P. 1
05. Cap 5 Oboseala si Somnul 111-116

05. Cap 5 Oboseala si Somnul 111-116

|Views: 53|Likes:
Published by Marin Gh Ciobanu

More info:

Published by: Marin Gh Ciobanu on Apr 11, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/30/2012

pdf

text

original

_______________________________________________________O b o s e a l a ş i s o m n u l

OBOSEALA ŞI SOMNUL
OBOSEALA anemiei (paloare, sensibilitate la rece, ameţeli, puls ridicat, respiraţie greoaie). Dar aceasta poate avea loc şi ca urmare a unui lung şir de boli: gripă, alergie, paraziţi intestinali, mononucleoză infecţioasă (boala sărutului), tuberculoză, boli de tiroidă (hipotiroidismul) care provoacă lene, senzaţie de rece, piele uscată, constipaţie sau hipertiroidismul care generează oboseală, tremurături, puls ridicat, iritabilitate şi pierdere în greutate), diabet (sete mare, urinare frecventă, vedere tulbure şi infecţii repetate), hepatita virală, infecţii sau inflamaţii ale tubului digestiv, boli ale ţesutului conjuctiv (fibromialgie), boli congenitale de inimă, insuficienţă renală, intoxicaţie cu plumb, infecţie cu HIV , sau pur şi simplu sindrom de oboseală cronică. Oboseala uşoară se manifestă iniţial prin nelinişte musculară, urmată de fluctuaţii emoţionale şi scăderea randamentului. Dacă nu se face o pauză de 5-15 minute, oboseala se accentuează, persoana trebuie să facă un efort în plus, pentru a continua activitatea, şi apar: dureri de cap şi la inimă (precordiale), palpitaţii, hipertensiune trecătoare, scăderea poftei de mâncare, dureri abdominale ş.a. Surmenajul

Oboseala este un fenomen normal, apărut după efectuarea unor activităţi fizice sau intelectuale intense. Se manifestă prin scăderea puterii de funcţionare, însoţită de o senzaţie caracteristică.
Oboseala trebuie deosebită de surmenaj, apărut după o activitate excesivă, prelungită, neraţională, fără suficiente pauze, adesea asociată cu consum de tutun, cafea sau droguri. Mai trebuie deosebită de astenie stare anormală, patologică, având cauze diferite, asociată cu unele afecţiuni organice sau psihice.

Cu capul pe rucsac Cauzele oboselii Adolescenţii au multă energie, de aceea, când se plâng de oboseală, trebuie luaţi în serios. În majoritatea cazurilor, oboseala este o reacţie la programul şcolar supraîncărcat, stres, anxietate, conflict sau depresie. Alte cauze ale oboselii pot fi: somnul insuficient, prea multă activitate, cură de slăbire, obezitate, sarcină, unele medicamente sedative, alcoolul, pastilele anticoncepţionale, antihistaminice, tetraciclina. Rareori, oboseala poate apărea din cauza

Este rezultatul epuizării organismului, în urma unor activităţi prelungite. Rezultă un dezechilibru funcţional între scoarţa cerebrală şi centrii subcorticali, cu manifestări diverse: dureri de cap matinale, paloare, tulburări de somn, scăderea rezistenţei imunitare, fenomene cardiovasculare, digestive şi emoţionale. Persoana apare nemulţumită, nesigură de sine, se controlează, comunică şi ia decizii cu greutate şi se însoţeşte de depresie, anxietate, astenie, oboseală, scăderea stimei de sine şi sentimentul de învinovăţire. Dacă te simţi foarte obosit mai mult de câteva săptămâni, fără să faci un efort prea

