Sunteți pe pagina 1din 43

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI Facultatea de Geografie

Specializarea Geografia Mediului

HARTA CALITĂȚII MEDIULUI PENTRU UN ȚESUT URBAN

Echipa de lucru:

Anton Georgiana-Raluca Bicu Elena-Andreea Conache Denisa Ionescu Diana

București

2013

Cuprins

Introducere

3

CAPIOLUL I: Metodologie

3

CAITOLUL II: Proprietățile mediului

4

2.1

Starea de referință

5

2.2

Resursele și serviciile

6

2.3

Varietatea

7

2.4

Variabilitatea

8

2.4.1

Starea ecologică a străzilor

8

2.4.2

Starea ecologică a clădirilor

10

2.4.3

Intensitatea traficului

12

2.4.4

Situația parcărilor

13

2.5

Schimbarea

13

2.6

Alți actori

14

CAPITOLUL III: Surse de degradare. Disfuncționalități de mediu. Incompatibilități funcționale

17

3.1Analiza DPSIR a principalelor surse de degradare a mediului

17

3.1.1

Lucrările de construcție a stației de metrou Orizont

17

3.1.2

Traficul

19

3.1.3

Deșeurile

20

3.2 Disfuncționalități de mediu

23

3.3 Incompatibilități funcționale

24

CAPITOLUL IV:Scenariu optimist de evoluție a calității mediului în arealul analizat

25

CAPITOLUL V: Studiu de caz privind percepția populației asupra calității mediului în arealul analizat

27

Concluzii

35

Bibliografie

36

Anexa 1 (Harta calității mediului pentru arealul: Bd. Timișoara-Bd. Drumul Sării-Bd. Drumul Taberei-Str.

Mihaela Marcu Ruxandra)

37

Anexa 2 (Starea ecologică a străzilor din estul cartierului Drumul Taberei)

39

Anexa 3 (Starea ecologică a clădirilor din estul cartierului Drumul Taberei)

40

Anexa 4 (Chestionar privind percepția populației asupra calității mediului în arealul analizat)

42

2

Introducere

O bună calitate a mediului este esențială pentru bunăstarea și sănătatea ecosistemului uman. În condițiile în care mediul înconjurător a devenit tot mai degradat, se impune pregnant cunoașterea și cercetarea lui pentru a contracara răspunsul negativ pe care îl oferă în urma presiunilor pe care factorul uman le exercită asupra sa. Proiectul își propune evaluarea calității mediului din estul cartierului Drumul Taberei, din sectorul 6 al municipiului București și realizarea unei hărți care să ilustreze această calitate. Primul capitol include metodele, mijloacele și tehnicile utilizate pentru analiza calității mediului și realizarea hărții. Cel de-al doilea capitol descrie proprietățile mediului, explicând care este starea de referință a țesutului urban analizat; care sunt resursele de care dispune acel spațiu și ce servicii generează acestea; prin ce se distinge acest spațiu de altele (varietatea), proprietățile căror componente pot varia în cadrul sistemului însuși (variabilitatea); care sunt factorii care pot conduce la mutații ale stării de referință (schimbarea) și care sunt factorii externi care afectează starea mediului din perimetrul arealului de interes (alți actori). Capitolul al III-lea aduce în lumină principalele surse de degradare a mediului, utilizând modelul de analiză elaborat de Smeeths & Weterings în anul 1999, analiza DPSIR. Capitolul al IV-lea aplică una dintre metodele prospective de analiză a calității mediului, vizând realizarea unui scenariu optimist de evoluție a calității mediului în perimetrul arealului cercetat. Ultimul capitol al proiectului urmărește evaluarea percepției populației asupra mediului din arealul analizat și constituie interpretarea unui set de chestionare aplicat populației riverane.

CAPIOLUL I: Metodologie

Evaluarea calității mediului din estul cartierului Drumul Taberei a avut ca finalitate elaborarea Hărții calității mediului pentru arealul: Bd. Timișoara-Bd. Drumul Sării-Bd. Drumul Taberei- Str. Mihaela Marcu Ruxandra și s-a desfășurat în mai multe etape. Primul pas în realizarea hărții a fost identificarea și delimitarea arealului de studiu. Etapa următoare a fost cea de colectare a datelor, în cadrul căreia am aplicat: metoda observației directe, pe teren; metoda cartării obiectelor de interes; metoda scorului de peisaj, metoda aplicării de chestionare, precum și consultarea unor materiale bibliografice.

3

Metoda scorului de peisaj a fost aplicată pentru determinarea stării ecologice a străzilor și

a clădirilor și a constat în acordarea unui punctaj, cuprins între 1 și 5 (1-stare ecologică foarte

bună, 5-stare ecologică foarte slabă) mai multor variabile (starea carosabilului, starea trotuarului, starea canalizărilor/rigolelor, starea cablurilor, starea marcajelor, starea semnalizărilor auto,

publicitate, starea iluminatului public, starea aliniamentelor stradale-pentru străzi și fațadă, ferestre, intrare, conducte, spații verzi, parcări, curățenie, graffiti, publicitate-pentru clădiri ). În lipsa unor instrumente sau aparate de măsură, exprimarea scorului de peisaj a fost una calitativă

și exprimă părerea personală a evaluatorilor.

Aplicarea chestionarului a avut loc pe un eșantion de 30 de persoane, cu vârste cuprinse între 18 și 78 de ani, în mai multe locații din perimetrul zonei studiate, însă rezultatele obținute

în urma aplicării chestionarului au un nivel de încredere de doar 10.8%. Pentru un nivel de încredere de 95% se impunea aplicarea a 263 de chestionare. Așadar, datele obținute în urma aplicării chestionarului au caracter orientativ și nu constituie argument științific. Instrumentul cel mai important în prelucrarea informațiilor a fost utilizarea tehnicilor

GIS (programul ArcGIS 9.3). Alături de softul GIS , am utilizat metode statistice de interpretare

a chestionarelor și prelucrarea răspunsurilor primite, în programul Microsoft Office Excel. De

asemenea, ortofotoplanul regiunii , din anul 2008 a fost folosit drept bază pentru realizarea hărților. Exprimarea și interpretarea datelor obținute s-a manifestat prin realizarea unei serii de hărți (Harta poziției geografice a arealului studiat, în cadrul municipiului București, Harta infrastructurii de transport din estul cartierului Drumul Taberei, Harta stării ecologice a clădirilor din estul cartierului Drumul Taberei, Harta punctelor de colectare a deșeurilor din estul cartierului Drumul Taberei, Harta calității mediului ( Anexa 1), grafice (pentru interpretarea răspunsurilor primite în urma aplicării chestionarelor), Diagrame Gantt (Starea ecologică a străzilor din estul cartierului Drumul Taberei ; Starea ecologică a clădirilor din estul cartierului Drumul Taberei) și a unui scenariu optimist de evoluție a calității mediului.

CAITOLUL II: Proprietățile mediului

Proprietățile mediului se constituie în factori de favorabilitate sau restrictivitate pentru desfășurarea activităților umane din acest perimetru, înfățișând, totodată, starea mediului în momentul realizării analizei.

4

Activitățile derulate de om produc adesea disfuncționalități mediului, pe care acesta le integrează și le diluează. De asemenea, exemple din mediul natural sunt preluate de om, mediul fiind și un sistem generator de valori (Iojă, 2012). Mediul, ca sistem, se caracterizează prin următoarele proprietăți: stare de referință, resurse și servicii, varietate, variabilitate, schimbare și alți actori.

