Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. ARHITECTURA MICROCALCULATORULUI COMPATIBIL IBM - PC. 4 2. SISTEMUL DE OPERARE MS-DOS. 12 2.1. COMPONENTELE DE BAZA ALE MS-DOS.. 12 2.2. INCARCAREA SISTEMULUI DE OPERARE. 13 2.3. DIALOGUL UTILIZATOR MS-DOS.. 13 2.4. ORGANIZAREA FISIERELOR SI A DIRECTOARELOR.. 13 2.5. STRUCTURA DE ARBORE A DIRECTOARELOR.. 14 2.6. DIRECTORUL CURENT. 14 2.7. NUMELE UNITATILOR DE DISC.. 15 2.8. COMENZI MS-DOS. 15 3. PROGRAMUL UTILITAR NORTON COMMANDER.. 18 3.1. LANSAREA PROGRAMULUI NORTON COMMANDER 18 3.2. IESIREA DIN NORTON COMMANDER 18 3.3. FORMA GENERALA A ECRANULUI. 18 3.4. FORMA GENERALA A FERESTRELOR.. 18 3.5. FISIERUL SAU DIRECTORUL MARCAT 19 3.6. UTILIZAREA TASTELOR FUNCTIONALE 19 3.7. SELECTAREA UNUI GRUP DE FISIERE.. 20 3.8. TRECEREA RAPIDA DINTR-UN DIRECTOR IN ALTUL 20 3.9.TRECEREA PE ALT DISC.. 20 3.10. EXECUTAREA PROGRAMELOR SI COMENZILOR MS-DOS 20 3.11. CAUTAREA RAPIDA A UNUI FISIER.. 21 3.12. MENIUL NORTON COMMANDER 21 3. ARHIVAREA DIRECTOARELOR, SUBDIRECTOARELOR SI A FISIERELOR CU PROGRAMUL RAR 23
4.2. ARHIVAREA SI DEZARHIVAREA CU PROGRAMUL RAR 23 4.3. IESIREA DIN PROGRAMUL RAR.. 23 5. SISTEMUL DE OPERARE WINDOWS 95. 24 5.1. LANSAREA SISTEMULUI WINDOWS 95.. 24 5.2. DESCRIEREA SISTEMULUI WINDOWS 95. 24 5.3. UTILITARUL MY COMPUTER 26 5.4. UTILITARUL WINDOWS EXPLORER 28 6. PROGRAMUL MICROSOFT WORD 30 6.1. LANSAREA PROGRAMULUI WORD. 30 6.2. INCHIDEREA PROGRAMULUI WORD. 31 6.3. DESCHIDEREA DOCUMENTELOR. 31 6.4. SALVAREA DOCUMENTELOR.. 32 6.5. EDITAREA DOCUMENTELOR 33 6.6. ANULAREA MODIFICARILOR 35 6.7. MUTAREA SI COPIEREA TEXTULUI SAU A GRAFICII. 35 6.8. UTILIZAREA FACILITATILOR DE CAUTARE SI INLOCUIRE 35 6.9. FORMATAREA CARACTERELOR SI SCHIMBAREA FONTURILOR 36 6.10. FORMATAREA PARAGRAFELOR 38 6.11. UMBRIREA SI INCADRAREA IN CHENAR A PARAGRAFELOR.. 39 6.12. FORMATAREA ARANJARII IN PAGINA.. 40 6.13. STABILIREA DIMENSIUNII SI ORIENTARII HARTIEI. 41 6.14. CREAREA ANTETURILOR SI SUBSOLURILOR 41 6.15. INSERAREA NUMERELOR DE PAGINA.. 41 6.16. CREAREA SI EDITAREA TABELELOR 42 6.17. CREAREA LISTELOR NUMEROTATE.. 46 6.18. CREAREA EFECTELOR SPECIALE CU WORDART. 46 6.19. REPREZENTAREA GRAFICA A DATELOR.. 46 6.20. PREVIZUALIZAREA SI TIPARIREA UNUI DOCUMENT 47 7. PROGRAMUL MICROSOFT EXCEL. 48
7.1. LANSAREA PROGRAMULUI EXCEL 48 7.2. INCHIDEREA PROGRAMULUI EXCEL 49 7.3. CREAREA UNEI FOI DE LUCRU.. 49 7.4. COPIEREA TEXTULUI SI A NUMERELOR 49 7.5. SALVAREA FISIERELOR. 50 7.6. EXECUTAREA CALCULELOR 50 7.7. FORMATAREA CARACTERELOR SI A CELULELOR 51 7.8. AJUSTAREA LATIMII COLOANELOR (INALTIMII LINIILOR) 52 7.9. TIPARIREA DOCUMENTELOR.. 53 7.10. CREAREA DIAGRAMELOR 54 7.11. CREAREA BAZELOR DE DATE.. 55 8. PROGRAMUL MICROSOFT POWERPOINT. 56 8.1. LANSAREA PROGRAMULUI POWERPOINT.. 56 8.2. MODURILE DE VIZUALIZARE A DIAPOZITIVELOR.. 57 8.3. INTRODUCEREA SI PRELUCRAREA TEXTULUI, A TABELELOR SI A DIAGRAMELOR. 57 8.4. INSERAREA DIAPOZITIVELOR. 58 8.5. INSERAREA IMAGINILOR.. 58 8.6. NUMEROTAREA DIAPOZITIVELOR. 59 8.7. EFECTELE DE PREZENTARE A DIAPOZITIVELOR. 59
Cele doua parti nu pot exista una fara cealalta. Hardul este partea fizica a calculatorului, formata in special din componente electronice iar softul este partea care contine programele. In general, partile componente ale unui sistem de calcul (P.C.) sunt in numar de trei si anume: 1. 2. 3. Unitatea de intrare (U.I.); Unitatea centrala (U.C.); Unitatea de iesire (U.E.).
1.1. UNITATEA DE INTRARE (U.I.) este formata din mai multe dispozitive, care preiau datele de intrare si le introduc in unitatea centrala. Printre aceste dispozitive mai importante sunt: tastatura, unitatile de discuri, unitatea de CDROM, mouseul, scannerul. 1.1.1. Tastatura (Keyboard in limba engleza) este destinata introducerii informatiei in calculator. Amplasarea literelor corespunde masinilor clasice de scris. Cel mai raspandit tip de tastatura este format din 5 grupe de taste: Grupa I Grupa II Grupa III Grupa IV Grupa V tastele cu litere, cifre si diferite simboluri; tastele numerice; tastele de editare si pozitionare; tastele functionale; tastele speciale ale P.C.
Grupa I este grupa in care predomina tastele cu litere. Ea este asemanatoare tastaturii masinilor de scris si se mai numeste tastatura QWERTY (aceasta denumire vine de la ordinea tastelor cu litere din primul rand de taste cu litere). In
mijlocul grupei se afla 3 randuri de litere. Deasupra primului rand de litere se gasesc tastele cu cifrele de la 0 la 9, fiecare din aceste taste avand pe ele inca un simbol care se poate obtine apasand simultan una din cele 2 taste <Shift> ( ) aflate in stanga si in dreapta ultimului rand de taste cu litere. In grupa tastelor cu litere se gasesc in partea dreapta cateva taste cu simboluri, pe fiecare din aceste taste existand cate 2 simboluri. Simbolul de jos de pe fiecare din aceste taste se poate obtine apasand direct pe tasta iar simbolul marcat in partea de sus a fiecaruia din aceste taste se obtine apasand simultan tasta <Shift> si tasta dorita. Grupa II se gaseste in partea dreapta fiind asemanatoare cu tastatura unei masini de contabilitate (ca un calculator de buzunar). In aceasta grupa se afla tastele cu cifrele: 0,1,2,,9, ce au fost suprapuse pe ele si alte simboluri . In aceasta grupa apare si tasta <Enter> care este cea mai importanta tasta, ea avand rolul de a valida prin apasarea ei, orice comanda data calculatorului. Se gasesc in aceasta grupa, 4 taste cu simbolurile pentru cele 4 operatii aritmetice: +, -, *, /, tasta <Numlock> (Lock blocare) care are rolul de a bloca tastele numerice. Aceasta tasta este asociata cu un led situat in partea dreapta a tastaturii. Ea fuctioneaza ca un comutator si anume: atunci cand se apasa pe ea si ledul deasupra caruia scrie Numlock este aprins, tastele numerice din partea dreapta a tastaturii se vor putea scrie cifrele de la 0 la 9; la o a doua apasare cand ledul se stinge, vor deveni active simbolurile din partea de jos a fiecarei taste. Grupa III reprezinta tastele de pozitionare si editare (a edita inseamna a scrie cu ajutorul tastaturii un document intr-un program numit editor). Tastele de pozitionare sunt cele 4 sageti cu care se poate deplasa cursorul (acesta fiind de obicei o liniuta _) in cele 4 directii principale: sus, jos, stanga, dreapta. Deasupra tastelor cu sageti in aceeasi grupa sunt tastele: <Delete> - are rolul de a sterge caracterul din dreapta cursorului, sau de a sterge un grup de cuvinte selectate; - are rolul de a muta cursorul la sfarsitul randului curent; - are rolul de a muta cursorul la sfarsitul paginii curente; - se foloseste atunci cand se doreste sa se scrie cu suprascriere (caracterele introduse vor fi asezate peste cele existente anterior); - are rolul de a duce cursorul la inceputul randului curent; - are rolul de a face un salt la inceputul paginii curente; - are rolul de a tipari imaginea, care exista pe ecran la un moment dat; - are rolul in anumite programe de a deplasa pe ecran un text ce se intinde pe mai multe pagini. Aceasta tasta este asociata cu un led care se aprinde sau se stinge in functie de modul de lucru (deplasarea textului si inghetarea lui pe ecran); - are rolul de a bloca calculatorul in anumite situatii, ea folosindu-se in combinatie cu tasta <Ctrl>.
<Pause (Break)>
Grupa IV reprezinta grupa tastelor functionale. Aceasta contine tastele notate cu litera F incepand de la <F1> pana la <F12>, care in anumite programe indeplinesc anumite functii, la apasarea lor. Grupa V reprezinta grupa de taste speciale ale P.C. Acestea sunt urmatoarele: <Tab> - care se numeste tasta de tabulare, are rolul de a deplasa cursorul cu un anumit numar de spatii (se utilizeaza la inceput de paragraf pentru aliniate); - are rolul ca la apasarea ei sa se aprinda ledul asociat si sa se scrie cu majuscule, iar la a doua apasare odata cu stingerea ledului sa se scrie cu litere mici; - are rolul ca la apasarea ei, sa se scrie simbolurile de deasupra tastelor cu numere din grupa I sau de a scrie cu majuscule (se apasa simultan tasta <Shift> si o litera, rezultatul fiind litera respectiva majuscula); - este tasta de control;
<Caps Lock>
<Shift>
<Ctrl>
<Alt>
- este tasta de alternare. Aceste doua taste se utilizeaza de foarte multe ori impreuna. De ex. <Ctrl>+<Alt>+<Del> are ca efect repornirea calculatorului si se utilizeaza doar la blocarea acestuia; - are rolul de a sterge caracterul din fata (stanga) cursorului. Cursorul este o liniuta sau patratel care palpaie si indica locul in care se vor introduce caracterele de la tastatura. Orice caracter se apasa, se va scrie in pozitia cursorului.
<Back Space>
1.1.2. Unitatile de discuri sunt acele dispozitive in care se introduc dischetele, care reprezinta suporturi magnetice de memorat informatia. Unitatile de discuri sunt de doua tipuri: unitati pentru discuri mari de 5,25 (1 = 2,54 cm) cu capacitate de 720 KB sau 1,2 MB; unitati pentru discuri mici de 3,5 cu capacitate de 1,44 MB.
Unitatile de discuri (floppydisk) au rolul de a citi informatia de pe dischete precum si de a scrie date pe ele. Inainte de utilizare, un disc trebuie formatat (adica trebuie sa fie configurat magnetic). Prin procesul de formatare se marcheaza sectoare si piste pe suprafata discului, unde vor fi stocate datele. 1.1.3. Unitatea de CD-ROM este un dispozitiv utilizat numai pentru citirea unor discuri, numite CD-uri (Compact Disc). CD-urile sunt discuri cu capacitati de stocare a informatiei mult mai mari decat dischetele, ajungand pana la 800 MB. 1.1.4. Mouseul este un dispozitiv periferic al P.C. foarte comod de utilizat care dubleaza unele functii ale tastaturii. Este dotat cu 2 sau 3 butoane (stanga, mijloc si dreapta), cel mai utilizat fiind butonul din stanga, mai putin folosit cel din dreapta si aproape deloc cel din mijloc. Aceste butoane pot fi apasate independent unul de altul, in timp ce mouse-ul este deplasat cu podul palmei pe o suprafata plana numita pad. La deplasarea mouseului pe pad, pe ecran apare un indicator de forma unei sageti care pozitionata intr-o regiune pe ecran urmata de apasarea rapida pe unul din butoanele mouse-ului duce la executarea unor comenzi. 1.1.5. Scannerul este un dispozitiv periferic destinat introducerii rapide a informatiei in calculator prin preluarea direct de pe hartia tiparita. Scanner-ele sunt capabile sa recunoasca caracterele, ceea ce le face sa fie foarte utile pentru introducerea in calculator a unui volum mare de texte tiparite (carti, dictionare, enciclopedii, etc.). Perifericul foloseste o raza luminoasa mobila sau un laser ale carui reflexii comuta on sau off, in acord cu zonele luminoase sau intunecate ale obiectului scanat. 1.2. UNITATEA CENTRALA (U.C. Central Unit in limba engleza) are in componenta cel putin 4 elemente: placa de baza, microprocesorul central, memoria, unitatea de stocare pe termen lung, interfetele. 1.2.1. Placa de baza reprezinta suportul fizic pentru sustinerea componetelor principale ale calculatorului cum ar fi: microprocesorul central, memoria, placa grafica, placa de retea, placa de sunet, etc. 1.2.2. Microprocesorul central (CPUCentral Processing Unit) este creierul calculatorului fiind destinat controlului functionarii acestuia si efectuarii operatiilor de calcul. Microprocesorul executa programele introduse in calculator, este echipamentul care aduna si scade numerele, efectueaza operatii logice elementare si altele. Microprocesorul este un ansamblu de circuite integrate si tranzistoare care se gasesc pe un cip de siliciu. Este patrat, mai mare decat majoritatea celorlalte cipuri si poarta inscriptionat numele producatorului si tipul procesorului. Exemple de micro-procesoare: 8080, 80286, 80386, 80486, Pentium, Pentium II, Pentium III, AMD K5, AMD K6. In interior, microprocesorul are doua componente majore: unitatea de comanda si unitatea aritmetica si logica. a) Unitatea de comanda (CUCommand Unit) dirijeaza operarea unitatii centrale de procesare (CPU). Instructiunile adresate calculatorului sunt stocate sub forma de programe. Unitatea de comanda tine evidenta si interpreteaza instructiunile dintr-un program, fiind responsabila cu transmiterea de sarcini specifice diferitelor elemente ale calculatorului. CU controleaza in principal functiile de intrare/iesire, de memorie si stocare. Unitatea aritmetica si logica (ALU Aritmetic and Logic Unit) raspunde de efectuarea operatiilor de calcul. La acest nivel se executa doua tipuri de operatii:
b)
Cum stie procesorul care operatie sa o execute ? Raspunsul este simplu: microprocesorul aduce datele care urmeaza sa fie prelucrate, din memorie. Aceste date se numesc instructiuni. Setul de instructiuni pe care un procesor poate sa-l indeplineasca corespunde exact actiunilor pe care hardware-ul poate sa le execute. Un microprocesor este alcatuit din sute de mii, chiar milioane de tranzistori, legati intre ei de un circuit microscopic gravat in suprafata chip-ului. Tranzistorii sunt bistabili, deoarece pot fi numai in doua stari: ON (TRUE); OFF (FALSE).
