Sunteți pe pagina 1din 4

MOROMETII - Marin Preda

Subiectul romanului Actiunea primului volum se petrece cu trei ani inainte de inceperea celui de al doilea razboi mondial,1937, intr-un sat din Campia Dunarii, Silistea- Gumesti, cand timpul avea cu oamenii nesfarsita rabdare, iar viata taranilor se scurgea fara conflicte mari. Majoritatea intamplarilor se desfasoara de la inceputul pana catre sfarsitul verii,interval ce ar putea fi structurat in trei epsioade epice : 1. Un sfert din primul volum cuprinde fapte din viata familiei Moromete si a satului, care se petrec de sambata seara pana duminica noaptea, de la intoarcerea Morometilor de la camp(scena cinei), pana la fuga Polinei Balosu cu Birica. Romanul incepe cu intoarcerea de la camp a lui Ilie Moromete, impreuna cu cei trei fii.Familia Morometilor este numeroasa, formata din trei baieti, proveniti din prima casatorie (Paraschiv,Nila si Achim), la care se adauga copiii din a doua casatorie , doua ete Tita si Ilina , si inca un baiat, Niculae , mezinul de doisprezece ani.Lui Moromete ii murise prima sotie si se casatorise cu Catrina. El era cu zece ani mai in varsta decat acesta. Catrina Moromete mai fusese maritata, barbatul ii murise in timpul razboiului, nu pe front, ci acasa, imbolnavindu-se de apa la plamani si se recasatorise cu Moromete, crescandu-I acestuia baietii, care erau mici si aducand pe lume pe ceilalti trei. Intorsi de la camp, baietii se intind obositi fiecare in alt loc, fetele se duc la scaldat, singura care se ocupa de cina este Catrina ,ajutata in cele din urma de Niculae. Morometii se afla la cina , stransi in tinda, in jurul unei mese mici, joase , rotunde, pe scaunele cat palma: cei trei baieti vitregi stateau spre usa ce dadea afara, ca si cum ar fi fost gata in orice clipa sa se scoala de la masa si sa plece, prevestind parca fuga la Bucuresti; in partea dinspre vatra , aproape de oalele cu mancare statea intotdeauna Catrina , avand langa ea pe Niculae, pe Ilinca si pe Tita, copiii facuti cu Moromete.Autoritatea capului familiei este sugerata de faptul ca Moromete sta pe pragul celei de a doua camere, mai inalt statea parca deasupra tuturor:, veghindu-si familia, stapanind cu privirea pe fiecare. Atmosfera este tensionata , fiecare avand nemultumiri care mocnesc si aveau sa izbuncneasca ducand la destramarea familiei. Principalul conflict este intre Catrina si ce trei fii vitregi, pe care ii crescuse de mici, cu greu, dar ei incepusera s-o urasca, iar aceste resentimente erau alimentate de sora mai mare a lui Moromete, Maria, poreclita Guica, nemultumita si aceasta de casatoria lui Ilie Moromete.

-1-

Ea ar fi vrut sa aiba grija de gospodaria Morometilor, sa-I creasca baietii fratelui sau dupa moartea cumnatei, sa poata avea pretentii asupra casei parintesti si a locului din spatele casei.Dar Moromete s-a recasatorit, a cumparat o bucata de pamana la marginea satului, i-a facut o coliba acolo si a alungat-o din casa, motiv pentru care ii indeamna pe baieti sa-l paraseasca pe tatal lor, spunandu-le ca muncesc acolo degeaba , banii sunt stransi in lada cu lucruri pentru zestrea fetelor. Alt conflict este intre Ilie Moromete si nevasta lui, deoarece Catrina revendica pogonul de pamant (Catrina primise, ca vaduva de razboi , un pogon de pamant), pe care Moromete il vanduse in timpul foametei de dupa primul razboi. Barbatul ii promisese in schimb ca ii face acte pe casa, ca ea sa nu ramana pe drumuri, dar acesta nu numai ca nu se tine de cuvant, dar acum glumea batjocoritor cand ea aducea vorbe despre asta. Baietii se afla in conflict tatal lor pentru ca acesta nu face nimic toata ziua, iar pe ei ii scoala dimineata devreme ca sa plece la munca si nu ii slabeste toata ziua cu ordine si porunci. De asemenea il acuza ca nu e in stare de nimic, pe cand altii, precum vecinul lor Balosu pot castiga bani din vanzarea produselor, cerandu-I sa plece si el la munte cu cereale, darn nu iese nimic din aceasta casatorie, spre satisfactia cinica a lui Moromete. De asemenea un alt conflict , secundar, ar fi intre Ilie Moromete si fiul sau, Niculae, care ar fi vrut sa se duca la scoala , sa invete, dar tatal il trimitea cu oile la pascut, pentru ca alta treabba n-avem noi acuma! Ne apucam sa studiem. Baietii cei mari planuioesc sa plece cu oile la Bucuresti, ca sa faca blanuri, iar prin calculele teoretice pe care le fac il conving si pe Ilie Moromete, ca familia s-ar alege cu un castig. Datoriile la banca, plata fonciiri si traiul zilnic al unei familii numeroase il sufoca pe Moromete, care trebuie sa se descurce fara sa vandal din pamant. In cele din urma, ca sa obtina niste bani se hotaraste sa vand lui Tudor Balosu salcamul din curte, deci acesta strjuia prin inaltimea si coroana lui stufoasa toata partea aceea a satului, simbol al trainiciei si stabilitatii satului. Timpul trece , lucrurile se precipita si Moromete se vede nevoit sa taie salcamul, semn al declinului familiei Moromete, dar si al satului traditional. Salcamul e cunoscut tuturor: copiii ii mancase primavera florile dulci si mari , atragea roiuri de albine, pe care Achim voia sa le prinda; iarna el delimita partea inferioara a unui lunecus si copiii imbratisau astfel tulpina, lipindu-si obrajii infierbantati de coaja lui neagra si zgrunturoasa. Pentru aceasta il scoala pe Nila dimineata devreme, Moromete motivandu-o taierea acestuia sa se mire prostii. (In acest timo din cimitir se aud bocetele femeilor, care-i plang pe cei disparuti).Astfel reusesc amandoi, cu seama, sa ajunga in adancul sau, dar salcamul tot drept statea, cand spre uimirea lui Nila, Moromete ii cere sa aduca acolo caii, explicandu-I in cele din urma -2-

