P. 1
Metoda Factorului de Utilizare

Metoda Factorului de Utilizare

|Views: 295|Likes:
Published by Marin Mirel

More info:

Published by: Marin Mirel on Apr 29, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/11/2015

pdf

text

original

Predimensionarea sistemului de iluminat prin metoda factorului de utilizare (etapa1) Determinarea soluţiei luminotehnice pentru o încăpere se va realiza în două

etape: • Etapa 1: predimensionarea sistemului de iluminat cu metoda factorului de utilizare; • Etapa 2: verificarea cantitativă a sistemului de iluminat adoptat. Pe planul de parter şi pe planul de subsol se vor numerota încăperile având destinaţii conexe destinaţiei clădirii cu P01, P02, ....S01, S02... Pentru predimensionarea sistemelor de iluminat aferente încăperilor clădirii, prin metoda factorului de utilizare, se va completa tabelul de calcul aferent, după cum urmează: Coloana 1 – conţine numărul încăperii, începând cu încăperile de la parter P01, P02,... şi continuând cu cele de la subsol S01, S02,...S0n. Se va completa acest tabel numai pentru trei încăperi principale şi diferite ca destinaţie. Pentru dimensionarea sistemelor de iluminat din celelalte încăperi se va utiliza programul de calcul DIALUX. Coloana 2 – conţine destinaţia încăperii Se specifică destinaţia pentru fiecare încăpere în funcţie de destinaţia clădirii (de ex., într-o universitate sunt: săli de curs, săli de seminarii, săli de laboratoare, birouri, secretariat...). Deoarece acest proiect este un proiect didactic, se va considera că planurile aferente etajelor sunt identice cu cel de la parter. Pentru subsol, trebuie se prevadă în mod obligatoriu, următoarele încăperi tehnice, în care vor fi amplasate receptoarele de forţă: • centrală termică • centrală de ventilare • staţie de hidrofor • camera tablourilor electrice Camera tabloului electric (S=20mp) trebuie să se afle situată mai aproape de centrul de simetrie al planului clădirii, la subsol, pentru o distribuţie echilibrată a sarcinii electrice în clădire. Celelalte încăperi de la subsol vor avea destinaţii conforme destinaţiei clădirii.

1

acestea având o eficacitate luminoasă foarte bună (a se vedea curs). şi surse cu leduri. atelier de croitorie etc.2 m de la nivelul solului.Coloana 3 Conţine nivelul de iluminare normat pe planul util.. în funcţie de destinaţia încăperii. Pentru destinaţiile din cadrul proiectului didactic. În cazul utilizării surselor fluorescente. In funcţie de criteriile enunţate vor fi putea fi utilizate atât surse cu incandescentă cu halogen (SH) cât şi surse fluorescente (SF). • grupa lămpilor care emit o lumină rece (cu o tentă albalbăstruie. Se pot utiliza. Se face precizarea că. lămpi care emit o lumină de culoare albă. trebuie să se aleagă surse având o culoare a luminii emise adecvată destinaţiei încăperii. în cadrul aceluiaşi normativ. In general. se disting 3 grupe (a se vedea curs): • grupa lămpilor care emit o lumină caldă (cu o tentă alb galbuie. Sursele de lumină ce vor fi utilizate pentru sistemul de iluminat vor fi cele studiate în cadrul cursului de iluminat. surse cu leduri (LED) după caz. în funcţie de destinaţia încăperii şi implicit de activitatea desfăşurată acolo..). • grupa lămpilor care emit o lumină neutră (cu o tentă albă. Înălţimea planului util este cuprinsă între 0 şi 1. în cazul clădirilor socio-culturale administrative se recomandă utilizarea cu preponderenţă a surselor fluorescente. Nivelul de iluminare pe planul util este dat de normativul NP-06102. aceasta fiind aleasă de către proiectant în funcţie de caracteristicile tehnico-economice ale sursei de lumină şi bineînţeles în funcţie de destinaţia clădirii şi a încăperii. Ra=60 pentru încăperi cu destinaţii tehnice etc. Coloana 4 In aceasta coloana se notează tipul sursei de lumină utilizate. cu temperatura de culoare mai mică de 3500K). de asemenea. Din punct de vedere a culorii luminii emise. Tk=4000K. se recomandă utilizarea lămpilor cu 2 . se recomandă să se utilizeze. cu temperatura de culoare superioară valorii de 4500K). (a se vedea curs) În cazul încăperilor unde redarea culorilor este necesară (atelier de pictură. de asemenea. în general. datorită eficacităţii luminoase superioare celor cu incandescenţă. iar înălţimea planului util este precizată. cu temperatura de culoare între 3500K şi 4500K). pentru destinaţiile întâlnite în proiectele didactice indicele de redare a culorilor este de Ra=80 pentru încăperi cu activitate intelectuală.