111

Adolescenţii_____________________________________________________________________
mare sau să fii stresat, e cazul să te duci la doctor. Medicul îţi va cere să descrii oboseala şi-ţi va pune şi alte întrebări: - programul şcolar şi extraşcolar; - ce medicamente iei; - cât de activ sau cât de stresat te simţi; - cum mănânci şi cum dormi; - de cât timp eşti obosit (după viroză, poţi fi obosit o lună întreagă); - dacă ai simţit brusc că eşti obosit (posibil viroză, medicamente sau stres) sau treptat (anemie, depresie, diabet sau boli de tiroidă); - dacă oboseala apare de dimineaţă şi se menţine de-a lungul zilei (depresie). Ţi se vor prescrie şi examene de laborator (examen de sânge – pentru anemie, infecţie; viteză de sedimentare – pentru inflamaţii cronice; glucoză – pentru diabet; uree şi creatinină – pentru boli de rinichi sau hormoni tiroidieni). • păstrarea unui echilibru între muncă şi odihnă; • intercalarea pauzelor şi a recreaţiei, cu mişcări uşoare, plimbări scurte (odihnă activă ziua) după activitatea intelectuală; • activitate fizică aerobică progresivă, cu evitarea oboselii repetate (vezi cap. respectiv); • respectarea bioritmului organismului şi a perioadelor de randament maxim: între orele 9-12 şi 14-17, iar ca zile, miercuri şi joi; • somn de 8-9 ore (odihnă pasivă); • alimentaţie echilibrată, cu includerea mesei de dimineaţă; • evitarea sedentarismului, a drogurilor, inclusiv a fumatului; • exerciţii de relaxare, meditaţie. Sindromul de oboseală cronică Este o boală fără o cauză evidentă, precisă, care se manifestă printr-o oboseală puternică, ce nu se ameliorează cu repaus la pat şi se înrăutăţeşte, o dată cu activitatea fizică sau cu cea mintală. Medicul îţi poate pune diagnosticul de sindrom de oboseală cronică, dacă ai o oboseală persistentă, neexplicabilă, care durează de cel puţin 6 luni şi ai cel puţin jumătate din următoarele semne sau simptome: - dureri în gât; - ganglioni dureroşi şi uşor măriţi la gât şi la subsuoară; - dureri musculare inexplicabile; - durere care se mută de la o articulaţie la alta, fără umflătură sau roşeaţă; - durere de cap nouă; - tulburări de somn; - pierdere de memorie sau concentrare; - epuizare extremă, după o activitate fizică normală.

Ce se poate face:

Ce se poate face: Dacă nu se găseşte o explicaţie medicală pentru oboseală, medicul poate să-ţi dea aceste sfaturi: • fă un exerciţiu fizic gradat, dar zilnic şi continuu; poate să ţi se pară greu la început, dar cu timpul îţi măreşte rezistenţa corpului şi îţi micşorează oboseala; începe încet, timp de 10 minute şi măreşte durata la 30 de minute de activitate moderată/zi; • stabileşte-ţi un ritm de viaţă tolerabil; învaţă să-ţi împarţi timpul şi energia şi să dai prioritate lucrurilor mai importante; • redu stresul; practică tehnici de respiraţie: respiraţie adâncă, relaxare musculară profundă şi meditaţie. Fă-ţi timp să te relaxezi zilnic, învaţă să refuzi şi să eviţi o activitate prea încărcată; • fă-ţi un program de somn, camera în care dormi trebuie să fie întunecoasă, liniştită şi răcoroasă; • fă o baie caldă, înainte de culcare.
SOMNUL

Ce este somnul
Somnul este o fază normală, periodică şi reversibilă, datorată nevoii vitale de odihnă periodică a organismului. Somnul nu este o perioadă de relaxare pentru creier. Creierul este foarte activ în timpul somnului. Neuronii pot continua să memoreze, în timp ce persoana doarme. Unii consideră că pot învăţa în timpul somnului. Creierul ne

