Ate Stat

LICEUL TEORETIC EMIL BOTTA ADJUD,JUDEUL VRANCEA
LUCRARE DE ATESTAT
PROFIL REAL SPECIALIZAREA MATEMATIC- INFORMATIC
ABSOLVENT :
NDRUMTOR:
2012
CUPRINS
CAP.1 Noiuni de baz Noiuni introductive n HTML CAP. 2 Prezentarea temei Utilitatea temei CAP. 3 Schema bloc a site-ului
CAP. 4 Manualul utilizatorului
CAP. 5 Codul surs
CAP. 6 Bibliografie
Capitolul I NOIUNI DE BAZ

INTER-REELE I INTERNET n lume exist milioane de calculatoare. n aceste calculatoare sunt stocate informaii. Pentru a putea face schimb de informaii, calculatoarele sunt inter-conectate, formnd reele de calculatoare. Multe dintre aceste reele de calculatoare sunt conectate ntre ele, formnd inter-reele (reele de reele de calculatoare). 0 reea de reele se numete Internet (,,net nseamn n lirnba englez ,,reea). Cea mai mare inter-reea public (reea de reele de calculatoare cu acces public) este reeaua Internet.
WORLD WIDE WEB Exist mai multe metode de acces (servicii) la informaia stocat pe un calculator prin intermediul reelei internet :

FTP (File Transfer Protocol) este serviciul pentru transferul fiierelor; Telnet este serviciul pentru accesul de la distan la resursele unui calculator; Electronic Mail este serviciul de mesagerie electronic; News este serviciul de tiri; World Wide Web este o alt metod (serviciu) de acces la informaia stocat pe un calculator aflat oriunde n lume.
World Wide Web (pe scurt WWW) nseamn n traducere ad-litteram pnz de pianjen ntins n lumea ntreag. WWW-volum imens de informaii organizate dup modelul hypertext:
Este un sistem distribuit pe mii de situri. Este un sistem dinamic, adic actualizabil n orice moment. Este un sistem interactiv - permite colectarea de informaii prin formulare.
Avantajele serviciului World Wide Web Paginile Web au urmtoarele caracteristici: sunt multimedia, adic ele conin infomaii sub form de text, imagini, sunete, filme etc; sunt interactive, adic rspund la cererile utilizatorului; sunt independente de platforma hardware i software, adic se vd la fel pe orice calculator, avnd instalat orice sistem de operare i utiliznd orice browser.
3
TERMINOLOGIA WEB: Server Web. Un server web este un calculator care adpostete un Site Web i care este capabil s rspund la cereri de pagini Web din partea unui client. Pentru a putea rspunde permanent cererilor Web, un calculator trebuie s ruleze permanent o aplicaie special: httpd. Cele mai ntlnite servere Web sunt: Apache Server; Microsoft Web Server; Oracle Web Server. Site Web. O colecie organizat de pagini Web formeaz un site web.n www, clientul solicit pagini Web de la un site Web. Pagin Web. n orice calculator informaia este stocat n uniti numite fiiere. Aceste fiiere conin: text; programe; imagini; filme; sunete, etc. Pentru www sunt importante anumite fiiere speciale, numite i pagini Web. Acestea au extensia .htm sau html. Home Page.Home Page (pagina gazd) este o pagin din site-ul unei organizaii care: este n mod uzual prima pagin accesat din site; este o pagin de prezentare a organizaei; ofer modul cel mai eficient de explorare a informaiilor aflate n site HTTP- Pentru a comunica ntre ele, dou calculatoare folosesc un sistem de reguli ce formeaz un protocol. Serviciul www utilizeaz ca protocol de comunicare ntre client i server HyperText Transfer Protocol (HTTP), adic Protocolul de Transfer al Hipertextului. Hipertext este un text mbogit. El conine: text obinuit; etichete pentru formatarea textului i ncapsularea altor tipuri de informaii (salturi rapide ctre alte resurse de informaii, sunete, imagini, filme, etc). Hipertextul este stocat n fiiere avnd o extensie special: .htm sau html. HTML Un fiier care conine hipertext este scris ntr-un limbaj specific numit HiperText Markup Language (HTML), adic Limbajul de Marcare a Hipertextului. HTML este un limbaj care permite inserarea de: Text; Sunete, imagini i filme; Indicatori de prezentare a informaiei; Legaturi (link-uri) ctre alte pagini Web aflate oriunde n lume; Aplicaii (programe Javascript, Java, VRML etc.). Host. Un calculator din Internet se numete host (gazda). Pentru a fi identificat n mod unic, calculatorul primete un nume (o adres), de exemplu, mishu.cnmv.ro
4
Pachete. Informaia care circul ntre calculatoare interconectate este ncapsulat n pachete. Un pachet conine:
adresa expeditorulut i adresa destinatarului; informaia numele aplicaiei client care a formulat cererea i numele aplicaiei de pe server care va primi cererea spre rezolvare. Pachetul este lansat n reeaua Internet.
TCP/IP. Reteaua Internet dispune de mijloace de dirijare a pachetelor astfel nct acestea sa ajung la destinaie. Un astfel de mijloc de dirijare a pachetelor este Internet Protocol (IP), adic Protocolul Internet. Reeaua Internet dispune de mijloace de corecie a erorilor de transmitere a pachetelor. Un astfel de mijloc de corecie este Transfer Control Protocol (TCP), adic Protocolul de Control al Transferului. Httpd. HiperText Transfer Protocol Demon (httpd) este o aplicaie care se execut pe serverul Web pentru a prelucra cererile de pagini Web recepionate de acesta de la clieni
BROWSERE WEB. Paginile Web sum vizualizate pe calculatorul client prin intermediul unei aplicaii speciale numite browser. Aplicaia are funciile : Accesul la informaii; Formatarea informaiilor; Afiarea informaiilor. Tipuri de browser: Microsoft Internet Explorer i Netscape Navigator,HotJava. Utilizatorul ,browser-ul Web i server-ul Web colaboreaz conform schemei:
UTILIZATOR URL-ul paginii Web Solicit conectarea la server BROWSER WEB Transmite fiierul 5 SERVER WEB
Afieaz
CREAREA UNEI PAGINI WEB Crearea unei pagini Web presupune: 1. Editarea fiierului HTML utiliznd: un editor de date obinuit (Notepad, Wordpad, Word, WordPerfect etc.) un editor de texte dedicat (Netscape Composer, HotMetal etc.) 2. Salvarea paginii Web cu extensia html sau htm ntr-un site Web; 3. Rezolvarea referinelor coninute n pagina Web (legturi, imagini, sunete, filme, aplicaii Java, etc.). Pagina Web astfel creat poate fi vizualizat prin intermediul unui browser.
UNIFORM RESOURCE LOCATOR (URL)-adres a unei informaii existente pe Web-standard de identificare i accesare a resurselor din Internet. URL concateneaz trei elemente:
Identificarea serviciului (protocolul) Internet utilizat pentru accesarea resursei. Exist mai multe metode (protocoale) de acces la informaia stocat pe un calculator conectat la Internet i respectiv mai muli identificatori de servicii (protocoale) :

http:// protocolul de transfer bazat pe hipertext (Hyper Text Transfer Protocol) ; ftp:// protocolul de transfer de fiiere (File Transfer Protocol ); file:// pentru accesul la fiierele stocate pe calculatorul local.
Identificatorul calculatorului care stocheaz resursa (host-ul sau gazda) i este format din: nume_calculator.domeniu_internet, unde domeniu_internet reprezint o ramur din structura arborescent a internetului.
Identificatorul resursei (fiierului) pe calculatorul gazd (server). Acesta se compune din :

/-reprezint directorul rdcin; Cale_relativ/,reprezint calea relativ spre directorul n care se gsete fiierul destinaie; Nume_fiier, numele fiierului destinaie; #nume_ancor, numele unei ancore definite n fiierul destinaie prin <a name=nume_ancor >. Acest ultimo termen este correct pentru metoda de acces http://.
Ex. http://www.educativ.ro/news/index.html#ancora1 , unde

http:// -identific protocolul www.edu.ro indentific sistemul numit www din domeniul edu.ro /news/index.html reprezint calea relativ spre fiier
#ancora1 reprezint o ancor n fiierul destinaie ncepnd cu care se va afia pagina n browser .
NOIUNI INTRODUCTIVE N HTML

