Dispozitive periferice de intrare / iesire

1. Tastatura
Este componenta hardware a computerului ce permite utilizatorului sa introduca date prin apasarea unor taste. Cele mai folosite tastaturi sunt cele QWERTY. Denumirea vine de la primele ase taste de pe randul al treilea. Tastatura este probabil cel mai vechi dispozitiv de intrare, ea existand inainte de aparita monitoarelor si evident inainte de aparita mouse-ului. La apasarea unei taste, tastatura trimite sistemului de calcul scan code-ul corespunzator tastei respective (un numar intreg de la 1 la n - numarul de taste). La primirea unui scan code de la tastaura, calculatorul face maparea intre numarul primit si codul ASCII corespunzator. Tastele sunt impartite in mai multe grupe si sunt asezate astfel incat sa usureze procesul de introducere a informatiilor in calculator (amplasarea literelor pe tastatura a fost facuta tinandu-se cont de frecventele diverselor litere intr-o anumita limba, de aceea o tastatura pentru Germania are literele asezate altfel decat una americana). Grupele mari de taste corespund anumitor operatii: introducere text (cea mai mare si mai folosita grupa), introducere date numerice (grupa din dreapta tastaturii care este asemanatoare cu un calculator de buzunar) etc. Tastatura este principalul echipament periferic de introducere a datelor in calculator. Din punct de vedere functional aceasta are o activitate care se bazeaza pe interpretarea unor semnale electrice.Tastatura are la baza urmatoarele principii de functionare: fiecare tasta are asociat un numar de identificare care poarta denumirea de cod de scanare.Tastatura retine nu numai apasarea unei taste, dar si eliberarea acesteia, fiecare actiune fiind inregistrata separat.Exista doua categorii de taste : taste comutatoare au efect indiferent daca sunt apasate sau eliberate taste de control -au efect numai atunci cand sunt actionate Tastaturile calculatoarelor personale pot fi impartite in patru mari categorii: tastaturi standard tastaturi ergonomice tastaturi fara fir tastaturi speciale Interfaa tastaturii: o tastatur const dintr-o serie de comutatoare montate ntr-o reea, numit matrice a tastelor. Cnd se apas o tast, un procesor aflat n tastatur o identific prin detectarea locaiei din reea care arat continuitatea. De asemenea, acesta interpreteaz ct timp st tasta apsat i poate trata chiar i tastrile multiple. Interfaa tastaturii este reprezentat de un circuit integrat denumit keyboard chip sau procesor al tastaturii. Un buffer de 16 octei din tastatur opereaz asupra tastrilor rapide sau multiple, transmindu-le sistemului succesiv. n cele mai multe cazuri, atunci cnd apsm o tast, contactul se face cu mici ntreruperi, respectiv apar cteva clipuri rapide nchis deschis. Acest fenomen de instabilitate vertical a comutatorului se numete bounce, iar procesorul din tastatur trebuie sa l

filtreze, adic s l deosebeasc de o tastare repetat intenionat de operator. Lucrul acesta este destul de uor de realizat deoarece ntreruperile produse de instabilitatea vertical sunt mult mai rapide dect tastrile repetate cele mai rapide. Exist mai multe tipuri de tastaturi, ns cele mai rspndite sunt tastaturile cu 101 sau 104 taste, diferena ntre tipuri fiind dat, n principal, de prezena sau absena unor taste care intr n componena lor. De exemplu, tastatura 101 nu are inclus o tast numit Window Logo, n timp ce tastatura de tipul 104 are inclus aceast tast. Aceast Tastatura este conectat n spatele unitii centrale printr-un fir introdus ntr-o muf special. Tastatura este un dispozitiv a carui folosire este extrem de simpla, fiind necesar doar sa apasam pe butoanele ei (numite "taste") la fel cum am face in cazul unei masini de scris. Butoanele unei tastaturi sint impartite in mai multe (de obicei patru) grupuri in functie de rolul lor. Cel mai important grup este cel care ocupa cea mai mare parte a tastaturii si el contine atit taste a caror apasare produce aparitia pe ecranul monitorului a unor litere (Q, W, E, etc.), cifre (1, 2, 3, etc.) sau simboluri (@, #, etc.), cit si taste speciale (Enter, Shift, Control, Alt, etc.) a caror functionalitate variaza in functie de programul folosit si care va fi explicata mai jos. Deasupra grupului principal se afla un sir de taste numite "functionale" (F1, F2, F3, etc.) al caror rol este sa lanseze in mod direct comenzi pentru calculator, comenzi care sint diferite in functie de softul pe care il folosim la un anumit moment. Ele sint folosite foarte mult in jocuri, dar si alte softuri le pun in valoare. La dreapta grupului principal se afla un grup impartit in mai multe (de obicei trei) subgrupuri si care contine taste folosite in principal pentru navigare pe ecran (tastele care au desenate sageti pe ele, Tastele Page Up sau Page Down, etc.) dar si unele taste cu functii speciale (cum este tasta Delete). La extremitatea (marginea) dreapta a tastaturii se afla un grup de taste care sint folosite in special pentru scrierea de cifre si pentru efectuarea de operatii aritmetice (adunare, scadere, etc.), tastele fiind asezate foarte comod pentru lucrul cu mina dreapta. O parte a tastelor din acest ultim grup are o functionalitate dubla, ele putind fi folosite si pentru navigare. Unele taste (Shift, Ctrl, Alt, Windows) sint prezente in dublu exemplar si sint asezate simetric fata de axul tastaturii, ambele taste avind de obicei aceeasi functionalitate. Unele softuri (de ex. jocurile) profita de faptul ca o tasta este prezenta in doua exemplare si specifica cite o comanda separata care sa fie executata la apasarea tastei drepte, respectiv stingi. Tastaturile mai noi au o serie de butoane care sint incluse special pentru a fi folosite cu aplicatiile multimedia (filme, melodii) sau pentru navigarea pe internet. Ele nu vor fi luate in discutie aici pentru ca nu sint prezente pe majoritatea tastaturilor iar asezarea lor nu este supusa nici unui standard, ele fiind grupate dupa criteriile de ergonomie ale companiei producatoare a tastaturii. Caracterul alfanumeric (litera, cifra, simbolul) care poate fi scris cu ajutorul unei taste este imprimat pe tasta respectiva si poate fi pus in evidenta cu ajutorul unui editor de text (de ex. Notepad, inclus in SO Windows) in care deschidem un nou document si incepem sa apasam pe taste. Anumite taste permit scrierea a doua caractere alfanumerice distincte, dintre care unul apare daca apasam tasta in mod obisnuit, iar celalalt doar daca se apasa si tasta Shift impreuna cu tasta in cauza. Tastele speciale Tastele speciale nu produc aparitia nici unui caracter alfanumeric la apasarea lor, ci au functia de a lansa direct comenzi in cazul in care sint apasate singure sau in cadrul unei