O tensiune apropiata de 0 V este folosita pentru a reprezenta valoarea FALSE si o tensiune inalta, de obicei in jur de 5-15 V, este folosita pentru a reprezenta valoareaTRUE. Microprocesorul stocheaza informatia ca secventa de comutari ON/OFF. Se poate reprezenta o comutare ON (1) si o comutare OFF (0), toate informatiile fiind codificate ca secvente de 0 si 1 pentru a fi manipulate de sistemul de calcul. De exemplu, cand se tasteaza litera A la tastatura, aceasta este convertita in urmatoarea secventa de opt cifre 0 si 1: 01000001, litera B va fi convertita in secventa 01000010. Pentru a ajunge la CPU, un 1 va fi un puls de electricitate puternica transmis prin firul care leaga tastatura de unitatea centrala si un 0 va fi un puls slab de electricitate. Cand ajunge la CPU, fiecare puls puternic va comuta tranzistorul in ON, in timp ce un puls slab va comuta tranzistorul in OFF. In acest mod, fiecare caracter tastat este convertit in secvente de comutari ON/OFF in microprocesor. Fiecare secventa de 0 si 1 reprezinta un element de data numerica. Cifrele 0 si 1 care formeaza un numar binar sunt numite cifre binare (binary digits, pe scurt bits). In majoritatea calculatoarelor informatia este manipulata in grupuri de opt cifre 0 si 1. Un grup de opt biti se numeste un octet sau un byte (se citeste bait). Aceasta egalitate se exprima astfel: 1 Byte sau 1B = 8 biti = 8 b. = 1 octet;
Urmatorii termeni sunt folositi in masurarea capacitatilor: KB sau Kbyte (prescurtare de la kilobyte), adica 1024 bytes (octeti); MB sau Mbyte (prescurtare de la megabyte), adica 1024 Kbytes (octeti); GB sau Gbyte (prescurtare de la gigabyte), adica 1024 Mbytes (octeti); TB sau Kbyte (prescurtare de la terabyte), adica 1024 Gbytes (octeti).
1.2.3. Memoria este zona de stocare a informatiilor in interiorul calculatorului, locul unde programele si datele sunt pastrate in vederea procesarii de catre unitatea centrala de prelucrare. Ea contine componentele sistemului de operare necesare precum si programele utilizatorului. Memoria este de doua tipuri: RAM si ROM.
a) Memoria cu acces aleator (RAM Random Acces Memory) este o zona de stocare temporara unde sunt pastrate programele si datele incarcate de pe disc, introduse de la tastatura sau de la alt periferic de intrare. Termenul de acces aleator semnifica faptul ca datele pot fi luate de memorie in orice ordine. RAM consta dintr-o placuta de silicon realizata din mii de comutatori, fiecare putand fi in starea ON sau OFF, reprezentand astfel o cifra binara (1 sau 0). Memoria de acest tip este volatila, adica in momentul in care calculatorul este inchis (decuplat de la sursa de alimentare), continutul ei se pierde. Fiecare element de data este asociat unei adrese de memorie, adrese in forme de cifre binare. Cand unitatea centrala citeste o data din memorie, executa urmatoarele doua operatii: cauta adresa datei in memorie; citeste data, secventa de cifre 0 si 1, care se afla la acea adresa.
Numerele care identifica adresa de memorie traverseaza in forma electronica, magistralele de date ( data bus in limba engleza). b) Memoria numai pentru citire (ROM Read Only Memory) reprezinta o stocare permanenta, utilizata pentru pastrarea caracteristicilor functionale de fabricatie ale calculatorului. In cazul acestei memorii, comutatorii tranzistorilor nu pot fi comutati in starile ON sau OFF, ci sunt codati permanent in momentul producerii programului respectiv. Aceasta memorie este numai pentru citire deoarece nu este posibila modificarea caracteristicilor de fabricatie ale calculatorului de catre utilizator. In cazul unui PC compatibil IBM, ROM este denumita BIOS (Basic Input Output System = Sistemul de intrare/iesire de baza). Acesta executa operatii simple cu discul, accepta intrarile facute prin intermediul tastaturii si efectueaza alte sarcini simple, insa esentiale. Memoria ROM este non-volatila, adica dupa intreruperea alimentarii calculatorului, datele nu se pierd. 1.2.4. Unitatea de stocare pe termen lung (harddisk -ul in limba engleza, discul fix) se foloseste pentru pastrarea permanenta a informatiei utilizate in calculator si dupa ce se opreste alimentarea acestuia: programele sistemului de operare (DOS, WINDOWS), aplicatiile (WORD, EXCEL, POWERPOINT), etc. Discurile fixe stocheaza datele intr-o forma digitala. Daca materialul magnetic este polarizat intr-o directie, se stocheaza valoarea 1, iar daca este polarizat in directie opusa campul magnetic are valoarea 0. Discurile fixe sunt medii de inregistrare magnetica. Ele utilizeaza tipare magnetice inregistrate pe un invelis magnetic pentru a reprezenta biti de date. Acesta este un principiu similar celui intrebuintat la inregistrarea sunetelor pe o caseta audio. In loc sa se deplaseze prin fata unui cap de inregistrare/redare, discurile se rotesc. Inainte ca un disc sa poata fi utilizat la stocarea datelor, el trebuie formatat. Prin formatare, discul este impartit in piste concentrice. La randul lor, pistele sunt divizate in sectoare. Numarul specific de piste si sectoare depinde de tipul discului. In mod obisnuit, un sector contine 512 KB. Unitatea pentru discuri utilizeaza capete de citire/scriere pentru a magnetiza si a citi particulele de fier gasite pe platourile magnetice. Atunci cand platourile se rotesc, capetele se apropie de ele la distante microscopice. Cu cat capetele se apropie mai mult, cu atat datele pot fi stocate mai dens. Datorita acestor tolerante stranse, capetele de citire/scriere si suportul magnetic sunt continute intr-o carcasa etansa, impiedicand patrunderea prafului. Fiecare platou are doua capete citire/scriere, iar platourile se rotesc cu 2400-3600 rot/min. Discurile fixe prezinta urmatoarele avantaje fata de discurile flexibile: pot stoca mult mai multe date, primele avand capacitati de ordinul sutelor de MB sau GB; pot accesa datele mult mai rapid decat este posibil in cazul dischetelor.
1.2.5. Interfetele sunt dispozitive electronice care fac legatura intre unitatea centrala si dispozitivele de intrare/iesire. Ele transforma semnalele primite de la aceste dispozitive astfel incat sa le inteleaga unitatea centrala si sa raspunda in mod corespunzator.
1.3. UNITATEA DE IESIRE (U.E.) se compune din cel putin patru dispozitive: monitorul, imprimanta, plotterul, modem-ul. 1.3.1. grafice. Monitoarele sunt de doua tipuri: color; monocrom. Monitorul (display-ul in limba engleza) este destinat afisarii pe ecran a informatiei alfanumerice si
In regim alfanumeric (modul text), ecranul este impartit in zone conventionale numite zone caracter. De obicei, aceste zone alcatuiesc 25 de linii si 80 de coloane, deci maxim 2000 de caractere. In fiecare zona poate fi afisat un singur caracter dintr-un set de 256. Setul de caractere este constituit din literele mari si mici ale alfabetului latin, cifrele 0,1,,9, semnele de punctuatie -,!@,~,#,$,%,^,&,*,(,),,[,],,,<,>,?,/,_,=,|,,` si unele caractere semigrafice, utilizate la afisarea pe ecran a tabelelor, diagramelor, chenarelor, etc.: ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,. Printre caracterele afisate pe ecran pot fi si literele altor alfabete. Regimul grafic al monitorului este destinat afisarii pe ecran a graficelor, desenelor, etc. Si in acest regim pot fi afisate diferite caractere de diferite tipuri si dimensiuni. In regim grafic, ecranul este alcatuit din puncte (pixeli, denumirea provine din limba engleza, din cuvintele picture elements, care s-ar traduce prin elemente de desen). Numarul de puncte pe orizontala si pe verticala determina rezolutia monitorului. De exemplu, expresia rezolutia 640x480 inseamna ca monitorul are 640 de puncte pe orizontala si 480 pe verticala. Din punctul de vedere al rezolutiei si al graficii, exista mai multe norme internationale pentru monitoarele calculatoarelor de tip IBM-PC. Aceste norme si ca urmare si monitoarele respective, au diferite denumiri: CGA, Hercules, EGA, VGA, etc. Normele respective reprezinta anumite caracteristici recunoscute si respectate de firmele producatoare. Monitoarele VGA (Video Graphic Adapter) si mai nou Super VGA, au capatat o raspandire foarte larga si au devenit un fel de standard pentru aplicatiile care necesita mijloace grafice de prezentare a informatiei. 1.3.2. Imprimanta este unitatea periferica destinata tiparirii informatiei. Toate imprimantele pot tipari informatia alfanumerica, iar unele imprimante tiparesc si informatia grafica (desene, grafice). Exista imprimante care tiparesc si imagini color. In functie de sistemul de tiparire deosebim: imprimante matriciale; imprimante cu jet de cerneala; imprimante cu laser.
a) Imprimantele matriciale Sunt cele mai raspindite pentru calculatoarele de tip IBM-PC. Principiul de lucru este urmatorul: capul de imprimare, care contine o coloana verticala de bare metalice subtiri numite ace, se misca de-a lungul liniei imprimate, iar la momentul potrivit acele lovesc prin banda tusata in foaia de hartie. Configuratia acelor ce lovesc in fiecare moment determina caracterul format. Cu cat numarul acelor din capul de imprimare este mai mare, cu atat calitatea imprimarii este mai buna. Exista imprimante cu 9 ace, cu 24 de ace. Calitatea imprimarii poate fi imbunatatita prin tiparirea repetata (de 2-4 ori) a aceluiasi caracter pe acelasi loc.
b) Imprimantele cu jet de cerneala Sunt dotate cu un mecanism special de imprimare care asigura formarea caracterului tiparit prin jeturi microscopice de cerneala. Ele asigura o calitate foarte buna tiparului si sunt foarte comode pentru imprimarea color. Imprimantele cu jet de cerneala sunt mai scumpe decat cele matriciale si necesita o asistenta tehnica deosebita. Viteza de imprimare la aceste imprimante este comparabila cu cea a imprimantelor matriciale. c) Imprimantele cu laser Asigura calitatea cea mai buna a tiparului (aproape de calitatea tipografica). La baza acestor imprimante sta principiul xerografiei: imaginea caracterului se imprima de pe un cilindru, pe care a fost formata prin intermediul semnalelor electrice, cu o vopsea speciala (toner). Deosebirea esentiala intre imprimantele cu laser si un aparat obisnuit de xerocopiat consta in faptul ca cilindrul este electrizat de o raza laser la comanda calculatorului. 1.3.3. Plotter-ul este un dispozitiv destinat imprimarii pe hartie a informatiilor grafice. Se utilizeaza in special in proiectarea asistata de calculator pentru realizarea desenelor tehnice. Este un periferic mai ieftin decat imprimanta cu laser, dar cu o viteza de tiparire mult mai mica. Plotter-ele sunt de diverse dimensiuni, de la formatul A4 pana la A0 si A1. Consta dintr-o suprafata plana pe care este fixata o bucata de hartie, un brat mobil caruia ii este atasat un dispozitiv de impresionare a hartiei. 1.3.4. Modem-ul. Cuvantul modem provine din prescurtarea cuvintelor modulator/demodulator, termen folosit pentru a descrie un periferic care permite transmiterea si receptionarea de semnale prin intermediul liniilor telefonice. Pentru a comunica cu un alt calculator prin intermediul liniilor telefonice, la emisie, se converteste semnalul digital al calculatorului intr-un semnal telefonic analog, respectiv la receptie, se converteste semnalul analog intr-o intrare digitala, lucruri realizate de acest echipament. Comunicatiile prin intermediul modem-urilor se bazeaza pe patru concepte de baza: RS 232. Acesta este principalul standard pentru definirea conexiunilor care vor fi utilizate in cablarea calculatoarelor legate. Specifica un canal pentru transmiterea datelor, unul pentru primirea lor si un altul pentru semnale de control. Specifica, de asemenea, faptul ca datele sunt transmise serial. Rata de transfer (baud rate). Specifica numarul de biti de date pe secunda care sunt transmisi printr-un canal de comunicatii. Standardul RS-232 nu specifica o singura rata, ci permite un anumit numar: 75, 150, 300, 600, 1200, 2400, 9600, 56600, 112600 sau chiar mai mult. Rata de transfer trebuie setata inainte de inceperea comunicarii, lucru realizat cu ajutorul programului de comunicatii. Protocol. Exista o serie de protocoale care trebuiesc setate inainte de inceputul comunicarii: paritatea, bitii de stop, etc, lucruri realizate, in mod normal, de software. Largimea benzii. Masoara cantitatea de informatii care poate fi transmisa printr-un mediu (firul telefonic) intr-o secunda. Sistemele de comunicatii conventionale, cum ar fi majoritatea retelelor telefonice, transmit informatiile sub forma de unde, caz in care largimea benzii este masurata in KHz (1 Hz = 1 ciclu pe secunda). In cazul in care informatia este transmisa in forma digitala, in pulsuri, lungimea benzii este masurata in numarul de biti care trec prin mediu intr-o secunda (bps).
