Sunteți pe pagina 1din 576

DOUGLAS PRESTON LINCOLN CHILD

VITRINA DE CURIOZITATI ,

DOUGLAS PRESTON LINCOLN CHILD

VITRINA DE CURIOZITATI ,
Traducere din limba englez\ LAURA BERTEANU

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Romniei PRESTON, DOUGLAS Vitrina de curiozit\]i / Douglas Preston, Lincoln Child; trad.: Laura Berteanu. Bucure[ti: RAO International Publishing Company, 2008 ISBN 978-973-103-775-2 I. Child, Lincoln II. Berteanu, Laura (trad.) 821.131.1-31=135.1

RAO International Publishing Company Grupul Editorial RAO Str. Turda nr. 117119, Bucure[ti, ROMNIA www.raobooks.com www.rao.ro DOUGLAS PRESTON LINCOLN CHILD The Cabinet of Curiosities 2002 by Splendide Mendax, Inc., and Lincoln Child Aceast\ edi]ie a fost publicat\ prin `n]elegere cu Warner Books. Inc., New York, New York, SUA Toate drepturile rezervate RAO International Publishing Company, 2006 pentru versiunea `n limba romn\ 2008

ISBN 978-973-103-775-2

Douglas Preston [i Lincoln Child dedic\ aceast\ carte `nv\]\torilor, profesorilor [i bibliotecarilor din America, `n special acelora care [i-au pus amprenta asupra vie]ii noastre.

CURTEA CU OASE

UNU

Pee-Wee Boxer privi `n jur cu o expresie plin\ de dezgust. {eful de [antier era un punga[. Muncitorii erau o adun\tur\ de rata]i. {i mai r\u era c\ tipul care manevra ma[in\ria nu avea nici cele mai elementare cuno[tin]e despre excavatoarele hidraulice. Poate c\ era o chestie de sindicat; poate c\ era prieten cu cine trebuia; oricum ar fi fost, smucea ma[ina `n toate direc]iile, de parc\ ar fi fost prima lui zi de lucru la Queens Vo-Tech. Boxer st\tea cu bra]ele vnjoase strnse la piept, privind cuva cea mare care mu[ca din c\r\mida vechiului bloc de apartamente ieftine. Bra]ul se `ndoi, se opri dintr-odat\ cu un scr]it, apoi se porni din nou, b\l\ng\nindu-se. Dumnezeule, de unde-i aduseser\ pe caraghio[ii \[tia? Auzi scr]it de pa[i `n spatele lui. Se `ntoarse [i-l v\zu pe [eful de [antier apropiindu-se, cu fa]a acoperit\ de un strat gros de praf amestecat cu sudoare. Boxer! Ai cump\rat bilete la acest spectacol, sau ce? Boxer `[i `ndoi bra]ele masive, musculoase, pref\cndu-se c\ nu aude. Era singurul dintre ei care se pricepea la construc]ii, [i ceilal]i nu-l puteau suferi din cauza asta. ~ns\ lui Boxer nu-i p\sa; `i pl\cea s\ stea mai retras. Auzi excavatorul z\ng\nind `n clipa cnd se `nfipse `n zidul de tencuial\ veche. Straturile de jos ale cl\dirilor mai vechi st\teau deschise `n soare, expuse ca o ran\ proasp\t\: deasupra, asfalt [i ciment; dedesubt, c\r\mid\, mortar [i iar c\r\mid\. {i, sub toate astea,
9

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

]\rn\. Ca s\ poat\ `nfige funda]ia turnului de apartamente din sticl\ `n roc\, trebuiau s\ sape adnc. Privi `n zare, dincolo de [antier. Un [ir de cl\diri c\r\mizii din Lower East Side se profilau pe cerul sc\ldat `n lumina str\lucitoare a dup\-amiezii. Unele dintre ele fuseser\ recent renovate. Restul aveau s\ le urmeze ct de curnd. Modernizarea! Hei! Boxer! E[ti surd? Boxer `[i `ndoi din nou bra]ele, imaginndu-[i pre] de-o clip\ cum ar fi fost s\-[i trimit\ pumnul fix `n mutra ro[covan\ a individului. Hai, mi[c\-te! N-ai venit aici s\ ca[ti gura! {eful de [antier ar\t\ din cap spre lucrurile lui Boxer. Nu se apropie totu[i. Cu att mai bine pentru el. Boxer privi `n jur, c\utndu-[i echipa. Oamenii lui erau ocupa]i s\ `ncarce c\r\mizi `ntr-o remorc\, f\r\ `ndoial\ cu inten]ia de a le vinde cine [tie c\rui fi]os de peste drum, care sim]ea o deosebit\ pl\cere `n a cump\r\ c\r\mizi cu aspect `nvechit la cinci dolari bucata. Se puse `n mi[care, mergnd suficient de `ncet `nct s\-i dea clar de `n]eles [efului de [antier c\ nu se gr\bea ctu[i de pu]in. Se auzi un strig\t. Scr[netul excavatorului `ncet\ brusc. Ma[ina mu[case dintr-un zid de funda]ie, din c\r\mid\, sco]nd la iveal\ o v\g\un\ `ntunecat\ [i col]uroas\ chiar dedesubt. Manipulantul se aplec\ `ntr-o parte, afar\ din cabin\. {eful de [antier se apropie `ncruntndu-se, [i cei doi b\rba]i `ncepur\ s\ discute cu un aer agitat. Boxer! r\sun\ vocea [efului. Dac\ tot stai degeaba, am eu o treab\ pentru tine. Boxer schimb\ subtil direc]ia, ca [i cum acela ar fi fost locul spre care avea oricum inten]ia s\ se `ndrepte, l\snd s\ se vad\ din atitudinea sa dispre]ul pe care-l sim]ea fa]\ de sl\b\nogul de [ef de [antier. Se opri `n fa]a tipului, uitndu-se fix la ghetele lui de lucru, micu]e [i acoperite de praf. T\lpi mici, scul\ mic\. F\r\ grab\, ridic\ privirea. Bun venit printre noi, Pee-Wee. Uit\-te la asta! Boxer abia catadicsi s\ arunce o privire `nspre gaur\. S\ b\g\m o lumin\ acolo!
10

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Boxer scoase o lantern\ galben\ dintr-un buzunar de la pantaloni [i i-o `ntinse [efului, care o lu\ [i o aprinse. Ia te uit\, merge! spuse el, cl\tinnd din cap ca `n fa]a unui miracol. Se aplec\ prin deschiz\tur\ cu lanterna `n mn\. Ar\ta ca un idiot a[a cum st\tea, gra]ios, pe vrfuri, `n vrful unei gr\mezi de c\r\mizi sparte, cu capul [i trunchiul disp\rute `n gaura col]uroas\. Spuse ceva, dar cuvintele r\sunar\ prea `nfundat pentru a putea fi `n]elese. Apoi b\rbatul ie[i. Pare s\ fie un tunel. Se [terse pe fa]\, `ntinzndu-[i o dr\ neagr\ de praf pe obraji. Doamne, ce pute acolo! L-ai v\zut pe Tutankhamon? `ntreb\ cineva. To]i rser\, cu excep]ia lui Boxer. Cine dracu era Tutankhamon? Sper din tot sufletul c\ n-am dat peste cine [tie ce prostie arheologic\. Se `ntoarse spre Boxer. Pee-Wee, tu e[ti mare [i tare. Vreau s\ te duci s\ verifici. Boxer lu\ lanterna [i, f\r\ s\ arunce o privire molilor din jurul lui, se sui pe gr\mada de c\r\mizi, pn\ la gaura pe care excavatorul o f\cuse `n perete. ~ngenunche pe c\r\mizile sparte [i lumin\ cu lanterna `n grot\. Dedesubt se c\sca un tunel lung [i jos. Plafonul [i pere]ii erau br\zda]i de cr\p\turi adnci. P\reau pe cale s\ se pr\bu[easc\. Boxer ezit\. Intri sau nu? se auzi vocea [efului de [antier. Auzi `nc\ o voce, pi]ig\iat\, batjocoritoare: Dar nu e prev\zut `n contractul colectiv de munc\. Apoi hohote de rs. Intr\. Un strat de c\r\mizi c\zute acoperea podeaua tunelului. Boxer pe jum\tate se `mpiedic\, pe jum\tate alunec\ peste ele, strnind nori de praf. Se ridic\ `n picioare [i lumin\ `n fa]\. Din\untru, locul p\rea chiar [i mai `ntunecat. A[tept\ s\ se a[eze praful `n vreme ce ochii i se obi[nuiau cu lipsa de lumin\. Auzea schimburi de replici [i rsete r\sunnd de deasupra, `ns\ foarte vag, ca de la mare dep\rtare.
11

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

~naint\ c]iva pa[i, luminnd cu lanterna `n ambele direc]ii. Un fel de stalactite fibroase atrnau din tavan, [i sim]i pe fa]\ un curent de aer rece, `nc\rcat de un miros greu. {obolani mor]i, probabil. Tunelul p\rea gol, cu excep]ia ctorva buc\]i de c\rbune. Pe ambele p\r]i, era cte o serie lung\ de ni[e arcuite, late cam de un metru [i `nalte de unu [i jum\tate, construite din c\r\mizi ne`ngrijit unite `ntre ele. Walter `[i apropie urechea de perete [i auzi sunetul vag al unor pic\turi. Totul p\rea acum cufundat `ntr-o lini[te adnc\; tunelul bloca toate sunetele din lumea exterioar\. F\cu `nc\ un pas, `ndreptnd raza lanternei de-a lungul pere]ilor [i a tavanului. Pnza de cr\p\turi p\rea [i mai deas\ aici, [i blocuri `ntregi de piatr\ ie[eau din tavanul arcuit. Se retrase cu grij\, privirea `ndreptndu-i-se din nou spre ni[ele de c\r\mid\ ce se `ntindeau de-o parte [i de cealalt\. Se apropie de cea care era mai aproape de el. O c\r\mid\ c\zuse recent, [i nici celelalte nu p\reau s\ se ]in\ prea bine. Se `ntreb\ ce ar fi putut fi `n\untrul acestor ni[e. Alte tuneluri? Ceva ascuns cu bun\ inten]ie? Lumin\ cu lanterna gaura l\sat\ de c\r\mida c\zut\, dar nu putu penetra bezna din spatele acesteia. B\g\ mna, prinse c\r\mida de mai jos [i o zgl]i. Exact cum b\nuise: nici aceasta nu se ]inea prea zdrav\n. O smulse din locul ei, [i c\r\mida c\zu, `nso]it\ de o adev\rat\ ploaie de mortar. Scoase apoi `nc\ una [i `nc\ una. Mirosul ap\s\tor, mult mai puternic acum, `l izbi din\untru. Lumin\ iar cu lanterna. ~nc\ un zid de c\r\mid\, cam la un metru mai `n spate. ~nclin\ lanterna `nspre fundul ni[ei, luminnd `n jos. Era ceva acolo, ca un fel de farfurie. Por]elan. Se d\du un pas `n spate, sim]ind cum `ncep s\-l usture ochii de la aerul r\u mirositor. Curiozitatea lui se lupta acum cu un vag sentiment de alarmare. Categoric, era ceva acolo. Poate chiar ceva vechi [i de valoare. Altfel, de ce ar fi fost zidit `n felul \sta? ~[i aminti de un individ care g\sise cndva o pung\ de dolari de argint `n timp ce demola o construc]ie. Piese rare care s\ tot fi valorat vreo dou\ mii de dolari. ~[i cump\rase o ma[in\ nou\ de tuns iarba,
12

VITRINA DE CURIOZIT|}I

marca Kubota, cu scaun. Dac\ era ceva de valoare, la dracu cu ceilal]i! B\ga totul `n buzunar. ~[i deschise nasturii de la guler, `[i trase tricoul peste nas, b\g\ bra]ul cu lanterna prin deschiz\tur\, apoi, resemnat, `[i strecur\ [i capul, [i umerii `n\untru, [i privi `n voie. Pre] de cteva clipe, r\mase nemi[cat, `nlemnit. Apoi `[i smuci instinctiv capul `napoi, lovindu-se de c\r\mizile de deasupra. Sc\p\ lanterna `n gaur\ [i se d\du `n spate, cl\tinndu-se, zgriindu-[i de data asta fruntea, cl\tinndu-se `n `ntuneric, cu picioarele `mpleticindu-i-se `n c\r\mizi. Se pr\bu[i la p\mnt [i scoase un strig\t involuntar. Pre] de-o clip\, totul r\mase cufundat `n t\cere. Praful se `n\l]a `n vrtejuri [i, undeva departe, se z\rea o lumin\ firav\ dinspre lumea de afar\. Duhoarea `l `nv\lui. ~[i ]inu respira]ia [i se ridic\ `n picioare cl\tinndu-se. O apuc\ `nspre lumin\ ghidndu-se dup\ zidurile de c\r\mid\, c\znd cu fa]a `n mizerie, ridicndu-se la loc [i pip\ind orbe[te cu ambele mini. Dintr-odat\ era afar\, `n lumina zilei, rostogolindu-se cu capul `nainte pe movila de c\r\mizi, ateriznd cu fa]a `n jos, cu o izbitur\ impresionant\. Auzi vag ni[te rsete, care `ns\ `ncetar\ de `ndat\ ce se `ntoarse cu fa]a `n sus. Apoi to]i n\v\lir\ spre el; sim]i mini ridicndu-se, voci vorbind deodat\. Isuse Hristoase, ce s-a `ntmplat? E r\nit, se auzi o voce. E plin de snge. Da]i-v\ la o parte, r\sun\ o alta. Boxer `ncerc\ s\-[i regleze respira]ia, s\-[i controleze bubuiturile inimii. Nu-l mi[ca]i! Chema]i o ambulan]\! S-a pr\bu[it plafonul? Tr\nc\nelile p\reau c\ nu se mai opresc. ~n cele din urm\, Boxer tu[i [i se ridic\ `n [ezut. To]i amu]ir\. Oase, reu[i el s\ `ngaime. Oase? Cum adic\ oase? Delireaz\.
13

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Boxer sim]i c\ mintea `ncepea s\ i se limpezeasc\. Privi `n jur. Sim]ea sngele fierbinte scurgndu-i-se pe fa]\. Cranii, oase. Gr\mezi. Zeci de gr\mezi. Apoi se sim]i sl\bit [i se `ntinse la loc, `n lumina str\lucitoare a soarelui.

DOI

Nora Kelly privi pe fereastra biroului ei de la etajul patru, peste acoperi[urile de cupru ale Muzeului Na]ional de Istorie Natural\ din New York, peste cupolele, minaretele [i turnurile `mpodobite cu garguie, peste un Central Park `nverzit. ~n cele din urm\, ochii i se oprir\ asupra cl\dirilor `ndep\rtate de pe Fifth Avenue: un singur perete, ne`ntrerupt [i monolitic, asemenea zidului unui castel infinit, galben `n lumina soarelui de toamn\. Frumuse]ea priveli[tii nu-i producea `ns\ nici o pl\cere. Se apropia ora `ntlnirii. Sim]i c\ o cuprinde brusc un val de furie, dar se st\pni rapid. Urma s\ aib\ mai trziu nevoie de aceast\ furie. ~n ultimele optsprezece luni, bugetul ei pentru cercet\ri [tiin]ifice fusese `nghe]at. ~n tot acest timp, v\zuse num\rul vicepre[edin]ilor muzeului crescnd de la trei la doisprezece, fiecare membru tr\gnd dup\ el cte dou\ sute de mii de dolari. V\zuse Departamentul de rela]ii cu publicul transformndu-se dintr-un mic birou adormit, format din fo[ti reporteri geniali ajun[i `n pragul pensiei, `ntr-un alai de agen]i de pres\ tineri, elegan]i, care nu aveau habar de arheologie sau de [tiin]\. V\zuse birourile administrative ale muzeului, cndva populate de savan]i [i de oameni de cultur\, acaparate de avoca]i [i de economi[ti specializa]i `n strngerea de fonduri. Toate unghiurile drepte din muzeu, pn\ la ultimul, fuseser\ transformate `n birouri pentru tot felul de func]ionari. To]i banii intraser\ `n organizarea unor spectaculoase strngeri de fonduri, `n care se adunaser\ bani pentru
15

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

alte strngeri de fonduri, `ntr-un cerc nesfr[it de o inepuizabil\ vigoare. {i totu[i, `[i spunea Nora, era `n continuare celebrul muzeu din New York, cel mai mare muzeu de istorie natural\ din lume. Era norocoas\ c\ lucra aici. Dup\ e[uarea recentelor sale eforturi ciudata expedi]ie arheologic\ pe care o condusese `n Utah [i brusca `ntrerupere a planurilor pentru muzeul Lloyd avea mare nevoie de slujba asta. De data asta, `[i promisese, avea s\ fie re]inut\, n-avea s\ se mai revolte `mpotriva sistemului. Se `ntoarse cu spatele la fereastr\ [i privi prin birou. Sistem sau nu, nu avea cum s\-[i termine cercet\rile privind leg\tura dintre azteci [i anasazi dac\ nu mai primea ni[te bani. Mai mult chiar, avea nevoie de o serie atent\ de date emise de un spectrometru accelerator de mas\ C-14 pentru cele [aizeci [i [ase de produse organice pe care le adusese cu ea `n urma studiului din sudul statului Utah. Ar fi costat optsprezece mii de dolari, dar avea nevoie de nenorocitele astea de date ca s\-[i poat\ duce munca la bun sfr[it. Inten]iona s\ cear\ ace[ti bani acum [i s\ lase restul pe mai trziu. Era timpul. Se ridic\ [i ie[i pe u[\, urc\ o scar\ `ngust\ [i ajunse `n holul `mbr\cat `n plu[ de la al cincilea etaj al muzeului. Se opri `n fa]a biroului prim-vicepre[edintelui [i-[i aranj\ costumul de culoare gri. |sta era limbajul pe care-l `n]elegeau cel mai bine ace[ti oameni: costume elegant croite [i o imagine impecabil\. ~[i potrivi pe chip o expresie pl\cut de neutr\ [i b\g\ capul pe u[\. Secretara era plecat\ la mas\. Nora `[i lu\ inima `n din]i, intr\ [i se opri `n fa]a u[ii biroului interior, sim]indu-[i inima b\tndu-i `n piept. Trebuia s\ ob]in\ ace[ti bani: nu avea de gnd s\ plece din biroul \sta f\r\ ei. Se calm\, zmbi [i b\tu la u[\. Ideea era s\ fie pl\cut\, dar ferm\. Intr\! `i r\spunse o voce vioaie. Biroul din spatele u[ii era sc\ldat `n lumina dimine]ii. Prim-vicepre[edintele Roger Brisbane al III-lea era a[ezat `n spatele unui str\lucitor birou Bauhaus. Nora v\zuse fotografii ale acestei `nc\peri de pe vremea cnd apar]inuse misteriosului dr. Frock. Pe atunci, fusese un veritabil birou de custode, pr\fuit, dezordonat, plin de fosile [i de
16

VITRINA DE CURIOZIT|}I

c\r]i, de scaune vechi, `n stil victorian, de suli]e ale tribului masai [i de dugongi `mp\ia]i. Acum, locul ar\ta ca sala de a[teptare a unui cabinet stomatologic. Singurul indiciu c\ se aflau `nc\ `ntr-un muzeu era o caset\ de sticl\ `ncuiat\, a[ezat\ pe biroul lui Brisbane, `n\untrul c\reia se g\sea un num\r impresionant de pietre pre]ioase [lefuite sau nu care sclipeau, f\cnd parc\ cu ochiul, din cuiburilor lor de catifea. Prin muzeu umbla vorba cum c\ Brisbane [i-ar fi dorit s\ se fac\ geolog, cu specializare `n sfera pietrelor pre]iose, dar c\ pragmaticul s\u tat\ `l for]ase s\ urmeze facultatea de drept. Nora `[i dorea ca zvonul s\ fi fost adev\rat: cel pu]in, `n cazul \sta, putea spera ca el s\ `n]eleag\ ct de ct cu ce se mnca [tiin]a. ~ncerc\ s\ schi]eze un zmbet ct mai sincer cu putin]\. Brisbane p\rea iste] [i sigur pe el. Chipul lui era calm, neted [i roz ca interiorul unei cochilii `ngrijit pn\ `n cele mai mici detalii, atent b\rbierit, bibilit [i dat cu ap\ de colonie. P\rul [aten [i ondulat, des [i str\lucind de s\n\tate, era l\sat relativ lung. Dr. Kelly, spuse Brisbane, expunndu-[i dantura perfect\. Sim]i]i-v\ ca acas\! Nora se l\s\ s\ alunece delicat pe o construc]ie din crom, piele [i lemn, care p\rea s\ fie un scaun. Era `nfior\tor de incomod [i scr]ia la fiecare mi[care. Tn\rul vicepre[edinte se arunc\ `napoi cu zgomot pe scaunul lui [i-[i puse minile la ceaf\. Mnecile c\m\[ii i se adunau `n pliuri perfecte [i nodul cravatei de m\tase englezeasc\ forma un triunghi impecabil. S\ fie oare, `[i spuse Nora, ni[te urme de machiaj pe fa]a b\rbatului, dedesubtul [i `n jurul ochilor, ascunznd cteva riduri? Dumnezeule, chiar asta este! Se uit\ `n alt\ parte, dndu-[i seama c\ `l privea prea insistent. Cum mai merg lucrurile `n Departamentul de cioburi [i oase? `ntreb\ Brisbane. Grozav. Super. Doar o mic\ problem\ pe care voiam s\ o discut cu dumneavoastr\. Foarte bine, foarte bine. {i eu voiam s\ vorbesc ceva cu dumneata. Domnule Brisbane, `ncepu Nora repede, eu...
17

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Dar Brisbane o `ntrerupse, ridicnd mna. Nora, [tiu pentru ce-ai venit. ~]i trebuie bani. Exact. Brisbane d\du `n]eleg\tor din cap. Nu-]i po]i termina cercet\rile ct timp bugetul e `nghe]at. Exact, repet\ Nora, surprins\, dar [i `ngrijorat\. A fost un noroc fenomenal c\ i-am convins pe cei de la Murchison Grant s\ efectueze studiul anasazi de la Utah, dar `mi este imposibil s\ termin treaba f\r\ o `ntreag\ serie de date carbon-14. Informa]iile corecte sunt baza a tot ceea ce urmeaz\ s\ se construiasc\. ~ncerca s\-[i p\streze o voce pl\cut\, supus\, `ncercnd, pe ct posibil, s-o fac\ pe inocenta. Brisbane d\du iar din cap, cu ochii pe jum\tate `nchi[i, foindu-se u[or `n scaun. De[i nu voia s\ se `mbete cu ap\ rece, Nora `ncepu s\ se simt\ `ncurajat\. Nu se a[tepta la o reac]ie att de plin\ de `n]elegere. P\rea s\ mearg\. Despre ce sum\ discut\m? `ntreb\ Brisbane. Cu optsprezece mii de dolari a[ putea trimite toate cele [aizeci [i [ase de mostre la Universitatea Michigan, care are cel mai bun laborator spectrometric de mas\ pentru informa]ii carbon-14 din lume. Optsprezece mii de dolari. {aizeci [i [ase de mostre. Exact. Nu cer o m\rire permanent\ de buget, doar o alocare singular\ de fonduri `n acest caz specific. Optsprezece mii de dolari, repet\ Brisbane `ncet, p\rnd a analiza situa]ia. Dac\ stai bine s\ te gnde[ti, dr. Kelly, nu pare cine [tie ce, nu-i a[a? Nu. Ba chiar este o sum\ foarte mic\. ~n compara]ie cu rezultatele [tiin]ifice pe care le-ar aduce. Optsprezece mii. Ce coinciden]\! Coinciden]\? Nora se sim]i nelini[tit\. ~ntmpl\tor, este exact suma pe care va trebui s-o sco]i din bugetul pentru anul viitor.
18

VITRINA DE CURIOZIT|}I

~mi reduce]i bugetul? Brisbane d\du din cap. Am hot\rt o diminuare general\ de zece la sut\. ~n toate departamentele [tiin]ifice. Nora sim]i c\ `ncepe s\ tremure [i-[i `ncle[t\ minile pe bra]ele de crom ale scaunului. Era pe cale s\ spun\ ceva, dar, amintindu-[i promisiunea pe care [i-o f\cuse, `[i `nghi]i vorbele. Costurile noului pavilion cu dinozauri s-au dovedit mai mari dect ne a[teptam. De-asta m-am bucurat s\ aud c\ nu ]i se pare o sum\ foarte mare. Nora se calm\ [i-[i drese vocea. Domnule Brisbane, nu-mi pot termina cercet\rile dac\-mi reduce]i bugetul. Va trebui s\ te descurci. Departamentul de cercet\ri [tiin]ifice este doar o mic\ parte din muzeul nostru, dr. Kelly. Avem obliga]ia de a organiza expozi]ii, de a construi pavilioane noi, de a distra publicul. Nora vorbi cu `nfl\c\rare: Dar cercet\rile [tiin]ifice de baz\ sunt esen]a muzeului. F\r\ [tiin]\, tot ce-i aici n-ar fi dect un spectacol de circ. Brisbane se ridic\ de pe scaun, `nconjur\ `ncet biroul [i se opri `n fa]a casetei de sticl\. Scoase o tastatur\ numeric\ [i ap\s\ o tast\. Ai v\zut vreodat\ smaraldul Tev Mirabi? Ce anume? Brisbane deschise caseta [i-[i `ntinse mna sub]ire spre un smarald de form\ convex\, t\iat, dar nefa]etat, de m\rimea unui ou de porumbel. ~l scoase din culcu[ul lui de catifea [i-l ridic\, ]inndu-l `ntre degetul mare [i ar\t\tor. Smaraldul Tev Mirabi. Este des\vr[it. Ca specialist `n pietre pre]ioase prin voca]ie, pot s\-]i spun c\ smaraldele de aceste dimensiuni nu sunt niciodat\ f\r\ cusur. Cu excep]ia acestuia. {i-l a[ez\ `n fa]a ochiului, care c\p\t\ dintr-odat\ propor]ii uria[e, de parc\ ar fi fost un ochi de musc\. Clipi o dat\, apoi cobor` nestemata. Prive[te-l!
19

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Din nou, Nora se for]\ s\-[i `n\bu[e o replic\ t\ioas\. Lu\ smaraldul. Ai grij\. Nu vrei s\-l scapi. Smaraldele sunt fragile. Nora `l lu\ cu delicate]e [i-l `ntoarse `ntre degete. Hai, `ncearc\! Lumea arat\ altfel privit\ printr-un smarald. Nora privi `n adncul pietrei [i v\zu o lume deformat\ `ntinzndu-se de cealalt\ parte, o lume prin care se mi[ca o creatur\ umflat\, un fel de meduz\ verde: Brisbane. Foarte interesant. Dar, domnule Brisbane... Des\vr[it. F\r\ `ndoial\. Dar discutam despre altceva. Ct crezi c\ valoreaz\? Un milion? Cinci? Zece? Este unic. Dac\ l-am vinde, toate problemele noastre financiare ar fi rezolvate. Chicoti, apoi `l ridic\ din nou `n fa]a ochiului. Ochiul se roti `n spatele smaraldului, negru, m\rit, parc\ umed. Dar nu putem face asta, desigur. ~mi pare r\u, dar nu `n]eleg unde vre]i s\ ajunge]i. Brisbane schi]\ un zmbet. Dumneata [i ceilal]i din Departamentul {tiin]ific. To]i uita]i un lucru: ce facem noi aici este un spectacol. Ia smaraldul \sta, de exemplu. Din punct de vedere strict [tiin]ific, nu are absolut nimic ce nu se g\se[te `n orice alt smarald de o sut\ de ori mai mic dect el. Dar oamenii nu vor s\ vad\ orice smarald: vor s\ vad\ cel mai mare smarald. Spectacolul, dr. Kelly, este esen]a vital\ a acestui muzeu. Ct timp crezi c\ ar dura nepre]uitele dumitale cercet\ri dac\ oamenii n-ar mai veni aici, n-ar mai fi interesa]i, nu ne-ar mai da banii? Ne trebuie colec]ii: expozi]ii uimitoare, meteori]i colosali, dinozauri, planetarii, aur, p\s\ri dodo [i diamante uria[e care s\ p\streze viu interesul oamenilor. Munca dumitale nu intr\ `n aceast\ categorie. Dar munca mea este interesant\. Brisbane deschise larg bra]ele. Draga mea, to]i credem c\ munca noastr\ este cea mai interesant\. Draga mea asta `i puse capac. Nora se ridic\ de pe scaun cu buzele livide de furie.
20

VITRINA DE CURIOZIT|}I

N-ar trebui s\ stau aici [i s\-mi justific munca `n fa]a dumneavoastr\. Cercet\rile de la Utah vor stabili cu exactitate momentul cnd influen]a aztec\ a p\truns `n regiunea sud-vestic\ [i a modificat cultura anasazi. Ne va spune... Dac\ ai s\pa dup\ dinozauri, ar fi cu totul altceva. Acolo e ac]iunea. {i se `ntmpl\ c\ tot acolo sunt [i banii. Realitatea, dr. Kelly, este c\ pe nimeni nu intereseaz\ gr\mezile dumitale de oale sparte. Doar pe dumneata. Realitatea, i-o `ntoarse Nora `nfierbntat\, este c\ [i dumneavoastr\ sunte]i tot savant, `n adncul sufletului. V\ juca]i de-a birocratul, [i, sincer, cam face]i exces de zel. De `ndat\ ce termin\ de vorbit, Nora `[i d\du seama c\ `ntrecuse m\sura. Chipul lui Brisbane p\ru s\ `mpietreasc\ pre] de-o clip\. Apoi `[i reveni, `i adres\ un zmbet rece [i-[i scoase batista din buzunarul de la piept. ~ncepu s\ lustruiasc\ smaraldul, `ncet [i cu mi[c\ri repetate. Apoi `l a[ez\ la locul lui, `ncuie caseta [i `ncepu s\ lustruiasc\ sticla, mai `nti capacul, apoi p\r]ile laterale, p\rnd extrem de concentrat asupra acestei `ndeletniciri. ~n cele din urm\, vorbi: Nu te ambala. ~nt\re[te arterele [i face r\u la s\n\tate. N-am vrut s\ spun asta, m\ scuza]i, dar nu pot accepta aceast\ diminuare a bugetului. Brisbane vorbi cu o voce pl\cut\: Eu am spus ce-am avut de spus. ~n ceea ce-i prive[te pe cei care nu pot sau nu vor s\ g\seasc\ solu]ii pentru reducerile de buget, nu-i nici o problem\ o s\ le g\sesc eu pentru ei. La aceste cuvinte, nu mai zmbi. Nora `nchise u[a biroului [i r\mase `n hol, sim]ind c\-i vjie capul. ~[i jurase c\ n-avea s\ ias\ din acest birou f\r\ s\ primeasc\ suma cerut\, [i uite unde ajunsese? ~ntr-o situa]ie mai proast\ dect atunci cnd intrase. S\ se duc\ la Collopy, directorul muzeului? Dar el era dur [i inabordabil, ca s\ nu mai spunem c\ un asemenea gest l-ar fi scos cu siguran]\ din s\rite pe Brisbane. Deja vorbise mai mult dect era cazul. Dac\ s-ar fi dus la superiorul lui, Brisbane ar fi concediat-o cu siguran]\. {i, indiferent de situa]ie, nu-[i putea pierde slujba. Dac\
21

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

se-ntmpla asta, nu i-ar mai fi r\mas dect s\ se orienteze spre alt\ carier\. Poate c\ reu[ea s\ fac\ rost de bani din alt\ parte, s\ g\seasc\ vreo sponsorizare de undeva... {i avea s\ fie o alt\ reorganizare de buget, peste [ase luni. ~nc\ putea s\ mai spere. Cobor` `ncet sc\rile pn\ la etajul patru. Ajuns\ pe coridor, se opri, surprins\ s\ vad\ u[a biroului ei lipit\ de perete. Privi `n\untru. ~n locul `n care st\tuse ea cu nici cincisprezece minute `n urm\ era acum un b\rbat foarte ciudat, `ncadrat de rama ferestrei, frunz\rind o monografie. Purta un costum negru cu croial\ rigid\, care-i d\dea un pronun]at aer funebru. Avea pielea foarte palid\, mai alb\ dect a oric\rui om pe care Nora `l v\zuse vreodat\ `n via]\. {i p\rul lui, cndva blond, era acum aproape `n `ntregime alb; `ntorcea paginile monografiei cu ni[te degete uluitor de lungi [i de sub]iri, parc\ de filde[. M\ scuza]i, `ntreb\ Nora. Ce c\uta]i `n biroul meu? Interesant, murmur\ b\rbatul dnd pagina. Pardon? B\rbatul ridic\ monografia: Geocronologia pe[terii Sandia. Ciudat c\ n-au fost g\site dect puncte Folsom1 deasupra nivelului Sandia. Foarte sugestiv, nu crezi? Vorbea cu un u[or accent aristocratic sudist, care parc\-i `nmuia cuvintele. Nora sim]i cum surpriza i se transform\ `n furie `n fa]a acestei non[alante invad\ri a biroului ei. B\rbatul se `ndrept\ spre o bibliotec\, strecur\ monografia `napoi la locul ei [i `ncepu s\ se uite dup\ alte volume, lovind u[or [i tacticos cotoarele c\r]ilor cu vrfurile degetelor. Ah! f\cu el, sco]nd din raft o alt\ monografie. V\d c\ au fost contestate rezultatele de la Monte Verde. Nora se repezi la el, `i smulse cartea din mn\ [i o `ndes\ la loc `n raft.
Punctele Folsom sunt o form\ distinct\ de piatr\ concasat\, puncte proiectil asociate cu tradi]ia Folsom din America de Nord. (n.tr.)
22
1

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Sunt ocupat\ momentan. Dac\ dori]i o programare, pute]i suna. V\ rog s\ `nchide]i u[a dup\ ce ie[i]i. Se `ntoarse cu spatele, a[teptnd ca el s\ plece. Zece la sut\. Cl\tin\ din cap, nevenindu-i s\ cread\. Cum se a[teptau s\ se poat\ descurca? ~ns\ b\rbatul nu plec\. Nora `i auzi din nou vocea melodioas\. A[ prefera s\ vorbesc acum, dac\ nu ave]i nimic `mpotriv\. Dr. Kelly, pot `ndr\zni s\ v\ deranjez cu o problem\ care nu-mi d\ pace? Nora se `ntoarse. B\rbatul `ntinsese mna. Cuib\rit `n palm\, ]inea un craniu mic, de culoare maro.

TREI

Nora `[i mut\ privirea de la craniu `napoi la chipul vizitatorului. Cine sunte]i? Privindu-l acum cu mai mult\ aten]ie, observ\ ct de sp\l\ci]i `i erau ochii alba[tri, ct de fine `i erau tr\s\turile. Cu pielea lui alb\ [i cu liniile att de clasice ale fe]ei, ar\ta ca o sculptur\ `n marmur\. F\cu un gest oarecum ceremonios, ceva `ntre o `nclinare a capului [i o plec\ciune. Agent special Pendergast, de la Biroul Federal de Investiga]ii. Nora sim]i o strngere de inim\. Iar aflaser\ ceva despre belelele aduse de expedi]ia din Utah? Asta-i mai lipsea! Pute]i s\-mi ar\ta]i insigna? `ntreb\ ea precaut\. {i o legitima]ie? B\rbatul zmbi indulgent [i scoate din buzunarul costumului un portofel, pe care-l l\s\ s\ se deschid\. Nora se aplec\ [i analiz\ insigna. Cu siguran]\, p\rea real\ [i v\zuse suficient de multe `n ultimele optsprezece luni. Bine, bine, v\ cred. Agent special... Ezit\. Cum dracu spusese c\-l cheam\? Arunc\ din nou o privire spre portofel, dar insigna se `ntorcea deja `ntre faldurile costumului. Pendergast, `i complet\ b\rbatul propozi]ia. Apoi, de parc\ i-ar fi citit gndurile, ad\ug\: Apropo, nu are nici o leg\tur\ cu ce s-a `ntmplat `n Utah. Este vorba despre cu totul altceva. Nora `l privi din nou. Acest b\rbat pus la patru ace, `mbr\cat `n costum negru [i c\ma[\ alb\, nu sem\na deloc cu indivizii m\t\h\lo[i, cu alur\ sold\]easc\, pe care-i cunoscuse `n vest. P\rea neobi[nuit, ba
24

VITRINA DE CURIOZIT|}I

chiar excentric. Expresia lui impasibil\ avea ceva aproape pl\cut. Apoi, Nora `[i cobor` din nou privirea asupra craniului. Eu nu sunt specialist `n antropologie, spuse ea repede. Oasele nu ]in de domeniul meu. Singurul r\spuns al lui Pendergast fu s\-i `ntind\ craniul. Nora `l lu\, neputndu-[i `nfrna curiozitatea, [i `ncepu s\-l r\suceasc\ grijulie `n mini. Sunt sigur\ c\ FBI-ul are exper]i la care s\ apeleze `n astfel de situa]ii. Agentul FBI se mul]umi doar s\ zmbeasc\, apoi se duse la u[\, o `nchise [i o `ncuie. Aplecndu-se peste biroul Norei, ridic\ telefonul din furc\ [i-l a[ez\ u[or deoparte. Putem discuta f\r\ s\ fim deranja]i? Sigur. Cum vre]i. Nora `[i d\du seama c\ p\rea agitat\, [i chestia asta o scoase din s\rite. Nu mai v\zuse atta siguran]\ de sine la un om. B\rbatul se a[ez\ pe un scaun de lemn, `n fa]a biroului ei, aruncndu-[i un picior sub]ire deasupra celuilalt. Indiferent de specialitatea dumneavoastr\, a[ vrea s\ v\ aflu opinia `n leg\tur\ cu acest craniu. Nora oft\. Era bine s\ stea de vorb\ cu omul \sta? Ce avea s\ spun\ conducerea muzeului? Cu siguran]\ vor fi mul]umi]i c\ FBI-ul a apelat la unul dintre oamenii lor. Poate era chiar genul de publicitate pe care [i-o dorea Brisbane. Examin\ din nou craniul. Ei bine, pentru `nceput, a[ spune c\ acest copil a avut o via]\ foarte trist\. Pendergast `[i uni degetele mari [i ar\t\toarele `ntr-un triunghi, ridicnd sprncenele `ntr-o `ntrebare mut\. Lipsa unor suduri puternice `ntre oase indic\ faptul c\ avem de-a face cu un adolescent. Al doilea molar abia dac\ `ncepuse s\-i creasc\. Asta `nseamn\ c\ avea `n jur de treisprezece ani. P\rerea mea e c\ a fost o fat\, judecnd dup\ sub]irimea osului sprncenei. {i, apropo, avea o dantur\ extrem de proast\, f\r\ nici un fel de igien\ dentar\. Lucrul \sta sugereaz\ cel pu]in neglijen]\, dac\ nu mai mult. {i
25

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

cercurile astea dou\ din smal] indic\ stagnare de cre[tere, probabil din cauza unor episoade de foamete sau a unei boli grave. ~n mod cert este un craniu vechi, de[i starea de conservare a din]ilor sugereaz\ o datare istoric\, mai degrab\ dect una preistoric\. N-o s\ `ntlni]i o astfel de deteriorare dentar\ la un specimen preistoric, [i, oricum, arat\ mai mult a caucazian dect a indigen american. P\rerea mea este c\ are cel pu]in [aptezeci [i cinci, dac\ nu chiar o sut\ de ani. Desigur, toate astea sunt doar specula]ii. Totul depinde de locul unde a fost g\sit [i de circumstan]ele `n care a fost recuperat. Ar merita s\ lua]i `n considera]ie o datare cu carbon-14. Amintindu-[i cu nepl\cere recenta `ntrevedere, Nora se opri f\r\ s\ vrea. Pendergast a[tept\. Nora avea senza]ia c\ b\rbatul mai voia ceva. Sim]ind c\ `ncepe iar s\ se enerveze, se apropie de fereastr\ pentru a examina craniul la lumina natural\. Apoi, `n timp ce-l privea, sim]i dintr-odat\ c\-i fuge p\mntul de sub picioare. Ce este? o `ntreb\ t\ios Pendergast, remarcnd de `ndat\ schimbarea, s\rind mai degrab\ dect ridicndu-se de pe scaun. Zgrieturile astea fine de la baza osului occipital... Nora `ntinse mna dup\ lupa pe care o ]inea `ntotdeauna atrnat\ la gt [i o ridic\ `n dreptul ochiului. ~ntoarse craniul cu fundul `n sus [i-l examin\ mai `ndeaproape. Continu\! Au fost f\cute cu un cu]it. Ca [i cnd cineva ar fi `nl\turat ]esutul. Ce fel de ]esut? Nora sim]i un val de u[urare cnd `[i d\du seama ce era. Sunt genul de urme l\sate de obicei de un bisturiu, `n timpul unei interven]ii post-mortem. Acestui copil i s-a f\cut o autopsie. Urmele au fost f\cute `n timpul expunerii p\r]ii superioare a m\duvei spin\rii sau poate a zonei aflate imediat deasupra cefei. A[ez\ craniul pe mas\. Dar eu sunt arheolog, domnule Pendergast. V\ sf\tuiesc s\ apela]i la expertiza altcuiva. Avem un antropolog `n echip\, dr. Weidenreich.
26

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Pendergast lu\ craniul [i-l `nchise `ntr-o pung\ de plastic ermetic\. Aceasta disp\ru numaidect `ntre faldurile costumului, de parc\ agentul ar fi f\cut un num\r de magie. Tocmai de expertiza dumneavoastr\ arheologic\ am eu nevoie. {i acum, continu\ el brusc, punnd telefonul la loc `n furc\ [i descuind u[a cu mi[c\ri precise [i rapide, v\ voi ruga s\ m\ `nso]i]i `n ora[. ~n ora[? Adic\ la sediu? Pendergast cl\tin\ din cap. Nora ezit\. Nu pot s\ plec a[a, cnd `mi tun\. Am treab\ aici. Nu dureaz\ mult, dr. Kelly. Timpul este esen]ial. Despre ce e vorba? Dar b\rbatul ie[ise deja din birou [i se deplasa, parc\ mai mult alunecnd, de-a lungul coridorului. Nora se lu\ dup\ el, ne[tiind ce altceva s\ fac\. Urmar\ un traseu `ntortocheat, cobornd o serie de sc\ri, trecnd prin mai multe pavilioane P\s\rile Lumii, Africa [i Animale Preistorice , ajungnd `n cele din urm\ `n Rotonda cea Mare, unde ecourile pa[ilor lor p\reau s\ r\sune din toate p\r]ile. Cunoa[te]i foarte bine muzeul, spuse Nora, str\duindu-se s\ ]in\ pasul cu el. Da. O clip\ mai trziu, ie[eau pe u[ile mari de bronz [i coborau treptele impun\toare [i netede de marmur\ pn\ `n parcarea muzeului. Agentul Pendergast se opri la baza treptelor [i se `ntoarse spre ea, sc\ldat `n lumina puternic\. Ochii lui erau acum aproape albi, doar cu o urm\ vag\ de culoare. ~n timp ce se mi[ca, Nora avu dintr-odat\ impresia c\ sub costumul strmt se ascundea un om foarte puternic. A]i auzit de Legea de conservare istoric\ [i arheologic\ a ora[ului New York? o `ntreb\ el. Desigur. Era legea prin care se interziceau s\p\turile sau construc]iile `n ora[ `n cazul `n care `n timpul lucr\rilor se descopereau obiecte de valoare arheologic\, pn\ cnd aceste obiecte erau excavate [i documentate.
27

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

A fost descoperit un sit foarte interesant `n partea de jos a Manhattanului. Dumneavoastr\ ve]i fi supraveghetoarea [antierului arheologic. Eu? Dar nu am nici experien]a, nici autoritatea de a... Nu v\ face]i griji, dr. Kelly. Mi-e team\ c\ pl\cerea de a v\ vedea `n aceast\ postur\ nu va fi dect de foarte scurt\ durat\. Nora cl\tin\ din cap. Dar de ce eu? Ave]i o oarecare experien]\ `n agest gen... s\ spunem particular, de situri. Despre ce fel de sit este vorba? O camer\ mortuar\. Nora `l fix\ cu privirea. {i acum, continu\ Pendergast ar\tnd spre un Silver Wraith 59 care a[tepta parcat `n curb\, trebuie s\ plec\m. Dup\ dumneavoastr\, v\ rog.

PATRU

Nora cobor` din Rolls-Royce, cu nepl\cuta senza]ie c\ toat\ lumea se uita la ea. Pendergast `nchise portiera `n urma ei, privind cu o senin\ indiferen]\ contrastul dintre elegan]a vehiculului [i praful [i zgomotul [antierului `n fa]a c\ruia parcase. Traversar\ strada, oprindu-se `n dreptul unui gard `nalt, din zale. ~n spatele gardului, lumina puternic\ a dup\-amiezii sc\lda funda]iile scheletice ale unui [ir de cl\diri vechi. Cteva camioane pline de c\r\mizi fuseser\ aliniate de jur `mprejurul perimetrului. Dou\ ma[ini de poli]ie erau, de asemenea, parcate la fa]a locului, [i Nora vedea ofi]eri `n uniform\ aduna]i `n fa]a unei sp\rturi ce se c\sca `n mijlocul unui zid de c\r\mid\. Al\turi era un grup de oameni de afaceri, `mbr\ca]i `n costume. Locul de construc]ie era `ncadrat de o serie de cl\diri p\r\site, care parc\-i priveau cu ferestrele lor goale. Moegen-Fairhaven Group construie[te aici un turn de apartamente de [aizeci [i cinci de etaje, spuse Pendergast. Ieri, pe la ora patru, au spart zidul \la de c\r\mid\ de-acolo. Un muncitor a g\sit craniul pe care vi l-am ar\tat mai devreme `ntr-o galerie din interior. ~mpreun\ cu multe, multe alte oase. Nora privi `n direc]ia pe care i-o indica b\rbatul. Ce a fost aici `nainte? Un ansamblu reziden]ial construit pe la sfr[itul anilor 1890. Tunelul `ns\ pare s\ dateze de mai demult. Nora vedea c\ excavatorul expusese un profil clar. Vechiul zid de sus]inere se vedea de sub funda]ia din secolul al XIX-lea, iar gaura
29

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

de lng\ baza lui f\cea `n mod clar parte dintr-o structur\ anterioar\. Ni[te grinzi foarte vechi, arse [i putrezite, fuseser\ strnse `ntr-o gr\mad\ `n apropiere. ~n timp ce mergeau de-a lungul gardului, Pendergast se aplec\ spre ea. M\ tem c\ vizita noastr\ ar putea fi problematic\, [i avem foarte pu]in timp. Locul s-a schimbat alarmant de mult `n ultimele cteva ore. Moegen Fairhaven se num\r\ printre cei mai energetici dezvoltatori din ora[. {i au extraordinar de multe... rela]ii. Observa]i c\ nu e prezent nici un reprezentant al presei? Poli]ia a fost chemat\ la fa]a locului cu ct mai mult\ discre]ie. O `mpinse spre poarta din zidul de zale, la care era postat un poli]ist de a c\rui centur\ erau atrnate c\tu[e, o sta]ie de emisie-recep]ie, un baston, o arm\ [i muni]ie. Greutatea combinat\ a tuturor acestor piese de echipament `i tr\gea `n jos cureaua, l\sndu-i burta acoperit\ de o c\ma[\ albastr\ s\ atrne pe deasupra. Pendergast se opri la poart\. Pleac\, se r\]oi poli]istul. Nu-i nimic de v\zut aici, amice! Dimpotriv\, i-o `ntoarse Pendergast zmbind [i ar\tndu-i insigna. B\rbatul se aplec\ `n fa]\, cu ochii miji]i. ~[i mut\ de cteva ori ochii de la fa]a agentului la fotografia din legitima]ie. FBI? ~[i trase `n sus centura, sco]nd un zorn\it metalic. Astea sunt cele trei litere, da. Apoi Pendergast `[i vr` portofelul la loc. {i cine v\ `nso]e[te? Un expert arheolog. A fost desemnat\ pentru investigarea sitului. Expert arheologic? Sta]i a[a. Poli]istul travers\ agale zona de [antier, oprindu-se lng\ grupul de poli]i[ti. Urm\ un schimb de cuvinte, apoi un alt poli]ist se desprinse din grup. Un b\rbat `n costum maro `l urm\ cu pas gr\bit. Era scund [i `ndesat, iar gtul gros i se rev\rsa peste gulerul strns al c\m\[ii. F\cea pa[i prea mari pentru picioarele lui butuc\noase, ceea ce-l f\cea s\ par\ c\ mai degrab\ salt\ dect merge.
30

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Ce dracu `nseamn\ asta? Gfia `n clipa cnd ajunse la poart\ [i se `ntoarse spre poli]istul nou-venit. Nu mi-ai spus nimic despre FBI! Nora observ\ c\ poli]istul cel nou avea pe um\r trese aurii, de c\pitan. Avea p\rul rar, tenul g\lbejit [i ochi negri [i `ngu[ti. Era aproape la fel de gras ca b\rbatul cu costumul maro. C\pitanul se uit\ la Pendergast. ~mi pute]i ar\ta legitima]ia? Avea vocea firav\, sugrumat\ [i pi]ig\iat\. Pendergast `[i scoase din nou portofelul. C\pitanul `l lu\, examin\ legitima]ia, apoi i-l `napoie prin poart\. Regret, domnul Pendergast, dar FBI-ul nu are competen]\ juridic\ aici. Cu att mai pu]in biroul din New Orleans. Cunoa[te]i procedura. C\pitane...? Custer. Domnule c\pitan Custer, sunt aici `mpreun\ cu dr. Nora Kelly, de la Muzeul Na]ional de Istorie Natural\ din New York, care a fost numit\ `n func]ia de coordonator al investiga]iei arheologice. Acum, v\ rog s\ ne da]i voie s\ intr\m... Acesta este un loc de construc]ie, r\bufni b\rbatul `n costum maro. ~ncerc\m s\ ridic\m o cl\dire aici, `n caz c\ nu v-a]i dat seama. Au trimis deja pe cineva s\ examineze oasele. Dumnezeule mare, [i a[a pierdem patruzeci de mii de dolari pe zi. Acum a mai ap\rut [i FBI-ul? Dar dumneavoastr\ cine sunte]i? `l `ntreb\ Pendergast, cu o voce pl\cut\. Ochii b\rbatului se mi[car\ dintr-o parte `n alta. Ed Shenk. Ah, domnul Shenk. Pronun]at de Pendergast, cuvntul suna ca denumirea unui instrument de tortur\. {i ce leg\tur\ ave]i cu Moegen Fairhaven? Sunt manager de construc]ii. Pendergast d\du din cap.
31

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Desigur. ~ncntat de cuno[tin]\, domnule Shenk. Numaidect, se `ntoarse din nou spre c\pitan, ignorndu-l pe Shenk cu des\vr[ire. Cum spuneam, domnule c\pitan Custer, continu\ el pe acela[i ton molcom, s\ `n]eleg c\ nu vre]i s\ ne deschide]i poarta [i s\ ne da]i voie s\ ne facem treaba? Acesta este un proiect foarte important pentru Moegen Fairhaven Group [i pentru `ntreaga comunitate. Am progresat mai `ncet dect ar fi trebuit, [i directorii trustului sunt `ngrijora]i. Domnul Fairhaven a vizitat personal locul ieri-sear\. Ultimul lucru pe care [i-l mai dore[te sunt alte `ntrzieri. Nu am fost informat `n nici un fel de implicarea FBI-ului [i nu [tiu nimic despre nici o chestie arheologic\... Se opri. Pendergast `[i scosese celularul. Pe cine suna]i? `ntreb\ Custer. Pendergast nu spuse nimic, p\strnd acela[i zmbet `ntip\rit pe fa]\. Degetele `i zburar\ pe deasupra butoanelor micu]e cu o vitez\ uimitoare. C\pitanul `l s\get\ cu privirea pe Shenk, apoi se uit\ `n alt\ direc]ie. Sally? spuse Pendergast `n telefon. Aici agent Pendergast. Pot vorbi cu domnul consilier Rocker? Hei, asculta]i... `ncepu c\pitanul. Da, te rog, Sally. E[ti o comoar\. Poate ar fi mai bine s\ discut\m `n\untru. Se auzi zorn\it de chei. C\pitanul Custer `ncepu s\ descuie poarta. Dac\ ai fi dr\gu]\ s\-l `ntrerupi pentru mine, ]i-a[ r\mne `ndatorat. Domnule Pendergast, chiar nu este nevoie, spuse Custer. Poarta se d\du `n l\turi. Sally? Te sun mai trziu, spuse Pendergast, `nchiznd clapeta telefonului. Trecu prin poart\, cu Nora al\turi. F\r\ s\ se opreasc\ [i f\r\ s\ spun\ vreun cuvnt, agentul FBI travers\ terenul acoperit de moloz, `ndreptndu-se gr\bit direct spre sp\rtura din zidul de c\r\mid\. Ceilal]i, lua]i prin surprindere, venir\ iute dup\ el.
32

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Domnule Pendergast, trebuie s\ `n]elege]i... spuse c\pitanul, `ncercnd s\ ]in\ pasul. Shenk `i urma furios ca un taur. Se `mpiedic\, `njur\, dar merse mai departe. Cnd se apropiar\ de gaur\, Nora v\zu o str\lucire palid\ venind din\untru [i o str\fulgerare de lumin\. O pauz\, apoi o alt\ str\fulgerare. Cineva f\cea fotografii. Domnule Pendergast..., strig\ c\pitanul Custer. Dar sprintenul agent FBI era deja sus, pe mormanul de moloz. Ceilal]i se oprir\ la baz\, gfind. Nora se lu\ dup\ Pendergast, care disp\ruse deja `n gaura `ntunecat\. Se opri `n dreptul sp\rturii din zid [i privi `n jos. Intra]i, v\ rog, spuse Pendergast, cu cel mai `mbietor accent sudist. Nora cobor` cu grij\ peste c\r\mizile c\zute, oprindu-se pe podeaua umed\. O nou\ str\fulgerare. Un b\rbat `ntr-un halat alb, de laborator, st\tea aplecat, examinnd ceva dintr-o ni[\ micu]\, arcuit\. Un fotograf st\tea `n dreptul altei ni[e, cu un aparat de zece pe treisprezece centimetri, echipat cu bli]uri. B\rbatul `n halat alb `[i `ndrept\ spatele, uitndu-se la ei prin norul de praf. Avea o claie deas\ de p\r grizonant care, `n combina]ie cu ochelarii rotunzi, cu rame groase, `l f\ceau s\ semene vag cu un b\trn revolu]ionar bol[evic. Cine dracu v\ crede]i de da]i buzna a[a? strig\ el, [i ecourile vocii lui r\sunar\ prin tot tunelul. Am cerut s\ nu fiu deranjat. FBI, spuse Pendergast sacadat. Vocea lui era acum complet schimbat\: t\ioas\, aspr\, oficial\. Deschizndu-[i portofelul de piele, b\g\ insigna sub nasul b\rbatului. Oh, f\cu acesta dnd `napoi. ~n]eleg. Nora se uit\ de la unul la altul, uimit\ de aparenta capacitate a lui Pendergast de a citi pe loc caracterul oamenilor [i de a-i manipula mai apoi. Am rug\mintea s\ evacua]i loca]ia ct timp colega mea, dr. Kelly, `[i desf\[oar\ examinarea. Asculta]i, f\ceam [i eu o treab\ aici...
33