HYPER TEXT MARKUP LANGUAGE (limbaj de marcare a hipertextului)-este un limbaj pentru descrierea unui document Web. Fiecare element este marcat prin semne speciale ale limbajului numite Taguri. Cu puine excepii tagurile sunt perechi care indic nceputul i sfritul elementului structural. TIP TAG <html></html> <frameset></frameset> ROL ncadreaz pagina HTML Descrierea unei configuraii de cadre Introduce termeni pentru motorele de cutare pe Internet ncadreaz antetul paginii ncadreaz titlul paginii ncadreaz coninutul propriuzis al paginii ncadreaz un paragraf Rnd nou Linie orizontal Comenta-riu Scoate n eviden textul (de obicei italic) Scoate n eviden textul (de obicei bold) Text italic Text bold Text subliniat Schimb fontul textului
7
ATRIBUTE
src, name,noresize, scrolling, marginwidth, marginheight
<meta></meta> Taguri structurale <head></head> <title></title>
<body></body>
bgcolor, background, text,link,vlink,alink.
<p></p> Alte elemente <br /> <hr /> <..! textul > sau <// textul> <em></em>
clear
Elemente referitoare stil
<strong></strong> la <i></i> <b></b> <u></u> <font></font>
face,size,color.
TIP Heading-uri
TAG <h1></h1> . <h6></h6> <ol></ol> <ul></ul> <dl></dl> <dd></dd> <dt></dt> <li></li>
Liste
ROL ncadreaz un text care va fi scos n eviden. List ordonat List neordo-nat List de tip glosar Definiie a unui termen al glosarului Termen al glosarului Element al unei liste Creaz o legtur Insereaz imagine o
ATRIBUTE
type, start
value href,name src,alt,align, hspace ,vspace, height, width border, cellspacing, cellpadding,width align,valign align,valign align,valign align,valign action, method
Legturi ancore Imagini
<a></a> <img /> <table></table> <caption></caption>
ncadreaz o tabel ncadreaz titlul tabelei ncadreaz un rnd al tabelei ncadreaz o celul cap de tabel ncadreaz o celul a tabelei ncadreaz un formular Definete controale text, password, checkbox, radio, submit, reset. Definete un control textarea Definete un control menu Definete un element din menu Legarea unui clip Includerea clip
8
Tabele
<tr></tr> <th></th> <td></td> <form></form>
<input /> Formu-lare <textarea>.</textarea> <select></select> <option></option> Multi-media <a></a> <embed />
type, name, value, size maxlength
name, cols, rows name,size,multiple value href src,type,width, height
unui
TIP
TAG <img /> <frameset> </frameset> <frame></frame>
ROL Includerea unui clip video(IE) Descrierea confi-guraii cadre Descrierea cadru
ATRIBUTE dynsrc, loop, start frameborder,
unei Cols, rows, de bordercolor unui
src, name,noresize, scrolling, marginwidth, marginheight src, name, scrolling, marginwidth, marginheight, frameborder, align
Cadre
<iframe>
Insereaz un cadru flotant (IE) Specificarea cadrului implicit pentru legturile definite n pagin Specificarea legturi unei
<base>
target
<a></a>
href, target
PARAGRAFE
<html> <head> <title> Notiuni de HTML </title> </head> <body> <p> Ce este WWW ? </p> <p> Ce este un Browser Web ? </p> <p> Daca doriti explicatii suplimentare <br> puteti accesa aceasta pagina </p> </body>
LISTE
LISTE ORDONATE <html>
9
<head> <title> Notiuni de HTML </title> </head> <body> <ol type= I start=1> <li> Ce este WWW ? </li> <..! lista incepe cu I> <li> Ce este un Browser Web ? </li> <li> Daca doriti explicatii suplimentare <br /> puteti accesa aceasta pagina </li> </ol> </body></html>
LISTE NEORDONATE <html> <head> <title> Notiuni de HTML </title> </head> <body> <ul> <li> Ce este WWW ? </li> <li> Ce este un Browser Web ? </li> <li> Daca doriti explicatii suplimentare <br /> puteti accesa aceasta pagina </li> </ul> </body> </html>
LISTE IMBRICATE <html> <head> <title> Notiuni de HTML </title> </head> <body> <ol> <li> IMAGINI INLINE <ul> <li> TAGUL IMAGINII</li> <li> ADAUGAREA UNEI ALTERNATIVE A IMAGINII </li> </ul> <li/>
10
<li> IMAGINI SI TEXT <dd> Rick Darnell,Ed.Teora </dd> <ul> <li> ALINIEREA TEXTULUI SI A IMAGINII</li> <li> INCONJURAREA IMAGINII CU TEXT </li> <li> STABILIREA DISTANTEI DINTRE TEXT SI IMAGINE </li> </ul> <li/> </ol> </body> </html>
LEGTURI
CREAREA LEGTURILOR-referirea paginilor n interiorul unui sit adic salt la nceputul unei pagini la clic pe un link din alt pagin. Structura unei astfel de legturi:
<a href=referina>hot-spot</a> <html> <head> <title> TOMIS </title> </head> <body> <h2>TEZAURUL DE SCULPTURI</h2> <p> Tezaurul.......in Constanta , <a href=dicto.html>anticul Tomis</a> ,cu prilejul.de marmura. </p> </body></html>
CREAREA ANCORELOR -referirea unui punct oarecare din pagina curent. Structura unei astfel de legturi: <a name=nume_fiier#nume_ancor> </a>
Brancus
<a href=arta.html#unu> Vezi Brancus </a> <a name=unu> 11 <p> Constantin Brancus</p> </a>
Legtur
Constantin Brancus
Ancor
IMAGINE
Pentru a fi recunoscute de Browser trebuie s fie n format GIF(*.gif) sau JPEG(*.jpg sau *.jpeg) i pot fi create cu editoare de imagini cum ar fi:Microsoft Photo Editor,Adobe Photoshop,Paint Shop Pro,Corel Draw,etc.
IMAGINI INLINE-imaginea face parte din pagin ,deci apare odat cu deschiderea paginii. Structura necesar includerii unei imagini n acest mod este: <img src=referina /> sau <img src=referina alt=TRANDAFIR /> alt reprezint alternativa n cazul n care Browser-ul nu poate reda imaginea sau calea spre fiierul respectiv este greit !!!
POZIIA RELATIV IMAGINE-TEXT n cazul n care imaginea este inclus n cadrul unui paragraf se poate preciza modul de aliniere a textului relativ la imagine: Pentru a nconjura imaginea cu text se folosesc una din atributele: align=left sau
align=right i se folosete ultima alternativ din tabel. Combinaie a atributelori alt al tagului img i clear al tagului br precizeaz mai exact poziia imaginii relativ la text. Se poate preciza spaiul liber din jurul imaginii prin atributele hspace (spaiu orizontal) i vspace (spaiu vertical) ale tagului img. Legturi la o alt pagin a sit-ului prin intermediul imaginii: <a href=detalii.html><img src=Computerul.gif /></a>
Scalarea imaginii inline-prin intermediul atributelor width i height al tagului img ; aceasta poate fi mrit sau micorat n raport cu imaginea surs creat cu editorul de imagini: Apare imaginea scalat fr cea real ,sau mpreun cu cea real dac se folosesc dou taguri img pentru cea nedimensionat i cea dimensionat. <img src=Computerul.gif width=101 height=210 />
Se realizeaz dou fiiere cu fiecare dimensiune a imaginii i apoi sunt ncrcate de Browser prin atributul lowscr al tagului img (efectul nu este vizibil la afiarea imaginii pe un sit local!): <img src=real.gif lowersrc=redus.gif />
12
IMAGINI EXTERNE- ncrcat i afiat la cererea utilizatorului. Structura necesar includerii unei imagini n acest mod este: <a href=nume_fiier referit><img src=nume_fiier imaginea folosit ca hot_spot, existent n pagin alignleft /></a>
<html> <head> <title> MODEM </title> </head> <body> <h2>STRUCTURA MODEM-ului</h2> <a href=C:\MODEM.gif><img src=CLIP.gif align=left></a> </p> MODEM <br />(fiier GIF 56K)</p> <p> Computerul.</p> </body></html>
IMAGINI PENTRU FOND(BACKGROUND )-ncarc o culoare de fond sau o imagine i este introdus prin atributul bgcolor, respectiv background al tagului body: Structura necesar includerii unei culorii de fond: <body bgcolor=yellow> sau <body background=img1.jpg>
Identificarea culorilor :
CULOARE NEGRU ALB ROU ARGINTIU GRI CASTANIU DENUMIRE BLACK WHITE RED SILVER GRAY MAROON VALOARE #rrggbb #000000 #FFFFFF #FF0000 #C0C0C0 #808080 #800000 CULOARE VERDE GALBEN ALBASTRU VERNIL MSLINIU ALBASTRU MARIN DENUMIRE GREEN YELLOW BLUE LIME OLIVE NAVY VALOARE #rrggbb #008000 #FFFF00 #0000FF #00FF00 #808000 #000080
FORMATAREA TEXTULUI NTR-O PAGIN WEB

13
SCHIMBAREA STILULUI UNUI IR DE CARACTERE FOLOSIND TAGUL FONT: DIMENSIUNE <p><font size=2 Acest text are marimea1></font></p> <p> Utimul cuvnt este cu caractere mai <font size=+2 mari></font> </p>
FONT <p><font face=Georgia Fontul este Georgia></font></p> <p> Utimul cuvnt este scris cu caractere specifice fontului <font face=Georgia, Arial Georgia sau Arial></font> </p>
CULOARE <p><font color=blue Acest text este scris n albastru></font></p> <p> Utimul cuvnt este scris cu culoarea <font color=Blue albastr></font> </p>
ALTE ELEMENTE DE STIL:

Tagul em(emphasized) <p><em> Acest text este evideniat italic></em></p> Tagul strong <p><strong> Acest text este evideniat ngroat></strong></p> Tagurile i,b,u,s <p><i> Acest text este italic(nclinat)></i></p> <p><b> Acest text este bold( ngroat) ></b></p> <p><u> Acest text este underlined (subliniat) ></u></p> <p><s> Acest text este strike-through (tia) ></s></p> Tagurile small,big
14
<p> Ultimul cuvnt este mai<small> mic</small>></p> <p> Ultimul cuvnt este mai<big> mare</big>></p>
Tagurile sub,sup <p> Ultimul cuvnt este un<sub> indice</sub>></p> <p> Ultimul cuvnt este o<sup>putere</sup>></p>
LINIA ORIOZONTAL <hr size=10 width=20% align=center /> Unde: size-specific grosimea liniei n pixeli width-specific limea liniei n pixeli sau procente din limea ecranului. align-specific alinierea liniei n raport cu ecranul.
ALINIEREA UNUI BLOC DE ELEMENT E- n cazul n care se cere alinierea unui bloc de elemente (text, imagini) se include acesta ntre tagurile < div> i </div>
TABELE
PRINCIPALELE TAGURI FOLOSITE LA REALIZAREA TABELELOR: AMERICA DE SUD TITLUL
STAT BOLIVIA COLUMBIA ECUADOR

CELUL
CAPITAL LA PUZ BOGOTA QUITO
POPULAIE (milioane) 7,3 32,9 10,6

ANTET
<table> <caption> AMERICA DE SUD </caption> <tr> <th> STAT </th> <th> CAPITAL </th> <th> POPULAIE<br/ >(milioane) </th> </tr> <tr> <td> BOLIVIA </td> <td> CAPITAL </td>
15
<td> 7,3 </td> </tr> <tr> <td> COLUMBIA </td> <td> BOGOTA </td> <td> 32,9 </td> </tr> <tr> <td> ECUADOR </td> <td> QUITO </td> <td> 10,6 </td> </tr> </table>
CARACTERISTICI ALE TABELELOR
DIMENSIUNEA TABELELOR- se precizeaz , prin atributul WIDTH al tagului TABLE, n
mod absolute (n pixeli), sau relativ (n procente din dimensiunea ferestrei). n cazul n care nu se precizeaz browser-ul decide. Acelai atribut se poate include n tagurile specifice antetului TH ,respective al celulelor TD, avnd effect asupradimensiunii coloanelor.
Atributul CELLPADDING , respective CELLSPACING al tagului TABLE precizeaz distana dintre coninutul celulei i marginile ei, respective al distanei dintre cellule. Atributul BORDER al tagului TABLE precizeaz grosimea chenarului care nconjoar tabela.
COLORAREA TABELELOR- se precizeaz culoarea de fundal a unei tabele ,respectiv al unui rnd ntreg, sau al unei celule prin intermediul tagului BGCOLOR al tagurilor TABLE,TR, respective TD.
ALINIEREA TABELELOR - se precizeaz , prin intermediul atributului ALIGN, alinierea tabelei n pagin (dac atributul se afl n tagul TABLE),respective al titlului (CAPTION), al coninutului rndului(TR),al coninutului antetului (TH), etc.
CADRE (FRAME)- necesare n cazul unui coninut mare de informaii diversificate, ajutnd
la accesarea rapid a informaiilor dorite , fr a fi nevoii s parcurgem liniar paginile pn la informaia dorit.
16
Practic aceast facilitate este asigurat prin mprirea ferestrei n dou , trei sau mai multe cadre (frame), fiecare din acestea reprezentnd o pagin Web cu coninut propriu. Unul din aceste cadre este fix i conine meniul (cuprinsul) care are legturi la fiecare cadru al ferestrei.
1. 2.
Observaii:
Documentul frameset nu conine seciunea body ci doar seciunea frameset. n tagul de intrare <frameset> se cere ca fereastra browser-ului s fie decupat n Fiecare cadru este definit cu tagul frame. n tagul frame se declar:
a. b.
dou rnduri (rows) i apoi n dou coloane (cols).