Majoritatea modem-urilor sunt automatizate, permitand apeluri prin intermediul calculatorului, fie prin tastarea numarului destinatarului la tastatura, fie prin selectarea sa dintr-o lista de numere stocate pe disc. O importanta caracteristica a modemurilor consta in viteza de comunicatie (300, 1200, 2400, etc, ). Pentru a utilliza un modem, acesta trebuie conectat la calculator folosind un cablu RS-232, in cazul in care este vorba despre un modem extern (modem-urile interne sunt plasate in interiorul unitatii centrale). Dupa instalarea modemului la calculator, acestuia i se conecteaza priza telefonica. Softul de comunicatii va permite setarea ratei de transfer, a altor protocoale si apelul numarului.
10
11
In procesul de lucru al programului de copiere pot interveni zeci de situatii: lipsa spatiului pe disc, greseli in informatie, etc. Pentru toate aceste cazuri trebuie prevazute mesaje corespunzatoare si actiuni de corectare. Menirea sistemului de operare este in primul rand de a ascunde utilizatorului toate subtilitatile complicate si inutile si a-i propune o interfata comoda de lucru.
b) Incarcatorul este un program foarte scurt, inscris pe primul sector al fiecarui disc ce contine sistemul de operare. Functia acestui program este de a incarca in memorie celelalte doua fisiere care fac parte din sistemul de operare MS-DOS: IO.SYS si MSDOS.SYS. Fisierul IO.SYS reprezinta o componenta suplimentara a BIOS ului si executa operatii de intrare/iesire, iar MSDOS.SYS executa celelalte functii ale sistemului de operare. c) Interpretorul de comenzi este un program numit COMMAND.COM care se afla pe acelasi disc cu sistemul de operare si este destinat prelucrarii comenzilor introduse de catre utilizator. Pentru executarea comenzilor externe, interpretorul de comenzi cauta programul cu numele respectiv si daca-l gaseste, il incarca in memorie si ii preda controlul. Dupa ce programul s-a executat, interpretorul de comenzi il sterge din memorie si afiseaza pe ecran prompterul sistemului, ceea ce inseamna ca este gata de a primi urmatoarea comanda. d) Comenzi externe sunt programe instalate pe calculator o data cu sistemul de operare. Aceste programe efectueaza unele operatii utilitare, de exemplu formatarea dischetelor, testarea discurilor, etc.
12
e) Drivere de intrare/iesire sunt programe speciale care completeaza sistemul de intrare/iesire MS-DOS, deservesc unitati neprevazute in BIOS.
13
AUTOEXEC.BAT Numele poate fi alcatuit din litere mari si/sau mici ale alfabetului latin, cifre si caracterele: -_$!@%(),~^. Unele nume de fisiere sunt interzise, deoarece sistemul de operare le utilizeaza ca nume de unitati periferice. Acestea sunt urmatoarele: AUX, COM1-COM3, LPT1-LPT3, CON, PRN, NUL. b) Directoare Numele fisierelor se inscriu pe disc in directoare. Directorul este un spatiu special pe disc, unde se pastreaza numele fisierelor, informatii despre dimensiunea fisierelor, data ultimei actualizari, atribute, etc. Daca numele unui fisier se afla intr-un director, se spune ca fisierul dat este continut in acel director. Pe orice disc magnetic se pot afla mai multe directoare, care la randul lor, pot contine mai multe subdirectoare si fisiere. Toate directoarele (cu exceptia directorului radacina) sunt de fapt fisiere de tip special. Fiecare director are un nume si poate fi inregistrat in alt director. Daca directorul X este inregistrat in directorul Y, atunci se spune ca X este subdirector al directorului Y.
Exemplu: Deosebiri intre subdirectoare si fisiere: Numele subdirectoarelor este format din maxim 8 caractere si apare numai cu majuscule, iar al fisierelor este format din maxim 8 caractere urmat de punct si o extensie de 3 caractere; Subdirectoarele mai pot contine si alte subdirectoare si fisiere pe cand fisierele nu mai contin nici un alt subdirector sau fisier.
14
Pentru adresarea unui fisier ce nu apartine directorului curent utilizatorul este obligat sa indice calea spre acest fisier. Calea este un sir de nume de directoare sau simbolurile .. separate prin c aracterul backslash (). Exemple: C:DOS C:WNDOWSFONTS - calea spre directorul DOS; - calea spre subdirectorul FONTS.
Prompterul MS-DOS se afiseaza pe ecran atunci cand sistemul de operare este gata pentru a primi comanda utilizatorului. Cand utilizatorul intra in dialog cu un program, prompterul dispare. Prompterul MS-DOS contine informatii despre unitatea curenta si directorul curent. Exemple: A:> C:WINDOWS> 2.8.2. Numele comenzilor
Orice comanda introdusa de catre utilizator necesita executarea unei comenzi MS-DOS. In multe comenzi MSDOS, numele fisierului poate sa contina caracterele * si ? (caractere pentru nume globale de fisiere) pentru a specifica grupuri de fisiere dintr-un director. Simbolul * indica faptul ca in locul lui poate fi orice sir de caractere. Aceasta se refera atat la numele fisierului cat si la extensie. Caracterul ? indica prezenta unui caracter arbitrar sau lipsa caracterului. Exemple: *.bak c*.d* - toate fisierele cu extensia .bak din directorul curent; - toate fisierele din directorul curent la care numele incepe cu litera c, iar extensia cu litera d; - toate fisierele din directorul DOC pe unitatea A:, al caror nume incepe cu abc si contin numai 6 simboluri.
a:DOCabc???.*
2.8.3.
Pentru a schimba unitatea curenta, se indica numele unitatii care urmeaza sa devina curenta si simbolul (:).
15
Pentru schimbarea directorului curent se utilizeaza comanda CD (Change Directory). Formatul comenzii este: cd [unitate:] cale Exemple: C:>cd dos <Enter> - schimbarea directorului radacina in directorul DOS.
Rezultat: C:DOS> C:DOS>cd.. Rezultat: C> 2.8.5. Crearea unui director nou <Enter> - schimbarea directorului DOS in directorul radacina.
Pentru crearea unui director nou se utilizeaza comanda MD (Make Directory). Formatul comenzii este: md [unitate:][cale]nume_director Exemple: C:>md mihai C:>md a:lucru 2.8.6. - se creeaza directorul MIHAI in directorul radacina; - se creeaza directorul LUCRU in directorul radacina al unitatii A:.
Pentru stergerea unui director gol se utilizeaza comanda RD (Remove Dyrectory). Formatul comenzii este: rd [unitate:][cale]nume_director Exemple: C:>rd mihai C:>rd a:LUCRU 2.8.7. - sterge directorul MIHAI din directorul radacina; - sterge directorul LUCRU de pe unitatea A:.
16
C:>edit La aceasta comanda apare fereastra DOS de editare cu urmatoarele optiuni: File (Fisier) Edit Search View Options Help (Vizualizare) (Optiuni) (Ajutor)
(Editare) (Cautare)
Textul se va introduce in fereastra de editare, care se afla dedesubtul optiunilor cu meniuri. Dupa introducerea textului acesta se va salva cu comanda:File Save. Daca se doreste salvarea sub alt nume se da comanda:File Save as. Daca se doreste deschiderea unui document existent se da comanda: File Open. Daca se doreste inchiderea unui document deschis se da comanda: File Close. Pentru iesirea din fereastra de editare DOS se da comanda: File 2.8.8. Stergerea unui fisier Exit.
Pentru stergerea fisierelor se utilizeaza comanda DEL (Delete). Formatul comenzii este: del [unitate:][cale]nume_fisier Nume_fisier poate contine caracterele * si ?. Exemple: C:>del *.bak C:>del a:mihaifisier.doc - sterge toate fisierele cu extensia .BAK din directorul radacina; - sterge fisier.doc din directorul MIHAI de pe discul A:.
Daca utilizatorul doreste sa stearga toate fisierele dintr-un director, utilizand comanda del *.*, MS-DOS va emite mesajul: Are you sure (Y/N)? (Sunteti sigur?) pentru a elimina fisierele se apasa Y si <Enter>, in caz contrar N si <Enter>. 2.8.9. Listarea continutului unui director
Pentru afisarea continutului unui director se utilizeaza comanda DIR. Formatul comenzii este: dir [unitate:][cale][nume_fisier][/p][/w] In nume_fisier pot fi utilizate si caracterele * si ?. Daca nu este indicat numele fisierului, se afiseaza continutul intregului director. Daca este indicat numele, se afiseaza informatii despre acest fisier. Daca nu se indica unitatea sau calea, se presupune unitatea si calea curenta. Despre fiecare fisier, comanda dir afiseaza urmatoarele informatii: numele, extensia, dimensiunea in octeti, data si ora ultimei actualizari. Subdirectoarele se noteaza cu expresia <DIR>. La terminarea afisarii se comunica numarul total de fisiere si volumul de spatiu liber pe disc.
17
Parametrul /p determina afisarea directorului in portiuni de marimea unui ecran. Daca se indica acest parametru, MS-DOS afiseaza un ecran si asteapta pana cand utilizatorul va apasa oricare tasta pentru continuarea afisarii. Parametrul /w determina comanda dir sa afiseze numai numele fisierelor din director, fara alte informatii. Numele fisierelor se afiseaza cate 5 in rand. Exemple: C:>dir/p C:>dir a: - afiseaza continutul directorului radacina, pagina cu pagina. - afiseaza continutul directorului radacina de pe discul A:.
2.8.10. Redenumirea unui fisier Pentru schimbarea numelui unui director se utilizeaza comanda REN (Rename). Formatul comenzii este: ren [unitate:][cale] nume1_fisier nume2_fisier Nume1_fisier reprezinta numele initial al fisierului, iar nume2_fisier este numele nou. Numele fisierelor din comanda REN poate contine caracterele * si ?. In acest caz se redenumesc toate fisierele ce corespund conditiei din nume1_fisier. Caracterele * si ? utilizate in nume2_fisier lasa neschimbate caracterele respective din nume1_fisier. Exemple: C:> ren MIHAIfis1.doc fis2.doc C> ren a:*.doc *.txt - schimba numele fisierului fis1.doc din directorul MIHAI in fis2.doc; - schimba extensia tuturor fisierelor cu extensia .doc din directorul radacina de pe unitatea A: in extensia .txt.
2.8.11. Copierea fisierelor Pentru copierea fisierelor se utilizeaza comanda COPY. Formatul comenzii este: copy [unitate:][cale]nume_sursa [unitate:][cale]nume_dest sau copy [unitate:][cale]nume_sursa [unitate:][cale]. Numele fisierelor poate sa contina caracterele * si ?. Din directorul indicat in primul parametru al comenzii se vor copia fisierele indicate in primul parametru. Unitatea si calea din parametrul al doilea indica directorul in care se vor copia fisierele. Daca din parametrul al doilea lipseste numele fisierului, fisierele se vor copia cu acelasi nume, in caz contrar numele din parametrul al doilea este numele nou al fisierului. Daca nume_dest contine caracterele * si ?, caracterele respective din nume_sursa raman neschimbate. Exemplu: C:>copy MIHAIfis1.doc CORNELfis2.doc - se copiaza fisierul fis1.doc din directorul MIHAI in directorul CORNEL si i se schimba denumirea in fis2.doc.
18
Interactiunea dintre utilizator si sistemul de operare MS-DOS este conceputa dupa principiul dialogului: utilizatorul introduce de la tastatura comanda necesara si apasa tasta <Enter> iar MS-DOS executa comanda. Acest mod de interactiune nu este destul de ilustrativ si comod, de aceea in ultimul timp s-au raspandit mediile de operare, care permit executarea celor mai frecvente operatii in regim de instruire pe intreg ecranul. Printre aceste operatii se numara: vizualizarea directorului, trecerea dintr-un director in altul, copierea, deplasarea si stergerea unui fisier, lansarea in executie a unui program. Unul dintre cele mai reusite medii de operare este Norton Commander (NC).
Daca fereastra afiseaza continutul unui director, in partea de sus apare numele acestui director. Daca fereastra contine arborele directoarelor, deasupra apare mesajul Tree (Arbore), iar daca se afiseaza informatii despre disc si director, mesajul Info. Numele fisierelor din director se scriu cu litere mici, iar numele subdirectoarelor cu litere mari. In coloana Size (Marime), directoarele si subdirectoarele contin textul <SUB-DIR>. Linia de sus a ferestrei contine informatii despre directorul parinte (la afisarea directorului radacina aceasta linie lipseste). In coloana Name (Nume) pentru directorul parinte se afla caracterele .., iar in coloana Size <UP-DIR>.
19
Tasta <Tab> deplaseaza bara de selectie in cealalta fereastra. Daca este marcat un director si se apasa tasta <Enter>, Norton Commander intra in acest director si in fereastra se va afisa continutul lui. Pentru a trece in directorul parinte, el trebuie marcat (linia .. <UP-DIR>) dupa care se apasa tasta <Enter>.
<F6> Ren/Move
<F7> MkDir
<F8> Delete
<F9> PullDn
<F10> Quit
20
Pentru selectarea mai multor fisiere dintr-o singura comanda, se apasa tasta + din grupa II a tastaturii. Apare o ferestra de dialog <Select > in care se cere sa se selecteze fisierele dorite (Select the files), in locul caracterelor *.*. Exemple de alegere a fisierelor: *.* *.bak *.doc - toate fisierele; - toate fisierele cu extensia .bak; - toate fisierele cu extensia .doc.