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

A]i atins ceva? Fusese o `ntrebare, dar tonul era amenin]\tor. Nu... nu chiar. Sigur, am mi[cat cteva oase... A]i mi[cat oasele? Avnd `n vedere c\ am fost `ns\rcinat s\ determin cauza mor]ii... A]i mi[cat cteva oase? Pendergast scoase un carne]el sub]ire [i un stilou auriu din buzunarul sacoului [i-[i not\ ceva, cl\tinnd din cap `n semn de dezgust. Numele dumneavoastr\, doctore? Van Bronck. O s\-mi notez pentru cnd ve]i fi interogat. {i acum, dr. Van Bronck, v\ rog s\ ave]i amabilitatea de a ne l\sa s\ ne facem treaba. Da, domnule. Pendergast `i urm\ri pe medicul legist [i pe fotograf ie[ind cu mare grij\ din tunel. Apoi se `ntoarse spre Nora [i vorbi `ncet [i foarte repede: E doar al t\u acum. Am c[tigat o or\, poate chiar mai pu]in, a[a c\ profit\ la maximum. S\ profit de ce? `ntreb\ Nora, cuprins\ de panic\. Ce anume vre]i s\ fac? Eu niciodat\... Ai specializ\ri [i deprinderi care mie-mi lipsesc. Cerceteaz\ locul. Vreau s\ [tiu ce s-a `ntmplat aici. Ajut\-m\ s\ `n]eleg. ~ntr-o or\? N-am unelte, n-am nimic `n care s\ adun mostre... {i a[a e aproape prea trziu. Ai remarcat c\ l-au adus aici pe c\pitanul de la sec]ie? Dup\ cum spuneam, Moegen Fairhaven se pricep grozav la tras sforile [i ce sfori! Asta e singura noastr\ [ans\. ~mi trebuie cantitatea maxim\ de informa]ie `ntr-un timp ct mai scurt. Este extrem de important. ~i `ntinse carne]elul [i stiloul, apoi scoase din hain\ dou\ lanterne sub]iri [i `i `nmn\ una. Nora o aprinse. Pentru ct era de mic\, era foarte puternic\. Privi `n jur, remarcnd pentru prima dat\ detaliile locului. Era rece [i cufundat `n t\cere. Fire de praf pluteau `n fasciculul de lumin\ care p\trundea prin sp\rtura din perete. ~n aer era un miros greu, un
34

VITRINA DE CURIOZIT|}I

amestec de mucegai, carne veche [i p\mnt ud. Trase totu[i cu putere aer `n piept, `ncercnd s\ se concentreze. Arheologia era o [tiin]\ `nceat\ [i metodic\. ~n situa]ia `n care se afla acum, presat\ de timp, nici nu [tia de unde s\ `nceap\. Mai ezit\ pre] de-o clip\. Apoi, `ncepu s\ schi]eze tunelul. Era lung cam de dou\zeci [i cinci de metri, `nalt cam de trei, `n dreptul arcadelor, cu ambele ie[iri blocate de ziduri de c\r\mid\. Plafonul era br\zdat de cr\p\turi. Praful care acoperea podeaua fusese r\scolit recent, lucru ce nu putea fi explicat de prezen]a unui singur medic legist. Nora se `ntreb\ c]i al]i muncitori [i poli]i[ti se mai perindaser\ pe acolo. Erau cte [ase ni[e de-a lungul ambilor pere]i. Nora `naint\ de-a lungul podelei umede a tunelului, desennd, `ncercnd s\-[i creeze o imagine de ansamblu a spa]iului. {i ni[ele fuseser\, la rndul lor, cndva zidite, `ns\ acum c\r\mizile fuseser\ d\rmate [i strnse `n gr\mezi lng\ fiecare firid\. Cnd lumin\ cu lanterna fiecare ni[\ `n parte, v\zu, `n esen]\, acela[i lucru: mormane de cranii [i oase, f[ii de haine, buc\]ele de carne, cartilaje [i p\r. Arunc\ o privire peste um\r. ~n cel\lalt cap\t, Pendergast `ntreprindea propria examinare, cu profilul conturndu-i-se ascu]it `n raza de lumin\, s\getnd cu privirea totul `n jur. Dintr-odat\, se l\s\ `n genunchi, uitndu-se `n mod v\dit nu la oase, ci la podea, ridicnd ceva din praf. Terminndu-[i circuitul, Nora se `ntoarse s\ examineze mai `ndeaproape prima ni[\. ~ngenunche `n fa]a firidei [i o examin\ dintr-o privire, `ncercnd s\ `n]eleag\ despre ce era vorba [i f\cnd tot posibilul s\ ignore mirosul. Erau trei cranii `n ni[a asta. Craniile nu erau legate de coloanele vertebrale fuseser\ decapitate , `ns\ cutiile toracice erau `ntregi, iar oasele picioarelor, cteva `ndoite, erau de asemenea prinse `n articula]ii. Cteva vertebre p\reau s\ fi fost deteriorate `ntr-un mod neobi[nuit, t\iate ca [i cnd cineva ar fi vrut s\ expun\ coloana vertebral\. Un ghemotoc de p\r z\cea aproape de ea. Scurt. De b\iat. ~n mod clar, cadavrele fuseser\ t\iate `n buc\]i [i `ndesate `n ni[e, ceea ce era, de altfel, logic, avnd `n vedere dimensiunile firidelor. Ar fi fost dificil s\
35

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

`ndese un cadavru `ntreg `ntr-un spa]iu att de `ngust, `ns\ t\iat `n buc\]i... ~nghi]ind cu greu, Nora se uit\ la haine. P\reau s\ nu fi fost aruncate acolo odat\ cu trupurile. ~ntinse o mn\, se opri cu acea ezitare caracteristic\ arheologului, apoi `[i aminti ce-i spusese Pendergast. Cu grij\, `ncepu s\ ridice hainele [i oasele, f\cnd `n acest timp un inventar `n minte. Trei cranii, trei perechi de pantofi, trei cutii toracice cu articula]ii, mai multe vertebre [i o gam\ `ntreag\ de oase mici. Un singur craniu prezenta urme asem\n\toare cu ale celui pe care i-l ar\tase Pendergast ini]ial. ~ns\ multe vertebre fuseser\ deschise `n acela[i mod, de la prima vertebr\ lombar\ pn\ jos, la sacrum. Continu\ sortarea. Trei perechi de pantaloni; nasturi, un pieptene, buc\]i de cartilaje [i de carne uscat\; [ase seturi de oase de picior, cu labele scoase din pantofi. ~nc\l]\mintea fusese aruncat\ separat. Dac\ a[ fi avut pungi pentru mostre, `[i spuse Nora. Smulse cteva fire de p\r de pe o sc\frlie `nc\ mai avea o parte din scalp [i o vr` `n buzunar. Era o nebunie; detesta s\ lucreze f\r\ echipament adecvat. Profesionistul din ea se revolta `n fa]a acestei opera]iuni f\cute `n grab\, f\r\ grij\. ~[i `ndrept\ aten]ia asupra hainelor `n sine. Erau s\r\c\cioase, aspre [i foarte murdare. Putreziser\, dar, la fel ca oasele, nu prezentau nici o urm\ care s\ lase s\ se vad\ c\ ar fi fost atacate de roz\toare. ~[i ridic\ lupa, o duse la ochi [i privi bucata de hain\ cu mai mult\ aten]ie. Mul]i p\duchi; mor]i, fire[te. Haina avea g\uri care p\reau s\ fie rezultatul unei purt\ri `ndelungate [i era plin\ de o sumedenie de petice. {i pantofii erau extrem de uza]i, unii chiar cu g\uri mari. C\ut\ prin buzunarele unei perechi de pantaloni: un pieptene, o bucat\ de sfoar\. Trecu la alte buzunare: nimic. ~n al treilea g\si o moned\. Cnd o trase afar\, materialul putrezit se sf\rm\. Era un cent american, datnd din 1877. ~ndes\ totul `n grab\ `n propriile buzunare. Se mut\ la alt\ firid\ [i, din nou, sort\ [i inventarie con]inutul ct putu de repede. Era asem\n\tor: trei cranii [i trei corpuri dezmembrate, `nso]ite de trei rnduri de haine. C\ut\ prin buzunarele pantalonilor: o cataram\ [i `nc\ doi penny, din 1880 [i 1872. Ochii `i revenir\ asupra oaselor: din nou, acelea[i urme ciudate pe vertebre.
36

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Privi mai `ndeaproape. Vertebra lombar\, mereu lombara, deschis\ cu grij\ aproape chirurgical [i desf\cut\ `n dou\. Strecur\ una `n buzunarul ei. ~naint\ prin tunel, examinnd pe rnd fiecare ni[\, notndu-[i gr\bit\ observa]iile `n carne]elul lui Pendergast. ~n fiecare ni[\ erau exact trei cadavre. Toate fuseser\ dezmembrate `n acela[i fel, la gt, la umeri [i la [olduri. Cteva cranii aveau acela[i semne distincte pe care le observase pe specimenul pe care i-l adusese prima dat\ Pendergast. Toate scheletele prezentau traume severe `n partea inferioar\ a coloanei vertebrale. Din examinarea rapid\ pe care le-o f\cuse craniilor, toate p\reau s\ se `ncadreze `ntre acelea[i limite de vrst\ `ntre treisprezece [i aproximativ dou\zeci de ani [i erau un amestec de b\ie]i [i fete, predominnd `ns\ b\ie]ii. Se `ntreb\ ce descoperise examinatorul legist. Ei, avea timp s\ afle asta mai trziu. Dou\sprezece ni[e, cte trei cadavre `n fiecare... Totul foarte exact, foarte precis. La penultima ni[\, se opri. Apoi se `ntoarse `n mijlocul tunelului, f\cnd mari eforturi s\ nu se gndeasc\ la implica]iile a ceea ce vedea, s\ se concentreze strict asupra faptelor. ~n orice sit arheologic, era important s\ stai cteva clipe nemi[cat, `n lini[te, s\]i ]ii `n fru gndurile [i s\ te la[i pur [i simplu p\truns de senza]iile acelui loc. Privi `n jur, `ncercnd s\ uite de scurgerea timpului, s\-[i `n\bu[e prejudec\]ile. Un tunel de pivni]\, de dinainte de 1890, ni[ele atent s\pate `n pere]i, cadavrele [i hainele a treizeci [i [ase de tineri, b\ie]i [i fete. Pentru ce fusese construit? ~i arunc\ o privire lui Pendergast. R\m\sese `n cel\lalt cap\t [i examina peretele de c\r\mid\, sco]nd cteva buc\]ele de mortar cu vrful unui cu]it. Se `ntoarse la firid\, observnd cu aten]ie pozi]ia fiec\rui os, fiecare articol de `mbr\c\minte. Dou\ rnduri de pantaloni de ln\, f\r\ nimic `n buzunare. O rochie: jegoas\, rupt\, ca vai de ea. O privi cu mai mult\ aten]ie. O rochie de fat\ scund\ [i slab\. Ridic\ `ncet craniul maroniu de lng\ ea. O femeie tn\r\, adolescent\, de [aisprezece, poate [aptesprezece ani. Se sim]i str\b\tut\ de un val de groaz\: chiar dedesubt era o claie de p\r, cosi]e lungi [i blonde, `nc\ legate cu o panglic\ de dantel\ roz. Examin\ craniul: aceea[i dantur\ ne`ngrijit\. La numai [aisprezece ani, avea deja din]ii caria]i. Panglica
37

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

era de m\tase, de o calitate cu mult superioar\ rochiei; probabil c\ fusese cel mai de pre] lucru al bietei fete. Aceast\ sclipire de umanitate o f\cu s\ se opreasc\ `mpietrit\ pre] de cteva clipe. ~n timp ce c\uta vreun eventual buzunar, sim]i ceva trosnindu-i sub degete. Hrtie. Pip\i rochia [i-[i d\du seama c\ bucata de hrtie nu era ctu[i de pu]in `n vreun buzunar, ci fusese cusut\ `n c\ptu[eal\. ~ncepu s\ trag\ rochia afar\ din firid\. A]i g\sit ceva interesant, dr. Kelly? Tres\ri la auzul vocii medicului legist. Van Bronck. Tonul i se schimbase: acum p\rea arogant. St\tea aplecat deasupra ei. Nora privi `n jur. Fusese att de concentrat\, `nct nu-l auzise `ntorcndu-se. Pendergast era la intrarea `n tunel [i discuta aprins cu ni[te persoane `n uniform\ care-l priveau prin sp\rtur\. Dac\ a[a ceva i se poate p\rea cuiva interesant, r\spunse ea. {tiu c\ nu sunte]i de la Departamentul teritorial de expertiz\ medical\, ceea ce `nseamn\ c\ trebuie s\ face]i parte din echipa de legi[ti a FBI-ului. Nora ro[i. Nu sunt doctor `n medicin\, spuse ea. Sunt arheolog. Sprncenele lui Van Bronck se `n\l]ar\ dintr-odat\ [i un zmbet sarcastic i se l\]i pe toat\ fa]a. Avea o gur\ cu o form\ perfect\, ce p\rea s\ fi fost pictat\ de un artist renascentist. ~i lucea atunci cnd articula cuvintele. Ah. Nu sunte]i doctor `n medicin\. ~nseamn\ c\ l-am `n]eles gre[it pe colegul dumneavoastr\. Arheologie. Ce dr\gu]! Nu avusese o or\; nu avusese nici m\car jum\tate de or\. Strecur\ rochia `napoi `n firid\, `ndesnd-o `ntr-o cr\p\tur\ pr\fuit\, ceva mai `n spate. Dar dumneavoastr\ a]i g\sit ceva interesant, domnule doctor? `ntreb\ ea pe un tot ct mai non[alant cu putin]\. V\ trimit raportul meu, `i r\spunse Van Bronck. Pe de alt\ parte `ns\, mi-e greu s\ cred c\-l ve]i putea `n]elege. E un `ntreg jargon profesional, [ti]i doar. Zmbi, `ns\ zmbetul lui nu era deloc prietenos.
38

VITRINA DE CURIOZIT|}I

~nc\ nu am terminat, spuse ea. Mi-ar face pl\cere s\ mai st\m de vorb\. ~ncepu s\ se `ndrepte spre ultima firid\. V\ pute]i continua cercet\rile dup\ ce `nl\tur eu r\m\[i]ele umane. Nu muta]i nimic pn\ nu apuc s\ examinez totul. Spune]i-le lor, zise Van Bronck f\cnd un semn spre cineva aflat `n spatele ei. Nu [tiu ce anume v-a creat impresia c\ acesta este un sit arheologic. Din fericire, problema a fost clarificat\. Nora v\zu mai mul]i poli]i[ti alunecnd prin sp\rtur\, cu ni[te cutii grele `n mn\. Spa]iul se umplu numaidect de voci puternice, mrieli [i `njur\turi. Pendergast nu se mai vedea pe nic\ieri. Ultimii intrar\ Ed Shenk [i c\pitanul Custer. Custer o v\zu [i veni spre ea, croindu-[i cu grij\ drumul printre c\r\mizi, urmat de doi locotenen]i. Dr. Kelly, am primit ordine de la sediu, spuse el cu voce gr\bit\ [i pi]ig\iat\. Spune]i-i [efului dumneavoastr\ c\, din p\cate, s-a `n[elat. ~ntr-adev\r, se pare c\ avem de-a face cu o crim\ neobi[nuit\, care `ns\ nu mai prezint\ nici o importan]\ pentru organele legii din ziua de azi, cu att mai pu]in pentru FBI. Totul s-a petrecut cu mai bine de o sut\ de ani `n urm\. {i noi avem o cl\dire de construit, `[i spuse Nora, aruncndu-i o privire lui Shenk. Nu [tiu cine v-a angajat, dar treaba dumneavoastr\ a luat sfr[it. Ducem r\m\[i]ele umane la centrul de medicin\ legal\. Tot ce mai r\mne va fi etichetat [i inventariat. Poli]i[tii trnteau cutiile pentru probe pe podeaua umed\, [i tot spa]iul r\suna de bubuituri [i de bufnituri. Medicul legist `ncepu s\ scoat\ oasele din firide, cu minile grijuliu protejate de m\nu[i de cauciuc, punndu-le apoi `n cutii, aruncnd la o parte hainele [i restul obiectelor personale. Vocile se amestecau `n norii de praf care se ridicau. Lumini de lantern\ str\pungeau `ntunericul. Nora privea cum totul era distrus chiar sub ochii ei. Dori]i ca oamenii mei s\ v\ escorteze afar\, domni[oar\? o `ntreb\ c\pitanul Custer cu o polite]e exagerat\.
39

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

M\ descurc [i singur\, r\spunse Nora. Lumina soarelui o orbi pre] de-o clip\. Tu[i, trase `n piept aerul curat [i privi `n jur. Ma[ina era parcat\ `n continuare `n strad\, iar Pendergast o a[tepta sprijinit de ea. Se `ndrept\ spre poart\ cu pa[i hot\r]i. Pendergast `[i ]inea capul `nclinat, ferindu-se de soare, cu ochii pe jum\tate `nchi[i. ~n lumina puternic\ a dup\-amiezii, pielea lui p\rea palid\ [i translucid\ ca alabastrul. C\pitanul avea dreptate, nu-i a[a? Nu ai jurisdic]ie aici. Pendergast plec\ `ncet capul, cu o expresie `ngrijorat\ pe fa]\. Nora sim]i cum furia `i disp\rea. B\rbatul scoase din buzunar o batist\ de m\tase cu care `[i tampon\ fruntea. Pe cnd ea `l privea, chipul lui `[i relu\ obi[nuita expresie opac\, apoi b\rbatul vorbi: Uneori nu avem timp s\ urm\m toate procedurile standard. Dac\ am fi a[teptat pn\ mine, n-am mai fi g\sit nimic. Ai v\zut ct de repede ac]ioneaz\ Moegen-Fairhaven. Dac\ locul ar fi catalogat ca avnd valoare arheologic\, treaba asta le-ar `ntrzia lucrarea s\pt\mni `ntregi. {i, fire[te, nu puteau permite s\ se `ntmple una ca asta. Dar are valoare arheologic\. Pendergast d\du din cap. Sigur c\ da. Dar lupta este deja pierdut\, dr. Kelly. Am [tiut de la bun `nceput c\ a[a va fi. Ca r\spuns parc\, un excavator mare [i galben se puse `n mi[care, cu motorul tu[ind [i pufnind. Muncitorii `ncepur\ [i ei s\-[i fac\ apari]ia, ie[ind din rulote [i din cabinele camioanelor. Cutiile albastre `ncepuser\ deja s\ ias\ din tunel, [i erau acum `nc\rcate `ntr-o ambulan]\. Cu mi[c\ri `ncete, excavatorul se `ndrept\ `nspre sp\rtur\, cu bena ridicat\, preg\tit s\ mu[te c\r\mida cu din]ii lui de fier. Ce ai g\sit? o `ntreb\ Pendergast. Nora ezit\. S\-i spun\ de hrtia din rochie? Probabil c\ nu era nimic important, [i, oricum, dovada era pierdut\. Smulse paginile mzg\lite din carne]el [i-i `napoie caietul. O s\ fac un raport cu observa]iile mele generale `n aceast\ sear\, spuse ea. Vertebrele lombare ale victimelor par s\ fi fost deschise `n mod deliberat. Am strecurat una `n buzunar.
40

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Pendergast d\du din cap. Erau [i o mul]ime de cioburi `nfipte `n p\mnt. Am luat cteva pentru analiz\. ~n afara scheletelor, am mai g\sit `n ni[e [i ni[te monede, datate din 1872, 1877 [i 1880. {i cteva articole prin buzunare. Ansamblul de locuin]e de aici a fost ridicat `n 1897, murmur\ Pendergast cu voce grav\, aproape pentru sine. Avem, a[adar, un terminus ante quem. Crimele au avut loc `nainte de 1897, probabil `n jurul datelor de pe monede adic\, prin anii 18701880. O limuzin\ neagr\ [i lung\ ap\ru `n spatele lor, cu ferestrele fumurii str\lucind `n soare. Un b\rbat `nalt, `ntr-un costum elegant de culoare gri-`nchis, ie[i din ma[in\, urmat de al]i c]iva indivizi. B\rbatul privi `n jur, ochii fixndu-i-se repede asupra lui Pendergast. Avea fa]a lung\ [i `ngust\, ochii dep\rta]i, p\r negru [i pome]i att de `nal]i [i de ascu]i]i, de parc\ ar fi fost modela]i cu securea. {i iat\-l [i pe domnul Fairhaven `n persoan\, venit s\ se asigure c\ nu mai sunt [i alte `ntrzieri nefericite, spuse Pendergast. Cred c\ e cazul s\ plec\m. ~i deschise portiera, apoi urc\ la rndul lui `n ma[in\. Mul]umesc, dr. Kelly, spuse el, f\cnd semn [oferului s\ porneasc\ ma[ina. Mine ne vom `ntlni din nou. ~n termeni ceva mai oficiali, sper. ~n timp ce `naintau prin traficul din partea de sud-est a New Yorkului, Nora `i arunc\ o privire. Dar cum de ai aflat de locul \sta? Abia ieri a fost descoperit. Am multe rela]ii. Foarte utile `n meseria mea. Cred [i eu. Apropo de rela]ii, de ce nu l-ai sunat iar pe prietenul dumitale, consilierul? Sunt sigur\ c\ te-ar fi sus]inut. Rollsul coti `ncet pe East River Drive, cu motorul puternic torcndu-i `nceti[or. Consilier? repet\ Pendergast, clipind parc\ nedumerit. Nu am avut `nc\ pl\cerea s\-l cunosc. Atunci, unde ai sunat mai devreme? La mine acas\. La aceste cuvinte, Pendergast schi]\ un zmbet aproape imperceptibil.

CINCI

William Smithback Jr. st\tea `n u[a localului Caf des Artistes, con[tient de privirile a]intite asupra lui. Costumul cel nou, bleumarin, din m\tase italieneasc\, fo[nea `n vreme ce b\rbatul scruta `nc\perea slab luminat\. ~ncerc\ s\-[i controleze pozi]ia, s\-[i ]in\ spatele drept, s\ p\streze o atitudine demn\, aristocrat\. Costumul Armani `l costase o mic\ avere, dar acum, stnd la intrare, `[i d\dea seama c\ meritase pn\ la ultimul b\nu]. Se sim]ea sofisticat, rafinat, un fel de Tom Wolfe de[i, desigur, nu avusese curaj s\-i copieze `n `ntregime imaginea, cu tot cu p\l\ria lui alb\. Batista de m\tase fin\ care-i ie[ea din buzunar era un detaliu de efect, de[i poate u[or exagerat. Pe de alt\ parte `ns\, era, la urma urmei, un scriitor celebru ei, cel pu]in aproape celebru; dac\ afurisita aia de ultim\ carte ar mai fi urcat `nc\ dou\ pozi]ii, ar fi ajuns `n top [i `[i putea permite astfel de mici extravagan]e. Tn\rul se `ntoarse cu o mi[care pe care o sper\ non[alant\ [i elegant\ [i ridic\ o sprncean\ `n direc]ia [efului de sal\. Acesta se `ndrept\ numaidect spre el, cu un zmbet l\]it pe toat\ figura. Lui Smithback `i pl\cea mult restaurantul \sta, mai mult dect oricare altul din New York. Nu era, categoric, de mod\ veche, ci mai degrab\ trendy, dar cu mncare excelent\. Nu te `ntlneai aici cu gloata din Bridge [i din Tunnel, cum se `ntmpla la Le Cirque 2000. Iar pictura mural\ Howard Chandler Christie ad\uga o u[oar\ not\ de kitsch, doar att ct trebuia.
42

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Domnule Smithback, ce pl\cere s\ v\ vedem `n aceast\ sear\! ~nso]itoarea dumneavoastr\ tocmai a sosit. Smithback d\du cu gravitate din cap. Faptul c\ fusese recunoscut de [eful de sal\ al acestui restaurant de prim\ clas\ `l f\cea s\ plesneasc\ de mndrie, de[i n-ar fi admis asta nici `n ruptului capului `n fa]a altcuiva. Fusese nevoie de mai multe vizite [i de mai multe bancnote de dou\zeci de dolari, l\sate s\-i alunece cu discre]ie din mn\. {i, desigur, nu stricase s\ men]ioneze, `n treac\t, pozi]ia pe care o ocupa la New York Times. Nora Kelly st\tea la o mas\ dintr-un col], a[teptndu-l. Ca de obicei, fu `ndeajuns numai s\ o vad\, [i sim]i un fior de pl\cere, asemenea unui impuls electric. De[i era `n New York de mai bine de-un an, Nora `nc\ mai p\stra un aer proasp\t [i neafectat care-l `ncnta. {i p\rea s\ nu-[i mai piard\ bronzul de Santa Fe. Era ciudat cum se cunoscuser\, `n cele mai proaste condi]ii cu putin]\: o expedi]ie arheologic\ din Utah, `n care fuseser\ amndoi la un pas de a-[i pierde via]a. Pe atunci, `i ar\tase f\r\ umbr\ de `ndoial\ c\-l g\sea arogant [i nesuferit. {i totu[i, iat\-i acum, doi ani mai trziu, pe punctul de a se muta `mpreun\. Iar Smithback nu-[i imagina cum [i-ar mai fi putut petrece m\car o zi f\r\ ea. Se strecur\ pe banchet\ cu un zmbet. Nora ar\ta senza]ional, ca `ntotdeauna: p\rul ar\miu i se rev\rsa pe umeri, ochii verde-`nchis `i str\luceau `n lumina lumn\rii, iar cei c]iva pistrui din vrful nasului `i ad\ugau o delicioas\ not\ de neastmp\r. Apoi privirea `i alunec\ asupra hainelor femeii. Ei bine, acestea l\sau de dorit. Dumnezeule mare, erau chiar murdare! N-o s\ crezi ce zi am avut, spuse ea. Hm! Smithback `[i potrivi cravata [i se r\suci u[or, `n a[a fel `nct lumina s\-i cad\ pe t\ietura elegant\ pe care o avea costumul `n zona umerilor. ~]i jur, Bill, n-o s\-]i vin\ s\ crezi. Dar, ]ine mine, `]i spun totul neoficial.
43

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Acum Smithback se sim]i u[or jignit. Nu numai c\ nu-i observase costumul, dar chiar nu era cazul s\-i atrag\ aten]ia c\ era neoficial ceea ce-i spunea. Nora, totul `ntre noi este neoficial... Nu-l l\s\ s\ termine. Mai `nti, jigodia aia de Brisbane mi-a redus bugetul cu zece la sut\. Smithback scoase un sunet de consolare. Muzeul era `n mod continuu `n criz\ de bani. Dup\ care m-am trezit cu un b\rbat tare ciudat `n biroul meu. Smithback scoase alt sunet, mi[cndu-[i u[or cotul pn\ `l aduse `n dreptul paharului de ap\. Cu siguran]\, trebuia s\ observe m\tasea de culoare `nchis\ pe fa]a alb\ de mas\. ~mi citea c\r]ile, se purta de parc\ ar fi fost st\pn acolo. Ar\ta ca un antreprenor de pompe funebre. Purta un costum negru [i avea pielea foarte alb\. Nu era albinos, doar alb. O senza]ie nepl\cut\ de dj-vu `ncepu s\ se `nfiripe `n mintea lui Smithback. ~ncerc\ s-o alunge. Mi-a spus c\ e de la FBI [i m-a trt dup\ el `n ora[, la un [antier unde g\siser\... Dintr-odat\, senza]ia reveni. Ai spus FBI? Imposibil. Nu el. Nu putea fi el! Da, FBI. Agentul special... Pendergast! `i termin\ Smithback propozi]ia. Fu rndul Norei s\ par\ uluit\. ~l cuno[ti? Dac\-l cunosc? Am scris despre el `n cartea mea despre crimele de la muzeu. Carte aia pe care ai spus c\ ai citit-o. Oh, da, sigur. A[a e. Smithback d\du din cap, prea agitat ca s\ se mai simt\ indignat. Pendergast nu venise `n Manhattan `ntr-o vizit\ de curtoazie. Individul \sta nu ap\rea dect atunci cnd erau necazuri. Sau poate c\ atr\gea necazurile dup\ el, oriunde se ducea. Oricum ar fi fost,
44

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Smithback spera din tot sufletul c\ nu erau necazuri de genul celor de data trecut\. Chelnerul ap\ru [i le lu\ comanda. Smithback, care inten]ionase s\ cear\ un pahar mic de vin sec, comand\ `n schimb un martini mare. Pendergast. Oh, Doamne! Orict de mult l-ar fi admirat pe omul \sta, fusese u[urat s\-l vad\ lundu-[i servieta neagr\ [i `ntorcndu-se `n New Orleansul lui. Ei, poveste[te-mi despre el, spuse Nora, l\sndu-se pe sp\tarul b\ncu]ei. Este... Smithback se opri, sim]ind o greutate `n exprimare ce nu-i era deloc caracteristic\. ~[i c\uta cuvintele. Este neconven]ional. {armant, un aristocrat sudist. {i plin de bani mo[tenire de familie. Ceva afaceri `n domeniul farmaceutic. Sincer, nu [tiu care e leg\tura lui cu FBI-ul. Pare s\ aib\ mn\ liber\ s\-[i bage nasul `n orice `i c\[uneaz\. Lucreaz\ singur [i e foarte, foarte bun. Cunoa[te mul]i oameni importan]i. ~n ceea ce prive[te latura lui personal\, nu [tiu absolut nimic despre el. E o enigm\. Niciodat\ nu [tii ce gnde[te cu adev\rat. Z\u a[a, nici m\car nu-i [tiu numele mic. Nu poate fi chiar att de influent. I s-a dat peste nas ast\zi. Smithback `[i arcui sprncenele. Ce s-a `ntmplat? Ce voia? Nora `i povesti despre vizita lor gr\bit\ la camera mortuar\ de la locul de construc]ie. Termin\ tocmai cnd sosir\ por]iile de quenelle1 din trufe [i zgrciobi. Moegen Fairhaven, spuse Smithback `nfigndu-[i furculi]a `n spum\, f\cnd s\ se ridice o arom\ puternic\ de mosc [i de p\dure. Nu sunt \ia care au avut un scandal mai demult fiindc\ au demolat f\r\ autoriza]ie un ansamblu de locuin]e de nefamili[ti cnd oamenii mai locuiau `nc\ acolo? Blocul de nefamili[ti de pe East First? Cred c\ da. Nasoal\ ga[c\.
1

Un fel de g\lu[te f\cute, `n mod normal, din pe[te sau din carne de pui, de porc sau de vit\, servite cu un sos alb; este o mncare specific\ buc\t\riei franceze. (n.red.)
45

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Fairhaven venea cu limuzina chiar cnd am plecat noi. Da. ~ntr-un Rolls, parc\ ai spus. Pe Smithback `l bu[i rsul. Cnd `ncepuse s\ investigheze crimele de la muzeu, Pendergast se deplasa `ntr-un Buick. Luxul pe care `l implica un Rolls nu putea fi doar o `ntmplare totul, la Pendergast, avea un scop. Ei, cel pu]in te-ai plimbat ca o doamn\. Totu[i, nu pare genul de caz care s\-l intereseze pe Pendergast. De ce nu? Ce s-a g\sit acolo este, `ntr-adev\r, incredibil, dar r\mne totu[i o poveste veche de mai bine de o sut\ de ani. De ce ar fi interesat FBI-ul, sau orice alt organ de poli]ie, de ni[te crime petrecute cu att de mult timp `n urm\? Nu sunt ni[te crime obi[nuite. Treizeci [i [ase de tineri uci[i, mutila]i [i `ndesa]i `ntr-un spa]iu `ngust, subteran. Trebuie s\ fie printre cele mai impresionante crime `n serie din istoria Statelor Unite. Chelnerul se `ntoarse, l\snd s\ alunece o farfurie `n fa]a lui Smithback: friptur\ au poivre1, `n snge. Nora, fii serioas\! zise tn\rul ridicnd ner\bd\tor cu]itul. Uciga[ul e mort de mult. E doar o curiozitate istoric\. O s\ fie un articol grozav `ntr-un ziar dac\ m\ gndesc bine , dar tot nu-n]eleg de ce i-ar interesa pe b\ie]ii de la FBI. Sim]i privirea Norei a]intit\ asupra lui. Bill, ce ]i-am spus e neoficial, ]ine minte! S-a `ntmplat de mult, Nora! {i ar fi o poveste senza]ional\. Cu ce ar strica dac\...? Neoficial! Smithback oft\. Te rog doar s\-mi dai mie prima [ans\, Nora. Cnd o veni vremea. Nora rnji. Tu ai `ntotdeauna prima [ans\, Bill. {tii doar.
1

Fel de mncare fran]uzesc constnd dintr-o bucat\ de carne t\v\lit\ pe o parte `n boabe de piper negru, iar apoi pr\jit\. (n.red.)
46

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Smithback rse [i t\ie o bucat\ fraged\ de carne. Ei? {i ce-ai g\sit acolo? Nu prea multe. Cteva chestii prin buzunare ni[te monede vechi, un pieptene, agrafe, sfoar\, nasturi. Oamenii \[tia erau s\raci. Am luat o vertebr\, o mostr\ de p\r [i... Ezit\. Mai era ceva. Hai, spune tot! Am sim]it o hrtie cusut\ `n c\ptu[eala rochiei unei fete. P\rea s\ fie o scrisoare. M\ gndesc `ntruna la asta. Smithback se aplec\ spre ea, `ncruntat. {i ce scria? A trebuit s\ pun rochia la loc `nainte s\ am timp s\ m\ uit mai bine. Vrei s\ spui c\-i `nc\ acolo? Nora d\du din cap. {i ce-o s\ fac\ acum cu toate lucrurile? Medicul legist a luat oasele, dar a spus c\ o s\ inventarieze restul. Mi-au l\sat impresia c\ vor s\ abandoneze lucrurile prin cine [tie ce depozit, pn\ se uit\ de ele. Cu ct scap\ mai repede de dovezi, cu att sunt mai mici [ansele ca [antierul lor s\ fie declarat loca]ie cu valoare arheologic\. Am v\zut constructori `n stare s\ distrug\ un sit `ntreg numai pentru ca arheologii s\ nu mai g\seasc\ nimic cnd veneau s\ examineze. Dar asta-i ilegal, nu? Nu trebuie s\ se opreasc\ dac\ g\sesc ceva important? Dac\ distrug locul, cum mai poate cineva dovedi c\ era ceva important? Investitorii distrug `n felul \sta zeci de loca]ii arheologice `n toat\ America, `n fiecare zi. Smithback bomb\ni, indignat pe bun\ dreptate, [i mai t\ie o bucat\ de friptur\. Era lihnit. {i nic\ieri nu g\seai friptur\ ca la Caf des Artistes. {i por]iile erau s\n\toase, ca pentru un b\rbat, nu porc\rii de-alea de nouvelle cuisine, cu minuscule structuri arhitecturale realizate din mncare `n mijlocul unei uria[e farfurii albe stropit cu cteva pic\turi de sos deloc apetisant. De ce s\-[i fi cusut fata scrisoarea `n rochie?
47

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Smithback ridic\ privirea, lu\ o sorbitur\ de vin ro[u [i din nou o bucat\ de friptur\. S\ fi fost o scrisoare de dragoste? Cu ct m\ gndesc mai mult, cu att `ncep s\ cred c\ ar putea fi ceva important. Cel pu]in ne-ar da un indiciu `n leg\tur\ cu cine au fost oamenii \ia. Altfel, s-ar putea s\ nu afl\m niciodat\, dup\ ce hainele le vor fi duse cine [tie unde, iar tunelul va fi distrus. ~l privea intens, f\r\ s\ se fi atins de por]ia ei de mncare. La naiba, Bill! |la chiar era un sit arheologic. Probabil c\ a fost deja distrus pn\ la ora asta, cum ai spus [i tu. ~ncepuse s\ se `nsereze. Am `ndesat rochia `napoi `n firid\. Atunci, probabil c\ au luat-o `mpreun\ cu celelalte lucruri. Nu cred. Am ascuns-o `ntr-o cr\p\tur\ din fundul ni[ei. Se gr\beau. E posibil s\ n-o fi observat. Smithback z\ri scnteierea din ochii c\prui ai Norei. Cuno[tea privirea asta. Nici gnd, Nora! se gr\bi el s-o opreasc\. Mai mult ca sigur, locul e p\zit. Probabil c\ e luminat mai bine ca o scen\. Nici s\ nu te gnde[ti! Urm\torul pas era ca Nora s\ insiste ca el s\ o `nso]easc\. Trebuie s\ vii cu mine. ~n seara asta. ~mi trebuie scrisoarea aia. Nici m\car nu [tii sigur c\-i o scrisoare. Ar putea fi un bon de la sp\l\torie. Bill, chiar [i un bon de la sp\l\torie ar fi un indiciu important. Risc\m s\ ne aresteze. Nu-i adev\rat! Nu te-aresteaz\ nimeni! Cum adic\, nu m\ aresteaz\? Eu o s\-i distrag aten]ia paznicului, [i `n timpul \sta tu sari gardul. Tu [tii s\ te faci nev\zut. Ochii Norei str\luceau tot mai puternic pe m\sur\ ce vorbea. Da. Ai putea s\ te deghizezi `n vagabond, de exemplu, s\ te prefaci c\ scormone[ti prin gunoaie. ~n cel mai r\u caz, dac\ te prind, nu pot dect s\-]i cear\ s\ pleci de-acolo. Smithback era oripilat. Eu? Vagabond? Nici gnd! N-ai dect s\ fii tu vagabonda. Nu, Bill, asta n-o s\ ]in\. Eu trebuie s\ fiu prostituata.
48

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Ultima bucat\ de friptur\ r\mase `n]epenit\ `n furculi]\, la jum\tatea drumului spre gura lui Smithback. Nora `i zmbi. Tocmai ]i-ai v\rsat sos de coniac pe minunatul t\u costum italienesc nou.

{ASE

Nora privi prev\z\toare pe dup\ col]ul str\zii, tremurnd u[or. Era o noapte r\coroas\, iar fusta mini de culoare neagr\ [i maioul argintiu, mulat pe corp, nu prea-i ]ineau de cald. Doar stratul gros de machiaj, `[i spuse, o mai acoperea ct de ct. ~n dep\rtare, traficul se prelingea prin Chatham Square, iar structura masiv\ [i `ntunecat\ a lui Manhattan Bridge se contura amenin]\toare. Era aproape ora trei diminea]a, [i str\zile din Lower East Side erau pustii. Ce vezi? o `ntreb\ Smithback din spatele ei. Locul e de destul de bine luminat. Dar nu v\d dect un singur paznic. Ce face? St\ pe un scaun, fumeaz\ [i cite[te o carte. Smithback se `ncrunt\. Fusese deprimant de u[or s\ se transforme `ntr-un vagabond. Silueta lui zvelt\ era `nf\[urat\ `ntr-un pardesiu negru [i lucios, `mbr\cat peste o c\ma[\ `n p\tr\]ele, o pereche murdar\ de blugi [i ni[te adida[i Keds, f\cu]i zdren]e. Smithback g\sise prin dulap suficiente obiecte vestimentare adecvate dintre care s\ aleag\. Pu]in c\rbune de desen mnjit pe fa]\, ulei de m\sline dat prin p\r [i o desag\ format\ din cinci pungi de plastic pline cu haine nesp\late des\vr[iser\ deghizarea. Cum arat\? `ntreb\ Smithback. Mare [i r\u. ~nceteaz\!
50

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Smithback nu avea chef de glume. ~mbr\ca]i `n halul \sta, nu reu[iser\ s\ opreasc\ un taxi `n Upper West Side, a[a c\ fuseser\ nevoi]i s\ ia metroul. Nimeni nu-i f\cuse vreun avans clar Norei, dar primise suficiente ocheade, urmate de priviri iu]i aruncate lui Smithback, priviri care spuneau `n mod ct se poate de gr\itor: Ce caut\ o curv\ de clas\ cu vagabondul \sta? Drumul lung [i faptul c\ schimbaser\ de dou\ ori metroul nu-i `mbun\t\]ise ctu[i de pu]in starea de spirit. Planul \sta al t\u e foarte slab, spuse el. E[ti sigur\ c\ te descurci? Sim]ea c\ era pe cale s\ explodeze. Avem amndoi mobilele la noi. Dac\ se-ntmpl\ ceva, urlu criminal nenorocit [i tu suni la poli]ie. Dar nu te teme n-o s\ ne creeze probleme. Da, o s\ fie prea ocupat s\ se uite la ]]ele tale, morm\i Smithback. Nu [tiu la ce ]i-ai mai pus bluza aia, c\ oricum se vede totul prin ea. Crede-m\, [tiu s\-mi port de grij\. }ine minte, rochia e `n penultima firid\ de pe dreapta. Pip\ie zidul din spate ca s\ g\se[ti cr\p\tura. Dup\ ce ie[i, sun\-m\. Hai s\-i d\m drumul! P\[i `n lumina felinarelor [i `ncepu s\ `nainteze pe trotuar, `nspre poarta [antierului. Tocurile-i r\sunau pe asfalt, snii-i s\ltau. Cnd ajunse aproape de poart\, se opri [i `ncepu s\ scotoceasc\ prin po[eta aurie cu o grimas\ u[or exagerat\. Sim]ea deja ochii paznicului a]inti]i asupra ei. Sc\p\ pe jos un ruj [i se aplec\ s\-l ridice, asigurndu-se c\-i oferea cu aceast\ ocazie b\rbatului o priveli[te ct mai interesant\. Apoi scotoci din nou prin po[et\, `njur\ [i `ncepu s\ se uite `n jur. L\s\ privirea s\ i se opreasc\ asupra paznicului. B\rbatul o privea la rndul lui, cu cartea r\mas\ deschis\ pe genunchi. La dracu! Mi-am uitat ]ig\rile la bar. ~i zmbi. Poftim! spuse b\rbatul ridicndu-se `n grab\. Ia una de la mine! Nora se aplec\ [i lu\ ]igara printr-un ochi din plasa gardului, a[ezndu-se `n a[a fel `nct s\-l oblige pe paznic s\ se `ntoarc\ pentru moment cu spatele la [antier. Se ruga din tot sufletul ca Smithback s\ se mi[te repede.
51

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Paznicul scoase [i o brichet\ [i `ncerc\ s-o strecoare prin gard, dar nu reu[i. O clip\. Stai s\ deschid. Nora a[tept\, cu ]igara `n mn\. Poarta se d\du `n l\turi, [i b\rbatul aprinse bricheta. Nora se apropie [i se aplec\ spre flac\r\, tr\gnd fumul, spernd s\ n-o apuce tusea. Mersi. Cu pl\cere, `i r\spunse paznicul. Era tn\r, cu p\r de culoare [aten-deschis, nici prea gras, nici prea slab, cu o mutr\ cam tmp\, nu foarte puternic [i, `n mod clar, fstcit de prezen]a ei. Bun. Nora r\mase `n fa]a por]ii [i mai trase un fum. Frumoas\ noapte, zise ea. Cred c\ ]i-e frig. Pu]in. Poftim, ia asta! Cu o mi[care galant\, b\rbatul `[i scoase haina [i i-o puse pe umeri. Mersi. Tn\rul ar\ta ca [i cum nu i-ar fi venit s\ cread\ ce noroc picase pe capul lui. Nora [tia c\ era atr\g\toare. {tia c\ trupul ei, dup\ at]ia ani petrecu]i cu rucsacul `n spate prin locuri uitate de lume, era zvelt [i bine lucrat. Stratul gros de machiaj `i d\dea o senza]ie de siguran]\. Nici `ntr-o mie de ani nu ar fi putut b\rbatul cu care vorbea acum s-o identifice mai trziu pe trfa din fa]a lui `n experta arheolog de la Muzeul de Istorie Natural\ din New York. ~n mod ciudat, ]inuta asta o f\cea s\ se simt\ `ndr\znea]\, sexy, provocatoare. Auzi un zgomot `nfundat. Probabil c\ Smithback s\rea gardul de plas\. Lucrezi aici `n fiecare noapte? `ntreb\ ea repede. Cinci nop]i pe s\pt\mn\, spuse paznicul, [i Nora v\zu cum i se umfl\ m\rul lui Adam. Acum, dup\ ce-au `nceput construc]iile. Dar tu? Locuie[ti pe-aici? Nora f\cu un semn vag `nspre ru. Tu?
52

VITRINA DE CURIOZIT|}I

~n Queens. E[ti `nsurat? ~i v\zu mna stng\, pe care remarcase mai devreme o verighet\, disp\rnd `n spatele tocului armei. Nici vorb\. Nora d\du din cap [i trase alt fum. Sim]ea c\-ncepea s\ ame]easc\. Oare cum puteau oamenii s\ fumeze chestiile astea? Voia ca Smithback s\ se gr\beasc\. Zmbi [i arunc\ mucul pe jos, strivindu-l cu tocul. Pachetul reap\ru numaidect. ~nc\ una? Nu, zise ea. ~ncerc s\ le reduc. ~l v\zu privindu-i maioul, `ncercnd s\ fie subtil. Lucrezi `ntr-un bar? o `ntreb\, apoi ro[i. Jenant\ `ntrebare. Nora auzi alt sunet, de c\r\mizi `n c\dere. Oarecum, zise ea, strngnd mai tare haina `n jurul umerilor. B\rbatul d\du din cap. P\rea s\ mai fi prins curaj. E[ti foarte frumoas\, spuse el repede, dintr-o suflare. Mul]umesc, `i r\spunse. Doamne, era o treab\ de treizeci de secunde. Ce tot f\cea Smithback? E[ti... liber\ mai trziu? Nora `l m\sur\ f\r\ grab\ cu privirea. Vrei o `ntlnire? Da. Da, sigur. Din nou, un sunet, de data asta mai tare: zdr\ng\nit de gard. Smithback venea `napoi. Paznicul se `ntoarse. Ce fel de `ntlnire? `ntreb\ Nora. Se uit\ iar la ea, f\r\ s\ mai `ncerce s\ se fereasc\. Nora se sim]i goal\ sub privirile lui `nc\rcate de poft\. Alt zdr\ng\nit. Paznicul se `ntoarse, [i de data asta `l v\zu pe Smithback. Ar fi fost [i greu s\ nu-l vad\: st\tea atrnat, `ncercnd s\-[i desfac\ pardesiul jegos care-i r\m\sese prins `n gard. Hei! strig\ paznicul. Las\-l! spuse Nora gr\bit\. E doar un vagabond.
53

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Smithback se zb\tea. ~ncerca acum s\ `[i dea haina jos, dar nu reu[ise dect s\ se `ncurce [i mai tare. N-avea ce s\ caute acolo, spuse paznicul. Din nefericire, d\duser\ peste un individ care-[i lua munca `n serios. Duse mna la arm\. Hei, tu! strig\, mai tare acum. Hei! F\cu un pas `nspre ziarist. Smithback se zb\tea frenetic, `ncercnd s\ scape de hain\. Uneori o fac [i gratis, spuse Nora. Paznicul se `ntoarse spre ea, cu ochii c\sca]i, uitnd pe loc de vagabondul de pe gard. Serios? Sigur. De ce nu? Pentru b\ie]i dr\gu]i ca tine... Individul rnji ca un imbecil. Nora `i observ\ acum urechile cl\p\uge. Ce idiot! ~[i `n[ela att de u[or nevasta! {i cu cine? Chiar acum? `ntreb\ el. E prea frig. Mine. Auzi sunet de pnz\ sf[iat\, o bufnitur\, o `njur\tur\ `nfundat\. Mine? P\rea devastat. De ce nu acum? La tine. Nora `[i scoase haina [i i-o d\du `napoi. Niciodat\ la mine! B\rbatul f\cu un pas spre ea. E un hotel dup\ col]. Se aplec\, `ncerc\ s\-[i strecoare un bra] pe dup\ talia ei. Nora se retrase u[or, for]ndu-se s\ zmbeasc\, apoi auzi telefonul sunndu-i. R\spunse, cu un nem\rginit sentiment de u[urare. Misiune `ndeplinit\, se auzi vocea lui Smithback. Po]i s\ pleci de lng\ libidinosul \la. Sigur, domnule McNally, cum s\ nu! spuse ea mieroas\. Sun\ interesant. Ne vedem acolo! Mim\ un sunet de s\rut la telefon, apoi `nchise. Se `ntoarse spre paznic.
54

VITRINA DE CURIOZIT|}I

~mi pare r\u. Afaceri. Se retrase `nc\ un pas. Stai! Haide! Ai spus... Se sim]ea o not\ de disperare `n vocea lui. Nora se retrase `nc\ vreo c]iva pa[i [i `i `nchise poarta de srm\ `n fa]\. Mine. ~]i promit. Nu, stai! Se `ntoarse [i `ncepu s\ mearg\ repede pe trotuar. Hei, domni]\! Stai! Te rog... Ecourile lui disperate r\sunau printre blocuri. Nora d\du ct putu de repede col]ul str\zii. Smithback o a[tepta. O strnse o clip\ `n bra]e. Nenorocitul s-a luat dup\ tine? Nu vorbi. S\ mergem! O luar\ la fug\ `n josul str\zii; Nora se cl\tina pe tocurile `nalte. Schimbar\ direc]ia `n cap\tul str\zii, traversar\, apoi se oprir\, gfind [i ascultnd. Paznicul nu venea dup\ ei. Isuse! spuse Smithback, sprijinindu-se cu spatele de zid. Cred c\ mi-am rupt mna cnd am c\zut de pe afurisitul \la de gard. Ridic\ bra]ul. Pardesiul [i c\ma[a erau sf[iate, [i prin gaur\ i se vedea cotul `nsngerat. Nora `l examin\. N-ai nimic. Ai luat rochia? Smithback lovi cu mna peste saco[e. Super! Smithback privi `n jur. N-o s\ putem g\si un taxi pe-aici, zise el gemnd. Oricum nu ne ia nici un taxi, ai uitat? D\-mi pardesiul! Mor de frig. Smithback `i `nf\[ur\ haina `n jurul umerilor. Se opri, cu un zmbet `ntins de la o ureche la alta. Ar\]i cam... sexy. Termin\! O lu\ `nspre gura de metrou.
55

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Smithback ][ni `n urma ei. La intrarea `n metrou, se opri. Vii la o `ntlnire, domni]\? zise el rnjind. Hei, domni]\, te rog! Imita ultimele rug\min]i sf[ietoare ale paznicului. Nora `l privi. P\rul `i st\tea r\v\[it `n toate direc]iile, fa]a-i era acum [i mai murdar\ [i mirosea a mucegai [i a praf. Ar\ta cum nu se poate mai ridicol. Nu-[i putu st\pni un zmbet. O s\ te coste mult. Eu sunt fat\ de lux. Smithback rnji din nou. Diamante. Perle. Verzi[ori. Nop]i `n de[ert, dansnd sub luna singuratic\. Tot ce-]i dore[ti, frumoaso. ~l lu\ de mn\. Ei, asta zic [i eu distrac]ie!