3.
4.
Referina paginii care va fi afiat (src); Numele cadrului (name).
ATRIBUTELE Tagului frameset cols rows frameborder bordercolor ATRIBUTELE Tagului frame src name noresize scrolling marginwidth marginheight
DESCRIEREA ACIUNII REALIZATE Limea unei coloane dintr-o configuraie de cadre (n pixeli , procente spaiul rmas *) nlimea unei linii dintr-o configuraie de cadre (n pixeli , procente spaiul rmas *) Prezena (valoarea 1) sau absena (valoarea 0) a marginilor n jurul cadrelor configuraiei Culoarea marginilor cadrelor configuraiei
DESCRIEREA ACIUNII REALIZATE Referina paginii implicite a cadrului Numele cadrului Interdicia ca utilizatorul s modifice dimensiunea cadrului Afiarea sau nu a barelor de defilare pentru cadru (valorile sunt yes,no, auto) Distana , pe orizontal, ntre coninutul cadrului i margini Distana , pe vertical, ntre coninutul cadrului i margini ( n pixeli) ( n pixeli)
FORMULARE asigur crearea paginilor web interactive. n general sunt folosite pentru
preluarea datelor de la utilizator (n vederea efecturii unei comenzi pentru diferite produse). Un formular este constituit din elemente speciale numite controale (CONTROLS) :butoane
17
radio,butoane de validare, meniuri, casete de text, prin intermediul crora utilizatorul transmite informaii server-ului care gzduiete pagina web. nserarea unui formular ntr-un document web se realizeaz prin etichetele <Form>..</Form> , ntre care sunt incluse controalele. SINTEZA TIPURILOR DE CONTROALE :
Control Text Password Submit Reset Push Checkbox Radio Textarea Menu Aciune utilzator Introducerea unui text de volum redus Introducerea uni text de volum redus, care apare, pe ecran, mascat cu * Activare (pentru a transmite informaiile nscrise n formular ctre server) Activare (pentru a restabilii valorile iniiale ale tuturor controalelor formularului) Activare (pentru a executa o aciune definit de autorul formularului) Bifare (pentru selecie multipl a unor opiuni) Bifare (pentru selecie unei singure opiuni dintr-o list de opiuni) Introducerea unui text de volum mare Alegerea unei opiuni dintr-un meniu Tag Input Input Input Input Input Input Input Textarea Select, option
Capitolul II Prezentarea temei
18
Utilitatea temei
Am ales aceasta tema deoarece orasul Brasov este unul superb, cu puternica incarcatura istorica, cu vestigii impresionante si o priveliste sarmanta. Situat in centrul tarii, orasul Brasov ne ofera o viziune extraordinara asupra frumusetilor pe care le puteti descoperi in Romania. Brasovul, oras cultural, este locul pe care trebuie sa-l vizitati pentru ca nu veti regreta. Imbinare intre istoric, stravechi si contemporan, Brasovul
19
este orasul de care va veti indragosti.
Capitolul III. Schema bloc a site-lui

acasa
istorie
cultura si educatie
turism
relatii externe
economie
politica si administratie
personalitati
Capitolul IV Manualul utilizatorului

Construirea unei pagini web impune urmtorii pai: 1. Editarea fiierului HTML cu ajutorul unui editor de texte simplu sau dedicat. Pentru nceput se recomand folosirea uni editor simplu, de exemplu Notepad sau Wordpad. 2. Salvarea fiierului n directorul anterior creat folosind extensia .html sau .htm. Este recomandabil s folosii aceeai extensie n toate fiierele dumneavoastr HTML.
20
3. Vizualizarea paginii cu ajutorul unui browser. Fiind un limbaj de marcare, HTML nu utilizeaz instruciuni ( ca Pascal-ul sau C-ul ) ori comenzi ( ca Fox-ul ), ci etichete, acestea fiind numite i balize, elemente sau tag-uri. <TAG atribut1="val" atribut2="val">Text</TAG> n unele cazuri, atributele pot lipsi. n altele, poate lipsi tag-ul de nchidere: </TAG> O pagin web poate conine: text imagini fiiere audio fiiere video Paginile web se vizualizeaz n browsere, care sunt nite programe de vizitare. Cele mai populare browsere sunt: Netscape Navigator, care a cunoscut mai multe versiuni, cele mai reuite fiind 4.75 si 4.76 care aveau, totui, defectul c nu suportau diacriticele. Acestora le-a urmat versiunea 6.0 care suporta diacriticele. Microsoft Internet Explorer, care a ajuns la versiunea 6.2. n 2001, a aparut browserul Opera, deocamdat puin folosit. Unii folosesc Lynx care, fiind un browser negrafic, nu recunoate imaginile, ceea ce duce la o ncarcare mult mai rapid a textului. Informaii suplimentare despre browsere gsii la adresa www.browserwatch.com Orice browser prezint, n partea de sus, o fereastr ngust n care se tasteaz adresa paginii web cutate. Un exemplu de adresa ar fi: http://www.geocities.com sau http://www.geocities.com/dioan12/index.html Dup tastarea adresei i apsarea tastei "Enter", browserul dvs. i trimite serverului geocities.com cererea de a i se furniza o pagin web. n cazul a, serverul trimite pagina sa proprie. n cazul b, trimite pagina index.html a sitului dioan12 pe care l gzduiete gratuit. n cazul b, ar fi trimis fiierul index.html i dac tastam doar: http://www.geocities.com/dioan12 deoarece, n mod implicit, la accesarea unui sit se ncarc fiierul index.html. ( Not: Netiind ce sistem de operare e instalat pe serverul pe care intentioneaz s fac upload-ul sitului propriu, unii webdesigneri salveaz fiierul index.html i ca index.htm, default.htm, default.html. Dup care fac upload-ul tuturor acestor fiiere, urmnd ca serverul s furnizeze clienilor, la accesarea sitului, unul dintre aceste 4 fiiere. Dac suntei nceptor, nu v batei ns prea tare capul cu aceste chestiuni.)
Capitolul V Codul surs

