIURIA. Poliuria det. deshidratare extracel. hipertona (creste [Na] si [Glu] ) =>hipertonia extraga apa din sectorulintracel => priederea continua =>tendinta la deshidratare globala =>stimularea mecanismului setei =>ingesti de cantit. crescute de apa =>POLIDIPSIA. Scaderea patrunderii glucozei in neuronii din centrul foamei => senzatir permanenta de foame =>POLIFAGIA (neuronii centrului foamei sunt singurii neuroni insulinodependenti).
In DZ I,cu deficit sever de insulina, sinteza de proteine scade f. mult si predomina catabolismul proteic (astfel se explica topirea progresiva a maselor musculare, vindecerea anevoioasa a leziunilor tisulare si focarelor inflamatorii ,riscul crescut pt. complicatii infectioase, prin afectarea sint. de IgG, nivelele circulatorii crescute ale catabolitilor protidici: uree, ac. uric, creatinina ).
=>CETOGENEZA (ac. hidroxi-butiric, acetona, ac.cetoacetic) Sintetizati in cantitati crescute,este depassita capacitatea de utilizare tisulara => acumularea lor in org. => acidoza metabolica = cetoacido za diabetica. In cazul deficitului sever, este si mai mult scazuta sint de lipoproteine, este si mai crescut nivelulcirculant,deoareca scade si metabolismul periferic =>risc crescut la complicatii ateromatoase. Chiar si in stadiile initiale ale DZ II, niv. lipidelor este crescut, pt. ca excesul de insulina stimuleaza formerea de lipoproteine cu continut mare de TG.