{APTE

Nora `nchise u[a, a[ez\ pachetul pe un scaun [i eliber\ biroul de toate hrtiile [i teancurile de reviste strnse de-a lungul timpului. Era doar un pic trecut de ora opt diminea]a, [i muzeul p\rea s\ fie `nc\ adormit. Cu toate astea, Nora privi pe gemul montat `n u[a biroului [i cu un impuls de vinov\]ie pe care nu [i-l putea justifica se duse [i trase jaluzeaua. Apoi acoperi cu mare grij\ suprafa]a biroului cu hrtie alb\, prinse bine col]urile, puse `nc\ o foaie pe deasupra, dup\ care a[ez\ `ntr-o parte a mesei o serie de punguli]e ermetice, eprubete cu dop, pensete [i cle[ti[ori. Descuie un sertar [i scoase din\untru obiectele pe care le luase cu o zi `nainte: monedele, pieptenele, [uvi]a de p\r, a]a, vertebra. La sfr[it, a[ez\ [i rochia pe hrtie. Se mi[ca `ncet, cu foarte mare grij\, `ncercnd parc\ s\ compenseze tratamentul r\u pe care biata hain\ `l `ndurase `n ultimele dou\zeci [i patru de ore. Crezuse c\ Smithback o s\ fac\ o criz\ cu o noapte `n urm\, cnd ea refuzase s\ desfac\ imediat rochia, ca s\ vad\ ce anume scria pe hrtia din\untru asta presupunnd c\ scria ceva. ~l vedea [i acum: `mbr\cat `nc\ `n costuma]ia de vagabond, cu o expresie de indignare att de profund\, cum numai jurnali[tii porni]i s\ descopere un subiect pot afi[a. Dar fusese ne`nduplecat\. Acum, c\ situl fusese distrus, era hot\rt\ s\ stoarc\ din rochia asta tot ce putea, pn\ la ultima informa]ie. {i trebuia s\ procedeze ca la carte. Se `ndep\rt\ un pas de birou. ~n lumina puternic\, putea examina rochia `n cele mai mici detalii. Era lung\, destul de simpl\, f\cut\ dintr-o stof\ aspr\ de ln\ verde. P\rea s\ fie croit\ dup\ moda
57

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

secolului al XIX-lea, cu guler `nalt de jur `mprejurul gtului. Un corsaj `ngrijit lucrat, care se termina `n pliuri lungi. Corsetul [i pliurile erau tivite cu bumbac alb, acum `ng\lbenit de vreme. Nora `[i strecur\ mna prin decolteul rochiei [i, chiar sub talie, sim]i bucata de hrtie. Nu `nc\, `[i spuse, a[ezndu-se la birou. Cte un pas pe rnd. Rochia era plin\ de pete. F\r\ o analiz\ chimic\, era imposibil de spus de ce natur\ erau unele p\reau s\ fie de snge [i de lichide corporale, altele puteau fi gr\sime, c\rbune, poate chiar cear\. Tivul era tocit [i rupt, [i pnza era la rndul ei sf[iat\, de[i g\urile mai mari fuseser\ cusute cu mare grij\. Nora examin\ petele [i rupturile cu lupa. Repara]iile fuseser\ realizate cu a]\ de mai multe culori, de[i nici una verde. Eforturile unei fete s\race, care folosea [i ea ce avea la `ndemn\. Nu g\si nici urm\ de stric\ciuni provocate de insecte sau de roz\toare; rochia fusese `nchis\ ermetic `n firida ei. ~nvrti lentilele lupei [i privi mai `ndeaproape. Vedea o cantitate foarte mare de mizerie, inclusiv un fel de boabe negre, ce p\reau s\ fie praf de c\rbune. Lu\ cteva cu penseta [i le a[ez\ `ntr-un plic micu] din hrtie pergamentat\. Adun\ [i alte particule de mizerie, scame, fire de p\r [i de a]\, [i le puse pe toate `n pungu]e separate. Mai erau [i alte chestii micu]e, mai mici chiar dect scamele. Nora se `ntinse dup\ un microscop portabil, pe care-l puse pe mas\ [i-l focaliz\. Numaidect, zeci de p\duchi ap\rur\ sub sticla lentilei, mor]i [i usca]i, `ncle[ta]i `n stofa aspr\ de ln\, amesteca]i printre c\pu[e mai mici [i cteva mu[te uria[e. Involuntar, Nora `[i trase capul `n spate. Apoi, zmbind `n sinea ei, privi din nou, de data asta cu mai mult\ aten]ie. Rochia era un adev\rat peisaj biologic [i era p\tat\ cu tot felul de substan]e, care i-ar fi dat de lucru s\pt\mni `ntregi unui specialist `n chimie judiciar\. Nora se `ntreb\ ct de folositoare ar fi fost o astfel de analiz\, lu\ `n considera]ie costurile [i renun]\, pentru moment, la idee. Lu\ penseta ca s\ adune mai multe mostre. Dintr-odat\, t\cerea din biroul ei p\ru prea ap\s\toare; avea senza]ia c\ o insect\ i se mi[c\ la baza gtului. Se `ntoarse [i scoase un
58

VITRINA DE CURIOZIT|}I

strig\t scurt, [ocat\. Agentul special Pendergast st\tea `n spatele ei, cu minile la spate. Isuse! strig\ Nora s\rind de pe scaun. M-ai speriat de moarte. Pendergast se `nclin\ u[or. Scuzele mele. Credeam c-am `ncuiat u[a. ~ntr-adev\r. E[ti cumva magician, domnule agent Pendergast? Sau, pur [i simplu, mi-ai for]at yala? Cte pu]in din amndou\, poate. Dar `ncuietorile din muzeul \sta sunt att de vechi [i de rudimentare, `nct e prea mult spus c\ am for]at yala. Sunt destul de bine cunoscut aici, de aceea trebuie s\ fiu discret. Crezi c\ data viitoare ]i-ai putea anun]a vizita? Pendergast `[i `ndrept\ aten]ia asupra rochiei. Nu aveai asta ieri dup\-amiaz\. A[a e, nu o aveam. Pendergast d\du din cap. E[ti foarte descurc\rea]\, dr. Kelly. M-am `ntors pe [antier asear\ [i... Nu m\ intereseaz\ detalii despre nici un fel de activit\]i dubioase. Oricum, felicit\rile mele. Nora `[i d\dea seama c\ era mul]umit. Pendergast `ntinse mna. Continu\! Nora se `ntoarse la masa de lucru. Dup\ o vreme, Pendergast vorbi din nou: Erau multe articole de `mbr\c\minte `n tunel. De ce rochia asta? F\r\ nici un cuvnt, Nora `ntoarse pliurile rochiei, ar\tndu-i un petic cusut la repezeal\ `n c\ptu[eala de in. Numaidect, Pendergast veni mai aproape. E o bucat\ de hrtie cusut\ `n\untru, spuse Nora. Am g\sit-o chiar `nainte s\ ne dea afar\. Pot s\-]i `mprumut pu]in lupa?
59

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Nora scoase instrumentul de la gt [i i-l `ntinse. Pendergast se aplec\ asupra rochiei [i o examin\ cu un profesionalism meticulos, care-o impresion\ pe Nora. ~n cele din urm\, `[i `ndrept\ spatele. A fost cusut\ `n grab\, spuse el. Dac\ te ui]i cu aten]ie, vei vedea c\ toate celelalte cus\turi au fost f\cute cu grij\, aproape cu dragoste. Rochia asta era mndria bietei fete. Dar peticul de aici a fost cusut cu a]\ tras\ chiar din rochie, [i materialul e destr\mat. Parc\ ar fi f\cut g\urile cu o a[chie de lemn. Cus\tura asta a fost f\cut\ de cineva care nu avea nici timp, nici ac. Nora mut\ microscopul deasupra peticului, folosind camera `ncorporat\ ca s\ fac\ o serie de fotografii, surprinznd diverse detalii. Apoi fix\ pe aparat o lentil\ macro [i mai f\cu o serie. Lucra eficient, sim]ind privirea lui Pendergast a]intit\ asupra ei. D\du la o parte microscopul [i lu\ penseta. Hai s\-l deschidem! Cu mare grij\, `nl\tur\ cap\tul `nnodat al a]ei [i `ncepu s\ desfac\ peticul. Dup\ cteva minute de munc\ minu]ioas\, bucata de pnz\ fu `nl\turat\. Introduse un fir `ntr-o eprubet\ [i ridic\ materialul. Dedesubt era o bucat\ de hrtie, rupt\ dintr-o pagin\ de carte. Fusese `mp\turit\ de dou\ ori. Nora puse peticul de pnz\ `n alt\ pungu]\ ermetic\. Apoi, folosind dou\ pensete cu vrfurile de cauciuc, desf\cu hrtia. ~n\untru era un mesaj, mzg\lit cu litere maronii. Cteva erau p\tate sau decolorate, dar se `n]elegea foarte clar: eU suNt MarY GreeNe vrst 19 Ani WaTTer sTreeT Nr. 16 Nora a[ez\ hrtia sub microscop [i o privi la putere mic\. Dup\ cteva clipe, se d\du la o parte, [i Pendergast `i lu\ numaidect locul, ner\bd\tor. Privi nemi[cat, timp de cteva minute. ~n cele din urm\, se d\du la o parte. Scris\ cu aceea[i a[chie, poate, zise el. Nora d\du din cap. Literele fuseser\ formate din mici zgrieturi. Pot s\ fac un test? `ntreb\ Pendergast. Ce fel de test?
60

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Pendergast scoase din buzunar o eprubet\ micu]\. Vreau s\ `nl\tur cu un diluant o mostr\ mic\ din cerneala cu care a fost scris acest bilet. Ce substan]\ e aia? Ser antihuman rabbit1. N-ai dect. Era ciudat c\ Pendergast se plimba cu substan]e de chimie judiciar\ `n buzunar. Ce oare mai ascundea agentul `n buzunarele alea f\r\ fund ale costumului s\u negru? Pendergast desf\cu grijului capacul eprubetei, sco]nd la iveal\ un dop de burete. Privind prin microscop, introduse `n lichid un col] de hrtie, apoi puse capacul la loc. Scutur\ u[or recipientul de sticl\, apoi `l ridic\ `n fa]a ferestrei. Se `ntoarse spre Nora. Ei? `ntreb\ aceasta, de[i putea deja citi rezultatul pe chipul b\rbatului. Biletul, doctore Kelly, a fost scris cu snge uman. F\r\ `ndoial\, chiar cu sngele tinerei.

Ser prelevat de la iepuri (sau de la alte animale) tratate `n prealabil cu imunoglobulin\ uman\, pentru ob]inerea unor anticorpi specifici; utilizat `ntre altele `n medicina judiciar\, pentru identificarea sngelui uman (n.tr.)

OPT

~n biroul Muzeului de Istorie Natural\ se a[ternu lini[tea. Nora sim]i nevoia s\ se a[eze. Pre] de cteva minute, nici ea, nici Pendergast nu spuser\ nimic; Nora auzea vag zgomotul traficului de sub fereastr\, ]ritul `ndep\rtat al unui telefon, ecouri de pa[i pe hol. ~ncepu s\ con[tientizeze pe deplin dimensiunile descoperirii lor: tunelul, cele treizeci [i [ase de cadavre dezmembrate, mesajul de dincolo de mormnt, scris cu un secol `n urm\. Ce crezi c\ `nseamn\? `ntreb\ ea. Nu poate exista dect o singur\ explica]ie. Fata trebuie s\ fi [tiut c\ n-avea s\ mai las\ vie din pivni]\. Nu a vrut s\ moar\ f\r\ ca nimeni s\ nu [tie cine-a fost. Prin urmare, [i-a scris `n mod deliberat numele, vrsta [i adresa, dup\ care a ascuns informa]iile. Un fel de epitaf, ales chiar de ea. Singurul pe care [i-l putea permite. Nora se sim]i str\b\tut\ de un fior. Ce groaznic! Pendergast se `ndrept\ `ncet spre biblioteca ei. Nora `l urm\ri cu privirea. Cu ce ne confrunt\m? `ntreb\ ea. Un criminal `n serie? Pendergast nu-i r\spunse. Expresia `ngrijorat\ pe care i-o observase lng\ tunel revenise pe chipul agentului. St\tea `n continuare `n fa]a rafturilor `nc\rcate de c\r]i. Pot s\ te-ntreb ceva? Pendergast d\du iar din cap.
62

VITRINA DE CURIOZIT|}I

De ce e[ti implicat `n povestea asta? Ni[te crime `n serie petrecute acum o sut\ treizeci de ani nu prea se `ncadreaz\ `n sfera de interes a FBI-ului. Pendergast lu\ de pe raft un vas micu], din cultura anasazi, [i `l examin\. Frumos exemplar al regiunii Kayenta, negru pe alb. Privi `n sus. Cum mai merg cercet\rile `n studiul anasazi de la Utah? Nu prea bine. Muzeul nu-mi d\ banii pentru analizele carbon-14 de care am nevoie. Dar ce leg\tur\ are asta cu...? Bine. Bine? Doctore Kelly, a]i auzit vreodat\ de vitrina de curiozit\]i? Nora `[i aminti de capacitatea b\rbatului din fa]a ei de a profita de sl\biciunile celorlal]i. Nu era un fel de colec]ie de istorie natural\? Exact. Precursoarea muzeului de istorie natural\. Mul]i domni educa]i din secolele al XVIII-lea [i al XIX-lea adunau tot felul de ciud\]enii `n c\l\toriile lor `n jurul lumii fosile, oase, capete mic[orate, p\s\ri `mp\iate, chestii de genul \sta. La `nceput, expuneau toate acestea `n vitrine personale, pentru amuzamentul prietenilor. Mai trziu, cnd a devenit clar c\ oamenii sunt dispu[i s\ pl\teasc\ pentru a vedea a[a ceva, unele dintre aceste colec]ii s-au dezvoltat `n adev\rate afaceri. ~nc\ se mai numeau vitrine de curiozit\]i, de[i colec]iile umpleau acum multe camere. Ce leg\tura are asta cu crimele? ~n 1848, un tn\r gentleman foarte bogat din New York, Alexander Marysas, a plecat `ntr-o expedi]ie de vn\toare [i de colec]ionare `n jurul lumii, din sudul Pacificului pn\ `n }ara de Foc. El a murit `n Madagascar, `ns\ colec]iile lui ni[te colec]ii extraordinare s-au `ntors acas\, `n cala navei. Au fost cump\rate de un antreprenor, John Canaday Shottum, care, `n 1853, a deschis Vitrina lui J.C. Shottum, de Exponate Naturale [i Curiozit\]i. {i? Vitrina lui Shottum era `n cl\direa care se `n\l]a `n acea vreme deasupra tunelului unde au fost g\site scheletele.
63

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Cum ai aflat toate astea? Am petrecut jum\tate de or\ cu un bun prieten de-al meu, care lucreaz\ la Biblioteca Public\ din New York. Tunelul pe care l-am explorat ieri a fost, de fapt, tunelul de c\rbuni prin care se alimenta boilerul cl\dirii originale. Era o cl\dire de c\r\mid\, pe trei niveluri, construit\ `n stil gotic renascentist, foarte popular pe la jum\tatea secolului al XIX-lea. La parter erau colec]iile expuse [i ceva numit panoram\ `n mi[care, la primul etaj era biroul lui Shottum, iar etajul doi era `nchiriat. Se pare c\ expozi]ia a avut succes, de[i cartierul `n care se situa era, la acea vreme, unul dintre cele mai r\u famate din Manhattan, plin de tlhari [i de vagabonzi. Cl\direa a ars `n 1881. Shottum a murit `n incendiu. ~n raportul poli]iei se men]ioneaz\ b\nuiala c\ focul ar fi fost provocat `n mod deliberat, dar nu a fost g\sit nici un vinovat. Locul a r\mas vacant pn\ `n 1897, cnd s-a ridicat acolo un complex de locuin]e. Ce a fost acolo `naintea expozi]iei lui Shottum? O mic\ ferm\ de porci. Ceea ce `nseamn\ c\ to]i oamenii \ia au fost uci[i `n vreme ce `n cl\dire era Vitrina lui Shottum. Exact. Crezi c\ Shottum i-a omort? Este imposibil de spus, deocamdat\. Cioburile de sticl\ pe care le-am g\sit `n tunel proveneau, `n cea mai mare parte, de la eprubete [i de la aparate de distilare. Am g\sit pe ele urmele mai multor substan]e chimice, pe care `nc\ nu le-am analizat. Trebuie s\ afl\m mult mai multe despre J.C. Shottum [i despre vitrina lui de curiozit\]i. Te-a[ ruga s\ ai amabilitatea s\ m\ `nso]e[ti. Foarte curtenitor, `i deschise u[a biroului, [i Nora `l urm\ `n mod automat, ie[ind pe coridor. Pendergast continu\ s\ vorbeasc\ `n timp ce traversar\ holul [i luar\ liftul pn\ la etajul cinci. Abia cnd auzi u[a ascensorului deschizndu-se, Nora `[i veni brusc `n fire. Stai pu]in! Unde mergem? Eu am treab\... Cum ]i-am spus, am nevoie de ajutorul dumitale. Nora sim]i o u[oar\ iritare: Pendergast vorbea cu atta hot\rre, de parc\ ar fi fost st\pn pe timpul ei.
64

VITRINA DE CURIOZIT|}I

~mi pare r\u, dar eu sunt arheolog, nu detectiv. Agentul ridic\ din sprncene. E vreo diferen]\? Ce te face s\ crezi c\ m-ar interesa povestea asta? Deja te intereseaz\. Nora se sim]i cuprins\ de furie `n fa]a `ngmf\rii lui, de[i ceea ce spusese era perfect adev\rat. {i ce-o s\ spun conducerii muzeului? Tocmai acesta, doctore Kelly, este scopul `ntrevederii noastre. Ar\t\ spre o u[\ de la cap\tul coridorului, pe care era scris cu litere aurii numele ocupantului biroului spre care d\dea. Oh, nu! gemu Nora. Nu! ~l g\sir\ pe Roger Brisbane cufundat `n fotoliul Bauhaus, cu man[etele cu butoni ale c\m\[ii Turnbull & Asser perfect `ntoarse imaginea des\vr[it\ a avocatului. Nepre]uitele lui nestemate st\teau frumos cuib\rite `n caseta lor de sticl\, singurul element care aducea o not\ de c\ldur\ `n biroul altfel imaculat [i rece. Ar\t\ cu semn din cap spre dou\ scaune aflate de cealalt\ parte a biroului. Brisbane nu p\rea s\ fie `n toane prea bune. Agent special Pendergast, spuse Brisbane, ridicndu-[i privirea din agend\ direct spre Pendergast, ignornd-o cu des\vr[ire pe Nora. De ce-mi sun\ cunoscut acest nume? Nu este prima dat\ cnd lucrez `n muzeu, spuse Pendergast, cu accentul lui dulce, t\r\g\nat. Pentru cine a]i lucrat? M-a]i `n]eles gre[it. Am spus c\ am lucrat `n muzeu, nu pentru muzeu. Brisbane d\du din mn\. M\ rog... Domnule Pendergast, `mi place s\-mi petrec dimine]ile `n lini[te, la mine acas\. Nu reu[esc s\ `n]eleg pentru ce a fost necesar s\ solicita]i prezen]a mea la birou la o or\ att de matinal\. Crimele nu dorm niciodat\, domnule Brisbane. Norei i s\ p\ru c\ detecteaz\ o umbr\ de umor sec `n vocea lui Pendergast.
65

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Privirea lui Brisbane se mut\ asupra ei, apoi se `ntoarse la Pendergast. Responsabilit\]ile doamnei doctor Kelly sunt aici. Mi s-a p\rut c\ v-am explicat asta ct se poate de clar, la telefon. ~n mod normal, muzeul ar fi mai mult dect `ncntat s\ ajute FBI-ul, dar nu v\d cum am putea face asta `n acest caz particular. ~n loc s\-i r\spund\, Pendergast r\mase cu privirea pironit\ asupra nestematelor. Nu [tiam c\ renumitul safir Steaua Mogulului a fost scos din expozi]ia public\. Acesta este Steaua Mogulului, nu-i a[a? Brisbane se foi `n scaun. Schimb\m periodic exponatele, pentru ca vizitatorii s\ poat\ admira ct mai multe dintre obiectele pe care le avem `n depozit. {i v\d c\ p\stra]i... inventarul `n exces aici. Domnule Pendergast, cum spuneam, nu v\d cu ce v\ pot ajuta. Crima pe care am descoperit-o are un caracter unic. Dumneavoastr\, aici, la muzeu, ave]i resurse unice. Trebuie s\ folosesc aceste resurse. Crima despre care vorbi]i s-a petrecut `n acest muzeu? Nu. Pe proprietatea muzeului? Pendergast cl\tin\ din cap. Atunci, m\ tem c\ r\spunsul meu e negativ. Este ultimul dumneavoastr\ cuvnt? Cu siguran]\. Nu vrem s\ implic\m muzeul `n nici un fel de activitate poli]ieneasc\. Implicarea `n investiga]ii, procese [i alte astfel de activit\]i cu caracter sordid ar atrage cu siguran]\ asupra muzeului o publicitate controversat\ de care nu avem deloc nevoie. Dup\ cum [ti]i prea bine, domnule Pendergast. Pendergast scoase o coal\ de hrtie din buzunarul vestei [i i-o `ntinse lui Brisbane. Ce-i asta? `ntreb\ Brisbane, f\r\ ca m\car s\ se uite la ea. Contractul muzeului dumneavoastr\ cu ora[ul New York. Ce importan]\ are asta?
66

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Se stipuleaz\ aici c\ una dintre `ndatoririle angaja]ilor muzeului este s\ `ntreprind\ servicii publice pro bono `n beneficiul ora[ului New York. Facem asta `n fiecare zi, prin simplul fapt c\ administr\m [i conducem muzeul. Ah, dar tocmai asta este problema. Pn\ de curnd, Departamentul de antropologie al muzeului dumneavoastr\ asista `n mod regulat poli]ia `n cercet\rile de medicin\ [i chimie judiciar\. Ba chiar acest lucru f\cea parte din `ndatoririle angaja]ilor acestui departament. V\ aminti]i, desigur, scandaloasa crim\ cu co[ul de cenu[\, din 7 noiembrie 1939. Ce p\cat! Cred c\ nu am citit articolul din Times `n acea zi. Un custode de aici a avut un rol esen]ial `n rezolvarea cazului. A g\sit `ntr-un co[ de cenu[\ marginea unei orbite, pe care a identificat-o ca fiind o orbit\ uman\. Domnule Pendergast, nu am venit aici ca s\-mi ]ine]i o lec]ie de istorie. Brisbane se ridic\ `n picioare [i-[i a[ez\ sacoul la spate. R\spunsul meu e nu. {i acum, l\sa]i-m\ s\-mi v\d de treab\. Doctore Kelly, te rog s\ te `ntorci `n biroul dumitale. ~mi pare r\u s\ aud asta. Va declan[a, cu siguran]\, o publicitate extrem de negativ\. La aceste cuvinte, Brisbane se opri, apoi un zmbet rece `i `ncre]i pe fa]\. Cuvintele astea sun\ suspect de mult a amenin]are. Pendergast continu\ `n acela[i ritm molcom, specific sudi[tilor: Adev\rul este c\ acest contract oblig\ `n mod clar muzeul la servicii aduse ora[ului `n afara atribu]iilor sale obi[nuite. Sunt aproape zece ani de cnd muzeul nu-[i mai respect\ aceast\ obliga]ie contractual\, `n ciuda faptului c\ prime[te milioane de dolari proveni]i din taxe pl\tite de cet\]enii New Yorkului. Pe lng\ faptul c\ nu oferi]i servicii publice, acum a]i mai `nchis [i biblioteca pentru cet\]enii de rnd, cu excep]ia doctoranzilor. ~n plus, a]i limitat accesul `n expozi]ie, permi]nd acest lucru doar a[a-zi[ilor academicieni acredita]i. {i percepe]i taxe pentru orice, invocnd drepturi de proprietate intelectual\. A]i `nceput chiar s\ sugera]i introducerea unei taxe de intrare, `n
67

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

ciuda faptului c\ acest lucru v\ este `n mod clar interzis prin contractul aici de fa]\. Citez: ... pentru crearea unui muzeu de istorie natural\ `n ora[ul New York, care va fi deschis [i gratuit pentru publicul larg, f\r\ nici un fel de restric]ii... Da]i-mi s\ v\d asta! ~n vreme ce citea, sprnceana neted\ a lui Brisbane se `ncre]i u[or, tr\dndu-i `ncruntarea. Documentele vechi pot fi foarte p\c\toase, nu crede]i, domnule Brisbane? La fel [i Constitu]ia. Mereu te love[ti de ea cnd `]i convine mai pu]in. Brisbane l\s\ hrtia s\ cad\ pe mas\. Pre] de cteva clipe, fa]a-i deveni aproape stacojie, apoi reveni la rozul s\n\tos. Va trebui s\ discut problema `n consiliul de administra]ie. Pendergast zmbi u[or. Un `nceput excelent. Cred c\ muzeul poate fi l\sat s\ g\seasc\ singur solu]ii pentru aceast\ mic\ problem\ nu sunte]i de p\rere, domnule Brisbane? Cu condi]ia ca eu s\ primesc pu]in ajutor din partea doamnei doctor Kelly. Urm\ un moment de t\cere. Apoi Brisbane ridic\ privirea, de data aceasta cu o expresie total diferit\. ~n]eleg. {i v\ asigur c\ nu-i vor r\pi doamnei doctor prea mult din pre]iosul s\u timp. Sigur c\ nu, zise Brisbane. Cea mai mare parte a muncii se va desf\[ura `n arhiv\. Va fi la dispozi]ia dumneavoastr\, `n caz c\ ve]i avea nevoie de dumneaei. Brisbane d\du din cap. Vom face tot posibilul s\ evit\m orice fel de publicitate negativ\. Desigur, tot ce am discutat acum are caracter confiden]ial. Desigur. ~ntotdeauna a[a e cel mai bine. Vreau doar s\ mai adaug c\ nu doamna doctor Kelly m-a c\utat pe mine. Eu i-am impus aceast\ sarcin\. M-a informat deja c\ dumneaei ar prefera s\-[i continue activitatea obi[nuit\. Desigur.
68

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Un v\l de cea]\ c\zuse peste chipul lui Brisbane. Norei `i era greu s\-[i dea seama ce era `n mintea lui. Se `ntreb\ dac\ acest joc al lui Pendergast avea s\-i aduc\ mai trziu probleme cu cei din conducerea muzeului. Probabil c\ da. ~i arunc\ agentului o privire `nc\rcat\ de repro[uri. De unde a]i spus c\ sunte]i? `ntreb\ Brisbane. Nu v-am spus. Din New Orleans. Numaidect, Brisbane se l\s\ s\ cad\ `napoi `n fotoliu [i zise cu un zmbet: New Orleans. Desigur. Ar fi trebuit s\-mi dau seama dup\ accent. Sunte]i cam departe de cas\, domnule Pendergast. Pendergast f\cu o plec\ciune, ]innd u[a deschis\ pentru Nora. Femeia ie[i, `n stare de [oc. Odat\ ajun[i `n hol, se opri [i i se adres\ lui Pendergast: M-ai luat complet pe nepreg\tite. Habar n-am avut ce vrei s\ faci pn\ cnd am intrat `n biroul lui Brisbane. M\ deranjeaz\ asta. Pendergast o privi cu ochii s\i sp\l\ci]i. Metodele mele sunt neortodoxe, dar au un avantaj. {i care, m\ rog? Func]ioneaz\. Bine, dar cu cariera mea cum r\mne? Pendergast zmbi. ~mi permi]i s\ dau un pronostic? La urma urmei, de ce nu? La sfr[itul pove[tii \steia, vei fi promovat\. Nora pufni. Cum s\ nu! Dup\ ce mi-ai [antajat [i mi-ai umilit [eful, sigur c-o s\ m\ promoveze! M\ tem c\ nu-mi sunt deloc simpatici birocra]ii. E un obicei extrem de prost, dar de care e foarte greu s\ m\ dezbar. Cu toate astea, doctore Kelly, vei vedea c\ umilirea [i [antajul, folosite ra]ional, pot avea efecte miraculoase. ~n dreptul sc\rii, Nora se opri din nou. Nu mi-ai r\spuns la `ntrebare. De ce este FBI-ul interesat de ni[te crime care s-au petrecut cu mai bine de un secol `n urm\?
69

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Toate la timpul lor, doctore Kelly. Deocamdat\, s\ spunem doar c\, la un nivel pur personal, g\sesc aceste crime... interesante. Ceva din felul `n care Pendergast spusese interesante `i produse Norei fiori pe [ira spin\rii.

OAMENI DE {TIIN}|

71

UNU

Vasta arhiv\ central\ a muzeului era jos, `n fundul unui subsol. Nu ajungeai la ea dect dup\ ce schimbai o serie de lifturi, str\b\teai mai multe coridoare `ntortocheate, coborai [i urcai mai multe sc\ri [i traversai cteva pasaje. Nora nu mai fusese niciodat\ la arhiv\ de fapt, nici m\car nu cuno[tea pe cineva care s\ fi fost vreodat\ acolo , [i, pe m\sur\ ce cobora tot mai adnc `n str\fundurile muzeului, se `ntreba dac\ nu cumva gre[ise drumul la un moment dat. ~nainte s\ accepte postul de la muzeu, mersese `ntr-unul dintre tururile acelea lungi [i `ntortocheate, strecurndu-se prin galeriile parc\ f\r\ sfr[it. Auzise toate statisticile: era cel mai mare ca dimensiuni muzeu din lume, format din dou\zeci [i patru de cl\diri legate `ntre ele, construite `n secolul al XIX-lea, care alc\tuiau un ciudat labirint de peste trei mii de `nc\peri [i aproape trei sute de kilometri de pasaje. Dar ni[te simple cifre nu puteau reda senza]ia de claustrofobie pe care ]i-o d\deau nesfr[itele coridoare pustii. Sunt att de sinistre, `[i spuse Nora, c\ pn\ [i Minotaurul ar fi f\cut aici o c\dere nervoas\. Se opri, se uit\ la hart\ [i oft\. Un pasaj lung, de c\r\mid\, i se deschidea `n fa]\, luminat de un [ir de becuri cu protec]ii din fier un alt pasaj se deschidea din acesta, `n unghi drept. Pretutindeni se sim]ea miros de praf. Avea nevoie de un reper, de un punct fix care s-o ajute s\ se orienteze. Privi `n jur. ~n apropiere, pe o u[\ de metal `ncuiat\ cu lac\t, era o t\bli]\ mncat\ de vreme: Brontoteride. Pe o alt\ u[\, de cealalt\ parte a holului, scria: Calicotere [i Tapiroizi. Se uit\ din nou
73

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

la harta mult prea mare pentru a fi practic\ [i-[i d\du `n sfr[it, cu mare greutate, seama unde se afl\. Se p\rea c\, `n cele din urm\, nu se pierduse totu[i: arhiva era chiar `n fa]a ei, dup\ col]. Celebrele ultime cuvinte, `[i spuse `n timp ce `nainta, ecourile pantofilor cu toc r\sunnd la fiecare pas f\cut pe podeaua de beton. Se opri `n fa]a unor u[i masive, de stejar, extrem de vechi [i pline de zgrieturi, pe care scria: Arhivele Centrale. B\tu la u[\, ascultnd cioc\niturile r\sunnd cu ecou, ca un ropot, de cealalt\ parte. Dintr-odat\, auzi fo[net de hrtii, bufnitura unei c\r]i c\zute [i pe cineva care-[i cur\]a, f\r\ prea mult\ delicate]e, gtul. O voce pi]ig\iat\ strig\: O clip\, v\ rog! Se auzi un mers greoi [i [ov\it, apoi mai multe z\voare trase. U[a se deschise, [i `n prag ap\ru un b\rbat `n vrst\, scund [i rotofei. Avea un nas imens, ro[u [i coroiat, [i o [uvi]\ de p\r alb cobornd de pe cupola str\lucitoare de deasupra acestuia. Cnd ridic\ privirea spre Nora, un zmbet de `ntmpinare ap\ru pe fa]a b\rbatului, alungnd urma de melancolie de pe chipul s\u str\b\tut de vene grose. Ah, intra]i! Intra]i, v\ rog! spuse el. Nu v\ speria]i de toate lac\tele astea. Oi fi eu b\trn, dar nu mu[c. Fortunate senex!1 Nora f\cu un pas `n fa]\. Era praf peste tot, chiar [i pe reverul tocit al hainei b\rbatului. O lamp\ cu un abajur verde arunca o lumin\ palid\ deasupra unui birou vechi, umplut pn\ la refuz cu c\r]i. ~ntr-o parte, era o ma[in\ de scris, marca Royal, poate singurul lucru din `nc\pere care nu era acoperit de praf. ~n spatele biroului, Nora vedea rafturile de ipsos, `nc\rcate de c\r]i [i de cutii, `ntinzndu-se, pierzndu-se `n `ntuneric ca `ntr-un ocean. ~n lumina slab\, era imposibil s\-]i dai seama ct de departe se `ntindea `nc\perea. Dumneavoastr\ sunte]i Reinhart Puck? `ntreb\ Nora. B\rbatul d\du viguros din cap, f\cnd s\-i salte obrajii rotunzi [i papionul de la gt. La dispozi]ia dumneavoastr\. Se aplec\ [i, pre] de-o clip\, Nora se temu chiar c\ avea s\-i s\rute mna. ~n loc de aceasta, se auzi din nou acel sunet de flegm\ for]at\ s\ se duc\ `napoi pe gt, de unde venise.
1

Fericit b\trn! traducere din limba latin\, citat din Virgiliu (n.tr.)
74

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Caut informa]ii despre... despre vitrinele de curiozit\]i, continu\ Nora, `ntrebndu-se dac\ aceasta era forma corect\ de plural. B\rbatul, ocupat s\ `nchid\ la loc u[a, `i arunc\ o privire peste um\r, cu ochii umezi dintr-odat\ lumina]i. Ah! A]i venit unde trebuie. Muzeul a `nghi]it cele mai multe vitrine din zilele de `nceput ale New Yorkului. Avem toate colec]iile, toate documentele lor. De unde s\ `ncepem? Trnti ultimul z\vor, apoi `[i frec\ minile, zmbind, evident fericit c\ putea fi de folos cuiva. A existat o vitrin\ de curiozit\]i `n partea de jos a Manhattanului, cunoscut\ sub numele de Vitrina lui Shottum. B\rbatul `ncre]i o sprncean\. Shottum... Ah, da. Da, `ntr-adev\r! A avut chiar mare trecere la vremea ei Vitrina lui Shottum. Dar s\ `ncepem cu `nceputul! V\ rog s\ v\ scrie]i numele `n registru. ~i f\cu semn Norei s\-l urmeze `n spatele biroului, de unde scoase un catastif mare, legat `n piele, att de vechi [i de ros, `nct Nora fu tentat\ s\-i cear\ un toc. Lu\ `ns\ pixul pe care i-l `ntindea b\rbatul [i-[i not\ `n registru numele [i departamentul `n care lucra. De ce attea lac\te [i z\voare? `ntreb\ ea, `napoindu-i pixul. Credeam c\ toate obiectele de valoare, aurul, diamantele [i restul, sunt p\strate `n Zona de siguran]\. Ideile noii administra]ii. Au ad\ugat toate m\surile astea de siguran]\ dup\ nepl\cerile de acum c]iva ani. Nu c\ am fi noi prea ocupa]i. Vin pe-aici doar cercet\torii [i cei `nscri[i la doctorat sau cine [tie ce bog\ta[ pe care-l apuc\ interesul pentru istoria [tiin]elor naturale. Se `ntoarse la registru, apoi se `ndrept\ spre un panou uria[ cu `ntrerup\toare de culoarea filde[ului [i lovi cteva dintre ele. Adnc, `n mijlocul spa]iului vast, se z\ri o str\fulgerare, apoi o alta [i, `n cele din urm\, ap\ru o lumin\ difuz\. Puck `ncepu s\ se `ndrepte spre ea, cu pa[i `nce]i [i `mpiedica]i, trndu-[i picioarele pe podeaua de piatr\. Nora veni `n urma lui, privind `n sus, la pere]ii `ntuneca]i, acoperi]i de rafturi. Avea senza]ia c\ mergea printr-o p\dure deas\, `nspre lumina `mbietoare a unei c\su]e ce se z\rea `n dep\rtare.
75

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Vitrinele de curiozit\]i, unul dintre subiectele mele preferate. Dup\ cum f\r\ `ndoial\ [ti]i, prima a fost a lui Delacourte, `nfiin]at\ `n 1804. Ecourile vocii lui Puck r\sunau pe deasupra umerilor s\i grbovi]i. Era o colec]ie minunat\. Un glob ocular `ntreg, murat `n whisky, un set de din]i de hipopotam, trompa unui mastodont, g\sit\ `ntr-o mla[tin\ din New Jersey. {i, desigur, ultimul ou de pas\re Dodo, de Rodrigues Solitaire, mai exact. Oul a fost adus `ntreg, `ntr-o lad\, dar, dup\ ce l-au expus, a `nceput s\ prezinte cr\p\turi [i... Aha! Am ajuns. Se opri brusc, `ntinse mna [i trase o cutie de pe un raft `nalt, apoi `i deschise capacul. ~n loc de materialele din Vitrina lui Shottum, pe care Nora spera s\ le vad\, ap\ru `n schimb coaja unui ou, spart\ `n trei buc\]i. Nu se [tie de unde provin aceste lucruri, a[a c\ nu au putut fi introduse `n colec]iile de baz\ ale muzeului. De aceea le p\str\m noi aici. Ar\t\ plin de respect spre buc\]ile de coaj\ de ou, lingndu-[i buzele. Vitrina de Istorie Natural\ a lui Delacourte. Cereau o tax\ de dou\zeci [i cinci de cen]i la intrare, o sum\ m\ricic\ la acea vreme. Dup\ ce puse cutia la loc, b\trnul d\du jos de pe un raft adiacent o serie de trei bibliorafturi legate `ntre ele [i `ncepu s\ le frunz\reasc\. Ce vre]i s\ [ti]i despre Vitrina lui Delacourte? Vitrina lui Shottum, de Exponate Naturale [i Curiozit\]i este ceea ce m\ intereseaz\ de fapt. John Canaday Shottum. Nora `[i `nfrn\ ner\bdarea. Cu siguran]\, nu avea nici un rost s\ `ncerce s\-l zoreasc\ pe domnul Puck. Da, da, Shottum. ~[i relu\ frunz\reala printre [irurile de cutii, de dosare [i c\r]i. Cum a achizi]ionat muzeul aceste vitrine? `ntreb\ Nora. Dup\ ce s-a deschis Muzeul de Istorie Natural\, cu intrare liber\, majoritatea vitrinelor au r\mas f\r\ clien]i. Desigur, multe dintre exponatele lor erau ni[te falsuri grosolane, [ti]i bine. Unele `ns\ aveau o considerabil\ valoare [tiin]ific\. Atunci cnd vitrinele au dat faliment, McFadden, unul dintre primii custozi de-aici, le-a cump\rat pentru muzeu. Falsuri, spune]i?
76

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Puck d\du din cap cu gravitate. Coseau cte dou\ capete la un vi]el. Luau cte-un os pe care-l vopseau `n maro [i spuneau c-a fost al unui dinozaur. Avem [i a[a ceva. Puck trecu la rndul urm\tor. Nora veni repede `n urma lui, `ncercnd s\ g\seasc\ un mod de a ghida acest torent de informa]ii `n direc]ia pe care [i-o dorea. Vitrinele erau `n mare vog\. Chiar [i P.T. Barnum a avut la un moment dat una, numit\ Muzeul American al lui Scudder. El a ad\ugat [i exponate vii. {i acesta, tn\ra mea doamn\, a fost `nceputul circului. Exponate vii? O prezenta, de exemplu, pe Joice Heth, o negres\ scoflcit\ despre care Barnum sus]inea c\ ar fi fost d\daca lui George Washington, `n vrst\ de 161 de ani. Frauda a fost demascat\ chiar de tat\l lui, Tinbury McFadden al nostru. Tinbury McFadden? Nora `ncepuse s\ intre-n panic\. Avea s\ mai ias\ vreodat\ din locul \sta? Tinbury McFadden. A fost custode aici, pe la sfr[itul secolului al XIX-lea. Avea un interes deosebit pentru vitrinele de curiozit\]i. Straniu individ. A disp\rut pur [i simplu `ntr-o bun\ zi. Pe mine m\ intereseaz\ Vitrina lui Shottum! John Canaday Shottum! Ajungem [i acolo, domni]\, spuse Puck, cu un u[or tremur de iritare `n voce. Nu avem prea multe de la Vitrina lui Shottum. A ars `n 1881. Cele mai multe dintre exponatele de acolo fuseser\ adunate de un b\rbat pe nume Marysas. Alexander Marysas, spuse Nora, `ncercnd s\-l ]in\ pe b\rbatul de lng\ ea concentrat asupra subiectului care o interesa. Ei, \la da, individ ciudat. Marysas provenea dintr-o familie bogat\ din New York. A murit `n Madagascar. Mi se pare c\ [eful de trib a f\cut o umbrel\ din pielea lui, ca s\-[i apere nepotul de soare...
77

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

~[i continuar\ drumul printr-un labirint de rafturi care gemeau sub greutatea hrtiilor, a cutiilor [i a obiectelor bizare. Puck mai ap\s\ cteva `ntrerup\toare. Alte lumini se aprinser\ `n fa]a lor `n timp ce primele se stingeau `n urm\, l\sndu-i `ntr-o insul\ de lumin\ `n mijlocul unui ocean de `ntuneric. Ajunser\ `n dreptul unei zone deschise `ntre rafturi, unde st\teau cteva specimene mari, a[ezate pe postamente de lemn un mamut bl\nos, ponosit, dar `nc\ uria[; un elefant alb; o giraf\ f\r\ cap. Nora sim]i c\ i se strnge inima cnd Puck se opri. Vechile vitrine ar fi f\cut orice ca s\ atrag\ publicul cu bani. Uita]i-v\ la puiul \sta de mamut. G\sit `nghe]at, `n Alaska. B\g\ mna sub exponat [i ap\s\ ceva; se auzi un clichet, [i se deschise o trap\ `n mijlocul bur]ii animalului. F\cea parte din rutina spectacolului. Un anun] informa vizitatorii c\ mamutul fusese `nghe]at de mai bine de o sut\ de mii de ani [i c\ un savant avea s\ `ncerce s\-l dezghe]e [i s\-l readuc\ la via]\. ~nainte de `nceperea spectacolului, un om de statur\ mic\ intra prin trapa din burt\. Dup\ ce sala se umplea de spectatori, un alt om, care se d\dea drept om de [tiin]\, venea [i ]inea o predic\, dup\ care `nc\lzea a[a-zisul animal cu c\rbuni `ncin[i. Apoi cel din\untru `ncepea s\ se mi[te [i s\ scoat\ sunete. To]i spectatorii fugeau `n cteva clipe. Puck chicoti. Oamenii erau mult mai creduli `n acele vremuri, nu-i a[a? ~ntinse din nou mna [i `nchise cu mare grij\ trapa. Da, da, zise Nora. Ce-mi spune]i este foarte interesant, domnule Puck, [i apreciez c\-mi oferi]i asemenea informa]ii. Dar timpul m\ preseaz\, [i a[ dori foarte mult s\ v\d acum materialele de la Vitrina lui Shottum. Am ajuns. Puck aduse lng\ ei o scar\ metalic\ pe ro]i, urc\ pe ea `n `ntuneric [i cobor` curnd cu o cutie micu]\. O terque quaterque beati!1 Iat\-l [i pe domnul Shottum. M\ tem c\ nu a avut cea mai interesant\ vitrin\. {i, de vreme ce a ars, n-am r\mas cu prea multe de pe urma ei nu avem dect vreo cteva hrtii. Puck deschise cutia [i privi `n\untru. Dumnezeule, ce dezastru! bomb\ni el
1

Oh, de trei, de patru ori ferici]i, Eneida, I, 94 (n.tr.)


78

VITRINA DE CURIOZIT|}I

dezaprobator. Nu `n]eleg, avnd `n vedere... Ei, asta e! Dup\ ce termina]i, pot s\ v\ ar\t documentele vitrinei lui Delacourte. Mult mai clare. M\ tem c\ nu am timp, cel pu]in nu azi. Puck mri nemul]umit. Nora `l privi [i se sim]i dintr-odat\ cuprins\ de un sentiment de mil\ pentru b\trnelul singuratic. Ah, uite o scrisoare de la Tinbury McFadden, zise Puck, sco]nd din cutie o hrtie `ng\lbenit\. L-a ajutat pe Shottum s\ clasifice mamiferele [i p\s\rile. D\dea sfaturi multor de]in\tori de vitrine. F\r\ s\ le cear\ bani. Citi mai departe. Era prieten apropiat cu Shottum. Nora se gndi pre] de-o clip\. Pot s\ iau cutia asta cu mine? Va trebui s\ v\ uita]i la ea `n camera de cercetare. Nu ave]i voie so scoate]i din arhiv\. ~n]eleg. Nora f\cu o pauz\, cufundat\ `n gnduri. A]i spus c\ Tinbury McFadden `i era prieten apropiat lui Shottum? Ave]i [i documentele lui aici? Dac\ le avem aici? Dumnezeule mare, avem mun]i `ntregi cu documente de-ale lui. {i cu colec]ii de-ale lui. Avea [i el o vitrin\ impresionant\, dar nu a expus-o niciodat\. A l\sat-o muzeului; exponatele nu aveau date de provenien]\ [i era plin\ de falsuri, a[a c\ a fost aruncat\ aici. ~n scopuri istorice. Au spus c\ e lipsit\ de valoare [tiin]ific\. Puck pufni. C\ nu merit\ s\ stea printre colec]iile principale. Pot s-o v\d? Desigur, desigur! {i Puck o lu\ iar din loc, `ntr-o nou\ direc]ie. E chiar dup\ col]. Se oprir\ aproape de cap\t nu mai erau dect dou\ etajere. Pe partea de sus a etajerei `n dreptul c\reia st\teau acum erau mai multe hrtii dect cutii. Deasupra unei cutii era un titlu de crean]\, la care era anexat un inventar al bunurilor donate de J.C Shottum lui T.F. McFadde, ca plat\ pentru serviciile aduse [i promise. Pe raftul de mai jos erau `ndesate o serie de obiecte bizare. Aplecndu-se deasupra lor, Nora v\zu animale `mp\iate `nf\[urate `n hrtie cerat\ [i
79

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

legate cu sfoar\, fosile cu un aspect dubios, un porc cu dou\ capete, care plutea `ntr-un borcan cu formol, o anaconda r\sucit\ `ntr-un nod uria[, de un metru [i jum\tate, o g\in\ `mp\iat\, cu [ase picioare [i patru aripi, [i o cutie ciudat\, f\cut\ din laba piciorului unui elefant. Puck `[i sufl\ nasul ca o trompet\ [i se [terse la ochi. Bietul Tinbury s-ar r\suci `n mormnt dac\ ar [ti unde a ajuns scumpa lui colec]ie. El credea c\ avea o valoare [tiin]ific\ inestimabil\. Desigur, asta se `ntmpla `ntr-o vreme cnd cei mai mul]i dintre custozii muzeului erau amatori, f\r\ prea multe cuno[tin]e [tiin]ifice. Nora ar\t\ spre titlul de crean]\. Biletul \sta pare s\ indice faptul c\ Shottum i-a donat lui McFadden o parte dintre specimenele sale, la schimb pentru ajutorul acordat. O practic\ obi[nuit\. A[adar, o parte din ce-i aici provine din Vitrina lui Shottum? F\r\ `ndoial\. A[ putea examina [i aceste specimene? Chipul lui Puck se `nsenin\. Duc totul `n camera de cercetare [i a[ez obiectele pe mese. Cnd sunt gata, v\ anun]. Ct crede]i c\ dureaz\? O zi. Chipul b\trnului radia de fericirea produs\ de faptul c\ se putea face util. Nu ave]i nevoie s\ v\ ajute cineva? Oh, da. O s\ m-ajute asistentul meu, Oscar. Nora privi `n jur. Oscar? Oscar Gibbs. De obicei lucreaz\ sus, la Osteologie. Nu primim prea multe vizite aici. Dar, pentru o treab\ special\ ca asta, `l chem jos. Sunte]i foarte amabil, domnule Puck. Amabil? Pl\cerea e de partea mea, v\ asigur, domni]\ drag\. Voi veni `nso]it\ de un coleg. O expresie de stinghereal\ `i `ntunec\ chipul lui Puck.
80

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Un coleg? Sunt reguli `n leg\tur\ cu asta, [ti]i, noile m\suri de siguran]\... Ezit\, aproape ru[inat. Reguli? Nu li se permite accesul dect angaja]ilor muzeului. ~nainte, arhiva era deschis\ tuturor, dar acum accesul a fost restric]ionat, fiind permis doar personalului muzeului. {i mandatarilor. Domnul agent special Pendergast are... leg\tur\ cu muzeul. Agentul Pendergast? Da, numele `mi sun\ cunoscut... Pendergast. Mi-l amintesc acum. Domnul din sud. Of, Doamne! O expresie de nepl\cere umbri pre] de-o clip\ chipul b\rbatului. Ei, asta e. Cum dori]i. V\ a[tept pe amndoi mine, la ora nou\.

DOI

Patrick Murphy OShaughnessy st\tea `n biroul c\pitanului de sec]ie, a[teptndu-l s\ termine de vorbit la telefon. A[tepta de cinci minute, dar `n tot acest timp Custer nu catadicsise nici m\car s\ priveasc\ `n direc]ia lui. Fapt care nu-l deranja ctu[i de pu]in pe OShaughnessy. Se uita pe pere]i, f\r\ vreun interes anume, ochii mutndu-i-se de la pl\cu]ele comemorative la trofeele c[tigate `n concursuri de poligon, oprindu-se `n cele din urm\ asupra tabloului de pe peretele opus. ~nf\]i[a o c\su]\ `n mijlocul unui lac, `ntr-o noapte cu lun\ plin\, cu ferestrele aruncnd o str\lucire g\lbuie peste apele din jur. ~ntreaga Sec]ie 7 g\sea o inepuizabil\ surs\ de amuzament `n faptul c\ distinsul lor c\pitan, care se pretindea att de cult [i de manierat, expusese cu mndrie `n biroul s\u un tablou de catifea. C]iva avuseser\ chiar ideea s\ pun\ mn\ de la mn\ pentru a strnge banii necesari pentru a `nlocui minun\]ia cu ceva mai pu]in revolt\tor. OShaughnessy rsese ini]ial `mpreun\ cu ei, dar acum acest lucru i se p\rea demn de toat\ mila. Era de-a dreptul jalnic. Sunetul telefonului a[ezat `n furc\ `l trezi din reverie. Ridic\ privirea [i-l v\zu pe Custer ap\snd butonul de interfon. Sergent Noyes, intr\ pu]in, te rog. OShaughnessy privi `n alt\ direc]ie. Nu era un semn bun. Herbert Noyes, transferat recent de la Interne, era noul asistent personal al lui
82

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Custer [i un lingu[itor de prim\ clas\. Cu siguran]\, `l a[tepta ceva nepl\cut. ~ntr-o secund\, Noyes intr\ `n birou, cu obi[nuitul s\u zmbet mieros `ntins pe fa]a ca de dihor. ~l salut\ pe Custer cu un gest politicos al capului, ignorndu-l pe OShaughnessy, apoi se a[ez\ pe scaunul cel mai apropiat de biroul c\pitanului, mestecnd gum\, ca de obicei. Tapi]eria de piele, de culoare ro[u-`nchis, abia dac\ f\cu vreo cteva cute sub greutatea trupului usc\]iv al asistentului. Intrase att de repede, `nct OShaughnessy avu senza]ia c\ tr\sese cu urechea, de cealalt\ parte a u[ii. Mai mult ca sigur, a[a [i fusese. Abia acum Custer se `ntoarse spre OShaughnessy. Paddy! `ncepu el cu vocea lui pi]ig\iat\ [i slab\. Cum o mai duce ultimul ofi]er irlandez din poli]ia american\? OShaughnessy a[tept\ suficient de mult timp `nct r\spunsul s\u s\ par\ insolent. M\ cheam\ Patrick, domnule. Patrick, Patrick... Credeam c\ ]i se spune Paddy, continu\ Custer, ceva mai dezumflat. Mai sunt `nc\ mul]i ofi]eri irlandezi `n poli]ia american\, domnule. Da, da, dar pe c]i `i cheam\ Patrick Murphy OShaughnessy? |sta zic [i eu nume de irlandez! E un fel de Chaim Moishe Finkelstein sau Vinnie Scarpetta Gotti della Gambino. Etnic. Foarte etnic. Dar, hei, nu m\-n]elege gre[it. Etnic e un lucru bun. Foarte bun, `nt\ri Noyes. ~ntotdeauna am spus c\ avem nevoie de diversitate `n trupele noastre. Nu-i a[a? Sigur, r\spunse OShaughnessy. Cu toate astea, Patrick, avem o mic\ problem\. Acum cteva zile, treizeci [i [ase de schelete au fost descoperite pe un [antier din circumscrip]ia sec]iei noastre. Poate c-ai auzit. Am supravegheat personal investiga]ia. Este vorba despre de un proiect Moegen Fairhaven. Ai auzit de ei? Sigur c\ da.
83

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

OShaughnessy arunc\ o privire t\ioas\ spre stiloul exagerat de mare, marca Montblanc, din buzunarul c\m\[ii lui Custer. Domnul Fairhaven f\cuse cadou astfel de stilouri tuturor c\pitanilor de sec]ie din Manhattan, de Cr\ciunul trecut. Palmares impresionant. Mul]i bani, mul]i prieteni. Oameni buni. Ei, acum vezi tu, Patrick, scheletele astea au peste o sut\ de ani. Se pare c\ un nebun de pe la sfr[itul secolului al XIX-lea i-a omort pe to]i ace[ti oameni [i i-a ascuns `ntr-o pivni]\. M\ urm\re[ti? OShaughnessy d\du din cap. Ai avut vreodat\ de-a face cu FBI-ul? Nu, domnule. Au tendin]a s\-i subestimeze pe poli]i[tii de rnd, s\-i cread\ mai pro[ti dect ei. Prefer\ s\ ne ]in\ `n `ntuneric. Ba chiar `i amuz\ treaba asta. E un fel de joc al lor, spuse Noyes. Avea un fel de mo] `n vrful capului. Era greu s\ ai p\rul uleios cnd erai tuns att de scurt, `ns\ lui Noyes `i reu[ea uneori aceast\ performan]\. Exact a[a este, `l aprob\ Custer. ~n]elegi ce spunem, Patrick? Sigur. ~i spuneau c\ aveau s\-i trnteasc\ pe cap o misiune de rahat, `n care era implicat [i FBI-ul, asta-i spuneau. Bun. Nu [tiu de ce, dar ne-am procopsit cu un agent FBI care-[i vr\ nasul `n toat\ povestea asta. Nu vrea s\ ne spun\ de ce-l intereseaz\. Nici m\car nu-i de pe-aici. E tocmai din New Orleans, dac\-]i vine s\ crezi. ~ns\ are tupeu. ~nc\ mai fac s\p\turi s\ v\d ce-i cu el. Nici b\ie]ii de la biroul din New York nu-l `nghit mai mult dect mine. Mi-au povestit cte ceva despre el, [i nu mi-a pl\cut deloc ce-am aflat. Oriunde merge, individul \sta atrage belelele dup\ el. M\ urm\re[ti? Da, domnule. A dat telefoane pe peste tot. Vrea s\ vad\ oasele. Vrea s\ vad\ raportul specialistului patolog. Vrea s\ scoat\ totul la lumin\. Nu pare s\-i intre `n cap c\ `ntreaga poveste este deja istorie. A[a c\, acum,
84

VITRINA DE CURIOZIT|}I

domnul Fairhaven este `ngrijorat. N-ar vrea s\ fac\ totu[i cineva din ]n]ar arm\sar, `n]elegi? Va trebui s\ `nchirieze apartamentele alea, pricepi ce vreau s\ spun? {i, cnd domnul Fairhaven e `ngrijorat, `l sun\ pe primar. Primarul `l sun\ pe comisarul Rocket. Comisarul sun\ la comandant. {i comandantul m\ sun\ pe mine. Ceea ce `nseamn\ c\ acum eu sunt `ngrijorat. OShaughnessy d\du din cap. Ceea ce `nseamn\ c\ ar trebui s\ fiu [i eu `ngrijorat, dar uite c\ nu sunt. Foarte `ngrijorat, spuse Noyes. OShaughnessy `[i relax\ mu[chii fe]ei afi[nd cea mai destins\ [i mai senin\ expresie cu putin]\. A[a c\ uite ce-o s\ se `ntmple. Te desemnez pe tine s\ fii leg\tura insului \stuia cu NYPD. Te ]ii de el ca musca de... miere. Vreau s\ [tiu ce face, unde se duce [i mai ales ce pune la cale. Dar s\ nu te-mprietene[ti prea tare cu el. Nu, domnule. ~l cheam\ Pendergast. Agent special Pendergast. Custer `ntoarse o foaie de hrtie. Of, Doamne! Nu mi-au dat nici m\car prenumele lui. Nu conteaz\. }i-am aranjat o `ntlnire cu el, la dou\ dup\-amiaza. Treaba ta e s\-l aju]i, asta-i varianta oficial\. Dar nu-l ajuta prea tare. A p\c\lit mult\ lume. Poftim, cite[te singur! OShaughnessy lu\ dosarul pe care i-l `ntindea c\pitanul. Dori]i s\ r\mn `n uniform\, domnule? P\i asta-i [i ideea. Dac\ are tot timpul dup\ el un poli]ist `n uniform\, n-o s\-[i mai poat\ da atta-n stamb\. M\-n]elegi? Da, domnule. C\pitanul se l\s\ pe sp\tarul scaunului [i-l m\sur\ sceptic din priviri. Crezi c\ te descurci, Patrick? OShaughnessy se ridic\. Sigur.
85

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Fiindc\ ]i-am remarcat atitudinea din ultima vreme, spuse Custer, ducndu-[i un deget la nas. ~]i dau un sfat: p\streaz-o pentru Pendergast. O astfel de atitudine e ultimul lucru de care ai nevoie. Am `n]eles, domnule. Sunt aici doar ca s\ p\zesc [i s\ protejez. Rosti ultimele cuvinte cu cel mai pronun]at accent irlandez de care fu `n stare. O diminea]\ pl\cut\, domnule c\pitan. ~n timp ce ie[ea din birou, OShaughnessy `l auzi pe Custer morm\indu-i lui Noyes: Figurantul!

TREI

O dup\-amiaz\ perfect\ pentru a admira un muzeu, spuse Pendergast, privind spre cerul care `ncepea s\ se `ntunece. Patrick Murphy OShaughnessy se `ntreb\ dac\ era o glum\. St\tea pe treptele sec]iei de poli]ie de pe Elizabeth Street, privind `n gol. Toat\ chestia asta era o glum\. Agentul \sta FBI ar\ta mai degrab\ a antreprenor de pompe funebre dect a poli]ist cu costumul lui negru, cu p\rul blond, aproape alb, cu accentul \la `mprumutat parc\ dintr-un film prost. Se `ntreb\ cum reu[ise a[a o caricatur\ s\ treac\ de Quantico1. Muzeul Metropolitan de Art\ este o paradigm\ cultural\, domnule sergent. Unul dintre cele mai impresionante muzee de art\ din lume. Dar, desigur, [tii deja asta. Mergem? OShaughnessy ridic\ din umeri. Muzee sau altceva, avea ordin s\ se ]in\ dup\ tipul \sta. Ce misiune ingrat\! ~n timp ce coborau treptele, o ma[in\ lung\, argintie, ap\ru parc\ alunecnd `n fa]a lor, ie[ind din col]ul `n care st\tuse pn\ atunci. Pre] de-o clip\, lui OShaughnessy nu-i veni s\ cread\. Un Rolls! Pendergast deschise portiera. Captur\ de droguri? `ntreb\ OShaughnessy. Nu. Ma[ina personal\. Normal. New Orleans. To]i erau un pic s\ri]i acolo. Acum `l citise pe individ. Probabil c\ venise aici s\ ancheteze cine [tie ce caz de trafic
1

Baz\ american\ pentru antrenarea ofi]erilor (n.tr.)