Index.html
<html> <head> <title>home</title> <link rel="stylesheet" href="style.css" type="text/css"> <style type="text/css">  </style> </head> <body bgcolor="#2C2B2B" leftmargin="0" topmargin="0" marginwidth="0" marginheight="0"> <table id="Table_01" width="766" height="650" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0" align="center"> <tr><form name="form1" method="post" action="" id="contact"> <td colspan="3" width="766" height="118"><table id="top" width="766" height="118" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0"> <tr> <td> </td> <td><img src="images/top_02.jpg" alt=""></td> <td> </td> <td> </td> <td> </td> <td> </td> </tr> </table></td> <tr valign="top"> <td rowspan="3" width="69" height="532" alt=""></td> <td width="462" height="222"> <table id="menu-flash" width="462" height="222" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0"> <tr> <td width="174" height="222"><table id="menu" width="174" height="222" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0"> <tr> <td><a href="index.html"><img src="images/menu_01.jpg" width="174" height="27" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="istorie.html"><img src="images/menu_02.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="csie.html"><img src="images/menu_03.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="economie.html"><img src="images/menu_04.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="politica.html"><img src="images/menu_05.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="personalitati.html"><img src="images/menu_06.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="turism.html"><img src="images/menu_07.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="relatii.html"><img src="images/menu_08.jpg" width="174" height="27" alt="" border="0"></a></td> </tr> </table></td> <td width="7" height="222" alt=""></td> <td><img src="images/bv001.jpg" width="281" height="222" alt=""></td> </tr> </table></td>   </tr> <tr valign="top"> <td width="600" height="232" background="images/bg.jpg" style="background-repeat: repeat-x; background-position: top;"> <div style="margin-left: 13px; margin-top: 22px;" class="green">   Bine aţi venit !</div> <div style="margin-left: 13px; margin-top: 10px;"> <hr color="#65A666" size="1" width="441">
22
</div> <img src="images/Brasov.gif" width="122" height="97" border="0" hspace="14" vspace="10" align="left"> <div style="margin-right: 30px; margin-left: 158px; margin-top: 30px; line-height: 14px;"> <p><strong>Braşov</strong> (în germană Kronstadt, maghiară Brassó, latină Brassovia/Corona; de asemenea pe hărţile vechi trecut Cron∫tadt sau Braßov, între 1950 şi 1960 Oraşul Stalin) este reşedinţa şi cel mai mare municipiu al judeţului Braşov, România. Deţine titlul de oraş-martir. Potrivit recensământului din 2002, are o populaţie de 284 596 locuitori. Staţiunea de iarnă Poiana Braşov se află la 12 km distanţă de centrul municipiului, dispunând de o infrastructură dezvoltată pentru practicarea sporturilor de iarnă. Patronul oraşului este considerată a fi Fecioara Maria. Statuia acesteia se află pe unul dintre contraforţii Bisericii Negre, îndreptat spre Casa Sfatului, având stema Braşovului sculptată dedesubt în relief. În acest oraş a fost confecţionată şi instalată o copie a &bdquo;Statuii Lupoaicei” (&bdquo;Lupa Capitolina”), simbolul latinităţii poporului român. Braşovul este cunoscut şi datorită Festivalului Internaţional &bdquo;Cerbul de Aur”, ce se ţine aproape în fiecare an în centrul oraşului. Acesta a avut pe scena sa nume celebre precum Tom Jones, Ray Charles, P!nk sau Christina Aguilera. Municipiul Braşov a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice şi înfloritoare oraşe din zonă. Datorită poziţiei geografice privilegiate şi a infrastructurii sale de astăzi, el permite dezvoltarea multor activităţi economice, culturale şi sportive.</p> <p> </p> </div></td>  <tr> <td colspan="2" background="images/index_07.jpg" width="697" height="78" style="background-repeat: norepeat;"></td> </tr> </table>  <br> </html> Istoric.html <html> <head> <title>home</title> <link rel="stylesheet" href="style.css" type="text/css"> <style type="text/css"> <!-.style1 { font-size: 14px } --> </style> </head> <body bgcolor="#2C2B2B" leftmargin="0" topmargin="0" marginwidth="0" marginheight="0"> <table id="Table_01" width="766" height="650" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0" align="center"> <tr><form name="form1" method="post" action="" id="contact"> <td colspan="3" width="766" height="118"><table id="top" width="766" height="118" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0"> <tr> <td> </td> <td><img src="images/top_02.jpg" alt=""></td> <td> </td> <td> </td> <td> </td> <td> </td> </tr> </table></td> <tr valign="top"> <td rowspan="3" width="69" height="532" alt=""></td>
23
<td width="462" height="222"> <table id="menu-flash" width="462" height="222" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0"> <tr> <td width="174" height="222"><table id="menu" width="174" height="222" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0"> <tr> <td><a href="index.html"><img src="images/menu_01.jpg" width="174" height="27" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="istorie.html"><img src="images/menu_02.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="csie.html"><img src="images/menu_03.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="economie.html"><img src="images/menu_04.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="politica.html"><img src="images/menu_05.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="personalitati.html"><img src="images/menu_06.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="turism.html"><img src="images/menu_07.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="relatii.html"><img src="images/menu_08.jpg" width="174" height="27" alt="" border="0"></a></td> </tr> </table></td> <td width="7" height="222" alt=""></td> <td><img src="images/bv001.jpg" width="281" height="222" alt=""></td> </tr> </table></td>   </tr> <tr valign="top"> <td width="600" height="232" align="left" background="images/bg.jpg" style="background-repeat: repeat-x; backgroundposition: top;"> <div style="margin-left: 13px; margin-top: 22px;" class="green">   Bine aţi venit !</div> <div style="margin-left: 13px; margin-top: 10px;"> <hr color="#65A666" size="1" width="441"> </div> <img src="images/bv002.png" width="122" height="97" border="0" hspace="14" vspace="10" align="left"> <div style="margin-right: 30px; margin-left: 158px; margin-top: 30px; line-height: 14px;"> <p>Istoria</p> <p>Mărturiile dezgropate indică prezenţa unor mari culturi neolitice (celebra cultură Noua, Tei, Schnekenberg) pe teritoriul de azi al Braşovului apoi au urmat descoperiri din epoca bronzului</p> <p>Mai târziu, descoperirile arheologice au atestat existenţa unor temple dacice în zona Pietrele lui Solomon, a unor depozite de alimente în Piaţa Sfatului, a unor aşezări şi cetăţi pe Dealul Melcilor şi în cartierul Valea Cetăţii. Majoritatea acestora au fost deteriorate sau distruse de către autorităţile comuniste, în cadrul programului de sistematizare.</p> <p>Până spre secolul XIII al erei noastre, nici un document nu pomeneşte de Braşov. Totuşi, se remarcă o continuă locuire, mai ales în zona Şchei sau Bartolomeu. Actualul municipiu s-a format prin unirea mai multor nuclee: Bartholomä, Martinsberg, Cetatea (Corona), Şchei, Blumăna, Noua, Dârste, Stupini.</p> <p>1203: Tradiţia şi cronicile calendarelor braşovene îl consideră ca an &bdquo;în care s-a început zidirea Braşovului”. Totuşi documentele şi izvoarele sigure nu confirmă această dată.</p>
24
<p>1211: Printr-o diplomă a regelui maghiar Andrei al II-lea al Ungariei, Cavalerii Teutoni sunt aşezaţi în Ţara Bârsei. Se pare că au întărit cetatea Braşovia de pe Tâmpa.</p> <p>1228: Se întemeiază la Braşov o mănăstire de surori ale ordinului călugăresc al premonstratensilor, aflată lângă Biserica Neagră de mai târziu, având ca patroană pe Sf. Catharina.</p> <p>1234 - Corona: Cercetătorul Norbert Backmund a editat aşa-numitul &bdquo;Catalogus Ninivensis”, care conţine o listă a tuturor mănăstirilor premostratense din Ungaria şi Transilvania. 1234 corespunde cu anul în care abatele Fredericus cunoaşte &bdquo;Claustra Sororum «in Hungaria assignata est paternitas» Dyocesis Cumanie Corona”.</p> <p>1241: Invazie tătară, prilej cu care este cucerită cetatea Şprenghi, ale cărei începuturi nu se cunosc (cel mai probabil pe locul unui vechi castru roman). După retragerea tătarilor se construieşte la poartă un turn hexagonal pentru apărare. Cetatea a fost distrusă două secole mai târziu, de către invadatorii turci.</p> <p>1252 - Barassu: În acest an, regele Bela al IV-lea donează &bdquo;tera Zek”, comitelui Vincenţiu, fiul lui Akadas, proprietate aşezată între pământurile românilor de Cârţa, cele ale saşilor &bdquo;de Barasu” şi cele ale secuilor de Sebus. Fr. Killyen, referindu-se la acest document, arată că numele &bdquo;Barasu” indică de fapt denumirea unui ţinut întreg. După afimaţia sa, toate cele trei toponime la care face referinţă documentul se referă la teritorii care înconjoară pământul donat şi nu la vreun oraş. În acest caz &bdquo;Braşov” se referă la o zonă, iar &bdquo;Corona” ar denumi localitatea.</p> <p>1271 - Brasu: Acest toponim este atestat într-un document latin, aflat în Arhivele Statului din Budapesta şi o fotocopie la Institutul de Istorie Cluj, act prin care Ştefan, regele Ungariei, aproba contractul dintre &bdquo;Chyel comes, filius Erwin de Calnuk” şi &bdquo;Teel, filius Ebl de Brasu cognatus eiusdem”. Într-un alt document emis de regele Ungariei, Venceslav, la 10 decembrie 1301, se confirmă că Detricus, fiul lui Theel sau Tyl de Prejmer, este în posesiunea localităţilor Mikofalva şi Nyen (Teliu). Pe baza acestui document, precum şi a altora, privind familia comiţilor din Prejmer, nu este sigur dacă denumirea de &bdquo;Barasu” se referă la localitatea Braşov sau la Ţara Bârsei.</p> <p>1288 - Braso: Este consemnat într-un document latin, aflat în Biblioteca Bathyaneum din Alba Iulia, iar în copie la Institutul de Istorie din Cluj. Se dovedeşte a fi primul act păstrat care a fost emis în Braşov, purtând menţiunea expresă: &bdquo;Datum in Braso”, fiind emis de regele Ladislau al IV-lea.</p> <p>Urmează menţionarea tot mai deasă a municipiului: Braşov (1294), Brassov (1295), Brasso (1309), Brassou (1331), Korona (1336) etc.</p> <p>1323: Se întemeiază mănăstirea dominicană în Braso.</p> <p>1364: Braşovul primeşte privilegiul pentru târg anual, urmat de privilegiul de &bdquo;etapă şi depozit” din 1369.</p> <p>1377: Se începe construcţia bisericii Sf. Maria (sau Neagră, cum va fi numită după incendiu) pe locul unei mai vechi basilici.</p> <p>1395: Mircea cel Bătrân şi Sigismund de Luxemburg semnează un tratat de alianţă împotriva puterii otomane. Doi ani mai târziu, regele Ungariei eliberează un act care dă dreptul Braşovului de a-şi construi fortificaţii de piatră, urmărind îndeaproape ridicarea acestora.</p> <p>1399: O bulă a papei Bonifaciu al IX-lea (1389 - 1404) vorbeşte despre biserica Sf. Nicolae din Şchei şi lasă să se întrevadă existenţa unui locaş de învăţătură în jurul ei.</p> <p>1421 şi 1438: Invazie a turcilor. În urma acestor acţiuni militare, prin tratat, dobândesc cetatea de pe Tâmpa.</p> <p>1424: Blănarii braşoveni îşi alcătuiesc primul statut dintre bresle. În 1798 la Braşov fiinţau 43 de bresle, deservite de 1.227 meşteri. Îi putem aminti aici pe fierari, blănari, postăvari, funari, curelari, cizmari, cuţitari, cojocari (tăbăcari), măcelari, aurari, cositorari,
25