Pentru deselectarea mai multor fisiere dintr-o singura comanda, se apasa tasta -din grupa II a tastaturii. Apare o ferestra de dialog <Deselect > in care se cere sa se deselecteze fisierele dorite (Deselect the files), in locul caracterelor *.*. Se poate alege orice nume sau extensie pentru deselectare. Fisierele selectate se afiseaza in culoare galbena pe monitor color sau cu intensitate sporita pe monitor monocrom. In partea de jos a ferestrei se indica numarul de fisiere selectate si volumul total de memorie (in octeti). Utilizand tastele functionale, asupra grupului de fisiere selectate pot fi aplicate urmatoarele operatii: <F5> Copy - copierea in alt director;
21
Pentru a extrage in linia de comanda numele fisierului marcat se apasa <Ctrl/Enter>. Dupa scrierea numelui fisierului in linia de comanda, cursorul se deplaseaza cu un spatiu spre dreapta. Pentru a curati linia de comanda trebuie apasata tasta <Esc>.
Pentru alegerea optiunii se utilizeaza tastele: sageata stanga si sageata dreapta. Dupa ce a fost aleasa optiunea necesara se apasa tasta <Enter> si sub aceasta optiune va apare submeniul corespunzator. Pentru a selecta o optiune a submeniului, se utilizeaza tastele sageata sus, sageata jos dupa care se apasa tasta <Enter>. Pentru iesirea din meniu si submeniu se apasa tasta <Esc>. Optiunile Left si Right stabilesc regimurile de afisare a informatiei in ferestrele din stanga si respectiv dreapta. Regimurile stabilite sunt insemnate in submeniu cu simbolul . Pentru a stabili sau inhiba un regim, el se selecteaza cu tastele sageata sus, sageata jos si se apasa tasta <Enter>. Submeniurile corespunzatoare lui Left si Right contin urmatoarele optiuni: - Brief - Full - informatie prescurtata despre fisiere si directoare (se afiseaza numai numele acestora); - Informatie completa despre fisiere (numele, data crearii sau ultima actualizare, marimea acestuia); - in fereastra se afiseaza informatii despre discul si directorul din cealalta fereastra; - in fereastra se afiseaza arborele directoarelor de pe discul din cealalta ferestra; - se afiseaza numarul de directoare pe care le contine, numarul de fisiere, capacitatea in biti pentru directoarele din partea opusa; - Directory Information - se afiseaza numarul de directoare pe care le contine, numarul de fisiere, capacitatea in biti si numarul de dischete necesare pentru directorul selectat din partea opusa;
22
- se afiseaza sau nu fereastra din stanga (respectiv din dreapta); - fisierele se afiseaza in ordine alfabetica a numelor propriu-zise; - fisierele se afiseaza in ordine alfabetica a extensiilor; - fisierele se afiseaza in ordinea datei ultimei actualizari; - fisierele se afiseaza in ordinea descrescatoare a dimensiunilor; - fisierele se afiseaza in ordinea inscrierii lor in director; - recitirea continutului directorului; - trecerea pe un alt disc.
Optiunea Files din meniu executa aceleasi comenzi ca si tastele functionale. In plus, are urmatoarele optiuni: - File atributes - utilizatorul poate opta pentru anumite atribute de fisier: Read only (numai pentru citire), Archive (arhiva), Hidden (ascuns) si system (fisier sistem); se selecteaza anumite grupuri, care respecta o anumita conditie; - Deselect group - se deselecteaza anumite grupuri; - Invert selection se inverseaza selectia fisierelor selectate; - Restore selection - reface selectia initiala. Optiunea Disk are printre cele mai importante comenzi, astfel: - Copy diskette - copiaza continutul unei dischete pe alta discheta;
- Select group
- Format diskette formateaza una sau mai multe dischete. Se poate opta pentru unul din cele doua moduri privind capacitatea: 720 KB sau 1,44 MB; se poate introduce un nume dischetei respective; se poate formata in unul din cele trei moduri: Safe (formatarea dischetei cu salvarea informatiei de pe discheta), Quick ( formatare rapida) si DOS (formatare MS-DOS); dupa alegerea tuturor optiunilor se da comanda <Format>. - Label diskette - Disk cleanup - acordarea unui nume dischetei din unitatea A: - stergerea anumitor fisiere de care nu este nevoie: temporare, AUTOEXEC.BAT, CONFIG.
Optiunea Commands executa urmatoarele comenzi: - NCDtree - afiseaza pe ecran arborele directoarelor pentru a efectua trecerea rapida dintr-un director in altul (analog comanda <Alt/F10>); - cautarea fisierelor pe disc, <Alt/F7>; - afiseaza pe ecran comenzile introduse in linia de comanda MS-DOS. Tastele sageata sus, sageata jos permit alegerea comenzii necesare, iar apasarea tastei <Enter> va executa acesta comanda, la fel ca si <Alt/F8>;
- Findfile - History
23
- Swappanels
- Pannels on/off- sterge si restabileste ferestrele pe ecran; - Comparies directories - compararea directoarelor afisate in ferestre. In fiecare director se evidentiaza acele fisiere care lipsesc din celalalt director, sau de alta dimensiune, sau cu alta data a ultimei actualizari;
- Configuration- configurarea meniului Norton Commander. Avem urmatoarele optiuni: Screen (monitorul) cu urmatoarele optiuni: Key bar (afisarea tastelor functionale in partea de jos a ecranului), Full screen (afisarea pe tot ecranul), Clock (afisarea orei), Screen savers (salvatorul de imagini) afisarea unor secvente cat timp nu se lucreaza la calculator, dar fara iesirea din meniul NORTON COMMANDER.
3.
Fisierul arhiva reprezinta un fisier care inglobeaza in sine unul sau mai multe fisiere in stare comprimata si ofera posibilitatea de a le restabili ulterior in forma lor initiala. Fisierul arhiva are un cuprins care contine lista fisierelor arhivate si un sistem de codificare care verifica integritatea fisierelor.
Dupa terminarea arhivarii, se tasteaza <Escape> si are loc iesirea din programul RAR.
25
Daca la un moment dat are loc iesirea din sistemul WINDOWS 95 si se lucreaza in sistemul MS-DOS, pentru revenire in WINDOWS 95, se tasteaza exit la prompterul MS-DOS.
26
- se selecteaza un obiect grafic si tinand apasat butonul stang se trage si se da drumul (intr-o alta fereastra, de exemplu). Operatia se mai foloseste si pentru marirea dimensiunilor unei ferestre, tragand de marginile acesteia. 5.2.2. Descrierea butonului Start Butonul Start este localizat in partea de jos, cand se porneste sistemul WINDOWS 95 prima oara dupa instalare. Cand se actioneaza butonul Start (cu ajutorul mouse-ului sau al tastaturii) se deschide un meniu care contine tot ce este nevoie pentru utilizarea sistemului WINDOWS 95. Optiunile care apar sunt: Programs - arata o lista cu programele si aplicatiile care se pot deschide: Accessories (Games, Internet Tools, Multimedia, System Tools, Calculator, Notepad, Paint, Wordpad), Microsoft Excel, Microsoft Powerpoint, Microsoft Word, Prompt MS-DOS, Windows Explorer, etc); - arata o lista cu ultimele 15 fisiere deschise; - arata o lista cu componentele sistemului care pot fi modificate: control), Printers (imprimante), Taskbar (bara de sarcini); Control Panel (panoul de
Documents Settings
Find
- cauta un fisier, un subdirector, un director sau mai multe fisiere care au aceeasi extensie sau respecta o anumita conditie; - acorda ajutor; - porneste un program sau deschide un dosar cand se introduce o comanda MS-DOS; - se deschide o fereastra de dialog cu cel putin trei posibilitati: Shut down the computer ( inchiderea calculatorului), Restart the computer (repornirea calculatorului) si Restart the computer in MS-DOS (repornirea calculatorului in modul MS-DOS).
Help Run
Shut Down
Daca se opteaza pentru o anumita aplicatie, aceasta va rula pe ecran intr-o fereastra (window in limba engleza), care dupa caz , va ocupa tot ecranul sau numai o parte din acesta.
5.2.3. Structura unei ferestre de tip WINDOWS 95 In general, o fereastra reprezinta o arie dreptunghiulara in care ruleaza un program si ea are ca principale componente:
bara de titlu (ex. Microsoft Excel, Microsoft Word); bara de meniuri; bara de instrumente (tools in limba engleza); suprafata de lucru. Pe bara de titlu in partea din dreapta se afla trei butoane radio:
27
In functie de care buton este activat, o fereastra poate avea trei marimi (forme): a) forma normala - cand fereastra este deschisa si ocupa o portiune de ecran. Forma butoanelor din dreapta sus este: Cand se deschide o aplicatie WINDOWS 95, aceasta poate avea o forma normala. Ea poate fi mutata si dimensionata pe orizontala sau verticala. O fereastra se poate muta pe suprafata de lucru mergand cu mouse-ul pe titlu si cu butonul stang apasat se deplaseaza pana la locul dorit eliberand in final butonul. forma marita cand fereastra ocupa tot ecranul. Se obtine din fereastra normala apasand pe butonul: Pentru revenire se apasa butonul: . Fereastra se mai poate mari pe tot ecranul apasand dublu clic pe bara de titlu. forma redusa - cand fereastra se transforma intr-un chenar sau dreptunghi situat, de obicei, jos pe ultima linie a ecranului, langa butonul Start. Pentru aceasta se apasa butonul: Pentru a redeschide fereastra de la forma redusa la forma normala se pozitioneaza mouse-ul pe chenarul din partea de jos a ecranului si se apasa butonul stang.
b)
c)
In unele ferestre, apare caseta: ? care se foloseste pentru informatii ajutatoare despre anumite elemente din fereastra. Pentru inchiderea ferestrei se apasa butonul: 5.2.4. Descrierea barei de sarcini Bara de sarcini (taskbar in limba engleza) se afla situata in partea de jos a ecranului, in continuarea butonului Start. De fiecare data, cand se deschide un program sau o fereastra, in bara de sarcini apare un buton reprezentand acea ferestra. Pentru a activa una dintre ferestre este de ajuns ca sa apasam butonul stang pe fereastra respectiva din bara de sarcini si aceasta se va deschide. Cand se inchide o fereastra, butonul corespunzator din bara de sarcini dispare. In functie de sarcinile care lucreaza, pot aparea in bara de sarcini in partea dreapta, alti indicatori cum ar fi: imprimanta, difuzorul, limba utilizata, etc. Bara de sarcini se termina cu afisarea orei. Pentru a vizualiza sau a modifica setarile trebuie sa se actioneze dublu clic pe orice indicator al barei de sarcini. .
Aplicatia se deschide ca o fereastra de tip WINDOWS 95 care contine in suprafata de lucru urmatoarele pictograme:
28
arata continutul dischetei; arata continutul harddisk-ului; arata continutul CD-ului; schimba setarile calculatorului; instaleaza imprimante sau afiseaza informatii despre acestea.
Pentru informatiile din una dintre unitatile de disc (A:, C:, D;, etc.) se apasa dublu clic pe iconita corespunzatoare. Pentru a intra in Control Panel si Printers se apasa dublu clic. Exista patru tipuri in care se pot afisa pictogramele, directoarele (folders in limba engleza) si fisierele. Acestea se aleg din bara de meniu din View: Large Icons Small Icons List Details - icoane mari care ocupa tot spatiul ferestrei; - icoane mici; - icoanele se ordoneaza sub forma unei liste; - icoanele apar sub forma de lista dar se vizualizeaza informatii despre dimensiunea, tipul si data ultimei modificari. Toolbar.
Pentru aflarea capacitatii unei unitati de disc (A:, C:, D:, etc.) se procedeaza astfel: se alege unitatea, se apasa clic dreapta si se alege optiunea Properties (proprietati)dupa care apare o fereastra in care se afiseaza, in optiunea General, capacitatea utilizata (used space), cea libera (free space) si totala (capacity) a unitatii. c) Operatii care se pot executa cu My computer: c.1) Crearea unui nou director, dosar (folder): se apasa dublu clic pe unitatea respectiva; se alege comanda:File se introduce numele noului dosar; se apasa tasta <Enter>. c.2) Operatia de copiere: se deschide unitatea de pe care se doreste sa se copieze; se deschide directorul dorit si se alege subdirectorul sau fisierul; se alege optiunea: Edit Copy (sau cu clic dreapta se alege optiunea Copy); New Folder(cu clic dreapta New Folder);
29
se deschide directorul in care se va executa copierea; se alege optiunea: Edit Paste (sau cu clic dreapta se alege optiunea Paste).
c.3) Copierea rapida a fisierelor de pe harddisk pe discheta: se deschide directorul, subdirectorul de unde se va copia; se alege optiunea: File Send To si apoi 31/2 Floppy (A:);
sau utilizand clic dreapta, se poate alege optiunea Send To si apoi 31/2 Floppy (A:). c.4) Operatia de mutare:
se deschide unitatea de pe care se doreste sa se mute; se deschide directorul dorit si se alege subdirectorul sau fisierul; se alege optiunea: Edit Cut (sau cu clic dreapta se alege optiunea Cut);
se deschide unitatea in care se doreste copierea; se deschide directorul in care se va executa mutarea; se alege optiunea: Edit Paste (sau cu clic dreapta se alege optiunea Paste).
c.5) Operatia de stergere: se deschide unitatea de pe care se doreste sa se stearga; se deschide directorul dorit si se alege subdirectorul sau fisierul; se alege optiunea:File Delete (sau cu clic dreapta se alege optiunea Delete).