combinatii cu alte taste. Ele sint urmatoarele :ENTER , BACKSPACE, SHIFT, CONTROL, ALT, TAB, SPACEBAR, CAPSLOCK, NUMLOCK, DELETE.

2.Mouseul
Funcionarea unui maus mecanic
1: Micarea mausului nvrte bila. 2: Cilindrii X i Y apuc bila i transfer micarea. 3: Discurile codificate optic conin guri pentru lumin. 4: LED-uri cu infrarou strlucesc printre discuri. 5: Senzorii capteaz pulsurile de lumin pentru a le converti n viteze pe X i Y. Un maus (alternativ oricel, raton) este un dispozitiv de indicat pentru computere care se ine n mn i care const dintr-un obiect mic echipat cu unul sau mai multe butoane i modelat astfel nct s stea n mod natural sub mn. Partea inferioar a mausului conine un dispozitiv care detecteaz micarea mausului relativ la suprafaa pe care st. Micarea 2D a mausului este de obicei transformat n micarea unui cursor pe ecran. Denumirea de maus provine din limba englez (mouse) i nseamn oarece. Aceast denumire a fost atribuit deoarece firul modelelor timpurii semna cu coada unui oarece i pentru c micarea cursorului pe ecran seamn cu micarea unui oarece.

Tipuri de mausuri
MOUSE = Machine Operator's Unique Spotting Equipment Mausul a fost inventat de Douglas Engelbart la Stanford Research Institute n anul 1963 dup un vast test de utilizabilitate. Dispozitivul a fost denumit i bug (n englez, ceea ce nseamn gndac), dar denumirea a disprut n favoarea celei de mouse. A fost unul din cele cteva dispozitive de indicat dezvoltate pentru Sistemul On-Line al lui Engelbart (NLS), care era un sistem att hardware ct i software. Celelalte dispozitive au fost dezvoltate pentru a se folosi de alte micri ale corpului cum ar fi dispozitive montate pe cap i ataate de brbie sau nas dar n cele din urm mausul a ctigat datorit simplitii i comoditii sale. Primul maus era voluminos i folosea dou roi dinate perpendiculare una fa de alta: rotaia fiecrei rotie era translatat n micare de-a lungul unei axe a planului. Engelbart a primit patentul US3541541 la data de 17 Noiembrie 1970, sub numele "Indicator de poziie X-Y pentru un sistem de afiare". Pe atunci, Engelbart se gndea ca utilizatorii s in mausul cu o mn, n timp ce cu cealalt tastau pe o tastatur avnd cinci taste.

Mausuri mecanice
O variant a mausului, inventat la nceputul anilor 1970 de Bill English de la Xerox PARC, a nlocuit roile externe cu o singur bil care se putea mica n orice direcie. Micarea bilei, la rndul ei, era detectat de dou rotie perpendiculare care se aflau n corpul mausului. Aceast variant a mausului semna cu un trackball inversat, i a fost principala form folosit cu calculatoarele personale din anii 1980 i 1990. Grupul de la Xerox PARC s-au hotrt asupra tehnicii moderne de a folosi

amndou minile pentru a tasta la o tastatur QWERTY, iar mausul era folosit numai cnd era nevoie. Mausurile moderne au luat natere la cole polytechnique fdrale de Lausanne (EPFL) sub inspiraia Profesorului Jean-Daniel Nicoud i a minilor inginerului i ceasornicarului Andr Guignard. Un rezultat al EPFL, Logitech, a lansat primul maus popular. Principalele tehnici de translatare a micrii folosesc senzori optici, mecanici i ineriali.