2.1 Starea de referință

Arealul de studiu se află în sud-vestul Sectorului 6 al municipiului București (Fig.1), în estul cartierului Drumul Taberei, fiind delimitat de Bd. Timișoara, în nord, Bd. Drumul Sării, în est, Bd. Drumul Taberei, în sud și Str. Mihaela Marcu Ruxandra, în vest. Suprafața zonei este de aproximativ 0.23 km 2 , ceea ce reprezintă 0,62 % din suprafața sectorului. Din punct de vedere al relieful, zona de studiu se suprapune terasei I, de pe malul drept al râului Dâmbovița.

terasei I, de pe malul drept al râului Dâmbovița. Fig.1 Harta poziției geografice a arealului, în

Fig.1 Harta poziției geografice a arealului, în cadrul municipiului București

5

2.2 Resursele și serviciile

Cea mai importantă resursă este reprezentată de populație. Arealul deține un număr de aproximativ 2072 locuitori, cifră determinată în funcție de densitatea populației din Sectorul 6 (9011 locuitori/ Km 2 ) și extrapolarea la suprafața arealului de interes. Structura pe grupe de vârstă și sexe a populației, dar și structura pe domenii de activitate influențează decisiv modul în care populația susține economia zonei. Infrastructura de transport este reprezentată de aproximativ 7 km de bulevarde, străzi și alei peste care se suprapune circa 800 de m de șine de tramvai și circa 500 de m de cabluri electrificate pentru liniile de troleu. Parcările,stațiile și refugiul stației de tramvai Bd. Vasile Milea sunt de asemenea resurse ale infrastructurii de transport, care, alături de cele mai sus menționate oferă serviciile de transport de care populația beneficiază zilnic (Fig2).

de transport de care populația beneficiază zilnic (Fi g2). Fig.2 Harta infrastructurii de transport din arealul

Fig.2 Harta infrastructurii de transport din arealul analizat

6

Spațiile verzi sunt o altă resursă importantă a zonei, ele oferind serviciul existențial de oxigenare a zonei. De asemenea, perdelele vegetale au rol fonoabsorbant și de reținere a poluanților, iar spațiile verzi amenajate au funcție de agrement. Policlinica Bujoreni și cabinetele medicale (stomatologice, psihologic) existente asigură populației servicii medicale, în timp ce spațiile rezidențiale asigură servicii de locuit. Spațiile comerciale reprezentate de restaurant, magazin alimentar, magazin de încălțăminte sunt resurse de care locuitorii beneficiază, asigurând servicii comerciale. Existența pubelelor și containerelor necesare pentru precolectarea deșeurilor oferă servicii de salubritate.

2.3 Varietatea

Această proprietate reflectă faptul că arealul studiat este diferit de alte cartiere ale municipiului București. Estul cartierului Drumul Taberei cuprinde următoarele zone funcționale:

zona de locuit, zona spațiilor verzi, zona transporturilor, zona activităților productive. Zona de locuit cuprinde locuințe colective medii P+3, P+4 și înalte P+5, predominând cele P+3-4. Acestea sunt poziționate, de obicei, paralel cu strada, fiind construite aproximativ în aceeași perioadă, între anii 1970-1980. Clădirile au formă dreptunghiulară sau forma literei ”L”. Zona spațiilor verzi încadrează spațiile verzi publice cu acces nelimitat reprezentate de parcuri, grădini, scuaruri și aliniamente de arbori, precum și spații verzi destinate funcției de agrement. În această zonă, parcurile au suprafețe de câțiva zeci de m 2 , singurul mai bine întreținut fiind cel aflat pe Intrarea Drumul Taberei care cuprinde și un spațiu de joacă pentru copii. În jurul spațiilor de locuit se găsesc grădini cu arbori, arbuști și vegetație ruderală, dar și grădini cu plante ornamentale. La intersecția Bd. Timișoara cu Bd.Drumul Sării se găsește un scuar, iar în lungul bulevardelor există aliniamente stradale, arborii fiind la distanțe de aproximativ 10 m. Zona transporturilor cuprinde subzona transporturilor rutiere reprezentate de mijloacele de transport în comun, cablurile sau șinele necesare pentru funcționare și stațiile RATB Miljoacele de transport în comun, care traversează arealul de interes includ tramvaie, troleibuze și autobuze. Zona activităților productive este reprezentată de spațiile destinate comerțului (magazin de încălțăminte, magazin alimentar, restaurant), serviciilor medicale (cabinete stomatologice, cabinet psihologic, policlinică), cabinetelor de avocatură și notariat.

7

2.4 Variabilitatea

Caracterul variabil al mediului din estul cartierului Drumul Taberei este susținut de starea ecologică a clădirilor, starea ecologică a străzilor, intensitatea traficului și situația parcărilor. Traficul are o intensitate diferită în funcție de intervalul orar, tipul de stradă, în cadrul aceluiași areal. Parcările ocupă suprafețe mai mici sau mai mari, moduri diferite de amenajare, o capacitate variabilă, caracteristici influențate de clădirile în apropierea cărora se află sau de numărul de locuitori deserviți.

2.4.1 Starea ecologică a străzilor

Dezvoltarea unui oraș are la bază infrastructura care asigură mobilitatea populației dintr-o parte a spațiului urban în alta. În același timp, traficul intens ce caracterizează arterele rutiere din arealul analizat manifestă un impact deosebit asupra calității mediului, cu privire specială asupra calității aerului. Astfel, mijloacele de transport, atât cele publice (tramvaie, troleibuze, autobuze), cât și cele particulare reprezintă surse mobile de degradare a mediului prin zgomotul și poluanții eliberați în atmosferă. Analiza stării ecologice a străzilor poate fi considerată o modalitate de apreciere a stării mediului sub impactul surselor mobile de degradare. În acest scop s-a folosit metoda “scorului de peisaj” fiind realizată o diagramă Gantt (Anexa 2). Starea ecologică a străzilor rezultată în urma calculului mediilor este foarte bună și bună, variabilele studiate obținând note de la 1 la 5. Cel mai mic scor de peisaj a fost primit de Bulevardul Vasile Milea, unde, deși nicio variabilă nu a primit scorul cel mai mic, media obținută arată o stare ecologică bună. Variabilele cu stare ecologică slabă sunt rigolele/canalizările și cablurile. Mijloacele de transport în comun ce folosesc cablurile pentru funcționare reprezintă o sursă de degradare a mediului care, pe lângă curentul electric folosit care încarcă aerul cu electricitate, multitudinea de cabluri ce atârnă pe stâlpii de electricitate este și o sursă de poluare estetică. O stare satisfăcătoare prezintă carosabilul, trotuarul, spațiile destinate publicității și alinimentele stradale. Traficul intens de pe acest bulevard a dus în timp la degradarea carosabilului, acesta având pe alocuri gropi, care sunt factori de risc pentru șoferi. În aceeași stare se află și trotuarul. Lucrările de reabilitare neterminate sau efectuate necorespunzător au lăsat urme în trotuar, care sunt surse de praf și reprezintă un posibil pericol la pentru populație. Panourile publicitate de mari dimensiuni poziționate pe trotuare sunt piedici în deplasarea pietonilor, cele amenajate pe stâlpi sunt fixate insuficient, toate acestea amenințând siguranța trecătorilor. Aliniamentele stradale au rol de

8

protecție împotriva particulelor și pulberilor rezultate din transport. Starea lor satisfăcătoare dată de lipsa unor arbori, de existența unora rupți sau uscați ori a rabatelor neîngrijite limitează rolul barierei vegetale. În schimb, semnalizările auto și iluminatul public au primit scor maxim, siguranța pietonilor și a participaților la trafic fiind asigurată de existența unui iluminat corespunzător, a marcajelor și a semnalizărilor auto care facilitează mersul automobilelor. Scorul cel mai bun a fost obținut de Intrarea Drumul Taberei, o stradă aflată între locuințele cartierului, starea variabilelor fiind bună și foarte bună. Carosabilul și trotuarul prezintă o stare foarte bună, traficul aici fiind mai puțin intens față de bulevardele înconjurătoare, alinimanetele stradale sunt înlocuite de numeroasele spații verzi amenajate lângă blocuri sau parcuri, stâlpii de iluminat sunt așezați la o distanță ce asigură o iluminare corespunzătoare a străzii. Lipsa mijloacelor de transport în comun atrage după sine și lipsa cablurilor ce dădeau un aspect neplăcut pe celelalte bulevarde. Marcajele și semnalizările auto sunt amenajate corespunzător, iar panourile publicitare lipsesc. Variabilele cu o stare ecologică foarte bună sunt reprezentate de publicitate și iluminatul public. Spațiile destinate publicității sunt poziționate pe stâlpi sau pe trotuar, acestea fiind puține și îngrijite, aspectul inestetic al acestora fiind minimizat. Cu toate acestea, prezența afișelor și panourilor de mari dimensiuni pot reprezenta, în unele cazuri, sursă de insecuritate la adresa populației putând fi cu ușurință doborâte de vânt. Un scor de peisaj mare a fost primit de această variabilă pe bulevarde (Drumul Sării, Drumul Taberei, Vasile Milea) și mai mici pe străzile secundare, fiind subliniat rolul persuasiv al publicității în strnsă legătură cu fluxul de persoane și automobile. O stare ecologică satisfăcătoare prezintă marcajele. Ele lipsesc pe unele străzi sau în unele puncte în care sunt necesare. Cele mai mari scoruri în ceea ce privește această variabilă au fost acordate străzilor Aleea Poiana Mare și Poiana Câmpina, care se află printre blocuri, fiind mai puțin circulate. Nici bulevardele nu au o stare ecologică a marcajelor potrivită, fiind încadrată între bună și slabă. Doar strada Mihaela Marcu Ruxandru beneficiază de o stare ecologică foarte bună a marcajelor. Traficul reflectă starea ecologică a carosabilului și trotuarului, care a fost apreciată ca fiind una bună. Asfaltul este degradat într-o mică măsură, pe alocuri fiind gropi sau lucrări de reabilitare neîncheiate. Așadar, starea ecologică a străzilor analizate se încadrează între foarte bună și bună, variabilele primind scoruri ce diferă de la o stradă la alta în funcție de fluxul de autovehicule și de poziția lor în cadrul arealului.