Fisierele sterse se asaza in locul numit Recycle Bin. De aici fisierele pot fi refacute cu comanda Restore (restaurare) sau pot fi sterse definitiv cu comanda Delete sauEmpty Recycle Bin (Golirea cosului de reciclare). c.6) Crearea unei scurtaturi pe desktop: Se marcheaza unitatea, directorul, subdirectorul sau fisierul pentru care se doreste scurtatura. Se alege optiunea: File Create Shortcut sau se apasa butonul dreapta al mouse-ului si se alege optiunea New Shortcut. Apoi se trage scurtatura din fereastra data direct pe desktop. d) Iesirea din utilitarul My computer se poate executa astfel: cu optiunea: File Close;
30
a) Lansarea programului: butonul Start deschide un mic meniu si se alege Explore. b) Descrierea programului
Dupa lansare, se deschide o fereastra WINDOWS 95 cu deosebirea ca suprafata de lucru este impartita in doua, in partea din stanga fiind afisat arborele de directoare (fara fisiere) iar in dreapta sunt afisate subdirectoarele si fisierele directorului care este selectat in dreapta. Acest lucru permite copierea simpla a unor fisiere sau directoare din fereastra din dreapta intr-un director aflat in fereastra din stanga. Posibilitatile de afisare a informatiei sunt la fel ca in My computer: optiunea View si apoi: Large Icons, Small Icons, List si Details. Interfata Windows Explorer arata ca in figura de mai jos:
c) Operatii care se pot executa cu programul Windows Explorer: c.1) Crearea unui director (folder) se marcheaza unitatea si directorul in care se doreste crearea unui director; se alege optiunea: File se introduce numele noului director; se apasa tasta <Enter>. c.2) Crearea unei scurtaturi (shortcut) se marcheaza unitatea, directorul sau fisierul care se doreste sa aiba o scurtatura; se alege optiunea: File New Shortcut; New Folder (cu clic dreapta New Folder);
31
se deschide unitatea de pe care se doreste sa se copieze; se deschide directorul dorit si se alege subdirectorul sau fisierul; se alege optiunea: Edit Copy (sau cu clic dreapta se alege optiunea Copy);
se deschide unitatea in care se doreste copierea; se deschide directorul in care se va executa copierea; se alege optiunea: Edit c.4) Copierea rapida: Paste (sau cu clic dreapta se alege optiunea Paste).
se deschide unitatea de pe care se doreste sa se copieze; se deschide directorul dorit si se alege subdirectorul sau fisierul din partea dreapta; se apasa clic stanga si tasta <Ctrl>; se trage fisierul respectiv peste directorul, din partea stanga, in care se va executa mutarea; se elibereaza mouse-ul. c.5) Copierea rapida pe discheta:
se deschide directorul, subdirectorul de unde se va copia; se alege optiunea: File Send To si apoi 31/2 Floppy (A:);
sau utilizand clic dreapta, se poate alege optiunea Send To si apoi 31/2 Floppy (A:). c.6) Mutarea:
se deschide unitatea de pe care se doreste sa se mute; se deschide directorul dorit si se alege subdirectorul sau fisierul; se alege optiunea: Edit Cut (sau cu clic dreapta se alege optiunea Cut);
se deschide unitatea in care se doreste copierea; se deschide directorul in care se va executa mutarea; se alege optiunea: Edit Paste (sau cu clic dreapta se alege optiunea Paste).
c.7) Mutarea rapida: se deschide unitatea de pe care se doreste sa se mute; se deschide directorul dorit si se alege subdirectorul sau fisierul din partea dreapta; se apasa clic stanga;
32
se trage fisierul respectiv peste directorul, din partea stanga, in care se va executa mutarea; se elibereaza mouse-ul. c.8) Stergerea:
se deschide unitatea de pe care se doreste sa se stearga; se deschide directorul dorit si se alege subdirectorul sau fisierul; se alege optiunea:File Delete (sau cu clic dreapta se alege optiunea Delete).
Fisierele sterse se asaza in locul numit Recycle Bin. De aici fisierele pot fi refacute cu comanda Restore (restaurare) sau pot fi sterse definitiv cu comanda Delete sauEmpty Recycle Bin (Golirea cosului de reciclare). c.9) Stergerea totala: se deschide unitatea de pe care se doreste sa se stearga; se deschide directorul dorit si se alege subdirectorul sau fisierul; se apasa tasta <Shift> si cu clic dreapta se alege optiunea Delete. c.10) Redenumirea: se deschide unitatea de pe care se doreste sa se stearga; se deschide directorul dorit si se alege subdirectorul sau fisierul; se alege optiunea:File Rename (sau cu clic dreapta se alege optiunea Rename). d) Iesirea din programul Windows Explorer se poate executa astfel: cu optiunea: File Close;
33
c) d) e)
Se executa dublu clic pe iconita corespunzatoare unui fisier de tip Word de pe desktop; Se executa dublu clic pe un fisier de tip Word din utilitarele: My Computer, Windows Explorer, s.a; Se executa clic pe butonul Start; Se alege optiunea Documents; Se executa clic pe documentul de tip Word la care s-a lucrat recent.
Daca se alege varianta a) sau b), se deschide o fereastra de tip WINDOWS 95 de forma urmatoare:
Daca se alege una dintre celelalte variante, se deschide fisierul selectat de tip Word.
se alege butonul Close (inchis) din coltul din dreapta sus; se tasteaza <Alt/F4>.
Daca ati efectuat modificari intr-un document, programul Word afiseaza o caseta de avertizare intrebandu-va daca doriti sa salvati modificarile. Executati clic pe butonul Yes sau apasati Enter pentru a salva ceea ce ati lucrat sau executati clic pe No pentru a parasi programul fara salvare.
34
Etape: a) Se alege: File Open (<Ctrl/O>) sau executati clic pe butonul Open din bara cu instrumente Standard. Apare caseta de dialog Open;
b) Daca este necesar, se selecteaza o alta unitate de disc in lista derulanta Look in; c) Daca este necesar, se selecteaza un alt tip de fisier din caseta Files of Types; d) In caseta de text File Name, se tasteaza numele fisierului care se doreste sa se deschida sau se selecteaza din lista, fisierul dorit; e) Se alege Open. Drept comanda rapida pentru etapele d) si e) se executa dublu clic pe numele fisierului pentru a-l deschide. 6.3.3. Deschiderea unui fisier utilizat recent Programul Word tine minte ultimele cateva documente pe care le-ati folosit si le afiseaza la baza meniului File. Etape pentru redeschiderea unui fisier inchis recent: a) b) Se alege File; Se selecteaza numele fisierului de la baza meniului executand clic pe fisierul dorit sau se tasteaza numarul fisierului dorit.
35
Puteti cere programului Word sa salveze automat documentul la intervale de timp specificate si sa efectueze o copie de siguranta a fisierului de fiecare data cand salvati documentul. Numele fisierelor poate avea maxim 255 de caractere, printre care si spatii. Aceste nume lungi de fisiere sunt stocate intr-o locatie extinsa a tabelei de alocare a fisierelor (FAT) pe disc. Aceasta locatie extinsa nu stanjeneste numele normale 8.3 stocate tot in FAT. Numele lungi de fisiere nu pot utiliza urmatoarele caractere: / : * ? < > | Atunci cand folositi un nume lung de fisier, WINDOWS 95 creaza automat un nume de fisier care respecta conventia 8.3. Acest nume de fisier este salvat in pozitia normala in FAT, astfel incat versiunile WINDOWS sau DOS mai vechi sa poata utiliza in continuare numele fisierului. Etapele salvarii unui fisier (care nu a mai fost salvat): a) Se alege File Save. Apare caseta de dialog Save as;
b) c) d)
Se tasteaza un nume de fisier in caseta File name. Word ii va atribui extensia .doc; In lista Save in se selecteaza unitatea, directorul sau subdirectorul in care se doreste salvarea fisierului; Daca se doreste crearea unui nou dosar pe executa clic pe butonul Create New Folder si se introduce numele noului dosar; In caseta Save as Type se alege tipul formatului fisierului;
e)
f) Daca se doresc si alte optiuni se alege caseta Options pentru: Crearea unei copii de siguranta (Always create backup copy in limba engleza), introducerea unei parole (password in limba engleza). g) Se actioneaza butonul Save.
6.4.1. Salvarea fisierelor sub un alt nume a) Se alege File b) c) d) Save as;
Se introduce un alt nume in caseta File name; Daca se doreste, se schimba dosarul sau unitatea (A:, C:); Se actioneaza butonul Save.
36
Atunci cand se salveaza fara a redenumi, se sterge fisierul existent si se inlocuieste cu noul fisier. a) Se alege File b) c) Save (sau se apasa <Ctrl/S>);
Sau se apasa <Shift/F12>; Sau se executa clic pe butonul Save din bara cu instrumente (al treilea buton din stanga.
In aceasta vedere, caracterele si paragrafele sunt afisate asa cum vor fi tiparite. Liniile si salturile de pagina, tabulatoarele si alinierile sunt exacte. Zona exterioara corpului de text zona care contine anteturile, subsolurile, notele de subsol, numerele paginilor, latimea marginilor nu apare. Editarea in vederea Page Layout (Asezare in pagina) Se alege: View Page Layout
In aceasta vedere, fiecare pagina a documentului este afisata asa cum va aparea la tiparire. Se poate derula in afara marginilor paginii pentru a vedea elemente cum sunt: anteturile, subsolurile, notele de subsol, numerele paginilor si latimea marginilor. Rigla verticala din partea stanga a ecranului se poate utiliza pentru a modifica marginile superioara si inferioara ale documentului. Editarea in vederea Outline Se alege: View Outline.
Documentul afiseaza nivelurile structurii. In partea superioara a ecranului apare bara Outline, permitandu-va sa promovati sau sa retrogradati elementele nivelurilor structurii. Editarea in vederea Full Screen Se alege: View Full Screen.
Aceasta vedere se utilizeaza pentru maximizarea zonei de tastare. Bara de titlu, bara de meniuri, barele cu instrumente, barele de derulare si bara de stare sunt eliminate de pe ecran. La baza ecranului este afisat un singur buton Full pentru a indica faptul ca vederea Full Screen este afisata. Pentru revenire, se executa clic pe optiunea Close Full Screen. 6.5.2. Marirea si micsorarea scarii de afisare Pentru a vedea o portiune mai mare a documentului se parcurg urmatoarele etape:
37
a) b) c)
Se alege: View
Cu cat scara de afisare este mai mica, cu atat se vede pe ecran o portiune mai mare a documentului. Pentru a modifica scara de afisare a ecranului cu ajutorul barei cu instrumente exista doua posibilitati: - se executa clic pe sageata indreptata in jos a butonului Zoom. Apoi se selecteaza unul dintre procentajele prestabilite sau dimensiunea documentului; - se selecteaza caseta de editare a butonului Zoom, se tasteaza un nou procentaj cuprins intre 10% si 500%, apoi se apasa <Enter>. 6.5.3. Deplasarea in document Pentru a repozitiona punctul de inserare cu ajutorul mouse-ului, se deruleaza astfel incat sa se vada pozitia si apoi se executa clic cu indicatorul in forma de | in dreptul caracterului unde doriti sa pozitionati punctul de inserare. Deplasarea cu ajutorul tastaturii In jos cu un paragraf In sus cu un paragraf Cu un cuvant spre dreapta Cu un cuvant spre stanga Cu o fereastra in jos Cu o fereastra in sus La sfarsitul liniei curente La inceputul liniei curente La sfarsitul documentului La inceputul documentului - <Ctrl/sageata jos>; - <Ctrl/sageata sus>; - <Ctrl/sageata dreapta>; - <Ctrl/sageata stanga>; - <Page down>; - <Page up>; - <End>; - <Home>; - <Ctrl/End>; - <Ctrl/Home>.
Deplasarea la pagina dorita se executa astfel: a) b) c) d) Se alege: Edit Go To; Apare caseta Go To;
Se executa clic pe Page in caseta Go to What, daca nu este deja selectata; Se tasteaza un numar de pagina in caseta Enter Page; Se executa clic pe Go To.
6.5.4. Selectarea unui text Sunt disponibile numeroase comenzi rapide si trucuri pentru selectarea rapida a textului.
38
Selectarea textului cu mouse-ul Text de selectat Un cuvant O propozitie O linie Linii multiple Un paragraf Document Actiunea mouse-ului - dublu clic pe cuvant; - <Ctrl/clic pe propozitie>; - clic in bara de selectare (marginea alba din stanga liniei de text); - clic in bara de selectare si se trage in sus sau in jos; - dublu clic in bara de selectare; - <Ctrl/clic in bara de selectare>.
Selectarea textului cu tastatura Text de selectat Cate un caracter Cate un cuvant Pana la inceputul unei linii Pana la sfarsitul unei linii Cate o linie Actiunea - <Shift/sageata stanga sau dreapta>; - <Shift/Ctrl/sag. stanga sau dreapta>; - <Shift/Home>; - <Shift/End>; - <Shift/sageata sus sau jos>;
c)
39
O portiune de text sau imagine grafica supusa mutarii sau copierii este pastrata intr-o zona de memorie temporara cunoscuta sub numele de Clipboard. Memoria temporara pastreaza articolul in timpul mutarii intr-o alta pozitie in cadrul aceluiasi sau al altui document. Practic, puteti, chiar sa mutati sau sa copiati text din Word pentru Windows intr-o alta aplicatie Windows sau DOS.
6.7.1. Mutarea textului si a graficii Etape: a) b) Se selecteaza textul sau grafica dorita; Se alege Edit Cut (sau <Ctrl/X> sau se executa clic pe butonul Cut din bara cu instrumente); Selectia este eliminata din document si pastrata in memoria temporara; Se repozitioneaza punctul de inserare in locul in care se doreste mutarea; Se alege Edit Paste (<Ctrl/V> sau se executa clic pe butonul Paste din bara cu instrumente); Selectia este lipita in noua pozitie.
c) d)
6.7.2. Copierea textului si a graficii Etape: a) b) c) Se selecteaza textul sau grafica dorita; Se alege Edit Copy;
Daca se doreste copierea intr-un alt document acesta se deschide acum; daca este deja deschis se executa repozitionarea punctului de inserare in locul dorit; Se alege Edit Paste.
d)
In caseta Find What, se tasteaza textul sau caracterul special pe care doriti sa-l cautati; Textul este derulat spre stanga daca introduceti mai mult decat incape in caseta. Se pot introduce maxim 255 de caractere. Se selecteaza una sau mai multe dintre optiunile din fereastra; Se executa clic pe butonul Find Next pentru a incepe cautarea sau se executa clic pe butonul Replace pentru a afisa caseta de dialog Replace.
c) d)
6.8.2. Inlocuirea textului Pentru a inlocui un text, se parcurg etapele: a) Se alege Edit Replace (sau <Ctrl/H>). Apare caseta de dialog Replace;
40
b) c) d) e)
In caseta de text Find What, se tasteaza textul care se doreste sa fie inlocuit; In caseta de text Replace With, se tasteaza noul text; Se selecteaza una sau mai multe dintre optiunile din fereastra; Se executa clic pe butoanele Find Next sau Replace All.
Daca doriti sa confirmati fiecare inlocuire, executati clic pe Find Next. Atunci cand programul Word gaseste o aparitie a textului, executati clic pe butonul Replacepentru a inlocui textul, sau pe butonul Find Next pentru a continua cautarea fara modificarea aparitiei selectate. Daca doriti sa inlocuiti fara cofirmare toate aparitiile textului specificat, executati clic pe butonul Replace All. f) Se alege Cancel pentru a reveni in document.