Mausuri optice
Un maus optic folosete o diod emitoare de lumin i o fotodiod pentru a detecta micarea pe suprafaa unui mauspad n loc de pri n micare ca la un maus mecanic. Mausurile optice timpurii, aa cum sunt cele inventate de Steve Kirsch de la Mouse Systems Corporation, puteau fi folosite doar pe o suprafa metalic special (mauspad) care avea imprimat o gril fin de linii albastre i gri. Pe msur ce puterea de calcul a devenit mai ieftin, a devenit posibil integrarea unor circuite integrate de procesare de imagini n maus. Acest avantaj a permis mausului s detecteze micarea relativ pe o varietate mare de suprafee, astfel transformnd micarea pe suprafa n micarea indicatorului, eliminnd nevoia unui mauspad special. Aceast evoluie a condus la adoptarea pe scar larg a mausului optic. Mausurile optice moderne, independente de suprafa, funcioneaz folosind un senzor optic pentru a lua imagini succesive ale suprafeei pe care opereaz mausul. Majoritatea acestor mausuri folosesc LED-uri pentru a ilumina suprafaa care este urmrit; mausurile optice cu LED sunt deseori denumite n mod greit "mausuri cu laser", probabil datorit luminii roii a LED-ului care este folosit n aproape toate mausurile optice. Schimbrile dintre un cadru i urmtorul sunt procesate de procesorul de imagini al circuitului integrat i apoi transformate n micri pe cele dou axe de coordonate. De exemplu, senzorul mausului optic Agilent Technologies ADNS-2610 proceseaz 1512 cadre pe secund: fiecare cadru este o matrice ptrat de 18x18 pixeli, iar fiecare pixel poate avea 64 nivele diferite de gri. Cererea pentru avansul tehnologiei mausurilor optice vine n mare parte din partea gamerilor de FPS-uri, care prefer mausuri mai precise pentru o int mai precis. Efecte asupra sntii provocate de mausurile optice Lipsa de atenie n folosirea mausurilor optice poate provoca leziuni grave ale ochilor. intirea privirii spre LED poate provoca leziuni ale retinei

Mausuri cu laser
n 2004, Logitech, mpreun cu Agilent Technologies, au introdus mausul laser prin intermediul modelul MX 1000. Acest maus folosete un mic laser n locul obinuitului LED. Noua tehnologie poate mbunti detaliul imaginilor captate de maus. Companiile susin c aceasta duce la o mbuntire cu pn la 20 de ori a sensibilitii la micarea pe suprafa n comparaie cu mausurile optice convenionale (a se vedea i interferen). Gamerii s-au plns c MX 1000 nu rspunde imediat la micare dup ce a fost ridicat, micat i apoi pus napoi pe mausepad. Modelele mai noi ale mausului se pare c nu mai sufer de aceast problem, care provenea dintr-o funcie de economisire a energiei. (Aproape toate mausurile optice, cu laser sau cu LED implementeaz aceast trstur, cu excepia celor destinate a fi folosite n jocuri, unde o milisecund de ntrziere conteaz.) Deoarece este un maus fr fir, inginerii l-au proiectat s consume ct mai puin energie cu putin. Pentru a realiza aceasta, mausul clipete laserul n timp ce este n standby (8 secunde dup ultima micare). Aceast funcie prelungete viaa mausului.

SUN Microsystems distribuia mausuri cu laser mpreun cu staiile Sun SPARC nc din anul 1994.