87

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

de droguri. Poate Custer voia s\ se bage [i el. De-aia `l pusese tocmai pe el, dintre to]i b\ie]ii, s\-l urm\reasc\ pe Pendergast. Treaba p\rea din ce `n ce mai urt\. Pendergast ]inea `n continuare portiera deschis\. Dup\ dumneata! OShaughnessy se strecur\ pe bancheta din spate, afundndu-se imediat `n tapi]eria moale, de piele crem. Pendergast urc\ lng\ el. La Muzeul Metropolitan! `i spuse el [oferului. Cnd Rollsul lu\ curba, OShaughnessy `l z\ri pe c\pitanul Custer stnd `n capul treptelor, privind `n urma lor. Rezist\ impulsului de a-i ar\ta un semn obscen. Se `ntoarse spre Pendergast [i-l privi intens. S-avem succes, domnule agent FBI! Se `ntoarse [i privi pe fereastr\. Nu primise nici un r\spuns de la cel\lalt. Numele meu e Pendergast, se auzi `n cele din urm\ vocea lui molcom\. Cum spui dumneata! OShaughnessy se uita mai departe pe fereastr\. L\s\ s\ treac\ un minut, apoi spuse: Ei, [i ce e la muzeu? Ni[te mumii moarte? N-am `ntlnit `nc\ nici o mumie vie, domnule sergent. Totu[i, nu raionul egiptean este cel care ne intereseaz\ acum. Un [mecher! OShaughnessy se `ntreb\ cte misiuni de genul \sta `l mai a[teptau. Doar fiindc\ f\cuse o gre[eal\, cu cinci ani `n urm\, to]i considerau c\-i puteau pune `n crc\ toate rahaturile. Ori de cte ori ap\rea o treab\ mai nepl\cut\, auzea: Avem o mic\ problem\, OShaughnessy, [i tu e[ti omul cel mai potrivit s\ se ocupe de ea. Dar, de cele mai mult ori, nu erau dect flecu[te]e. Individul \sta din Rolls ar\ta a domn mare. De data asta, era altfel. P\rea ceva ilegal. OShaughnessy se gndi la tat\l lui, mort de mult, [i se sim]i ru[inat. Slav\ Domnului c\ b\trnul nu mai era `n via]\ s\-l vad\ acum. Cinci genera]ii de poli]i[ti OShaughnessy, [i acum totul se dusese de rp\. Se `ntreb\ dac\ exista vreo metod\ s\ fac\ s\ treac\
88

VITRINA DE CURIOZIT|}I

mai repede cei unsprezece ani de care mai avea nevoie pn\ s\ se poat\ pensiona anticipat. Ei, care-i [mecheria? `ntreb\ OShaughnessy. Gata cu leneveala! De data asta, inten]iona s\ ]in\ urechile ciulite [i s\ stea cu ochii-n patru. Nu voia s\ se procopseasc\, din neaten]ie, cu cine [tie ce dandana. Domnule sergent? Ce-i? Nu-i nici o [mecherie. Sigur c\ nu, zise OShaughnessy pufnind. Niciodat\ nu e. ~[i d\du seama c\ agentul FBI `l privirea fix. Totu[i, nu `ntoarse capul spre el. Constat c\ ai c\zut victim\ unei ne`n]elegeri, domnule sergent, se auzi iar vocea t\r\g\nat\. Pe care ar fi bine s\ o clarific\m de `ndat\. Vezi dumneata, `mi dau seama cum de ai ajuns la aceast\ concluzie. Acum cinci ani, ai fost surprins de o camer\ de supraveghere `n timp ce luai dou\ sute de dolari de la o prostituat\, ca plat\ pentru eliberarea fetei. Strngere de mn\, a[a mi se pare c\ i se spune. Am dreptate? OShaughnessy sim]i o amor]eal\ brusc\, urmat\ de o furie mocnit\. Iar asta! Nu spuse nimic. Ce putea spune? Ar fi fost mai bine s\-l fi zdrobit pe loc. Caseta a fost trimis\ la Interne. Cei de la Interne ]i-au f\cut o vizit\. Dar au existat mai multe versiuni despre cele `ntmplate, f\r\ ca nimic s\ poat\ fi dovedit. Din nefericire `ns\, r\ul a fost f\cut, [i, din acel moment, dumneata ]i-ai v\zut cariera cum s\ spun... r\mas\ `n aer? OShaughnessy continua s\ priveasc\ pe fereastr\ cl\dirile care treceau `n goan\ pe lng\ ei. R\mas\ `n aer? Mai bine zis, `ngropat\ la fundul p\mntului. {i nu ]i s-a mai dat nici o misiune serioas\, doar cteva comisioane ambigue [i `ns\rcin\ri dubioase. A[a cum, f\r\ `ndoial\, consideri c\ este [i aceasta. OShaughnessy vorbi spre fereastr\, vocea lui sunnd `n mod inten]ionat obosit\.
89

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Pendergast, nu [tiu ce sfori `nvr]i, dar nu sunt obligat s\ te-ascult. Chiar nu sunt. Am v\zut caseta, zise Pendergast. Bravo ]ie! Am auzit-o, de exemplu, pe prostituat\ implorndu-te s\-i dai drumul, spunndu-]i c\ altfel pe[tele ei are s-o snopeasc\ `n b\taie. Am auzit-o apoi insistnd s\ iei cei dou\ sute de dolari, fiindc\ altfel pe[tele ar fi presupus c\ `l tr\dase. Pe de alt\ parte, ]i-a mai spus fata, dac\ luai banii, [i-ar fi imaginat doar c\ te-a mituit ca s\-i dai drumul [i ar fi l\sat-o `n pace. Am dreptate? A[a c\ i-ai luat. OShaughnessy `[i repetase `n mintea lui povestea asta de mii de ori. Dar ce mai conta? Nu fusese obligat s\ ia banii. Nici nu-i d\duse de poman\ cuiva. Pe[tii-[i b\teau prostituatele `n fiecare zi. Ar fi trebuit s-o lase-n voia sor]ii. A[a c\ acum e[ti cinic, e[ti obosit, ai ajuns s\-]i dai seama c\ `ntreaga idee de paz\ [i protec]ie nu e dect o fars\, mai ales acolo, pe str\zi, unde nu par s\ existe nici m\car no]iunile de bine [i de r\u, unde nici m\car nu ai pe cine s\ protejezi sau pe cine s\ aperi. Urm\ un moment de t\cere. Ai terminat cu analiza de caracter? `ntreb\ OShaughnessy. Deocamdat\. Mai vreau doar s\-]i spun c\, `ntr-adev\r, de data asta misiunea este dubioas\. Dar nu a[a cum crezi dumneata. Urm\torul moment de t\cere se `ntinse pe durata a cteva minute. Se oprir\ la un semafor, [i OShaughnessy profit\ de ocazie ca s\-i arunce lui Pendergast o privire fugar\. Agentul `ns\, ca [i cnd ar fi anticipat mi[carea, `i surprinse privirea [i `l privi fix `n ochi. OShaughnessy mai c\ s\ri de pe banchet\, att de repede `ntoarse capul. Ai avut cumva, din `ntmplare, ocazia s\ vezi expozi]ia de anul trecut? Istoria costumelor? Vocea lui Pendergast era acum calm\ [i pl\cut\. Ce anume? S\ `n]eleg c\ nu. Ai ratat un spectacol splendid. Metropolitanul are o colec]ie foarte frumoas\ de costume, unele datnd chiar de la `nceputul Evului Mediu. Majoritatea erau `n depozit. Anul trecut `ns\,
90

VITRINA DE CURIOZIT|}I

au organizat o expozi]ie `n care au ar\tat evolu]ia hainelor `n decursul ultimelor [ase secole. Absolut fascinant. {tiai c\ tuturor doamnelor de la curtea din Versailles a lui Ludovic al XIV-lea li se cerea s\ aib\ o talie de maximum treizeci [i trei de centimetri sau chiar mai pu]in? {i c\ rochiile lor cnt\reau `ntre cincisprezece [i dou\zeci de kilograme? OShaughnessy `[i d\du seama c\ nu [tia cum s\ r\spund\. Conversa]ia luase o `ntors\tur\ att de ciudat\ [i de nea[teptat\, `nct sergentul era, momentan, uluit. Mi s-a p\rut, de asemenea, interesat s\ aflu c\, `n secolul al XV-lea, buzunarele de la pantalonii b\rba]ilor... Spre marea u[urare a lui OShaughnessy, aceast\ prelegere fu `ntrerupt\ de scr]itul frnelor Rollsului, care vir\ brusc pentru a evita un taxi ce t\iase dintr-odat\ trei benzi. Barbari yankei! zise Pendergast f\r\ s\-[i piard\ calmul. Unde r\m\sesem? Ah, da, la buzunare... Rollsul era acum prins `n traficul din centrul ora[ului, [i OShaughnessy `ncepu s\ se `ntrebe `ngrozit ct avea s\ mai dureze drumul lor. Sala mare a Muzeului Metropolitan era placat\ cu marmur\ Beaux Arts, `mpodobit\ cu ghirlande mari de flori [i aproape insuportabil de aglomerat\. OShaughnessy r\mase mai `n spate `n vreme ce bizarul agent FBI discuta cu unul dintre voluntarii gr\bi]i de la biroul de informa]ii. Tn\ra ridic\ receptorul [i sun\ pe cineva, apoi `l puse `n furc\ avnd o expresie foarte iritat\. OShaughnessy `ncepu s\ se `ntrebe ce punea la cale Pendergast. Pe tot parcursul lungului lor drum prin ora[, nu spusese absolut nimic despre planul de ac]iune pe care inten]iona s\-l foloseasc\. Privi `n jur. Cu siguran]\, \[tia erau oameni din Upper East Side: cucoane `mbr\cate dup\ ultima mod\, p\[ind cu zgomot pe tocuri `nalte, copii de [coal\ `mbr\ca]i `n uniform\, frumos alinia]i [i civiliza]i, vreo c]iva academicieni cu haine `n carouri, plimbndu-se de colo-colo, cufunda]i `n gnduri. Cteva persoane `i aruncau priviri dezaprobatoare, ca [i cnd ar fi fost de prost gust s\ vii la Met `n uniforma de ofi]er de poli]ie. Sim]i un dispre] profund. Ni[te ipocri]i!
91

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Pendergast `i f\cu semn s\ se apropie, apoi intrar\ `n muzeu, trecnd `n goan\ pe lng\ oamenii a[eza]i la coada de bilete, pe lng\ o caset\ plin\ cu aur roman, lansndu-se, `n cele din urm\, `ntr-o adev\rat\ curs\ cu obstacole prin `nc\peri ticsite cu statui, vaze, tablouri, mumii [i tot felul de obiecte de art\. Pendergast vorbea tot timpul, dar era att de mult\ aglomera]ie [i o h\rm\laie att de asurzitore, `nct OShaughnessy nu prindea din zbor dect ni[te cuvinte sporadice. Trecur\ apoi printr-o serie de `nc\peri cu art\ asiatic\ mai aerisite [i ajunser\ `n cele din urm\ `n fa]a unei u[i de metal argintiu, str\lucitor. Pendergast o deschise f\r\ s\ bat\, [i se trezir\ `ntr-o camer\ mic\ recep]ia. O secretar\ izbitor de frumoas\ st\tea `n spatele unui birou de lemn deschis la culoare. Ochii fetei se m\rir\ u[or la vederea uniformei. OShaughnessy `i arunc\ o privire amenin]\toare. V\ pot ajuta? i se adres\ ea lui Pendergast, continund s\ arunce ocheade `ngrijorate spre OShaughnessy. Sergent OShaughnessy [i agent special Pendergast doresc o `ntrevedere cu doctorul Wellesley. Ave]i programare? Din nefericire, nu. Secretara ezit\. ~mi pare r\u. Agent special...? Pendergast. De la Biroul Federal de Investiga]ii. La aceste cuvinte, fata ro[i puternic. O clip\. Ridic\ telefonul. OShaughnessy auzi un ]rit `ntr-un birou lipit de recep]ie. Doctore Wellesley, spuse secretara, un agent special de la FBI, Pendergast, [i un ofi]er de poli]ie doresc s\ v\ vad\. Vocea care r\sun\ din birou fu auzit\ cu u[urin]\ de toat\ lumea. Era o voce vioaie, hot\rt\, de femeie, [i totu[i rece ca ghea]a. Att de inconfundabil, de englezeasc\, `nct OShaughnessy sim]i c\ i se zburle[te p\rul pe mn\.
92

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Cu excep]ia cazului `n care au venit s\ m\ aresteze, Heather, domnii `[i pot face o programare, la fel ca toat\ lumea. Sunt ocupat\. Zgomotul receptorului trntit `n furc\ fu la fel de inconfundabil. Secretara le arunc\ o privire care-i tr\da nervozitatea. Doamna doctor Wellesley... Dar Pendergast se `ndrepta deja spre biroul din\untrul c\ruia se auzise vocea. A[a mai vii de-acas\, `[i zise OShaughnessy, `n vreme ce Pendergast d\dea de perete u[a [i se posta ]eap\n `n prag. Cel pu]in individul, `n ciuda fasoanelor, [tia s\ se impun\. Nu se l\sa oprit de rahaturi. Vocea nev\zut\, `nc\rcat\ de sarcasm, str\punse aerul. Ah, proverbialul poli]ai cu piciorul `n u[\! P\cat c\ n-a fost `ncuiat\. Atunci ai fi putut s-o dobori cu bastonul. Pendergast parc\ nici n-ar fi auzit-o. Vocea lui melodioas\, dulce ca mierea, umplu biroul cu un farmec cald. Doctore Wellesley, am venit la dumneavoastr\ fiindc\ sunte]i expertul num\rul unu `n lume `n ceea ce prive[te istoria rochiilor. {i sper s\-mi permite]i s\ v\ spun c\ identificarea pe care a]i f\cut-o asupra [alurilor grece[ti din Virgina mi s-a p\rut, personal, fascinant\. De mult\ vreme m\ intereseaz\ acest subiect. Urm\ un scurt moment de t\cere. Lingu[eala, domnule Pendergast, `]i va permite cel pu]in s\ intri. OShaughnessy `l urm\ pe agent `ntr-un birou micu], dar foarte organizat. Mobila p\rea s\ fi venit direct din colec]iile muzeului, iar pe pere]i erau atrnate mai multe tablouri `n acuarel\, din secolul al XVIII-lea, `nf\]i[nd costume de oper\. OShaughnessy se gndi c\ ar putea fi personajele din B\rbierul din Sevilia: Figaro, Rosina [i contele Almaviva. Opera era sufletul lui, pl\cerea lui ascuns\. Se a[ez\, `[i puse un picior peste cel\lalt, apoi `l cobor` la loc, foindu-se `n fotoliul groaznic de incomod. Oricum s-ar fi a[ezat, tot p\rea s\ ocupe prea mult spa]iu. Albastrul uniformei lui ar\ta insuportabil de ]ip\tor `n mijlocul mobilei att de elegante. Privi din nou spre picturile `n acuarele, l\snd m\surile unei arii s\-i inunde mintea.
93

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Wellesley era o femeie atr\g\toare, cam de patruzeci [i cinci de ani, frumos `mbr\cat\. V\d c\-mi admira]i tablourile, i se adres\ ea lui OShaughnessy, m\surndu-l cu o privire ager\. Sigur, zise OShaughnessy, dac\-]i place s\ dansezi `n pantaloni bufan]i, strns `ntr-o c\ma[\ de for]\ [i cu o peruc\ pe cap. Wellesley se `ntoarse spre Pendergast. Asociatul dumneavoastr\ are un straniu sim] al umorului. ~ntr-adev\r. Ei bine, cu ce v\ pot ajuta, domnilor? Pendergast scoase din costum un pachet, `nf\[urat larg `ntr-o hrtie. V-a[ ruga s\ examina]i rochia asta, spuse el, `ntinznd pachetul pe biroul custodeului. Wellesley se d\du u[or `n spate, `ngrozit\ de inimaginabila mizerie expus\ `n fa]a ei. OShaughnessy avu senza]ia c\ detecteaz\ un miros bizar. Foarte bizar. ~i trecu prin cap c\ poate, doar poate, Pendergast nu juca un simplu joc c\ totul era real. Dumnezeule mare! V\ rog! spuse femeia, retr\gndu-se [i mai mult [i ridicnd o mn\ `n fa]\. Nu fac munc\ de poli]ie. Lua]i acest obiect dezgust\tor de-aici! Acest obiect dezgust\tor, doctore Wellesley, i-a apar]inut unei fete de nou\sprezece ani, care, acum mai bine de un secol, a fost ucis\, disecat\, dezmembrat\ [i `ndesat\ `ntr-un tunel din Manhattanul de jos. Cusut `n c\ptu[eala rochiei, am g\sit un bilet, pe care fata l-a scris chiar cu sngele ei. {i-a scris numele, vrsta [i adresa. Nimic altceva cerneala de genul \sta nu te `ncurajeaz\ s\ te-ntinzi la pove[ti. Un bilet scris de o fat\ care [tia c\ urma s\ moar\. {tia c\ nimeni n-avea s\ o ajute, c\ nimeni n-avea s-o salveze. Singura ei dorin]\ a fost ca trupul s\-i fie identificat s\ nu fie uitat\. N-am putut s-o ajut atunci, dar `ncerc s-o fac acum. Pentru asta sunt aici. Rochia p\rea s\ se mi[te u[or, [i OShaughnessy constat\ uimit c\ mna agentului FBI `ncepuse s\ tremure de emo]ie. Cel pu]in, a[a i se
94

VITRINA DE CURIOZIT|}I

p\rea lui. Faptul c\ un ofi]er al legii se l\sa impresionat de o astfel de poveste era pentru OShaughnessy ceva uluitor. T\cerea care urm\ discursului lui Pendergast fu profund\. F\r\ nici un cuvnt, Wellesley se aplec\ asupra rochiei, o atinse cu vrful degetelor, `i `ntoarse c\ptu[eala, `ntinse cu grij\ materialul `n mai multe direc]ii. Scoase o lup\ mare dintr-un sertar al biroului [i `ncepu s\ examineze cus\turile [i materialul. Trecur\ cteva minute. Apoi femeia oft\ [i se a[ez\ pe scaunul ei. Este o rochie specific\ unui azil, zise ea. Model standard `n ultima parte a secolului al XIX-lea. }es\tur\ ieftin\, de ln\, la exterior, aspr\ [i rigid\, dar c\lduroas\, c\ptu[it\ cu bumbac nevopsit. Judecnd dup\ tipar [i dup\ cus\turi, cred c\ a fost f\cut\ chiar de fat\, folosind materialul dat de la azil. Acest gen de stof\ nu se f\cea dect `n cteva culori de baz\ verde, albastru, gri [i negru. Ave]i idee ce azil era? E imposibil de spus. Erau destul de multe `n Manhattan, `n secolul al XIX-lea. Se numeau aziluri de s\raci. Luau copii abandona]i, orfani [i fugari. Erau locuri dure [i crude, conduse de a[a-zise persoane evlavioase. ~mi pute]i spune cnd a fost fabricat\ rochia? Nu cu prea mare certitudine. Pare s\ fie o imita]ie destul de proast\ a unui stil la mod\ pe la `nceputul anilor 1880, numit Maude Makin. Fetele de la azil `ncercau deseori s\ copieze rochiile pe care le vedeau `n gazete [i `n afi[ele de pe strad\. Doamna doctor Wellesley oft\ [i ridic\ din umeri. M\ tem c\ asta-i tot. Dac\ v\ mai vine vreo idee, m\ pute]i contacta prin intermediul domnului sergent OShaughnessy, aici de fa]\. Doamna doctor Wellesley se uit\ la ecusonul lui OShaughnessy, apoi d\du din cap. V\ mul]umesc pentru timpul acordat, spuse agentul FBI, `ncepnd s\ `nf\[oare la loc rochia. Apropo, a]i organizat o expozi]ie extraordinar\ anul trecut. Femeia d\du din nou din cap.
95

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Spre deosebire de cea mai mare parte a expozi]iilor de muzeu, a dumneavoastr\ a avut spirit. Sec]ia cu rochiile medievale, de exemplu. Mi s-a p\rut `ncnt\tor de amuzant\. Ascuns\ `n hrtie, rochia `[i pierdu caracterul oripilant. Sentimentul ap\s\tor care `mpnzise biroul `ncepu s\ se risipeasc\. OShaughnessy se trezi repetndu-[i `n minte cuvintele lui Custer: ce treab\ avea un agent FBI cu ni[te crime petrecute `n urm\ cu o sut\ dou\zeci de ani? V\ mul]umesc mult c\ a]i observat ceea ce nici un critic nu a reu[it, r\spunse femeia. Da, chiar am inten]ionat s\ fie amuzant\. Cnd ajungi s\ le `n]elegi, hainele oamenilor dincolo de faptul c\ sunt necesare pentru a ]ine de cald [i a alunga goliciunea pot fi minunat de absurde. Pendergast se ridic\. Doctore Wellesley, expertiza dumneavoastr\ a fost extrem de valoroas\. Femeia se ridic\ la rndul ei. Te rog, spune-mi Sophia. OShaughnessy o observ\ privindu-l pe Pendergast cu al]i ochi. Agentul se `nclin\ [i zmbi. Apoi se `ntoarse s\ plece. Custodele ie[i din spatele biroului ca s\-i conduc\ pn\ `n anticamer\. Ajuns\ `n dreptul u[ii, Sophia Wellesley se opri, ro[i [i spuse: Sper s\ v\ mai v\d, domnule Pendergast. Poate curnd. Poate la cin\? Urm\ o t\cere scurt\. Pendergast nu spuse nimic. Ei bine, zise femeia rece, [ti]i unde m\ g\si]i. Se `ntoarser\ prin s\lile ticsite de vizitatori [i de nepre]uite comori, pe lng\ pavilionul khmerilor, pe lng\ relicvele incrustate cu nestemate, pe lng\ statuile grece[ti [i vazele ro[ii din Attica [i, `n cele din urm\, coborr\ treptele aglomerate ale muzeului `n Fifth Avenue. OShaughnessy fluier\ subtil melodia Smooth Operator a lui Sade. Dac\-l auzi, Pendergast nu l\s\ s\ se observe nici o reac]ie. Cteva clipe mai trziu, OShaughnessy se strecura `n coconul de piele crem a Rollsului. Dup\ ce portiera se `nchise cu un clichet
96

VITRINA DE CURIOZIT|}I

lini[titor, mult rvnita t\cere reveni. OShaughnessy tot nu [tia ce p\rere s\-[i fac\ despre Pendergast poate c\ tipul, `n ciuda bizareriilor lui, era totu[i un om dintr-o bucat\. De un lucru `ns\ era sigur: avea s\ ]in\ ochii deschizi [i urechile ciulite! Traverseaz\ parcul [i du-ne la Muzeul de Istorie Natural\, te rog, `i spuse Pendergast [oferului. Dup\ ce ma[ina acceler\ [i intr\ `n trafic, Pendergast se `ntoarse spre OShaughnessy. Cum a ajuns un poli]ist irlandez s\ `ndr\geasc\ opera italian\? OShaughnessy tres\ri. Cnd spusese el ceva despre oper\? ~]i ascunzi foarte prost gndurile, domnule sergent. ~n timp ce priveai desenele din B\rbierul din Sevilia, te-am v\zut b\tnd `n mod incon[tient cu ar\t\torul ritmul ariei Rosinei, Una voce poco fa. OShaughnessy `l privi lung pe Pendergast. Pun pariu c\ te crezi un adev\rat Sherlock Holmes. Nu `ntlne[ti prea des un poli]ist care s\ aprecieze opera. Dar dumitale? ~]i place opera? `i `ntoarse OShaughnessy `ntrebarea. O detest. Opera era televiziunea secolului al XIX-lea: g\l\gioas\, vulgar\ [i de prost gust, cu intrigi ce nu pot fi caracterizate dect ca infantile. Pentru prima dat\, OShaughnessy zmbi. Cl\tin\ din cap. Pendergast, tot ce pot spune e c\ spiritul t\u de observa]ie nu e nici pe departe att de formidabil pe ct crezi. Dumnezeule, ct e[ti de limitat! Zmbetul i se l\rgi cnd observ\ un nor de iritare `ntunecnd, pre] de mai pu]in de-o secund\, chipul agentului FBI. ~n sfr[it, `l atinsese cu ceva.

PATRU

Nora `i `mpinse pe Pendergast [i pe poli]istul micu] [i posac prin u[a de la Arhivele Centrale, u[urat\ `n sinea ei c\, de aceast\ dat\, g\sise drumul f\r\ probleme. Pendergast se opri `n u[\ [i trase adnc aer `n piept. Ahhh! Parfumul istoriei! Adulmec\-l, domnule sergent! ~ntinse minile, cu degetele r\sfirate, ca [i cnd ar fi vrut s\ [i le `nc\lzeasc\ la c\ldura documentelor din\untru. Reinhart Puck se apropie de Pendergast, cl\tinnd din cap. ~[i [terse sc\frlia lucioas\ cu o batist\, apoi, cu mi[c\ri stngace, `ndes\ p\tratul de bumbac `ntr-un buzunar. Vederea agentului FBI p\rea s\-l bucure, dar [i s\-l alarmeze totodat\. Doctore Pendergast, spuse el. Ce pl\cere! Nu cred c\ ne-am mai v\zut de la... cred c\ de la necazurile din 95. A]i f\cut c\l\toria aceea `n Tasmania? Da, `ntr-adev\r. Mul]umesc c\ mi-ai adus aminte. Iar cuno[tin]ele mele despre flora australian\ s-au `mbog\]it substan]ial. {i cum mai merge treaba `n... departamentul dumitale? Splendid, spuse Pendergast. Permite-mi s\ ]i-l prezint pe domnul sergent OShaughnessy. Poli]istul ie[i din spatele lui Pendergast, astfel c\ Puck r\mase mut de uimire. Of, doamne! Vezi dumneata, exist\ o regul\. Persoanele care nu fac parte din personalul muzeului...
98

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Garantez eu pentru el, spuse Pendergast, cu o not\ de fermitate `n glas. Dumnealui este un membru de frunte al for]elor de poli]ie din ora[ul nostru. ~n]eleg, `n]eleg! spuse Puck deloc fericit, `n timp ce `nchidea z\voarele. Ei, oricum trebuie s\ semna]i cu to]ii. Se `ndep\rt\ de u[\. Iar acesta este domnul Gibbs. Oscar Gibbs salut\ politicos din cap. Era mic [i `ndesat, afro-american, cu bra]ele f\r\ p\r [i ras `n cap. Era foarte bine f\cut pentru `n\l]imea lui, [i mu[chii `i erau att de bine contura]i, `nct p\rea s\ fi fost sculptat dintr-o lespede de piatr\. Era plin de praf [i p\rea extrem de nefericit s\ se afle acolo. Domnul Gibbs a avut amabilitatea s\ v\ preg\teasc\ totul `n camera de cercetare, spuse Puck. Dup\ ce termin\m cu formalit\]ile, v-a[ ruga s\ m\ urma]i. Semnar\ `n registru, apoi p\trunser\ `n `ntuneric, cu Puck luminndu-le drumul, la fel ca `n ziua precedent\, de la [irurile de butoane de filde[. Dup\ un drum ce p\rea c\ nu se mai sfr[e[te, ajunser\ la o u[\ montat\ `n peretele de rigips din fundul arhivei, cu un gemule] `ngust [i cu balamale de metal. Zdr\ng\nindu-[i cu mult\ importan]\ cheile, Puck descuie meticulos u[a, apoi o ]inu deschis\ pentru Nora. Fata p\[i `n camera al\turat\. Luminile se aprinser\ dintr-odat\, [i Nora fu ct pe-aci s\ scoat\ un strig\t de uimire. Lambriuri lustruite de stejar se ridicau dintr-o podea de marmur\ `nspre un plafon bogat decorat `n toat\ splendoarea stilului rococo. Mese masive de stejar, cu picioarele `n form\ de gheare, dominau centrul `nc\perii, `nconjurate de scaune tot din stejar, tapi]ate cu piele ro[ie. Candelabre grele, adev\rate dantele de alam\ [i cristal, atrnau suspendate deasupra fiec\rei mese. Dou\ mese erau acoperite cu mai multe obiecte, iar pe o a treia fuseser\ `ntinse cutii, c\r]i [i hrtii. Un [emineu masiv, din c\r\mid\ `mpresurat\ de marmur\ roz, se z\rea `n cap\tul `nc\perii. Pretutindeni `n jur patina timpului `[i l\sase amprenta. Incredibil! murmur\ Nora.
99

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

~ntr-adev\r, spuse Puck. Una dintre cele mai frumoase s\li ale muzeului. Cercet\rile istorice erau, `ntr-o vreme, foarte importante. Oft\. Vremurile s-au schimbat. O tempo, o mores... [i a[a mai departe. V\ rog s\ v\ scoate]i toate instrumentele de scris din buzunare [i s\ v\ pune]i aceste m\nu[i de pnz\ `nainte de a atinge vreun obiect. Va trebui s\ v\ iau servieta, doamn\ doctor. Arunc\ o privire dezaprobatoare c\tre revolverul [i c\tu[ele care atrnau la centura lui OShaughnessy, dar nu spuse nimic. L\sar\ pixurile [i creioanele `ntr-o tav\ pe care le-o `ntinse Puck, apoi Nora [i ceilal]i `[i puser\ cte o pereche de m\nu[i extrem de curate. Eu m\ retrag. Cnd sunte]i gata s\ pleca]i, suna]i-m\ la telefonul acela. Interior 4240. Dac\ dori]i fotocopii dup\ ceva anume, completa]i unul dintre aceste formulare. U[a se `nchise u[or. Se auzi sunetul unei chei r\sucindu-se `n broasc\. Ne-a `ncuiat aici? `ntreb\ OShaughnessy. Pendergast d\du din cap. E procedura standard. OShaughnessy p\[i `napoi `n `ntuneric. E un b\rbat ciudat, `[i zise Nora. T\cut, impenetrabil, chipe[, cu acele tr\s\turi tipic irlandeze. Pendergast p\rea s\-l plac\. OShaughnessy, pe de alt\ parte, p\rea s\ nu plac\ pe nimeni. Agentul `[i `mpreun\ minile la spate [i `nconjur\ `ncet prima mas\, privind pe rnd fiecare obiect. F\cu acela[i lucru [i la cea de a doua mas\, apoi trecu la a treia, cea `nc\rcat\ cu tot felul de hrtii. Hai s\ vedem inventarul \sta de care mi-ai vorbit, `i spuse el Norei. Nora `i ar\t\ titlul de crean]\ cu inventarul ata[at, pe care `l g\sise `n ziua precedent\. Pendergast `l examin\, apoi, cu hrtia `n mn\, `[i relu\ circuitul. D\du din cap `n fa]a unui okapi `mp\iat. Asta e de la Shottum, spuse el. {i asta la fel. Ar\t\ spre cutia f\cut\ din piciorul de elefant. Aceste trei `nveli[uri de penis [i osul penian de balen\. Capul mic[orat, de indian jivaro. Toate sunt de la
100

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Shottum, donate lui McFadden ca plat\ pentru ajutorul acordat. Se aplec\ [i examin\ capul mic[orat. O escrocherie. E de maimu]\, nu de om. Ridic\ privirea spre Nora. Dr. Kelly, e[ti amabil\ s\ verifici hrtiile `n timp ce eu examinez aceste obiecte? Nora se a[ez\ la cea de a treia mas\. G\si o cutie mic\, con]innd coresponden]a lui Shottum, a[ezat\ lng\ o alta, mult mai mare, [i dou\ bibliorafturi hrtiile lui McFadden, dup\ cum se p\rea. Nora deschise mai `nti cutia lui Shottum. Dup\ cum o avertizase Puck, con]inutul acesteia era `ntr-o stare foarte deteriorat\. G\si cteva scrisori, toate pe aceea[i tem\: `ntreb\ri despre clasific\ri [i identific\ri, discu]ii purtate cu al]i savan]i despre tot felul de subiecte specifice intereselor lor. Aruncau lumin\ asupra unui bizar fragment al [tiin]ei naturale din secolul al XIX-lea, dar nu aduceau nici un fel de l\muriri cu privire la oribilele crime petrecute `n acea vreme. ~n timp ce-i citea `n fug\ coresponden]a, o imagine a lui J.C Shottum `ncepu s\ prind\ contur `n mintea Norei. Nu era deloc imaginea unui criminal `n serie. P\rea un om destul de inofensiv, agitat, limitat, poate prea predispus spre lamentare, sup\rat pe o `ntreag\ serie de rivali academici. Interesele b\rbatului p\reau s\ se fi redus exclusiv la istoria natural\. Desigur, nu po]i [ti niciodat\, `[i spuse Nora, `ntorcnd paginile deteriorate. Neg\sind nimic care s-o intereseze `n mod deosebit, Nora `[i `ndrept\ aten]ia spre cutia mult mai mare [i mai curat\ `n care se p\stra coresponden]a lui Tinbury McFadden. Erau, `n cea mai mare parte, `nsemn\rile unui custode de mult mort, despre diverse subiecte neobi[nuite, notate cu un scris incredibil de mic: liste `ntregi cu clasific\ri de plante [i animale, desene cu tot felul de flori, unele destul de reu[ite. La fundul cutiei, era teancul gros de scrisori primite de la diver[i oameni de [tiin]\ [i de la colec]ionari, legate cu o sfoar\ att de veche, `nct se sf\rm\ cnd Nora o atinse. Le r\sfoi, ajungnd `n cele din urm\ la pachetul de scrisori trimise de Shottum lui McFadden. Prima `ncepea cu: Mult stimatul meu coleg.
101

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

~]i imit o relicv\ curioas\, sculptat\ `n filde[ de mors\, despre care am `n]eles c\ ar proveni de pe insula Kut, de pe coasta Indochinei, `nf\]i[nd o maimu]\ implicat\ `ntr-un act sexual cu o zei]\ hindus\. Ai putea avea amabilitatea de a identifica specia maimu]ei? Colegul t\u, J.C. Shottum

Nora scoase urm\toarea scrisoare:


Dragul meu coleg, La ultima `ntrunire de la academie, profesorul Blackwood a prezentat o fosil\ despre care pretinde c\ ar fi un crinoid din perioada devonian\ p\strat `n stratul de dolonit\ din Montmorency. Din nefericire, profesorul se `n[al\. ~nsu[i LaFleuve a identificat stratul de dolonit\ din Montmorency ca datnd din permian, [i trebuie prin urmare s\ aduc\ rectific\rile necesare `n urm\torul buletin...

Trecu `n grab\ peste restul. Erau [i scrisori de la al]ii, un mic cerc de savan]i cu gndiri similare, printre care se num\ra [i Shottum. ~n mod clar, se cuno[teau destul de bine `ntre ei. Poate c\ [i criminalul pe care `l c\utau ei acum se afla `n acest cerc. P\rea o ipotez\ plauzibil\, de vreme ce persoana trebuie s\ fi avut un acces facil la Vitrina lui Shottum dac\ nu cumva `nsu[i Shottum fusese uciga[ul. Nora `ncepu s\ fac\ o list\ a coresponden]ilor [i a specializ\rii fiec\ruia. Desigur, exista [i posibilitatea ca totul s\ nu fie dect o pierdere de timp, ca uciga[ul s\ fi fost de fapt administratorul cl\dirii sau omul care aducea c\rbunii `ns\ `[i aminti apoi urmele aspre, profesionale l\sate de un bisturiu pe oasele care fuseser\ aproape chirurgical dezmembrate. Nu, cu siguran]\ criminalul fusese om de [tiin]\. ~[i scoase carnetul [i `ncepu s\ noteze.
102

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Scrisori c\tre/de la Tinbury McFadden:


CORESPONDENT SUBIECTE DE CORESPONDEN}| POZI}IE DATE DE CORESPONDEN}|

J.C. Shottum

Istorie natural\, antropologie, academia

de]in\tor al Vitrinei lui Shottum, de de Exponate Naturale

18691881

[i Curiozit\]i, din New York Prof. Albert Blackwood Dr. Asa Stone Gilcrease Col. Sir Henry C. mamifere africane Throckmorton, Bart., F.R.S. Prof. Enoch Leng clasific\ri chimist `n New York, 18721881 de talie mare colec]ionar, explorator amator din Londra 18791891 p\s\ri academia, muzeul fondator al Muzeului de 18651878

Istorie Natural\ din New York ornitolog `n New York 18751887

specialist `n substan]e toxice Domni[oara Guenevere LaRue misiunea cre[tin\ din filantroap\ din BorrioboolaGha, din Congo, Africa Dumont Burleigh fosile de dinozauri, academia de]in\tor de rafin\rii, colec]ionar din Cold Spring, New York Dr. Ferdinand Huntt Prof. Hiram Howlett antropologie, arheologie reptile [i amfibieni chirurg, colec]ionar din Oyster Bay, Long Island erpetolog `n Stormhaven, Maine 18711873 18691879 18751881 New York 18701872

103

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

La penultimul nume, Nora se opri. Un chirurg. Cine era acest dr. Ferdinand Huntt? Erau destul de multe scrisori de la el, scrise cu litere mari, pe hrtie cartonat\, frumos decorat\. Nora se uit\ peste ele.
Dragul meu Tinbury, Referitor la b\[tina[ii odinga, barbarul obicei de partum al b\rbatului se practic\ `nc\ frecvent aici. Cnd am fost `n Volta, am avut straniul privilegiu de a fi martor la na[terea unui copil. Nu mi s-a permis s\ asist, desigur, dar am auzit foarte clar urletele b\rbatului la fiecare contrac]ie, cnd femeia tr\gea de funia legat\ de organele lui genitale. I-am tratat r\nile nefericitului sf[ieri severe dup\ na[tere... Dragul meu Tinbury, ~[i trimit falusul Olmec Jade din LaVenta, Mexic, pentru muzeu, `n]elegnd c\ nu ave]i nimic din aceast\ extrem de curioas\ cultur\ mexican\...

Nora c\ut\ cu aten]ie printre scrisorile din pachet, dar [i de aceast\ dat\ `n zadar: doctorul Hutt descria tot felul de obiceiuri medicale bizare pe care le `ntlnise `n timpul c\l\toriilor sale prin America Central\ [i prin Africa. Mai erau [i o serie de bilete care `nso]iser\, se pare, diverse obiecte trimise muzeului. Doctorul p\rea s\ fi avut un interes bizar pentru practicile sexuale ale b\[tina[ilor, lucru care, `n mintea Norei, f\cea din el un candidat perfect pentru rolul de criminal. Sim]i o prezen]\ `n spatele ei [i se `ntoarse brusc. Pendergast st\tea `n picioare, cu minile la spate. Privea la rndul lui hrtiile din fa]a Norei, [i, dintr-odat\, chipul s\u p\rea s\ fi c\p\tat o expresie att de sumbr\, att de `ntunecat\, `nct Nora sim]i fiori pe [ira spin\rii. Mereu m\ sperii cnd te strecori a[a! spuse ea cu voce slab\. Ai g\sit ceva interesant?
104

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Era o `ntrebare mai mult de form\. Nora era sigur\ c\ Pendergast descoperise deja ceva important, ceva `ngrozitor, `n lista aia [i totu[i, p\rea s\ nu vrea s\-i comunice [i ei despre ce era vorba. Nimic evident. Ai auzit vreodat\ de acest doctor Ferdinand Huntt? Pendergast arunc\ o privire lipsit\ de interes spre numele pe care i-l indica femeia. Dintr-odat\, Nora observ\ cu mirare c\ b\rbatul de lng\ ea nu avea nici un fel de miros. Nici de tutun, nici de parfum, de nimic... Huntt, zise el `n cele din urm\. Da, o familie veche din North Shore. S-a num\rat printre primii patroni ai Muzeului de Istorie Natural\. Se `ndrept\ de spate. Am examinat totul cu excep]ia cutiei f\cute din piciorul de elefant. E[ti dr\gu]\ s\ m\ asi[ti? Nora `l urm\ pn\ la masa pe care erau `ntinse colec]iile lui Tinbury McFadden, o adun\tur\ ct se poate de pestri]\. Chipul lui Pendergast revenise la mimica obi[nuit\. Ofi]erul OShaughnessy reap\ru din umbr\ cu o expresie sceptic\. Nora se `ntreb\ ce leg\tur\ era, mai exact, `ntre poli]istul \sta [i Pendergast. Se oprir\ `n fa]a piciorului mare [i grotesc de elefant, cu `ncuietori de alam\. Ei, e un picior de elefant, zise OShaughnessy. {i? Nu orice fel de picior, domnule sergent, `i r\spunse Pendergast. E o cutie f\cut\ dintr-un picior de elefant. Se reg\sea destul de frecvent printre posesiile vn\torilor [i ale colec]ionarilor din secolul trecut. A[ spuse chiar c\ este un exemplar destul de reu[it, de[i e cam mncat de vreme. Se `ntoarse spre Nora. Ne uit\m `n\untru? Nora deschise `ncuietorile [i ridic\ u[or capacul cutiei. Sim]ea pielea cenu[ie aspr\ [i rigid\ sub degetele ei `nm\nu[ate. Un miros nepl\cut se ridic\ din\untru. Cutia `ns\ era goal\. Nora privi spre Pendergast. Dac\ era dezam\git, agentul nu l\sa s\ se vad\ acest lucru. Pre] de cteva clipe, to]i trei st\tur\ nemi[ca]i. Apoi Pendergast se aplec\ la rndul lui peste cutia deschis\. O examin\ o vreme doar ochii i se mai mi[cau, restul corpului r\mnndu-i perfect imobil. Apoi `ntinse brusc degetele [i `ncepu s\ le plimbe pe suprafa]a cutiei,
105

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

ap\snd din loc `n loc, oprindu-se uneori, apoi trecnd mai departe. Dintr-odat\, se auzi un clinchet [i un sertar `ngust ][ni de sub cutie, ridicnd un nor de praf. Nora s\ri speriat\. Ingenios, spuse Pendergast sco]nd din sertar un plic mare, `ng\lbenit [i u[or ros de vreme. ~l `ntoarse de cteva ori pe-o parte [i pe cealalt\, meditativ. Apoi `[i b\g\ degetul acoperit de m\nu[\ pe sub lipitur\, deschiznd u[or plicul [i sco]nd din\untru mai multe coli de hrtie crem. Le desp\turi cu grij\ [i `[i trecu mna peste coala de deasupra. Apoi `ncepu s\ citeasc\.

CINCI

Colegului meu, Tinbury McFadden 12 iulie 1881 Mult stimate coleg, Scriu aceste rnduri cu sincera speran]\ c\ nu vei fi niciodat\ nevoit s\ le cite[ti; c\ voi putea s\ le rup `n buc\]i [i s\ le arunc la co[, recunoscnd `n ele produsul unei min]i obosite [i a unei imagina]ii mult prea bogate. {i totu[i, `n sufletul meu [tiu c\ temerile mele cele mai cumplite s-au dovedit deja a fi adev\rate. Tot ceea ce am descoperit dovede[te, f\r\ drept de t\gad\, acest fapt. Am dorit `ntotdeauna s\ nutresc numai gnduri de bine fa]\ de semenii mei la urma urmei, nu suntem to]i pl\m\di]i din acela[i lut? Vechii egipteni credeau c\ via]a pe p\mnt a ap\rut dintr-odat\, din mlul bogat al Nilului. {i cine sunt eu s\ pun la `ndoial\ simbolul, dac\ nu chiar adev\rul [tiin]ific al acestei credin]e? {i totu[i, au avut loc evenimente, McFadden; evenimente `ngrozitoare ce nu accept\ o explica]ie inocent\. Este foarte posibil ca detaliile pe care le voi relata `n aceste rnduri s\ te fac\ s\ pui la `ndoial\ s\n\tatea min]ii mele. ~nainte de a `ncepe, d\-mi voie s\ te asigur c\ sunt `n deplin\tatea facult\]ilor mintale. Ofer acest document drept dovad\ pentru groaznica mea ipotez\ [i ca m\rturie a `ncerc\rilor la care am fost supus `n cercetarea ei.
107

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Mi-am exprimat de mai multe ori `ndoielile din ce `n ce mai accentuate cu privire la afacerile lui Leng. Cuno[ti, desigur, motivul pentru care i-am permis s\ ocupe `nc\perile de la al doilea etaj de deasupra vitrinei. Discursurile lui de la academie au dovedit profunde cuno[tin]e [tiin]ifice [i medicale. Nu cred s\ aib\ mul]i egali `n domeniul chimiei, `ndeosebi al toxicologiei poate chiar nici unul. M-a `ncntat ideea c\ astfel de experimente att de cutez\toare, de inovatoare, vor avea loc sub acoperi[ul meu. {i, din punct de vedere practic, veniturile suplimentare provenite din aceast\ chirie nu erau deloc nefolositoare. La `nceput, `ncrederea pe care i-o acordam p\rea complet justificat\. Eforturile pe care le-a depus pentru perfec]ionarea vitrinei s-au dovedit excelente. De[i lucra la ore extrem de neobi[nuite, era `ntotdeauna politicos, ba chiar u[or rezervat. ~[i pl\tea chiria cu promptitudine [i mi-a oferit chiar [i sfaturi medicale `n iernile din 1873 [i 1874, cnd am fost chinuit de grip\. Mi-e greu s\ datez cu precizie momentul cnd am `nceput s\ am primele b\nuieli. Poate c\ totul a plecat de la aura de mister exagerat, mi s-a p\rut mie, ce `nv\luia totul `n jurul colocatarului meu. De[i ini]ial `mi promisese s\-mi `mp\rt\[easc\ toate rezultatele experimentelor lui, cu excep]ia unei inspec]ii comune la semnarea contractului de `nchiriere, nu am fost niciodat\ invitat `n apartamentul s\u. Odat\ cu trecerea anilor, p\rea s\ devin\ din ce `n ce mai absorbit de propriile studii, for]ndu-m\ astfel s\ m\ `ngrijesc aproape `n totalitate singur de `ndatoririle de administrare a vitrinei. Leng mi s-a p\rut `ntotdeauna foarte sensibil cnd venea vorba de munca lui. F\r\ `ndoial\ c\ `]i aminte[ti discursul oarecum excentric despre cele patru umori din corpul uman pe care l-a ]inut la academie. Nu a fost bine primit c]iva membri chiar au dat dovad\ de proast\ cre[tere, chicotind `n timpul prelegerii , drept pentru care Leng nu a mai reluat niciodat\ subiectul. Discursurile lui ulterioare au fost toate organizate ca la carte. A[adar, la `nceput, am pus re]inerea lui de a-[i discuta cercet\rile personale pe seama acestui nefericit incident. Cu toate acestea, pe m\sura trecerii timpului, am `nceput s\-mi dau seama
108

VITRINA DE CURIOZIT|}I

c\, de fapt, ceea ce eu luasem drept timiditate profesional\, era, de fapt, t\inuire voit\. ~ntr-o sear\ trzie din prim\vara acestui an, s-a `ntmplat s\ r\mn pn\ foarte trziu la vitrin\, ca s\ termin de organizat o serie de documente ce se strnseser\ `n timp [i ca s\ preg\tesc spa]iul de expozi]ie pentru ultima mea achizi]ie, copilul cu dou\ creiere, despre care cu siguran]\ `]i aminte[ti c\ ]i-am povestit. Aceast\ sarcin\ s-a dovedit cu mult mai captivant\ dect organizarea documentelor, [i am fost surprins s\ aud clopotul ora[ului b\tnd miezul nop]ii. ~n clipele urm\toare, `n vreme ce ascultam ecourile clopotului pierzndu-se `n dep\rtare, mi-am dat seama c\ se mai auzea un alt sunet. Venea de deasupra capului meu: un fel de tr[ial\ greoaie, ca [i cum un om c\ra o povar\. Nu-]i pot spune de ce anume, McFadden, dar sunetul m-a umplut de groaz\. Am ascultat cu mai mult\ aten]ie. Sunetul s-a stins `ncet, pa[ii retr\gndu-se `n alt\ `nc\pere. Desigur, nu aveam ce s\ fac. A doua zi diminea]\, gndindu-m\ la cele `ntmplate, am hot\rt c\ `ntregul incident nu fusese dect o n\scocire a nervilor mei obosi]i. Cu excep]ia cazului `n care o descoperire mai sinistr\ avea s\ se asocieze `n vreun fel cu sunetul de pa[i lucru ce p\rea extrem de pu]in probabil , nu aveam de ce s\-l abordez pe Leng `n leg\tur\ cu aceast\ chestiune. Am atribuit senza]ia de panic\ st\rii mele agitate din acel moment. Muncisem din greu s\ creez un cadru senza]ional pentru expunerea copilului cu dou\ creiere, [i, f\r\ `ndoial\, oboseala [i ora trzie reu[iser\ s\ trezeasc\ laturile morbide ale imagina]iei mele. Am hot\rt s\ dau uit\rii `ntreaga poveste. S-a `ntmplat ca la cteva s\pt\mni dup\ aceea pe cinci iulie, s\pt\mna trecut\, mai precis s\ aib\ loc un alt eveniment, pe care te rog s\ `l tratezi cu `ntreaga dumitale aten]ie. Circumstan]ele erau asem\n\toare: am r\mas pn\ trziu la vitrin\, preg\tindu-mi articolul ce trebuia s\ apar\ `n gazeta academiei. Dup\ cum [tii, `mi vine foarte greu s\ scriu pentru ni[te capete att de luminate ca membrii academiei, [i am c\p\tat o anumit\ rutin\ care parc\-mi mai u[ureaz\ procesul. Vechiul meu pupitru din lemn de tec, hrtia aceasta frumoas\, de pergament, pe care-]i scriu acum, cerneala ro[ie f\cut\ de
109

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

M. Dupin la Paris sunt nimicurile care m\ inspir\ [i m\ ajut\ s\ dau un pic de clas\ discursurilor. ~n acea sear\ `ns\, cuvintele p\reau s\-mi vin\ ceva mai u[or dect de obicei, [i, `n jurul orei zece [i jum\tate, a fost nevoie s\ mai ascut cteva peni]e pentru a-mi putea continua activitatea. ~n acest scop, m-am ridicat pre] de cteva momente de la pupitru. Cnd am revenit, am observat, spre totala mea uluire, c\ pagina pe care scrisesem pn\ atunci era p\tat\ cu cteva puncte de cerneal\. Mnuiesc cu foarte mult\ `ndemnare peni]a [i nu mi-am putut explica cum de se petrecuse una ca asta. Abia cnd am luat sugativa ca s\ `ndep\rtez petele, am v\zut c\ nuan]a acestora era u[or diferit\, mai deschis\ dect cea a cernelii mele. {i, cnd le-am `nl\turat cu sugativa, mi-am dat seama c\ aveau o consisten]\ mai dens\, mai vscoas\ dect cerneala. Imagineaz\-]i prin urmare groaza mea, `n clipa cnd o nou\ pic\tur\ mi-a c\zut pe `ncheietura minii, tocmai cnd `nl\turam sugativa de pe hrtie. De `ndat\, am ridicat privirea spre tavanul de deasupra capului. Ce mai era [i asta? O pat\ stacojie, `nc\ mic\, dar crescnd v\znd cu ochii, se strecurase printre scndurile de deasupra mea, care formau podeaua apartamentului lui Leng. ~ntr-o clip\, urcasem sc\rile [i-i b\team cu putere `n u[\. Nu pot descrie cu precizie gndurile care-mi treceau prin minte cel mai puternic dintre toate `ns\ era acela c\ doctorul c\zuse victim\ vreunei tlh\rii. Circulau zvonuri prin cartier despre un uciga[ crud [i feroce, dar nu am obiceiul s\ plec urechea la brfele claselor de jos, [i, din nefericire, crimele sunt ceva frecvent `n Five Points. Leng a r\spuns destul de repede b\t\ilor mele frenetice, l\sndu-mi impresia c\ avea respira]ia u[or `ntret\iat\. Un accident, `mi spuse el f\r\ s\ deschid\ u[a. ~[i t\iase destul de grav bra]ul `n timpul unui experiment. Mi-a refuzat ajutorul, spunndu-mi c\ se cususe deja singur. A zis c\ regreta incidentul, dar a refuzat s\ deschid\ u[a. ~n cele din urm\ am plecat, mut de uimire [i m\cinat de `ndoieli. ~n diminea]a urm\toare, Leng a ap\rut la u[a mea. Nu-mi mai f\cuse niciodat\ pn\ atunci o vizit\ acas\, a[a c\ m-am mirat s\-l v\d
110

VITRINA DE CURIOZIT|}I

acolo. Am observat c\ avea un bra] bandajat. {i-a cerut mii de scuze pentru incidentul petrecut cu o sear\ `n urm\. L-am invitat `n\untru, dar mi-a spus c\ nu dorea s\ r\mn\. {i-a cerut `nc\ o dat\ scuze, dup\ care a plecat. L-am privit cu inima strns\ cobornd trotuarul [i urcnd `ntr-un autobuz. Sper s\-mi faci onoarea de a m\ `n]elege c\ vizita att de atipic\ a lui Leng, venit\ `n urma evenimentelor mai mult dect stranii petrecute la vitrin\, a avut asupra mea efectul exact opus celui vizat de autorul ei. Eram acum mai convins ca niciodat\ c\ Leng dorea s\-[i ]in\ experimentele, oricare ar fi fost ele, ct mai mult posibil `n umbr\. M\ tem c\ nu mai pot scrie `n aceast\ sear\. Voi ascunde aceast\ scrisoare `n cutia `n form\ de picior de elefant care, `mpreun\ cu alte cteva curiozit\]i, `]i vor fi livrate la muzeu peste dou\ zile. Cu voia lui Dumnezeu, sper s\ am puterea de a reveni asupra acestui document [i de a-l termina mine `n zori. 13 iulie 1881 Trebuie s\-mi adun acum puterile pentru a-mi continua povestirea. ~ntreaga dup\-amiaz\ care a urmat vizitei lui Leng, am fost chinuit de o teribil\ disput\ interioar\. Pe de-o parte, un oarecare idealism [tiin]ific, dublat poate de un sentiment de pruden]\, `mi spunea c\ ar fi trebuit s\ accept explica]ia pe care mi-o prezentase Leng. Pe de alt\ parte, o voce din adncul con[tiin]ei `mi repeta c\ datoria mea de gentleman, de om de onoare, era s\ aflu eu `nsumi adev\rul. ~n cele din urm\, am hot\rt s\ descop\r natura experimentelor chiria[ului meu. Dac\ se dovedeau cinstite, nu puteam fi acuzat dect cel mult de indiscre]ie. Poate c\ m\ vei considera victima unor sentimente dezonorante. Tot ce pot spune e c\ acele pic\turi stacojii p\reau s\ fi r\mas `ntip\rite `n creierul meu, a[a cum le v\zusem pe `ncheietura minii [i pe hrtia de scris. Era ceva `n leg\tur\ cu Leng cu felul `n care m\ privise stnd acolo, `n u[a mea care m\ f\cuse s\ m\ simt str\in `n propria cas\. Avea ceva att de straniu `n acea privire aparent
111