112

_______________________________________________________O b o s e a l a ş i s o m n u l
spune când este timpul de somn. Aceasta face parte din ritmul biologic de 24 de ore (circadian, de la circa diem, care - în latină înseamnă “aproape o zi”). Ceasul biologic Activitatea şi repaosul, ingestia de lichide, formarea de urină, temperatura corpului, debitul cardiac, consumul de oxigen, creşterea şi activitatea glandelor endocrine, toate participă la ciclul de 24 de ore al ceasului biologic. Senzaţia de lumină primită de retină este trimisă într-o zonă mică de la baza creierului, numită hipotalamus. Un nucleu din hipotalamus serveşte ca ceas biologic, ce reglează ciclul între starea de veghe şi somn. Fibre de la acest nucleu ajung la glanda pineală, care răspunde la variaţiile de lumină. Când lumina scade, creşte secreţia de hormon melatonină a glandei pineale. Persoana devine somnolentă. Ceasul biologic înnăscut al celor mai mulţi oameni funcţionează cu un ciclu de 25 de ore (nu 24), dar, pentru că soarele sau alte lumini puternice pot influenţa centrii nervoşi, ceasul biologic uman se adaptează la ciclul de 24 de ore. Ritmul circadian este influenţat de numeroase semnale: sunetul ceasului deşteptător, zgomotul camionului din stradă sau orele de masă. Când se trece de la ora de vară la cea de iarnă şi invers sau zburăm cu avionul pe cealaltă parte a lumii, avem dificultăţi cu ceasul biologic. Simptome asemănătoare celor de după zborul îndelungat cu avionul (jet lag) se întâlnesc la persoanele care lucrează în ture de noapte. Lipsiţi de semnalele luminii solare, aceştia sunt cuprinşi de o somnolenţă necontrolabilă în timpul lucrului, suferă de insomnie, au risc crescut de boli de inimă, digestive, emoţionale şi mintale. Frecvenţa şi gravitatea accidentelor la locul de muncă cresc în turele de noapte, de ex. accidentele de la uzinele nucleare din Cernobâl şi Three Mile Island. Se poate reduce oboseala din turele de noapte, prin folosirea luminii puternice la locul de muncă, micşorarea schimbărilor de tură şi intercalarea unor perioade scurte de somn. Fazele somnului Trecerea de la veghe la somn se face treptat, printr-o stare de somnolenţă. De obicei te simţi obosit, te întinzi pe pat, devii neclar, mai indiferent la ce se întâmplă în jur, muşchii se relaxează, pulsul, tensiunea arterială şi temperatura scad, închizi ochii şi adormi.

Ochi treaz şi ochi somnolent Somnolenţa este frecventă la adolescenţii care nu au dormit suficient. Se întâlneşte în timpul orelor, iar unii elevi chiar adorm pentru scurt timp în clasă.

Elev dormind în clasă
Somnolenţa este deosebit de periculoasă dacă şofezi, deoarece poate duce la accidente grave. Activitatea creierului în timpul somnului În timpul somnului, activitatea creierului este ciclică. Ciclurile durează aproximativ 90 de minute şi se repetă de 4-5 ori, în timpul