2. Scanner-ul
Este un dispozitiv ce permite transformarea imaginilor sub forma de date recunoscute de calculator.Scanner-ele moderne au capacitatea de a recunoaste textul in cu ajutorul unor programe tip OCR (Optical Character Recognition),care convertesc imaginea scanata in siruri de caractere ce pot fi prelucrate ulterior cu ajutorul editoarelor de text. Cum funcioneaz Un scaner este un echipament destinat transformrii informaiei analogice, respectiv a luminii, n informaie digital. Piesa de baz a scanerului const ntr-un ir de celule fotosensibile capabile s detecteze lumina reflectat de sau transmis prin obiectul scanat. Aceste celule fotosensibile sunt de fapt nite diode capabile de a recepta lumina atunci cnd sunt alimentate electric. Tot acest ir de diode formeaz senzorul scanerului (CCD - ChargedCouple Devices), care convertete intensitatea luminii n sarcin electric. O alt component important este convertorul analog-digital (CAD), rolul su fiind acela de a transforma informaia analogic n informaie digital. Fiecare diod din miile care formeaz CCD-ul creaz un pixel din imaginea scanat, iar pentru pentru a stoca informaia corespunztoare descrierii pixelului respectiv este necesar un anumit numr de bii. Cu ct se dedic un numr mai mare de bii fiecrui pixel, cu att se va putea obine o calitate mai bun a imaginii scanate. Marea majoritate a scanerelor disponibile astzi folosesc senzor CCD, ns unele modele noi folosesc senzor CIS (Contact Image Sensor). n cazul unui scaner CCD, lumina reflectat din documentul original traverseaz un sistem de oglinzi, care o redirecioneaz ctre senzorul CCD. n tehnologia CIS, irul de diode este plasat chiar sub documentul scanat, astfel nct senzorul capteaz direct lumina reflectat de document. Din moment ce scanerele cu CIS nu necesit un sistem foarte complicat de captare a luminii, rezult un pre mai sczut, dimensiunile sunt mai mici, iar durabilitatea crete. Datorit dimensiunilor reduse, senzorii CIS sunt recomandai n cazul scanerelor portabile. Senzorii CIS folosesc convertoare analog-digital ncorporate, astfel rezultnd i un consum redus de energie. Principalul neajuns al tehnologiei CIS const ns tocmai n convertorul analog-digital, acesta ocupnd un spaiu care n mod normal ar fi trebuit s contribuie la captarea luminii. Rezultatul const n scderea calitii imaginilor scanate, astfel c muli utilizatori prefer achiziionarea unui model cu senzor CCD, n ciuda preului ceva mai mare. Aa cum spuneam, majoritatea scanerelor primesc informaia prin capturarea luminii reflectate sau care traverseaz obiectul scanat. Acest proces necesit n mod evident o surs de lumin, iar calitatea acesteia poate influena n mod decisiv calitatea rezultat. Primele modele de scanere desktop foloseau becuri fluorescente. Potrivite multor tipuri de documente, becurile fluorescente prezint dou dezavantaje majore: nu sunt capabile s emit aceeai intensitate de lumin pe o perioad lung de

timp, iar cantitatea mare de cldur degajat conduce la deteriorarea componentelor interne. Din aceste motive, majoritatea productorilor au trecut la folosirea lmpilor catod-rece, care pot furniza o lumin mai intens i degaj foarte puin cldur. Scanerele CIS folosesc cmpuri dense de LED-uri RGB pentru a produce lumin alb.

Caracteristici importante
*Adncimea de culoare Aa cum este normal n cazul oricrei tehnologii, exist cteva aspecte tehnice pe care orice utilizator este bine s le cunoasc, nainte de a face alegerea final. Primul termen este adncimea de culoare. Pentru descrierea fiecrui pixel al unei imagini, scanerul poate stoca o cantitate pe un anumit numr de bii. Respectivul numr de bii reprezint adncimea de culoare. Cu ct folosim o adncime de culoare mai mare, cu att vom obine o calitate mai bun a imaginii scanate i, de asemenea, o dimensiune mai mare a fiierului rezultat. Adncimea de culoare minim pentru obinerea unei caliti decente este de 24 de bii. Deci pentru fiecare pixel, scanerul reine 8 bii de informaie pentru fiecare din cele trei nivele de culoare (RGB - Red-rou, Green-verde i Blue-albastru). n practic exist un anumit nivel de pierdere a informaiei n timpul procesului de scanare, datorit unui numr de factori externi. Astfel, calitatea imaginii scanate sufer mici modificri n zonele de luminozitate mare i n cele ntunecate. Dac scanai negative sau medii transparente, chiar dac o facei la nivel de amatori, 30 de bii de culoare reprezint minimum necesar, iar 36 este o valoare de preferat. *Rezoluia Exist dou tipuri de rezoluie, optic i interpolat; prima este cea important. Rezoluia optic sau hardware a unui scaner este msurat n puncte sau pixeli pe inch (dpi sau ppi). Un numr mai mare de pixeli nseamn o rezoluie mai bun i o calitate superioar a imaginii, cel puin n teorie. Numrul de pixeli pe care un scaner este capabil s i genereze se bazeaz pe numrul de celule fotosensibile se afl plasate n capul de scanare. Rezoluia interpolat are ntotdeauna o valoare mai mare, uneori mult mai mare, dect cea optic. Pentru a obine o rezoluie interpolat, scanerul preia informaia din doi pixeli alturai i, folosind algoritmi matematici, umple spaiul liber dintre ei. Nu v lsai pclii de rezoluia interpolat i cutai s aflai exact rezoluia optic de care este capabil un scaner. *Viteza Marea majoritate a celor care cumpr un scaner pentru uz personal nu sunt foarte interesai de viteza de scanare, ns n orice caz nu v vei dori s ateptai de ordinul zecilor de minute scanarea unui document. Principalul parametru n funcie de care variaz viteza este rezoluia. Cu ct crete rezoluia folosit, cu att va trebui s ateptai mai mult finalizarea scanrii. *Interfa Conectarea scanerului la PC se poate face n mai multe feluri. Chiar dac mai exist nc modele cu port paralel, majoritatea folosesc USB sau SCSI. Conectarea USB a devenit foarte popular datorit uurinei pe care o capt procesul de instalare, la care se adaug cantitatea mare de date care poate fi transferat rapid. Trecerea ctre USB 2.0 necesit puin timp, ns este o evoluie sigur. Interfaa SCSI a rmas popular n cazul celor care folosesc sisteme Macintosh, instalarea i configurarea necesitnd destul experien.