ca nu-l poate lasa sa cada la intamplare, apoi il indeamna sa se urce in el sa lege cu o franghie cat mai aproape de varf, dupa ce batjocoritor ii zice ca a pus bine caii, chiar sub acesta, sa cad ape ei. Prabusirea salcamului uimeste pe toti, dar mai ales pe cei doi fii mai mari si atunci cand Paraschiv intreaba nedumerit de ce a facut aceasta, Nila il citeaza pe taica sau, razand mandru sa se mire prostii.Moromete si Balosu beau aldamasul pentru vinderea si cumpararea salcamului , vecinul sugerandu-I si vinderea locului din spatele casei, mai ales ca legea il facea numai pe el stapan. Dupa cincisprezece ani, Guica, sora lui nemaiavand niciun drept Are loc un incident intre pandarul mosiei si Niculae, care bagase oile sa pasca in ovazul stapanului.Achim , care avea un necaz mai vechi, sa se razbune pe acesta, il bate crunt si numai la interventia fratelui mai mic se opreste, Inima adevarata a satului este Poiana lui Iocan, locul unde se aduna gospodarii, cei care sunt nici saraci, nici bogati precum Moromete, Cosila, dumitru al lui Noe, citesc ziarul si comenteaza politica ironic si cu umor, dupa reguli numai de ei stiute. In fata firariei, lui Iocan, se afla o poiana mare, unde in fiecare duminica, aveau loc adunarile cele mai zgomotoase, dar daca de la ele lipseau Cosila sau Moromete, nu erau prea reusite. Moromete era abonat la Miscarea, Iocan la Curentul, iar Cosila la Dimineata, iar daca ei veneau fara ziare insemna ca erau suparati si n-aveau chef sa discute politica. Poiana era plina de oameni galagiosi, nerabdatori, intampinandu-l cu exclamatii binevoitoare pe Moromete, care se mira Ce, ma, ce v-ati adunat aicea?. El citeste ziarul cu voce schimbata, de nerecunoscut, cu placere, tragand si concluzii. Iocan , fierarul, mostenise de la tatal sau atelierul, si desi ii mersese tot mai bine, se imbogatise, cumparand si masina de treierat, isi facuse casa noua, dar el lucra la fel de constiincios, dar pe cei patru copii ii tinea tot cu burtile goale si desculti tiganul tot tigan, remarcase Moromete , dar atunci cand le-a venit timpul i-a imbracat cu haine ca la oras, trimitandu-I la scoala. Plata datoriilor funciare( impozit platit pentru proprietatea asupra pamantului= fonciirea) catre stat este principalul motiv de ingrijorare al lui Moromete, el necastigand suficienti bani pentru a plati taxele pentru pamant si ratele pentru imprumutul luat de la banca. Chemat sa vina acasa de la fierarie, Moromete vede pe prispa casei doi oameni care-l asteptau. Unul dintre ei era Jupuitu, agent de urmarire, care venise dupa fonciirea pamantului, taxa restanta. Desi era singur in batatura, Moromete striga la toti ( Catrina ,ia ,fa, secerile astea Paraschive,nu vezi ca furca aia sta acolo langa gard de cinci saptamani) pentru a parea ca e un om ocupat, care are de rezolvat probleme mult mai importante decat cele pentru care venisera cei doi, pe care-I ignora, apoi se intoarce brusc spre ei si le spune n-am , cere tutun , isi face o -3-

tigara, Tita ii aduce un carbei s-o aprinda. In vremea aceasta , Jupuitu completeaza o chitanta in valoare de trei mii de lei, dar raspunsul este tot n-am, stand linistit si ganditor pe prispa.Cei doi intra in casa si incearca sa ia lucruri, dar Tita ii opreste, atunci hotarasc sa ia caruta si caii, dar apare Paraschiv, spunand ca sunt ai lui. In cele din urma Moromete le da o mie de lei, promitandu-le ca peste o saptamana-doua le mai plateste ceva. Dupa plecarea acestora Moromete ii spune lui Balosu ca din cei 1200 de lei dati de el pe salcam le-a dat agentilor numai o mie, ca ia pacalit, lasandu-l pe vecinul sau uimit, care-l intreaba din nou daca-I vinde locul. Birica, un baiat sarac din sat, indragostit de Polina , o fura spre marea suparare a fratelui si a tatalui acesteia, Balosu. 2. Partea a doua / al doilea episode epic, este ilustrat de un moment important din viata satului , secerisul. Cu voia lui Moromte, a Catrinei si intelegandu-se cu fratii sai, Paraschiv si Nila, pleaca la Bucuresti cu oile, promitand tatalui sau sa vanda lapte, branza si sa le trimita bani acasa. De aceea cand vine pandarul batut cu seful de post, Moromete il trimite dupa el la Bucuresti, Polina incearca sa se impace cu familia ei, dar totul se sfarseste cu o bataie intre Birica si Victor Balosu,fratele fetei. Paraschiv si Nila , motivand ca merg cu caii la pascut

-4-