arămari, franzelari, olari, lăcătuşi, ţesători, armurieri, arcari, pălărieri, lânari, argintari.</p> <p>1448 - 1453: Iancu de Hunedoara răscumpără şi dă ordin de distrugere a cetăţii Braşovia de pe şaua Tâmpei, piatra şi materialele de construcţie ale acesteia fiind folosite la întărirea cetăţii medievale a Braşovului din vale, cu opt bastioane dispuse din 100 în 100 metri, 4 (sau 5, în lumina descoperirilor recente) porţi fortificate şi 32 turnuri de apărare (numite şi &bdquo;de pulbere”). Cetatea avea două sau chiar trei rânduri de ziduri şi era înconjurată de un şanţ de apărare plin cu apă.</p> <p>1477: Este terminată Biserica Neagră. Din cauza lipsei fondurilor, cel de-al doilea turn al bisericii nu va mai fi construit niciodată.</p> <p>1486: Braşovul şi toată Ţara Bârsei intră în Universitatea Săsească, prin confirmarea privilegiului Andreanum pentru toţi saşii din Sibiu, Mediaş, Braşov şi Ţara Bârsei.</p> <p>1521: Judele Braşovului, Johann (Hans) Benkner, primeşte de la Neacşu din Câmpulung, într-o epistolă scrisă în limba română, veşti despre mişcările trupelor turceşti de dincolo de Dunăre.</p> <p>1524: Se construieşte în lemn Cetăţuia, o puternică fortăreaţă pe Dealul Cetăţii. Curând, va fi cucerită şi distrusă din ordinul lui Petru Rareş, acesta punând bazele actualei clădiri din piatră. Incendiată în 1618, avea să fie refăcută în 1625, adăugându-i-se o fântână de 81 m adâncime (1627) şi patru bastioane la colţuri (1630). A servit ulterior drept garnizoană pentru armatele habsburgice şi închisoare în perioada anilor 1940 - 1950.</p> <p>1533: Umanistul Johannes Honterus înfiinţează prima tipografie din Braşov, urmată de primul gimnaziu din localitate, la 1544.</p> <p>1546: La Braşov se înfiinţează prima moară de hârtie din sud-estul Europei.</p> <p>1559: Diaconul Coresi tipăreşte la Braşov prima sa carte în limba română: &bdquo;Întrebare creştinească”.</p> <p>1599: La 4 octombrie, Mihai Viteazul intră în Braşov unde îşi uneşte oastea cu trupele secuilor răsculaţi. În ziua următoare, voievodul primeşte cheia oraşului. După cucerirea Transilvaniei, va ţine prima dietă în Casa Sfatului.</p> <p>1628: Protopopul Vasile din Şcheii Braşovului scrie prima cronică locală cu subiect românesc.</p> <p>1688: Braşovenii se răscoală împotriva noilor autorităţi habsburgice. Mişcarea este înăbuşită, iar capii ei executaţi.</p> <p>1689 21 aprilie: Un mare incendiu pustieşte cetatea. Puţine clădiri rămân neatinse. Drept urmare acestei calamităţi, autorităţile braşovene decid interzicerea construcţiei caselor din lemn. Refacerea oraşului a durat mai bine de un secol, timp în care şia schimbat aspectul arhitectonic al faţadelor.</p> <p>1731: Dascălul şcheian Petcu Şoanu tipăreşte primul calendar-almanah românesc.</p> <p>1757: Dimitrie Eustatievici scrie prima gramatică românească. Este perioada de vârf a activităţii dascălilor şcheieni.</p> <p>1804: Se introduce iluminatul public în interiorul cetăţii prin instalarea felinarelor cu ulei.</p> <p>1835: Se înfiinţează &bdquo;Casa generală de economii” din Braşov, prima instituţie de credit din Transilvania. Între 1837 şi 1867, primul director al acesteia va fi Peter Lange von Burgenkron.</p> <p>1838: Apare, sub oblăduirea împăratului de la Viena, ziarul &bdquo;Gazeta de Transilvania”, în redacţia lui George Bariţ. Este primul ziar românesc din Marele Principat al Transilvaniei. Tot aici, tipăreşte şi &bdquo;Foaie pentru minte, inimă şi literatură”.</p> <p>1848: Revoluţia paşoptistă cuprinde şi Braşovul. Aici a fost redactat documentul programatic &bdquo;Prinţipurile noastre pentru reformarea patriei”, de către fruntaşi de seamă ai culturii şi politicii moldovene (Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Costache Negri, Gheorghe Sion, Ion Ionescu de la Brad). Se cerea unirea tuturor românilor
26
într-un singur stat. Românii din Şchei manifestă pe 11 aprilie pentru câştigarea de drepturi politice.</p> <p>1850: Este întemeiat Gimnaziul român sub oblăduirea mitropolitului de Sibiu Andrei Şaguna, căruia îi poartă numele astăzi.</p> <p>1854: Între Braşov şi Sibiu s-a instalat o linie telegrafică.</p> <p>1873: Pe 30 martie în Braşov pătrunde primul tren. Ulterior, în 1879, avea să fie dată în folosinţă şi linia Braşov Bucureşti.</p> <p>1889: Braşovul dispunea de o centrală telefonică la care erau conectaţi 22 de abonaţi particulari. Exista o legătură telefonică cu Zărneştiul.</p> <p>1891: Se introduce primul tramvai cu aburi la Braşov pe itinerariul Piaţa Sfatului - Gara Bartolomeu. Ulterior, locomotiva va fi înlocuită cu una pe bază de motorină.</p> <p>1911: La 1 octombrie, Aurel Vlaicu efectuează un zbor cu noul său aparat, decolând din curtea Gimnaziului &bdquo;Andrei Şaguna”.</p> <p>1916: 16 august Armata Română intră în Braşov. Dr. Gheorghe Baiulescu devine primul primar român al Braşovului. Pe 8 octombrie, garnizoana românească din oraş este masacrată de către inamic în aşa-numita Tranşee a morţii din Bartolomeu.</p> <p>1930: Este înfiinţată Uzina electrică, cu finanţarea principalelor fabrici braşovene, nevoite până atunci să utilizeze generatoare proprii.</p> <p>1940: În urma Dictatului de la Viena, Braşovul rămâne României. Pe 10 noiembrie cutremurul puternic este resimţit şi la Braşov (7,4° pe scara Richter)</p> <p>1943: Până în 1944 Braşovul suferă distrugeri însemnate din cauza bombardamentelor aviaţiei americane.</p> <p>1945: În ianuarie, saşii din Braşov sunt deportaţi în U.R.S.S.</p> <p>Între 8 septembrie 1950 şi 24 decembrie 1960 s-a numit Oraşul Stalin, după Iosif Vissarionovici Stalin, şi a fost capitala regiunii cu acelaşi nume. A fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.</p> <p>1960: Se inaugurează clădirea Teatrului Dramatic</p> <p>1968: Are loc prima ediţie a Festivalului Internaţional &bdquo;Cerbul de Aur”.</p> <p>1971: Se înfiinţează &bdquo;Universitatea din Braşov”, prin unificarea Institutului Politehnic cu Institutul Pedagogic.</p> <p>1977: Pe 4 martie se resimte un cutremur puternic (7,2° pe scara Richter). Ulterior au loc consolidări la Casa Sfatului, Poarta Şchei, Liceul Sportiv şi la alte clădiri afectate.</p> <p>1986: 31 august: Cutremur de pământ (7° pe scara Richter)</p> <p>1987: 15 Noiembrie Muncitorii braşoveni se revoltă împotriva regimului comunist. Totul a pornit de la Intreprinderea de Autocamioane, unde lucrătorii erau nemulţumiţi de neplata salariilor cuvenite şi înăsprirea condiţiilor de trai. Li s-au raliat muncitori de la alte intreprinderi precum şi o mare parte a populaţiei oraşului. Revolta a fost înăbuşită de forţele comuniste iar liderii ei întemniţaţi şi supuşi la torturi şi deportări.</p> <p>1989: 22 - 25 decembrie Revoluţia. La Braşov au loc violenţe soldate cu numeroase victime (84 morţi şi 236 răniţi).</p> <p>1990: 30 mai: Cutremur de pământ (6,9° pe scara Richter)</p> <p>2004: 27 octombrie: Cutremur de pământ resimţit foarte puternic (6° pe scara Richter)</p> <p>Calamităţi abătute asupra Braşovului</p> <p>De-a lungul vremii, Braşovul a suferit numeroase calamităţi, naturale sau antropice, ceea ce nu a împiedicat totuşi dezvoltarea sa:</p> <p>Cutremure: 1662, 1738, 1802, 1940, 1977, 1986, 1990, 2004</p> <p>Furtuni: 1457, 1490, 1599, 1667, 1673, 1682, 1913</p> <p>Incendii: 1461, 1519, 1689, 1718</p> <p>Inundaţii:</p> <p>Invazii: 1241 (tătari), 1421 (turci), 1438 (turci), 1658 (tătari)</p> <p>Ciumă şi alte boli mortale: 1495, 1510 - 1511, 1530 - 1531, 1572, 1588, 1602 - 1603, 1646, 1660¹, 1756</p> <p> </p> <p>¹ - pentru prima dată se iau măsuri eficiente de stăpânire a focarului</p> <h2> </h2> <dl>
27
<dt> </dt> <dt> </dt> </dl> </div></td>  </tr> <tr> <td colspan="2" background="images/index_07.jpg" width="697" height="78" style="background-repeat: norepeat;"></td> </tr> </table>  <br> </html> Personalitati.html <html> <head> <title>home</title> <link rel="stylesheet" href="style.css" type="text/css"> <style type="text/css"> <!-.style3 { font-family: "Times New Roman", Times, serif } --> </style> </head> <body bgcolor="#2C2B2B" leftmargin="0" topmargin="0" marginwidth="0" marginheight="0"> <table id="Table_01" width="766" height="650" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0" align="center"> <tr><form name="form1" method="post" action="" id="contact"> <td colspan="3" width="766" height="118"><table id="top" width="766" height="118" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0"> <tr> <td> </td> <td><img src="images/top_02.jpg" width="766" height="118" alt=""></td> <td> </td> <td> </td> <td> </td> <td> </td> </tr> </table></td> <tr valign="top"> <td rowspan="3" width="69" height="532" alt=""></td> <td width="462" height="222"> <table id="menu-flash" width="462" height="222" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0"> <tr> <td width="174" height="222"><table id="menu" width="174" height="222" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0"> <tr> <td><a href="index.html"><img src="images/menu_01.jpg" width="174" height="27" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="istorie.html"><img src="images/menu_02.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="csie.html"><img src="images/menu_03.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="economie.html"><img src="images/menu_04.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="politica.html"><img src="images/menu_05.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="personalitati.html"><img src="images/menu_06.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td>
28
</tr> <tr> <td><a href="turism.html"><img src="images/menu_07.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="relatii.html"><img src="images/menu_08.jpg" width="174" height="27" alt="" border="0"></a></td> </tr> </table></td> <td width="7" height="222" alt=""></td> <td><img src="images/bv001.jpg" width="281" height="222" alt=""></td> </tr> </table></td>   </tr> <tr valign="top"> <td width="600" height="232" background="images/bg.jpg" style="background-repeat: repeat-x; background-position: top;"> <div style="margin-left: 13px; margin-top: 22px;" class="green">   Bine aţi venit !</div> <div style="margin-left: 13px; margin-top: 10px;"> <hr color="#65A666" size="1" width="441"> </div> <img src="images/200px-Alexandru_Andries.jpg" width="122" height="97" border="0" hspace="14" vspace="10" align="left"> <div style="margin-right: 30px; margin-left: 158px; margin-top: 30px; line-height: 14px;"> <p>Personalitati</p> <p>Alexandru Andries (n. 13 octombrie 1954), compozitor, interpret de muzica si grafician</p> <p>Andrei Muresanu (n. 16 noiembrie 1816 - d. 12 octombrie 1863), poet, profesor</p> <p>Ciprian Porumbescu (n. 14 octombrie 1853 - d. 6 iulie 1883), compozitor</p> <p>Diaconul Coresi (d. 1583, Brasov), mester tipograf, traducator</p> <p>Dimitrie Eustatievici (n. (1730 - d. 1796), dascal si autor de manuale si gramatici.</p> <p>Doina Cornea (n. 30 mai 1929, Brasov), poeta si disidenta anticomunista</p> <p>Ioan Mesota (n. 1837 - d. 1878), profesor, membru corespondent al Academiei Romane</p> <p>Dumitru Prunariu (n. 27 septembrie 1952), cosmonaut</p> <p>Familia Muresenilor, gazetari si scriitori</p> <p>George Barit (n. 1812, Jucu de Jos, judetul Cluj - d. 2 mai 1893, Sibiu), istoric si publicist</p> <p>George Dima (Gheorghe Dima) (n. 10 octombrie 1847 - d. 4 iunie 1925), muzician si compozitor</p> <p>Gyula Halasz (Brassai), (n. 9 septembrie 1899 - d. 7 iulie 1984), fotograf</p> <p>Hans Mattis-Teutsch (1884-1960), pictor</p> <p>Ganther Bosch (n. 1937), jucator de tenis de camp</p> <p>Ion Tiriac (n. 9 mai 1939), sportiv si om de afaceri</p> <p>Johannes Honterus (n. 1498 - d. 23 ianuarie 1549), teolog reformator sas</p> <p>Jozsef Koszta (n. 1861 - d. 1949), pictor</p> <p>Lucian Blaga (n. 9 mai 1895 - d. 6 mai 1961), elev la Gimnaziul romanesc</p> <p>Matthias Lassel (n. 16 noiembrie 1760 - d. 23 iunie 1834), oftalmolog de faima europeana</p> <p>Nicolae Teclu (n. 18 octombrie 1839, Brasov - d. 13 iulie 1916, Viena), chimist, inventator</p> <p>Peter Maffay (Makkay; *30 august 1949), muzician</p> <p>Sextil Puscariu (n. 4 ianuarie 1877 - d. 5 mai 1948), academician, scriitor si filolog</p> <p>Stefan Octavian Iosif (n. 11 septembrie 1875, Brasov - d. 22 iunie 1913, Bucuresti), poet si traducator roman</p> <p>Valentin Bakfark (n. 1507 sau 1527 - d. 15 august 1576), compozitor renascentist</p> <p>Marius Lacatus (n. 4 aprilie 1964) - fotbalist, castigator n 1986 al Cupei Campionilor Europeni cu Steaua Bucuresti</p> <p>Dieter Nisipeanu</p> <p>Adolf Meschendorfer</p> <p>Harald Meschendorfer</p> <p>Hermann Fabini</p> <p> </p> <p> </p> <p>Cetateni de onoare</p> <p>Incepand cu 1992, Primaria municipiului Brasov a acordat titlul de cetatean de onoare al municipiului, uneori postmortem, acelor brasoveni care s-au distins n mod deosebit n diverse domenii, ori persoanelor care si-au adus contributia la dezvoltarea orasului si promovarea sa.</p> <h2 class="style3"> </h2> </div></td>  </tr>
29
<tr> <td colspan="2" background="images/index_07.jpg" width="697" height="78" style="background-repeat: norepeat;"></td> </tr> </table>  <br> </html> Politica.html <html> <head> <title>home</title> <link rel="stylesheet" href="style.css" type="text/css"> <style type="text/css"> <!-.style1 { font-size: 14px } --> </style> </head> <body bgcolor="#2C2B2B" leftmargin="0" topmargin="0" marginwidth="0" marginheight="0"> <table id="Table_01" width="766" height="650" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0" align="center"> <tr><form name="form1" method="post" action="" id="contact"> <td colspan="3" width="766" height="118"><table id="top" width="766" height="118" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0"> <tr> <td> </td> <td><img src="images/top_02.jpg" alt=""></td> <td> </td> <td> </td> <td> </td> <td> </td> </tr> </table></td> <tr valign="top"> <td rowspan="3" width="69" height="532" alt=""></td> <td width="462" height="222"> <table id="menu-flash" width="462" height="222" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0"> <tr> <td width="174" height="222"><table id="menu" width="174" height="222" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0"> <tr> <td><a href="index.html"><img src="images/menu_01.jpg" width="174" height="27" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="istorie.html"><img src="images/menu_02.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="csie.html"><img src="images/menu_03.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="economie.html"><img src="images/menu_04.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="politica.html"><img src="images/menu_05.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="personalitati.html"><img src="images/menu_06.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="turism.html"><img src="images/menu_07.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="relatii.html"><img src="images/menu_08.jpg" width="174" height="27" alt="" border="0"></a></td>