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

indiferent\, de-mi `nghe]ase sngele `n vene. Nu-l mai puteam tolera pe omul acesta sub acoperi[ul meu, nu f\r\ s\ [tiu `n cele mai mici detalii cu ce se ocupa. Dintr-un capriciu personal pe care eu unul nu l-am putut `n]elege, Leng `ncepuse de ceva vreme s\-[i ofere serviciile medicale ctorva aziluri de s\raci din vecin\tate. Prin urmare, nu era niciodat\ acas\ dup\-amiaza. Luni, 11 iulie, a fost ultima oar\ cnd l-am v\zut prin ferestrele din fa]\ ale vitrinei. Traversa strada, `ndreptndu-se `n mod evident spre vreun azil. {tiam c\ nu era o `ntmplare: soarta `mi oferea o [ans\. Nu f\r\ emo]ii, am urcat la etajul al doilea. Leng schimbase yala de la u[a care d\dea `n camera lui, dar adusesem cu mine un [peraclu, cu ajutorul c\ruia am desf\cut `ncuietoarea. Am l\sat u[a s\ se deschid\ `n fa]a mea, apoi am p\[it `n `nc\pere. Leng transformase camera din fa]\ `ntr-un salon. Am fost de-a dreptul [ocat de alegerile lui: pe pere]i atrnau afi[e ]ip\toare, cu diverse evenimente sportive, iar mesele erau `nc\rcate de ziare ieftine [i de gazete lume[ti. Leng `mi l\sase `ntotdeauna impresia unui om caracterizat de elegan]\ [i de rafinament; totu[i, aceast\ camer\ p\rea s\ reflecte gusturile unui tn\r necultivat. Era genul de `nc\pere care ar fi putut p\rea ademenitoare unui vagabond din vreo spelunc\ sau unei fete cu o educa]ie precar\. Totul era acoperit de un strat gros de praf, sugernd c\ Leng nu petrecuse prea mult timp acolo `n ultima vreme. O draperie grea, de brocart, acoperea intrarea spre camerele din spate. Am ridicat-o cu vrful bastonului. M\ consideram preg\tit pentru aproape orice, dar ce am g\sit a fost, poate, lucrul la care m\ a[teptam cel mai pu]in. ~nc\perile erau aproape complet goale. Erau acolo cel pu]in [ase mese mari, `mpr\[tiate f\r\ vreo ordine anume, pline de zgrieturi ce st\teau drept m\rturie pentru multe ore de munc\ experimental\. Dar nu exista nici un fel de mobilier. Se sim]ea un miros puternic de amoniac, care aproape c\ m\ f\cu s\ m\ `nec. ~ntr-un sertar, am g\sit mai multe bisturie tocite. Toate celelalte sertare pe care le-am examinat erau goale, avnd `n ele doar c\pu[e [i p\ianjeni.
112

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Dup\ o lung\ cercetare, am g\sit locul dintre scnduri pe unde se scursese sngele cu cteva seri `n urm\. P\rea s\ fi fost cur\]at cu acid; aqua regia1, judecnd dup\ miros. Apoi am privit pere]ii din jur [i am observat [i alte pete, unele mari, altele mici, care p\reau, de asemenea, s\ indice o cur\]are recent\. Trebuie s\ m\rturisesc c\ m-am sim]it foarte prost `n acel moment. Nu era nimic suspect acolo. Nimic care s\ trezeasc\ m\car o umbr\ de b\nuial\ pn\ [i celui mai perspicace poli]ist. {i totu[i, sentimentul de groaz\ refuza s\ m\ p\r\seasc\ pe deplin. Era ceva `n salonul \la att de ciudat decorat, `n mirosul de substan]e chimice, `n podeaua [i pere]ii cur\]a]i cu atta meticulozitate, care d\dea de b\nuit. De ce erau aceste camere din spate att de curate `n vreme ce salonul era plin de praf? ~n acea clip\, mi-am amintit de pivni]\. Cu ani `n urm\, Leng m\ `ntrebase dintr-odat\ dac\ putea folosi fostul tunel de c\rbune pentru a depozita excesul echipamentului de laborator. Tunelul nu mai era `ntrebuin]at de c]iva ani buni, de cnd instalasem boilerele cele noi, iar eu personal nu aveam nevoie de el. ~i d\dusem cheia [i uitasem cu des\vr[ire `ntreaga poveste. Cu greu a[ putea descrie sentimentele care m\ `ncercau `n timp ce coboram treptele spre pivni]a de sub vitrin\. La un moment dat chiar m-am oprit, `ntrebndu-m\ dac\ nu ar fi fost `n]elept s\-mi aduc un `nso]itor. Din nou `ns\, ra]ionamentul bunului-sim] a `nvins. Nu era nici un semn c\ ar fi fost ceva `n neregul\. Nu, nu avem nici un motiv s\ nu-mi continui cercet\rile singur. Leng montase un z\vor pe u[a pivni]ei de c\rbuni. La vederea lui, m-am sim]it o clip\ cople[it de un sentiment de u[urare. F\cusem tot ce-mi st\tuse `n putin]\. Nu-mi mai r\mnea acum dect s\ urc `napoi sc\rile. M-am `ntors [i am pus piciorul pe prima treapt\. Dup\ care m-am oprit. Acela[i impuls care m\ adusese pn\ acolo nu-mi d\dea voie s\ plec pn\ cnd nu cercetam povestea pn\ la cap\t.
Ap\ regal\ un amestec de (HNO3) [i (HCl), `n propor]ie de unu la trei. Este unul dintre pu]inii reactivi care dizolv\ [i , numit ap\ regal\, deoarece poate dizolva a[a-numitele nobile. (n.tr.)
113
1

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Am ridicat piciorul, preg\tit s\ lovesc u[a. Apoi am ezitat. Dac\ t\iam z\vorul, Leng ar fi presupus c\ la mijloc fusese mna unui ho]. Mi-au trebuit cinci minute s\ fac rost de instrumentele necesare [i s\ tai z\vorul. L-am trntit la p\mnt, dup\ care am `mpins u[a, l\snd lumina dup\-amiezii s\ p\trund\ dinspre scara din spatele meu. Imediat ce am intrat, am fost cople[it de ni[te senza]ii total diferite de cele pe care le `ncercasem `n `nc\perile de la etaj. Oricare ar fi fost activitatea care `ncetase `n camerele lui Leng, era evident c\ ea era `nc\ `n plin\ desf\[urare aici. Din nou, mirosul a fost cel pe care l-am remarcat prima dat\. La fel ca mai devreme, sim]eam miros de reactivi caustici, amesteca]i poate cu aldehid\ formic\ sau cu eter. ~ns\ aceste mirosuri erau acoperite de o duhoare mult mai dens\ [i mai puternic\. O duhoare pe care o asociam cu m\cel\riile de porci de pe str\zile Pearl [i Water: miros de abator! Lumina care p\trundea dinspre sc\ri era suficient de puternic\, [i nu a fost nevoie s\-mi aprind lampa cu gaz. {i aici erau o mul]ime de mese, `ns\ acestea erau acoperite de tot felul de ustensile medicale complicate, aparatur\ chirurgical\, instrumente de spart oasele [i forcepsuri. Pe o mas\ erau o sumedenie de fiole pline cu un lichid de culoarea chihlimbarului, atent numerotate [i etichetate. Nenum\rate flacoane cu substan]e chimice erau aranjate `n vitrinele de lng\ pere]i. Podeaua fusese pres\rat\ cu rumegu[. Era ud pe alocuri; l-am dat la o parte cu vrful ghetei [i am constatat c\ fusese aruncat acolo pentru a absorbi o cantitate mare de snge. Mi-am dat seama `n acel moment c\ b\nuielile mele nu fuseser\ complet ne`ntemeiate. {i totu[i, mi-am spus, nu era nimic alarmant acolo: disec]iile sunt, la urma urmei, o parte integrant\ a [tiin]ei. Pe masa cea mai apropiat\ de mine era un teanc de noti]e scrise cu foarte mare aten]ie, legate `ntr-un jurnal de piele. Am recunoscut pe dat\ scrisul inconfundabil al lui Leng. M-am `ndreptat spre ele cu inima u[urat\. ~n sfr[it, aveam s\ aflu `n ce direc]ie se `ndreptau cercet\rile lui. Cu siguran]\, un scop [tiin]ific nobil avea s\ se dezv\luie din aceste pagini, pentru a-mi face de ru[ine b\nuielile. Dar jurnalul nu f\cu nici pe departe asta.
114

VITRINA DE CURIOZIT|}I

{tii, prietenul meu vechi, c\ sunt un om de [tiin]\. N-am fost niciodat\ ceea ce se nume[te un om cu frica lui Dumnezeu. Dar `n acea zi m-am temut de Dumnezeu sau, mai bine zis, de furia Lui, la gndul c\ m\ va pedepsi fiindc\ am permis ca astfel de atrocit\]i, astfel de fapte demonice, s\ se petreac\ sub acoperi[ul meu. Jurnalul lui Leng reda f\r\ ascunzi[uri fiecare detaliu diabolic. Era poate cel mai clar, cel mai metodic set de note [tiin]ifice pe care am avut vreodat\ nefericirea s\-l v\d. Nu exist\ cuvinte `n care s\ pot `mbr\ca oroarea acestor experimente. Nu pot dect s\ le expun ct mai clar [i mai succint cu putin]\. Pe parcursul ultimilor opt ani, Leng lucrase la perfec]ionarea unei metode de a prelungi via]a uman\. Propria via]\, dup\ cum dezv\luiau `nsemn\rile [i `nregistr\rile din jurnal. Dar Dumnezeu mi-e martor, Tinbury folosea drept material alte fiin]e umane. Victimele lui p\reau s\ fie aproape exclusiv tineri adul]i. Iar [i iar, jurnalul men]iona disec]ii ale craniului uman [i ale coloanei vertebrale, aceasta din urm\ fiind cea asupra c\reia p\rea s\-[i fi concentrat `n cele din urm\ aten]ia bolnav\. Ultimele `nsemn\ri vorbeau `n principal despre cauda equina, ganglionul de nervi de la baza coloanei vertebrale. Am citit pre] de zece, dou\zeci de minute, `mpietrit de fascina]ie [i de groaz\. Apoi am aruncat dezgust\torul document `napoi pe mas\ [i m-am retras. Poate c\ eram pu]in furios `n acel moment. La urma urmei, `nc\ mai `ncercam s\ g\sesc o logic\ `n toate astea. S\ furi trupurile mor]ilor recent `ngropa]i din cimitire este o practic\ regretabil\, dar necesar\ `n climatul medical din ziua de azi, mi-am spus. Cadavrele destinate cercet\rilor medicale sunt `n continuare extrem de pu]ine, [i nu exist\ nici o alt\ metod\ de a ]ine pasul cu [tiin]a dect jefuirea de morminte. Chiar [i cei mai respectabili chirurgi sunt nevoi]i s\ recurg\ la a[a ceva. {i, chiar dac\ `ncerc\rile lui Leng de a-[i prelungi via]a erau departe de a atinge succesul, exista totu[i posibilitatea unor alte descoperiri, cu efecte benefice... Acela a fost momentul, cred, cnd am auzit pentru prima dat\ sunetul. ~n stnga mea, era o mas\ pe care nu o observasem mai devreme. O pnz\ impregnat\ cu ulei, de dimensiuni foarte mari, fusese aruncat\
115

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

deasupra ei, acoperind o movil\ destul de masiv\. ~n timp ce priveam, sunetul slab se auzi din nou, de sub pnz\: sunetul scos de un animal r\mas f\r\ limb\, f\r\ cerul gurii, f\r\ corzi vocale. Nu pot explica unde am g\sit for]a de a m\ apropia poate doar `n cople[itoarea mea dorin]\ de a afla mai multe. M-am dus lng\ mas\, apoi `nainte s\-mi pierd curajul am apucat pnza impregnat\ cu ulei [i am tras-o deoparte. Imaginea care mi se `nf\]i[\ `n lumina difuz\ m\ va urm\ri pn\ la sfr[itul zilelor. Un corp de om `ntins cu fa]a `n jos. O gaur\ adnc\ se deschidea `n locul unde fusese cndva baza coloanei vertebrale. Sunetele pe care le auzisem erau cel pu]in a[a am crezut emana]ii de gaze de putrefac]ie. Poate crezi c\ nimic nu m-ar mai fi putut [oca `n acel moment. Totu[i, am remarcat, cu o groaz\ [i o `mpotrivire instinctiv\ din ce `n ce mai puternice, c\ att cadavrul, ct [i rana p\reau proaspete. Am ezitat cinci, poate zece secunde. Apoi m-am apropiat, `mpins de un singur gnd, unul singur. S\ fi fost acesta trupul care sngerase pe podeaua lui Leng? Atunci cum se explica faptul c\ rana p\rea recent f\cut\? Era oare posibil ca Leng s\ fi folosit dou\ cadavre `n decursul unei singure s\pt\mni? Ajunsesem pn\ aici; trebuia s\ aflu totul. M-am `ntins ct puteam de u[or, ca s\ verific starea cadavrului. Pielea p\rea elastic\, carnea era cald\ `nc\. Cnd am `ntors trupul pe cealalt\ parte [i i-am expus fa]a, am constatat, spre groaza mea, c\ o crp\ `mbibat\ de snge `i fusese `nnodat\ `n jurul gurii. Mi-am tras mna. Trupul s-a r\sucit pe mas\, cu fa]a `n sus. M-am dat `nd\r\t, `mpiedicndu-m\. ~n groaza mea, nu am `n]eles imediat teribila importan]\ a crpei `nsngerate. Cred c\, dac\ a[ fi `n]eles, m-a[ fi r\sucit pe c\lcie [i a[ fi fugit numaidect din acel loc blestemat [i a[ fi fost astfel scutit de groz\via final\. Fiindc\ `n acea clip\, McFadden, ochii de deasupra crpei s-au deschis. Fuseser\ cndva ochi de om, dar durerea [i groaza r\piser\ toat\ umanitatea din ei. ~n timp ce st\team `mpietrit de spaim\, am auzit acela[i geam\t slab.
116

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Nu erau, mi-am dat seama, emana]ii de gaze dintr-un cadavru. {i nu era nici lucrarea unui savant care fura cadavre proaspete din cimitire. Creatura aceea nenorocit\ de pe mas\ era `nc\ vie. Leng `[i desf\[ura oribilele experimente pe oameni `nc\ vii! Chiar `n timp ce priveam, creatura jalnic\, oribil\, de pe mas\ gemu din nou, apoi `[i d\du duhul. Nu [tiu cum de am avut prezen]a de spirit de a a[eza trupul `n aceea[i pozi]ie `n care `l g\sisem, de a-l acoperi cu pnza `mbibat\ `n ulei, de a `nchide u[a [i de a urca din acea infam\ camer\ mortuar\ `napoi spre lumea celor vii. De atunci, abia dac\ m-am mi[cat din camerele mele de deasupra vitrinei. ~ncerc s\-mi adun curajul [i s\ fac ceea ce [tiu `n sufletul meu c\-mi r\mne de f\cut. Cred c\ `n]elegi acum, dragul meu coleg, c\ nu poate fi o gre[eal\, c\ nu exist\ nici o alt\ explica]ie pentru ceea ce am g\sit `n pivni]\. Jurnalul lui Leng era prea explicit, prea diabolic detaliat pentru a mai l\sa loc la interpret\ri. Ca dovad\ suplimentar\, pe coala al\turat\ am reprodus, din memorie, o parte din observa]iile [i procedurile [tiin]ifice pe care acest monstru [i le-a notat cu atta grij\. A[ merge la poli]ie, dar simt c\... Dar lini[te! ~i aud pa[ii pe scar\ chiar acum. Trebuie s\ duc scrisoarea `napoi `n ascunz\toare, [i voi `ncheia mine. M\ rog lui Dumnezeu s\-mi dea puterea pentru ceea ce trebuie s\ fac acum.

{ASE

Roger Brisbane se l\s\ pe sp\tarul fotoliului, plimbndu-[i privirea pe suprafa]a sticloas\ a biroului din fa]a lui. Era o priveli[te pl\cut\: lui Brisbane `i pl\ceau ordinea, cur\]enia, simplitatea, iar biroul atingea, din acest punct de vedere, perfec]iunea. Privirea i se opri `n cele din urm\ asupra casetei cu nestemate. Era acel moment al zilei, cnd o s\geat\ de lumin\ str\pungea pere]ii de sticl\, transformnd nestematele `n mici sfere [i ovale str\lucitoare, care sclipeau `ntr-o infinitate de culori. Lumea spunea c\ smaraldele sunt verzi iar safirele albastre, dar aceste simple denumiri nu reu[eau nici pe departe s\ redea culoarea lor adev\rat\. Nu existau `n limba oamenilor cuvinte destul de potrivite pentru astfel de str\luciri. Nestematele. Durau o eternitate, dure, [i reci, [i pure, f\r\ a c\dea vreodat\ prad\ ruinei. Mereu frumoase, mereu perfecte, mereu la fel ca `n ziua cnd se n\scuser\ din inimaginabila for]\ a c\ldurii [i a presiunii. Att de diferite de fiin]ele umane, cu pielea lor opac\ [i elastic\, supuse f\r\ cale de sc\pare descinderii dinspre na[tere `nspre mormnt o combina]ie rezultat\ din saliv\, sperm\ [i lacrimi. Ar fi trebuit s\ studieze geologia [i s\ se specializeze `n pietre pre]ioase. Ar fi fost cu mult mai fericit `nconjurat de aceste flori de lumin\ pur\. Cariera de avocat pe care i-o alesese taic\-s\u nu era dect o parad\ vulgar\ a e[ecurilor umane. {i pozi]ia pe care Brisbane o ocupa la muzeu `l aducea zi de zi `n contact cu aceste e[ecuri, le scotea [i mai mult `n eviden]\.
118

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Se `ntoarse [i se aplec\ oftnd asupra unei pagini scoase la imprimant\. Era clar acum c\ muzeul nu ar fi trebuit s\ `mprumute niciodat\ o sut\ de milioane pentru noul planetariu, altfel o adev\rat\ oper\ de art\. Era nevoie de [i mai multe reduceri de buget. Aveau s\ cad\ capete. Ei, cel pu]in partea asta nu era prea greu de rezolvat. Muzeul era plin de custozi [i de func]ionari inutili, dar mult prea bine pl\ti]i, care se plngeau mereu de reducerile de buget, care nu r\spundeau niciodat\ la telefon, care erau ve[nic pleca]i `n cte o excursie de cercetare `n care cheltuiau banii muzeului [i `n urma c\reia scriau c\r]i pe care probabil nu le citea nimeni niciodat\. B\g\ foaia scoas\ la imprimant\ `n ma[ina de tocat de al\turi, apoi deschise un sertar [i scoase cteva pachete strns legate, care con]ineau coresponden]a purtat\ `ntre birouri. Scrisorile a zeci de posibili candida]i, interceptate gra]ie unui individ de la Departamentul de coresponden]\ pe care-l prinsese organiznd pariuri de Super Bowl `n timpul serviciului. Cu pu]in noroc, avea s\ g\seasc\ aici o sumedenie de circumstan]e incriminatorii. Era mai u[or [i mai u[or de justificat dect scanarea e-mailurilor. Brisbane frunz\ri pachetele f\r\ prea mult interes. Apoi se opri asupra unuia, privindu-l cu aten]ie. Iat\ pe cineva interesant: acest individ, Puck. St\tea toat\ ziua la arhiv\, f\cnd ce anume? Nimic. D\dea doar b\t\i de cap muzeului. Desf\cu pachetul [i lu\ la mn\ scrisorile pe care le con]inea. Pe fa]a [i pe spatele fiec\reia erau zeci de spa]ii liniate pentru adrese. Plicurile aveau cte un firi[or ro[u [i puteau fi refolosite pn\ cnd se dezmembrau, ad\ugnd pur [i simplu cte un nume pe urm\torul rnd gol. {i acolo, pe penultimul rnd, era numele lui Puck. Dup\ care venea cel al Norei. Mna lui Brisbane se strnse `n jurul plicului. Ce spusese agentul \la arogant de la FBI, Pendergast? Cea mai mare parte a cercet\rilor se vor desf\[ura la arhiv\. Trase firul [i scoase din\untru o singur\ coal\ de hrtie. Un nor fin de praf se ridic\ `n aer, [i Brisbane `[i duse gr\bit la nas un [erve]el. ~ntinse bra]ul, ]innd hrtia ct mai departe, [i citi:
119

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Drag\ dr. Kelly, Am mai g\sit o cutie cu documente despre Vitrina lui Shottum. Se pare c\, din gre[eal\, fusese a[ezat\ `n alt\ parte. Nu e nici pe departe att de uimitoare ca descoperirile de pn\ acum, dar cred c\ [i aceasta v-ar putea strni interesul. Am s-o las `n sala de lectur\ a arhivei. P.

Chipul lui Brisbane se `mbujor\, apoi p\li din nou. Exact cum b\nuia: Nora `nc\ mai lucra pentru arogantul \la de la FBI [i-i solicita `n continuare ajutorul lui Puck. Asta trebuia s\ `nceteze. {i Puck trebuia s\ plece. Uit\-te numai la biletul \sta, `[i spuse Brisbane: b\tut de mn\, evident la o veche ma[in\ de scris. Simpla ineficien]\ a unui astfel de gest `l f\cea pe Brisbane s\ spumege. Muzeul nu era program de ajutor social pentru excentrici. Puck era o fosil\, un anacronism care ar fi trebuit pus la naftalin\ cu mult timp `n urm\. O s\ adune dovezile, hot\r` Brisbane, [i o s\ `ntocmeasc\ o list\ de recomand\ri pentru `ncetarea contractului de munc\, pe care o s-o `nainteze comitetului executiv la urm\toarea [edin]\. Numele lui Puck avea s\ fie primul. Dar cum r\mnea cu Nora? ~[i aminti cuvintele directorului muzeului, Collopy, la ultima lor `ntlnire. Doucement, doucement!1 `i [optise acesta. A[a c\ avea s\ o ia cu bini[orul. Deocamdat\.

~nceti[or, `nceti[or! (`n lb. francez\, `n original)

{APTE

Smithback st\tea pe trotuar, la intersec]ia dintre Columbus [i Amsterdam Street, privind cercet\tor spre cl\direa de c\r\mid\ ro[ie din fa]a lui. West Ninety-ninth Street num\rul 108 era un ansamblu vast de apartamente, datnd de dinaintea r\zboiului, iertat de orice stil arhitectural distinct, care str\lucea acum `n soarele amiezii. Exteriorul nu-l deranja pe Smithback. Conta ce se g\sea `n\untru: un apartament cu dou\ dormitoare, cu chirie fix\, aproape de muzeu, la doar o mie opt sute de dolari pe lun\. Se retrase c]iva pa[i `nspre strad\, pentru a mai examina o dat\ `mprejurimile. Nu era cel mai `mbietor cartier din Upper West Side, dar avea poten]ial. Doi vagabonzi st\teau sprijini]i de-o dughean\ din apropiere, bnd ceva dintr-o pung\ de hrtie. Smithback se uit\ la ceas. Nora avea s\ soseasc\ `n cinci minute. Dumnezeule, [i a[a avea s\ fie nevoit s\ duc\ munc\ de convingere, m\car de s-ar c\ra vagabonzii \ia! Scotoci prin buzunare, g\si o bancnot\ de cinci dolari [i porni cu ea `n mn\ spre cei doi. Frumoas\ zi, dac\ nu plou\! zise el. Vagabonzii `i aruncar\ o privire suspicioas\. Smithback flutur\ bancnota. Hai, duce]i-v\ s\ v\ lua]i ceva de mncare, bine? Unul din cei doi rnji, expunnd un [ir de din]i caria]i. Cu cinci dolari? Frate, nici o cafea nu-]i iei cu cinci dolari. {i m\ dor picioarele. Smithback scoase o hrtie de dou\zeci.
121

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Oh, picioarele mele... E ultima ofert\. Vagabondul de lng\ Smithback lu\ bancnota, [i amndoi se ridicar\ `n picioare, gemnd [i v\ic\rindu-se de mama focului. Curnd se trau spre col]ul str\zii, `ndreptndu-se, f\r\ `ndoial\, spre cel mai apropiat butic cu b\uturi de pe Broadway. Smithback `i privi `ndep\rtndu-se. Cel pu]in erau ni[te vagabonzi inofensivi, nu droga]i sau mai [tiu eu ce. Privi `n jur [i v\zu, exact la ora fixat\, o femeie slab\, `mbr\cat\ `n negru, cu pantofi cu toc `nalt, apropiindu-se pe alee, cu un zmbet fals l\]it pe toat\ fa]a. Agenta imobiliar\. Dumneavoastr\ trebuie s\ fi]i domnul Smithback, spuse ea cu voce r\gu[it\, de fum\toare, `n timp ce-i strngea mna. Eu sunt Millile Locke. Am cheia apartamentului la mine. Partenera dumneavoastr\ a sosit? Iat-o chiar acum. Nora tocmai ap\ruse de dup\ col], cu un pardesiu neglijent aruncat pe ea [i cu rucsacul trntit pe un um\r. Le f\cu semn. Cnd Nora ajunse lng\ ei, agenta `i lu\ mna spunnd: Ce dr\gu]! Intrar\ `ntr-un hol pr\fuit; pe partea stng\ erau cutiile po[tale, pe dreapta, o oglind\ mare o `ncercare vag\ de-a face holul s\ par\ mai spa]ios dect era `n realitate. Ap\sar\ butonul liftului. Undeva deasupra lor se auzi un bzit, urmat de un zorn\it. Loca]ia e perfect\, `i spuse Smithback Norei. Faci dou\zeci de minute pe jos pn\ la muzeu, e aproape de sta]ia de metrou, la doar dou\ blocuri de parc... Nora nu-i r\spunse. Se uita la u[a liftului [i nu p\rea deloc `ncntat\. Liftul se deschise scr]ind, [i to]i trei p\[ir\ `n\untru. Smithback a[tept\ `n t\cere ca urcarea `nfior\tor de lung\ s\ se sfr[easc\ odat\, blestemnd `n sinea lui ascensorul care nu mergea mai repede. Avea sentimentul nepl\cut c\ el, nu doar apartamentul, era cel inspectat. ~n cele din urm\ coborr\ la etajul [ase, f\cur\ la dreapta pe holul `ntunecat [i se oprir\ `n fa]a unei u[i metalice, de culoare maro, `n
122

VITRINA DE CURIOZIT|}I

mijlocul c\reia era montat un vizor. Agenta imobiliar\ descuie patru yale separate [i deschise u[a. Smithback fu pl\cut surprins. Apartamentul era orientat spre strad\ [i era mai curat dect se a[teptase. Parchetul era de stejar pu]in cam tocit, dar totu[i stejar. Pe un perete, c\r\mida fusese l\sat\ la vedere; ceilal]i pere]i fuseser\ placa]i cu rigips vopsit. Ei, ce zici? o `ntreb\ el vesel. Frumu[el, nu? Nora nu-i r\spunse. E chilipirul secolului, spuse agenta. O mie opt sute de dolari, chirie fix\. Aer condi]ionat. Loca]ie extraordinar\. Luminos, lini[tit... Buc\t\ria era dotat\ cu aparate vechi, dar era curat\. Dormitoarele erau `nsorite, cu ferestre care d\deau spre sud, crend o senza]ie de spa]iu `n camerele `nguste. Se oprir\ `n mijlocul sufrageriei. Ei, Nora, `ntreb\ Smithback cu o timiditate care nu-l caracteriza, ce zici? Chipul Norei era `ntunecat, fruntea-`ncruntat\. Nu era semn bun. Agenta se retrase c]iva pa[i, ca s\ le creeze un fals sentiment de intimitate. E dr\gu], zise Nora. Dr\gu]? O mie opt sute de dolari pe lun\ pentru un apartament cu trei camere `n Upper West Side? ~ntr-o cl\dire de dinainte de r\zboi? E fantastic! Agenta se apropie din nou de ei. Sunte]i primii care-l vede]i. V\ garantez c\ o s\ se dea pn\ disear\. Scotoci prin po[et\, scoase o ]igar\ [i o brichet\ apoi, cu ambele mini deja ridicate, `ntreb\. ~mi permite]i? Te deranjeaz\, Nora? o `ntreb\ Smithback. Nora f\cu semn din mn\ c\ nu [i se duse lng\ fereastr\. P\rea s\ se uite cu mare aten]ie la ceva din dep\rtare. I-ai spus proprietarului t\u c\ te mu]i, nu-i a[a? Nu. Nu `nc\. Smithback sim]i o strngere de inim\.
123

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Nu i-ai spus `nc\? Nora cl\tin\ din cap. Strngerea de inim\ se intensific\. Haide, Nora! Credeam c\ suntem hot\r]i. Nora privea pe fereastr\. Este un pas mare pentru mine, Bill. Gnde[te-te, s\ st\m `mpreun\... Nu-[i termin\ fraza. Smithback privi `n jur, prin apartament. Agenta `i surprinse privirea [i `ntoarse repede capul. Smithback cobor` tonul. Nora, m\ iube[ti, nu-i a[a? Fata continua s\ se uite pe geam. Sigur c\ da. Dar... am avut o zi foarte proast\ ast\zi, `n]elegi? Nu-i mare lucru. Nu e ca [i cnd ne-am logodi. Hai s\ nu discut\m despre asta! S\ nu discut\m? Nora, \sta e apartamentul! N-o s\ g\sim niciodat\ unul mai bun. Hai s\ negociem comisionul agentei. Comisionul agentei? Smithback se `ntoarse spre femeia de lng\ ei. Ce comision spunea]i c\ vre]i pentru apartamentul \sta? Agenta sufl\ un nor de fum [i tu[i u[or. M\ bucur c\ `ntreba]i. E foarte rezonabil. Desigur, nu pute]i `nchiria, pur [i simplu, un apartament ca acesta. V-am f\cut o favoare doar fiindc\ vi l-am ar\tat. Deci? Ct e comisionul? `ntreb\ Nora. Optsprezece. Optsprezece ce? Dolari? La sut\. Din chiria de pe primul an, vreau s\ spun. Dar asta `nseamn\... Nora se `ncrunt\ [i f\cu `n minte calculul. Asta `nseamn\ aproape patru mii de dolari. O nimica toat\, avnd `n vedere cu ce v\ alege]i. {i v\ garantez c\, dac\ nu-l vre]i dumneavoastr\, o s\-l ia urm\torii clien]i. Se uit\ la ceas. Sosesc `n zece minute. Trebuie s\ v\ hot\r]i pn\ atunci.
124

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Ei? Ce spui, Nora? `ntreb\ Smithback. Nora oft\. Trebuie s\ m\ gndesc. Nu avem timp s\ te mai gnde[ti. Avem tot timpul din lume. Nu e \sta singurul apartament din Manhattan. Urm\ o t\cere scurt\ [i rece. Agenta se uit\ din nou la ceas. Nora cl\tin\ iar din cap. Bill, ]i-am spus. Am avut o zi proast\. Da, `mi dau seama. ~]i aminte[ti colec]ia Shottum despre care ]i-am povestit? Ieri am g\sit o scrisoare ascuns\ `ntr-una dintre exponate. O scrisoare oribil\. Smithback sim]i cum `ncepe s\-l cuprind\ panica. Putem vorbi mai trziu despre asta? Sincer, cred c\ apartamentul... Nora se `ntoarse spre el, neagr\ la fa]\. N-ai auzit ce-am spus? Am g\sit o scrisoare. {tim cine i-a ucis pe acei treizeci [i [ase de oameni. Din nou, t\cere. Smithback `i arunc\ o privire agentei imobiliare, care se pref\cea c\ examineaz\ rama ferestrei. ~n realitate, avea urechile ciulite. {ti]i? `ntreb\ el. Un individ extrem de dubios, pe nume Enoch Leng. Se pare c\ a fost chimist, specialist `n toxicologie. Scrisoarea a fost scris\ de un savant pe nume Shottum, care de]inea un fel de muzeu pe locul [antierului de acum, numit Vitrina lui Shottum. Leng a `nchiriat acolo ni[te camere, unde [i-a desf\[urat experimentele. Shottum a devenit suspicios [i a aruncat o privire `n laboratorul lui Leng, cnd acesta era plecat. A descoperit c\ Leng r\pea oameni, `i omora, apoi le diseca o parte din sistemul nervos central [i `l supunea unor serii de tratamente ob]innd, se pare, ni[te injec]ii pe care [i le administra chiar lui `nsu[i. Dumnezeule mare! Dar pentru ce? Nora cl\tin\ din cap. N-o s\-]i vin\ s\ crezi. ~ncerca s\-[i prelungeasc\ durata vie]ii. Incredibil!
125

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Era o poveste pe cinste. O poveste uria[\! Smithback privi din nou spre agenta de lng\ ei. Aceasta examina am\nun]it cadrul u[ii, p\rnd s\ fi uitat cu des\vr[ire de urm\torii ei clien]i. A[a am zis [i eu, spuse Nora str\b\tut\ de un fior. Dumnezeule, nu pot s\-mi scot din minte scrisoarea aia. Erau date toate detaliile. {i Pendergast s\ fi v\zut ct de `ntunecat\ `i devenise fa]a `n timp ce citea. Parc\ [i-ar fi citit propriul necrolog, z\u a[a. Apoi, azi-diminea]\, cnd m-am dus s\ mai verific ni[te materiale despre Shottum pe care le g\sise arhivarul, am aflat c\ s-au dat ordine pentru ni[te conserv\ri la arhiv\. Toate hrtiile despre Shottum fuseser\ incluse. {i acum, s-au dus. Nu-mi po]i spune c\-i doar o coinciden]\. Aici e fie mna lui Brisbane, fie a lui Collopy, sunt convins\. Dar, desigur, nu pot s\ m\ duc s\-i `ntreb direct. Ai o copie xerox? Expresia `ntunecat\ de pe chipul Norei se lumin\ u[or. Pendergast m-a rugat s\ fac una dup\ ce-am citit prima dat\ scrisoarea. Nu i-am `n]eles graba atunci. Dar `n]eleg acum. O ai? Nora f\cu un semn din cap `nspre serviet\. Smithback se gndi o clip\. Nora avea dreptate: ordinele de conservare, desigur, nu erau o coinciden]\. Ce `ncerca s\ acopere muzeul? Cine era acest individ, Enoch Leng? S\ fi avut oare vreo leg\tur\ cu zilele de `nceput ale muzeului? Sau nu era dect paranoia obi[nuit\ a administratorilor, care se temeau mereu de orice informa]ie care le-ar fi putut afecta `n vreun fel imaginea? Mai era, desigur, [i Fairhaven, antreprenorul, care, total `ntmpl\tor, desigur, se num\ra printre principalii contribuabili ai muzeului... Povestea asta `ncepea s\ devin\ din ce `n ce mai bun\. Pot s\ v\d [i eu scrisoarea? Chiar voiam s\ ]i-o dau ]ie, ca s\ fie la loc sigur nu am curaj s-o duc `napoi `n muzeu. Dar o vreau `napoi disear\. Smithback d\du din cap. Nora `i `ntinse un plic gros, pe care tn\rul `l strecur\ `n serviet\. Apoi bzitul interfonului se auzi dintr-odat\.
126

VITRINA DE CURIOZIT|}I

A sosit urm\torul client, spuse agenta. S\-i spun c\ l-a]i luat dumneavoastr\ sau ce? Nu-l lu\m, zise Nora hot\rt\. Femeia ridic\ din umeri, se duse la interfon [i le deschise celor de jos. Nora! o implor\ Smithback, `ntorcndu-se totodat\ spre agent\. Ba `l lu\m. ~mi pare r\u, Bill, dar nu sunt preg\tit\. Dar s\pt\mna trecut\ ai spus... {tiu ce-am spus. Dar nu-mi st\ capul la apartamente `n momentul \sta. Bine? Nu, nu e deloc bine. Se auzi soneria, [i agenta se duse s\ deschid\ u[a. Doi b\rba]i intrar\ `n `nc\pere unul chel [i scund, cel\lalt `nalt [i b\rbos , aruncar\ o privire rapid\ sufrageriei, trecur\ `n fug\ prin buc\t\rie [i dormitoare. Nora, te rog! spuse Smithback. Ascult\-m\, [tiu c\ mutarea la New York, slujba de la muzeu... nu au fost chiar a[a cum te a[teptai. ~mi pare sincer r\u. Dar asta nu `nseamn\ c\... Urm\ o pauz\ destul de lung\ `n care se auzi du[ul pornindu-se, apoi oprindu-se. Apoi cei doi b\rba]i revenir\ `n camera de zi. ~ntreaga inspec]ie durase mai pu]in de dou\ minute. E perfect, spuse chelul. Comisionul dumneavoastr\ este de optsprezece la sut\, corect? Corect. Grozav, spuse b\rbatul, sco]nd un cec. Pe numele cui s\-l scriu? Nu accept dect bani lichizi. ~l `ncas\m la banca dumneavoastr\. Hei, a[tepta]i o clip\! s\ri Smithback. Noi am fost primii. M\ scuza]i, spuse politicos unul din cei doi b\rba]i, `ntorcndu-se surprins. Nu-i lua]i `n seam\, spuse gr\bit\ agenta. Dumnealor tocmai plecau. Haide, Bill! Nora `ncepu s\-l `mping\ spre u[\. Noi am venit primii. ~l iau [i singur dac\ e nevoie.
127

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

B\rbatul rupse cu zgomot fila de cec din carnet. Agenta `ntinse mna dup\ ea. Am contractul de `nchiriere chiar aici, spuse ea b\tndu-se cu mna pe geant\. ~l putem semna la banc\. Nora `l tr` pe Smithback afar\ [i trnti u[a `n urma ei. Coborr\ sc\rile `ntr-o t\cere ap\s\toare. O clip\ mai trziu, st\teau din nou `n strad\. Trebuie s\ m\ `ntorc la birou, spuse Nora, privind `n alt\ direc]ie. Putem discuta despre asta disear\. Fii sigur\ c-o s\ discut\m. Smithback o privi `ndep\rtndu-se pe Street Ninety-ninth, luminat\ de razele soarelui, cu pardesiul mulndu-i-se pe posteriorul perfect, cu p\rul ar\miu [i lung unduindu-i-se odat\ cu mi[c\rile corpului. Se sim]ea ca lovit de tr\snet. Dup\ toate prin cte trecuser\ `mpreun\, ea tot nu voia s\ se mute cu el. Cu ce gre[ise? Uneori se `ntreba dac\ nu cumva Nora `l `nvinov\]ea pe el fiindc\ se mutase `n est [i plecase din Santa Fe. Nu era vina lui c\ treaba de la muzeul Lloyd nu-i ie[ise a[a cum sperase [i c\ [eful ei de-acum, din Manhattan, era un tic\los de prim\ clas\. Cum putea s-o fac\ s\ se r\zgndeasc\? Cum `i putea dovedi c\ o iubea cu adev\rat? O idee `ncepu s\ prind\ contur `n mintea lui. Nora nu aprecia cu adev\rat puterea presei, `ndeosebi a ziarului New York Times. Nu-[i d\dea seama ct de blnd, de docil [i de cooperant ar fi putut fi muzeul odat\ pus `n fa]a unei publicit\]i negative. Da, `[i spuse, o s\ mearg\. Nora [i-ar fi c\p\tat colec]iile `napoi, ar fi primit fondurile pentru analizele C-14, ba chiar mai mult. Ar fi ajuns s\-i mul]umeasc\, `n cele din urm\. Dac\ se mi[ca suficient de repede, putea prinde chiar edi]ia de diminea]\. Smithback auzi un zbieret: Hei, prietene! Se `ntoarse. Erau cei doi vagabonzi, acum ro[ii la fa]\, ]inndu-se unul de altul [i cl\tinndu-se pe trotuar. Unul din ei ridic\ o pung\ de hrtie. Hai s\ bei cu noi!
128

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Smithback scoase o alt\ hrtie de dou\zeci [i o ridic\ `n fa]a vagabondului mai mare [i mai murdar. Fi]i aten]i! ~n cteva minute, o s\ vede]i o doamn\ sub]iric\, `mbr\cat\ `n negru, ie[ind din cl\direa asta `mpreun\ cu doi b\rba]i. O cheam\ Millie. ~mbr\]i[a]i-o ct pute]i de tare [i s\ruta]i-o din partea mea, a]i `n]eles? Cu ct o mozoli]i mai tare, cu-att mai bine. S-a f\cut! B\rbatul `nh\]\ bancnota [i o `ndes\ `n buzunar. Smithback `ncepu s\ coboare strada `nspre Broadway, sim]indu-se ct de ct mai bine.

OPT

Anthony Fairhaven `[i instal\ `n scaun silueta lung\ [i musculoas\, `[i `ntinse `n poal\ un [ervet gros de bumbac [i `ncepu s\ examineze micul dejun din fa]a lui. Era minuscul, totu[i aranjat cu o grij\ excesiv\ pe fa]a alb\ de damasc: o cea[c\ de ceai din por]elan, doi biscui]i [i un pic de marmelad\. Fairhaven b\u ceaiul dintr-o singur\ `nghi]itur\, ron]\i distrat dintr-un biscuit, apoi se [terse la gur\ [i-i f\cu semn cu un gest scurt servitoarei s\-i aduc\ ziarele. Soarele p\trundea prin peretele curbat, din sticl\, al salonului micu] `n care `[i servea micul dejun. De la `n\l]imea la care se afla, deasupra Turnului Metropolitan, `ntregul Manhattan i se `ntindea la picioare, str\lucind `n primele raze ale dimine]ii, cu ferestrele cl\dirilor aruncnd sclipiri aurii [i rozii. O lume nou\, modern\, a lui, personal\, care-l a[tepta s\ vin\ s-o cucereasc\, s\-[i `mplineasc\ destinul misionar. Mult sub el, `ntunecatul Central Park se c\sca, aidoma unei gropi de mormnt s\pate `n mijlocul marelui ora[. Lumina abia dac\ avea putere s\ str\bat\ prin vrfurile copacilor, iar umbrele cl\dirilor de pe Fifth Avenue se `ntindeau de-a lungul parcului asemenea unor gratii de `ntuneric. Se auzir\ ni[te fo[nete, [i servitoarea `i puse `n fa]\ cele dou\ ziare, The New York Times [i Wall Street Journal. Proasp\t c\lcate, a[a cum insista `ntotdeauna. Lu\ The Times [i `l desp\turi, sim]ind `n n\ri mirosul de cerneal\ proasp\t\ [i `ntre degete hrtia aspr\ [i uscat\. Scutur\ u[or ziarul, apoi `[i `ndrept\ aten]ia asupra primei pagini. Citi la repezeal\ titlurile. Negocieri de pace `n Orientul Mijlociu, dezbateri
130

VITRINA DE CURIOZIT|}I

pentru alegerile locale, cutremur `n Indonezia. Trecu la jum\tatea de jos. Pre] de-o clip\, `[i pierdu r\suflarea.
SCRISOARE NOU-DESCOPERIT| ARUNC| LUMIN| ASUPRA UNOR CRIME DIN SECOLUL AL XIX-LEA DE WILLIAM SMITHBACK JR.

Clipi, trase `ncet [i adnc aer `n piept [i `ncepu s\ citeasc\.


NEW YORK 8 octombrie. ~n arhiva Muzeului de Istorie Natural\ a fost g\sit\ o scrisoare care ar putea explica misterul sinistrei camere mortuare descoperite s\pt\mna trecut\ `n partea de jos a Manhattanului. Muncitorii care ridicau un ansamblu de locuin]e la intersec]ia dintre Henry Street [i Catherine Street au scos la iveal\ un tunel subteran `n care fuseser\ ascunse r\m\[i]ele a treizeci [i [ase de tineri [i tinere. Cadavrele dezmembrate erau zidite `n dou\sprezece firide `ntr-o pivni]\ ce pare s\ fi fost o veche magazie de c\rbuni din secolul al XIX-lea. Analizele judiciare preliminare au ar\tat c\ victimele au fost disecate, poate pentru efectuarea unor autopsii, apoi dezmembrate. Datarea preliminar\ a sitului de c\tre arheologul Nora Kelly, de la Muzeul de Istorie Natural\ din New York, sugereaz\ c\ mai sus-men]ionatele crime s-ar fi petrecut `ntre anii 1872 [i 1881, perioad\ cnd pe respectivul teren se `n\l]a o cl\dire de dou\ etaje ce ad\postea un muzeu particular, cunoscut sub numele de Vitrina de Curiozit\]i [i Exponate Naturale a lui J.C. Shottum. Vitrina a ars `n 1881, iar Shottum a murit `n incendiu. Pe parcursul cercet\rilor sale ulterioare, doamna doctor Kelly a descoperit o scrisoare apar]innd lui J.C. Shottum `nsu[i. Cu doar pu]in timp `nainte de moartea sa, savantul descrie `n detaliu felul `n care descoperise experimentele medicale ale chiria[ului s\u, un chimist specialist `n toxicologie, pe nume Enoch Leng. ~n scrisoarea sa, Shottum poveste[te c\ Leng desf\[ura experimente chirurgicale pe subiecte umane, `n `ncercarea de a-[i prelungi propria via]\. Experimentele par s\ fi implicat `nl\turarea chirurgical\ a por]iunii
131

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

inferioare a coloanei vertebrale, `n timp ce subiectul era `nc\ `n via]\. Shottum red\ `n scrisoarea sa mai multe pasaje din detaliatul jurnal `n care Leng `[i descria experimentele efectuate. The New York Times a ob]inut o copie dup\ aceast\ scrisoare. Dac\ r\m\[i]ele apar]in, `ntr-adev\r, unor persoane ucise, ar `nsemna c\ avem de-a face cu cea mai mare serie de crime `nregistrat\ vreodat\ `n ora[ul New York, poate chiar `n istoria Statelor Unite. Jack Spintec\torul, celebrul criminal `n serie din Anglia, a ucis [apte femei `n cartierul Whitechapel din Londra, `n 1888. Despre Jeffrey Dahmer, notoriul criminal `n serie al Americii, se [tie c\ ar fi omort [aptesprezece oameni. R\m\[i]ele umane au fost `nl\turate de c\tre un reprezentat al Institutului de Medicin\ Legal\, dar nu au fost supuse nici unui fel de examinare. Tunelul subteran a fost ulterior distrus de Moegen Fairhaven Inc., antreprenorul turnului de locuin]e, `n decursul activit\]ilor de construc]ie. Dup\ spusele lui Mary Hill, purt\toarea de cuvnt a primarului Edward Montefiori, situl nu `ndeplinea condi]iile necesare pentru a beneficia de protec]ia prev\zut\ de Legea de Conservare Arheologic\ [i Istoric\ a Ora[ului New York. Avem de-a face cu o crim\ veche, ce nu prezint\ interes arheologic, a spus doamna Hill. Pur [i simplu nu `ndeplinea condi]iile specificate de acest tratat. Nu am avut suficiente motive pentru `ntreruperea lucr\rilor. Reprezentan]ii Comisiei pentru Conservarea Monumentelor au adoptat `ns\ un alt punct de vedere, cernd, `n consecin]\, unui senator [i Biroului de Investiga]ii al New Yorkului s\ ia m\suri pentru cercetarea mai aprofundat\ a problemei. Un articol de `mbr\c\minte a fost recuperat din camera mortuar\, o rochie pe care doamna doctor Kelly a adus-o la muzeu pentru examinare. Cusut\ `n c\ptu[eala rochiei, a fost g\sit\ o buc\]ic\ de hrtie, o posibil\ not\ de autoidentificare, scris\ de o tn\r\ care, dup\ ct se pare, credea c\ nu mai are dect pu]in timp de tr\it: Eu sunt Mary Greene, vrst. (sic) 19 ani, Watter (sic) Street nr. 16. Testele indic\ faptul c\ biletul a fost scris cu snge uman.
132

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Biroul Federal de Investiga]ii s-a ar\tat interesat de caz. Agentul special Pendergast, de la biroul din New Orleans, a fost v\zut la fa]a locului unde au fost descoperite cadavrele. Nici biroul FBI din New York, nici cel din New Orleans nu ne-au oferit nici un comentariu. Natura exact\ a implic\rii agentului special nu a fost f\cut\ public\, dar Pendergast este cunoscut drept unul dintre cei mai importan]i agen]i ai regiunii de sud. Nu este pentru prima dat\ cnd conduce o investiga]ie `n New York. Pe de alt\ parte, Departamentul de poli]ie al ora[ului New York a ar\tat doar un foarte slab interes vizavi de o crim\ petrecut\ cu mai bine de un secol `n urm\. Sherwood Custer, c\pitanul sec]iei `n a c\rei circumscrip]ie au fost g\site r\m\[i]ele, afirm\ c\ este un caz de interes mai degrab\ istoric. Uciga[ul e mort. Orice eventuali complici sunt, cu siguran]\, mor]i. L\s\m cazul pe mna istoricilor [i continu\m s\ ne dedic\m for]ele prevenirii crimelor din secolul XXI. ~n urma descoperirii scrisorii, Muzeul de Istorie Natural\ din New York a `nl\turat din arhiv\ toate datele referitoare la Vitrina lui Shottum, `mpreun\ cu toate exponatele r\mase din colec]iile acesteia. Roger Brisbane, prim-vicepre[edinte al muzeului, a numit mutarea parte a unui proces de conservare de mult programat, o coinciden]\ care nu are absolut nici o leg\tur\ cu recentele descoperiri. Pentru orice alte `ntreb\ri [i l\muriri, ne-a `ndrumat c\tre domnul Harry Medoker, de la Departamentul de rela]ii cu publicul al muzeului. Domnul Medoker nu a r\spuns `ns\ apelurilor noastre telefonice.

Povestea se continua pe o pagin\ din interior, unde reporterul descria detaliile vechilor crime. Fairhaven citi articolul pn\ la sfr[it, apoi se `ntoarse [i citi din nou prima pagin\. Filele uscate ale ziarului `i fo[neau `ntre degete, ca un ecou al frunzelor care abia mai atrnau pe ramurile copacilor din ghivecele de pe terasa exterioar\. Fairhaven l\s\ u[or ziarul din mn\, [i privirea `i alunec\ din nou asupra ora[ului. Vedea Muzeul de Istorie Natural\ de cealalt\ parte a parcului, cu turnurile lui de granit [i cu acoperi[ul de alam\ reflectnd razele timide ale soarelui. ~[i flutur\ degetele [i o nou\ cea[c\ de ceai
133

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

sosi numaidect. O privi f\r\ nici o urm\ de pl\cere [i o d\du dintr-odat\ pe gt. O nou\ fluturare din degete `i aduse un telefon. Fairhaven [tia multe despre afacerile imobiliare, despre rela]iile cu publicul [i despre politica din New York. {tia c\ acest articol era un poten]ial dezastru. Cerea m\suri ferme [i prompte. Se opri o clip\, gndindu-se cine era cel mai indicat s\ primeasc\ primul telefon. O secund\ mai trziu, forma num\rul privat al primarului, num\r pe care-l [tia pe dinafar\.

NOU|

Doreen Hollander, din Indian Feather Lane num\rul 21, Pine Creek, Oklahoma, `[i l\sase so]ul la dou\zeci [i [ase de etaje deasupra, morm\ind [i sfor\ind `n camera de hotel. Privind dincolo de vasta `ntindere a Central Parkului, hot\r` c\ era cel mai bun moment pentru a vedea nuferii lui Monet, de la Muzeul Metropolitan. ~[i dorea s\ admire celebrele tablouri `nc\ de cnd le v\zuse `ntr-un poster, acas\ la cumnata ei. Pe so]ul ei, tehnician la Oklahoma Cable, nu `l interesa ctu[i de pu]in arta. Aproape sigur avea s\-l g\seasc\ dormind `n continuare cnd se `ntorcea. Uitndu-se pe harta pentru vizitatori pe care hotelul i-o oferise cu atta generozitate, constatase cu pl\cut\ surprindere c\ muzeul se g\sea chiar de cealalt\ parte a Central Parkului. O scurt\ plimbare, f\r\ s\ fie nevoie s\ cheme un taxi, care costa bani. Lui Doreen Hollander `i pl\cea s\ se plimbe, [i era o zi perfect\ pentru a arde caloriile acumulate de la cornurile cu unt pe care avusese nes\buin]a s\ le m\nnce la micul dejun. Porni la drum, intrnd `n parc prin poarta Alexander Humbolt, mergnd `n pas vioi. Era o zi frumoas\ de toamn\, iar cl\dirile imense de pe Fifth Avenue str\luceau deasupra copacilor. New Yorkul. Un loc minunat, cu condi]ia s\ nu locuie[ti aici. C\rarea cobor`, [i Doreen se trezi curnd la marginea unui hele[teu `ncnt\tor. Privi de cealalt\ parte. Era mai bine s\-l ocoleasc\ prin dreapta sau prin stnga? Se uit\ pe hart\ [i hot\r` c\ drumul era mai scurt prin partea stng\.
135

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Porni din nou, cu pa[i hot\r]i, tr\gnd cu nesa] aer `n piept. Surprinz\tor de proasp\t, `[i zise. Bicicli[ti [i indivizi cu role treceau `n vitez\ pe lng\ ea, pe aleea care se curba `n jurul hele[teului. Curnd, se trezi la o nou\ bifurca]ie. Aleea principal\ o lua `nspre nord, `ns\ mai era o c\rare drept `nainte, printre copaci, `n direc]ia `n care mergea ea. ~[i consult\ harta. Poteca nu ap\rea, dar Doreen `[i d\dea seama, v\znd-o, c\ era o variant\ mai bun\. A[a c\-[i continu\ drumul pe acolo. Curnd, c\rarea coti brusc, apoi coti din nou, [erpuind f\r\ ]int\ `n sus [i-n jos pe dealuri [i t\ind poieni pline de pietri[. Ici-colo, printre copaci, Doreen mai z\rea `nc\ [irul de zgrie-nori de pe Fifh Avenue, ghidnd-o, ar\tndu-i drumul. Copacii devenir\ mai de[i. Apoi, `ncepu s\ observe oamenii. Era ciudat. Din loc `n loc, ni[te tineri st\teau nemi[ca]i printre copaci, cu minile `n buzunar, a[teptnd. Dar ce a[teptau? Erau b\ie]i chipe[i, bine `mbr\ca]i, frumos tun[i. Dincolo de copaci, diminea]a `[i rev\rsa razele str\lucitoare, [i Doreen nu sim]ea nici un pic de team\. Merse gr\bit\ mai departe, printre copacii din ce `n ce mai de[i. Se opri s\ se uite la hart\, pu]in derutat\, [i descoperi c\ se afla `ntr-un loc numit Ramble1. Un nume bine ales, `[i zise. De dou\ ori, se trezi `ntorcndu-se cu trei sute [aizeci de grade. Era ca [i cnd persoana care proiectase acest mic labirint de c\r\ri voise ca oamenii s\ se piard\ printre ele. Ei bine, Doreen Hollander nu se pierdea a[a de u[or. Nu `ntr-un plc de copaci din parcul unui ora[, cnd, la urma urmei, crescuse la ]ar\ [i b\tuse toate cmpurile [i p\durile din estul statului Oklahoma. Plimbarea se transforma `ntr-o mic\ aventur\, [i Doreen adora aventurile. Doar \sta fusese principalul motiv pentru care-[i trse b\rbatul la New York: pentru o mic\ aventur\. Doreen se for]\ s\ zmbeasc\. Ei, asta punea capac la toate se `ntorcea din nou! Sco]nd un rset jalnic, se uit\ iar la hart\. Pe hart\ `ns\, Ramble era doar o pat\ mare [i verde. Privi `n jur. Poate c\ unul dintre tinerii aceia dr\gu]i [tia drumul.
1

R\t\ceala (n.tr.)
136

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Aici `ns\, plcul de copaci era mai `ntunecat, mai des. Cu toate astea, printr-un paravan de frunze, v\zu dou\ siluete. Se apropie. Ce f\ceau aici? ~naint\ `nc\ un pas, d\du la o parte o creang\ [i trase cu ochiul. Privirea `i r\mase pironit\, [i chipul i se schimonosi `ntr-o expresie oripilat\. Apoi, dintr-o mi[care, se r\suci pe c\lcie [i `ncepu s\ se retrag\ repede, ct putea de repede. Acum totul era clar. Ce dezgust\tor! Ce camuflare perfect\! Singurul ei gnd era s\ ias\ ct mai repede din acest loc `ngrozitor. Orice dorin]\ de a mai vedea nuferii lui Monet `i disp\ruse cu des\vr[ire. Nu voise s\ cread\, dar totul era adev\rat. Era exact a[a cum auzise la televizor, la 700 Club New Yorkul era versiunea modern\ a Sodomei [i Gomorei. Continua s\ se `ndep\rteze gr\bit\ [i `ncepuse s\ gfie u[or. Arunc\ o singur\ privire `n urm\. Pa[ii u[ori venir\ din spatele ei, dar ea nu auzise nimic [i nu se a[teptau la nimic. Cnd gluga cea neagr\ `i cobor` brusc peste fa]\ [i i se strnse `n jurul capului, cnd mirosul ustur\tor de cloroform `i arse n\rile, ultima imagine din mintea ei fu o spiral\ de sare str\lucind `n lumin\ `n mijlocul unui cmp pustiu, o dr\ sub]ire de fum ridicnduse `n dep\rtare.