Daca vrem sa formatam un text, se marcheaza cu mouse-ul sau cu tastatura si apoi se executa comanda: Format Font (<Ctrl/D> sau clic dreapta cu mouse-ul si se alege optiunea Font). Se deschide fereastra de dialog Font care contine urmatoarele casete:
Grup
Optiune
Descriere
Difera in functie de imprimanta Regular Italic Bold Bold Italic 8,10,12 None Single 41
Aspectul vizual al caracterelor. Cele mai obisnuite: Arial si Times New Roman. Fontul obisnuit fara infrumusetari; Text inclinat; Text ingrosat; Combinatie a stilurilor aldin si italic. Dimensiunea caracterelor in puncte. Text normal; Subliniere simpla;
Grup
Optiune
Descriere
Color
Effects
Words only Double Dotted Auto, Red, etc. Strikethrout Superscript Subscript Shadow Outline Emboss Engrave Small Caps All Caps Hidden
Sublinierea simpla numai a cuvintelor; Subliniere dubla; Subliniere cu puncte. Schimba culoarea textului pe ecran. Text taiat cu o linie; Text inaltat deasupra liniei de baza; Text coborat sub linia de baza; Text cu umbre; Caracterele sunt scrise pe contur; Text cu umbre (umbra in jos); Caracterele sunt gravate in foaie; Majuscule reduse; Toate caracterele sunt majuscule; Caracterele sunt ascunse.
Dupa alegerea optiunilor se da clic pe OK. Aceste schimbari vor avea efect numai asupra textului marcat. Daca nu este text marcat, schimbarile efectuate vor avea efect asupra textului care se va scrie in continuare de la pozitia cursorului in cadrul documentului. Fonturile se pot alege si din bara cu instrumente Formatting. 6.9.1. Formatarea cu ajutorul tastelor pentru comenzi rapide
Format Bold Italic Single Underline Superscript Subscript Marirea dimensiunii cu un punct Micsorarea dimensiunii cu un punct
Tasta pentru comanda rapida <Ctrl/B> <Ctrl/I> <Ctrl/U> <Ctrl/Shift/=> <Ctrl/=> <Ctrl/]> <Ctrl/[>
Etape: Se selecteaza textul ce va fi modificat; Se alege Format Change case. Apare caseta de dialog Change case; c) Se alege una din optiunile urmatoare: Optiune Rezultat Sentence case Propozitie obisnuita; lowercase Numai litere mici; UPPERCASE Numai majuscule; Primul caracter al fiecarui cuvant cu majuscula, restul cu Title Case litere mici; Transforma majusculele in litere mici si literele mici in tOGGLE cASE majuscule. a) b)
42
d)
Se alege OK.
6.9.3. Inserarea caracterelor speciale si simbolurilor Etape: a) b) c) d) e) Se pozitioneaza cursorul in punctul de inserare al simbolului; Se alege Insert Symbol. Apare caseta de dialog Symbol.
Se executa clic pe un simbol pentru a-l selecta si/sau pentru a-l vedea marit; Se executa clic pe butonul Insert; Se executa clic pe butonul Close.
Se
alege
Se selecteaza optiunea Alignment din eticheta Indents and Spacing; Se selecteaza unul din cele patru tipuri de aliniere a textului in pagina: - Left - aliniere la stanga;
43
Acelasi lucru se poate realiza mai simplu selectand butonul corespunzator din bara de instrumente. Paragrafele individuale sau grupurile de paragrafe pot fi indentate (adica pot fi situate la anumite distante fata de margini). Un paragraf se poate indenta fata de marginea stanga, fata de cea dreapta sau fata de ambele margini. Pentru a crea indentari se pot folosi diverse tehnici. Se poate utiliza caseta de dialog Paragraph si se introduce marimea indentarii pentru paragraful respectiv. Se poate folosi rigla pentru a trage spre dreapta pictogramele de indentare. Pentru a crea indentari folosind caseta de dialog Paragraph, se parcurg urmatoarele etape: 1. Se selecteaza paragraful sau paragrafele de aliniat sau se pozitioneaza punctul de inserare in punctul in care se doreste sa inceapa noua aliniere; Se alege comanda: Format Paragraph. Se deschide fereastra de dialog Paragraph;
2. 3. 4.
Se selecteaza optiunea Indentation din eticheta Indents and Spacing; Se tasteaza sau se selecteaza o valoare in casetele Left sau Right (se indenteaza paragraful selectat fata de marginea din stanga sau dreapta). In caseta Special se alege First Line (pentru o indentare numai a primei linii) sau Hanging (pentru o indentare in exteriorul indentarii la stanga), sau se tasteaza o valoare in casetaBy. Se executa clic pe OK.
5.
Pentru a ajusta spatierea paragrafelor, se parcurg urmatoarele etape: 1. Se selecteaza paragraful sau paragrafele de aliniat sau se pozitioneaza punctul de inserare in punctul in care se doreste sa inceapa noua aliniere; Se alege comanda: Format Paragraph. Se deschide fereastra de dialog Paragraph;
2. 3. 4.
Se selecteaza optiunea Spacing din eticheta Indents and Spacing; Pentru a adauga o spatiere verticala inaintea paragrafului sau paragrafelor selectate, se tasteaza un numar in caseta de text Before sau se executa clic pe sagetile din partea dreapta pentru a mari sau a micsora spatierea in trepte de cate o jumatate de linie; Pentru a adauga o spatiere verticala dupa paragraful sau paragrafele selectate, se tasteaza un numar in caseta de text After sau se executa clic pe sagetile din partea dreapta pentru a mari sau a micsora spatierea in trepte de cate o jumatate de linie; Se executa clic pe OK.
5.
6.
Pentru a ajusta spatierea liniilor,se alege una din optiunile casetei Line Spacing: - Single - 1,5 Lines - Double - Spatiere la o singura linie (implicit); - Spatiere de o linie si jumatate; - Spatiere dubla;
44
- Cel putin spatierea care este specificata in caseta At; - Exact spatierea care este specificata in caseta At; - Spatiere tripla (3) sau cvadrupla (4).
Se selecteaza eticheta Borders; Se selecteaza una din optiunile din sectiunea Setting: - None - Box - Shadow - 3-D - Custom - Nici o caseta; - O caseta cu linii identice pe toate cele patru laturi; - O caseta cu umbra pe latura dreapta si pe cea inferioara; - O caseta in tridimensional; - O caseta cu chenarul definit de utilizator.
5. 6. 7. 8.
Se alege tipul liniei chenarului: Style (simpla, punctata); Se alege culoarea liniei chenarului: Color; Se alege grosimea liniei chenarului: Width. In fereastra Apply To se alege: - Text - Paragraph - Se aplica asupra liniilor din textul marcat; - Se aplica asupra paragrafelor din textul marcat;
9.
Pentru a stabili spatierea intre o caseta si text, se specifica distantele in optiunea Options;
10. Se executa clic pe OK. Pentru a realiza diverse chenare paginilor alegem optiunea: Format Border. Celelalte optiuni sunt identice ca mai sus. Pentru a umbri paragrafe, se parcurg urmatoarele etape: 1. Se selecteaza paragraful sau paragrafele care se doresc sa fie umbrite; Borders and Shading Page
45
2. 3. 4. 5. 6. 7.
In optiunea Fill se alege culoarea de umbrire; In optiunea Style se alege stilul umbririi; In optiunea Color se alege culoarea umbririi; Se executa clic pe OK.
1. caseta de dialog Page Setup se selecteaza Margins; 2. Se aleg optiunile: - Marginea de sus; - Marginea de jos; - Marginea din stanga; - Marginea din dreapta; - Marginea de legare controleaza spatiul suplimentar necesar pentru legarea paginilor.
Se
alege
optiunea: File
Page
Setup. In
Se tasteaza valoarea dorita sau se folosesc butoanele de modificare a valorii pentru a mari sau micsora dimensiunea marginii;
46
3.
Din lista Apply To, se selecteaza sectiunea careia se doresc valorile noilor margini; Se poate alege optiunea Whole document (Intregul document) sau This point forward (De la acest punct inainte); Se alege OK.
4.
Crearea paginilor alaturate si a marginilor de indosariere Paginile alaturate reprezinta paginile dreapta si stanga ale unui document tiparit pe ambele fete ale hartiei. Paginile alaturate se stabilesc prin selectarea casetei de validare Mirror Margins din caseta de dialog Page Setup. Atunci cand se selecteaza aceasta caseta, nu mai sunt margini dreapta si stanga; in schimb sunt margini interioare si exterioare. Paginile alaturate sunt ideale atunci cand se tipareste documentul pe ambele fete ale hartiei si se doresc margini interioare mai late decat cele exterioare.
Din lista Paper Size se selecteaza o dimensiune predefinita a hartiei; In casetele Width si Height, se pot introduce latimea si inaltimea hartiei cu dimensiune personalizata; Pentru o pagina verticala, se selecteaza Portrait, iar pentru o pagina orizontala se alege optiunea Landscape; Din lista Apply To se selecteaza sectiunea pentru care se aplica noile dimensiuni; Se poate alege optiunea Whole document (Intregul document) sau This point forward (De la acest punct inainte); Se alege OK.
3. 4.
5.
2.
Se tasteaza si se formateaza textul antetului. Se executa clic pe butoanele Page Number, Date si/sau Time pentru a adauga aceste elemente in antet; Se executa clic pe butonul Switch Between pentru a afisa subsolul, dupa care se tasteaza textul; Se alege Close sau se executa dublu clic pe document pentru a inchide panoul de editare a antetului sau subsolului si a reveni in document.
3. 4.
47
2.
In lista derulanta Position se selecteaza Bottom of Page (Footer) pentru a plasa numarul de pagina la baza paginii, sub forma de subsol, sau se alege Top of Page (Header) pentru a plasa numarul de pagina in partea superioara a paginii, sub forma de antet; In lista derulanta Alignment, se selecteaza: Left, Center, Right, Inside sau Outside pentru a alinia numarul de pagina pe centru sau fata de o latura a paginii; Se selecteaza optiunea Show Number on First Page daca se doreste ca numarul de pagina sa apara si pe prima pagina a documentului; Se alege optiunea Format pentru a alege tipul numerotarii (Number format), numarul de la care sa inceapa numerotarea (Start At), etc; Se alege OK.
3.
4.
5.
6.
48
Se
alege
comanda: Table
Insert
Se selecteaza sau se tasteaza numarul de coloane in caseta de text Number of columns; Se selecteaza sau se tasteaza numarul de randuri in caseta de text Number of rows; Se introduce latimea coloanelor in caseta de text Column width (optiunea Auto este pentru ajustarea tabelului pe toata latimea foii); Se executa clic pe butonul AutoFormat pentru a aplica un format predefinit tabelului la crearea acestuia; Se executa clic pe OK.
6. 7.
Pentru a edita continutul unei celule se folosesc aceleasi tehnici care s-au utilizat pentru a edita text intr-un document. Pentru a modifica latimea unei coloane (inaltimea unei linii) cu mouse-ul, se pozitioneaza indicatorul pe latura dreapta a coloanei (liniei).Daca este pozitionat corect, indicatorul se transforma intr-o bara dubla verticala. Se trage de acest marcaj pana cand coloana (linia) ajunge la latimea (inaltimea) dorita si se elibereaza butonul mouse-ului. Daca se selecteaza intreaga coloana (linie) sau nu se selecteaza nici o portiune a ei, coloana (linia) respectiva va avea o noua latime (inaltime). Daca s-au selectat cateva celule din coloana respectiva, numai celulele selectate vor avea noua latime. Pentru a modifica latimile coloanelor (liniilor) se pot utiliza si marcajele de pe rigla. Daca rigla nu este afisata se alege: View Ruler.
6.16.2. Selectarea si editarea celulelor Pentru a selecta celule, linii sau coloane, cu ajutorul meniului, parcurgeti urmatoarele etape: 1. 2. Plasati punctul de inserare in celula care contine linia sau coloana pe care vreti sa o selectati; Alegeti Table Select Row, Select Column sau Select Table.
Se poate utiliza si mouse-ul pentru a selecta continutul unei celule. Se trage cursorul peste caracterele vizate sau se executa dublu clic pe cuvinte in maniera obisnuita. Pentru a se extinde selectia la mai multe celule, se tine butonul stanga al mouse-ului peste acestea si se elibereaza in momentul terminarii marcarii. 6.16.3. Adaugarea si eliminarea celulelor, liniilor si coloanelor Se poate modifica structura unui tabel prin adaugarea si eliminarea de celule, linii si coloane. Pentru a adauga sau a elimina celule dintr-un tabel existent, se parcurg urmatoarele etape: 1. Se selecteaza celulele pe care vreti sa le adaugati sau sa le eliminati;
49
2.
Se alege: Table Insert Cells sau Table Delete Cells sau Delete Cells, in functie de comanda care se alege;
Cells. Apar
casetele
de
dialog Insert
3.
Se alege butonul corespunzator deplasarii celulelor existente in directia dorita.Exista posibilitatea inserarii sau eliminarii unor coloane sau linii intregi. Alegerea optiunii Insert Cells duce la inserarea de celule libere pe pozitia celulelor selectate si la deplasarea celulelor selectate la dreapta si in jos sau la inserarea de linii sau coloane intregi. Alegerea optiunii Delete Cells duce la eliminarea celulelor selectate si la deplasarea celulelor adiacente spre stanga si in sus, pentru a ocupa spatiul liber ramas sau la eliminarea unor linii sau coloane intregi; Se alege OK.
4.
6.16.4. Fuzionarea celulelor Pentru a determina fuzionarea mai multor celule intr-o singura celula se parcurg urmatoarele etape: 1. 2. Se selecteaza celulele care vor fi fuzionate; Se alege Table corespunzator. Merge Cells. Comanda se poate da si din meniu alegand butonul radio
6.16.5. Divizarea celulelor Dupa ce au fuzionat celulele, se pot readuce in starea lor initiala. Textul din celulele fuzionate este impartit intre celulele divizate pe baza marcajelor de paragraf. Primul paragraf este plasat in prima celula, al doilea paragraf in cea de-a doua celula s.a.m.d. Pentru a diviza celule fuzionate, se parcurg urmatoarele etape: 1. Se selecteaza celula care a fuzionat anterior; 2. Se alege Table Split Cells. Comanda se poate da si din meniu alegand butonul radio corespunzator. Se introduce numarul de coloane in care va fi impartita celula selectata dupa care se procedeaza la fel cu numarul de linii; 3. Se alege butonul OK. 6.16.6. Crearea anteturilor tabelelor Sunt cazuri intr-un tabel cand se doreste ca prima linie de pe prima pagina sa se repete si pe celelalte pagini ale acestuia. Aceasta linie se numeste antet de tabel. Pentru crearea antetelor de tabel, se parcurg urmatoarele etape:
50
1. 2.