6. Monitorul
Este dispozitivul care permite vizualizarea rapida a rezultatelor executarii unei explicatii.Principalele caracteristici ale unui monitor sunt : claritatea imagini , numarul de culori permis pentru afisare si nivelul de radiatii.Imaginea este formata din puncte individuale numite pixeli.Calitatea imginii este data in principal de rezolutie,care reprezinta numarul de pixeli ai ecranului. Constituie componenta de baz in interfaa cu utilizatorul. El red sub form de imagini sau text informaii sau rezultate furnizate de procesor. Monitoarele se pot clasifica dup mai multe criterii. Unul dintre acestea ar fi dup numrul de culori pe care este capabil sa le redea. Astfel exist: monitoare monocrom, care pot afia doar dou culori, negru in combinaie cu verde, alb sau galben, monitoare cu nuane de gri care redau imaginea cu ajutorul nuanelor de gri, i monitoare color, care pe baza combinaiei RGB (red, green, blue) i a variaiei de intensitate formeaz imagini color. Dupa un alt criteriu de clasificare monitoarele pot fi de doua feluri:

Monitoare CRT (Cathode Ray Tube), monitoare ce folosesc o tehnologie mai veche, dar care se utilizeaz si astzi. Imaginile se obin prin dirijarea unui fascicol de electroni ntr-un tub, care conine gaz inert aflat la o presiune foarte sczut, ctre un dispozitiv cu sarcin pozitiv. n drumul lor acetia se lovesc de o plac fosforescent care produce imaginea. Monitoare LCD (Liquid Crystal Display), ce au la baz o tehnologie bazat pe cristale lichide. Ele echipeaz laptop-urile.

Cristalele lichide nu mai reprezinta un lux

Pana la sfarsitul anului, un monitor cu cristale lichide se va ieftini cu 20-25%. Acum cativa ani ne uitam la monitoarele cu cristale lichide (LCD) ca la niste accesorii exclusiviste. Preturile insa au scazut mult. Specialistii estimeaza ca, anul viitor, in SUA, vanzarile monitoarelor clasice vor fi depalsite de vanzarile de LCD-uri. In ceea ce priveste piata romaneasca, este clar ca o sa mai treaca ceva timp pana cand sa se intample acest lucru. Pentru un roman, 250 de euro (fara TVA), cat costa in medie un monitor LCD de 15 inci, reprezinta inca o suma destul de mare. Preturile insa se afla intr-o continua scadere. Oamenii din industrie estimeaza ca, pana la sfarsitul anului, un monitor LCD de 15 inci va costa aproximativ 200 de euro (fara TVA). ,,In mod clar, tendinta pe piata este de inlocuire a monitoarelor clasice (CRT Cathode-Ray Tube) cu cele LCD. Daca in 2000 LCD-urile reprezentau 1 la 1 000 din piata de monitoare, acum au ajuns la 10%, preconizandu-se sa ajunga la 15%, spune Radu Niculescu, director de marketing la Ultra Pro. Interesant este ca marii fabricanti de monitoare au oprit complet productia de CRT-uri cu diagonala de 15 inci, lasand astfel si 7