ZECE

Eminentul Doctor Frederick Watson Collopy st\tea la biroul lui masiv de piele, din secolul al XIX-lea, gndindu-se la b\rba]ii [i femeile care ocupaser\ `naintea lui aceast\ august\ pozi]ie. ~n anii de glorie ai muzeului `n anii, s\ spunem, cnd acel impun\tor birou era `nc\ nou directorii muzeului fuseser\ adev\ra]i misionari, exploratori [i savan]i `n acela[i timp. ~[i repet\ `n minte numelor lor, apreciindu-le sonoritate impun\toare: Byrd, Throckmorton, Andrews. Ei da, astea erau nume care meritau s\ fie s\pate `n bronz. Sentimentul de apreciere mai sc\zu o idee cnd se apropie de ocupan]ii mai recen]i ai prestigioasei pozi]ii nefericitul Winston Wright [i succesoarea sa de scurt\ durat\, Olivia Merriam. Sim]ea o profund\ satisfac]ie pentru c\ readusese acest birou la fosta sa stare de demnitate [i des\vr[ire. ~[i trecu mna peste barba `ngrijit tuns\ [i-[i duse un deget la buze, cufundat `n gnduri. {i totu[i, se `ntmpla din nou. Sim]ea cum revenea acel persistent sentiment de melancolie. Fusese nevoit s\ fac\ anumite sacrificii pentru a salva muzeul. ~l durea faptul c\ acum cercet\rile [tiin]ifice treceau pe locul secund `n fa]a galelor, a s\lilor noi [i str\lucitoare, a expozi]iilor de mare succes. De mare succes cuvintele astea `i l\sau `n gur\ un gust nepl\cut. {i totu[i, acesta era New Yorkul la `nceputul secolului XXI, iar cei care refuzau s\ intre `n joc nu supravie]uiau. Pn\ [i m\re]ii lui predecesori avuser\ propriile cruci de purtat. Trebuia s\ te supui trecerii timpului,
138

VITRINA DE CURIOZIT|}I

schimb\rii vremurilor. Muzeul supravie]uise asta era important, asta era tot ce conta. Se gndi apoi la distin[ii lui predecesori care activaser\ `n domeniul [tiin]ific: str\-str\unchiul lui, Amasa Greenough, prieten cu Darwin [i renumit pentru descoperirea speciei chitinous monkfish, din Indochina; sora bunicii lui, Philomena Watson, care f\cuse cercet\ri seminale pe b\[tina[ii din }ara de Foc; bunicul lui, Gardner Collopy, distins erpetolog. Se gndi la propriile lucr\ri de cercetare pentru clasificarea familiilor Pongidae din n\valnicii ani ai tinere]ii. Cu ceva noroc [i dup\ ce vor fi trecut mul]i, mul]i ani, poate c\ [ederea lui la crma muzeului avea s\ ajung\ s\ rivalizeze cu cea a marilor directori din trecut. Poate c\ [i numele lui va fi cndva gravat `n bronz, `nr\mat `n Rotonda cea Mare, unde s\-l poat\ vedea to]i. Nu reu[ea s\ scape de sentimentul de melancolie ce pusese st\pnire pe el. Gndurile acestea, `n mod normal att de lini[titoare, nu-l ajutau de data asta. Se sim]ea ca [i cnd n-ar fi fost acolo locul lui, se sim]ea demodat, dep\[it de vreme. Nici m\car gndurile la tn\ra [i frumoasa lui so]ie, cu care se distrase `n mod att de `ncnt\tor chiar `n acea diminea]\, nu reu[iser\ s\-l binedispun\. M\sur\ din ochi biroul [emineurile de marmur\ roz, ferestrele rotunde din turn care d\deau spre aleea muzeului, lambriurile de lemn pe care se imprimase patina timpului, tablourile lui Audubon [i De Clefisse. ~[i analiz\ propria persoan\: costumul posac cu croiala demodat\, aproape clerical\, c\ma[a alb\, apretat\, papionul de m\tase pe care `l purta ca simbol al independen]ei `n gndire [i `n fapte, pantofii lucra]i manual [i, mai presus de toate `[i spuse `n clipa cnd privirea `i c\zu pe oglinda de deasupra c\minului , chipul frumos [i care degaja elegan]\ [i care, chiar dac\ era u[or aspru, `[i purta cu atta gra]ie trecerea anilor. Se `ntoarse la birou cu un oftat slab. Poate din cauza celor aflate `n acea zi era att de mohort. Iat\-l chiar acolo, pe birou, privindu-l din ziarul deschis: articolul incriminator, scris de acela[i individ ordinar care crease att de multe probleme muzeului `n 95. Sperase ca `nl\turarea materialelor de la arhiv\ s\ calmeze lucrurile. Acum `ns\, ap\ruse scrisoarea. La toate nivelurile, era un poten]ial dezastru. Propriii
139

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

angaja]i implica]i; un agent FBI care-[i b\ga nasul; Fairhaven, unul dintre principalii sponsori, atacat `n mod direct o sumedenie de posibile scenarii `i invadar\ mintea lui Callopy, toate mult prea hidoase pentru a z\bovi asupra lor. Dac\ nu rezolva cumva aceast\ problem\, `ns\[i pozi]ia lui de la muzeu ar fi putut fi amenin]at\, dac\ nu mai r\u... N-o lua pe calea asta, `[i spuse Frederick Watson Callopy. O s\ se descurce el. Chiar [i cel mai `ngrozitor dezastru putea fi evitat cu o care era cuvntul \la la mod\? fandare corect\. Da, de asta era nevoie aici. De o fandare foarte delicat\, executat\ cu m\iestrie. De data asta muzeul, `[i spuse, nu va ac]iona `n modul obi[nuit. Nu va `mpiedica investiga]ia; nu se va opune cercet\rii arhivelor; nu va denun]a activit\]ile FBI-ului drept ne`ntemeiate; nu va fugi de r\spundere, nu va `ncerca s\ se ascund\, s\ mu[amalizeze. {i nici nu va veni `n ajutorul celui mai mare finan]ator al s\u, domnul Fairhaven. Cel pu]in, nu pe fa]\. {i totu[i, cte nu se puteau face `n culise! O vorbuli]\ putea fi plasat\ `n mod strategic ici [i colo, sprijinul putea fi oferit sau retras, banii puteau fi muta]i dintr-un departament `n altul. U[urel. U[urel de tot. Ap\s\ butonul interfonului [i vorbi pe un ton lini[tit: Doamn\ Surd, ave]i amabilitatea de a-i comunica domnului Brisbane c\ doresc s\-l v\d, atunci cnd va avea pu]in timp. Da, domnule Collopy. Mii de mul]umiri, doamn\ Surd. Lu\ degetul de pe buton [i se l\s\ pe spate. Apoi `mp\turi cu grij\ ziarul New York Times [i `l puse `ntr-o cutie din col]ul biroului pe care scria: Pentru `ndosariere. Apoi, pentru prima dat\ de cnd ie[ise din dormitor `n acea diminea]\, zmbi.

UNSPREZECE

Nora Kelly [tia pentru ce fusese chemat\. V\zuse, desigur, articolul din ziarul de diminea]\. Numai despre asta se vorbea `n tot muzeul, poate chiar `n tot New Yorkul. {tia ce efect ar fi avut asupra unui om ca Brisbane. A[teptase toat\ ziua telefonul lui, [i acum, la cinci f\r\ zece minute, `n sfr[it o chemase la el. A[teptase pn\ la cinci f\r\ zece. O l\sase s\ fiarb\, f\r\ `ndoial\. Nora se `ntreba dac\ nu cumva asta `nsemna c\ avea s\-i dea doar zece minute ca s\ elibereze biroul. N-ar fi surprins-o. Pl\cu]a cu numele nu mai era pe u[a biroului lui Brisbane. Nora b\tu, [i secretara `i strig\ s\ intre. Lua]i loc, v\ rog, `i spuse o cotoroan]\ zbrcit\ care era, evident, `n toane foarte proaste. Nora se a[ez\. Afurisit s\ fii, Bill! spuse `n sinea ei. Ce-o fi fost `n capul lui? Desigur, era un tip impulsiv avea tendin]a s\ ac]ioneze f\r\ s\ gndeasc\ , dar de data asta `ntrecuse m\sura. Avea s\-l m\nnce cu fulgi cu tot, vorba lui taic\-s\u. Avea s\-l fac\ buc\]i, s\-l calce-n picioare [i s\-[i fac\ salb\ din din]ii lui, dup\ ce-avea s\-i smulg\ unul cte unul. Slujba asta era vital\ pentru ea [i totu[i, uite-l pe Smithback, scriindu-i practic cu propria mna nota de concediere. Cum putuse s\-i fac\ una ca asta? Telefonul secretarei bzi. Pute]i intra, spuse femeia. Nora p\trunse `n birou. Brisbane st\tea `n fa]a unei oglinzi a[ezate `ntr-o parte a biroului, `nnodndu-[i un papion la gt. Purta pantaloni
141

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

negri cu o dung\ din satin [i o c\ma[\ apretat\, cu man[ete cu butoni din co[cogeamitea perlele. Un smoching era aruncat pe sp\tarul scaunului. Nora se opri `n u[\, a[teptnd, `ns\ Brisbane nu spuse nimic [i nu schi]\ nici un gest care s\-i dea de `n]eles c\ i-ar fi remarcat prezen]a. ~l urm\ri trecnd cu `ndemnare o parte a papionului peste cealalt\, strecurnd cap\tul prin bucla format\. Apoi Brisbane vorbi: ~n ultimele ore am aflat multe despre dumneata, doctor Kelly. Nora nu-i r\spunse. Despre dezastruoasa expedi]ie de teren din de[ertul de sud-vest, de exemplu, `n timpul c\reia calit\]ile dumitale de conducere, chiar [i abilit\]ile [tiin]ifice, au fost puse la `ndoial\. {i despre un anumit William Smithback. Nu [tiam c\ ai o rela]ie att de prietenoas\ cu acest William Smithback de la The Times. Urm\ o alt\ pauz\, timp `n care Brisbane strnse marginile papionului, `ntinzndu-[i gtul. I se ridica deasupra gulerului, alb [i sub]ire ca un gt de g\in\. Am `n]eles, doctor Kelly, c\ ai adus `n arhiv\ persoane neautorizate, `nc\lcnd astfel `n mod direct regulile muzeului. ~[i potrivi papionul. Nora nu spuse nimic. Mai mult chiar, ]i-ai neglijat atribu]iile [i l-ai ajutat pe acest agent de la FBI ct te aflai `n timpul serviciului. Din nou, o `nc\lcare clar\ a regulamentului. Nora [tia c\ era inutil s\-i aminteasc\ lui Brisbane c\ el `nsu[i autorizase cercet\rile, ce-i drept, nu cu prea mare tragere de inim\. ~n cele din urm\, este o `nc\lcare a regulamentului muzeului s\ iei leg\tura cu presa, f\r\ a trece mai `nti chestiunea `n cauz\ pe la Departamentul de rela]ii publice. Exist\ motive `ntemeiate pentru care au fost f\cute aceste reguli, doctor Kelly. Nu sunt ni[te simple reglement\ri birocratice. Au `n vedere siguran]a muzeului, integritatea colec]iilor [i a arhivelor [i, `n special, reputa]ia muzeului. M\ `n]elegi? Nora se uit\ la Brisbane, dar nu putu scoate nici un cuvnt. Comportamentul dumitale a creat multe nepl\ceri. Uite ce e, spuse ea `n cele din urm\, dac\ vre]i s\ m\ da]i afar\, nu mai lungi]i vorba.
142

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Brisbane se uit\ `n sfr[it la ea, cu o expresie de pref\cut\ surprindere pe fa]a rozalie. Cine a zis c\ te concediaz\? Nu numai c\ nu te concediem, dar chiar ]i se interzice s\-]i dai demisia. Nora `l privi mirat\. Doctore Kelly, vei r\mne angajata muzeului. La urma urmei, e[ti eroina momentului. Eu [i domnul Collopy suntem de acord `n aceast\ privin]\. Nici prin cap nu ne trece s\ ne desp\r]im de dumneata nu dup\ apari]ia acelui articol att de folositor dumitale, care te ridic\ `n sl\vi. E[ti bine ap\rat\. Momentan. Nora ascult\, mirarea transformndu-i-se treptat `n furie. Brisbane mngie papionul, se mai admir\ o dat\ `n oglind\, apoi se `ntoarse. Toate privilegiile `]i sunt suspendate. Nu mai ai acces la colec]iile centrale sau la arhiv\. Dar la toalet\ mai am voie s\ m\ duc? }i se interzice orice contact cu cineva din exterior, `n leg\tur\ cu ceva ce ]ine de muzeu. {i ]i se interzice `n mod expres orice contact cu agentul FBI sau cu ziaristul \la, Smithback. Nu-]i face tu griji pentru Smithback, `[i zise Nora `n sinea ei, furioas\ acum. {tim totul despre Smithback. Avem jos un dosar despre el, gros de jum\tate de metru. Dup\ cum probabil c\ [tii, a scris o carte despre muzeu cu c]iva ani `n urm\. A fost `nainte s\ vin eu, [i nu am citit-o, dar am `n]eles c\ nu e chiar o lucrare demn\ de Premiul Nobel. De atunci e considerat persona non grata aici. O privi direct `n fa]\, cu ochi reci. ~ntre timp, `]i vezi de treab\ ca de obicei. Vii la inaugurarea noii expozi]ii de primate de disear\? N-aveam de gnd. Schimb\-]i programul! La urma urmei, e[ti angajatul s\pt\mnii. Lumea o s\ vrea s\ te vad\ zburdnd vesel\ de colo-colo. Ba, mai mult, muzeul va da o declara]ie de pres\ despre eroina noastr\, doctorul Kelly, subliniind totodat\ spiritul civic, bunele inten]ii [i eforturile depuse necontenit pentru servirea ora[ului. Desigur, vei respinge orice
143

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

`ntrebare ce-]i va fi adresat\ [i vei spune c\ `ntreaga dumitale activitate este strict confiden]ial\. Brisbane ridic\ smochingul de pe scaun, se strecur\ gra]ios `n el, `ndep\rt\ o scam\ de pe el, apoi `[i atinse u[or frizura perfect\. Sunt sigur c\ vei reu[i s\ g\se[ti o rochie ct de ct decent\ `n garderoba dumitale. Bucur\-te c\ nu e unul dintre acele baluri preten]ioase care sunt zilele acestea la mare mod\ `n muzeu. {i dac\ refuz? Dac\ nu vreau s\ intru `n acest joc att de atent ticluit? Brisbane `[i `nchise butonii [i se `ntoarse din nou spre ea. Apoi ochii-i alunecar\ spre u[\, [i Nora-i urm\ri privirea. ~n pragul u[ii, cu minile `ncruci[ate la piept, era doctorul Collopy `n persoan\. Directorul era o apari]ie intimidant\, aproape sinistr\, cnd se plimba `n t\cere pe coridoarele muzeului, cu silueta micu]\ ascuns\ sub costumele severe, cu profilul de diacon anglican, cu ]inuta rigid\ [i amenin]\toare. Collopy, care se tr\gea dintr-un lung [ir de savan]i [i inventatori de familie bun\, avea o atitudine enigmatic\ [i o voce calm\ pe care nu o ridica niciodat\. Peste toate astea, avea o co[cogeamite vila impun\toare pe West End Avenue, `n care locuia cu o superb\ nou\ so]ie, cu patruzeci de ani mai tn\r\ dect el. Rela]ia lor f\cea subiectul unor ne`ncetate comentarii [i specula]ii obscene. Ast\zi `ns\, directorul Collopy aproape c\ zmbea. F\cu un pas `n fa]\. Liniile ascu]ite ale chipului s\u p\reau mult mai blnde dect de obicei, ba chiar `nsufle]ite. ~i lu\ mna `ntre palmele lui uscate, privind-o de aproape `n ochi, [i Nora sim]i un fior vag [i total nea[teptat. V\zu dintr-odat\ ceea ce trebuia s\ fi v\zut [i tn\ra so]ie un b\rbat plin de via]\ care se ascundea `n spatele acelei fa]ade, de obicei impenetrabile. Acum Collopy zmbi de-a binelea [i `n acea clip\ Nora avu senza]ia c\ d\duse cineva brusc drumul la c\ldur\. Se sim]i sc\ldat\ `ntr-o aur\ de farmec [i vigoare. ~]i cunosc munca, Nora, [i ]i-am urm\rit cercet\rile cu deosebit interes. Ideea c\ la ruinele de la Chaco Canyon se simte influen]a aztecilor sau b\nuiala c\ acele construc]ii au fost chiar ridicate de ace[tia... asta e ceva important, ba chiar zguduitor. Atunci...
144

VITRINA DE CURIOZIT|}I

O reduse la t\cere cu o u[oar\ strngere de mn\. Nu [tiam c\ s-au f\cut reduceri de buget `n departamentul vostru, Nora. To]i am fost nevoi]i s\ mai strngem cureaua, dar poate c\ ar fi trebuit s\ ne gndim mai bine cine [i ct strnge. Nora nu se putea ab]ine s\ nu-i arunce `ntruna priviri lui Brisbane, `ns\ chipul acestuia se `nchisese complet: era impenetrabil. Din fericire, ne afl\m `n pozi]ia de a-]i returna finan]area. Mai mult chiar, `]i d\m [i cele optsprezece mii de care ai nevoie pentru a ob]ine datarea cu carbon C-14, att de important\. M\ intereseaz\ personal subiectul. Nu voi uita niciodat\ clipa din copil\rie cnd, `mpreun\ cu doctorul Morris `n persoan\, am vizitat ruinele de la Chacoan. Mul]umesc, dar... Din nou, aceea[i strngere u[oar\. Te rog, nu-mi mul]umi. Domnul Brisbane a avut amabilitatea de a-mi supune aten]iei aceast\ problem\. Cercet\rile pe care le conduci aici sunt importante. Vor spori prestan]a muzeului, [i eu personal vreau s\ fac tot ce-mi st\ `n putin]\ ca s\ le `ncurajez. Dac\ mai ai nevoie de orice altceva, te rog, sun\-m\. Pe mine personal. ~i l\s\ mna cu mult\ ging\[ie [i se `ntoarse spre Brisbane. Acum trebuie s\ plec s\-mi preg\tesc discursul. Mul]umesc. {i disp\ru. Nora se uit\ la Brisbane, `ns\ fa]a b\rbatului r\m\sese o masc\ opac\. Acum [tii ce se va `ntmpla dac\ accep]i s\ intri `n joc, spuse el. A[ prefera s\ nu discut\m despre ce s-ar putea `ntmpla dac\ refuzi. Brisbane se `ntoarse din nou cu fa]a la oglind\ [i se admir\ pentru ultima oar\. Ne vedem disear\, doctore Kelly, spuse el `ncet.

DOISPREZECE

OShaughnessy `l urm\ pe Pendergast pe treptele acoperite de covorul ro[u ce urcau spre u[ile mari, de bronz, ale muzeului, convins c\ ochii tuturor celor prezen]i erau a]inti]i asupra lui. Se sim]ea ca un imbecil `mbr\cat `n uniforma de poli]ist. ~[i l\s\ mna s\ se sprijine pe revolverul de la bru [i se sim]i fericit cnd un tip din apropiere, `mbr\cat la patru ace, `i arunc\ o privire v\dit `ngrijorat\. Se consol\ cu gndul c\ primea o prim\ echivalent\ cu jum\tate de salariu pentru misiunea asta nepl\cut\ iar jum\tate de salariu nu era o nimica toat\ cnd venea vorba despre c\pitanul Custer. Ma[inile veneau una dup\ cealalt\ pe aleea muzeului, [i din ele coborau oameni frumo[i sau mai pu]in frumo[i. Ni[te cordoane de catifea ]ineau la distan]\ un grup de fotografi [i de ziari[ti care p\reau u[or nemul]umi]i. Bli]urile aparatelor de fotografiat ap\reau doar din loc `n loc. O dub\ cu logoul unui post de televiziune `[i strngea deja catrafusele, preg\tindu-se de plecare. Aceast\ deschidere a salonului de primate este considerabil de mai mic\ amploare dect altele la care am asistat, spuse Pendergast privind `n jur. Oboseala petrecerilor, `mi imaginez. Muzeul a dat prea multe `n ultima vreme. Primate? Pe to]i oamenii \[tia `i intereseaz\ maimu]ele? P\rerea mea e c\ majoritatea au venit s\ studieze primatele din afara vitrinelor. Foarte amuzant.
146

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Intrar\ pe u[\ [i traversar\ Rotonda cea Mare. Pn\ `n urm\ cu dou\ zile, OShaughnessy nu mai intrase `n Muzeul de Istorie Natural\ din copil\rie. Dar dinozaurii erau tot acolo, exact a[a cum [i-i amintea. {i, `n spatele lor, turma de elefan]i. Covorul ro[u [i funiile de catifea `i conduser\ mai `n fa]\, p\trunznd din ce `n ce mai adnc `n cl\dire. Tinere zmbitoare st\teau de-o parte [i de alta, f\cnd semne, dnd din cap, ar\tndu-le invita]ilor drumul. Tinere foarte dr\gu]e. OShaughnessy hot\r` c\ se impunea o nou\ vizit\ la muzeu, cu alt\ ocazie, cnd avea s\ fie `n afara serviciului. Str\b\tur\ Salonul African, trecur\ printr-o u[\ masiv\, cu o ram\ din col]i de elefant, [i p\trunser\ `ntr-o zon\ spa]ioas\ de recep]ie. Nenum\rate m\su]e, `mpodobite cu lumn\rele tematice, erau r\spndite pretutindeni `n jur. Un bufet mare, `nc\rcat cu mncare, se `ntindea de-a lungul unui perete, m\rginit la capete de dou\ baruri din bronz bine aprovizionate. Un podium fusese montat `n fundul `nc\perii. ~ntr-un col] din apropriere, un cvartet de corzi interpreta mecanic armoniile unui vals vienez. OShaughnessy ascult\ f\r\ a-i veni s\ cread\. Suna `nfior\tor. Bine m\car c\ nu m\cel\reau vreo capodoper\ de-a lui Puccini. ~nc\perea era aproape goal\. ~n dreptul u[ii st\tea un b\rbat cu o `nf\]i[are de om nebun, cu un ecuson mare expus sub garoafa alb\ de la buzunar. Cnd `l z\ri pe Pendergast, o lu\ gr\bit spre acesta [i-i apuc\ mna cu un entuziasm aproape frenetic. Harry Medoker, directorul Departamentului de rela]ii publice. V\ mul]umesc c\ a]i venit, domnule, v\ mul]umesc. Cred c\ v\ va pl\cea noua expozi]ie. Comportamentul primatelor este specialitatea mea. Ah! ~n acest caz, a]i venit unde trebuia. Tipul de la rela]ii publice `l z\ri pe OShaughnessy [i `nghe]\ cu mna lui Pendergast `nc\ `ntr-a lui. M\ scuza]i, domnule ofi]er. E vreo problem\? Vocea b\rbatului `[i pierduse toat\ ospitalitatea. Da, zise OShaughnessy pe cel mai amenin]\tor ton posibil. B\rbatul se aplec\ [i `i vorbi ct putu el mai rece [i mai sec.
147

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Este o petrecere privat\, domnule ofi]er. ~mi pare r\u, dar va trebui s\ pleca]i. Nu avem nevoie de asisten]a poli]iei... Z\u? Dac\ ]ii s\ [tii, Harry, sunt aici `n leg\tur\ cu un caz aparte Cercul de cocain\ de la muzeu. Cercul de cocain\ de la muzeu? Medoker p\rea la un pas de-a face un infarct. Domnule OShaughnessy! se auzi vocea blnd\ a lui Pendergast. OShaughnessy `l b\tu u[or pe um\r pe Medoker. Nu sufla o vorb\. Imagineaz\-]i ce ar specula presa. Gnde[te-te la muzeu, Harry! ~l l\s\ pe b\rbat alb la fa]\ [i tremurnd din toate `ncheieturile. Nu suport cnd `i v\d c\ n-au respect pentru uniform\, zise OShaughnessy. Pre] de-o clip\, Pendergast `l m\sur\ cu gravitate din priviri. Apoi ar\t\ spre bufet. {tiu c\ regulamentul `]i interzice s\ bei `n timpul serviciului, dar nu-]i interzice s\ gu[ti blini au caviar. Blini cum? Un fel de cl\tite mici, cu hri[c\, cu toping de crme fra`che [i caviar. Un deliciu. OShaughnessy ridic\ din umeri. Nu-mi plac icrele crude. ~mi imaginez c\ n-ai gustat niciodat\ caviar autentic, domnule sergent. ~ncearc\ m\car. }i se va p\rea cu mult mai digerabil dect o arie din Inelul Nibelungilor, te asigur. Mai exist\ `ns\ [i sturion afumat, pate de gsc\, prosciutto di Parma [i stridii Damariscotta River. Muzeul serve[te `ntotdeauna un bufet excelent. Mie d\-mi un purcel `n plapum\1. A[a ceva iei de la o tonet\ din intersec]ia dintre Seventy-seventh [i Central Park West. Din ce `n ce mai mul]i oameni p\trundeau `n sal\, dar `nc\ nu era aglomera]ie. OShaughnessy `l urm\ pe Pendergast lng\ mesele cu mncare. Evit\ gr\m\joarele de icre lipicioase. Lu\ `n schimb cteva felii de [unc\, t\ie o felie dintr-o roat\ de brnz\ fran]uzeasc\ [i, `mpreun\ cu dou\ felii de pine, `[i f\cu ni[te sendvi[uri mici cu [unc\
1

Crna]i `n aluat (n.tr.)


148

VITRINA DE CURIOZIT|}I

[i brnz\. {unca era cam uscat\ [i brnza avea gust de amoniac, dar, una peste alta, mergea. Ai avut o `ntrevedere cu c\pitanul Custer, nu-i a[a? `l `ntreb\ Pendergast. Cum a mers? OShaughnessy cl\tin\ din cap `n timp ce mesteca. Nu prea bine. ~mi imaginez c\ a fost de fa]\ [i un reprezentant al prim\riei. Mary Hill. Ah, domni[oara Hill! Desigur. C\pitanul Custer a vrut s\ [tie de ce nu le zisesem nimic despre jurnal, despre rochie, de ce nu le spusesem c\ a]i g\sit un bilet. Dar scrisesem totul `n raportul meu pe care Custer nu-l citise , a[a c\, `n cele din urm\, am supravie]uit `ntlnirii. Pendergast d\du din cap. ~]i mul]umesc c\ m-ai ajutat s\ termin raportul. Altfel, m\ b\gau iar cu capu la fund. Ce expresie colorat\! Pendergast privi peste um\rul lui OShaughnessy. Donule sergent, a[ vrea s\-]i prezint o veche cuno[tin]\ de-a mea. William Smithback. OShaughnessy se `ntoarse [i v\zu un b\rbat cu o `nf\]i[are neobi[nuit\, cu p\rul dat sfid\tor pe spate [i fixat cu mult gel. Purta un smoching care nu-i venea bine deloc [i p\rea pe deplin absorbit de efortul de a-[i `ngr\m\di pe farfurie ct mai mult\ mncare `ntr-un timp ct mai scurt. B\rbatul ridic\ privirea, `l z\ri pe Pendergast [i tres\ri vizibil. Privi evident fstcit `n jur, c\utnd parc\ eventuale ie[iri de urgen]\. ~ns\ agentul FBI zmbea `ncurajator, [i b\rbatul pe nume Smithback veni spre ei, ezitnd. Domnule agent Pendergast! spuse Smithback cu voce nazal\ de bariton. Ce surpriz\! ~ntr-adev\r. Domnule Smithback, m\ bucur s\ te g\sesc s\n\tos. ~l lu\ mna lui Smithback [i i-o scutur\. C]i ani s\ fie?
149

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Multicei, zise Smithback, cu un aer ce sugera foarte clar c\ nu l-ar fi deranjat s\ mai fi trecut `nc-o dat\ pe-att. Cu ce treburi prin New York? Am un apartament aici. Pendergast `i l\s\ mna [i-l m\sur\ din priviri pe tn\rul scriitor. V\d c\ ai trecut la Armani, domnule Smithback, zise el. O croial\ semnificativ mai bun\ fa]\ de costumele alea de serie pe care-mi amintesc c\ le purtai mai demult. Totu[i, cnd vei fi preg\tit s\ faci un salt cu adev\rat important, `]i recomand Brioni sau Ermenegildo Zegna. Smithback deschise gura s\ r\spund\, dar Pendergast continu\ pe acela[i ton blnd. Apropo, am primit ve[ti de la Margo Green. Este `n Boston, lucreaz\ pentru GeneDyne Corporation. M-a rugat s\-]i amintesc de ea. Smithback deschise din nou gura, apoi `ns\ o `nchise f\r\ s\ scoat\ nici un cuvnt. Mul]umesc, reu[i s\ `ngaime dup\ o clip\. {i... locotenentul DAgosta? Mai ]ine]i leg\tura cu el? A plecat [i el `n nord. Locuie[te acum `n Canada [i scrie romane poli]iste sub pseudonimul Campbell Dirk. Va trebui s\ cump\r [i eu una dintre c\r]ile lui. Nu a ajuns `nc\ pe culmile succesului spre deosebire de dumneata, domnule Smithback , dar trebuie s\ recunosc c\ scrierile lui sunt acceptabile. Pn\ `n acest moment, Smithback avusese timp s\-[i revin\ complet. {i ale mele nu sunt? Pendergast `[i `nclin\ u[or capul. Sincer s\ fiu, nu am citit nimic scris de dumneata. Ai vreo carte anume pe care s\ mi-o recomanzi? Foarte amuzant, mri Smithback `ncruntndu-se [i privind `n alt\ direc]ie. M\ `ntreb dac\ vine [i Nora. Deci tu e[ti tipul care-a scris articolul? `ntreb\ OShaughnessy. Smithback d\du din cap. A strnit valuri, nu crezi?
150

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Cu siguran]\, a atras aten]ia tuturor, zise Pendergast sec. A[a [i trebuia. Un uciga[ din secolul al XIX-lea care r\pe[te [i mutileaz\ copii neajutora]i din aziluri, totul `n `ncercarea de a-[i prelungi propria via]\... Au dat Premii Pulitzer pentru pove[ti mult mai pu]in spectaculoase. Invita]ii soseau acum din ce `n ce mai repede, [i g\l\gia crescuse. Societatea American\ de Arheologie a cerut o investiga]ie, pentru a afla cum a ajuns s\ fie distrus situl. Am `n]eles c\ [i sindicatul construc]iilor pune `ntreb\ri. Avnd `n vedere c\ urmeaz\ alegerile, primarul bate `n defensiv\. Dup\ cum `]i imaginezi, cei de la Moegen Fairhaven nu au fost prea `ncnta]i. {i, dac\ vorbeam de lup... Ce-i? f\cu Smithback, evident surprins de remarca brusc\ a agentului. Anthony Fairhaven, zise Pendergast, privind spre intrare. OShaughnessy `i urm\ri privirea. B\rbatul care st\tea `n pragul u[ii era cu mult mai tn\r dect se a[teptase; bine f\cut, cu genul de siluet\ pe care te-ai a[tepta s-o vezi la un biciclist sau la un alpinist vnoas\, atletic\. Smochingul st\tea pe el cu o lejeritate care-]i l\sa impresia c\ b\rbatul fusese n\scut `mbr\cat astfel. {i mai surprinz\toare era fa]a lui. Un chip deschis, de om cinstit; nici pe departe chipul unui dezvoltator imobiliar rapace [i lipsit de scrupule, a[a cum `l `nf\]i[ase Smithback `n articolul din Times. Apoi, lucrul cel mai surprinz\tor dintre toate: Fairhaven privi `n direc]ia lor, observ\ c\ se uitau la el [i le adres\ un zmbet larg, `nainte de a p\trunde `n salon. Se auzi un f[it `n boxe. Acordurile Pove[tilor din P\durea Vienez\ se stinser\ pierdut. Un b\rbat urcase pe podium [i testa sonorizarea. Se retrase, l\snd `ntreaga sal\ `nv\luit\ `n t\cere. Dup\ cteva clipe, un al doilea b\rbat, `mbr\cat `n costum, urc\ pe podium [i se apropie de microfon. Avea un aspect grav, inteligent, aristocrat, demn, relaxat. Pe scurt, avea toate tr\s\turile pe care OShaughnessy le detesta. |sta cine-i? `ntreb\ el. Distinsul doctor Frederick Collopy, spuse Pendergast. Directorul muzeului.
151

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Are o so]ie de 29 de ani, `i [opti Smithback. ~]i vine s\ crezi? E de mirare [i c\-[i mai g\se[te... Hei, uite-o acolo! Ar\t\ spre o tn\r\ extrem de atr\g\toare care st\tea `ntr-o parte. Spre deosebire de celelalte femei, care p\reau s\ fie toate `mbr\cate `n negru, aceasta purta o rochie lung\, verde smarald, [i o elegant\ tiar\ de diamante. Combina]ia `]i t\ia respira]ia. Dumnezeule mare! [opti Smithback. E n\ucitoare! Sper c\ mo[u ]ine un aparat de resuscitare lng\ pat, morm\i [i OShaughnessy. Cred c\ m\ duc la ea s\-mi ofer serviciile. Poate are nevoie de-un `nlocuitor pentru nop]ile cnd tataie nu face fa]\. Bun\ seara, doamnelor [i domnilor, `ncepu Collopy. Vorbea cu voce joas\, grav\, f\r\ inflexiuni. ~n tinere]ea mea, m-am ocupat de clasificarea speciilor pongidae, maimu]ele de talie mare... ~n sal\ se f\cu mai lini[te, dar conversa]iile particulare nu `ncetar\ cu des\vr[ire. Oamenii par mult mai interesa]i s\ bea [i s\ m\nnce dect s\-l asculte pe tipul \sta vorbind despre maimu]e, `[i zise OShaughnessy. ... [i m-am confruntat cu o problem\. Unde s\ plasez omul? Facem parte din familia pongidae, sau nu? Suntem o maimu]\ de talie mare sau suntem o specie aparte? Mi-am pus aceast\ `ntrebare... Iat-o [i pe doamna doctor Kelly, spuse Pendergast. Smithback se `ntoarse, p\rnd u[or nervos [i arznd de ner\bdare. ~ns\ femeia `nalt\, cu p\rul ar\miu, trecu pe lng\ el f\r\ a-i arunca m\car o privire, `ndreptndu-se direct spre mesele cu mncare. Hei, Nora! Toat\ ziua am `ncercat s\ dau de tine! OShaughnessy `l privi pe scriitor alergnd dup\ femeie, apoi `[i `ntoarse aten]ia spre sendvi[ul lui cu brnz\. Era bucuros c\ nu trebuia s\ fac\ a[a ceva `n fiecare zi. |[tia cum suportau oare? S\ stai a[a, aiurea, s\ vorbe[ti baliverne cu indivizi pe care nu i-ai mai v\zut niciodat\ [i pe care [tii c\ n-ai s\-i mai vezi, `ncercnd s\ manife[ti un fals interes fa]\ de opiniilor lor nes\rate, totul pe fundalul unui discurs plictisitor pe care e[ti obligat s\-l ascul]i... ... Rudele noastre cele mai apropiate...
152

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Smithback se `ntorcea deja. Partea din fa]\ a smochingului `i era murdar\ de icre [i de crme fraiche. Ar\ta ca lovit de tr\snet. Ai avut un accident? `l `ntreb\ sec Pendergast. Se poate spune [i a[a. OShaughnessy privi [i o v\zu pe Nora trecnd glon] pe lng\ Smithback. Nora..., `ncepu acesta. Se `ntoarse spre el, spumegnd de furie. Cum ai putut? Tot ce ]i-am spus trebuia s\ r\mn\ `ntre noi! Dar Nora, pentru tine-am f\cut-o. Nu-]i dai seama? Acum nu te mai pot atinge... Imbecilule! S-a dus naibii carierea mea pe termen lung aici. Dup\ ce s-a `ntmplat `n Utah [i dup\ `nchiderea muzeului Lloyd, slujba asta era ultima mea [ans\. {i tu mi-ai spulberat-o! Nora, dac\ ai vedea lucrurile cum le v\d eu, ai... Mi-ai promis. {i eu te-am crezut. Dumnezeule, nu-mi vine s\ cred ct sunt de proast\! Privi `n alt\ direc]ie, apoi `ntoarse iar capul spre el, de dou\ ori mai furioas\. Ai vrut s\ te r\zbuni fiindc\ nu am `nchiriat apartamentul cu tine? Nu, nu, Nora! Exact pe dos. Am f\cut asta ca s\ te ajut. ~]i jur, `n cele din urm\ o s\-mi mul]ume[ti... S\racul om p\rea att de am\rt, c\ lui OShaughnessy i se f\cu mil\ de el. ~n mod cert, era `ndr\gostit de femeie [i era clar c\ pierduse orice [ans\. Brusc, Nora se `ntoarse spre Pendergast. {i dumneata! Agentul ridic\ din sprncene, apoi cobor` cu grij\ o tartin\ `napoi pe farfurie. Te strecori nev\zut `n muzeu, spargi `ncuietorile, treze[ti b\nuieli. Dumneata ai `nceput totul! Pendergast f\cu o plec\ciune. Dac\ te-am sup\rat cu ceva, doctor Kelly, regret profund. S\ m\ superi? |[tia-s porni]i s\ m\ jupoaie de vie! Au citit toat\ povestea, `n cele mai mici detalii, `n ziarul de azi. ~mi vine s\ v\ omor. S\ v\ omor pe to]i!
153

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Ridicase vocea, [i acum lumea se uita la ea, nu la b\rbatul de pe podium, care-i d\dea `nainte despre clasificarea maimu]elor. Apoi Pendergast zise: Zmbe[te. Suntem supraveghea]i de prietenul nostru Brisbane. Nora se uit\ peste um\r. OShaughnessy `i urm\ri privirea spre podium [i v\zu un b\rbat spilcuit `nalt, str\lucitor, cu p\rul negru dat pe spate uitndu-se fix la ei. Nu p\rea mul]umit. Nora cl\tin\ din cap [i cobor` vocea. Of, Doamne! Nici m\car nu mai am voie s\ discut cu voi. Nu pot s\ cred `n ce situa]ie m-a]i pus. Cu toate astea, doctor Kelly, noi doi trebuie s\ discut\m, spuse Pendergast `ncet. Vino mine-sear\ la ceain\ria Zece Reni de pe Mott Street num\rul 75, la ora [apte. Te rog. Nora `i arunc\ o privire furioas\, apoi o lu\ din loc. Numaidect, Brisbane `[i puse `n mi[care picioarele lungi [i se post\ direct `n fa]a lor. Ce surpriz\ pl\cut\! zise el pe un ton rece ca ghea]a. Agentul FBI, poli]istul [i reporterul. Pe legea mea, o treime ctu[i de pu]in sfnt\. Pendergast d\du din cap. {i ce mai face]i dumneavoastr\, domnule Brisbane? Oh, excelent! M\ bucur s\ aud. Nu-mi amintesc s\ fi trecut numele nici unuia dintre dumneavoastr\ pe lista invita]ilor. ~n special pe-al dumitale, domnule Smithback. Cum ai reu[it s\ te strecori pe lng\ agen]ii de paz\? Pendergast zmbi [i vorbi foarte calm: Eu [i domnul sergent OShaughnessy suntem aici `n interes de serviciu. Ct despre domnul Smithback sunt convins c\ nimic nu i-ar pl\cea mai mult dect s\ fie dat afar\ de urechi. Ce minunat\ continuare ar fi aceasta la articolul s\u din edi]ia de azi-diminea]\ a ziarului The Times! Smithback d\du din cap. Mul]umesc. Chiar ar fi.
154

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Brisbane r\mase nemi[cat, cu un zmbet `nghe]at pe fa]\. Privi `nti la Pendergast, apoi la Smithback. Ochii i se oprir\ pe costumul p\tat al ziaristului. Nu te-a `nv\]at m\mica s\ pui caviarul `n gur\, nu pe c\ma[\? Apoi plec\. Imbecilul! murmur\ Smithback. Nu-l subestima, `l aten]ion\ Pendergast. ~i are-n spate pe cei de la Moegen Fairhaven, muzeul [i prim\ria. {i nu e deloc imbecil. Da. Doar c\ eu sunt reporter la New York Times. Nu face prostia s\ crezi c\ aceast\ m\rea]\ pozi]ie o s\ te apare `n vreun fel. ... {i acum, f\r\ s\ mai lungim vorba, s\ inaugur\m cea mai recent\ crea]ie a muzeului, Sala Primatelor... OShaughnessy privi cum directorul t\ia cu o foarfec\ imens\ o panglic\ lat\ ce se `ntindea chiar lng\ podium. Urm\ un ropot de aplauze, [i toat\ lumea `ncepu s\ se `ndrepte spre u[ile deschise ale noului salon. Pendergast se uit\ la el. Mergem [i noi? De ce nu? Orice era mai bine dect s\ stea acolo degeaba. Eu nu vin, zise Smithback. Am v\zut suficiente expozi]ii s\-mi ajung\ o via]\. Pendergast se `ntoarse [i prinse cu putere mna reporterului. Sunt sigur c\ ne vom mai vedea. Curnd. OShaughnessy avu senza]ia c\ Smithback tres\ri u[or. Curnd, p\[eau `n `nc\pere. Oamenii `naintau prin salonul special, `n care erau prezentate diorame cu specimene `mp\iate de cimpanzei, gorile, urangutani, lemuri [i alte maimu]e, expuse `n habitatul lor natural. Oarecum surprins, OShaughnessy constat\ c\ dioramele erau fascinante, frumoase `n felul lor. Erau ca ni[te ferestre magice deschise spre lumi `ndep\rtate. Cum reu[iser\ cretinii \[tia s\ fac\ a[a ceva? Dar, desigur, nu ei f\cuser\ asta, ci custozii [i arti[tii. Oamenii ca Brisbane nu erau dect usc\turile din vrful gr\mezii. Chiar c\ trebuia s\ vin\ mai des aici.
155

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

V\zu un grup de oameni strn[i `n fa]a unei vitrine `n care era expus un cimpanzeu url\tor, `n balans pe o ramur\ de copac. OShaughnessy auzea [u[oteli [i rsete `nfundate. Nu p\rea s\ fie ceva diferit fa]\ de celelalte vitrine, dar atr\sese totu[i jum\tate din mul]imea prezent\. OShaughnessy se `ntreb\ ce era att de interesant la cimpanzeul \la. Privi `n jur. Pendergast era `ntr-un col] [i examina cu deosebit interes o maimu]ic\ foarte ciudat\. Bizar individ. Ba chiar u[or sinistru, dac\ st\teai s\ te gnde[ti mai bine. OShaughnessy o lu\ `nspre vitrina care a]]ase `ntr-o asemenea m\sur\ curiozitatea mul]imii. Se auzeau murmure, rsete `nfundate, chicote dezaprobatoare. O cucoan\ agitat\ f\cea semne s\ fie chemat un agent de ordine. Cnd v\zur\ uniforma de poli]ist, oamenii se d\dur\ `n mod automat la o parte. OShaughnessy remarc\ o etichet\ fistichie montat\ pe vitrin\. Era f\cut\ dintr-o pl\cu]\ grea de stejar, gravat\ cu litere de aur. Scria:
ROGER C. BRISBANE III PRIM-VICEPRE{EDINTE

TREISPREZECE

Cutia era f\cut\ din lemn de pom fructifer. Z\cuse zeci de ani neatins\, nedorit\ de nimeni, [i era acum acoperit\ cu un strat gros de praf. Nu fu `ns\ nevoie dect de o singur\ lovitur\ a crpei de catifea pentru ca sedimentele anilor s\ fie `nl\turate [i de `nc\ una pentru a scoate la iveal\ str\lucirea delicat\ a lemnului de dedesubt. Apoi crpa se `ndrept\ spre col]urile de alam\, frecnd [i lustruind. Urmar\ balamalele de cupru, lustruite [i ele [i date cu pu]in ulei. Veni `n cele din urm\ rndul pl\cu]ei aurii, prins\ de capac cu patru [urubele. Abia dup\ ce fiecare milimetru, fiecare element al cutiei fu cur\]at [i lustruit pe `ndelete, abia atunci degetele se `ndreptar\ spre `ncuietoare [i tremurnd u[or din cauza solemnit\]ii momentului deschiser\ `ncuietoarea [i ridicar\ capacul. ~n\untru, instrumentele str\luceau `n culcu[urile lor de catifea purpurie. Degetele trecur\ pe rnd de la unul la altul, atingndu-l u[or pe fiecare, cu evlavie, ca pe ni[te moa[te care ar fi avut darul t\m\duirii. {i chiar puteau t\m\dui [i t\m\duiser\ [i aveau s\ t\m\duiasc\ din nou. Primul fu cu]itul mare de amputare. Avea lama curbat\ `n jos, ca toate cu]itele de amputare fabricate `ntre Revolu]ie [i R\zboiul Civil. Acest set particular data de fapt de prin anii 1840 [i fusese fabricat de Wiegand & Snowden, `n Philadelphia. Un set splendid, o adev\rat\ oper\ de art\. Degetele merser\ mai departe, un inel cu piatr\ de opal ochi-de-pisic\ sclipind conspirativ `n lumina slab\: fier\str\u pentru oasele metacarpiene, cu]it Caltin de amputare, forceps de oase, forceps de
157

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

]esuturi. ~n cele din urm\, degetele se oprir\ deasupra fier\str\ului pentru amputarea capului. Mngiar\ pre] de cteva clipe lama zim]at\, apoi `l ridicar\ din culcu[ul cel moale. Era o frumuse]e: lung, foarte practic, cu lama grea att de ascu]it\, c\-]i t\ia respira]ia. La fel ca toate celelalte instrumente, avea mnerul f\cut din filde[ [i gutaperc\. Instrumentele chirurgicale `ncepuser\ s\ fie sterilizate abia dup\ 1880, dup\ ce Lister `[i publicase lucrarea despre germeni. Din acel moment, toate mnerele fuseser\ f\cute din metal materialele poroase ajunseser\ obiecte de colec]ie. Mare p\cat, de altfel; vechile instrumente erau cu mult mai frumoase. Era reconfortant s\ [tie c\ nu va avea nevoie de sterilizare de data asta. Cutia con]inea dou\ t\vi. Cu infinit\ grij\, degetele `nl\turar\ tava de sus setul de amputare , expunnd frumuse]ea [i mai fermec\toare a setului neurochirurgical de dedesubt. {iruri de trepane craniene st\teau a[ezate lng\ lamele de fier\str\u, de aceast\ dat\ mai delicate. {i, `ncercuindu-le pe toate celelalte, era minunea minunilor: un fier\str\u medical, o f[ie lung\ [i sub]ire de metal, acoperit\ de din]i fini [i ascu]i]i, cu mnere de filde[ la fiecare cap\t. Locul lui ar fi fost, de fapt, printre instrumentele de amputare, `ns\, din cauza lungimii sale, trebuia a[ezat `n tava de jos. Era un instrument care se folosea atunci cnd important\ era viteza, nu delicate]ea. Era o unealt\ `nfior\toare. Era `nnebunitor de frumoas\. Degetele mngiar\ pe rnd fiecare obiect. Apoi, cu grij\, tava de sus fu a[ezat\ `napoi la locul ei. O curea din piele, de ascu]it t\i[uri, fu adus\ de pe o mas\ din apropiere [i a[ezat\ `n fa]a cutiei deschise. Degetele impregnar\ o cantitate mic\ de ulei pentru `ngrijirea t\lpilor pe cureaua de piele `ncet, f\r\ grab\. Era foarte important s\ nu se mai gr\beasc\ acum. Graba `nsemnase `ntotdeauna gre[eli, eforturi risipite. ~n cele din urm\, degetele se `ntoarser\ la cutie, aleser\ un cu]it, `l aduser\ la lumin\. Apoi cu mi[c\ri `ncete, pline de dragoste a[ezar\ lama pe cureaua de piele [i `ncepur\ s\ o mi[te u[or `n fa]\, `n spate, `n fa]\, `n spate. Pielea p\rea c\ toarce `n timp ce ascu]ea lama. Avea s\ dureze ore `ntregi pn\ s\ ascut\ `ntregul set chirurgical. Pe de alt\ parte, va fi suficient timp. Ba chiar, nu va mai fi nimic altceva dect timp.

ORA HOT|RT|

UNU

Lui Paul Karp mai c\ nu-i venea s\ cread\ c\ avea s\ se `ntmple. ~n sfr[it! Avea [aptesprezece ani [i, `n sfr[it, acum avea s\ se `ntmple. O trase pe fat\ mai adnc `n Ramble. Era cea mai s\lbatic\, cea mai pu]in vizitat\ zon\ din Central Park. Nu era perfect, dar trebuia s\ se mul]umeasc\ [i cu att. De ce nu ne `ntoarcem la tine? `ntreb\ fata. Sunt ai mei acas\. Paul o cuprinse pe dup\ gt [i o s\rut\. Nu-]i face griji. E super aici. Era ro[ie la fa]\, [i Paul o auzea respirnd greu. Privi `n jur, c\utnd cel mai `ntunecat, cel mai intim spa]iu pe care-l putea g\si. Repede, temndu-se c\ ar putea pierde momentul, ie[i de pe aleea pavat\ [i o apuc\ printre tufi[urile dese de rododendron. Fata `l urm\ f\r\ s\ se-mpotriveasc\. Se sim]i str\b\tut de un fior gndindu-se la ce avea s\ urmeze. Doar pare pustiu, `[i zise-n sinea lui. Trec tot timpul oameni pe aici. ~[i croi drum spre cea mai deas\ por]iune a tufi[urilor. Chiar dac\ soarele de toamn\ `nc\ mai str\lucea pe cer, coroanele de sicomori, de lauri [i de azalee creau o penumbr\ de nuan]e verzui. ~ncerc\ s\-[i spun\ c\ era frumos, aproape romantic. ~n cele din urm\, d\dur\ de un loc ascuns, un pat gros de mirt `nconjurat de tufi[uri `ntunecate. Nimeni n-avea s\-i vad\ acolo. Erau complet singuri. Paul? Dar dac\ vreun vagabond...
161

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

N-o s\ ne vad\ nici un vagabond aici, zise el repede, lund fata `n bra]e [i `ncepnd s-o s\rute. Ea `i r\spunse, ezitnd la `nceput, apoi din ce `n ce mai p\tima[. E[ti sigur c\ suntem `n siguran]\ aici? [opti ea. Sigur. Suntem complet singuri. Dup\ ce mai arunc\ o ultim\ privire `n jur, Paul se `ntinse pe mirt, tr\gnd-o lng\ el. Se s\rutar\ din nou. Paul `[i strecur\ mna pe sub bluza ei, [i ea nu-l opri. ~i sim]ea pieptul mi[cndu-se, `i sim]ea snii ridicndu-se [i cobornd. P\s\rile f\ceau un adev\rat t\r\boi deasupra, [i frunzele ascu]ite de mirt se ridicau `n jurul lui ca un covor gros [i verde. Era foarte frumos. Paul se gndi c\ era un decor ideal `n care s\ se `ntmple prima dat\. Va avea o poveste frumoas\ de spus mai trziu. Dar cel mai important era ce avea s\ urmeze. N-o s\ mai fie de rsul camarazilor lui: ultimul virgin de clasa a dou\sprezecea de la liceul Horace Mann. Cu dorin]a crescnd\, se apropie [i mai mult de ea [i `i descheie c]iva nasturi. Nu m\-mpinge a[a de tare, [opti ea, strmbndu-se. Sunt cioturi pe-aici. Scuze. Se r\sucir\ pe frunzele de mirt, c\utnd un loc mai confortabil. Acum m\ `mpunge o crac\ `n spate. Dintr-odat\, fata se opri. Ce-i? Am auzit un fo[net. E doar vntul. Paul `[i schimb\ iar pozi]ia, apoi se luar\ din nou `n bra]e. ~[i sim]ea degetele ]epene, parc\ paralizate, cnd `i deschise fermoarul pantalonilor [i-i desf\cu [i ceilal]i nasturi de la c\ma[\. Snii ei se dezveleau goi, [i, v\zndu-i, Paul sim]i c\ explodeaz\. ~[i puse mna pe abdomenul ei, l\snd-o s\ alunece. Mna ei, mult mai experimentat\, ajunse prima la el. Cnd `i sim]i atingerea rece [i blnd\, Paul se arunc\ peste ea cu r\suflarea t\iat\. Au! Stai! ~nc\ mai simt creanga sub mine.
162

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Se ridic\ `n [ezut, gfind, cu p\rul blond rev\rsndu-i-se pe umeri. Paul se ridic\ [i el, frustrarea amestecndu-i-se cu dorin]a. Vedea por]iunea cu iarb\ culcat\, unde st\tuser\ ei. Frunzele de mirt erau rupte, [i, sub ele, Paul z\rea conturul unei ramuri. ~ntinse mna printre frunze [i o apuc\, tr\gnd-o cu toat\ puterea, `ncercnd s\ o smulg\. Afurisit\ creang\! Dar ceva nu era deloc `n regul\: creanga asta era ciudat\, rece, parc\ de cauciuc [i, cnd ie[i `n cele din urm\ de sub frunzele de mirt, Paul v\zu c\ nu era nici pe departe o ramur\, ci un bra] de om. De sub frunze, se vedea [i restul cadavrului. Paul `n]epeni, [i bra]ul `i c\zu dintre degete `napoi pe p\tura verde. Fata ]ip\ prima, retr\gndu-se cu spatele, ridicndu-se `n picioare, `mpiedicndu-se, ridicndu-se iar [i lund-o la fug\, cu blugii descheia]i, cu bluza fluturndu-i deschis\ pe lng\ corp. Paul era [i el `n picioare, dar nu reu[ea dect s\ asculte ]ipetele fetei care se `ndep\rta printre tufi[uri. Totul se `ntmplase att de repede, `nct p\rea s\ fie un vis. Sim]ea dorin]a murind `ncet `n\untrul lui [i valuri de groaz\ lundu-i repede locul. Se r\suci pe c\lcie, gata s\ fug\. Apoi se opri [i arunc\ o privire s\lbatic\ `n urm\, neputndu-[i st\pni impulsul de a se asigura c\ totul era aievea. Degetele erau chircite, pielea alb\ era murdar\ de noroi. {i acolo, `n semi`ntuneric, `n desi[ul s\lbatic, era [i restul corpului.