9

2.4.2 Starea ecologică a clădirilor

Clădirile se numără printre cele mai importante produse realizate de om, având o valoare utilitară, de ordin practic, dar şi o valoare artistică, arhitecturală. Principalul rol al clădirilor este acela de asigura un cadru protejat pentru majoritatea activităţilor umane, şi de a crea în spaţiile interioare u n m e d i u s ă n ă t o s , p l ă c u t ş i c o n f o r t a b i l , c â t m a i p u ţ i n d e p e n d e n t d e c o n d i ţ i i l e e x t e r i o a r e , î n special a celor meteorologice şi acustice (Nae, 2009). În analiza Diagramei Gantt (Anexa 3) se observă prevalența clădirilor cu o stare ecologică bună și satisfăcătoare. Singurele clădiri care se remarcă printr-o stare ecologică foarte bună (Fig.3) sunt instituțiile publice și sediile de firmă (Administrația Domeniului Public,

RomTehnica, CertSign, Biserica Răzoare), care au obținut un scor de peisaj între 1 și 1

33. Este

de menționat, însă că și scorul acestora ar fi fost mai redus dacă am fi avut în vedere numărul mare de aparate de aer condiționat. La polul opus se află o clădire ce funcționează ca sediu al RADET (Fig.4), în curtea acesteia putându-se observa depozitate cabluri de mari dimensiuni. Singurele variabile care nu au obținut scorul de 4 sau 5 au fost curățenia, parcările și publicitatea. Cea din urmă a obținut un scor foarte bun pentru că, mai ales în spațiile dintre blocuri, lipsea. Îndreptându-ne atenția către media variabilelor, cea care a obținut cel mai bun scor este publicitatea, care fie lipsea, fie se afla în spațiile special destinate. Astfel, spațiile publicitare nu au un impact vizual puternic negativ, în cazul celor mai multe dintre clădiri. Pe de altă parte,

situația locurilor de parcare este îngrijorătoare, aceasta fiind variabila care a obținut un scor de 2.66. Media acestei variabile este micșorată, de asemenea, de instituții, sedii de firmă și puținele blocuri care au o parcare amenajată corespunzător.

a
a
b
b

Fig.3 Clădiri cu o stare ecologică foarte bună (a-sediul RomTehnica, b-Biserica Răzoare)

10

Fig.4 Clădire cu o stare ecologică slabă (Sediul RADET) Harta stării ecologice a clădirilor a

Fig.4 Clădire cu o stare ecologică slabă (Sediul RADET) Harta stării ecologice a clădirilor a fost realizată utilizând scorurile de peisaj acordate fiecărei variabile, pentru fiecare imobil, cărora le-am atribuit un coeficient de impact, astfel am considerat: fațadă,15%; intrare, 10%; conducte, 10%; spații verzi, 15%; parcări, 10%; curățenie, 15%; graffiti, 5%; publicitate, 5%. Așadar, harta a fost realizată pe baza mediei armonice a fiecărei clădiri, calculată în funcție de coeficientul de impact. Analiza hărții stării ecologice a clădirilor (Fig.5) arată ca imobilele care au cea mai bună stare ecologică sunt concentrate în estul arealului studiat, fiind cele mai sus menționate. Urmărind harta, este, de asemenea, evidentă situația precară a parcărilor. Singura clădire a cărei calitate este slabă este sediul RADET de pe Bd. Drumul Taberei.

11

Fig.5 Harta stării ecologice a clădirilor din estul cartierului drumul Taberei 2.4.3 Intensitatea traficului Bu

Fig.5 Harta stării ecologice a clădirilor din estul cartierului drumul Taberei

2.4.3 Intensitatea traficului

Bulevardele sunt cele care suportă cel mai intens trafic (Fig.6), fiind și importante surse de poluare a aerului. Acestea sunt Timișoara, Drumul Sării, Drumul Taberei și Vasile Milea. Ele au o lățime a carosabilului mai mare de 10 m, cu două sau trei benzi pe sens, ceea ce facilitează traficul și numărul mare de autovehicule. Spre deosebire de acestea, străzile secundare precum Mihaela Marcu Ruxandra sau străzile ce se găsesc între spațiile rezindențiale (Poiana Câmpina, Aleea Poiana Mare) au o lățime a carosabilului cuprinsă între 3 și 10 m, cu o singură bandă pe sens, fiind străbătute zilnic de un număr mai mic de mașini. Fluxul de mașini este diferit în funcție de intevalul orar analizat, astfel traficul este mai intens dimineața și după-amiaza și mai redus în timpul prânzului și seara, respectiv noaptea. Intensitatea traficului a dus la degradarea carosabilului, gropile ce se găsesc predominant pe bulevarde reprezintă o sursă de praf , fiind necesară limitarea vitezei care induce emisii mai mari de noxe .

12

Sursa: maps.google.com
Sursa: maps.google.com

Fig.6 Trafic intens pe Bd. Timișoara, în apropierea intersecției de la Răzoare

2.4.4 Situația parcărilor

Locurile de parcare ce caracterizează zona studiată se găsesc în apropierea clădirilor, fiind amenajate. Astfel, fiecare spațiu rezidențial beneficiază de locuri de parcare. Numărul automobilelor parcate neregulamentar pe trotuar arată, însă, insuficiența lor. Acest lucru se observă cu precădere pe bulevarde, unde pe lângă mașinile locuitorilor, sunt parcate și mașinile celor ce doar staționează, pentru scurt timp, în zonă. Singura parcare ce asigură un număr important de locuri este cea aferentă clădirii Romtehnica, fiind destinată angajaților. Situația parcărilor a putut fi observată și în analiza stării ecologice a clădirilor, unde parcările au obținut un scor ce reflectă starea lor satisfăcătoare, cele mai multe clădiri neasigurând suficiente locuri de parcare pentru rezidenți.

2.5 Schimbarea

Principalul factor care perturbă starea sistemului și aduce schimbare este contrucția stației de metrou Orizont (Fig.7). Excavațiile care se fac produc modificări semnificative în structura substratului, iar schimbările produse în peisaj sunt evidente.

13

Fig.7 Șantier în lucru în vederea construirii stației de metrou Orizont 2.6 Alți actori Dinamica

Fig.7 Șantier în lucru în vederea construirii stației de metrou Orizont

2.6 Alți actori

Dinamica și evoluția sistemului este influențată și de vectorii externi reprezentați de:

lucrările la stațiile de metrou Academia Militară și Favorit, centrul comercial Afi Palace Cotroceni și șantierul aferent spațiului comercial , precum și CET-ul Grozăvești. Lucrările din perioada de execuție a stațiilor de metrou Academia Militară și Favorit influențează calitatea mediului fiind importante surse de poluare a aerului și poluare fonică. Din punct de vedere al poluării aerului, pulberile de praf provenite din folosirea cimentului, pietrișului se mențin în aer o perioadă lungă de timp, putând fi purtate de vânt pe distanțe mari. Operațiile de manevrare a pământului, materialelor de construcție sunt surse importante de praf. Degajările de pulberi în atmosferă variază substanțial de la o zi la alta, depinzând de nivelul activității, de specificul operațiilor, dar și de condițiile meteorologice. O altă sursă de praf este reprezentată de eroziunea cauzată de vânt, fenomen ce însoțește lucrările de construcție și apare din cauza depozitelor de pământ temporare expuse acțiunii vântului. Pulberile afectează sistemul respirator la oameni, produce iritarea ochilor. Poluarea fonică din timpul lucrărilor nu este de neglijat, cum de altfel nici traficul rutier și pietonal îngreunat, creșterea cantității de deșeuri. Utilajele folosite pentru exacavații produc zgomot în imediata apropiere a zonei, resimțindu-se și la distanțe mai mari. Acțiunea zgomotului se manifestă prin stare de nervozitate, tulburări ale somnului și amețeli. Cu toate acestea, punerea în uz a metroului va îmbunătăți considerabil traficul rutier și pietonal și va contribui la reducerea zgomotului, noxelor, gazelor cu efect de

