Tipuri de relief

I.Relieful fluvial:
Un rol deosebit in modelarea scoartei terestre il au apele curgatoare. Actiunea apelor curgatoare are ca rezultat final formarea vailor. Vaile prezinta urmatoarele elemente: albia minora; albia majora; terasele fluviale; versantii. Albia minora constituie partea cea mai joasa a vaii prin care apa curge in permanenta. Albia majora este acea parte a vaii acoperita de ape doar in perioada debitelor foarte mari. Terasele sunt forme de relief asemanatoare unor trepte, dezvoltate in lungul apelor curgatoare. Versantii sunt suprafete inclinate si situate in partile superioare ale vailor.

II.Relieful climatic:
Este un tip de relief care s-a format si a evoluat avand ca principal factor climatul. Se poate vorbii de un relief climatic doar in zonele desertice, periglaciare si glaciare.

1.Relieful desertic este un subtip de relief climatic, specific regiunilor desertice. 2.Relieful periglaciar este specific zonelor latitudinale si altitudinale unde temperature
medie anuala se mentine in jur de . 3.Relieful glaciar este un alt subtip de relief climatic creat prin actiunea ghetarilor asupra scoartei terestre. Ghetarii se formeaza din zapezile permanente accumulate in mici depresiuni semicircular sau ovale. Exista doua tipuri de ghetari: montani si continentali. ghetarii montani se formeaza in zonele unde temperature medie anuala este sub . ghetarii continentali reprezinta mese de gheata cu grosimi care ajung uneori la 3000m.

III.Relieful litoral:
Este un tip de relief creat in zona de interferenta dintre domeniul marin si cel terestru.prin actiunea conjugate de eroziune, transport si acumulare exercitata de valuri, mare si curenti marini, la care se adauga influenta umana.In formarea acestui tip de relief mai intervin: rocile si relieful major din zona de tarrm, precum si miscarile tectonice. Tarmul marii reprezinta domeniul in care marea intra in contact cu uscatul. Tarmurile sunt variate, unele sunt inalte iar altele joase.

1.Tarmuri inalte:
tarmuri cu canaluri (dalmatic) : se intalneste de-a lungul litoralului estic al Marii Adriatice. tarmuri cu rias : s-au format in regiuni de munti vechi sau podisuri usor inaltate tarmurile cu fiorduri : sunt cele mai articulate tipuri de tarmuri, fiind formate in regiuni muntoase modelate de ghetari

2.Tarmuri joase:

 tarmurile cu lagune : sunt caracteristice pentru campiile litorale joase tarmurile cu limane : se formeaza prin bararea gurilor de varsare ale apelor curgatoare tarmuri cu delta : este specific regiunilor litorale cu platform continentala extinsa si cu golfuri

putin adanci tarmurile cu mangrove : sunt caracteristice zonelor litorale din cliatele calde si umede, cu maree purternice Tarmurile prezinta numeroase crestaturi : golful, peninsula, istmul, capul, insula, arhipelagul si stramtoarea.

IV.Relieful petrografic:
Pentru ca relieful sa prezinte caracteristici petrografice, trebuie sa tinem cont de duritatea rocilor, masivitatea, omogenitatea, solubilitatea si meabilitatea acestora. Roca este un component static al peisajului asupra caruia isi exercita actiunea agentii si procesele din invelisurile exterioare ale Pamantului.

1.Relieful sculptat pe roci dure : morfologia acestui tip de relief este legata de factorii climatici. Indifferent de acestia formele de relief reziduale au aspect masiv, greoi, profilul este dominant rotunjit si se mentine insular. 2.Relieful modelat pe roci argiloase: datorita caracteristicilor rocilor argiloase, relieful apare sub forma unor alunecari de teren, torenti noroiosi. 3.Relieful modelat pe gresii si conglomerate: relieful sculptat pe aceste roci poate fi calificat ca selectiv sau diferential.La dezvoltarea lui concura mai multi factori: precipitatiile, eroziunea peliculara, ravenarea, coroziunea eoliana, deplasarile de teren, prezenta sau lipsa covorului vegetal. 4.Relieful modelat pe nisipuri: indifferent de provenienta nisipurilor, manifestarea morfologica a lor este dictata de trei aspect principale: alcatuirea mineralogica, marimea si gradul de legatura a particulelor nisipoase conditiile de mediu (umiditate, uscaciune, acoperiea cu sol si vegetatie) circulatia apei si a sarurilor in masa depozitelor 5.Relieful modelat pe rocile solubile : principalele tipuri de roci solubile sunt grupate in : cloruri, sulfati si carbonati.Dintre aceastea, cel mai raspandit este relieful modelat pe calcare si dolomite. 6.Relieful modelat pe loess: loess-ul este o roca sedimentara neconsolidata, care este formata din praf silicios sau argilos, la care se adauga particule calcaroase.Forme rezultate in urma sufoziunii si tasarii loessului sunt : crovurile, gavanele sau padinele din Campia Romana,lagunas in pampasurile sud-americane si pods in Ucraina. V.Relieful structural:
Este un tip de relief ale carui forme sunt influentate sau determinate de structura geologica a stratelor. 1.Relieful structurilor orizontale stratele sunt dispuse aproape orizontal si s-au format datorita sedimentarii intr-un mediu relativ linistit. 2.Relieful structurilor monoclinale este caracterizat prin inclinarea stratelor intr-o anumita directie. 3.Relieful structurilor discordante este specific regiunilor de contact despartite de un plan discordanta. 4.Relieful structurilor faliate este legat de dislocatii (falii, fisuri, fracturi,decraosari, s.a.) 5.Relieful structurilor cutate specific zonelor montane si submontane, dezvoltate pe roci sedimentare, cat si pe roci metamorfice.

VI.Relieful biotic:
Plantele si animalele comstituie un alt factor al morfogenezei.Actiunea acestora este permanenta, avand defecte constructive si distructive. Efectul constructive al organismelor consta in aparitia unor forme de microrelief : movile, musuroaie inierbate, razoare, turbarii,insule si ostroave care apar in albiile raurilor din zonele ecuatoriale si temperate cu vegetatie abundenta. In lupta continua pentru existenta, vietuitoarele au si o activitate distructiva, care se manifesta prin saparea de galerii, vizuini de adapost si cavitati, scobituri modelate de pasari.

VII.Relieful antropic :
Activitatea umana a fost diferita de-a lungul existentei sale.De la simplele activitati de culegator de fructe si vanator, s-a ajuns in prezent la forme de activitati foarte complexe, care au ca rezultat imbinarea elementelor natural cu cele antropice. Dintre cele mai semnificative intervenitii umane amintim: defrisarea padurilor, modificarea cursurilor de apa, destelenirea unor terenuri si aparitia culturilor agricole, activitatea miniera, constructii de cai de comunicatii, dezvoltarea asezarilor omenesti.