semiindirect sau indirect). mixt.o redare excelentă a culorilor (au un indice de redare a culorilor foarte bun. semidirect. 3 . În tabelul alăturat se poate observa tipul distribuţiei în funcţie de forma curbei fotometrice a corpului de iluminat Curbe fotometrice Distribuţie Flux luminos emis in emisfera superioară 0-10% Flux luminos emis in emisfera inferioară 90-100% directă semi-directă 10-40% 60-90% mixtă 50% 50% semi-indirectă 60-90% 10-40% indirectă 90-100% 0-10% Coloana 6 • se notează tipul corpului de iluminat ales. Coloana 5 În această coloană trebuie să se precizeze tipul sistemului de iluminat (direct. Ra >90).

). IP4X. IP5X. IPX7. iar „4” fiind una din cele 9 clase de protecţie la umiditate (IPX0. Exemplu: IP 54 semnifică gradul de protecţie la praf şi umiditate al corpului de iluminat considerat. săli de proiectare etc).. In încăperile în care există degajări de praf sau umiditate (de ex. difuzoarele translucide etc. IPX6.h [m] Coloana 10 . se pot utiliza corpuri de iluminat fără protecţie optică sau fără reflector (CIL tip FIA 11 etc. IP3X.. centrala de ventilaţie. staţia de hidrofor etc. Pentru încăperile cu activitate intelectuală (birouri. cu grad mare de protectie la praf şi/sau umiditate (CIL tip FIPRA.).Corpurile de iluminat se aleg în funcţie de activitatea desfăşurată în încăperea pentru care se dimensionează sistemul de iluminat sau/şi de mediul existent în încăpere.suprafaţa încăperii . săli de clasă. FIDA etc. IPX3. Corpul de iluminat trebuie să fie bine specificat. FIPAD. exemplu: FIRA 02 2 36/840 (a se vedea la pagina 10 explicaţiile notaţiilor).. IPX8). pentru o bună eficacitate a sistemului de iluminat.). trebuie să se utilizeze corpuri de iluminat care să asigure protecţia vizuală a utilizatorilor (CIL tip FIRA. Se recomandă alegerea unor CIL o distribuţie directă sau semidirectă. IPX4. Pentru sălile destinate activităţii intelectuale. IPX5.).S [m2] 4 . L [m] Coloana 8 • lăţimea încăperii. Corpurile de iluminat care asigură protecţia vizuală sunt prevăzute cu dispozitive de protecţie optică cum ar fi: grătarele. în cazul în care se doreşte o soluţie mai ieftină. IP1X. Coloana 7 • lungimea încăperii. pentru holuri. FIRI. Simbolul IP XX reprezintă gradul de protecţie la praf şi umiditate.înălţimea încăperii . pentru grupurile sanitare. Pentru încăperi unde degajările de praf şi umiditate pot fi importante (centrala termică. FIPA etc. se recomandă alegerea unor corpuri de iluminat care au gradul de protecţie IP54. „5” fiind una din cele 7 clase de protecţie la praf (IP0X. Pentru spaţiile destinate circulaţiei persoanelor. centrala termică. staţie hidrofor) se vor utiliza corpuri de iluminat etanşe. IP2X. IP6X). IPX1. IPX2.l [m] Coloana 9 .. IP65 etc. IP40. IP44. unde se consideră că nu sunt degajări de praf importante şi umiditatea este neglijabilă de recomandă CIL cu având gradul de protecţie IP20. atelier mecanic.