14

seră ce rezultă din utilizarea autovehiculelor. Deși funcționarea metroului necesită energie electrică, acest fapt este mai puțin perturbator pentru mediul înconjurator, decât folosirea automobilului personal. Uzina CET Grozăvești are un impact considerabil asupra zonei, în special când factorii climatici favorizează acest lucru. Fumul și particulele provenite de la CET ajung în arealul analizat atunci când vântul puternic bate din direcția NE (Fig.8). De altfel, temperaturile ridicate ce ajung frecvent la 30°C, măresc gradul de poluare, intensificându-se efectele monoxidului de carbon. Poluarea cauzată de CET Grozăvești este mai intensă pentru că în loc de metan folosește păcură, care conține pentaoxid de vanadium, substanță ce produce iritații ale ochilor, pielii, aparatului respirator. Păcura este mai folosita în perioada de iarnă, când presiunea gazelor scade sau când sursele de gaz sunt limitate.

gazelor scade sau când sursele de gaz sunt limitate. Fig.8 CET Grozăvești Un alt vector ce

Fig.8 CET Grozăvești Un alt vector ce induce disfuncționalități mediului este centrul comercial Afi Palace Cotroceni (Fig.9). Afi Palace dispune de o zonă cu o capacitate de 2.500 de locuri de parcare și parcare subterană. Principalul aspect negativ este reprezentat de traficul intens din zona centrului comercial, autovehiculele care eliberează în atmosferă emisii cu efecte semnificative asupra mediului, condițiile meteorologice favorabile deplasându-le spre zona studiată. Expunerea la agenții poluanți favorizează o stare de disconfort pentru populație, apariția unor boli specifice și chiar deces. Poluarea sonoră se resimte în aceasta zonă din cauza traficului rutier și pietonal și

15

activităților de recreere de la Afi Palace. O altă problemă, indusă de centrul comercial este reprezentată de deșeurile asimilabile celor menajere generate de acest spațiu. În compoziția deșeurilor rezultate intră resturile organice provenite de la restaurante, materiale plastice și cartoane mase de la ambalajele produselor din supermarket și magazine, sticle, textile.

produselor din supermarket ș i magazine, sticle, textile. Fig.9 Afi Palace Cotroceni Ș antierul Afi Business

Fig.9 Afi Palace Cotroceni Șantierul Afi Business Park, din imediata vecinătate a mall-ului are, de asemenea, un impact semnificativ asupra zonei de interes (Fig.10). Lucrările afectează în mod direct substratul. În șantierul aflat în nordul zonei noastre de interes, praful este o problemă sesizabilă. În conditii meteorologice favorabile, praful se împraștie din cauza vântului puternic. În principal, acesta provine din operațiile de manevrare a pământului și materialelor de construcție. Depozitele temporare de pământ din șantier sunt surse de particule de sol ce sunt răspândite în atmosferă. Autovehiculele necesare transportării materialelor de construcție creează poluare fonică în zona analizată.

16

Fig.10 Șantierul deschis pentru construirea Afi Business Park CAPITOLUL III: Surse de degradare. Disfuncționalități

Fig.10 Șantierul deschis pentru construirea Afi Business Park

CAPITOLUL III: Surse de degradare. Disfuncționalități de mediu. Incompatibilități funcționale

Capacitatea de autoreglare a mediului este influențată de acțiunea tot mai intensă a factorilor perturbatori din interiorul arealului de interes, factori a căror interacțiune poate conduce la depășirea capacității de autoreglare a mediului și crearea unor disfuncționalități, greu de gestionat.

3.1Analiza DPSIR a principalelor surse de degradare a mediului

Analiza DPSIR presupune existența unei stări normale a unui sistem ce este perturbată de

în urma acțiunii unor factori de presiune, rezultând o altă stare. În cazul în care noua stare a

sistemului diferă într-o mare măsură față de starea inițială, se produc disfuncționalități în mediu

și în starea de sanogeneză a populației, ceea ce obligă la apariția unui răspuns din partea

mediului sau a societății (Pătroescu et al., 2012).

3.1.1 Lucrările de construcție a stației de metrou Orizont

Stația de metrou Orizont este cuprinsă în cadrul Magistralei 5 Drumul Taberei-

Pantelimon, în primul tronson Drumul Taberei-Universitate. Aceasta este amplasată la intersecția

bulevardului Drumul Taberei cu bulevardul Vasilea Milea, urmând să aibă patru accese și o

lungime de 163 m.

Factor declanșator: Cererea de servicii de transport și nevoia unui mijloc de transport în

comun rapid care să facilitizeze parcurgerea unor distanțe lungi între spațiul de locuit și locul de

17

muncă, pusă pe seama populației numeroase a cartierului Drumul Taberei, care este deficitar din punct de vedere al serviciilor de transport, evidențiază motivul pentru care s-a început construcția unei stații de metrou în acest spațiu. De asemenea, îmbunătățirea rețelei de transport a municipiului București, promovarea dezvoltării suburbane și stabilirea de legături între centrul și cartierele orașului reprezintă alți factori declanșatori ai acestei lucrări. Presiune: Lucrările de construcție a stației de metrou se desfășoară pe un spațiu ce corespunde bulevardului Drumul Taberei, spațiu destinat transporturilor rutiere. În perioada de execuție a lucrărilor se produc presiuni asupra mediului prin eliminarea de praf în atmosferă, producerea de zgomot de utilajele de construcție, eliminarea de poluanți specifici din arderea combustibililor utilizați în motoarele utilajelor, depozitarea de deșeuri de construcție în zona șantierului, excavări. Stare: Execuția lucrărilor la stația de metrou produce un nivel ridicat de particule și pulberi în suspensie în atmosferă indicat de stratul de praf ce se găsește pe mașinile parcate în apropierea șantierului, dar și de aerul greu de respirat ce poate fi simțit de orice persoană ce trece prin zona respectivă. Poluarea cu pulberi este resimțită frecvent și în spațiile rezidențiale. Nivelul crescut de zgomot existent în zona aferentă șantierului este un alt element ce caracterizează starea sistemului. De asemenea, starea poate fi definită și de concentrația de materiale ce poate fi antrenată de apele pluviale în apele de suprafață, cantitățile de deșeuri ce sunt depozitate pe suprafața șantierului. Impact: În perioada de execuția a stației de metrou, activitățile desfășurate produc un impact semnificativ ce constă în poluarea aerului, șantierul fiind sursă de poluare cu praf de ciment, oxizi de azot, oxizi de carbon, amoniac, metale grele, poluare fonică cauzată de utilajele de construcție, poluarea apei dată de antrenarea de către apele pluviale a materiilor, afectarea sănătății populației prin toate acestea. Răspuns: În vederea satisfacerii cererii populației cu privire la un mijloc de transport în comun rapid s-a hotărât construirea stației de metrou „Orizont”. Pentru limitarea efectelor produse de lucrările la stația de metrou, zona corespunzătoare șantierului a fost împrejmuită, înlocuirea regulată a foselor cu toalete ecologice, montarea de captare-epurare(reținere particule), instalații bazate pe tehnologie modernă mai puțin poluantă, adopatarea unui program de lucru cuprins între orele 06-22 (Raport de evaluare a impactului asupra mediului. Magistala 5:Drumul Taberei-Pantelimon, Tronson 1.Drumul Taberei-Universitate, 2011).

18

Fig.11 Analiza DPSIR a șantierului pentru construcția stației de metrou Orizont 3.1.2 Traficul Transporturile

Fig.11 Analiza DPSIR a șantierului pentru construcția stației de metrou Orizont

3.1.2 Traficul

Transporturile reprezintă o componentă definitorie a tuturor așezărilor umane și o importantă sursă de disfuncționalități de mediu prin trafic, spațiile de circulație, de transfer și de staționare temporară (Samaras și Sorensen 1999 citați de Pătroescu et al 2012). Traficul este o sursă de degradare mobilă, care ridică probleme cauzate de poluarea aerului cu monoxid de carbon, oxizi de azot, hidrocarburi și pulberi minerale, dar și din cauza nivelului mare de zgomot, în intervalul orar cu flux mare de mașini. Factorul declanșator este creșterea necesității de mobilitate a populației, în special către locurile de muncă, dar și în alte scopuri (către instituțiile de învățământ, instituțiile sanitare sau locuri de relaxare) Presiunea exercitată de trafic constă în consumul de spațiu, proximitatea în raport cu spațiile rezidențiale și amplificarea gradului de uzură a infrastructurilor și a vehiculelor participante la trafic (Pătroescu et al. 2012) Starea sistemului este caracterizată de nivelul ridicat de zgomot și concentrații mari de CO, NOx,COV și PM 10. Impactul este reprezentat de poluarea aerului și poluarea fonică, ambele forme constituind risc pentru starea de sanogeneză a populației riverane.