DOI

Doctorul Bill Dowson se rezem\ de chiuvet\, examinndu-[i f\r\ interes unghiile `ngrijite, frumos t\iate. ~nc\ unul, apoi vine pauza de prnz. Slav\ Domnului! O cafea [i un sendvi[ la localul din col] aveau s\-i mearg\ direct la inim\. Nu ar fi putut spune de ce voia un sendvi[; poate lividitatea ultimului cadavru `l dusese cu gndul la [unc\. Oricum, dominicanul \la din spatele tejghelei ridicase sendvi[ul la nivelul unei opere de art\. Dowson sim]ea `n gur\ gustul salatei crocante, dulcea]a ro[iei amestecate cu sosul de maionez\... Asistenta aduse fi[a, [i Dowson ridic\ privirea. Femeia avea p\rul scurt [i negru [i un corp bine propor]ionat. Se uit\ la fi[\ f\r\ s\ o ridice, apoi `i zmbi. Ce avem aici? `ntreb\ el. O crim\. Dowson scoase un oftat exagerat [i-[i d\du ochii peste cap. A cta e? A patra pe ziua de azi? Parc\ s-a deschis sezonul de vn\toare. ~mpu[cat? Nu. Par s\ fie `njunghieri multiple. Au g\sit cadavrul `n Central Park, `n Ramble. Dowson d\du din cap. ~n groapa de gunoi, ha? Normal! Grozav! Alt\ crim\ scrboas\. Se uit\ la ceas. Adu-mi cadavrul, te rog! O urm\ri pe asistent\ ie[ind din `nc\pere. Dr\gu]\, foarte dr\gu]\. Se `ntoarse cteva clipe mai trziu cu o targ\ acoperit\ cu un cear[af verde.
164

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Dowson nu se apropie `nc\ de cadavru. Vrei s\ iei cina cu mine disear\? Asistenta zmbi. Nu cred c\-i o idee bun\, domnule doctor. De ce nu? V-am mai spus. Nu ies cu doctorii. Mai ales cu cei cu care lucrez. Dowson d\du din cap, `[i `mpinse ochelarii mai jos pe nas, apoi rnji. Dar eu sunt sufletul t\u pereche, ai uitat? Femeia zmbi. Nici pe departe. Dowson `[i d\dea seama c\ femeia era flatat\ de interesul pe care i-l ar\ta. Era mai prudent totu[i s\ nu insiste. ~n zilele astea, toat\ lumea striga una-dou\ h\r]uire sexual\. Oft\ [i se dezlipi de chiuvet\. Apoi scoase o pereche nou\ de m\nu[i. Porne[te camerele, `i ceru asistentei `n timp ce se preg\tea. Da, doctore. Ridic\ fi[a. Aici scrie c\ avem o femeie caucazian\, identificat\ drept Doreen Hollander, 27 de ani, din Pine Creek, Oklahoma. Identificat\ de so]ul ei. Citi repede [i restul fi[ei. Apoi o atrn\ de targ\, `[i puse masca chirurgical\ [i, cu ajutorul asistentei, ridic\ trupul acoperit cu cear[aful verde pe masa de examinare din o]el. Sim]i o prezen]\ `n spatele lui [i se `ntoarse. ~n u[\ st\tea un b\rbat `nalt [i sub]ire. Fa]a [i minile `i erau frapant de albe `n contrast cu negrul costumului. ~n spatele b\rbatului, era un poli]ist `n uniform\. Da? `ntreb\ Dowson. B\rbatul se apropie, deschizndu-[i portofelul. Sunt agent special Pendergast, doctore Dowson. Iar dnsul este sergentul OShaughnessy, de la NYPD. Dowson `l m\sur\ din priviri. Era un om foarte neobi[nuit. {i foarte ciudat: p\rul att de blond, ochii att de sp\l\ci]i, accentul att de sudist...
165

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

{i? ~mi permite]i s\ asist? E un caz al FBI-ului? Nu. Unde v\ este aprobarea? N-am. Dowson oft\ enervat. Cunoa[te]i regulile. Nu pute]i s\ asista]i doar a[a, de distrac]ie. Agentul FBI veni lng\ el, prea aproape, invadndu-i spa]iul personal. ~[i control\ impulsul de-a face un pas `n spate. Asculta]i, domnule Pendergast, face]i rost de hrtiile necesare [i reveni]i, bine? Asta ar `nsemna s\ pierdem prea mult timp, zise b\rbatul pe nume Pendergast. {i pe dumneata te va `ncetini `n mod considerabil. A[ aprecia dac\ ai avea amabilitatea s\ ne la[i s\ asist\m. Era ceva `n tonul b\rbatului care p\rea mult mai dur dect accentul dulceag [i vorbele lui amabile. Dowson ezit\. Uita]i ce e, cu tot respectul... Cu tot respectul, doctore Dowson, n-am chef s\ m\ `ntind la vorb\ cu dumneata. ~ncepe autopsia. Vocea era acum rece ca ghea]a. Dowson `[i aminti c\ pornise camera. Arunc\ o privire furi[\ asistentei. Avea puternicul sentiment c\ era doar la un pas de a fi umilit de b\rbatul din fa]a lui. N-ar fi dat bine [i i-ar fi putut crea probleme mai trziu. La urma urmei, tipul era de la FBI. Oricum, pielea lui era acoperit\: fusese filmat cnd `i spusese agentului c\ avea nevoie de aprobare. Dowson oft\. Bine, Pendergast. Tu [i sergentul pune]i-v\ halate! A[tept\ pn\ cnd cei doi se `ntoarser\, apoi trase cear[aful de pe cadavru dintr-o singur\ mi[care. Trupul era `ntins pe spate: p\r blond, o femeie tn\r\, moart\ de curnd. R\coarea nop]ii precedente prevenise descompunerea. Dowson se aplec\ spre microfon [i `ncepu descrierea. Tipul de la FBI privea cadavrul cu interes. Dar Dowson vedea c\ poli]istul `n uniform\ `ncepuse s\ se simt\ nelini[tit, c\ se foia
166

VITRINA DE CURIOZIT|}I

de pe-un picior pe cel\lalt, c\-[i mu[ca buzele. Ultimul lucru de care-avea nevoie era ca \sta s\ vomite pe-acolo! Crezi c\ rezist\? `ntreb\ Dowson `ncet, ar\tnd cu un semn din cap spre poli]ist. Pendergast se `ntoarse. Nu e cazul s\ stai s\ vezi asta, domnule sergent. Poli]istul `nghi]i, mutndu-[i privirea de la cadavru la Pendergast, apoi iar la cadavru. A[tept `n camera al\turat\. Las\ halatul `n co[ul de gunoi cnd ie[i, zise Dowson pe un ton sarcastic, satisf\cut. Pendergast `l privi pe poli]ist plecnd. Apoi se `ntoarse spre Dowson. ~]i sugerez s\ `ntorci cadavrul pe burt\ `nainte de-a face incizia Y. {i de ce, m\ rog? Pendergast ar\t\ din cap spre fi[\. Pagina a doua. Dowson ridic\ fi[a [i `ntoarse pagina. Sf[ieri multiple... r\ni adnci de cu]it... P\rea c\ femeia fusese `njunghiat\ de mai multe ori `n partea de jos a spatelui. Sau chiar mai r\u. Ca de obicei, era greu s\-]i dai seama din raportul poli]iei ce se petrecuse cu adev\rat. Nu fusese f\cut\ nici o expertiz\ medical\. Cazul fusese catalogat cu prioritate sc\zut\. P\rea c\ aceast\ Doreen Hollander nu conta cine [tie ce. Dowson puse fi[a la loc. Sue, ajut\-m\ s\ o `ntorc. ~ntoarser\ trupul, expunndu-i partea dorsal\. Asistenta scoase un strig\t scurt [i se d\du un pas `n spate. Dowson r\mase cu ochii pironi]i, mut de uimire. Pare s\ fi murit pe masa chirurgical\, `n mijlocul opera]iei de `nl\turare a unei tumori de pe coloana vertebral\. Iar gre[iser\ \ia de jos? Cu o s\pt\mn\ `n urm\, `i trimiseser\ de dou\ ori cadavre de spital cu formulare gre[ite. Numaidect `ns\, Dowson `[i d\du seama c\ treaba din fa]a lui nu se petrecuse `n nici un
167

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

spital. Nu. Rana, `nc\ proasp\t\, era murdar\ de noroi, [i erau frunze lipite pe toat\ por]iunea deschis\ din partea inferioar\ a spatelui. Era ciudat. Era foarte ciudat. Privi mai `ndeaproape [i `ncepu s\ descrie rana `n fa]a camerei, `ncercnd s\-[i mascheze surpriza din voce. La prima vedere, nu par s\ fie lovituri `ntmpl\toare de cu]it, `njunghieri sau t\ieturi, a[a cum se descrie `n raport. R\nile amintesc mai degrab\ de... de o disec]ie. Incizia dac\ exist\ una `ncepe la aproximativ dou\zeci [i cinci de centimetri sub omoplat [i la cincisprezece centimetri deasupra taliei. S-ar p\rea c\ `ntreaga cauda equina1 a fost disecat\, de la L1 pn\ la sacrum. La aceste cuvinte, agentul FBI `i arunc\ o privire brusc\. Disec]ia include partea terminal\. Dowson se aplec\ [i privi mai `ndeaproape. Sor\, spal\ te rog zona asta. Asistenta `nl\tur\ cu un burete o parte din mizeriile din jurul r\nii. ~nc\perea se cufundase `n t\cere, cu excep]ia bzitului camerei [i a fo[netului pe care-l scoteau frunzele [i r\murelele care se scurgeau `n canal. M\duva spin\rii mai exact, cauda equina lipse[te. A fost `nl\turat\. Disec]ia se extinde periferic. Sor\, irig\ te rog de la L1 la L51. Asistenta irig\ repede zona indicat\. Hmm, disec]ia a jupuit pielea, ]esuturile cutanate [i musculatura superioar\. Se pare c\ a fost folosit un retractor cu autoretragere. V\d urmele aici, aici [i aici. Ar\t\ cu mare grij\ la camer\ zonele indicate. Au fost `nl\turate straturile substan]ei nervoase, precum [i ligamentum flavum. Dura mater e `nc\ prezent\. Exist\ o incizie longitudinal\ `n dura, de la L1 la sacrum, pentru a permite `nl\turarea complet\ a colonei. Se prezint\ ca o... ca o incizie executat\ de un profesionist. Sor\, stereozoomul.
1

A[a-numita coad\ de cal format\ prin prelungirea nervilor spinali spre orificiul de ie[ire intravertebral. (n.tr.) 2 Numerotarea vertebrelor lombare (n.tr.)
168

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Asistenta aduse lng\ mas\ un microscop mare, pe ro]i. Numaidect, Dowson examin\ procesele spinale. Se pare c\ a fost folosit un fel de forceps pentru `nl\turarea straturilor substan]ei nervoase din dura. ~[i `ndrept\ spatele [i-[i trecu mna `nm\nu[at\ peste frunte. Nu era una dintre acele opera]ii standard care sunt predate `n facultate. Sem\na mai degrab\ cu o practic\ neurochirurgical\ studiat\ `n cursurile avansate de neuroanatomie. Apoi `[i aminti de agentul FBI, de Pendergast. ~i arunc\ o privire, s\ vad\ cum suporta analiza. V\zuse mul]i oameni [oca]i `n timpul autopsiilor, dar nimic nu se compara cu ceea ce vedea acum: b\rbatul de lng\ el nu p\rea [ocat, ci mai degrab\ livid [i palid ca `ns\[i moartea. Vorbi: Domnule doctor, te pot `ntrerupe cu cteva `ntreb\ri? Dowson d\du din cap. Aceast\ disec]ie a fost cauza mor]ii? Era o idee nou\ pentru Dowson. Se cutremur\. Dac\ subiectul era `n via]\ `n momentul disec]iei, da, i-ar fi provocat moartea. ~n ce moment? Din clipa `n care era f\cut\ incizia `n dura s-ar fi scurs lichidul cerebro-vertebral. Asta ar fi fost `ndeajuns ca s\ provoace moartea. Examin\ din nou rana. P\rea c\ opera]ia provocase o hemoragie abundent\ din venele epidurale [i cteva dintre ele se retractaser\ indicau o traum\ suferit\ `n via]\. {i totu[i, persoana care efectuase disec]ia nu ocolise venele, cum ar fi f\cut un chirurg `n cazul unui pacient `n via]\, ci t\iase direct prin ele. Opera]ia, de[i fusese realizat\ cu mult\ `ndemnare, fusese totu[i, dup\ cum se p\rea, efectuat\ `n grab\. A fost t\iat un num\r mare de vene, dintre care doar cea mai mare a c\rei sngerare ar fi `ngreunat munca chirurgului a fost legat\. E posibil ca subiectul s\ fi decedat `n urma hemoragiei `nainte s\ fie deschis\ dura; depinde ct de repede s-a mi[cat... persoana. Dar subiectul era `n via]\ cnd a `nceput opera]ia?
169

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Se pare c\ da. Dowson `nghi]i cu greu. Cu toate acestea, se pare c\ nu s-a depus nici un efort pentru men]inerea `n via]\ a subiectului `n timpul efectu\rii disec]iei. A[ sugera analiza sngelui [i a ]esuturilor pentru a vedea dac\ subiectul a fost tranchilizat. Doctorul d\du din cap. E procedura standard. ~n opinia dumitale, doctore, ct de profesional\ este aceast\ disec]ie? Dowson nu r\spunse. ~ncerca s\-[i pun\ ordine `n gnduri. Treaba asta avea poten]ialul de a deveni serioas\ [i nepl\cut\. Pentru moment, cu siguran]\ aveau s\ p\streze totul ct mai `n umbr\, aveau s\ `ncerce s\ evite ct mai mult timp cu putin]\ presa newyorkez\. Dar pn\ la urm\ avea s\ se afle `ntotdeauna se afla , [i atunci aveau s\ apar\ o gr\mad\ de indivizi care s\-i ia la bani m\run]i analiza. Era mai bine s-o ia `nceti[or, pas cu pas. Nu era genul de crim\ de duzin\ indicat\ `n raportul poli]iei. Slav\ Domnului c\ nu apucase s\ `nceap\ autopsia propriu-zis\. Trebuia s\-i mul]umeasc\ agentului FBI pentru asta. Se `ntoarse spre asistent\. Trimite-l pe Jones aici cu o camer\ foto mare [i o camer\ pentru stereozoom. {i mai vreau `nc\ un medic legist care s\ m\ asiste. Cine-i de gard\? Doctorul Lofton. Am nevoie de el `n jum\tate de or\. {i vreau s\ m\ mai consult [i cu neurochirurgul nostru, doctorul Feldman. Trimite-l sus ct mai repede cu putin]\! Am `n]eles, domnule doctor. Se `ntoarse spre Pendergast. Nu [tiu dac\ v\ mai pot l\sa s\ asista]i f\r\ o aprobare oficial\. Spre surprinderea lui, b\rbatul p\ru s\ accepte situa]ia. ~n]eleg, domnule doctor. Cred c\ autopsia aceasta e pe mini bune. Eu, personal, am v\zut destul. {i eu la fel, `[i zise Dowson `n gnd. Era sigur acum c\ la mijloc fusese mna unui chirurg. Simplul gnd `l umplea de grea]\.
170

VITRINA DE CURIOZIT|}I

OShaughnessy a[tepta `n hol. Se gndi s\-[i ia o cafea de la un automat, apoi renun]\. Se sim]ea extrem de jenat. Uit\-te la el, ditamai poli]aiul din New York, f\cnd de obicei pe durul, [i se purtase ca un pap\-lapte. Fusese la un pas s\ dea la boboci chiar acolo, `n camera de examinare. Cnd o v\zuse pe s\rmana fat\ gr\su]\, goal\ pe mas\, vn\t\ [i murdar\, cu chipul att de tn\r umflat, cu ochii deschi[i, cu frunzele lipite `n p\r... Alung\ din minte imaginea. Sim]ea, de asemenea, o furie arz\toare fa]\ de cel care f\cuse asta. Nu lucra la Criminalistic\; nu-[i dorise niciodat\, nici m\car la `nceputului carierei. Nu suporta s\ vad\ snge. Dar cumnata lui era din Oklahoma. {i avea cam aceea[i vrst\ cu fata aia. Acum sim]ea c\ ar fi `n stare s\ `ndure orice ca s\ pun\ mna pe criminal. Pendergast se strecur\ printre u[ile mari, de o]el, ca o umbr\. Abia dac\ se uit\ la OShaughnessy. Sergentul se puse `n mi[care `n urma lui; ie[ir\ din cl\dire [i urcar\ `n t\cere `n ma[ina care-i a[tepta. ~n mod clar, ceva `l adusese pe Pendergast `ntr-o dispozi]ie foarte sumbr\. Era, ce-i drept, un tip cu toane, dar OShaughnessy nu-l mai v\zuse niciodat\ att de mohort. ~nc\ nu [tia de ce Pendergast fusese, dintr-odat\, att de interesat de aceast\ nou\ crim\, `ntrerupndu-[i brusc cercet\rile asupra crimelor din secolul al XIX-lea. Totu[i, OShaughnessy sim]ea c\ nu era momentul potrivit s\-l `ntrebe. ~l l\s\m pe domnul sergent la sec]ie, `i spuse Pendergast [oferului. Apoi m\ duci acas\. Pendergast se afund\ `n scaunul de piele. OShaughnessy `l privi. Ce s-a `ntmplat? reu[i el s\ `ntrebe. Ce ai v\zut? Pendergast se uit\ pe fereastr\. R\ul! Fu tot ce spuse.

TREI

William Smithback Jr., `mbr\cat `n cel mai bun costum al s\u (costumul Armani, recent ridicat de la cur\]\torie), cu c\ma[\ alb\ apretat\, accesorizat\ cu o cravat\ ct se poate de protocolar\, st\tea la intersec]ia dintre Avenue of the America [i Fifty-fifth Street. Privea `n sus, m\surnd din ochi masivul monolit de sticl\ [i crom ce reprezenta sediul companiei Moegen Fairhaven. Cl\direa str\lucea `n soare `n sclipiri albastre-verzui, asemenea unei vaste `ntinderi de ap\. Undeva, `n acea gr\mad\ de sute de milioane de dolari, era prada lui. Era destul de `ncrez\tor c-avea s\-[i poat\ croi drum pn\ la Fairhaven. Se pricepea la genul \sta de lucruri. Misiunea asta era mult mai promi]\toare dect povestea cu turista g\sit\ moart\ `n Ramble, de care `i ceruse redactorul s\ se ocupe. {i-l aminti pe [eful lui, cu p\rul grizonant, cu ochii ro[ii [i bulbuca]i `n spatele lentilelor groase, cu degetul `ncovoiat ar\tnd spre el, spunndu-i c\ povestea asta cu femeia moart\ din Oklahoma avea s\ fac\ vlv\. Vlv\? Erau turi[ti care-o mierleau la tot pasul prin New York. Era regretabil, dar era ceva obi[nuit. N-avea chef s\ piard\ vremea cu asta. ~l atr\geau mult mai tare Fairhaven, muzeul [i crimele alea din secolul trecut de care Pendergast p\rea att de interesat. Smithback avea `ntotdeauna `ncredere `n instinctele lui. Era convins c\ redactorul n-avea s\ fie dezam\git. Voia s\ arunce momeala, [i Dumnezeule mare! poate c\ Fairhaven avea s\ mu[te.
172

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Trase adnc aer `n piept [i travers\ strada ar\tnd degetul mijlociu unui taximetrist care trecu la doar c]iva centimetri de el, claxonnd frenetic [i se apropie de intrarea din titan [i granit. O alt\ `ntindere de granit `l `ntmpin\ odat\ ce p\trunse `n interiorul cl\dirii. V\zu un birou mare, la care st\teau [ase agen]i de paz\, [i, `n spatele lor, z\ri u[ile ctorva ascensoare. Smithback `naint\ non[alant c\tre agen]ii de paz\. Se sprijini de birou cu o atitudine agresiv\. Am venit s\-l v\d pe domnul Fairhaven. Gardianul de lng\ el c\uta ceva `ntr-un calculator. Numele? `ntreb\ el f\r\ s\ se oboseasc\ s\ ridice privirea. William Smithback Jr,. de la New York Times. O clip\, morm\i gardianul ridicnd receptorul. Form\ un num\r, apoi `i `ntinse telefonul lui Smithback. Se auzi o voce vioaie: V\ pot ajuta? Sunt William Smithback Jr., de la New York Times. Am venit s\-l v\d pe domnul Fairhaven. Era smb\t\, dar Smithback b\nuia c\ antreprenorul era la birou. Indivizii ca Fairhaven nu-[i luau niciodat\ liber smb\ta. Doar c\ smb\ta erau de obicei p\zi]i de un num\r mai mic de gardieni [i de secretare. Ave]i programare? `l `ntreb\ vocea feminin\, cobornd de la cincizeci de etaje mai sus. Nu. Sunt reporterul care se ocup\ de povestea despre Enoch Leng [i despre cadavrele g\site pe [antierul de pe Catherine Street. Trebuie neap\rat s\ vorbesc cu domnul Fairhaven. E o urgen]\. Trebuie s\ suna]i pentru programare, `i r\spunse vocea pe un ton ct se poate de sec [i de neutru. Bine, considera]i c-am sunat. Vreau o programare pentru Smithback se uit\ la ceas ora zece. Domul Fairhaven este ocupat momentan, `i r\spunse pe dat\ vocea. Smithback trase aer `n piept. A[adar, era acolo. Era timpul s\-[i lanseze atacul. Mai existau probabil `nc\ zece secretare dup\ cea cu
173

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

care st\tea acum de vorb\, dar n-ar fi fost prima dat\ cnd trecea de un num\r a[a de mare. Ascult\, dac\ domnul Fairhaven e prea ocupat ca s\ stea de vorb\ cu mine, nu-mi r\mne dect s\ men]ionez `n articolul pe care-l scriu pentru edi]ia de luni c\ a refuzat s\ fac\ vreun comentariu. Este ocupat momentan, repet\ vocea, ca un robot. Nu comenteaz\. ~]i dai seama cum o s\-i afecteze imaginea public\. {i luni, domnul Fairhaven va dori s\ [tie cine anume l-a trimis la plimbare pe reporterul care venise s\ discute cu el. M\-n]elegi? Urm\ o t\cere lung\. Smithback trase [i mai adnc aer `n piept. Adesea, etapa asta dura destul de mult. {tii cum e cnd cite[ti un articol `n ziar despre cine [tie ce tic\los [i vezi scris acolo c\ individul nu a avut nici un comentariu? Ce impresie `]i las\ chestia asta? Mai ales cnd e vorba despre un antreprenor imobiliar. Nu comenteaz\. Cte nu pot face eu cu acest nu comenteaz\... Iar t\cere. Smithback se `ntreb\ dac\ nu cumva secretara `nchisese. Dar nu... se auzea un zgomot pe fir. Un fel de chicotit. Hai c\-i bun\, r\sun\ o voce masculin\ joas\ [i pl\cut\. ~mi place, z\u. Bine spus. Cine-i la telefon? `ntreb\ Smithback. Ei, un tic\los de antreprenor imobiliar. Cine? Smithback nu avea de gnd s\ permit\ vreunui lacheu s\ rd\ de el. Anthony Fairhaven. Oh! Pre] de-o clip\, Smithback r\mase f\r\ cuvinte. Dar `[i reveni repede. Domnule Fairhaven, e adev\rat c\... Ce-ar fi s\ urci, ca s\ putem discuta fa]\-n fa]\, ca ni[te oameni maturi. Etajul patruzeci [i nou\. Poftim? Smithback era `nc\ surprins de rapiditatea succesului s\u. Am spus s\ urci. Chiar m\ `ntrebam cnd o s\ apari, avnd `n vedere c\ e[ti, `n mod evident, un reporter ambi]ios [i insistent.
174

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Biroul lui Fairhaven nu era ctu[i de pu]in a[a cum [i-l imaginase Smithback. Ce-i drept, exista o armat\ de secretare care p\zeau sanctuarul. Dar cnd ajunse `n biroul lui Fairhaven, nu g\si nici pe departe spa]iul vast [i sfid\tor de epatant, `mbr\cat `n crom, abanos [i picturi africane, pe care se a[teptase s\-l vad\. Era mai degrab\ simplu [i mic. Ce-i drept, erau lucr\ri de art\ pe pere]i, dar nu de mare valoare litografii ale lui Thomas Hart Benton, `nf\]i[nd ]\rani la cmp. Al\turi de acestea era o vitrin\ de sticl\ `ncuiat\ [i evident prev\zut\ cu alarm\ `n care erau expuse mai multe arme de mn\, pe un fundal de catifea neagr\. Biroul de lucru era mic, f\cut din lemn de mesteac\n. Pe podea erau un covor persan uzat [i cteva scaune simple. Un perete era acoperit de rafturi `nc\rcate de c\r]i ce fuseser\ `n mod evident citite, nu doar cump\rate pentru c\ d\deau bine. Cu excep]ia vitrinei de arme, p\rea mai degrab\ biroul unui profesor dect al unui magnat imobiliar. {i totu[i, spre deosebire de toate birourile de profesori `n care intrase vreodat\ Smithback, locul fusese meticulos cur\]at. Fiecare suprafa]\ str\lucea ca oglinda. Pn\ [i c\r]ile p\reau s\ fi fost lustruite. Se sim]ea un miros vag de detergen]i, un iz u[or chimic, `ns\ nu nepl\cut. Te rog, ia loc! spuse Fairhaven, ar\tnd cu mna spre unul dintre scaunele simple. Dore[ti ceva? Cafea? Ap\? Un suc? Whisky? ad\ug\ cu un zmbet [iret. Nimic, mul]umesc, spuse Smithback lund loc. Sim]i fiorii care ap\reau `naintea unui interviu important. Fairhaven era `n mod clar chibzuit, dar tot bogat [i r\sf\]at r\mnea; f\r\ `ndoial\ c\ nu poseda acea iste]ime subtil\ pe care numai strada ]i-o poate da. Smithback intervievase [i mncase cu fulgi cu tot zeci de al]ii ca el. Nu era un adversar pe m\sur\. Fairhaven deschise un frigider [i scoase o sticl\ mic\ de ap\ mineral\. ~[i turn\ un pahar, apoi se a[ez\ nu la birou, ci pe un scaun lng\ Smithback. ~ncruci[\ picioarele [i zmbi. Sticla de ap\ str\lucea `n razele de soare ce p\trundeau pe fereastr\. Smithback privi dincolo de b\rbatul din fa]a lui. Priveli[tea `]i t\ia r\suflarea.
175

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

~[i `ntoarse aten]ia din nou asupra lui Fairhaven. P\r negru [i ondulat, frunte `nalt\, siluet\ atletic\, mi[c\ri u[oare, privire sardonic\. S\ fi avut treizeci, treizeci [i cinci de ani. ~[i not\ primele impresii. Ei bine, spuse Fairhaven cu un zmbet u[or ironic, tic\losul antreprenor imobiliar e gata s\-]i r\spund\ la `ntreb\ri. ~mi permite]i s\ `nregistrez conversa]ia? Nici nu m\ a[tept la altceva. Smithback scoase un reportofon din buzunar. Bine`n]eles c\ p\rea fermec\tor. Cei ca el erau mae[tri `n arta fermec\rii [i a manipul\rii. Dar el unul nu se l\sa p\c\lit. Nu trebuia dect s\-[i aminteasc\ pe cine avea `n fa]\: un om de afaceri f\r\ inim\, ahtiat dup\ bani, `n stare s\-[i vnd propria mam\ dac\ asta i-ar fi adus vreun profit. De ce a]i distrus situl de pe Catherine Street? `ncepu Smithback. Fairhaven d\du u[or din cap. Proiectul era `n `ntrziere. Am `ncercat s\ gr\bim excav\rile. M-ar fi costat patruzeci de mii de dolari pe zi. {i arheologia nu e domeniul meu. Exist\ arheologi care sus]in c\ a]i distrus unul dintre cele mai importante situri descoperite `n Manhattan `n ultimii dou\zeci [i cinci de ani. Fairhaven ridic\ privirea. Serios? Ce arheologi? Societatea American\ de Arheologie, de exemplu. Un zmbet cinic ap\ru pe chipul lui Fairhaven. Ah, `n]eleg. Ei, sigur c\ dumnealor se `mpotrivesc. Dac\ ar fi dup\ ei, nimeni n-ar mai `ntoarce o lopat\ de p\mnt `n America f\r\ s\ aib\ al\turi un arheolog `narmat cu grebl\, f\ra[ [i periu]\. Revenind la sit... Domnule Smithback, tot ce-am f\cut eu a fost perfect legal. Cnd am descoperit r\m\[i]ele, am oprit personal toate lucr\rile. Am examinat personal situl. Am chemat exper]i `n domeniu care au fotografiat totul. Am `nl\turat r\m\[i]ele cu mare grij\, le-am trimis la examinare, apoi am `ngropat cre[tine[te cadavrele, totul pe cheltuiala mea. Nu am reluat lucr\rile dect atunci cnd am avut autoriza]ia prim\riei. Ce ai fi vrut s\ fac mai mult?
176

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Smithback sim]i o u[oar\ strngere de inim\. Lucrurile nu mergeau pe f\ga[ul pe care-l anticipase. ~l l\sa pe Fairhaven s\ controleze discu]ia; asta era problema. Spune]i c\ a]i `ngropat r\m\[i]ele. De ce? Nu cumva `ncerca]i s\ ascunde]i ceva? La aceste cuvinte, Fairhaven rse de-a dreptul, l\sndu-se pe sp\tarul scaunului, dezvelindu-[i dantura perfect\. E[ti att de suspicios! Mi-e un pic ru[ine s\ m\rturisesc c\ sunt un om cu oarecare credin]e religioase. Ace[ti bie]i oameni fuseser\ omor]i `ntr-un mod oribil. Am vrut s\ aib\ parte de o `nmormntare decent\, cu slujb\ religioas\, `n lini[te [i pace, departe de tot circul pe care-l provoac\ media. Asta am f\cut i-am `ngropat, `mpreun\ cu pu]inul care le r\m\sese, `ntr-un cimitir adev\rat. Nu voiam ca oasele lor s\ ajung\ aruncate prin cine [tie ce sertar de muzeu. A[a c\ am achizi]ionat un spa]iu frumos `n cimitirul Por]ile Raiului din Valhalla, New York. Sunt sigur c\ administratorul cimitirului `]i va ar\ta bucuros locul. R\m\[i]ele erau responsabilitatea mea [i, sincer, am sim]it c\ trebuie s\ fac ceva pentru bie]ii oameni. Ora[ul nu [i-i dorea `n nici un caz. Da, da... f\cu Smithback, c\zut pe gnduri. Ar fi fost un articol dr\gu], povestea asta cu `nmormntarea lini[tit\ sub coroana ulmilor... Apoi `ns\ se `ncrunt\. Ce era cu el? Se l\sa dus de nas? O lu\ pe o nou\ pist\. Registrele arat\ c\ sunte]i principalul finan]ator al campaniei pentru realegerea primarului ora[ului. Ave]i ceva probleme la o construc]ie [i el v\ sare-n ajutor. Coinciden]\? Fairhaven se l\s\ pe sp\tarul scaunului. Nu mai face atta pe ne[tiutorul [ocat! {tii foarte bine cum merg lucrurile `n ora[ul \sta. Cnd sponsorizez campania domnului primar, nu fac dect s\-mi exercit drepturile constitu]ionale. Nu a[tept nici un fel de tratament preferen]ial, [i `n nici un caz nu cer a[a ceva. Dar dac\-l primi]i, cu att mai bine.
177

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Fairhaven zmbi larg, cinic, `ns\ nu spuse nimic. Smithback sim]i o nou\ strngere de inim\. Individul \sta era foarte atent la tot ceea ce spunea. Problema era c\ nu putea `nregistra un rnjet cinic. Se ridic\ [i se `ndrept\ cu un aer pe care-l spera non[alant [i `ncrez\tor spre picturile de pe perete, cu minile la spate, studiindu-le atent, `ncercnd s\ cl\deasc\ o nou\ strategie. Apoi trecu la vitrina de sticl\. ~n\untru, armele lustruite str\luceau ca ni[te bijuterii. Interesant\ alegere de decor, spuse el ar\tnd spre vitrin\. Colec]ionez arme rare. ~mi permit. Cea spre care ar\]i `n acest moment, de exemplu, este un Luger de calibru 4,5. Singurul fabricat vreodat\. Mai am [i o colec]ie de roadstere Mercedes-Benz. Dar pentru acestea `mi trebuie un spa]iu mai mare de expunere, a[a c\ le ]in la mine acas\, `n Sag Harbor. Fairhaven `l privea mai departe cu acela[i zmbet cinic. To]i colec]ion\m cte ceva, domnule Smithback. Dumneata ce pasiune ai? Monografii [i bro[uri de muzeu, poate? Luate pentru studiu, f\r\ a mai fi returnate. Din neaten]ie, desigur. Smithback `i arunc\ o privire t\ioas\. Pusese s\-i fie scotocit apartamentul? Dar nu: Fairhaven f\cea doar specula]ii, `ncercnd s\ vad\ ce poate ob]ine. Se `ntoarse lng\ scaun. Domnule Fairhaven... Fairhaven `l `ntrerupse. Tonul `i devenise dintr-odat\ rece [i neprietenos. Ascult\, Smithback, [tiu c\-]i exerci]i dreptul constitu]ional `ncercnd s\ m\-nfunzi pe mine. Un magnat imobiliar este `ntotdeauna o ]int\ u[oar\. {i dumitale `]i plac ]intele u[oare. Fiindc\ dumneata [i cei de teapa dumitale sunte]i f\cu]i to]i din acela[i aluat. Crede]i cu to]ii c\ face]i ceva important. Dar ziarul de azi ajunge s\ adune g\ina]ul de mine. E efemer. Ce faci tu, privit `n ansamblu, este infructuos. Infructuos? Ce dracu mai `nsemna [i asta? Nu conta: `n mod clar, era o insult\. ~ncepuse s\-l enerveze pe Fairhaven. {i asta era bine nu? Domnule Fairhaven, am motive s\ cred c\ a]i f\cut presiuni asupra muzeului s\ opreasc\ aceast\ investiga]ie. ~mi pare r\u, ce investiga]ie?
178

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Cea `n leg\tur\ cu Enoch Leng [i cu crimele din secolul al XIX-lea. Investiga]ia aia? De ce mi-ar p\sa mie `n vreun fel de ea? Nu mi-am `ntrerupt proiectul, [i, sincer, asta e tot ce m\ interesa. Acum, n-au dect s\ investigheze pn\ se-nvine]esc la fa]\, dac\ vor. {i-mi place mult expresia asta a voastr\, a jurnali[tilor: am motive s\ cred. Ceea ce-nseamn\ de fapt e: Vreau s\ cred, dar n-am nici cea mai mic\ dovad\. Z\u a[a, parc\ a]i absolvit cu to]ii acela[i curs: Cum s\ te faci de tot rsul `n vreme ce pretinzi c\ urm\re[ti un subiect. Fairhaven `[i `ng\dui un rset cinic. Smithback r\m\sese locului, ascultndu-l. ~ncerc\ din nou s\-[i spun\ c\ `ncepuse s\-l enerveze pe Fairhaven. Vorbi `n sfr[it, p\strndu-[i vocea ct mai calm\ cu putin]\. Spune]i-mi, domnule Fairhaven, de ce v\ intereseaz\ att de mult Muzeul de Istorie Natural\? Se `ntmpl\ s\ iubesc acest muzeu. E muzeul meu preferat, din `ntreaga lume. Am crescut practic `n el, uitndu-m\ la dinozauri, la meteori]i, la nestemate. Am avut o bon\ care m\ ducea mereu acolo. Se giugiulea cu iubitul ei `n spatele elefan]ilor [i m\ l\sa s\ m\ plimb de unul singur. Dar, desigur, asta nu te intereseaz\ pe dumneata, fiindc\ nu se potrive[te cu imaginea de antreprenor lacom pe care mi-ai creat-o. Crede-m\, Smithback, ]i-am ghicit jocul. Domnule Fairhaven... Fairhaven rnji. Vrei s\-]i fac o m\rturisire? Aceste cuvinte `l oprir\ momentan pe Smithback. Fairhaven cobor` vocea, vorbind aproape `n [oapt\: Am comis dou\ crime de neiertat. Smithback `ncerc\ s\-[i p\streze atitudinea de om st\pn pe el pe care `l exersase pentru astfel de momente. {tia c\ e un fel de truc, o glum\. Crimele mele sunt acestea. E[ti gata? Smithback se uit\ s\ vad\ dac\ aparatul mai `nregistra. Sunt bogat [i sunt antreprenor. Dou\ p\cate de neiertat. Mea culpa.
179

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

~n ciuda anilor de experien]\ jurnalistic\, asta chiar `l scoase pe Smithback din s\rite. Pierduse interviul. Ba chiar putea spune c\ era mort [i `ngropat. Individul era un netrebnic, `ns\ era extrem de priceput cnd venea vorba despre rela]iile cu presa. Smithback nu scosese nimic de la el pn\ acum [i [tia c\ nici nu avea s\ scoat\. F\cu totu[i o ultim\ `ncercare. Tot nu mi-a]i explicat `nc\... Fairhaven se ridic\ `n picioare. Smithback, dac\ ]i-ai da seama ct de previzibile sunt `ntreb\rile tale, ct de plictisitor [i ct de mediocru e[ti ca reporter [i, iart\-m\ c\-]i spun, ca fiin]\ uman\, ai fi `ngrozit. A[ vrea o explica]ie... ~ns\ Fairhaven ap\sa deja butonul interfonului. Vocea lui acoperi restul `ntreb\rii lui Smithback. Domni[oar\ Gallagher, ai te rog amabilitatea de a-l conduce pe domnul Smithback afar\. Da, domnule Fairhaven. E cam brusc\... Domnule Smithback, sunt obosit. Am acceptat s\ te v\d fiindc\ nu voiam s\ citesc `n ziar c\ am refuzat orice comentariu. {i recunosc c\ eram curios s\ te `ntlnesc, s\ v\d dac\ e[ti `n vreun fel altfel dect ceilal]i. Acum, c\ mi-am satisf\cut aceast\ curiozitate, nu v\d nici un motiv pentru a mai continua conversa]ia. Secretara st\tea `n u[\, ]eap\n\ [i nemi[cat\. Domnule Smithback? Pe aici, v\ rog. ~n drum spre ie[ire, Smithback se opri `n biroul ultimei secretare. ~n ciuda eforturilor de a se controla, tremura tot de indignare. Fairhaven ]inea de ani de zile la distan]\ o pres\ ostil\. Era normal c\ ajunsese s\ se priceap\ att de bine la asta. Nu era pentru prima dat\ cnd Smithback trebuise s\ fac\ fa]\ unui interviu dificil, `ns\. Acesta reu[ise s\-l enerveze. Auzi, s\-i spun\ c\ era plictisitor, mediocru, efemer, infructuos (trebuia s\ caute cuvntul \sta `n dic]ionar). Cine se credea? Fairhaven era mult prea alunecos ca s\-l prind\ cu ceva. Dar asta era de a[teptat. Mai erau [i alte metode de a afla detalii despre
180

VITRINA DE CURIOZIT|}I

oameni. Oamenii puternici aveau du[mani. Du[mani care de-abia a[teptau s\ vorbeasc\. Uneori, ace[ti du[mani lucrau chiar pentru ei, sub nasul lor. Se uit\ la secretar\. Era tn\r\, dulcic\ [i p\rea mai abordabil\ dect cotoroan]ele din birourile interioare. Lucrezi `n fiecare smb\t\? o `ntreb\, zmbindu-i non[alant. Aproape, `i r\spunse ea, ridicnd privirea din computer. Era dr\gu]\, cu p\r ro[u str\lucitor [i cu c]iva pistrui. ~i amintea de Nora, [i Smithback sim]i o strngere de inim\. Te cam munce[te, nu? Domnul Fairhaven? Ba bine c\ nu! Probabil c\ te pune s\ vii la birou [i duminica. Oh, nu! zise fata. Domnul Fairhaven nu lucreaz\ niciodat\ duminica. Merge la biseric\. Smithback lu\ o mim\ de pref\cut\ surpriz\. La biseric\? E catolic? Protestant. Pun pariu c\-i dificil s\ lucrezi cu el. Nu, e unul dintre cei mai buni [efi pe care i-am avut. Pare s\-i pese sincer de oamenii simpli. N-a[ fi crezut! zise Smithback, f\cndu-i cu ochiul [i retr\gndu-se spre u[\. Probabil c\ le-o trage [i ei [i celorlalte feti]e simple de pe-aici, `[i zise. Odat\ ie[it `n strad\, Smithback d\du pe gur\ un lung [ir de cuvinte deloc cre[tine[ti. O s\ sape `n trecutul individului \stuia pn\ o s\-i afle cele mai mici detalii, pn\ la numele ursule]ului din copil\rie. N-avea cum s\ ajung\ ditamai dezvoltatorul `n New York f\r\ s\-[i p\teze cu ceva minile. Sigur era ceva murdar `n trecutul lui, [i Smithback `[i jur\ s\ g\seasc\ acest ceva. Da, trebuia s\ fie ceva murdar. Cu siguran]\, trebuia s\ fie.

PATRU

Mandy Eklund urc\ sc\rile murdare ale sta]iei de metrou [i ie[i `n First Street, o lu\ spre nord, pe Avenue A [i se `ndrept\ apoi spre Tompkins Square Park. ~n fa]a ei, copacii anemici ai parcului se profilau pe cerul mnjit vag cu pata purpurie a zorilor. Steaua dimine]ii, aflat\ jos, la orizont, `ncepea s\ p\leasc\. Mandy `[i strnse pardesiul `n jurul umerilor `ntr-o zadarnic\ `ncercare de a ]ine la distan]\ r\coarea dimine]ii. Se sim]ea u[or ame]it\, [i picioarele o dureau la fiecare pas. Fusese totu[i o noapte fantastic\ la Club Pissoir: muzic\, b\utur\ gratis, dans... Toat\ lumea de la Ford fusese acolo, [i ni[te fotografi [i reporteri de la Mademoiselle [i Cosmo toate numele importante din lumea modei. ~ncepuse, cuadev\rat, s\ urce pe scara succesului. ~nc\ nu-i venea s\ cread\. Cu numai [ase luni `n urm\, `nc\ mai lucra la Rodneys, `n Bismarck, f\cnd machiaje pe gratis. Apoi, s-a `ntmplat ca persoana potrivit\ s\ treac\ pe la salonul lor. {i acum, era `n comisia de testare a agen]iei Ford. Eileen Ford `n persoan\ o luase sub aripa ei. Totul se `ntmpla mai repede dect visase vreodat\ c\ era posibil. Taic\-s\u o suna aproape `n fiecare zi de la ferm\. Era caraghios, dr\g\la[ chiar, cu grijile pe care [i le tot f\cea de cnd ea venise s\ locuiasc\ `n New York. Credea c\ ora[ul \sta era un adev\rat cuib al p\catelor. Ar fi f\cut o criz\ dac\ ar fi [tiut c\ st\tuse la petrecere pn\ `n zori. ~nc\ mai visa s-o vad\ la facultate. {i poate c\ avea chiar s\ urmeze una, la un moment dat. Acum `ns\ avea optsprezece ani [i se distra cum nu se putea mai bine. Zmbi afectuos amintindu-[i de
182

VITRINA DE CURIOZIT|}I

b\trnul [i conservatorul ei tat\, `n vechiul s\u John Deere1, care `[i f\cea attea griji pentru ea! De data asta, avea s\-l sune ea pe el. S\-i fac\ o surpriz\. Coti pe Seventh Street, trecu pe lng\ parcul `ntunecat, privind atent\ `n jur, s\ nu dea peste vreun vagabond. New Yorkul era mult mai sigur acum, dar nu strica s\ fie prudent\. C\ut\ prin po[et\ [i-[i strnse, cu un reconfortant sentiment de siguran]\, degetele `n jurul tubului de spray paralizant pe care-l ]inea prins de lan]ul cheilor. C]iva am\r]i f\r\ ad\post dormeau pe ni[te cartoane [i un b\rbat `ntr-un costum reiat plin de g\uri st\tea pe o banc\, bnd dintr-o sticl\ [i dnd din cap. O briz\ u[oar\ mngie ramurile sicomorilor, f\cnd frunzele s\ fo[neasc\. Abia `ncepeau s\ prind\ o nuan]\ g\lbuie. Din nou, `[i dori ca apartamentul ei s\ nu fi fost att de departe de sta]ia de metrou. Nu-[i permitea s\ ia taxiul nu `nc\, cel pu]in [i nu era prea pl\cut s\ mearg\ pe jos o distan]\ de nou\ blocuri, pe timp de noapte. La `nceput, i se p\ruse un cartier pl\cut, dar acum aspectul ne`ngrijit o deranja. Lumea bun\ `ncepuse s\ vin\, dar nu destul de repede. C\su]ele mici [i `nghesuite [i cl\dirile vechi, murdare [i cu tencuiala c\zut\ erau deprimante. Ar fi fost mai bine `n Flatiron sau poate chiar `n Yorkville. Multe fotomodele de la Ford, cele care reu[iser\, locuiau acolo. L\s\ parcul `n urm\ [i o lu\ pe Avenue C. Cl\diri cenu[ii [i t\cute se ridicau pe ambele p\r]i, [i vntul `mpr\[tia cu un zgomot sec gunoaiele pe strada pustie. Dinspre u[ile `ntunecate se sim]ea miros vag de urin\. Nimeni nu cur\]a mizeria l\sat\ de cini, [i trebuia s\ se strecoare cu grij\ printre movili]ele de rahat. Partea asta a drumului era cu siguran]\ cea mai urt\. V\zu `n fa]\ o siluet\ apropiindu-se pe trotuar. ~n]epeni, s\ gndi s\ traverseze, apoi r\sufl\ u[urat\: era doar un b\trn care `nainta cu greu, ajutndu-se de-un baston. Cnd se apropie, observ\ c\ purta o p\l\rie ciudat\, rotund\, de mod\ veche. }inea capul plecat, [i Mandy `i vedea marginea neted\ [i borurile ]epene [i negre. Nu-[i amintea s\ mai fi v\zut o astfel de p\l\rie dect `n filmele cu Charlie Chaplin. B\trnul p\rea foarte demodat [i `nainta cu mare b\gare de seam\.
1

Marc\ american\ de tractoare (n.tr.)


183

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Mandy se `ntreb\ ce c\uta pe strad\ la acea or\. Probabil c\ avea insomnii. Auzise c\ b\trnii sufereau adesea de a[a ceva. Se trezeau la patru diminea]a [i nu mai puteau s\ adoarm\. Se `ntreb\ dac\ [i tat\l ei avea insomnii. Erau aproape unul lng\ altul acum. B\trnul p\ru s\-i remarce dintr-odat\ prezen]a. ~[i ridic\ ochii [i duse mna la p\l\rie. Ce chestie! ~[i scotea p\l\ria-n fa]a ei! P\l\ria se ridic\, bra]ul ascunznd toat\ fa]a b\trnului, cu excep]ia ochilor. Erau fantastic de aprin[i [i de reci [i p\reau s-o priveasc\ foarte fix. De la insomnie, `[i zise Mandy `n ciuda orei matinale, b\trnelul \sta nu p\rea deloc somnoros. Bun\ diminea]a, domni[oar\! se auzi o voce spart\, de om `n vrst\. Bun\ diminea]a, r\spunse ea, `ncercnd s\ nu se-arate surprins\. Nimeni nu spunea vreodat\ ceva pe strad\. Nu `n New York. B\trnelul \sta era `ncnt\tor! Cnd trecu pe lng\ el, sim]i dintr-odat\ ceva `nf\[urndu-i-se `n jurul gtului cu o vitez\ `ngrozitoare. Se zb\tu [i `ncerc\ s\ ]ipe, `ns\ `[i sim]i numaidect fa]a acoperit\ de o crp\ umed\, care emana un oribil miros dulceag, de substan]\ chimic\. Instinctiv, `ncerc\ s\-[i ]in\ respira]ia. C\ut\ prin geant\ [i scoase spray-ul paralizant, `ns\ o lovitur\ cumplit\ o trnti la p\mnt. Se zb\tu [i se r\suci, gemnd de durere [i de groaz\, sim]indu-se de parc\ `i luaser\ foc pl\mnii. Trase aer `n piept, apoi lumea `ncepu s\ se `nvrt\, [i fu `nv\luit\ `n `ntuneric.