Se selecteaza prima linie sau mai multe pentru a fi reluate pe fiecare pagina; Se alege Table Headings.
6.16.7. Formatarea unui tabel Formatarea textului si a paragrafelor decurge identic cu formatarea textului din document. Pentru a face un tabel mai atragator si mai usor de citit se pot adauga borduri si umbriri intregului tabel sau celulelor selectate. Pentru formatarea continutului celulelor tabelului se folosesc aceleasi proceduri ca si la formatarea unui text obisnuit. Se pot utiliza meniurile rapide pentu a avea acces la aceste comenzi de formatare. Se selecteaza celulele respective, se executa clic cu butonul drept dupa care se alege din meniul rapid comanda de formatare pe care doriti sa o utilizati. Pentru a adauga borduri, umbriri si culori unui tabel, se alege Format, Borders and Shading.
6.16.8. Numerotarea liniilor si a coloanelor Pentru a adauga numere folosind meniul se parcurg urmatoarele etape: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Se selecteaza celulele, liniile sau coloanele pe care vreti sa le numerotati; Se alege Format Bullets and Numbering si selectati eticheta Numbered;
Se selecteaza unul dintre stilurile de numerotare; Pentru a modifica stilul predefinit, se executa clic pe butonul Customize; Se executa modificarile, in campurile in care se doreste acest lucru; Se alege OK. Se alege OK.
6.16.9. Divizarea unui tabel Uneori s-ar putea sa doriti sa inserati un paragraf sau un titlu intre doua linii ale unui tabel. Daca incepeti un tabel in partea superioara a unui document si ulterior doriti sa inserati un text inaintea tabelului se poate face cu usurinta. Se parcurg urmatoarele etape: 1. Se plaseaza punctul de inserare in linia deasupra careia se doreste inserarea textului. Daca doriti sa inserati text deasupra tabelului, plasati punctul de inserare in prima linie a tabelului. Se alege Table Split Table sau se apasa <Ctrl/Shift/Enter>. Deasupra liniei este inserat un marcaj de paragraf formatat cu stilul Normal.
2.
6.16.10. Sortarea tabelelor Tabelele sunt cel mai adesea create pentru a ordona datele pe linii si pe coloane. Puteti sa sortati un tabel care constituie o baza de date continand nume si adrese intai dupa nume, de exemplu, si in continuare dupa prenume. Puteti sorta text, numere si date calendaristice fie in ordine ascendenta, fie in ordine descendenta. Pentru a sorta un tabel, se parcurg urmatoarele etape: 1. Se selecteaza intregul tabel pentru a sorta toate liniile sau se selecteaza numai liniile care se vor sorta;
51
2.
Se alege Table
3. 4. 5. 6. 7. 8.
Se selecteaza prima coloana dupa care se alege sortarea in lista Sort By. Se selecteaza din lista Type tipul datelor din coloana respectiva: Text, Number sau Date. Se selecteaza una din optiunile: Ascending si Descending. Se repeta etapele 3-5 daca se vrea sortarea in continuare a tabelului dupa alte coloane. Se selecteaza optiunile dorite din casetele Then By; Daca tabelul poseda anteturi pe care nu vreti sa le includeti in operatiunea de sortare, selectati optiunea Header Row din grupul My list has. Alegeti OK.
6.16.11. Calcularea rezultatelor matematice intr-un tabel Intr-un tabel Word, puteti sa adunati, sa scadeti, sa inmultiti si sa impartiti numere, precum si sa efectuati multe alte tipuri de calcule, cum ar fi aflarea mediei si gasirea valorilor minime si maxime. Pentru executarea calculelor intr-un tabel, se parcurg urmatoarele etape: 1. Se plaseaza punctul de inserare in celula in care se doreste sa apara rezultatul calculului. Daca in celula respectiva exista deja text sau numere, trebuie sa fie eliminate. 2. Se alege Table Formula. Apare caseta de dialog Formula;
3.
Pentru a utiliza o anumita operatie, in campul Paste fuction: se alege functia dorita; Cele mai utilizate sunt SUM (suma), PRODUCT (produsul), AVERA-GE (media aritmetica a numerelor), MIN (cel mai mic numar), MAX (cel mai mare numar); 4. In campul Number format se alege tipul rezultatului; 5. In campul Formula: dupa semnul egal (=) apare operatia selectata in Paste function, dupa care intre paranteze se afla parametrii functiei: above, left, right. 6. Se alege optiunea OK.
52
Parametrii: above, left, right semnifica faptul ca celulele selectate se afla deasupra (in stanga, respectiv in dreapta) celulei in care se afiseaza rezultatul. Se pot efectua operatii si asupra unor celule care nu sunt pe aceeasi linie sau coloana. Puteti specifica o celula sub forma adresa celulei, care consta din specificarea liniei si coloanei pentru celula respectiva. Prima celula din coltul din stanga-sus al unui tabel, de exemplu, este desemnata cu A1, unde A este coloana si 1 este linia. Puteti desemna un domeniu de celule prin tastarea adreselor primei si ultimei celule ale domeniului, separate prin caracterul punct si virgula (;) sa u doua puncte (:).
La fel se procedeaza si in cazul numerotarii unei linii sau unei coloane a unui tabel. Se selecteaza linia sau coloana respectia dupa care se urmeaza algoritmul de mai sus.
Se alege un stil de editare pentru obiectul WordArt; Se alege butonul OK; Se deschide caseta de dialog Edit WordArt Text si se introduce textul dorit; Se alege fontul, marimea; Se alege butonul OK.
53
- se plaseaza punctul de inserare in locul in care vreti sa apara diagrama; se alege Insert Picture Chart.
Programul MicrosoftGraph se deschide in fereastra document activa, datele din foaia de date si din diagrama fiind cele prestabilite. Diagrama reflecta datele din foaia de date. Selectati si modificati datele din foaia de date pentru a modifica diagrama. Puteti sa adaugati sau sa eliminati elementele diagramei, sa schimbati aspectul sau pozitia elementelor selectate din diagrama sau din foaia de date. Cand ati efectuat toate modificarile, se executa clic in afara diagramei pentru a reveni in document. Programul Microsoft Graph se inchide si reapare bara cu instrumente Word.
6.20.2. Tiparirea unui document Pentru executarea tiparirii se pacurg urmatoarele etape: a) se alege optiunea File Print (sau combinatia de taste <Ctrl/P>);
b) c) d)
apare fereastra de dialogPrint; In campul Name se alege tipul imprimantei; In campul Print range se alege domeniul de tiparit; se poate opta pentru intreg documentul (All), pentru pagina curenta (Curent page), sau anumite pagini (Pages); In campul Copies se alege numarul de copii pe care doriti sa le executati (Number ofcopies:); Dupa alegerea tuturor parametrilor, se verifica daca imprimanta este pornita si se apasa pe butonul OK.
e)
f)
54
55
56
Daca se alege una dintre celelalte variante, se deschide fisierul selectat de tip Excel. Suprafata de lucru se prezinta sub forma unui tabel in care coloanele sunt denumite cu literele alfabetului latin (A,B,C,D, ) iar liniile cu cifrele arabe (1,2,3,4, ). La intersectia unei linii cu o coloana se afla o rubrica. In Excel, a ceasta poarta numele de celula (cell). Fiecare celula are o locatie bine determinata, scrisa in partea din stanga sus, sub instrumentele de lucru. De exemplu: - A3: - C5 - reprezinta celula care se afla la intersectia coloanei A cu linia 3; - reprezinta celula care se afla la intersectia coloanei C cu linia 5.
Fisierele din Excel se numesc workbook-uri (documente de lucru). Acestea contin la randul lor mai multe sheeturi (pagini). Programul Excel se deschide initial cu trei pagini (sheet1, sheet2, sheet3), dar se pot adauga mai multe, in functie de dorintele utilizatorului.
se alege butonul Close (inchis) din coltul din dreapta sus; se tasteaza <Alt/F4>.
Daca ati efectuat modificari intr-un document, programul Excel afiseaza o caseta de avertizare intrebandu-va daca doriti sa salvati modificarile. Executati clic pe butonul Yes sau apasati Enter pentru a salva ceea ce ati lucrat sau executati clic pe No pentru a parasi programul fara salvare.
57
Puteti corecta datele deja introduse, fie introducand altele noi, fie apasand tasta < F2>, care va trece in modul de lucru Edit (editare). In acest mod de lucru, puteti corecta dupa cum doriti date inainte de incheierea introducerii; Apasati tasta <Delete>, pentru a sterge continutul unei celule.
Exista o cale, mai usoara, prin care puteti copia datele daca doriti sa le copiati in celule alaturate. Plasati cursorul mouse-ului pe punctul de control al umplerii (fill handle) (micul patrat din coltul din dreapta-jos al celulei selectate) si trageti-l in directia in care vreti sa faceti copierea. Cateva observatii in legatura cu aceasta copiere rapida: 1. Programul Excel stie cand datele introduse intr-o celula trebuie incrementate. De exemplu, daca introduceti January si utilizati punctul de control al umplerii pentru a le trage spre dreapta sau in jos, programul Excel creeaza o serie incrementata, de exemplu, January, February, March; Daca trageti punctul de control al umplerii in sus sau spre stanga, programul Excel creeaza o serie decrementata, de exemplu, January, December, November; Mentineti apasata <Ctrl>, in timp ce trageti punctul de control al umplerii, pentru a incrementa datele introduse intr-o celula. Daca introduceti valoarea 1 intr-o celula si utilizati punctul de control al umplerii fara utilizarea tastei <Ctrl>, veti obtine 1,1,1. Utilizand si tasta <Ctrl>, veti obtine 1,2,3; Tasta <Ctrl> are efect contrar, atunci cand o utilizati pentru a copia continutul unei celule, pe care programul Excel, in mod normal, l-ar fi incrementat. Daca intr-o celula a fost introdusa informatia January, apasarea tastei <Ctrl> are ca efect copierea continutului celulei, fara a-l incrementa.
2.
3.
4.
58
7.6.1. Crearea formulelor Pentru a crea o formula se procedeaza astfel: a) Se deplaseaza cursorul in celula in care doriti sa apara rezultatul; b) Se introduce de la tastatura semnul egal =; toate formulele incep cu egal; c) Se introduce de la tastatura primul termen al operatiei (adresa celulei respective) sau se executa clic pe celula respectiva; d) Se introduce de la tastatura semnul operatiei: +, -, * sau /; e) Se introduce de la tastatura al doilea termen al operatiei (adresa celulei respective) sau se executa clic pe celula respectiva; f) Se apasa tasta <Enter>.
Rezultatul formulei va aparea instantaneu in celula selectata. In bara de formule apare formula introdusa.
59
7.6.2. Copierea formulelor Procedeul de copiere a formulelor este, in general, acelasi cu cel de copiere a oricarui tip de date. Cand copiati formule, totusi, programul Excel considera ca veti dori, in mod normal, ca formulele copiate sa fie raportate la noile lor pozitii. Programul Excel utilizeaza adresarea relativa, deci atunci cand copiati o formula, de fapt este copiata logica formulei, nu formula in sine. Logica pe care o utilizeaza programul Excel la copierea formulei =B3*B4 din celula B5 in celula C5, este inmulteste continutul celulei situate cu doua randuri mai sus cu continutul celulei situate cu un rand mai sus. 7.6.3. Prezentarea functiei SUM Cea mai frecvent utilizata functie a programului Excel este functia SUM, care realizeaza adunarea unei serii de celule. Etapele adunarii unor celule utilizand functia SUM: a) b) Se deplaseaza cursorul in celula care va afisa rezultatul; Se executa clic pe butonul AutoSum (insumare automata), de pe bara cu instrumentele de lucru Standard. Programul Excel creeaza o formula cu functia SUM si include seriile alaturate continue.
7.6.4. Prezentarea functiilor mai uzuale In programul Excel sunt foarte multe functii care se pot utiliza foarte usor. Exista functii: trigonometrice, matematice, statistice, logice, de data si timp, etc. Pentru utilizarea acestora se procedeaza astfel: a) b) se selecteaza celula in care se doreste aparitia rezultatului; se executa clic pe butonul fx din bara de instrumente de lucru Standard (sau se da comandaInsert Functions); apare fereastra de dialog Paste Function (Lipirea functiilor). Din campul Function category se alege categoria functiilor. Din campul Function name se alege functia dorita, dupa care se apasa pe butonul OK. Exemple de functii mai uzuale: PRODUCT (inmultirea numerelor), MAX (maximul dintre doua sau mai multe numere), MIN (minimul dintre doua sau mai multe numere), AVERAGE (media aritmetica a numerelor din celulel selectate), NOW (functia de actualizare a datei calendaristice), etc; apare fereastra de introducere a domeniului la care se refera operatia. In campul Number 1 se introduce, de la tastatura, adresa celulei primului numar. In campul Number 2 se introduce adresa celulei celui de-al doilea numar. Introducerea domeniului se poate si apasand cu mouse-ul pe celula dorita, dupa care tinem tasta <Ctrl> apasata pentru selectia urmatoarelor celule, pentru selectarea unui domeniu discontinuu. Introducerea domeniului se poate face si cu tasta <Shift>, pentru selectarea unui domeniu continuu. Dupa aceasta operatiune, se apasa pe tasta OK, si formula este terminata.
c)
d)
c)
60
d)
Se alege din optiunea Number tipul de date din celulele selectate: General este tipul implicit (nu are nici un specific), Number specific numerelor (se poate alege numarul zecimalelor), Date specific datelor calendaristice, Time specific timpului, Text specific textului obisnuit, Custom se utilizeaza cand se doreste sa se introduca un alt tip de format (definit de utilizator); e) Se alege optiunea Alignment pentru selectarea aliniarii. In caseta Horizontal se alege alinierea pe orizontala din lista care se deschide, iar in caseta Vertical se alege alinierea pe verticala din lista de mai jos. Pentru editarea textului sub anumite unghiuri se poate alege optiunea Orientation. Daca avem un text si nu dorim ca textul sa depaseasca latimea coloanei in care se afla, atunci se valideaza optiunea Wrap text (textul se va scrie in jos). Daca se doreste fuzionarea mai multor celule intr-una singura, se valideaza optiunea Merge cells. Daca se doreste ajustarea unui text la latimea celulei, se valideaza optiunea Shrink to fit; f) Se alege optiunea Font pentru selectarea stilului editarii, a marimii, a culorii si a diferitelor efecte; g) Se alege optiunea Border pentru selectarea tipului de contur pentru celula sau celulele selectate. Se poate alege stilul si culoarea liniei conturului; h) Se alege optiunea Patterns pentru selectarea culorii si a tipului fundalului celulelor selectate. Pentru ca celulele sa nu fie colorate se alege optiunea No Color; i) Se alege optiunea Protection atunci cand se doreste ca anumite celule sa fie protejate la scriere (adica sa nu poate fi modificate de utilizator decat de autor). Se utilizeaza, in general, in cazul formulelor. Pentru protejarea unei celule care contine o formula, se procedeaza astfel: - se selecteaza celula dorita; - in optiunea Protection se valideaza optiunea Hidden; - se apasa pe butonul OK; se alege optiunea Tools Protection Protection Sheet. In acest moment celula in care avem formula este protejata la scriere. j) Dupa alegerea tuturor optiunilor se apasa pe butonul OK (sau se apasa pe tasta <Enter>). Pentru anulare se utilizeaza butonul Cancel.