19

Răspuns: În scopul reducerii impactului și îmbunătățirea stării în care se află țesutul urban s-au realizat scuaruri cu vegetație, care rețin poluanții și aliniamente de arbori, care au rol fonoabsorbant. O altă măsură aplicată în scopul fluidizării traficului și implicit a diminuării disfuncționalităților pe care le produce este construirea magistralei de metrou ”Drumul Taberei- Pantelimon”. Așadar, având în vedere că arealul analizat este încadrat de importante artere de circulație, problemele generate de trafic sunt pregnante și solicită găsirea unor alternative optime pentru menținerea favorabilitățior create de infrastructura de transport și diminuarea restrictivităților generate tot de aceasta.

și diminuarea restrictivităților generate tot de aceasta. Fig.12 Analiza DPSIR a traficului 3.1. 3 Deșeurile Volumul

Fig.12 Analiza DPSIR a traficului

3.1.3 Deșeurile

Volumul ridicat de deșeuri generat de spațiile rezidențiale din arealul studiat se constituie într-o sursă importantă de degradare a mediului. De asemenea, practica colectării selective a deșeurilor nu este practicată de populație, existând un singur punct de precolectare selectivă. Factorul declanșator al problemelor de mediu generate de deșeuri este reprezentat de creșterea populației și schimbarea modelelor de consum, precum și accesibilizarea unor produse tot mai diverse.

20

Presiunea manifestată de deșeuri asupra mediului constă în generarea lor în cantități tot mai mari, utilizarea unor autospeciale pentru transportul lor, dar mai ales reducerea spațiilor de depozitare. Starea se caracterizează printr-o cantitate de deșeuri menajere generate (Qm) de 1.65 t/zi, iar cantitatea de deșeuri stradale (Qs) este de 2.3 t/zi. Pentru precolectarea acestor cantități arealul dispune de 75 de coșuri de gunoi stradale, 12 containere, o ghenă și un punct cu 3 containere de precolectare selectivă (Fig.13)

punct cu 3 conta inere de precolectare selectivă (F ig.13) Fig.13 Harta punctelor de colectare a

Fig.13 Harta punctelor de colectare a deșeurilor din estul cartierului Drumul Taberei Impactul deșeurilor asupra mediului din arealul studiat este semnificativ, proasta gestionare a acestora cauzând mirosuri neplăcute, disconfot vizual și risc de îmbolnăvire, prin atragerea unor vectori patogeni (câini comunitari, șobolani). Atragerea unor oameni ai străzii care caută hrană în deșeuri poate crea sentimentul de insecurite și poate crește numărul infracțiunilor (Fig.14).

21

a
a
b
b

Fig.14 Oameni căutând în deșeuri pe strada Poiana Câmpina (a) și pe bulevardul Drumul Taberei (b) Răspunsul pe care populația îl aduce în scopul diminuării impactului deșeurilor este, în principal, încheierea contractului cu firma de salubritate. O altă măsură este amplasarea recipientelor pentru precolectarea deșeurilor, care includ și containere pentru colectare selectivă, ce încurajează reciclarea și economisirea costurilor de producție a materialelor ce se pretează a fi reciclate. Există, de asemenea, și repere legislative care prevăd contravenții pentru nerespectarea locurilor de depozitarea, acestea fiind, însă, mai greu de aplicat.

22

Fig.15 Analiza DPSIR a deșeurilor 3.2 Disfuncționalități de mediu Disfuncţionalitate a apare ca un fenomen

Fig.15 Analiza DPSIR a deșeurilor

3.2 Disfuncționalități de mediu

Disfuncţionalitatea apare ca un fenomen de dezorganizare, de entropie, care diminuează până la a face să dispară resursele interne ale sistemului, de autoreglare, de autostabilitate, de asigurare a unui echilibru dinamic. Ca fenomen se opune dezvoltării mediului ca sistem, fiind consecința unor acțiuni ce intervin în dinamica mediului (Roșu, Ungureanu 1977). În arealul analizat am identificat mai multe astfel de acțiuni, cele mai numeroase disfuncționalități fiind cele generate de sursele de degradare mai sus menționate: șantier, trafic, deșeuri, dar și legate de managementul inadecvat al spațiului sau lipsa educației ecologice. Șantierul este cel mai important generator de disfuncționalități din zona de interes. Deși multe dintre problemele pe care le ridică sunt temporare, amploarea acestora le face de luat în seamă. Poluarea aerului cu pulberi sedimentabile și noxe provenite de la utilaje este una dintre problemele cel mai greu de gestionat, în acest sens, singura măsură relativ viabilă a fost împrejmuirea zonei. Zgomotul și vibrațiile sunt, de asemenea, probleme care se resimt în

23

perioada de execuție a lucrărilor, creând o stare de disconfort populației, respectiv afectând structura de rezistență a clădirilor din proximitate. Un alt aspect negativ legat de prezența șantierului este tăierea unor arbori care se suprapuneau spațiului necesar manifestării activităților de pe șantier și restricționarea accesului pietonal și, pe alocuri, accesul autovehiculelor. Disfuncționalitățile induse de managementul deșeurilor sunt: mirosurile neplăcute, poluarea estetică, atragerea unor vectori patogeni, care aduc cu sine riscul de îmbolnăvire a populației și prezența oamenilor străzii care induc populației sentimentul de insecuritate. Educația ecologică ar fi o soluție pentru diminuarea cantităților de deșeuri depozitate la întâmplare, în imediata apropiere a punctelor de precolectare. Poluarea aerului și zgomotul generate de trafic sunt aspecte care influențează negativ funcționalitatea arealului prin efectele pe care le au asupra stării de sănătate a populației. Managementul inadecvat al spațiului generează probleme precum insuficiența spațiilor de parcare sau lipsa aliniamentelor de protecție din lungul liniilor de tramvai.

3.3 Incompatibilități funcționale

În perimetrul arealului de studiu am identificat o serie de spații ale căror funcții sunt contrare, spații care amplasate astfel limitează favorabilitățile pe care le-ar genera dacă ar fi amplasate corespunzător. Prezența cabinetelor medicale în apropierea sau chiar în interiorul imobilelor este incompatibilă cu funcția rezidențială a acestora. Există restrictivități impuse de fluxul mare de persoane care frecventează cabinetele medicale (zgomot, risc de îmbolnăvire, insecuritate), dar și restrictivități impuse de desfășurarea propriu-zisă a activității cabinetului (zgomot, radiații, electromagnetism., deșeuri, substanțe periculoase). Deși adesea oamenii percep drept favorabilitate apropierea de un centru medical, problemele generate indică incompatibilitatea acestuia cu spațiile destinate locuirii. Benzinăria Petrom, aflată în imediata vecinătate a zonei de studiu, pe Bd. Drumul Taberei aduce restrictivități arealului prin: riscul de explozie, mirosurile neplăcute, zgomotul generat de automobilele care vin să alimenteze, riscul de îmbolnăvire a populației din cauza vaporilor de compuși petrolieri. Restrictivitățile mai sus menționate demonstrează incompatibilitatea amplasării unei benzinării în proximitatea spațiilor rezidențiale.

24

Șantierul deschis pentru construirea stației de metrou Orizont impune disfuncționalități atât zonelor rezidențiale, cât și spațiilor verzi. Zonele rezidențiale sunt afectate de zgomot, praf și emisii, iar funcția de oxigenare a spațiilor verzi este redusă prin acumularea prafului la nivelul aparatului foliar al arborilor, rolul fonoabsorbant al perdelelor de vegetație fiind, de asemenea, diminuat prin tăierea arborilor ce se aflau pe suprafața pe care în prezent își desfășoara activitatea șantierul. Este important de menționat că, deși în prezent șantierul este incompatibil cu funcția de locuire a arealului, după încheierea lucrărilor stația de metrou va constitui un element de favorabilitate.