Coloana 14 Se notează indicele încăperii “i”. care se calculează cu ajutorul relaţiei (2) şi care va fi utilizat pentru determinarea factorului de utilizare. În caz contrar. i= Coloana 15.fluxul luminos care cade pe o suprafaţă reflectantă (pereţi sau plafon).15 m – pentru corpul de iluminat echipat cu sursă punctuală. Înălţimea de atârnare este stabilită de către proiectant. Moroldo s.16 În aceste coloane se notează factorii de reflexie pentru plafon şi pereţi. Se consideră φ . se recomandă următoarele valori pentru ha: ha = 0. Coloana 13 • se notează înălţimea liberă care este stabilită prin calcul. ha = 0. Se recomandă ca ha să nu fie mai mare de 1. Mira. Dacă se consideră corpul de iluminat montat aparent pe plafon. hu – înălţime plan util. în funcţie de destinaţia ei. ha – înălţime de atârnare. se notează înălţimea planului util (hu). cu ajutorul următoarei relaţii: h = H-hu-ha (1) unde: H –înălţimea încăperii (s-a precizat prin temă). Coloana 12 Notăm ha (înălţimea de atârnare) care este înălţimea între plafon şi centrul fotometric al corpului de iluminat. L⋅l h( L + l ) (2) 5 . Pentru nivelul de iluminare şi înălţimea planului util poate fi consultată şi cartea “Iluminatul exterior şi interior” autori Bianchi.1 m – pentru corpul de iluminat echipat cu sursă liniară. care este precizată în normativul NP-061-02 pentru fiecare încăpere.a. acesta poate provoca disconfort vizual.2m.Coloana 11 În coloana 11. Dacă proiectantul consideră că este necesar ca înălţimea de atârnare să fie mai mare (din raţiuni de ordin economic) trebuie să se ia în consideraţie faptul că CIL nu trebuie să se găsească în câmpul vizual central al observatorului.

în fişa tehnică a acestuia.3 Coloana 17 În coloana 17 trebuie specificat factorul de utilizare “u”. o parte din fluxul luminos care cade pe suprafaţa reflectantă este dirijat către interiorul încăperii. prin fenomenul de reflexie φr = φ ⋅ ρ φ ρ= r φ φ .fluxul luminos care cade pe suprafaţa reflectantă a elementului de construcţie φr . Acest factor depinde de: factorul de reflexie al plafonului.5 ρ pereţi = 0.3 Considerăm pentru încăperile de la subsol: ρ plafon = 0. 6 . Valoarea factorului de utilizare se determină din tabelul aferent fiecărui corp de iluminat. definit ca raportul dintre fluxul luminos primit de planul util şi fluxul luminos emis de sursele de lumină care echipează corpul de iluminat.5 ρ podea = 0.factorul de reflexie Considerăm pentru încăperile de la parter: ρ plafon = 0. al pereţilor şi al podelei.7 ρ pereţi = 0. pus la dispoziţia beneficiarului de către producătorul de corpuri de iluminat. precum şi de indicele încăperii.În funcţie de natura şi culoarea lor.3 ρ podea = 0.fluxul luminos reflectat în interiorul încăperii ρ .

Valoarea factorului de utilizare.1 se dă ca exemplu modul de citire al factorului de utilizare pentru un corp de iluminat din fişa căruia s-a extras acel tabel. Dacă indicele încăperii se află între 2 valori consecutive. al pereţilor este 0. Indicele încăperii “i”.Figura 1. citit din tabel. depunerile de praf pe corpul de iluminat şi pe sursa de lumină conduc la scăderea fluxului luminos emis de corpul de iluminat. 7 . este 0. se calculează cu relaţia (2) şi cel din exemplu are valoarea 1.50. Factorul de menţinere este subunitar.5.7. iar cel al podelei este de 0. Introducerea acestui factor în calcul se face din cauza faptului că. iar valoarea acestuia se stabileşte în funcţie de mediul în care a fost montat corpul de iluminat şi de perioada de timp care se scurge între două curăţări ale acestuia. se notează factorul de menţinere MF.56. în timp.3. factorul de reflexie al plafonului este 0. « îmbătrânirea » sursei de lumină. trebuie să se facă o interpolare liniară pentru a găsi valoarea factorului de utilizare. Coloana 18 În această coloană.1 Explicativă asupra modului de detrminare a factorului de utilizare În figura 1.