mai mult loc monitoarelor LCD. Banii platiti in plus pentru un monitor cu cristale lichide se justifica mai ales datorita designului. Un monitor LCD este foarte compact si ocupa un spatiu mult mai mic pe biroul tau in comparatie cu un monitor CRT. Datorita formei ecranului, un LCD de 15 inci ofera o suprafata de lucru reala aproape echivalenta cu cea a unui monitor clasic de 17 inci. Un display bazat pe cristale lichide se va dovedi cu adevarat folositor intr-un birou. Cand vine vorba de editare de text, LCD iti ofera o imagine mult mai clara. De asemenea,poti sta ore intregi cu ochii in monitor fara sa te doara capul, datorita faptului ca nu emite radiatii electromagnetice, asa cum face un diplay clasic. Monitoarele cu cristale lichide au si neajunsuri, deocamdata nerezolvate: de pilda, rata de reimprospatare a imaginii (refresh rate) este foarte mica in comparatie cu cele clasice, ceea ce creeaza un efect de dublare (umbra) a imaginii. In plus, daca privesti monitorul din unghi, luminozitatea scade si nu mai poti sesiza nuantele culorilor. Probleme apar atunci cand este vorba de grafica. Daca iti folosesti calculatorul in special pentru jocuri sau pentru editarea imaginii, este mai bine sa apelezi la un monitor clasic. La unele monitoare LCD de generatie mai veche, rata scazuta de reimprospatare a imaginii este sesizabila si in timpul vizionarii unui film. Alegerea monitorului potrivit Cand este necesara achzitionarea unui monitor LCD, este bine sa se tina seama de urmatoarele caracteristici: diagonala, rezolutie maxima, contrast, luminozitate sau rata de reimprospatare. Totusi, este destul de dificil sa iti dai seama ce monitor iti trebuie, prin simpla comparare a unor cifre. De aceea cel mai bine este sa testezi personal monitorul, inainte de a-l cumpara, in aplicatiile pe care le folosesti cel mai des. In general, pretul este direct proportional cu diagonala ecranului. Astfel, un monitor mare, cum ar fi unul de 18 inci, poate ajunge sa coste chiar si 1000 de euro. Categoric mai este destul loc pentru imbunatatirea raportului calitate-pret al LCD-urilor. Dar dupa cum evolueaza domeniul IT, probabil ca peste cativa ani nu vom mai sta pe ganduri atunci cand trebuie sa alegem intre un monitor LCD si unul CRT. Pentru muli dintre noi, design-ul monitorului va fi definitor pentru aspectul ntregului calculator, n msur mult mai mare dect carcasa, tastatura i mouse-ul. ntotdeauna monitorul este cel care va smulge primul aplauzele sau cel care va dezamgi primul. ns acest periferic are o proprietate cu mult mai important dect design-ul i anume calitatea tubului, care trebuie s fie ntotdeauna pe locul nti, lsnd subiectivismul design-ului n spate. Calitatea tubului va avea un impact major asupra confortului lucrului pe calculator, el va fi acela care va decide ct de obosii vor fi ochii notri sau ct de afectai, n termeni medicali. Caracteristicile principale ale unui monitor sunt: marca tubului, diagonala, rezoluiile suportate, frecvena de funcionare, mrimea dot pitch-ului. Tuburile monitoarelor se mpart n mai multe categorii dup tehnologia folosit n obinerea imaginii. Pe lng clasicele tuburi Flat Square i Visual Flat (suprafaa acestora din urm fiind perfect plan), merit menionate modelele consacrate fabricate de productori cu renume: FlatFace (Hitachi), Flatron (LG), Diamondtron Naturally Flat (Mitsubishi), DynaFlat (Samsung) i FD-Trinitron (Sony). Fiecare din acetia folosete o tehnologie proprietar pentru obinerea unei imagini cu mult peste medie, tuburile fiind toate perfect plane. Din nou, nu e recomandabila alegerea celui mai ieftin produs posibil, ci achiziia unui monitor cel puin din gama medie. Deoarece n acest caz fiabilitatea poate avea un

impact important asupra sntii ochilor, monitorul trebuie s fie ultimul pe lista de compromisuri. Din cauze tehnice la care se adaug marketing-ul, diagonala real a unui tub va fi mai mic dect cea afiat n lista de caracteristici tehnice, astfel un monitor de 14 va avea o diagonal vizibil de 13-13.3, monitorul de 15 numai 13.8-14 vizibili, cel de 17 are 15.8-16 reali, cel de 19 numai 18, iar monitorul de 21 va avea diagonala vizibil de 20. Explicaiile productorilor se refer la dimensiunea exterioar a tubului, care este declarat oficial, suprafaa de afiare fiind evident inferioar acesteia. n principiu, rezoluia maxim a unui monitor crete odat cu diagonala tubului. Rezoluiile standard sunt 640x480 (VGA), 800x600 (SVGA), 1024x768 (XGA), 1152x864, 1280x960, 1600x1200, 1920x1440, 2048x1536. Trebuie precizat c rezoluia intermediar standard de 1280x1024 nu asigur o proporionalitate de 4/3 a imaginii, un cerc perfect aprnd uor oval n acest caz, fiind recomandat folosirea rezoluiei alternative de 1280x960. Un detaliu de multe ori ignorat este frecvena de funcionare a tubului, msurat n kHz. Cu ct aceasta va fi mai mare, va crete frecvena baleiajului (refresh-ului) la o rezoluie dat, imaginea fiind mai odihnitoare pentru ochi. Monitorul nu poate funciona la un refresh mai mare dect refresh-ul permis de placa video, dar marea majoritate a plcilor video actuale asigur un refresh cu mult superior oricrui tip de monitor performant. Atenie, cel mai mic refresh nc sntos pentru ochiul uman este 85 Hz, sub nici o form nu trebuie acceptat un refresh inferior! Pe msura creterii rezoluiei, rata de refresh scade, de aceea cine ntrevede utilizarea unui monitor cu diagonal mare la rezoluie ridicat, trebuie s se asigure c frecvena de funcionare a tunului de electroni este suficient de mare pentru a asigura un refresh minim de 85 Hz. Dei nu pare logic, s-a demonstrat c refresh-ul mai mare de 120 Hz duneaz din nou ochiului uman, de aceea oftalmologii recomand setarea unui refresh numai ntre 85 i 120 Hz, chiar dac placa video i monitorul permite mai mult.