113

Adolescenţii_____________________________________________________________________
nopţii. Sunt două categorii de somn: somn lent, non REM (NREM), cu activitate cerebrală lentă şi somn REM (Rapid Eye Movements = mişcări rapide ale ochilor) . Ciclul, format din mai multe stadii de profunzime (de la 1-4, în ordinea profunzimii somnului, de la superficial la profund), începe cu somnul non REM. Apoi stadiile se inversează, de la profund la superficial şi somnul atinge faza REM. Când eşti trezit brusc din faza NREM, eşti uşor confuz pentru puţin timp. Undele electrice ale creierului, mişcările oculare şi tonusul muscular se modifică. Somnul REM e numit şi somnul paradoxal, deoarece undele electrice ale creierului seamănă mai mult cu cele din starea de veghe, decât cu cele care apar în somn. Somnul este necesar creşterii şi dezvoltării sistemului nervos. În prima parte a nopţii, predomină fazele 3 şi 4, iar în a doua, fazele 1 şi 2. Trezirea de dimineaţa se face din somnul paradoxal (REM). Dacă te trezeşti în timpul somnului REM îţi poţi aminti cu uşurinţă visele. Durata perioadei de somn REM scade cu vârsta. La nou-născut ea este de 50% din durata totală a somnului, iar la adolescenţi este de doar 25%. E posibil să existe o legătură între inteligenţă şi durata viselor. Persoanele cu un coeficient de inteligenţă sub 70 au o durată mai scurtă de somn REM. Există o nevoie biologică de a visa. Multe religii sau şcoli de psihologie dau viselor o semnificaţie simbolică. Somnul este hrana creierului. În timpul somnului REM, după unii, are loc: - dezvoltarea creierului; - refacerea substanţelor chimice din creier; - dezvoltarea coordonării mişcărilor oculare; - acumularea şi organizarea memoriei; eliminarea informaţiilor inutile, curăţirea spaţiului pentru memorie nouă şi încorporarea faptelor noi în memoria de durată; - eliminarea, rezolvarea problemelor şi stresului în timpul viselor. Ca adolescent, ai nevoie de 9 ore şi 15 minute de somn zilnic. Dacă nu dormi suficient, lipsa de somn se acumulează. Te simţi obosit, deprimat, somnolent, iritabil şi supărat. Chiar o somnolenţă uşoară îţi reduce capacitatea de a memora şi randamentul pe care îl ai la şcoală. Ritmul tău de somn şi veghe, aşa-zisul ceas biologic sau ritm circadian, este diferit de cel al adulţilor: eşti vioi la ora 9-10 seara, când ar trebui să fii obosit şi vrei să te trezeşti târziu dimineaţa, te trezeşti greu şi moţăi sau chiar adormi în clasă. De aceea, o idee ar fi ca orele de şcoală pentru liceu să înceapă după ora 9 a.m. Somnul ajută învăţătura şi memoria. În timp ce dormi, continui să înveţi ceea ce ai studiat, înainte de culcare. După ce ai studiat o lecţie, somnul e tot atât de important, ca atunci când te odihneşti înainte de examen. Dacă dormi puţin, eşti mai instabil şi îţi controlezi cu greu atenţia şi emoţiile. • Fă-ţi un program regulat de culcare şi trezire şi menţine-l în zilele de şcoală, dar şi la sfârşit de săptămână sau în vacanţe. Nu-ţi schimba programul mai mult de două nopţi consecutive, nu întârzia mai mult de o oră la culcare şi culcă-te după-amiaza, dacă ţi-e somn în timpul zilei. • Află de câte ore de somn ai nevoie. Cei mai mulţi adolescenţi au nevoie de 8,5 - 9,25 ore de somn. Cum ştii la ce oră trebuie să te trezeşti dimineaţa: calculează la cât te duci la culcare, pentru a avea cel puţin 8 ore şi jumătate de somn. • Mergi la culcare la 10 seara, într-o cameră răcoroasă; închide cartea, radioul, televizorul sau Internetul. • Stinge lumina, seara la culcare, şi fă cât mai multă lumină, dimineaţa. Lumina trimite semnale la creier, care îi spun când să se pregătească de somn şi când să se trezească. • Nu dormi până la prânz la sfârşit de săptămână, dacă în restul zilelor te scoli la 6 dimineaţa, deoarece îţi perturbi ritmul de somn. Mai bine dormi cel mult o oră-două în plus. • Evită să stai treaz la ore târzii. Aceasta îţi schimbă ritmul de somn şi nu mai poţi fi alert a doua zi sau chiar după aceea.

Sugestii:

114

_______________________________________________________O b o s e a l a ş i s o m n u l
• Înţelege-ţi ritmul biologic. Încearcă să îţi aranjezi programul zilnic în funcţie de ceasul tău biologic. • Participă în mod regulat la activităţi fizice în timpul zilei, dar nu înainte de culcare. • Nu şofa şi nu-ţi lăsa prietenii să conducă maşina, când sunt somnoroşi. • După-amiaza şi seara evită cafeaua, ceaiul, cacao, ciocolata, cola şi nicotina, care sunt stimulante, şi alcoolul, care tulbură somnul. • Nu studia toată noaptea înainte de examen; aceasta îţi epuizează energia. • Relaxează-te înainte de a merge la culcare. Astfel, corpul va primi semnalul că e timpul să se pregătească de somn. • Dacă nu poţi adormi, nu te agita în pat. După o jumătate de oră, scoală-te, citeşte o carte sau fă altceva odihnitor, dar util. Încearcă apoi să adormi din nou • Nu adormi citind sau privind la televizor. Programele TV violente acţionează ca un stimulent, care întârzie instalarea somnului. • Dacă seara la culcare, te copleşesc gânduri triste, obsesive, notează-le pe o listă şi dezvoltă-ţi o strategie de a le face faţă. • Evită munca de noapte şi somniferele.

115

Adolescenţii_____________________________________________________________________

116

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->