Deci.7 Coloana 19 În această coloană se calculează fluxul necesar pentru iluminatul încăperii. puterile electrice consumate sunt: Pl [W] 18 36 58 Pt [W] 25 50 70 Фl [lm] 1150 2700 4400 ll [m] 0. Pt . pentru a determina corect necesarul de flux luminos. Coloana 22 În această coloană se va nota numărul necesar de surse de lumină pentru a obţine în planul util nivelul de iluminare impus de normativ. trebuie să introducem acest factor în formula de calcul a acestuia. Coloana 21 Se notează fluxul lămpii ( φ l). 8 . φnec = Coloana 20 Em ⋅ S MF ⋅u [ lm] Se notează puterea electrică consumată de sursa de lumină Pl precum şi pe cea consumată de ansamblu „sursă de lumină + balast”. φ l – fluxul luminos emis de sursa de lumină.puterea totală a ansamblului sursă-balast.2 1. ll . Se citeşte din fişa tehnică a corpului de iluminat.5 Pl – puterea nominală a sursei de lumină. acesta depinzând de puterea sursei de lumină şi se măsoară în lumeni [lm].6 1. Se recomandă a se utiliza următoarele valori ale factorului de menţinere MF: • pentru încăperi curate (birouri. Pentru sursele de lumină fluorescente.8 • pentru încăperi cu destinaţii tehnice MF = 0. clase) MF = 0.lungimea CIL echipat cu o asemenea sursă.

se va nota numărul de surse de lumină (valoarea rotunjită).Numărul surselor de lumină se determină utilizând relaţia: φnec φl φ nec – fluxul luminos necesar.2. φ l . Rezultatul obţinut va fi probabil un număr zecimal.3 sau 4 Coloana 25 Puterea electrică totală instalată pentru fiecare încăpere. pentru a obţine o valoare a iluminării superioară (în anumite limite) valorii iluminării impuse de normativ. se va rotunji numărul de surse obţinut din calcul la o valoare întreagă apropiată. no = 1. De obicei. care se poate calcula cu ajutorul relaţiei: Ptotala = nl ⋅ Pt [W ] Coloana 26 Puterea electrică specifică este calculată cu relaţia: 9 . nl Coloana 24 Se calculează numărul necesar de corpuri de iluminat: N= nl no nl – numărul surselor de lumină. În acest caz. Se va ţine seamă şi de posibilitatea amplasării uniforme a CIL luând în consideraţie forma încăperii. no – numărul surselor de lumină cu care este echipat CIL. n= Coloana 23 În această coloană. Rotunjirea numărului de surse se va face şi în funcţie de numărul surselor care se montează în corpul de iluminat. se alege o valoare superioară numărului de surse rezultat din calcul.fluxul luminos al sursei.

se va recalcula fluxul luminos total emis de sursele de lumină. obţinută din calcul. eroarea este pozitivă şi valoarea acesteia în modul nu trebuie să fie mai mare de 10%. ϕ= Coloana 29 φtotal S  lm   m2    În această coloană se va recalcula nivelul de iluminare. valoarea acesteia în modul nu trebuie să depăşească 5%. 10 . luând în consideraţie rotunjirea făcută pentru a stabili numărul necesar de surse de lumină: Em = Coloana 30 Se calculează eroarea cu relaţia: u ⋅ M F ⋅ φtotal S [ lx] ε% = E − Em ⋅ 100 Em Dacă valoarea iluminării medii normate este mai mare decât cea stabilită prin calcul în urma predimensionării sistemului de iluminat. nl : φtotal = nl ⋅ φl Coloana 28 [ lm] Se calculează fluxul luminos specific care reprezintă raportul dintre fluxul total şi suprafaţa încăperii. eroarea este negativa şi în acest caz.p= Coloana 27 Ptotală S W   m2    În această coloană se va calcula valoarea fluxului luminos. Dacă valoarea iluminării medii normate este mai mică decât valoarea iluminării E. Deci. luând în considerare rotunjirea făcută când s-a stabilit numărul de surse d e lumină.

indicativ privind indicele de redare a culorilor si temperatura de culoare 11 .: 5 FIRA – 02 – 236/840 5 – numărul de corpuri de iluminat rezultat din calcul.puterea sursei de lumină. Pl . 2 .varianta de realizare a corpului de iluminat. De ex. FIRA – simbolul utilizat pentru corpul de iluminat.Coloana 31 În această coloană se notează soluţia fotometrică.numărul de surse de lumină cu care este echipat corpul de iluminat. 840 . 02 . 36 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->