Ecrane cu nano-emisie
Laboratoarele Motorola, divizia de cercetare aplicat din cadrul companiei Motorola, i-au anunat rezultatele cu privire la cercetrile nanotehnologiei de carbon. Denumit nano emissive display - ecran cu nano-emisie (NED), aceast tehnologie le permite productorilor de profil s creeze ecrane plate de mari dimensiuni ale cror caracteristici sunt superioare ecranelor de plasm i LCD, pentru costuri chiar mai mici. n prezent, Motorola se afl n negocieri cu productori de aparatur electronic din Europa i Asia n scopul comercializrii acestei tehnologii. Descoperirile Motorola n tehnologia NED ar putea face ca ecranele plate cu diagonala peste 50 i grosimea sub 3 cm s devin realitate n viitorul nu prea ndeprtat. Aceast tehnologie ar putea, de asemenea, s fie utilizat pentru ecrane mult mai mari, n genul celor folosite pentru evenimentele sportive sau pentru panourile publicitare. Nanotuburile pe baz de carbon (CNT-uri) sunt tuburi din atomi de carbon cu diametru mai mic de un nanometru - o miliardime de metru. CNT-urile posed o combinaie unic de proprieti ce permit folosirea lor ntr-o varietate de scopuri, inclusiv n producia de ecrane plate.
Motorola a dezvoltat un proces special ce permite utilizarea CNT-urilor la temperaturi joase - o capabilitate foarte important avnd n vedere faptul c materialele folosite n acest scop (cum ar fi sticla sau tranzistorii) sunt sensibile la cldur. n plus, Motorola a creat o metod special pentru aplicarea individual a CNT-urilor pe materiale de suprafa, o inovaie care le permite productorilor

s creeze produse de design i s mbunteasc caracteristicile specifice. Abilitatea de a poziiona CNT-urile direct pe un substrat i de a le controla, n acelai timp, amplasarea i dimensiunea, asigur o imagine de o calitate superioar i emisii optime de electroni, dar i claritate, culoare fidel i rezoluie bun pentru ecranele plate.

7.IMPRIMANTA
Este dispozitivul care afiseaza informatiile din calculator pe suport de hartie.Principalele caracteristici ale unei imprimante sunt viteza de tiparire (in pagini pe minut) si rezolutia. Tipuri de imprimante : Cu jet de cerneala Laser Matriceale

Imprimanta cu jet de cerneala Este practice o imprimanta de linie modificata care in locul acelor (ciocanelor) prezinta mici orificii prin care cerneala iese cu presiune si se aseaza pe hartie. Sunt 3 tipuri de imprimante cu jet: - Termice (HP , CANON) - Piezoelectrice (EPSON) - cu schimbare de faza (HP, CANON) Termice: folosesc o cantitate de cerneala pe care o transforma in vapor ice ies prin orificiile capului de imprimare; cand se solicita imprimarea, mecanismul incalzeste orificiul pentru temperature de fierbere iar o parte din cerneala se transforma in vapori. Dezavantajul acestora consta in necesitatea schimbarii periodice a orificiilor care se maresc prea mult datorita caldurii. Piezoelectrice: aici cerneala iese cu presiune prin orificiile capului de imprimare daca se aplica o tensiune electrica unor cristale piezoelectrice care se indoaie Cu schimbare de faza: folosesc un tip de cerneala care se intareste imediat schimbadu-si starea din lichid in slolid. In rezervor, cerneala este in stare solid ape care o topeste, o plaseaza pe hartie si o raceste instantaneu cu ajutorul unui anumit tip de ceara. Avantajele tuturor imprimantelor cu cerneala sunt : - Folosirea culorilor si posibilitatea amestecarii culorilor astfel incat sa obtinem mai multe tonuri de culori la o singura trecere a foii prin imprimanta. - Fidelitatea - Sunt mai selintioase Imprimanta cu laser Se bazeaza pe efectul fotoelectric care canalizeaza o imagine optic ape un dispozitiv fotoconductor.Un pigment special numit toner este apoi imprastiat pe dispozitivul fotoconductor numit tambur, pigment care se lipeste pe suprafetele incarcate dielectric, atunci cand o rola ruleaza hartia in sens invers dispozitivului de imprimare. Un fascicol laser scaneaza imaginea inainte si inapoi care este reflectata de o oglinda rotativa pe tambur.