CAPITOLUL IV:Scenariu optimist de evoluție a calității mediului în arealul analizat

În analiza calității mediului trebuie să se aibă în vedere atât situațiile din trecut și prezent, cât și proiecția în perspectivă a surselor de degradare a mediului. În acest sens pot fi realizate două tipuri de scenarii: unul optimist și unul pesimist. (Iojă, 2008) Două dintre principalele surse de degradare ce se manifestă în zona studiată sunt traficul și construcția stației de metrou ”Orizont”. Pornind de la aceste considerente s-a încercat realizarea unui scenariu optimist care presupune optimizarea transportului în comun prin implementarea unor măsuri ce pot influența pozitiv calitatea mediului și calitatea vieții locuitorilor (Fig.16). Eficientizarea transportului public se poate realiza prin construirea stațiilor de metrou, proiect ce se află în desfășurare în prezent, modernizarea troleibuzelor, tramvaielor și autobuzelor pentru ca populația să fie încurajată să folosească predominant transportul public în defavoarea automobilelor personale, delimitarea strictă a benzilor de circulație astfel încât parcurgerea unui traseu cu un mijloc de transport în comun să fie mai eficientă în ceea ce privește timpul decât străbaterea acestuia cu mașina personală. Punerea în aplicare a măsurilor menționate au ca efect schimbări pozitive în calitatea mediului din arealul de interes, dar și din zonele învecinate. Astfel, construirea stației de metrou va contribui la reducerea fluxului de mașini prin renunțarea la automobilele personale în favoarea metroului, prevenind astfel ambuteiajele, iar acest lucru favorizează, totodată, îmbunătățirea calității aerului prin reducerea noxelor ce sunt emise în intersecțiile sau pe arterele aglomerate. Modernizarea mijloacelor de transport în comun va conduce la ameliorarea calității aerului printr-un consum mai redus de electricitate, în cazul troleibuzelor și tramvaielor și

25

reducerea noxelor, în cazul autobuzelor. De asemenea, reducerea fluxului de mașini și stoparea suprasolicitării locurilor de parcare sunt alte consecințe cu efect benefic asupra calității mediului din zona de interes. Delimitarea strictă a benzilor de circulație destinate doar transportului public va genera atât optimizarea traficului rutier, prin prevenirea ambuteiajelor, dar și reducerea noxelor din aer. Menținerea sau îmbunătățirea calității aerului și a mediului, în ansamblu, va contribui la reducerea efectelor insulei de căldură ce caracterizează zona urbană; prevenirea ambuteiajelor va duce la creșterea securității pietonilor și șoferilor, prin evitarea accidentelor rutiere, precum și la scăderea fluxului de mașini. Toate acestea solicită mărirea numărului mijloacelor de transport în comun și reducerea timpului de așteptare în stațiile RATB, iar spațiul destinat parcărilor se va reduce în favoarea spațiilor verzi. Toate acestea vor îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor riverani și a mediului prin costuri accesibile de mediu și de locuire, creșterea atractivității zonei, asigurarea securității locatarilor, minimizarea cheltuielilor de transport. Așadar, îmbunătățirea rețelei de transport public în zona analizată poate avea efecte benefice în viitor prin adoptarea unor măsuri ce vor contribui la minimizarea problemelor de mediu, dar și la facilitarea deplasărilor cotidiene ale populației.

26

Fig.16 Scenariu optimist de eficientizare a transportului în comun în arealul analizat CAPITOLUL V: Studiu

Fig.16 Scenariu optimist de eficientizare a transportului în comun în arealul analizat

CAPITOLUL V: Studiu de caz privind percepția populației asupra calității mediului în arealul analizat

În scopul întregirii imaginii calității mediului în sectorul de interes am aplicat un set de chestionare pentru a afla care este percepția populației asupra calității mediului (Anexa 4). Astfel, se observă că 60% dintre respondenți consideră starea mediului bună și foarte bună și doar 10 % o găsesc foarte slabă (Fig.17).

27

10% 17% 13% 33% 27%
10%
17%
13%
33%
27%

Foarte slabă10% 17% 13% 33% 27% Slabă Satisfăcătoare Bună Foarte bună

Slabă10% 17% 13% 33% 27% Foarte slabă Satisfăcătoare Bună Foarte bună

Satisfăcătoare10% 17% 13% 33% 27% Foarte slabă Slabă Bună Foarte bună

Bună10% 17% 13% 33% 27% Foarte slabă Slabă Satisfăcătoare Foarte bună

Foarte bună10% 17% 13% 33% 27% Foarte slabă Slabă Satisfăcătoare Bună

Fig.17 Percepția asupra calității mediului

Întrebați cum consideră construirea unei stații de metrou în apropierea locuințelor, cele mai multe persoane au considerat-o corespunzătoare (53%), dar au fost și persoane care au considerat-o o greșeală de amplasare (17%) (Fig.18). Răspunsul primit cel mai frecvent este justificat, dacă avem în vedere facilitățile de transport pe care le impune prezența unei stații de metrou în apropierea spațiilor rezidențiale.

Nu există altă alternativă 17% Indiferentă Corespunzătoare 13% 53% O greșeală de amplasare 17%
Nu există altă
alternativă
17%
Indiferentă
Corespunzătoare
13%
53%
O greșeală de
amplasare
17%

Fig.18 Percepția asupra construirii unei stații de metrou în apropierea locuinței

Dintre problemele generate de construirea stației de metrou, cea mai des menționată, de 90 % dintre respondenți, a fost zgomotul care se produce din cauza utilajelor și a traficului

28

îngreunat în acel sector. O altă disfuncționalitate cu impact semnificativ este praful, vizibil pe mașinile parcate în apropierea șantierelor, dar și în interiorul locuințelor, conform răspunsurilor primite de la 70% din persoanele chestionate. Respondenții au menționat, de asemenea, și restrictivitatea impusă de stoparea accesului pietonilor pe trotuarele lăturalnice Bulevardului Drumul Taberei, în dreptul șantierului. Perturbarea traficului, prezența a numeroase deșeuri, depozitate necorespunzător, precum și trepidații ale clădirilor sunt probleme pe care le întâmpină zilnic locuitorii zonei (Fig.19).

100 90 90 80 70 70 56.67 60 50 40 40 30 30 16.67 20
100
90
90
80
70
70
56.67
60
50
40
40
30
30
16.67
20
10
0
Zgomot
Praf
Îngreunarea Perturbarea
Deșeuri
Trepidații
traficului
mijloacelor
ale
pietonal
de transport
clădirilor
în comun
%

Fig.19 Probleme cauzate de construirea stației de metrou

În ceea ce privește deșeurile depozitate necorespunzător, mai mult de 80% dintre respondenți au ridicat problema mirosurilor neplăcute cărora li se adaugă, în proporții mai mici, dar nu de neglijat: disconfortul vizual, riscul de îmbolnăvire și atragerea a numeroși vectori patogeni (Fig.20).

29

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Risc de Mirosuri Disconfort
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Risc de
Mirosuri
Disconfort vizual
Vectori patogeni
îmbolnăvire
neplăcute
%

Fig.20 Problemele generate de depozitele necontrolate de deșeuri

Întrebați dacă obișnuiesc să consume apă de la robinet, cei mai mulți au răspuns că nu (63.33%) (Fig.21), ceea ce, coroborat cu percepția asupra calității apei de la robinet (Fig.22) arată fie că apa de la robinet are o calitate îndoielnică, fie că oamenii sunt dezinformați cu privire la această calitate. Deși foarte mulți au spus că nu obișnuiesc să bea apă de la robinet, majoritatea a menționat că o folosește pentru gătit.