30
</tr> </table></td> <td width="7" height="222" alt=""></td> <td><img src="images/bv001.jpg" width="281" height="222" alt=""></td> </tr> </table></td>   </tr> <tr valign="top"> <td width="600" height="232" align="left" background="images/bg.jpg" style="background-repeat: repeat-x; backgroundposition: top;"> <div style="margin-left: 13px; margin-top: 22px;" class="green">   Bine aţi venit !</div> <div style="margin-left: 13px; margin-top: 10px;"> <hr color="#65A666" size="1" width="441"> </div> <img src="images/100px-Sigla_alianta_DA.svg.png" width="122" height="97" border="0" hspace="14" vspace="10" align="left"> <div style="margin-right: 30px; margin-left: 158px; margin-top: 30px; line-height: 14px;"> <div> <p>Politica si administratie</p> <p>Din 1918 au fost alesi primari aflati sub administratie romneasca. primul a fost Dr. Carol Schnell, primar delegat pna n 1926, cnd s-a nceput practica administratiei locale n limba romna. Pe durata celui de-Al Doilea Razboi Mondial, Brasovul a avut o administratie militara numita de autoritatile de la Bucuresti. Dupa 1945 s-a revenit la vechea forma a conducerii orasului, cu rezerva schimbarii titulaturii n timpul conducerii comuniste. Dupa 1990, n fruntea Brasovului s-au aflat primari delegati (Salajan Cornel n 1990, Costin Marius 1990 - 1991, Chiosa Vasile 1991, Gontea Ion 1991 - februarie 1992). Din 1992 pna n 1996 primar ales a fost Adrian Moruzi, iar din 1996 pna n 2004 liberalul Ioan Ghise. Actualul primar, George Scripcaru, desemnat n urma alegerilor locale din 2004, este membru al Partidului Democrat, fiind totodata si vicepresedinte al acestuia.</p> <p>Consiliul Local este compus din 27 de consilieri mpartiti astfel</p> <p> </p> <p> </p> <p> </p> <p>Alte institutii administrative</p> <p>Posta Brasov: Director Gabriel Dragomir</p> <p>Parchetul de pe lnga Curtea de Apel Brasov: Procuror general Saramet A. Viorel</p> <p>Curtea de Apel Brasov: Judecator Draghici Octavian</p> <p>Brigada de Pompieri Brasov: Lt. col. Ioan-Stelian Rechitean</p> <p>Politia Municipiului Brasov: Comisar Sef de Politie David Ioan Dorel</p> <p>Politia Comunitara Brasov: Director Eugen Aldea</p> <p>Comandamentul Jandarmilor din Brasov: Lt. Col. Mircea Gavrila</p> <p>Centrului Militar Judetean din Brasov Col. Ion-Georgica Boltinescu</p> <p>Administratia Finantelor Publice a Municipiului Brasov: Director Lucian Voinescu</p> <p>Biroul Vamal Brasov: Sef birou Viorel Soptica</p> <h2> </h2> </div> <h2> </h2> <dl> <dt> </dt> <dt> </dt> </dl> </div></td>  <tr> <td colspan="2" background="images/index_07.jpg" width="697" height="78" style="background-repeat: norepeat;"></td> </tr> </table>  <br> </html> Relatii.html <html> <head>
31
<title>home</title> <link rel="stylesheet" href="style.css" type="text/css"> <style type="text/css"> <!-.style1 { font-size: 14px } --> </style> </head> <body bgcolor="#2C2B2B" leftmargin="0" topmargin="0" marginwidth="0" marginheight="0"> <table id="Table_01" width="766" height="650" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0" align="center"> <tr><form name="form1" method="post" action="" id="contact"> <td colspan="3" width="766" height="118"><table id="top" width="766" height="118" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0"> <tr> <td> </td> <td><img src="images/top_02.jpg" width="766" height="118" alt=""></td> <td> </td> <td> </td> <td> </td> <td> </td> </tr> </table></td> <tr valign="top"> <td rowspan="3" width="69" height="532" alt=""></td> <td width="462" height="222"> <table id="menu-flash" width="462" height="222" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0"> <tr> <td width="174" height="222"><table id="menu" width="174" height="222" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0"> <tr> <td><a href="index.html"><img src="images/menu_01.jpg" width="174" height="27" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="istorie.html"><img src="images/menu_02.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="csie.html"><img src="images/menu_03.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="economie.html"><img src="images/menu_04.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="politica.html"><img src="images/menu_05.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="personalitati.html"><img src="images/menu_06.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="turism.html"><img src="images/menu_07.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="relatii.html"><img src="images/menu_08.jpg" width="174" height="27" alt="" border="0"></a></td> </tr> </table></td> <td width="7" height="222" alt=""></td> <td><img src="images/bv001.jpg" width="281" height="222" alt=""></td> </tr> </table></td>   </tr> <tr valign="top">
32
<td width="600" height="232" background="images/bg.jpg" style="background-repeat: repeat-x; background-position: top;"> <div style="margin-left: 13px; margin-top: 22px;" class="green">   Bine aţi venit !</div> <div style="margin-left: 13px; margin-top: 10px;"> <hr color="#65A666" size="1" width="441"> </div> <img src="images/Brasov.gif" width="122" height="97" border="0" hspace="14" vspace="10" align="left"> <div style="margin-right: 30px; margin-left: 158px; margin-top: 30px; line-height: 14px;"> <p>Relatii externe<br> Orase infratite</p> <p>Tours, Franta, din 1991</p> <p>Gyor, Ungaria, din 1993</p> <p>Rishon Le Zion, Israel, din 1996</p> <p>Tampere, Finlanda, din 1999</p> <p>Kemer, Turcia, din 1999</p> <p>Kastoria, Grecia, din 1999</p> <p>Netanya, Israel, din 1999</p> <p>Poznan, Polonia, din 2003</p> <p>Holstebro, Danemarca, din 2005</p> <p>Minsk, Belarus, din 2005</p> <p>Twardogora, Polonia</p> <p>Cleveland, SUA</p> <p>Liverpool, Anglia, din 1991</p> <p> <br> Orase partenere</p> <p>Musashino, Japonia, din 1992</p> <p>Gent, Belgia, din 1993</p> <p>Leeds, Marea Britanie</p> <p> <br> Consulate</p> <p>Consulatul onorific al Regatului Hasemit al Iordaniei</p> <p>Consulatul onorific al Frantei.</p> <p> <br> Altele Asociatii sau Retele europene in care municipiul Brasov este membru:</p> <p>Les Rencontres - asociatie culturala</p> <p>AVEC - Alianta Oraselor Europene de Cultura</p> <p>Energie-Cite</p> <h2> </h2> <h2> </h2> </div></td>  </tr> <tr> <td colspan="2" background="images/index_07.jpg" width="697" height="78" style="background-repeat: norepeat;"></td> </tr> </table>  <br> </html> Turism.html <html> <head> <title>home</title> <link rel="stylesheet" href="style.css" type="text/css"> <style type="text/css"> <!-.style1 {font-size: 14px} --> </style> </head> <body bgcolor="#2C2B2B" leftmargin="0" topmargin="0" marginwidth="0" marginheight="0"> <table id="Table_01" width="766" height="650" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0" align="center"> <tr><form name="form1" method="post" action="" id="contact"> <td colspan="3" width="766" height="118"> <table id="top" width="766" height="118" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0">
33
<tr> <td> </td> <td><img src="images/top_02.jpg" width="766" height="118" alt=""></td> <td> </td> <td> </td> <td> </td> <td> </td> </tr></table></td> <tr valign="top"> <td rowspan="3" width="69" height="532" alt=""></td> <td width="462" height="222">  <table id="menu-flash" width="462" height="222" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0"> <tr> <td width="174" height="222"> <table id="menu" width="174" height="222" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0"> <tr> <td><a href="index.html"><img src="images/menu_01.jpg" width="174" height="27" alt="" border="0"></a></td> </tr><tr> <td><a href="istorie.html"><img src="images/menu_02.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr><tr> <td><a href="csie.html"><img src="images/menu_03.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr><tr> <td><a href="economie.html"><img src="images/menu_04.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr><tr> <td><a href="politica.html"><img src="images/menu_05.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr><tr> <td><a href="personalitati.html"><img src="images/menu_06.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr><tr> <td><a href="turism.html"><img src="images/menu_07.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr><tr> <td><a href="relatii.html"><img src="images/menu_08.jpg" width="174" height="27" alt="" border="0"></a></td> </tr></table></td> <td width="7" height="222" alt=""></td> <td><img src="images/bv001.jpg" width="281" height="222" alt=""></td> </tr></table></td>   </tr> <tr valign="top"> <td width="600" height="232" background="images/bg.jpg" style="background-repeat: repeat-x; background-position: top;">  <div style="margin-left: 13px; margin-top: 22px;" class="green">   Bine aţi venit !</div> <div style="margin-left: 13px; margin-top: 10px;"><hr color="#65A666" size="1" width="441"></div> <img src="images/PiataSfatului.gif" width="122" height="97" border="0" hspace="14" vspace="10" align="left"> <div style="margin-right: 30px; margin-left: 158px; margin-top: 30px; line-height: 14px;"> <p>Turism</p> <p>Locatia centrala in cadrul tarii de care se bucura municipiul Brasov fac din acesta un important punct de plecare pentru turistii din tara si strainatate. De aici se pot face excursii la Marea Neagra, in Bucovina, cu vestitele sale manastiri, in Maramures, pe muntii din lantul carpatic, in zona cetatilor dacice din Tara Hategului etc.</p> <p>in municipiu, autoritatile au demarat un amplu proces de renovare a vechilor monumente si de transformare a acestora in puncte muzeale, in mare parte finalizat.</p> <p>Cea mai buna vedere asupra orasului se poate obtine din varful muntelui Tampa (960m), unde se poate ajunge cu telecabina sau pe jos.</p> <p> </p> <p>Obiective turistice</p> <p>Muzee:</p> <p>Muzeul de Istorie Brasov, aflat in Casa Sfatului</p> <p>Casa Muresenilor (site)</p> <p>Muzeul primei scoli romanesti, din Schei, avand expusa prima carte tiparita in limba romana</p> <p>Muzeul Fortificatiilor din Tara Barsei, amenajat in Bastionul Tesatorilor</p>
34
<p>Muzeul-restaurant Cetatuia, aflat in vechea fortificatie de pe Straja (Dealul Cetatii)</p> <p>Punctele muzeale din Turnul Negru, Turnul Alb si Bastionul Graft</p> <p>Muzeul de Arta</p> <p>Muzeul de Etnografie</p> <p> </p> <p>Biserici si temple</p> <p>Biserica Neagra - construita intre 1377 si 1477 pe locul unei vechi bazilici romane</p> <p>Biserica Sf. Nicolae - secolul al XIV-lea</p> <p>Biserica Sf. Bartolomeu - secolul al XIII-lea</p> <p>Biserica Sf. Martin de pe Straja</p> <p>Biserica Sf. Gheorghe, infiintata intr-un vechi conac de vanatoare</p> <p>Sinagoga</p> <p>Sinagoga Ortodoxa</p> <p> </p> <p>Alte cladiri, monumente si locuri</p> <p>Poarta Ecaterinei, 1559</p> <p>Poarta Schei, 1827</p> <p>Troitele din Schei (cea mai veche datand din 1291)</p> <p>Aleea Dupa ziduri</p> <p>Piata Sfatului</p> <p>Strada Republicii din Brasov</p> <p>Strada Muresenilor din Brasov</p> <p>Promenada de sub Tampa</p> <p>Belvedere</p> <p>Casa Negustorilor (Podul Batusilor sau Cerbul Carpatin)</p> <p> </p> <p>Parcuri si rezervatii naturale</p> <p>Parcul Nicolae Titulescu, Parcul Consiliul Europei, Parcul Trandafirilor, Parcul Tractorul</p> <p>Scuarul Berzei, Scuarul Mihai Eminescu</p> <p>Gradina Zoologica din Noua</p> <p>Tampa</p> <p>Poiana Brasov</p> <p>Pietrele lui Solomon</p> <p> </p> <p>in apropiere poate fi vizitat Castelul Bran sau bisericile fortificate din satele care inconjura Brasovul.</p> <p> </p> <p>Hoteluri, pensiuni si restaurante</p> <p>Municipiul Brasov dispune de o multime de hoteluri si pensiuni de diferite categorii care insumeaza un numar de peste 5.000 de locuri de cazare. Dintre cele mai importante hoteluri, amintim: "Aro Palace" (de cinci stele), "Piatra Mare", "Ruia", "Alpin", "Acasa la Dracula" si "Edelweiss" din Poiana (de patru stele), "Capitol", "Ambient", "City Center", "Brasov", "Coroana" si "Postavarul" (de trei stele), iar ca pensiuni sunt de mentionat "Bielmann" si "Heraldic Club" (de cinci margarete), "Casa Jasmine", "La Residenza", "Casa Cranta", "Casa Tepes" si "Curtea Brasoveana" (de patru margarete) si "Leo", "Stejeris" si "Memo" (de trei margarete).</p> <p>De asemenea, se poate opta pentru turismul rural.</p> <h2> </h2> </div> </td>  </tr><tr> <td colspan="2" background="images/index_07.jpg" width="697" height="78" style="background-repeat: no-repeat;"></td> </tr> </table>  <br> </html> Csie.html <html> <head> <title>home</title> <link rel="stylesheet" href="style.css" type="text/css"> <style type="text/css"> <!-.style1 { font-size: 14px }
35