10

Imprimanta matriceala Actualmente sunt dispozitivele de imprimare cu cele mai reduse performante, avand la baza un cap de deprimare mecanic ce se misca inainte si inapoi pe fiecare rand al paginii de pimprimat.Deci banda impregnate cu cerneala este lovita de catre un ciocanel pentru fiecare punctu imprimat.Cu cat numarul de ace de imprimare este mai mare, rezolutia creste si calitatea se imbunatateste.Ele produc zgomot direct proportional cu viteza de imprimare. Rezoluia Dup cum tim, rezoluia reprezint numrul de puncte care pot fi tiprite pe o unitate de suprafa i se exprim n puncte pe inci (dpi - dot per inch). Evident, cu ct rezoluia este mai mare, cu att calitatea imaginii tiprite va fi mai bun. n mod normal, rezoluia folosit n cazul unei imprimante laser monocrom este 600 dpi, ns pot exista anumite documente care s necesite 1200 dpi. De asemenea, posibilitatea de a tipri la 300 dpi poate constitui un avantaj atunci cnd o serie de documente sunt tiprite sub form de schie de lucru, realizndu-se astfel economie de toner. Limbajele de tiprire Cel mai rspndit limbaj n momentul de fa este PCL (Printer Control Language), acesta fiind folosit iniial n cazul imprimantelor matriciale. Prima versiune de larg rspndire a fost versiunea 3, care oferea suport doar pentru anumite sarcini simple, iar PCL4 a adus o mbuntire a suportului pentru tiprirea graficelor. PCL5 oferea faciliti precum scalarea fonturilor i suportul formatelor vectoriale. De asemenea, PCL5 folosea diferite tipuri de compresie astfel nct se obinea o cretere considerabil a vitezei de tiprire. PCL5e a adus odat cu el comunicaia bidirecional, pentru raportarea informaiilor de stare ale imprimantei, ns nu a adus mbuntirea calitii de tiprire. PCL6 a fost introdus n anul 1996 i este un limbaj complet rescris. Orientarea pe lucrul cu obiecte a adus o mbuntire a flexibilitii i o cretere semnificativ a vitezei de prelucrare a documentelor grafice. Limbajul PostScript realizeaz o descriere a paginilor n mod vectorial, apoi trimite datele ctre imprimant pentru a fi rasterizate (convertite n puncte). PostScript 1 era un limbaj folosit de editurile mari datorit faptului c puteau transforma imagini la 300 dpi n imagini la 2400 dpi, folosite de mainile de tiprit. Marele avantaj al limbajului PostScript era portabilitatea, orice platform fiind capabil de a lucra cu el. n acest fel, tot ce aveai nevoie era un driver pentru a transforma informaia n format PostScript, care putea apoi fi neles de orice imprimant PostScript. Marele dezavantaj al limbajului const n faptul c aparine unei companii i pentru a fi folosit necesit liceniere, ceea ce duce la creterea preului imprimantelor care l folosesc. PostScript 2 a adus o compresie superioar, conducnd la creterea vitezei de tiprire, a mbuntit algoritmii de halftoning i modul de administrare a memoriei. Ultima versiune de PostScript, a treia, include mbuntiri semnificative aduse modulului de interpretare, acest lucru afectnd n mod direct i pozitiv calitatea, sigurana, eficiena i productivitatea. GDI (Graphical Device Interface) reprezint o alternativ n faa imprimantelor care folosesc PostScript sau PCL. Limbajul folosete resursele PC-ului pentru a efectua toate prelucrrile asupra documentului ce urmeaz a fi tiprit sub mediul Windows, trimind apoi informaia direct n format bitmap pentru a fi tiprit. n consecin, nu mai este nevoie de un procesor puternic i mult memorie la nivelul imprimantei, acest fapt 11

conducnd la scderea preului de achiziie. Pe de alt parte, prelucrarea documentului la nivelul sistemului conduce la ncrcarea acestuia, lucru simit foarte clar n cazul sistemelor mai slabe. Viteza de tiprire Spre deosebire de modelele cu jet de cerneal, n cazul imprimantelor laser viteza de tiprire real se apropie foarte mult de cea specificat de productor. n unele cazuri, viteza specificat reprezint viteza mecanismului de tractare a hrtiei, respectiv numrul de pagini goale pe care imprimanta este capabil s le transporte ntr-un minut din tava de alimentare n tava de colectare. ns aceast vitez nu implic timpul de prelucrare care apare n cazul job-urilor din viaa real. De asemenea, unii productori specific viteza de tiprire n format Letter i nu A4, lungimea unei coli de format Letter fiind mai mic i implicit viteza mai mare. Mecanismul de manipulare a hrtiei Alturi de formatul maxim suportat un element important este constituit i de varietatea tipurilor de media suportate de imprimant (transparente, calc, plicuri, carton). Dac urmeaz s tiprii pe carton, verificai dac modelul de imprimant ales suport astfel de mediu de tiprire. De asemenea, foarte important se poate dovedi facilitatea de tiprire duplex, adic de tiprire pe ambele fee ale colii de hrtie, scznd astfel costurile consumabilelor. Multe imprimante disponibile astzi folosesc aa-numitul duplex manual, ceea ce presupune tiprirea paginilor fr so, urmat de reaezarea hrtiei n tava de alimentare i tiprirea paginilor cu so. Capacitatea de alimentare total (care include tava standard, tava manual, ct i pe cele eventual opional existente) este un alt element important, fiind recomandabil o corelare a acesteia cu nevoile reale. Dac n firma dumneavoastr se tipresc zilnic 20.000 de coli, alegerea unei imprimante cu o singur tav de alimentare de 250 de coli ar fi o greeal. n acelai timp, un sistem de trei tvi cu capacitate total de 10.000 de coli va reprezenta o risip de bani, n cazul n care necesitile zilnice de tiprire se ridic la cteva sute de exemplare.

12