Coloana se va ajusta automat la cea mai lunga informatie scrisa intr-una din celulele acesteia. Daca se doreste ajustarea mai multe coloane, acestea se selecteaza din titluri si se procedeaza ca mai sus.
61
Pentru ajustarea automata a inaltimii liniilor se procedeaza astfel: a) b) se alege linia; se alege optiuneaFormat Row AutoFit.
Pentru ajustarea mai multor linii, se selecteaza din spatiul rezervat numerotarii acestora, dupa care se aplica procedeul de mai sus. Pentru ajustarea latimii coloanelor la o anumita dimensiune se procedeaza astfel: a) b) c) d) e) f) se selecteaza coloanele din spatiul destinat titlurilor; se deplaseaza mouse-ul pe linia de despartire dintre ultima coloana selectata si prima coloana nesectata; langa iconita mouse-ului apare un mic dreptunghi, in care este scris Width (Latime): si o anumita valoare; se trage mouse-ul spre dreapta sau spre stanga in functie de marirea sau micsorarea latimii coloanei; valoarea din dreptul cuvantului Width se modifica pe masura ce se modifica pozitia mouse-ului; se opreste modificarea pozitiei mouse-ului in momentul in care ne convine o anumita valoare.
Pentru ajustarea inaltimii liniilor la o anumita dimensiune se procedeaza asemanator, cu deosebirea ca in dreptunghiul care apare este scris Height (Inaltime).
62
c) d)
In campul Name se alege tipul imprimantei; In campul Print range se alege domeniul de tiparit; se poate opta pentru intreg documentul (All) sau pentru anumite pagini (Page(s)) de la o anumita pagina (From) la alta pagina (To); In campul Copies se alege numarul de copii pe care doriti sa le executati (Number of copies:); Se poate alege butonul Preview pentru o vizualizare inaintea tiparirii; Dupa alegerea tuturor parametrilor, se verifica daca imprimanta este pornita si se apasa pe butonul OK.
e) f) g)
63
b)
Se optiuneaChartWizard (Vrajitorul diagramelor) de pe bara cu instrumente de lucru Standard; Se deschide fereastra de dialog Chart Wizard-Step 1 of 4Chart Type. Aseasta caseta de dialog va permite alegerea tipului diagramei din campul Standard Types. Pentru continuarea proce-sului de realizare a diagra-mei, se apasa pe tasta Next;
alege
c)
d)
Se deschide fereastra de dia-log Chart Wizard-Step 2 of 4Chart Source Data. In campulData range se afiseaza automat domeniul datelor care se vor reprezenta. Mai jos, se indica daca se vor utiliza ran-duri (Rows) sau coloane (Columns) pentru seriile de date. In continuare, se apasa pe tasta Next;
e)
Se deschide fereastra de dialog Chart Wizard-Step 3 of 4-Chart Options. In op-tiuneaTitles (titluri) se pot adauga: un titlu de tabel (Chart title), un anumit text corespunzator axei x
64
(Cate-gory (x)axis) si unul corespunzator axei y. In optiunea Axes (axe) exista posibilitatea afisarii datelor pe axa x (implicit este Automatic), si posibilitatea afisarii valorilor pe axa y. Cele doua facilitati se activeaza/ dezactiveaza cu ajutorul mouse-ului, in functie de dorinta utilizatorului. In optiunea Gridlines (retea de linii) exista posibilitatea afisarii retelelor de linii mari si mici atat pe orizontala cat si pe verticala, selectand pe rand facilitatile corespunzatoare. In optiunea Legend (legenda) exista posibilitatea afisarii/neafisarii a legendei si a pozitionarii acesteia fata de grafic. In optiunea Data labels (etichetele datelor) exista urmatoarele facilitati: None (valorile nu se afiseaza), Show value (valorile se afiseaza),Show percent (valorile se afiseaza sub forma de procente), Show Label (etichetele se afiseaza). In optiunea Data Table (datele tabelului) exista posibilitatea afisarii datelor sub forma de tabel, in partea de jos a graficului prin selectarea optiunii respective: Show data table. Dupa marcarea optiunilor dorite, se continua procesul de realizare a diagramei apasand pe butonul Next;
f) Se deschide fereastra de dialog Chart WizardStep 4 of 4Chart Location (Locul graficului). Se poate opta ca graficul sa fie pe aceeasi pagina cu tabelul (valoare implicita) sau se poate alege alta pagina din lista derulanta a campului As object in. Dupa aceasta operatiune, se apasa un clic pe butonul Finish (terminat). Dupa acesti pasi, diagrama este gata. Pentru a executa modificari, se executa dublu clic pe butonul stang al mouseului pe suprafata diagramei si se opereaza asupra parametrilor necesari.
d) e)
f)
65
Programul PowerPoint este o aplicatie program specializata in prezentari. Prezentarile insotesc, de regula, un discurs pentru ca sa se capteze si sa se mentina interesul si entuziasmul auditoriului. Prezentarile sunt usoare deoarece sunt insotite de un sprijin important, imaginile. Acestea pot fi proiectate pe un monitor sau pe un ecran.
66
Daca se alege una dintre celelalte variante, se deschide fisierul selectat de tip PowerPoint.
Optiunile programului PowerPoint include urmatoarele: a) Optiunea AutoContent Wizard (Vrajitorul continutului stabilit in mod automat) va da un punct de plecare avansat in alagerea cuvintelor prezentarii dumneavoastra; Optiunea Template (Sablon) va permite deplasarea printr-o lista de sabloane disponibile ale prezentarilor si vizualizeaza fiecare optiune; Optiunea Blank Presentation (Prezentare goala) va permite inserarea diferitelor obiecte de prezentat; Optiunea Open an Existing Presentation (Deschide o prezentare existenta) va prezinta o lista fisierelor prezentarilor create anterior.
b)
c) d)
e) View Slide Show (arata diapozitivele): se utilizeaza atunci cand se doreste afisarea pre-zentarii ( se afiseaza toate obiectele prezentarii, impreuna cu efectele care s-au ales pentru fiecare dintre acestea). Imaginile prezentarii ocupa intreg ecranul, una cate una. Se poate controla miscarea, executand clic pe butonul stang al mouse-ului sau utilizand anumite taste de control al deplasarii cursorului.
67
Delete
Se pot utiliza comenzile clasice de copiere si mutare, utilizand clic dreapta pe anumite celule ale tabelului, alegand din meniul rapid care se deschide una din optiunile de mai jos: Cut Copy Paste - pentru mutarea unor valori dintr-o parte in alta; - pentru copierea unor valori dintr-o parte in alta; - pentru adaugarea unor valori dintr-o parte in alta;
Number - pentru modificarea formatului numarului; Font - pentru modificarea fonturilor caracterelor.
Pentru modificarea anumitor valori ale graficului, se executa dublu clic pe suprafata graficului. Pentru modificarea tipului diagramei, se executa clic dreapta in interiorul diagramei si se alege din meniul rapid care se deschide una dintre optiunile: Chart Type, Chart Options, Datasheet (pagina cu date). Inserarile de text, tabele sau diagrame se pot executa si din celelalte programe Office (Word, Excel, etc), executand
Sunt situatii cand exista un diapozitiv si se doreste crearea inca a unuia aproximativ la fel. Atunci este mai eficient sa se creeze o copie a primului si sa execute modificari in al doilea. Pentru inserarea unui diapozitiv duplicat, se procedeaza astfel; se alege diapozitivul care se doreste sa fie dublat; se alege optiunea Insert Duplicate Slide.
Dupa diapozitivul selectat, se observa ca va aparea inca unul identic in care se vor face modificarile necesare. Pentru inserarea unor prezentari din alt fisier, se procedeaza astfel: se alege diapozitivul dupa care va avea loc inserea altor diapozitive; se alege optiunea Insert Slides from Files;
apere fereastra Slide Sorter. In campul Find Presentation se apasa pe butonul Browse (rasfoieste) pentru cautarea fisierului din care se vor insera diapozitivele; se apasa pe butonul Display; se selecteaza diapozitivele, selectand cate unul dupa care se apasa pe buronul Insert; se selecteaza toate diapozitivele fisierului cu comanda Insert All; se apasa pe butonul Close.
Pentru inserarea imaginilor grafice, se procedeaza astfel; se pozitioneaza cursorul in locul in care se va introduce o imagine; se alege optiunea Insert Picture Clip Art;
se selecteaza din lista, imaginea dorita; se actioneaza butonul Insert; are loc inserarea imaginii selectate in diapozitiv. Imaginea este incadrata de 8 patratele mici. Pentru modificare, se actioneaza pe unul din patratelele mici de pe laturi si se apasa clic stanga si se tine apasat pana cand imaginea ocupa suprafata dorita.
Pe masura ce se expune un anumit discurs, prezentarile trebuie sa se desfasoare pe rand, unul dupa altul. Se pot introduce diferite efecte de transfer de la un diapozitiv la altul. Aceasta se realizeaza astfel: se selecteaza un anumit diapozitiv; se alege optiunea Slide Show Transition (transferul diapozitivelor); Slide Transition. Apare fereastra de dialogSlide
in campul Effect (efecte) se alege viteza de transfer a diapozitivului: Slow (incet), Medium (mediu) si Fast (repede); in campul Advance cum sa se faca transferul: On mouse click (la apasarea mouse-ului) sau Automatically after n seconds (automat dupa n secunde); in campul Sound se poate opta si pentru introducerea sunetelor; se pasa pe butonul Apply to All (pentru aplicarea efectului la toate diapozitivele) sau Apply (aplicarea efectului numai la diaozitivul selectat).
8.7.2. Realizarea animatiei In cadrul unui diapozitiv, obiectele (texte, tabele, grafice, imagini) pot aparea foarte diferit. Pentru realizarea diferitelor efecte de aparitie a obiectelor se procedeaza astfel:
69
se selecteaza un anumit diapozitiv; se alege optiunea Slide Show Animation (Realizarea animatiei); Custom Animation. Apare fereastra de dialogCustom
in campul Timing (coordonare) se selecteaza pe rand obiectele, situate mai jos in fereastra Slide objects without animation; dupa ce se selecteaza un obiect, se selecteaza optiunea Animate din campul Start animation selectand unul din cele doua moduri de activare; obiectele selectate se transfera in fereastra Animation order (ordinea animatiei). Cu ajutorul sagetilor, un obiect se poate face sa apara mai devreme sau mai tarziu; pentru acordarea unor efecte obiectelor (mai putin graficelor), se selecteaza campul Effects si se aleg diferite optiuni; pentru acordarea unor efecte graficelor, se selecteaza campul Chart Effects si se aleg diferite optiuni; apasand pe butonul Preview se poate vedea o previzualizare a diapozitivului; dupa selectarea tuturor parametrilor se apasa pe butonul OK.
Show
Pentru prezentarea tuturor diapozitivelor, impreuna cu animatiile obiectelor, se alege optiunea Slide View Show. Pentru prezentarea diapozitivelor un timp nelimitat (pana cand se apasa tasta <Esc>) se procedeaza astfel: se alege Slide Show Set up Show;
din optiunile prezentate se selecteaza Loop continously until Esc; se alege Slide Show View Show.
Underline Color
Effects
Single Words only Double Dotted Auto, Red, etc. Strikethrout Superscript Subscript Shadow Outline Emboss Engrave Small Caps All Caps Hidden
Subliniere simpla; Sublinierea simpla numai a cuvintelor; Subliniere dubla; Subliniere cu puncte. Schimba culoarea textului pe ecran. Text taiat cu o linie; Text inaltat deasupra liniei de baza; Text coborat sub linia de baza; Text cu umbre; Caracterele sunt scrise pe contur; Text cu umbre (umbra in jos); Caracterele sunt gravate in foaie; Majuscule reduse; Toate caracterele sunt majuscule; Caracterele sunt ascunse.
Dupa alegerea optiunilor se da clic pe OK. Aceste schimbari vor avea efect numai asupra textului marcat. Daca nu este text marcat, schimbarile efectuate vor avea efect asupra textului care se va scrie in continuare de la pozitia cursorului in cadrul documentului. Fonturile se pot alege si din bara cu instrumente Formatting.
70
Format Bold Italic Single Underline Superscript Subscript Marirea dimensiunii cu un punct Micsorarea dimensiunii cu un punct
Tasta pentru comanda rapida <Ctrl/B> <Ctrl/I> <Ctrl/U> <Ctrl/Shift/=> <Ctrl/=> <Ctrl/]> <Ctrl/[>
Etape: Se selecteaza textul ce va fi modificat; Se alege Format Change case. Apare caseta de dialog Change case; g) Se alege una din optiunile urmatoare: Optiune Rezultat Sentence case Propozitie obisnuita; lowercase Numai litere mici; UPPERCASE Numai majuscule; Primul caracter al fiecarui cuvant cu majuscula, restul cu Title Case litere mici; Transforma majusculele in litere mici si literele mici in tOGGLE cASE majuscule. h) Se alege OK. e) f)
71