--> </style> </head> <body bgcolor="#2C2B2B" leftmargin="0" topmargin="0" marginwidth="0" marginheight="0"> <table id="Table_01" width="766" height="650" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0" align="center"> <tr><form name="form1" method="post" action="" id="contact"> <td colspan="3" width="766" height="118"><table id="top" width="766" height="118" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0"> <tr> <td> </td> <td><img src="images/top_02.jpg"alt=""></td> <td> </td> <td> </td> <td> </td> <td> </td> </tr> </table></td> <tr valign="top"> <td rowspan="3" width="69" height="532" alt=""></td> <td width="462" height="222"> <table id="menu-flash" width="462" height="222" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0"> <tr> <td width="174" height="222"><table id="menu" width="174" height="222" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0"> <tr> <td><a href="index.html"><img src="images/menu_01.jpg" width="174" height="27" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="istorie.html"><img src="images/menu_02.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="csie.html"><img src="images/menu_03.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="economie.html"><img src="images/menu_04.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="politica.html"><img src="images/menu_05.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="personalitati.html"><img src="images/menu_06.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="turism.html"><img src="images/menu_07.jpg" width="174" height="28" alt="" border="0"></a></td> </tr> <tr> <td><a href="relatii.html"><img src="images/menu_08.jpg" width="174" height="27" alt="" border="0"></a></td> </tr> </table></td> <td width="7" height="222" alt=""></td> <td><img src="images/bv001.jpg" width="281" height="222" alt=""></td> </tr> </table></td>   </tr> <tr valign="top"> <td width="600" height="232" align="left" background="images/bg.jpg" style="background-repeat: repeat-x; backgroundposition: top;"> <div style="margin-left: 13px; margin-top: 22px;" class="green">   Bine aţi venit !</div> <div style="margin-left: 13px; margin-top: 10px;"> <hr color="#65A666" size="1" width="441"> </div> <img src="images/cultura.jpg" width="122" height="97" border="0" hspace="14" vspace="10" align="left"> <div style="margin-right: 30px; margin-left: 158px; margin-top: 30px; line-height: 14px;">
36
<p>Cultură şi Educaţie</p> <p> Istoric<br> <br> Cultura şi învăţământul şi-au croit loc în viaţa braşovenilor încă de timpuriu. Este destul să amintim de Prima şcoală românească, din Şchei, apărută se pare înainte de 1399, cu seria sa de dascăli (familia Tempea, Diaconu Coresi, Dimitrie Eustatievici etc.) şi tiparniţă proprie. Lucrările apărute aici s-au răspândit în întreg spaţiul românesc. Totodată, preoţi şcheieni plăteau sume, exorbitante uneori, pentru înzestrarea şcolii şi a bisericii Sf. Nicolae cu manuscrise şi tipărituri. În cetate a activat în secolul XVI umanistul sas Johannes Honterus, care a înfiinţat o şcoală, o bibliotecă şi o tiparniţă. A editat numeroase cărţi, iar biblioteca sa a fost faimoasă prin colecţia sa de incunabule. Din păcate, incendiul din 1689 le-a mistuit aproape în întregime. Începând cu secolul XIX s-au înmulţit şcolile, au apărut teatre, publicaţii, s-au organizat diverse serbări cu specific, au apărut telegraful şi telefonul. Acest veac a dat braşovenilor crema intelectualităţii sale, prin familii precum cea a Mureşenilor, Bariţ, Puşcariu, dascălii de la Gimnaziul românesc, profesorii de la liceul Honterus, grupaţi în majoritate în jurul Casinei române, ori a ASTREI. Secolul XX a adus cinematograful, radioul, televiziunea, internetul. Astăzi cultura şi învăţământul sunt reprezentate şi promovate cu succes în rândul tuturor braşovenilor, prin cele mai diversificate mijloace.</p> <p>Instituţii de cultură<br> <br> În Braşov au fost înfiinţate câteva teatre şi o filarmonică: Teatrul Dramatic &bdquo;Sică Alexandrescu”, Opera Braşov (iniţial Teatrul Muzical, apoi Teatrul Liric), Filarmonica &bdquo;Gheorghe Dima”, Teatrul de păpuşi &bdquo;Arlechino”, Centrul Cultural &bdquo;Reduta”. De asemenea, există şi o serie de organizaţii culturale, în mare parte înfiinţate după 1990. Merită să amintim de Uniunea Artiştilor Plastici, Asociaţia culturală Musashino (Japonia), Alianţa Franceză, Centrul Cultural German, British Council, Casa de cultură a studenţilor şi de Centrul Cultural Japonez. Bibliotecile sunt bine răspândite în oraş, în principal datorită filialelor bibliotecii judeţene. Au fost înfiinţate însă şi alte biblioteci: Biblioteca Alianţei Franceze, Biblioteca Consiliului Britanic, Biblioteca Universităţii &bdquo;Transilvania”. Cartea este preţuită mult de braşoveni, aici existând atât o serie de librării şi anticariate (Librăria Şt. O. Iosif, Librăria George Coşbuc, Librăria Ralu, Librăria Teora, Anticariatul Aldus, Anticariatul Sympozion) cât şi de edituri (Aldus, Brastar, Diversitas, Editura Univ. «Transilvania», Fundaţia culturală «Arania», Liternet, Mix, Phoenix (Virtipolux), Romprint). Cinematografele s-au împuţinat din perioada comunistă, în principal datorită apariţiei sistemelor performante de home theatre. Cele care au mai rămas sunt: Cinematograful Patria, Cinematograful Modern, Cinematograful Bulevard şi mai nou înfiinţatul cinematograf din Eliana Mall. Domeniul muzicii este reprezentat din nou cu succes, de către Orchestra Filarmonicii «Gheorghe Dima», formaţia rock Grup 74, formaţia rock Conexiuni, formaţia rock Ăia, formaţia rock Experimental, grupurile folk Om Bun şi Taine Folk, formaţia dance Hi-Q şi formaţia dance Fly Project.</p> <p> Arhitectură<br> <br> Arhitectura braşoveană, este specifică, fiecare casă avându-şi pitorescul ei. Astfel, casele din Cetate se sprijină una pe alta, pe când cele din cartierele exterioare sunt mai răsfirate.<br> Cu greu se mai pot întâlni astăzi clădiri vechi, datând de secole. Acestea au de regulă un singur etaj, pereţii exteriori sunt lipsiţi de ornamente,
37
iar ferestrele sunt mici, comparativ cu standardele actuale. Exceptând Stilurile arhitecturale variază, de la preromantic (Cetatea Braşovia), romanic (Biserica Sf. Bartolomeu), gotic (Biserica Neagră), clasic (Poarta Ecaterinei), renascentist (astăzi mai puţin observat, datorită renovărilor, caracteristic porţilor cu boltă rotundă, interiorul Casei Sfatului), la baroc (casele secolului XVIII, în special faţada Casei Sfatului şi stucaturile locuinţelor din Şchei; catedrala romano-catolică), rococo vienez, neo-renaştere, neo-baroc (secolul XIX; toate palatele din Braşov sunt construite în acest stil), Art Nouveau, brâncovenesc (Biblioteca Judeţeană, casele din Şchei care au aparţinut familiilor domnitoare din Ţara Românească) şi modern (construcţiile de după 1980).</p> <p>Festivalul Internaţional &bdquo;Cerbul de Aur”<br> <br> &bdquo;Cerbul de Aur” este un festival braşovean de tradiţie, care adună pe scena sa tinere talente şi valori internaţionale. Festivalul a fost organizat pentru prima dată în 1968, la dorinţa expresă a guvernului român , ce voia să demonstreze Vestului că România este o ţară deschisă. Patru ani mai tîrziu, Ceauşescu a desfiinţat Cerbul, prin urmările celebrelor sale teze din aprilie. Următoarele şapte ediţii au fost ţinute între 1992 (an în care a fost prezentată şi legenda Cerbului de Aur) şi 1997. Ultimele ediţii s-au desfăşurat între 2001 şi 2005. Pe scena Cerbului au urcat numeroase celebrităţi, atât ca şi concurenţi (Julio Iglesias, 1970; Enrique Iglesias; Christina Aguilera, 1997), cât şi pentru a susţine concerte (Charles Aznavour, Cliff Richard, Dalida, Josephine Baker, Rita Pavone, Patricia Kaas, Kenny Rogers, Boy George, Ray Charles, Kylie Minogue, Diana Ross, Vaya Con Dios, Toto Cutugno, Jerry Lee Lewis, P!nk, Kelly Family, Ricky Martin) difuzându-se în direct la Televiziunea Română. În 2007 festivalul nu a mai avut loc, urmând să se recupereze în 2008.</p> <p>Junii Braşoveni<br> <br> <br> Juni braşoveni, delegaţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1918 <br> În fiecare an, în Şcheii Braşovului, în prima duminică de după Paşti - a Tomii - atât braşovenii cât şi turiştii asistă la un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial şi magie. Este vorba despre defilarea junilor şi manifestarea obiceiurilor pe care aceştia le-au moştenit din timpuri străvechi. &bdquo;Junii trebuie priviţi ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de primăvară, care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii şi gerului iernii, începutul vieţii noi... iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precreştin, confirmată şi de împrejurarea că ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut încă de la daci” (Julius Teutsch, cronicar sas). Junii din Şchei şi cei din Braşovul Vechi împart tradiţii comune şi au fost uniţi spaţial, înainte de venirea saşilor, care treptat i-au despărţit cu Cetatea. Abia după 1918 li s-a permis revenirea în Şchei a braşovechenilor. Există mai multe grupuri de juni, după cum urmează: Junii Tineri, Junii Curcani, Junii Bătrâni, Junii Dorobanţi, Junii Albiori, Junii Roşiori şi Junii Braşovecheni.</p> <p> Alte manifestări culturale<br> Zilele Braşovului - anual (corelate cu sărbătoarea Junilor) <br> Festivalul de Jazz şi Blues - anual <br> Festivalul muzicii de cameră - anual <br> Festivalul teatrului contemporan - anual <br> Concertele de orgă la Biserica Neagră - săptămânal <br> Festivalul Berii (Berarul mare)- anual <br> Festivalul Aurora (Berarul mic) - anual <br> Festivalul Recoltei - anual <br> Târgul meşteşugarilor din toată ţara - anual (de obicei corelate cu Zilele Braşovului)</p>
38
<p> Cinema şi teatru<br> Teatrul Sică Alexandrescu - adresa: Piaţa Teatrului nr 1, Braşov <br> Teatrul pentru Copii Arlechino Braşov - adresa: str. Apollonia Hirscher nr. 10, Braşov<br> ■ Filarmonica Brasov<br> Opera Braşov - adresa: Str. Bisericii Romane Nr. 51, Braşov <br> Cinematograful BULEVARD Braşov - adresa: Bulevardul Griviţei, nr.47, Braşov <br> Cinematograful GO Multiplex Braşov - Adresa: Str. Bazaltului, nr. 2, Eliana Mall Braşov</p> <p> Educaţie<br> <br> Universitatea «Transilvania» din Braşov <br> Municipiul Braşov deţine un număr de 46 de grădiniţe cu program normal sau prelungit, 28 de şcoli generale, 7 colegii naţionale — care au dat ţării multe valori şi oameni de prestigiu — 7 licee, un seminar teologic, 11 grupuri şcolare, o universitate de stat cu 16 facultăţi şi 4 colegii, o academie a forţelor aeriene, precum şi 6 universităţi private şi un număr de şcoli postliceale. De asemenea, în Braşov se organizează periodic cursuri de limbi străine şi de (re)calificare de către diferite firme sau de către Oficiul judeţean al forţelor de muncă. Nivelul învăţământului braşovean este foarte ridicat, în instituţiile din municipiu activând unele dintre cele mai bune cadre didactice din ţară. Numeroşi elevi s-au afirmat în concursurile interne şi internaţionale, aducând Braşovului multe medalii, diplome de recunoaştere şi trofee.</p> <h2> </h2> </div></td>  <tr> <td colspan="2" background="images/index_07.jpg" width="697" height="78" style="background-repeat: norepeat;"></td> </tr> </table>  <br> </html> CODUL CSS a:link, a:visited, a:active { text-decoration: none; color: #C5FEC7; font-family: verdana, tahoma, arial, ms serif; font-size: 10px;} a:hover { font-family: verdana, tahoma, arial, ms serif; text-decoration: none; color: #ffffff; font-size: 10px;} TD { font-family: verdana, tahoma, arial, ms serif; font-size: 10px; color: #FFE5BD; } .more { font-family: verdana, tahoma, arial, ms serif; font-weight: bold; font-size: 11px; color: #F47495; } .more2 { font-family: verdana, tahoma, arial, ms serif; font-weight: bold; font-size: 10px; color: #F47495; } .more3 { font-family: verdana, tahoma, arial, ms serif;
39
font-size: 10px; color: #F47495; } .green { font-family: verdana, tahoma, arial, ms serif; font-weight: bold; font-size: 10px; color: #8BF88E; } .input { border: #D5B37F 1px solid; background-color: #F7E9D4; width: 91px; height: 19px; font-size: 10px; color: #600000; } .input-1 { border-right: #4F4E4E 1px solid; border-bottom: #4F4E4E 1px solid; border-left: #000000 1px solid; border-top: #000000 1px solid; background-color: #424141; font-size: 13px; color: #ffffff; } body { margin-left: 0px; margin-top: 0px; margin-right: 0px; margin-bottom: 0px; background-color: #2C2B2B; padding-left: 0px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 0px; scrollbar-face-color:#666666; scrollbar-highlight-color:#000000; scrollbar-3dlight-color:#000000; scrollbar-darkshadow-color:#000000; scrollbar-shadow-color:#000080; scrollbar-arrow-color:#000080; scrollbar-track-color:#888888; }
Capitolul VI Bibliografie
http://www.tourismguide.ro/html/orase/Brasov/Brasov/istoric_brasov.php http://brasov.time4news.ro/educatie-cultura/
40
http://www.turism.ro/ http://business.rol.ro/co bra351ovene/ntent/view/81030/2/ http://forumkronstadt.ro/ro/forumul/personalit259355i-
Grafica si HTML- Colectia micul informatician
41