Nu 63.33 % Da 36.67 % 0 10 20 30 40 50 60 70
Nu
63.33 %
Da
36.67 %
0
10
20
30
40
50
60
70

Fig.21 Consumul apei de la robinet

30

10% 17% 33% 40% Foarte slabă Slabă Satisfăcătoare
10%
17%
33%
40%
Foarte slabă
Slabă
Satisfăcătoare

Bună

Fig.22 Percepția asupra calității apei de la robinet

Dintre factorii care generează populației sentimentul de insecuritate (Fig.23), cei mai des menționați sunt oamenii străzii , care vin în apropierea locuințelor cautând hrană în deșeuri și câinii comunitari (Fig.24), care sunt atrași fie de resturile alimentare din deșeuri, fie pentru că sunt hrăniți de personalul restaurantului La Roșu sau al celorlalte puncte comerciale. Alți factori menționați, ca surse ale sentimentului de insecuritate sunt: canalizările neacoperite (Fig.25), infracționalitatea, iluminatul necorespunzător, fațada degradată a unora dintre clădiri, dar și țurțurii de gheață și zăpadă ce riscă sa cadă de pe acoperișuri, în timpul iernii.

dintre clădiri, dar și țurțurii de gheață și zăpadă ce riscă sa cadă de pe acoperișuri,

31

Fig.23 Factori care generează sentimentul de insecuritate

Fig.23 Factori care generează sentimentul de insecuritate Fig.24 Câini comunitari în apropierea restaurantului La

Fig.24 Câini comunitari în apropierea restaurantului La Roșu, pe Bd. Drumul Taberei

apropierea restaurantului La Roșu , pe Bd. Drumul Taberei Fig.25 Canalizare neacoperită pe Bd. Drumul Taberei

Fig.25 Canalizare neacoperită pe Bd. Drumul Taberei

În privința spațiilor verzi, cei mai mulți s-au arătat mulțumiți, 80% considerând calitatea spațiilor verzi bună (47%) și foarte bună (33%) (Fig.26). Acest lucru validează și observațiile efectuate pe teren (Fig.27 ).

32

Foarte proastăSatisfăcătoare Bună Foarte bună 10% 10% 33% 47%

SatisfăcătoareFoarte proastă Bună Foarte bună 10% 10% 33% 47%

BunăFoarte proastă Satisfăcătoare Foarte bună 10% 10% 33% 47%

Foarte bunăFoarte proastă Satisfăcătoare Bună 10% 10% 33% 47%

10% 10% 33% 47%
10%
10%
33%
47%

Fig.26 Percepția populației asupra calității spațiilor verzi

a
a
b
b

Fig.27 Spațiu verde bine întreținut pe Intrarea Drumul Taberei, în sezonul cald (a) și în sezonul rece (b)

Analiza percepției populației asupra nivelului de zgomot arată prevalența unor niveluri

care oscilează între acceptabil și ridicat. Această percepție poate fi deformată de avantajele pe

care populația le întrevede la finalizarea lucrărilor și inaugurarea magistralei, motiv pentru care,

deși nivelul de zgomot este evident foarte ridicat, răspunsurile primite nu indică acest lucru

(Fig.28).

33

Foarte scăzutScăzut Acceptabil Ridicat Foarte ridicat 7% 7% 10% 40% 36%

ScăzutFoarte scăzut Acceptabil Ridicat Foarte ridicat 7% 7% 10% 40% 36%

AcceptabilFoarte scăzut Scăzut Ridicat Foarte ridicat 7% 7% 10% 40% 36%

RidicatFoarte scăzut Scăzut Acceptabil Foarte ridicat 7% 7% 10% 40% 36%

Foarte ridicatFoarte scăzut Scăzut Acceptabil Ridicat 7% 7% 10% 40% 36%

7% 7% 10% 40% 36%
7%
7%
10%
40%
36%

Fig.28 Percepția asupra gradului de disconfort creat de zgomot

Din dorința de a păstra corespondența între scor și calitate ca și în cazul stării ecologice a clădirilor, respectiv a străzilor, respondenților li s-a explicat că nota 1, acordată calității mediului reprezintă o calitate foarte bună, în timp ce nota 5, reprezintă o calitate foarte slabă. Astfel, cei mai mulți au acordat notele 2 și 3, ceea ce verifică răspunsurile primite pentru întrebarea introductivă, conform cărora populația respondentă consideră calitatea mediului din arealul în care trăiesc satisfăcătoare sau bună (Fig.17și Fig.29).

Nota 1Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5 3% 17% 17% 33% 30%

Nota 2Nota 1 Nota 3 Nota 4 Nota 5 3% 17% 17% 33% 30%

Nota 3Nota 1 Nota 2 Nota 4 Nota 5 3% 17% 17% 33% 30%

Nota 4Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 5 3% 17% 17% 33% 30%

Nota 5Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 3% 17% 17% 33% 30%

3% 17% 17% 33% 30%
3%
17%
17%
33%
30%

Fig.29 Evaluarea calității mediului prin acordarea unei note

34

Concluzii

Principala sursă de degradare a mediului din arealul analizat este reprezentată de lucrările de execuție a stației de metrou Orizont, acestea fiind o sursă importantă de zgomot, particule în suspensie, deșeuri și disconfort vizual, producând schimbări majore în structura substratului. Mare parte din disfuncționalitățile aduse spațiului care este ocupat de șantier vor fi estompate după finalizarea lucrărilor. Mai mult, după inaugurarea stației de metrou, aceasta se va prezenta ca un factor de favorabilitate de mediu, contribuind la fluidizarea traficului și reducerea timpului de transport pentru populația din zonă. O altă sursă de degradare, cu un impact puternic negativ, o reprezintă traficul, care ridică probleme mai ales induse de concentrațiile de noxe și pulberi minerale, dar și din cauza nivelului ridicat de zgomot și uzură a infrastructurii de transport. Riscul de accidente însoțește, de asemenea, traficul intens de pe arterele importante de circulație care delimitează și traversează suprafața zonei de studiu. Deșeurile ridică probleme mai ales generate de gestionarea deficitară, care conduce la apariția depozitelor necontrolate și deșeurilor împrăștiate în jurul containerelor și a coșurilor stradale. Mirosurile neplăcute și asocierea deșeurilor cu vectorii patogeni sunt probleme stringente, care cer soluționare. Calitatea mediului din arealul studiat este puternic influențată și de factorii externi cum sunt: Afi Palace Cotroceni, centru comercial de mare interes, pune presiuni prin atragerea unui număr mare de indivizi, intensificarea traficul și producerea unor mari cantități de deșeuri; șantierul deschis pentru construirea clădirilor Afi Bussiness Park, produce disfuncționalități prin zgomot și particule în suspensie; construcția stațiilor de metrou Favorit și Academia Militară, aflate la distanțe mici de zona de studiu aduc un aport mare de praf și îngreunează traficul prin ocuparea unor spații ce anterior deschiderii șantierului erau destinate transportului. Aportul de noxe în atmosferă , adus de CET Grozăvești poate fi de asemenea un factor perturbator al calității mediului din arealul analizat. În concluzie, calitatea mediului din arealul delimitat de Bd. Timișoara, Bd. Drumul Sării, Bd. Drumul Taberei și Str. Mihaela Marcu Ruxandra este relativ bună, prezentând atât factori de favorabilitate, cât și restrictivități.

35

Bibliografie

Iojă, C., 2008, Metode și tehnici de evaluare a calității mediului în aria metropolitană a municipiului București, Editura Universității din Bucureșți, București

Mănoiu, Valentina-Mariana, 2008, Monitoringul și poluarea mediului. Note de curs, sinteze, exerciții și studii de caz. Ediția a II-a completată și revizuită, Editura Printech, București

Matei, Elena, 2007, Ecosistemele umane: o abordare din perspectiva geografică, Editura Universitară, București

Nae, Mirela-Mariana, (2009), București. Dezvoltarea urbană și calitatea vieții, Editura Universitară,București

Pătroescu, Maria, Iojă, C., Rozylowicz, L., Vânău, G., Niță, M., Pătroescu-Klötz, Iulia, Iojă, Annemarie, 2012, Evaluarea integrată a calității mediului în spații rezidențiale, Editura Academiei Române, București

Roșu, A., Ungureanu, Irina, 1977, Geografia mediului înconjurător, Editura Didactică și Pedagogică, București

***Planul urbanistic general al municipiului București etapa finală. Mapa 4. Regulamentul local de urbanism al municipiului Bucureşti

***Raport la studiul de evaluare a impactul asupra mediului . Magistrala 5. Drumul Taberei-Pantelimon. Tronson 1. Drumul Taberei-Universitate, 2011

ecwp://195.138.192.5/mosaics_5000/bucuresti.ecw

36

Anexa 1 (Harta calității mediului pentru arealul: Bd. Timișoara-Bd. Drumul Sării-Bd. Drumul Taberei-Str. Mihaela Marcu Ruxandra)

mediului pentru arealul: Bd. Timișoara - Bd. Drumul Sării -Bd. Drumul Taberei-Str. Mihaela Marcu Ruxandra) 37

37

38

38

Anexa 2 (Starea ecologică a străzilor din estul cartierului Drumul Taberei)

 

Starea

Starea

Starea

Starea

Starea

Starea

 