Ate Stat

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ate Stat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LICEUL TEORETIC EMIL BOTTA ADJUD,JUDEUL VRANCEA

PROFIL REAL SPECIALIZAREA MATEMATIC- INFORMATIC

CAP. 4 Manualul utilizatorului

CAP. 5 Codul surs

Capitolul I NOIUNI DE BAZ

Identificatorul resursei (fiierului) pe calculatorul gazd (server). Acesta se compune din :

Ex. http://www.educativ.ro/news/index.html#ancora1 , unde

NOIUNI INTRODUCTIVE N HTML

src, name,noresize, scrolling, marginwidth, marginheight

<meta></meta> Taguri structurale <head></head> <title></title>

bgcolor, background, text,link,vlink,alink.

Elemente referitoare stil

<strong></strong> la <i></i> <b></b> <u></u> <font></font>

TAG <h1></h1> . <h6></h6> <ol></ol> <ul></ul> <dl></dl> <dd></dd> <dt></dt> <li></li>

Legturi ancore Imagini

<a></a> <img /> <table></table> <caption></caption>

<tr></tr> <th></th> <td></td> <form></form>

type, name, value, size maxlength

name, cols, rows name,size,multiple value href src,type,width, height

TAG <img /> <frameset> </frameset> <frame></frame>

ATRIBUTE dynsrc, loop, start frameborder,

unei Cols, rows, de bordercolor unui

FORMATAREA TEXTULUI NTR-O PAGIN WEB

ALTE ELEMENTE DE STIL:

STAT BOLIVIA COLUMBIA ECUADOR

CAPITAL LA PUZ BOGOTA QUITO

POPULAIE (milioane) 7,3 32,9 10,6

CARACTERISTICI ALE TABELELOR

DIMENSIUNEA TABELELOR- se precizeaz , prin atributul WIDTH al tagului TABLE, n

dou rnduri (rows) i apoi n dou coloane (cols).

Referina paginii care va fi afiat (src); Numele cadrului (name).

Capitolul II Prezentarea temei

este orasul de care va veti indragosti.

Capitolul III. Schema bloc a site-lui

Capitolul IV Manualul utilizatorului

Capitolul V Codul surs

http://www.turism.ro/ http://business.rol.ro/co bra351ovene/ntent/view/81030/2/ http://forumkronstadt.ro/ro/forumul/personalit259355i-

Grafica si HTML- Colectia micul informatician

S-ar putea să vă placă și