Starea

Starea

Scorul

semnalizărilor

iluminatului

aliniamentelor

Strada/Variabilă

carosabilului

trotuarului

canalizărilor/rigolelor

cablurilor

marcajelor

auto

Publicitate

public

stradale

străzii

Bld.Timișoara

3

3

2

4

4

2

2

1

2

2,6

Drumul Sării

2

2

2

3

3

2

3

1

2

2,2

Drumul Taberei

2

2

2

3

2

2

3

1

4

2,3

Intrarea Drumul Taberei

1

1

2

1

2

1

1

2

1

1,3

Intrarea Ghe. Caranda

2

2

2

1

3

2

1

4

2

2,1

Bld.Vasile Milea

3

3

4

4

2

1

3

1

3

2,7

Aleea Poiana Mare

2

2

4

1

5

4

1

2

2

2,6

Poiana Câmpina

2

2

3

1

5

2

1

2

2

2,2

Mihaela Marcu Ruxandra

2

2

4

2

1

2

2

1

1

1,9

Media variabilei

2,1

2,1

2,8

2,2

3,0

2,0

1,9

1,7

2,1

2,2

Legendă

1-1,9

2-2,9

3-3,9

4-4,9

5

Foarte bună3,0 2,0 1,9 1,7 2,1 2,2 Legendă 1-1,9 2-2,9 3-3,9 4-4,9 5 Bună Satisfăcătoare Slabă Foarte

1,9 1,7 2,1 2,2 Legendă 1-1,9 2-2,9 3-3,9 4-4,9 5 Foarte bună Bună Satisfăcătoare Slabă Foarte

Bună

Satisfăcătoare3,0 2,0 1,9 1,7 2,1 2,2 Legendă 1-1,9 2-2,9 3-3,9 4-4,9 5 Foarte bună Bună Slabă

Slabă2,0 1,9 1,7 2,1 2,2 Legendă 1-1,9 2-2,9 3-3,9 4-4,9 5 Foarte bună Bună Satisfăcătoare Foarte

Foarte slabă3,0 2,0 1,9 1,7 2,1 2,2 Legendă 1-1,9 2-2,9 3-3,9 4-4,9 5 Foarte bună Bună Satisfăcătoare

39

Anexa 3 (Starea ecologică a clădirilor din estul cartierului Drumul Taberei)

Variabilă/

Tip

       

Spatii

       

Media

Nr cladire

cladire

Fațadă

Ferestre

Intrare

Conducte

verzi

Parcări

Curățenie

Graffiti

Publicitate

clădire

1

P+4

3

3

3

3

2

2

3

3

2

2.67

2

P+4

3

4

2

4

3

3

4

1

2

2.89

3

P+4

4

3

3

2

2

3

2

1

1

2.33

4

P+4

3

3

3

2

3

3

3

2

1

2.56

5

P+3/p+4

1

1

1

1

2

1

2

1

1

1.22

6

P+1

1

1

1

2

2

2

1

1

1

1.33

7

Biserică

1

1

1

1

1

4

1

1

1

1.33

8

Depozit

5

5

4

4

4

3

2

1

5

3.67

9

P+3

4

4

3

3

3

3

2

4

1

3.00

10

P+3

3

3

3

3

1

4

2

4

1

2.67

11

P+3

3

4

3

3

1

4

1

1

1

2.33

12

P+3

3

3

3

3

1

4

2

1

1

2.33

13

P+3

5

2

3

3

2

3

2

3

3

2.89

14

P+4

2

3

2

2

3

3

2

3

2

2.44

15

P+3

2

3

2

3

2

3

2

2

2

2.33

16

P+4

4

3

3

3

3

4

2

2

3

3.00

17

P+3

3

3

2

3

3

2

2

4

1

2.56

18

P+4

3

3

2

2

3

4

2

1

1

2.33

19

P+4

2

2

1

2

2

2

2

1

1

1.67

20

P+4

2

2

1

2

3

2

2

1

1

1.78

21

P+4

3

2

3

2

2

2

2

2

2

2.22

22

P+3

3

3

2

3

3

3

2

3

1

2.56

23

P+4

3

2

3

2

3

3

1

2

1

2.22

24

P+4

2

2

2

2

2

2

1

2

2

1.89

25

P+4

3

2

3

2

2

2

2

1

1

2.00

26

P+4

3

2

3

3

2

3

2

3

2

2.56

27

P

2

1

1

1

2

5

1

1

1

1.67

28

P+4

2

2

2

3

2

3

2

3

2

2.33

 

40

29

P+4

2

2

2

3

1

2

2

2

1

1.89

30

P+4

3

3

3

3

2

4

2

2

1

2.56

31

P+4

3

2

2

3

2

2

2

3

1

2.22

32

P+4

4

4

2

2

2

2

2

3

1

2.44

33

P+5

2

3

2

2

1

2

1

2

2

1.89

34

P+4

2

3

3

2

2

2

2

3

1

2.22

35

P+4

3

3

3

3

2

2

2

2

1

2.33

36

P+4

3

2

2

3

2

2

3

3

1

2.33

37

P+4

3

2

2

2

2

3

2

2

1

2.11

38

P+4

3

3

2

2

2

2

2

3

1

2.22

39

P+1

2

1

1

2

2

2

2

2

1

1.67

40

P+3

2

3

2

3

2

1

1

1

1

1.78

41

P

1

1

1

1

2

2

1

1

1

1.22

42

P+3

2

2

2

3

2

3

1

1

1

1.89

43

P+3

2

2

2

3

2

2

1

1

1

1.78

44

P+3

2

2

2

3

2

3

1

1

1

1.89

45

P+3

2

3

2

2

2

2

2

2

1

2.00

46

P+3

3

2

2

2

2

3

2

2

1

2.11

47

P+3

3

2

2

3

3

3

2

2

2

2.44

48

P+3

2

2

2

3

2

2

2

2

2

2.11

49

P+2

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Media

 

2.64

2.47

2.20

2.47

2.14

2.66

1.85

1.97

1.39

2.20

variabilă

Legendă

<1.50
<1.50

Foarte bună

3.50-4.49 >4.50
3.50-4.49
>4.50

Slabă

 
1.50-2.49
1.50-2.49

Bună

Foarte slabă

2.50-3.49

Satisfăcătoare

 

41

Anexa 4 (Chestionar privind percepția populației asupra calității mediului în arealul analizat)

1. Cum apreciați calitatea mediului în arealul în care locuiți?

□ foarte slabă

□ slabă

□ satisfăcătoare

□ bună

□ foarte bună

2. Cum considerați construirea unei stații de metrou în apropierea locuinței dumneavoastră?

□ corespunzătoare

□ o greșeală de amplasare

□ indiferentă

□ nu există altă alternativă

3. Ce probleme receptați din cauza construirii stației de metrou?

□ zgomot

□ praf

□ îngreunarea traficului pietonal

□ perturbarea mijloacelor de transport în comun

□ deșeuri

□ trepidații ale clădirilor

4. Ce probleme interceptați din cauza depozitării necontrolate a deșeurilor?

□ risc de îmbolnăvire

□ mirosuri neplăcute

□ disconfort visual

□ vectori patogeni (câini, șobolani, oameni ai străzii)

□ altele …………………………………………………………………

5. Obișnuiți să beți apă de la robinet?

□ da

□ nu

6. Cum considerați calitatea apei de la robinet?

□ foarte slabă

□ slabă

□ satisfăcătoare

□ bună

□ foarte bună

7. Care sunt factorii care vă oferă sentimentul de insecuritate?

□ câini comunitari

□ oameni ai străzii

42

□ infracționalitate

□ iluminat necorespunzător

□ canalizări neacoperite

□ fațada degradată a clădirilor

□ țurțuri/zăpada de pe acoperișuri

8. Cum apreciați calitatea spațiilor verzi din apropierea locuinței dumneavostră?

□ foarte proastă

□ satisfăcătoare

□ bună

□ foarte bună

9. Care este gradul de disconfort creat de zgomotul din apropierea locuinței dumneavoastră?

□ foarte scăzut

□ scăzut

□ acceptabil

□ ridicat

□ foarte ridicat

10. Pe o scară de la 1 la 5 ce notă ati acorda arealului în care locuiți din punct de vedere al

calității mediului.( 1 indică o calitate foarte bună, iar 5 indică o calitate foarte slabă)

1

2

3

4

5

Vârstă:

Ocupație:

Locul completării chestionarului:

 

Data:

Ora:

43