CINCI

~n dezordonatul s\u birou de la etajul cinci al cl\dirii ziarului The Times, Smithback examina, deloc satisf\cut, lista pe care o scrisese `n agend\. ~n capul listei, cuvintele angaja]ii Fairhaven fuseser\ t\iate cu o linie. Nu reu[ise s\ mai intre [i a doua oar\ `n sediul Moegen Fairhaven Fairhaven avusese grij\ de asta. De asemenea, t\iase [i rubrica vecini: fusese dat afar\ din cl\direa de apartamente a lui Fairhaven, de[i `[i pusese la b\taie cele mai bune scheme [i strategii. Luase la puricat [i trecutul magnatului imobiliar, discutase cu fo[tii s\i asocia]i `ns\ ace[tia fie `l ridicaser\ `n sl\vi, fie refuzaser\ s\ comenteze. Apoi, cercetase actele de caritate ale lui Fairhaven. Muzeul de Istorie Natural\ din New York era o pist\ moart\ nimeni dintre cei care-l cuno[teau pe Fairhaven nu voia s\ discute despre el, din motive evidente , `ns\ avusese mai mult succes cu un alt proiect al acestuia, Clinica pentru Copii Micul Arthur. Dac\ succes era cuvntul potrivit. Clinica era un mic spital de cercetare unde erau ]inu]i sub tratament copiii abandona]i, cei suferinzi de boli foarte grave pentru care marile companii de medicamente nu aveau nici un interes s\-[i bat\ capul s\ g\seasc\ vreun tratament. Smithback reu[ise s\ intre acolo folosindu-se de pozi]ia lui de reporter la New York Times [i pretinznd c\ era interesat de activitatea spitalului, f\r\ a trezi astfel nici un fel de b\nuieli. Ba chiar `i oferiser\ [i un fel de tur neoficial. ~n cele din urm\ `ns\, nici din asta nu se alesese cu mare lucru. Doctorii, asistentele, p\rin]ii, chiar [i copiii `l ridicau `n sl\vi
185

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

pe Fairhaven. S\ ]i se fac\ r\u [i alta nu! Curcani de Ziua Recuno[tin]ei, prime de Cr\ciun, juc\rii [i c\r]i pentru copii, excursii pe Yankee Statium. Fairhaven participase chiar [i la cteva `nmormnt\ri, ceea ce trebuie s\ fi fost greu. {i totu[i, `[i spuse Smithback moroc\nos, toate astea nu dovedesc dect c\ Fairhaven [tie cum s\-[i cultive imaginea public\. Individul era de mult timp un adev\rat profesionist `n ceea ce privea rela]iile publice. Smithback nu g\sise nimic. Nimic. Asta-i aduse aminte: se `ntoarse, lu\ un dic]ionar ponosit de pe un raft din apropiere [i d\du repede paginile pn\ ajunse la litera i. Infructuos: lipsit de consecin]e utile, zadarnic. Smithback puse dic]ionarul la loc. Se impuneau ni[te s\p\turi mai adnci. Trebuia s\ cerceteze perioada dinainte ca Fairhaven s\ fi `nv\]at s\-[i organizeze `n mod att de profesionist via]a, vremea cnd era `nc\ un mucos de liceu, plin de co[uri. Carevas\zic\, Fairhaven `l considera un simplu reporter de duzin\, cu o activitate infructuoas\? Ei, las\! O s\-i piar\ piuitul cnd o s\ deschid\ ziarul de luni. Nu avu nevoie dect de zece minute pe internet pentru a g\si ceva. {coala Public\ 1984 de pe Amsterdam Avenue `[i s\rb\torise recent aniversarea. Creaser\ `n acest scop o pagin\ web `n care reproduseser\ albumele de promo]ie ale tuturor genera]iilor absolvente. Fairhaven nu se dusese la reuniune, [i era posibil s\ nici nu fi [tiut de existen]a paginii de pe web `ns\ toate informa]iile despre el, din vremea liceului, erau puse pe site, unde oricine le putea vedea: fotografii, porecle, cluburi, hobby-uri, totul. {i iat\-l: un pu[ti bun la toate, distingndu-se printre ceilal]i, zmbind dintr-o fotografie `nce]o[at\ f\cut\ la sfr[itul clasei a dou\sprezecea. Purta un pulover [i c\ma[\ `n carouri portretul tipic al pu[tiului de bani gata, de la ora[. Taic\-s\u lucrase `n domeniul imobiliar, maic\-sa fusese casnic\. Smithback afl\ repede tot felul de lucruri: Fairhaven fusese c\pitanul echipei de `not; era n\scut `n zodia gemenilor; fusese pre[edintele clubului de dezbateri; forma]ia rock preferat\ era The Eagles; cnta prost la chitar\; voise s\ se fac\ doctor;
186

VITRINA DE CURIOZIT|}I

culoarea preferat\ era ro[u burgundia; fusese votat cel mai probabil s\ ajung\ milionar. ~n timp ce naviga pe site, Smithback sim]i aceea[i senza]ie de dezn\dejde. Tot ce g\sise era inimaginabil de plictisitor. Un detaliu `ns\ `i atrase aten]ia. To]i elevii primiser\ cte o porecl\; a lui Fairhaven era Spintec\torul. Ar fi fost interesant dac\ s-ar fi dovedit c\ porecla ascundea o pl\cere ascuns\ de a tortura animalele. Nu era mult, dar era totu[i ceva. {i terminase liceul cu doar [aisprezece ani `n urm\. Cu siguran]\, trebuiau s\ fi fost mul]i care-[i mai aminteau de el. Dac\ exista pn\ [i cel mai mic detaliu picant, Smithback era hot\rt s\-l g\seasc\. Avea s\ vad\ el, nemernicul, s\pt\mna viitoare, cnd avea s\ citeasc\ ziarul, ct de repede avea s\-i dispar\ de pe fa]\ rnjetul \la `ngmfat! {coala Public\ 1984. Din fericire, nu era prea departe. Ajungea repede acolo cu taxiul. Smithback se `ntoarse cu spatele la computer, se ridic\ [i `ntinse mna dup\ hain\. {coala era situat\ pe o strad\ cu mult\ verdea]\ din Upper West Side, `ntre Amsterdam [i Columb, nu departe de muzeu o cl\dire lung\, de c\r\mid\ galben\, `mprejmuit\ de un gard din fier forjat. Pentru o [coal\ din New York, era destul de dr\gu]\. Smithback se `ndrept\ spre u[a din fa]\, o g\si `ncuiat\ din motive de siguran]\, desigur , [i ap\s\ butonul de la videointerfon. ~i r\spunse un poli]ist. Smithback `i ar\t\ legitima]ia de pres\, [i poli]istul `i deschise. ~l uimi mirosul locului: mirosea la fel ca vechiul s\u liceu, strnindu-i amintiri de mult uitate. {i aceea[i vopsea gri [obolan acoperea zidurile de beton. Probabil c\ to]i directorii de licee au luat lec]ii din acela[i manual, `[i spuse Smithback `n vreme ce poli]istul `l escorta prin detectorul de metale, apoi `n cabinetul directorului. Directorul `l trimise la domni[oara Kite. Smithback o g\si pe aceasta la birou, dnd note pentru activitatea elevilor la ore. Era o femeie pl\cut\, cu p\rul c\runt, [i, cnd men]ion\ numele lui Fairhaven, Smithback fu fericit s\ vad\ un zmbet `nflorind pe chipul femeii, semn c\ `[i amintea de el. Oh, da! zise ea.
187

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Avea o voce blnd\, dar cu un accent sigur [i hot\rt care-i d\dea clar de `n]eles lui Smithback c\ nu avea `n fa]\ o bunicu]\ pe care s-o poat\ `nvrti dup\ bunul lui plac. Mi-l amintesc bine pe Tony Fairhaven, fiindc\ a fost `n prima mea genera]ie de clasa a dou\sprezecea [i a fost unul dintre cei mai buni elevi ai no[tri. A ie[it al doilea la National Merit Scholar1. Smithback d\du cu gravitate din cap [i-[i not\ cteva idei. Nu voia s\ `nregistreze conversa]ia era o metod\ sigur\ de-a face oamenii s\ tac\. Povesti]i-mi despre el. A[a, neoficial. Cum era? Era un b\iat foarte iste]. {i foarte popular. Cred c\ era c\pitanul echipei de `not. Un elev srguincios, bun la toate. Muncea foarte mult. A f\cut vreodat\ vreo prostie? Sigur c\ da! To]i fac prostii. Smithback `ncerc\ s\ adopte un ton neutru. Z\u? Avea obiceiul de a veni cu chitara la [coal\. Cnta pe coridoare. Ceea ce, desigur, era `mpotriva regulamentului. Cnta foarte prost, [i singurul scop era s\-i fac\ pe ceilal]i s\ rd\. Se gndi o clip\. ~ntr-o zi, a blocat `ntregul coridor. Blocaj pe coridor, `[i not\ Smithback [i a[tept\. Apoi? I-am confiscat chitara, [i asta a fost tot. I-am dat-o `napoi cnd a terminat [coala. Smithback d\du din cap, cu un zmbet politicos `nghe]at pe fa]\. I-a]i cunoscut p\rin]ii? Taic\-s\u era antreprenor imobiliar, de[i, desigur, Tony a fost cel care a avut cu adev\rat succes `n domeniu. Pe maic\-sa nu mi-o amintesc. Fra]i? Surori? La acea vreme, era singur la p\rin]i. Desigur, a existat tragedia din familie... F\r\ s\ vrea, Fairhaven se aplec\ `n fa]\. Tragedie?
1

Distinc]ie american\ acordat\ celui mai bun elev la nivel na]ional (n.tr.)
188

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Fratele lui mai mare, Arthur, a murit. Din cauza unei boli foarte rare. Smithback f\cu numaidect leg\tura. I se spunea cumva Micul Arthur? Da, a[a cred. Tat\l lor era Marele Arthur. A fost o lovitur\ grea pentru Tony. Cnd s-a `ntmplat? Cnd Tony era `n clasa `n zecea. Spune]i c\ era fratele lui mai mare? ~nv\]a tot aici? Nu. Era `n spital de ani de zile. Suferea de o boal\ extrem de rar\, care provoca desfigura]ii. Ce boal\? Sincer, nu [tiu. Cnd spune]i c\ a fost o lovitur\ grea pentru Fairhaven, la ce v\ referi]i, mai exact? S-a retras `n el, a devenit antisocial. Dar [i-a revenit `n cele din urm\. Da, da. A[a deci... Smithback `[i privi noti]ele. S\ vedem... A avut vreodat\ probleme cu alcoolul, drogurile, delincven]a...? Smithback `ncerca s\ men]in\ un ton non[alant. Nu. Nu, exact pe dos, veni numaidect r\spunsul; expresia de pe chipul profesoarei se `ntunecase. Spune-mi, domnule Smithback, mai exact de ce te intereseaz\ acest subiect? Smithback adopt\ cea mai nevinovat\ min\ de care fu `n stare. Vreau s\ scriu un articol biografic despre domnul Fairhaven. M\ `n]elege]i, vrem s\ cre\m o imagine complet\, cu p\r]ile bune, dar [i cu cele rele. Nu umblu dup\ ceva anume. Vezi s\ nu! ~n]eleg. Ei bine, Tony Fairhaven a fost un b\iat bun, [i avea opinii puternice contra drogurilor, contra alcoolului, chiar [i `mpotriva fumatului. ~mi amintesc c\ nici m\car cafea nu bea. Ezit\. Nu [tiu ce s\ spun. Poate c\ singurul lucru ciudat la el era `nsu[i faptul c\ era un b\iat dac\ vre]i prea bun. {i uneori era greu s\-]i dai seama la ce se gndea. Era `nchis `n el. Smithback mai not\, de form\, cteva cuvinte.
189

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Avea vreun interes deosebit? Vorbea foarte des despre cum se c[tig\ banii. Muncea mult dup\ ore, [i, drept urmare, avea mereu mul]i bani de cheltuial\. Nu cred c\ este ceva din toate astea surprinz\tor, avnd `n vedere ce a ajuns s\ realizeze. Citesc din cnd `n cnd articole despre el [i aflu cum [i-a mai impus cutare sau cutare proiect imobiliar, `n ciuda protestelor celorlal]i reziden]i din cartier. {i, desigur, am citit [i articolul dumitale despre descoperirile din Catherine Street. Nimic surprinz\tor. B\iatul a devenit b\rbat, atta tot. Smithback era uluit: femeia nu-i d\duse `n nici un fel de `n]eles c\ ar fi [tiut cine era, dar\mite c\ i-ar fi citit articolul. Apropo, articolul dumitale mi s-a p\rut foarte interesant. {i `ngrijor\tor. Smithback sim]i un val de bucurie. Mul]umesc. Presupun c\ acesta e motivul pentru care e[ti interesat de Tony. Ei bine, a fost ceva tipic pentru el s\ se gr\beasc\ [i s\ distrug\ situl. ~ntotdeauna [i-a vizualizat foarte bine scopurile. ~nc\ de mic era ner\bd\tor s\ ajung\ la sfr[it, s\ termine, s\ reu[easc\. Presupun c\ tocmai din acest motiv are atta succes `n cariera de dezvoltator imobiliar. {i poate fi sarcastic [i ner\bd\tor cu cei pe care `i consider\ inferiori. Mie-mi spui? `[i zise Smithback. Dar du[mani? Avea vreunul? Stai s\ m\ gndesc... Nu-mi aduc aminte. Era genul de tn\r care nu ac]iona niciodat\ din impuls, `[i cnt\rea `ntotdeauna orice gest. De[i mi se pare c\ a fost la un moment dat ceva legat de-o fat\. S-a luat la har]\ cu cineva [i a fost suspendat toat\ dup\-amiaza. Totu[i, nu s-au lovit. {i b\iatul? B\iatul era Joel Amberson. Ce s-a `ntmplat cu Joel Amberson? P\i, nimic. Smithback d\du din cap [i `[i `ncruci[\ picioarele. Nu ajungea nic\ieri. Era timpul s\ lanseze atacul.
190

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Avea vreo porecl\? {ti]i c\ to]i copiii au cte-o porecl\ `n liceu. Nu-mi amintesc s\ i se fi spus `n vreun fel. M-am uitat `n albumul promo]iei de pe site-ul liceului. Profesoara zmbi. L-am `nceput acum c]iva ani. Se pare c\ e foarte popular. F\r\ `ndoial\. ~n album `ns\, avea o porecl\. Serios? Care anume? Spintec\torul. Femeia se `ncrunt\, apoi, dintr-odat\, se lumin\ la fa]\. Ah, da! Asta! Smithback se aplec\ spre ea. Asta? Profesoara rse u[or. Trebuia s\ disece broa[te `n orele de biologie. {i? Tony era cam sensibil. A `ncercat [i-a tot `ncercat timp de dou\ zile, dar nu a reu[it. Copiii `l nec\jeau `n leg\tur\ cu asta, [i cineva a `nceput s\-l strige cu aceast\ porecl\ Spintec\torul. {i [tii cum e, gluma s-a r\spndit. A reu[it pn\ la urm\ s\ se st\pneasc\, [i a luat chiar 10 la biologie, din cte-mi amintesc. Dar [tii cum e dup\ ce te-alegi odat\ cu o porecl\. Smithback nu mi[c\ nici un mu[chi. Nu-i venea s\ cread\. Era din ce `n ce mai r\u. Tipul se dovedea a fi un bun candidat pentru sanctificare. Domnule Smithback? Smithback se pref\cu a se uita pe noti]e. Altceva? Profesoara blnd\, cu p\rul c\runt, rse `ncet. Ascult\, domnule Smithback, dac\ `ncerci s\ g\se[ti ceva murdar despre Tony [i crede-m\, se vede asta pe chipul dumitale , pur [i simplu n-ai s\ reu[e[ti. Era un b\iat normal, ambi]ios [i foarte bun la toate, care se pare c\ s-a transformat `ntr-un b\rbat normal, ambi]ios [i multitalentat. Acum, dac\ nu te superi, a[ vrea s\ m\ `ntorc la treaba mea.
191

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Smithback ie[i din cl\direa liceului [i `ncepu s\ se `ndrepte, destul de posomort, `nspre Columbus Avenue. Nu-i ie[ise deloc a[a cum anticipase. Irosise o cantitate colosal\ de timp, energie [i efort [i nu se alesese cu absolut nimic. Era oare posibil ca, de data asta, s\ se `n[ele s\ nu fie totul dect o goan\ dup\ potcoave de cai mor]i, o pist\ gre[it\ pe care s\ o fi apucat doar fiindc\ fusese mnat de setea r\zbun\rii? Dar nu, a[a ceva era de neconceput! El era un reporter uns cu toate alifiile. Ori de cte ori avea o b\nuial\, aceasta se dovedea a fi `ntemeiat\. {i cum se f\cea atunci c\ nu putea g\si nimic despre Fairhaven? Cnd ajunse la col]ul str\zii, se opri `n fa]a unui chio[c de ziare, [i ochii-i c\zur\ pe prima pagin\ a jurnalului New York Post, proasp\t scos de la tipar. Titlul `l f\cu s\ `nghe]e-n loc.
EXCLUSIV S-A G|SIT UN AL DOILEA CADAVRU MUTILAT

Povestea care urma era semnat\ de Bryce Harriman. Smithback se scotoci `n buzunar dup\ ceva m\runt, arunc\ monedele pe tejgheaua de lemn plin\ de zgrieturi [i `nh\]\ ziarul. Citi articolul cu minile tremurndu-i.
NEW YORK, 10 octombrie un cadavru de femeie, neidentificat `nc\, a fost descoperit `n aceast\ diminea]\ `n Tompkins Square Park, `n East Village. Pare s\ fie victima aceluia[ criminal brutal care, acum dou\ zile, a ucis o turist\ `n Central Park. ~n ambele cazuri, a aflat The Post, uciga[ul a disecat o parte a coloanei vertebrale `n momentul mor]ii, `nl\turnd o sec]iune cunoscut\ sub numele de cauda equina, un nodul de nervi de la baza coloanei vertebrale, asem\n\tor unei cozi de cal. Cauza mor]ii pare s\ fi fost `ns\[i respectiva disec]ie. ~n ambele cazuri, mutil\rile par s\ fi fost efectuate cu grij\ [i precizie, posibil chiar cu instrumente chirurgicale. O surs\ anonim\ ne-a confirmat c\ poli]ia investigheaz\ posibilitatea ca uciga[ul s\ fie chirurg sau medic de specialitate.
192

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Disec]ia urmeaz\ pa[ii unei proceduri chirurgicale descoperite `ntr-un vechi document din Muzeul de Istorie Natural\ din New York. Documentul, g\sit ascuns `n arhiv\, descrie `n detaliu o serie de experimente efectuate `n secolului al XIX-lea de un savant pe nume Enoch Leng. Prin aceste experimente, Leng `ncerca s\-[i prelungeasc\ durata propriei vie]i. La data de `nti octombrie, trupurile a treizeci [i [ase de presupuse victime ale lui Leng au fost descoperite `n timpul excav\rii funda]iei unei cl\diri de pe Catherine Street. Nu se [tie nimic mai mult despre Leng, cu excep]ia faptului c\ numele lui s-a asociat cu Muzeul de Istorie Natural\ din New York. Avem de-a face cu ni[te crime la indigo, spune domnul comisar de poli]ie Karl C. Rocker. Un individ cu probleme psihice grave a citit articolul despre Leng [i `ncearc\ acum s\ `l imite. Domnul comisar a refuzat s\ ne oferte detalii suplimentare cu privire la desf\[urarea investiga]iei, spunnd doar c\ peste cincizeci de detectivi au fost deja repartiza]i `n acest caz, care a fost catalogat cu prioritate maxim\.

Smithback scoase un geam\t sim]indu-se frustrat. Crima din Central Park fusese articolul pe care i-l desemnase redactorul lui [i pe care, ca un imbecil, `l refuzase. ~n loc de asta, `i promisese redactorului s\-i aduc\ pe tav\ capul lui Fairhaven. Acum, nu numai c\ nu avea nimic de ar\tat dup\ o zi `ntreag\ de b\tut trotuarele, dar mai era [i eclipsat chiar de povestea pe care el `nsu[i o catalogase drept lipsit\ de interes [i `nc\ de nimeni altul dect de cel mai mare du[man al lui, Bryce Harriman. Acum, capul lui avea s\ fie cel pus pe tav\.

{ASE

Nora ie[i de pe Canal Street [i o lu\ pe Mott, `naintnd cu greu prin mul]ime. Era ora [apte, vineri seara, [i Chinatown era ticsit de lume. File [i file de ziare acoperite cu m\runtul alfabet chinezesc z\ceau `ntinse peste noroaie. Tarabele vnz\torilor de pe[te se aliniau de-a lungul trotuarelor, expunnd privirilor o larg\ diversitate de sortimente exotice de pe[te, ascunse printre cuburile de ghea]\. ~n vitrine se z\reau atrnate ra]e presate [i caracati]e g\tite. Cump\r\torii, `n cea mai mare parte chinezi, se `mpingeau [i strigau frenetic, sub privirile curioase ale turi[tilor afla]i `n trecere. Ceain\ria Zece Reni era cam la treizeci de metri `n josul str\zii. Nora `mpinse u[a [i se trezi `ntr-un spa]iu lung, str\lucitor, destul de comun. Aerul din ceain\rie era parfumat cu nenum\rate miresme subtile. Prima impresie a femeii fu c\ localul era gol. Apoi `ns\, cnd mai privi o dat\ `n jur, `l observ\ pe Pendergast la o mas\ din fund, cuib\rit `ntre cutii decorative de ginseng [i ghimbir. Putea jura c\ se uitase la masa aia [i c\, doar cu o clip\-n urm\, fusese goal\. Bei ceai? o `ntreb\ el cnd se apropie, f\cndu-i semn s\ ia loc. Uneori. Metroul cu care venise sta]ionase timp de dou\zeci de minute pe traseu, a[a c\ avusese suficient timp s\ se gndeasc\ la tot ce voia s\ spun\. Inten]iona s\ termine totul ct mai repede, apoi s\ plece. Pe de alt\ parte `ns\, era limpede c\ Pendergast nu se gr\bea ctu[i de pu]in. St\tur\ cteva momente `n t\cere, timp `n care b\rbatul consult\ pe `ndelete o foaie de hrtie plin\ cu ideograme chineze[ti.
194

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Nora se `ntreb\ dac\ era meniul de ceaiuri al localului, `ns\ lista p\rea s\ fie mult prea lung\ cu siguran]\, nu puteau exista `n lumea asta attea sortimente de ceai. Pendergast se `ntoarse spre patroana localului o femeie micu]\ [i vioaie [i `ncepu s\ vorbeasc\ foarte repede: Nin hao, lao bin liang. Li mama hao ma? Femeia cl\tin\ din cap. Bu, ta hai shi lao yang zi, shen ti bu hao. Qing lil Dai wo xiang ta wen an. Qing gei wo yi bei Wu Long cha hao ma? Femeia plec\ de lng\ ei [i se `ntoarse repede cu un ceainic de lut din care turn\ o cea[c\ minuscul\ de ceai. Puse cea[ca `n fa]a Norei. Vorbe[ti chineza? `l `ntreb\ Nora pe Pendergast. Vorbesc ct de ct dialectul mandarin. M\rturisesc totu[i c\-l vorbesc mai fluent pe cel cantonez. Nora nu spuse nimic. Nu mai era surprins\. Ceaiul regelui Osmathus Oolong, spuse Pendergast, ar\tnd cu capul spre cea[ca de ceai. Unul dintre cele mai bune din lume. Din tufe crescute pe versan]ii `nsori]i ai muntelui, culese numai prim\vara. Nora ridic\ de pe mas\ cea[ca de ceai. Un parfum delicat `i gdil\ n\rile. Lu\ o sorbitur\, sim]ind gustul complex al unui amestec de ceai verde [i alte arome subtile, deosebit de rafinate. Foarte pl\cut, spuse ea, l\snd jos cea[ca. ~ntr-adev\r. Pendergast o privi pre] de-o clip\. Apoi vorbi din nou `n dialectul mandarin, [i femeia umplu un s\cule], `l cnt\ri, apoi `l sigil\, mzg\lind un pre] pe `nvelitoarea de hrtie. I-l `ntinse Norei. Pentru mine? `ntreb\ aceasta. Pendergast d\du din cap. Nu vreau nimic de la dumneata. Te rog, ia-l. Face minuni pentru digestie. {i este [i un antioxidant excelent. Nora `l lu\, destul de nervoas\, apoi v\zu pre]ul. Stai pu]in! Chestia asta e dou\ sute de dolari? O s\-]i ajung\ trei sau patru luni, spuse Pendergast. E un pre] mic dac\ te gnde[ti...
195

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Ascult\, spuse Nora l\snd jos pachetul. Domnule Pendergast, am venit aici ca s\-]i spun c\ nu mai pot lucra pentru dumneata. E `n joc cariera mea la muzeu. Un pachet de ceai n-o s\ m\ fac\ s\ m\ r\zgndesc, chiar dac\ valoreaz\ dou\ sute de dolari. Pendergast ascult\ atent, cu capul u[or plecat. Mi-au sugerat `ntr-un mod deloc subtil s\ nu care cumva s\ mai colaborez cu dumneata. ~mi place meseria mea. Dac\ nu fac ce mi se cere, `mi pierd slujba. Am pierdut deja un post cnd s-a `nchis muzeul Lloyd. Nu-mi permit s\ mai pierd unul. Am nevoie de serviciul \sta. Pendergast d\du din cap. Brisbane [i Collopy mi-au dat banii de care am nevoie pentru datarea cu carbon C-14. O s\ am mult de lucru acum. Nu mai pot pierde timpul. Pendergast a[tept\, ascultnd mai departe. Oricum, de ce ai nevoie de mine? Eu sunt arheolog, [i nu mai ai nici un sit pe care s\-l pot investiga. Ai o copie dup\ scrisoare. Lucrezi pentru FBI. Ai zeci de asisten]i pe care-i po]i chema s\ te ajute. Pendergast nu supuse nimic, [i Nora mai lu\ o sorbitur\ de ceai. Cea[ca zdr\ng\ni pe farfurioar\ cnd o puse la loc. A[adar, zise ea, asta-i tot ce am de spus. Pendergast vorbi: Mary Greene locuia la doar cteva str\zi distan]\ de-aici, pe Water Street. La num\rul 16. Casa e `nc\ acolo. Ajungem pe jos `n numai cinci minute. Nora `l privi, mijind ochii surprins\. Nu-[i d\duse seama ct de aproape erau de cartierul lui Mary Greene. ~[i aminti de biletul scris cu snge. Mary Greene [tiuse c\ avea s\ moar\. Dorin]a ei fusese simpl\: s\ nu moar\ f\r\ s\ nu [tie nimeni cine era. Pendergast `i lu\ blnd bra]ul. Haide! spuse. Nu-i d\du mna la o parte. Agentul i se adres\ din nou vnz\toarei, lu\ ceaiul `nclinndu-se u[or [i, `n clipa urm\toare, ie[eau din nou `n strada aglomerat\. Merser\ `n jos pe Mott Street, traversnd mai `nti Bayard, apoi Chatham Square, intrnd `ntr-un adev\rat labirint
196

VITRINA DE CURIOZIT|}I

de str\du]e `ntunecate [i `nguste, la periferia zonei East River. Zgomotul [i agita]ia din Chinatown f\cur\ loc t\cerii [i nemi[c\rii cl\dirilor muncitore[ti. Soarele apusese, l\snd pe cer o str\lucire care abia dac\ mai contura vrfurile cl\dirilor. Ajun[i pe Catherine Street, o luar\ spre sud-est. Nora arunc\ o privire curioas\ cnd trecur\ pe lng\ Henry [i pe lng\ [antierul noului turn reziden]ial Moegen Fairhaven. Zona excavat\ era mult mai mare acum; din `ntunericul unei funda]ii adnci se ridicau piloni masivi, cu ni[te must\]i de fier ie[indu-le la capete. Nu mai r\m\sese nimic din vechea magazie de c\rbuni. Peste `nc\ vreo cteva minute, erau pe Walter Street. Cl\diri ale vechilor manufacturi, depozite [i blocuri p\r\ginite se `ntindeau de-o parte [i de alta. ~n spate, East River se mi[ca lene[, aruncnd sclipiri purpurii `nchise `n lumina lunii. Brooklyn Bridge se `ntindea aproape deasupra lor [i, la stnga lui, Manhattan Bridge se arcuia peste rul `ntunecat, cu luminile lui str\lucitoare reflectndu-se `n apa de dedesubt. Aproape de Market Slip, Pendergast se opri `n fa]a unei cl\diri vechi. Era `nc\ locuit\: la o singur\ fereastr\ str\lucea o lumin\ g\lbuie. O u[\ metalic\ fusese montat\ `n fa]ada de la parter. Lng\ aceasta erau un model vechi de interfon [i o serie de butoane. Asta e, spuse Pendergast. Num\rul [aisprezece. R\maser\ nemi[ca]i, `n `ntunericul din ce `n ce mai adnc. Pendergast `ncepu s\ vorbeasc\ `ncet, din umbr\. Mary Greene provenea dintr-o familie de muncitori. Cnd tat\l ei nu a mai putut `ntre]ine ferma din nord, [i-a adus familia aici. A lucrat ca stivuitor `n port. Dar att el, ct [i mama lui Mary au murit `n timpul unei epidemii minore de holer\, pe cnd fata nu avea dect cincisprezece ani. Ap\ infestat\. Avea un frate mai mic, Joseph, de [apte ani, [i o sor\, Constance, de cinci ani. Nora nu spuse nimic. Mary Greene a `ncercat s\-[i g\seasc\ de lucru ca sp\l\toreas\ sau cus\toreas\, dar se pare c\ banii nu-i ajungeau ca s\ pl\teasc\ chiria. Altceva de lucru nu se g\sea, nu exista alt mod de a c[tiga bani. Au fost evacua]i. ~n cele din urm\, Mary a f\cut tot ce mai putea face
197

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

pentru a-[i `ntre]ine fra]ii mai mici, pe care, `n mod evident, `i iubea foarte mult. A ajuns prostituat\. ~ngrozitor! murmur\ Nora. Asta nu-i cel mai r\u. A fost arestat\ la [aisprezece ani. Probabil c\ acela a fost momentul cnd fratele [i sora ei au ajuns pe str\zi. Haimanale, a[a li se spunea `n acea vreme. Nu mai apare nici o men]iune despre ei `n registrele ora[ului; probabil c\ au murit de foame. ~n 1871, se estima c\ existau dou\zeci [i opt de mii de copii care tr\iau pe str\zile New Yorkului. Oricum, mai trziu, Mary a fost trimis\ la un azil numit Five Points Mission. Era, `n esen]\, un centru de exploatare mascat\. Dar era mai bine dect la `nchisoare. La suprafa]\, p\rea s\ fi fost [ansa lui Mary Greene. Pendergast t\cu. O ambarca]iune de pe ru scoase un geam\t prelung [i `ndep\rtat. Ce s-a `ntmplat apoi? Urma se opre[te la u[a casei, r\spunse Pendergast. Se `ntoarse spre ea cu chipul s\u palid aproape str\lucind `n `ntuneric. Enoch Leng doctor Enoch Leng [i-a pus expertiza medical\ `n slujba azilului Five Points Mission, precum [i a orfelinatului House of Industry, situat `n locul unde este azi Chatham Square. {i-a oferit gratuit serviciile. Dup\ cum [tim, doctorul Leng locuia prin 1870 la ultimul etaj al cl\dirii Vitrinei lui Shottum. F\r\ `ndoial\, mai avea o cas\ [i `n alt\ parte a ora[ului. S-a afiliat celor dou\ institu]ii cam cu un an `nainte ca Vitrina lui Shottum s\ fie mistuit\ `n incendiu. {tim deja din scrisoarea lui Shottum c\ Leng a comis acele crime. F\r\ `ndoial\. Atunci, la ce-]i mai trebuie ajutorul meu? Nu am g\sit aproape nici o `nregistrare referitoare la Leng. Am c\utat la Societatea Istoricilor, la Biblioteca Public\ din New York, la prim\rie. Parc\ ar fi fost [ters din toate documentele, [i am motive s\ b\nuiesc c\ `nsu[i Leng a fost cel care [i-a distrus dosarele. Se pare c\ Leng a fost unul dintre primii sus]in\tori ai muzeului [i un taxonomist entuziast. P\rerea mea e c\ trebuie s\ mai existe [i alte hrtii `n muzeu care s\ aib\ leg\tur\ cu el, m\car `n mod indirect. Arhivele
198

VITRINA DE CURIOZIT|}I

sunt att de vaste [i de prost organizate, `nct e de-a dreptul imposibil s\ nu fi sc\pat ceva. De ce eu? De ce nu emite FBI-ul o cita]ie, un mandat de cercetare? Dosarele au prostul obicei de a disp\rea de `ndat\ ce sunt cerute `n mod oficial. Chiar [i atunci cnd [tii exact ce dosar s\ ceri. ~n plus, am v\zut cum lucrezi. Rar am mai `ntlnit atta competen]\. Nora nu f\cu dect s\ cl\tine din cap. Domnul Puck a fost [i f\r\ `ndoial\ c\ va continua s\ fie de mare ajutor. {i mai e ceva. Fiica lui Tinbury McFadden e `nc\ `n via]\. Locuie[te `ntr-o cl\dire veche `n Peekskill. Are nou\zeci [i cinci de ani, dar am `n]eles c\ este ct se poate de compos mentis1. S-ar putea s\ aib\ multe de povestit despre tat\l ei. Poate c\ l-a cunoscut chiar [i pe Leng. Ceva-mi spune c\ ar fi mult mai `ncntat\ s\ stea de vorb\ cu o tn\r\ a[a de dr\gu]\ ca dumneata dect cu un agent de la Biroul Federal de Investiga]ii. Tot nu mi-ai explicat `nc\ de ce te intereseaz\ att de mult cazul \sta. Motivele interesului meu fa]\ de acest caz sunt neimportante. Ce este important e c\ nici o fiin]\ uman\ n-ar trebui s\ scape nepedepsit\ dup\ asemenea atrocit\]i. Chiar dac\ persoana e moart\ de mult. Nu-l iert\m [i nu-l uit\m pe Hitler. Este important s\ ne amintim. Trecutul face parte din prezent. Ba chiar, `n acest moment, face mult prea mult parte din prezent. Vorbe[ti despre cele dou\ crime noi. Vestea despre ele pusese pe jar tot ora[ul. {i acelea[i cuvinte p\reau s\ fie pe buzele tuturor: crime la indigo. Pendergast d\du din cap f\r\ s\ scoat\ nici un cuvnt. Dar dumneata chiar crezi c\ aceste crime au vreo leg\tur\? C\ e posibil s\ existe un psihopat care s\ fi citit articolul lui Smithback [i care s\ `ncerce acum s\ reia experimentele lui Leng? Cred c\ exist\ o leg\tur\ `ntre crime, da. Era `ntuneric de-a binelea acum. Water Street [i digul din spatele acesteia erau pustii. Nora se cutremur\ din nou.
1

~n deplin\tatea facult\]ilor mintale, `n latin\, `n original (n.tr.)


199

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Uite ce e, domnule Pendergast, a[ vrea s\ te ajut. Dar ]i-am explicat deja situa]ia. Sincer, nu cred c\ mai pot face ceva pentru dumneata. Personal, cred c\ ai face mai bine s\ te apuci s\ investighezi crimele noi, nu pe cele vechi. Exact asta [i fac. Solu]ia noilor crime se afl\ `n cele vechi. Nora `l privi curioas\. Cum a[a? Nu e momentul acum, Nora. Nu am suficiente informa]ii pentru a-]i r\spunde, nu `nc\. De fapt, este chiar posibil s\ fi spus deja prea mult. Nora oft\ iritat\. ~n cazul \sta, `mi pare r\u, dar ideea e c\ pur [i simplu nu pot risca s\-mi pun postul `n pericol pentru a doua oar\. Mai ales dac\ nu am mai multe informa]ii. M\ `n]elegi, nu-i a[a? Urmar\ cteva clipe de t\cere. Desigur. ~]i respect decizia. Pendergast se `nclin\ u[or. Avea un adev\rat talent de a da pn\ [i celui mai simplu gest o not\ de elegan]\. Pendergast `i ceru [oferului s\-l lase la o strad\ distan]\ de cl\direa `n care se afla apartamentul lui. ~n vreme ce Rolls-Royce-ul se `ndep\rta alunecnd t\cut, Pendergast o lu\ la pas pe trotuar, cufundat `n gnduri. Dup\ cteva minute se opri [i ridic\ privirea spre locuin]a sa: Dakota, vasta cl\dire p\zit\ cu garguie, col] cu Central Park West. Dar nu aceasta era structura pe care o vedea. ~n mintea lui r\m\sese casa mic\ [i d\r\p\nat\ de pe Water Street num\rul 16, unde locuise cndva Mary Greene. Casa `n sine nu con]inea nici o informa]ie specific\; nu meritase s\ o cerceteze. {i totu[i, `i l\sase o anumit\ senza]ie, greu de definit. Pendergast nu avea nevoie s\ cunoasc\ doar faptele [i figurile din trecut, ci [i formele [i senza]iile. Mary Greene crescuse acolo. Tat\l ei f\cuse parte din marele exod dinspre ferme spre ora[ ce urmase R\zboiului Civil. Avusese o copil\rie grea, dar poate fericit\. Stivuitorii c[tigau un salariu decent. Cndva, demult, Mary Greene se jucase pe acele dale de piatr\. Strig\tele ei copil\re[ti r\sunaser\ `n\untrul acelor
200

VITRINA DE CURIOZIT|}I

pere]i de c\r\mid\. Apoi holera `i r\pise p\rin]ii [i-i schimbase via]a pentru totdeauna. Mai existau cel pu]in `nc\ treizeci [i cinci de pove[ti asem\n\toare cu a ei, toate sfr[ite tragic `n acea pivni]\ mortuar\. Ceva se mi[c\ `n capul str\zii, [i Pendergast se `ntoarse. Un b\trn `mbr\cat `n negru, cu p\l\rie rotund\ [i geant\ Gladstone1, `nainta cu greu pe trotuar. Era adus de spate [i se sprijinea `ntr-un baston. Ap\ruse de parc\ gndurile lui Pendergast ar fi invocat o figur\ din trecut. B\rbatul `nainta `ncet spre el, lovind ritmic cu bastonul `n asfalt. Pendergast `l privi curios pre] de cteva clipe. Apoi se `ntoarse din nou spre Dakota, a[teptnd o vreme ca aerul rece al nop]ii s\-i limpezeasc\ mintea. Dar nu se `ntmpl\ acest lucru; gndurile i se `ndreptar\ `n schimb din nou spre Mary Greene, o feti]\ care rdea fericit\ pe caldarm.

Geant\ de c\l\torie `mp\r]it\ `n a[a fel `nct s\ se poat\ deschide `n dou\ compartimente de m\rime egal\. (n.tr.)

{APTE

Trecuser\ zile `ntregi de cnd Nora nu mai fusese `n laboratorul ei. Deschise `ncet u[a veche, de metal, [i aprinse lumina. Se opri. Toate erau a[a cum le l\sase. O mas\ alb\ era a[ezat\ de-a lungul peretelui opus: un microscop binocular, o trus\ de flota]ie, un computer. ~ntr-o parte, erau ni[te casete negre, de metal, `n care-[i p\stra specimenele c\rbuni, pietre, oase [i alte elemente organice. Aerul `nchis mirosea a praf, amestecat cu arom\ de fum, de pin [i de ienup\r. Pre] de-o clip\, `[i aminti cu nostalgie de New Mexico. Ce c\uta ea `n New York? Era un arheolog din sud. Fratele ei, Skip, `i cerea cu vehemen]\ aproape `n fiecare s\pt\mn\ s\ se `ntoarc\ `n Santa Fe. ~i spusese lui Pendergast c\ nu-[i permitea s\ piard\ slujba de la muzeu. Dar care era oare chiar cel mai r\u lucru care se putea `ntmpla? La urma urmei, ar fi putut ob]ine un post la Universitatea din New Mexico sau la Arizona State. Ambele aveau departamente arheologice excelente, unde n-ar fi fost silit\ s\-[i apere valoarea muncii ei `n fa]a unor cretini ca Brisbane. Gndul la Brisbane o umplu de furie. Plin de cretini sau nu, \sta era, la urma urmei, muzeul din New York. {tia c\ n-ar mai fi avut o astfel de [ans\ niciodat\! Intr\ iute `n birou, `nchise [i `ncuie u[a `n urma ei. Acum c\ ob]inuse finan]area pentru datarea cu carbon C-14, se putea apuca de treburi serioase. Cel pu]in atta lucru bun ie[ise din tot acest fiasco f\cuse rost de bani. Acum putea preg\ti c\rbunii [i restul materialelor pentru a fi transportate la Universitatea din Michigan. Dup\ ce avea s\
202

VITRINA DE CURIOZIT|}I

ob]in\ datele, lucrarea ei despre leg\tura dintre anasazi [i azteci putea `ncepe cu adev\rat. Deschise prima cutie [i scoase cu grij\ o tav\ `n care erau cteva zeci de eprubete cu capac. Fiecare dintre ele era etichetat\ [i fiecare con]inea un singur specimen: o buc\]ic\ de c\rbune, o s\mn]\ carbonizat\, un fragment dintr-un cocean de porumb, dintr-o bucat\ de lemn sau dintr-un os. Scoase trei t\vi]e [i le puse pe masa cea alb\. Scoase apoi cataloagele cu matri]e. ~ncepu s\ verifice `nc\ o dat\ totul, asigurndu-se c\ fiecare specimen avea eticheta corect\, cu toate datele despre locul `n care fusese descoperit. La dou\ sute [aptezeci [i cinci de dolari testarea, acurate]ea era extrem de important\. ~n timp ce lucra, mintea `ncepu s\-i r\t\ceasc\ spre evenimentele din ultimele zile. Se `ntreb\ dac\ avea s\ mai poat\ vreodat\ s\ repare rela]ia cu Brisbane. Era un [ef dificil, dar tot [ef r\mnea. {i era [mecher; mai devreme sau mai trziu, avea s\-[i dea seama c\ era `n interesul tuturor s\ `ngroape securea [i... Nora scutur\ brusc din cap. Era o egoist\. Articolul lui Smithback n-o b\gase numai pe ea la ap\ se p\rea c\ mai inspirase [i un uciga[ la indigo pe care tabloidele se gr\biser\ deja s\-l numeasc\ Chirurgul. Nu `n]elegea cum `[i imaginase Smithback c\ articolul ar fi putut s-o ajute. {tiuse `ntotdeauna c\ era carierist, dar de data asta `ntrecuse orice m\sur\. Fusese o manifestare suprem\ de egoism. ~[i aminti cum `l v\zuse pentru prima dat\ `n Page, Arizona, `nconjurat de pi]ipoance `n costume de baie, dnd autografe. ~ncercnd s\ dea, cel pu]in. Ce penibil! Ar fi trebuit s\ aib\ `ncredere `n prima impresie pe care [i-o f\cuse despre el. Mintea `i alunec\ de la Smithback la Pendergast. Straniu individ! Nora nu era `nc\ sigur\ c\ FBI-ul `l autorizase s\ se ocupe de acest caz. Ar fi dat oare FBI-ul `n a[a m\sur\ mn\ liber\ unui agent? {i de ce era `ntotdeauna att de misterios? S\ fi fost pur [i simplu firea lui? Oricare ar fi fost situa]ia, era foarte bizar\. Nora era bucuroas\ c\ ie[ise din joc. Foarte bucuroas\. {i totu[i, cnd se `ntoarse la eprubetele ei, constat\ c\ nu era chiar a[a de bucuroas\. Poate era din cauz\ c\ munca asta de sortare [i aranjare era prea plictisitoare, dar Nora `[i d\du seama c\ povestea lui
203

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Mary Greene [i a tristei sale vie]i `i r\m\sese `nc\ `n minte. Cl\direa `ntunecat\, rochia ponosit\, biletul acela `ngrozitor... F\cu eforturi s\-[i alunge din minte aceste gnduri. Mary Greene [i familia ei nu mai erau de mult. Era tragic, era `nfior\tor dar nu mai era problema ei! Dup\ ce termin\ de sortat, `ncepu s\ a[eze eprubetele `n containerele de transport speciale. Era mai bine s\ `mpart\ totul `n trei loturi, `n caz c\ se pierdea vreunul pe drum. Dup\ ce sigil\ containerele, `[i `ndrept\ aten]ia asupra facturilor [i asupra etichetelor FedEx. Auzi o b\taie `n u[\. V\zu mnerul `ntorcndu-se, `ns\ u[a `ncuiat\ nu f\cu dect s\ se zgl]ie `n balamale. Cine e? strig\ ea. O [oapt\ r\gu[it\ se auzi `nfundat din spatele u[ii. Cine? Dintr-odat\, sim]i un fior de team\. Sunt eu. Bill. Vocea ferit\ se auzi acum mai tare. Nora se ridic\, animat\ de un amestec de u[urare [i furie. Ce cau]i aici? Deschide u[a. Glume[ti? Pleac\ de-aici. Acum! Nora, te rog! E important. Important e s\ stai dracului ct mai departe de mine. Te previn! Trebuie s\ vorbesc cu tine. Gata. Chem paza, s\ [tii. Nu, Nora. Stai! Nora ridic\ telefonul [i form\ num\rul. Ofi]erul care-i r\spunse spuse c\-i f\cea o deosebit\ pl\cere s\ `nl\ture intrusul. Veneau numaidect. Nora! strig\ Smithback. Nora se a[ez\ la masa ei de lucru, `ncercnd s\-[i adune gndurile. ~nchise ochii. ~l ignor\. ~l ignor\ pur [i simplu. Gardienii aveau s\ soseasc\ `n orice clip\. Smithback continua s\ se smiorc\ie la u[\.
204

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Las\-m\ s\ intru doar o clip\. Trebuie s\ [tii ceva. Noaptea trecut\... Auzi ni[te pa[i ap\sa]i, apoi o voce puternic\. Domnule, v\ afla]i `ntr-o zon\ interzis\ publicului. Hei! D\-mi drumul! Sunt reporter la... V\ rog s\ veni]i cu noi, domnule. Se auzi o `nc\ierare. Nora! O nou\ not\, de disperare, r\zb\tea cu putere din vocea lui Smithback. Neputndu-se ab]ine, Nora se duse la u[\, o descuie [i scoase capul afar\. Smithback era ]inut `ntre doi gardieni ct toate zilele. ~i arunc\ o privire `nc\rcat\ de repro[ `n timp ce `ncerca din r\sputeri s\ se elibereze din strnsoare. Nora, nu pot s\ cred c\ ai chemat paza! Sunte]i bine, domni[oar\? `ntreb\ unul din b\rba]i. Da, mul]umesc. Dar omul \sta n-are ce c\uta aici. Pe aici, domnule. V\ conducem la u[\. B\rba]ii `ncepur\ s\-l trasc\ pe Smithback. Jos mna de pe mine, urangutanule! S\ [tii c\-]i fac raport, [mecheru 3467. Da, domnule, a[a s\ face]i. Nu-mi mai spune domnule. M\ agresezi! Da, domnule. Ct se poate de calmi, b\rba]ii `l trr\ de-a lungul coridorului, pn\ `n dreptul liftului. ~n timp ce privea, Nora `ncerca o gam\ de sentimente contradictorii. Bietul Smithback! Ce ie[ire lipsit\ de demnitate. Dar, la urma urmei, [i-o f\cuse cu mna lui, nu? ~i trebuia o lec]ie. Nu putea s\ apar\ a[a, misterios [i melodramatic, [i s\ se-a[tepte ca ea... Nora! se auzi strig\tul din hol. Trebuie s\ m\ ascul]i, te rog! Pendergast a fost atacat. Am auzit raportul poli]iei. Este la spitalul St. Lukes Roosevelt, salonul cincizeci [i nou\. A... Apoi vocea lui Smithback nu se mai auzi, `n\bu[it\ de u[ile ascensorului.

OPT

Nimeni nu-i spunea Norei nimic. Trecu mai bine de-o or\ pn\ ca doctorul s-o poat\ vedea. ~n cele din urm\, ap\ru `n camera de a[teptare. Era foarte tn\r. Pe chip i se citea oboseala, ochii `i erau adnc `nfunda]i `n orbite [i fa]a, acoperit\ de-o barb\ neras\ de dou\ zile. Doctor Kelly? `ntreb\ `n `nc\pere, uitndu-se la fi[a din mn\. Nora se ridic\, [i privirile li se `ntlnir\. Cum e? Un zmbet rece ap\ru pe chipul doctorului. O s\ fie bine. O privi curios. Doctor Kelly, sunte]i cumva medic...? Arheolog. Oh. {i rela]ia dumneavoastr\ cu pacientul? Sunt o prieten\. Pot s\-l v\d? Ce s-a `ntmplat? A fost `njunghiat noaptea trecut\. Dumnezeule! Cu]itul a trecut la un centimetru de inim\. A avut mare noroc. Cum se simte? Este `n... Doctorul se opri. Zmbetul obosit reveni. E `ntr-o stare de spirit excelent\. Ciudat om, domnul Pendergast. A insistat s\ i se fac\ anestezie local\ `n timpul opera]iei foarte neobi[nuit, ba chiar ceva nemaiauzit, `ns\ a refuzat s\-[i dea consim]\mntul altfel. Apoi, a cerut o oglind\. A trebuit s\ aducem una de la obstetric\. N-am mai
206

VITRINA DE CURIOZIT|}I

avut niciodat\ un pacient att de... preten]ios. O clip\, am avut impresia c\ am pe masa de opera]ie un chirurg. |[tia sunt cei mai r\i pacien]i, s\ [ti]i. La ce i-a trebuit oglinda? A insistat s\ urm\reasc\ opera]ia. Semnele vitale sc\deau [i pierdea mult snge, `ns\ a insistat `n mod categoric s\ priveasc\ rana din mai multe unghiuri `nainte de a ne da voie s\-l oper\m. Foarte ciudat. Unde anume lucreaz\ domnul Pendergast? La FBI. Zmbetul disp\ru. ~n]eleg. Ei bine, asta explic\ destul de multe. La `nceput, l-am dus `ntr-un salon comun nu era disponibil nici unul privat , `ns\ a trebuit s\ eliber\m repede unul. Am dat afar\ un senator pentru el. De ce? S-a plns Pendergast? Nu... el nu s-a plns. Doctorul ezit\ o clip\. A `nceput s\ urm\reasc\ `nregistrarea video a unei autopsii. Foarte detaliat\. Fire[te, colegul s\u de salon a fost deranjat. Dar a fost mai bine a[a. Fiindc\ acum o or\ nebunia a `nceput. Doctorul ridic\ din umeri. Refuz\ s\ m\nnce mncarea spitalului, insist\ s\ comande de la Balducci. A refuzat perfuzia. A refuzat orice analgezic nu a vrut OxyContin, nici m\car Vicodin sau Tylenol 3. Probabil c\ are dureri groaznice, dar nu las\ s\ se vad\. De cnd cu drepturile pacien]ilor, eu nu am ce face. Da, pare tipic pentru el. Partea bun\ e c\ pacien]ii cei mai dificili sunt, de obicei, cei care se recupereaz\ cel mai repede. ~mi pare doar r\u pentru asistente. Doctorul se uit\ la ceas. V\ pute]i duce chiar acum s\-l vede]i. Camera 1501. Cnd se apropie de salon, Nora sim]i un miros ciudat `n aer. Ceva ce nu se potrivea cu mirosurile de mncare `nvechit\ [i de alcool. O arom\ exotic\, parfumat\. O voce ascu]it\ se auzea printr-o u[\ deschis\. Nora se opri `n prag [i b\tu u[or. Podeaua salonului era acoperit\ de vrafuri de c\r]i vechi, peste care z\ceau `ntinse h\r]i [i ziare. Be]i[oare parfumate, cu arom\ de lemn de santal, erau a[ezate `n picioare, `n cupe de argint, elibernd `n `nc\pere
207

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

cercule]e de fum. A[a se explic\ mirosul, `[i zise Nora. O asistent\ st\tea `n picioare, cu o folie de pastile `ntr-o mn\ [i cu o sering\ `n cealalt\. Pendergast era `ntins pe pat, `mbr\cat `ntr-un halat de m\tase neagr\. Pe ecranul televizorului montat sus `n perete se vedea un cadavru `ntins pe o mas\, la autopsia c\ruia lucrau nu mai pu]in de trei doctori. Unul dintre doctori tocmai `nl\tura o por]iune de creier din cutia cranian\. Nora privi repede `n alt\ direc]ie. Pe noptiera de lng\ pat era o farfurie cu urme de unt [i cu r\m\[i]ele unor cozi de homar. Domnule Pendergast, insist s\ v\ fac aceast\ injec]ie, spunea asistenta. Tocmai a]i trecut printr-o opera]ie foarte grea. Trebuie s\ dormi]i. Pendergast `[i scoase bra]ele de sub cap, lu\ o carte pr\fuit\ de pe p\tur\ [i `ncepu s\ o r\sfoiasc\ non[alant. Sor\, n-am nici cea mai mic\ inten]ie de-a face aceast\ injec]ie. Voi dormi cnd voi sim]i c\ e cazul. Pendergast sufl\ praful de pe cotorul c\r]ii [i `ntoarse pagina. M\ duc s\ chem doctorul. A[a ceva este total inadmisibil. Iar toat\ mizeria asta este extrem de neigienic\. Flutur\ din mn\ ca s\ `ndep\rteze norii de praf. Pendergast d\du din cap [i `ntoarse `nc\ o pagin\. Sora ie[i, trecnd pe lng\ Nora. Pendergast o v\zu [i `i zmbi. Ah, doctor Kelly! Te rog, intr\ [i f\-te comod\! Nora se a[ez\ pe un scaun de la picioarele patului. E[ti bine? Pendergast d\du din cap. Ce s-a `ntmplat? Am fost neglijent. Dar cine a fost? Unde? Cnd? ~n fa]a apartamentului meu, spuse Pendergast. Ridic\ telecomanda [i opri aparatul video. Apoi, l\s\ cartea deoparte. Un b\rbat `n negru, cu baston [i p\l\rie rotund\. A `ncercat s\ m\ ame]easc\ folosind cloroform. Mi-am ]inut respira]ia [i m-am
208

VITRINA DE CURIOZIT|}I

pref\cut c\ le[in; apoi, am s\rit pe el. Dar era extraordinar de puternic [i de agil. L-am subestimat. M-a `njunghiat, apoi a fugit. Putea s\ te omoare! Asta a fost inten]ia. Doctorul spune c\ lama a trecut la doar un centimetru de inim\. Da. Cnd mi-am dat seama c\ vrea s\ m\ `njunghie, i-am `ndreptat mna spre o parte a corpului unde nu sunt organe vitale. Un truc bun de [tiut, c\ tot veni vorba, dac\ te vei afla vreodat\ `ntr-o situa]ie similar\. Se aplec\ u[or spre ea. Doctore Kelly, sunt convins c\ e acela[i om care le-a ucis pe Doreen Hollander [i Mandy Eklund. Nora `i arunc\ o privire ascu]it\. Ce te face s\ crezi asta? I-am z\rit arma un bisturiu chirurgical, pentru miringotomie. Dar... de ce pe dumneata? Pendergast zmbi, `ns\ zmbetul p\rea mai degrab\ o grimas\ de durere. Nu-i chiar a[a de greu de ghicit. Undeva, `n drumul nostru, ne-am apropiat mult prea mult de adev\r. L-am scos la suprafa]\. Ceea ce s-a `ntmplat este, de fapt, un progres foarte important. Un progres important? S-ar putea s\ fii `n continuare `n pericol. Pendergast `[i ridic\ spre ea ochii sp\l\ci]i [i o privi cu aten]ie. Nu sunt singurul, doctore Kelly. {i dumneata, [i domnul Smithback trebuie s\ v\ lua]i m\suri de siguran]\. Tres\ri u[or. Trebuia s\ fi luat un analgezic. Pentru ce vreau eu s\ fac este esen]ial s\ am mintea limpede. Oamenii au supravie]uit [i f\r\ analgezice secole la rnd. Dup\ cum spuneam, trebuie s\ fii foarte atent\. Nu ie[i singur\ noaptea pe str\zi. Am foarte mare `ncredere `n sergentul OShaughnessy. ~i strecur\ `n mn\ o carte de vizit\. Dac\ ai nevoie de ceva, sun\-l pe el. O s\ revin [i eu, `n cteva zile. Nora d\du din cap. Pn\ atunci, n-ar fi o idee rea s\ pleci o zi din ora[. {tiu o b\trnic\ singur\ [i foarte vorb\rea]\ `n Peekskill, care s-ar bucura foarte mult de o vizit\.
209

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Nora oft\. }i-am spus de ce nu te mai pot ajuta. {i dumneata refuzi `n continuare s\-mi spui de ce-]i pierzi vremea cu vechile crime. Orice ]i-a[ putea spune acum ar fi incomplet. Mai am ceva de f\cut pe cont propriu, mai sunt piese de puzzle c\rora trebuie s\ le g\sesc locul. Dar d\-mi voie s\ te asigur de-un lucru, doctore Kelly: aceast\ excursie nu e lipsit\ de importan]\. Este vital s\ afl\m mai multe despre Enoch Leng. Urm\ un moment de t\cere. F\-o pentru Mary Greene, dac\ nu pentru mine. Nora se ridic\, preg\tindu-se s\ plece. {i, doctor Kelly... Da? Smithback nu-i b\iat r\u. {tiu din experien]\ c\, `n esen]\, este un om de `ncredere. M-a[ sim]i mai lini[tit dac\, pe parcursul acestei pove[ti, voi doi a]i lucra `mpreun\... Nora scutur\ din cap. Nici gnd! Pendergast ridic\ mna cu o oarecare ner\bdare. F\ asta pentru siguran]a dumitale. {i acum, trebuie s\ m\ `ntorc la treab\. De-abia a[tept s\ ne auzim din nou, mine. Tonul b\rbatului era categoric. Nora plec\ enervat\. Pendergast reu[ise s\ o trasc\ din nou `n acest caz, [i acum voia s\ i-l mai trnteasc\ pe cap [i pe nemernicul de Smithback. Ei bine, d\-l `ncolo pe Smithback! Cu siguran]\, tot ce voia el era s\ fac\ rost de o continuare pentru povestea lui. Numai la Premiul Pulitzer `i st\tea gndul. Bine, o s\ se duc\ la Peekskill. Dar o s\ se duc\ singur\.

NOU|

Pivni]a era mic\ [i `nv\luit\ `n t\cere. ~n simplitatea ei, amintea de chilia unui c\lug\r. Doar o mas\ `ngust\, de lemn, [i un scaun ]eap\n, deloc confortabil, sp\rgeau monotonia du[umelei denivelate de piatr\ [i a pere]ilor nefinisa]i, plini de igrasie. O lamp\ cu ultraviolete, montat\ `n tavan, arunca raze alb\strui asupra celor patru obiecte de pe mas\: o agend\ mncat\ de vreme, `mbr\cat\ `n piele, un stilou cu rezervor, o f[ie de cauciuc de culoare crem [i o sering\ pentru injec]ii subcutanate. Silueta de pe scaun privi cu aten]ie, pe rnd, fiecare dintre cele patru obiecte aliniate. Apoi, foarte `ncet, `ntinse mna dup\ sering\. Acul str\luci straniu `n lumina ultraviolet\, iar serul din tubul de sticl\ p\ru aproape s\ fumege. B\rbatul privi `ndelung serul, `ntorcndu-l `ntr-o parte [i-n alta, fascinat de spiralele `n miniatur\, de minusculele vrtejuri care se formau `n\untrul lui. Asta c\utase omenirea din cele mai vechi timpuri: Piatra Filosofal\, Sfntul Graal, adev\ratul nume al lui Dumnezeu. Multe sacrificii fuseser\ f\cute din partea lui, din partea lungului [ir de subiec]i de testare care-[i d\duser\ via]a pentru perfec]ionarea acestei minuni. Dar suma sacrificiilor era acceptabil\. Chiar aici, sub ochii s\i, era universul vie]ii, captiv `ntr-o `nchisoare de sticl\. Via]a lui. {i cnd se gndea c\ totul plecase de la un singur material: membrana neuronal\ a cauda equida, m\nunchiul divergent de ganglioni spinali, cu cele mai lungi r\d\cini nervoase. S\ ungi fiecare celul\ a corpului cu esen]a neuronilor, a celulelor f\r\ moarte un
211

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

concept att de simplu [i totu[i cu o dezvoltare att de complicat\ [i att de damnabil\! Procesul de sintez\ [i perfec]ionare fusese o adev\rat\ tortur\. {i totu[i, `i crease o mare pl\cere, a[a cum `i crea [i ritualul pe care era pe cale s\-l `ndeplineasc\. Crearea premisei finale, `naintarea de la un pas la altul, la altul [i la altul, devenise pentru el o experien]\ religioas\. Erau ca nenum\ratele tr\iri gnostice pe care credinciosul trebuie s\ le parcurg\ `nainte de a `ncepe adev\rata rug\ciune. Sau ca acele dou\zeci [i nou\ de vibra]ii Goldberg prin care trece un harpist `nainte de a ajunge la finalul att de pur [i de divin pe care Bach `l voise `n mod expres. Pl\cerea acestor cuget\ri fu umbrit\ o clip\ de gndul la aceia care l-ar fi oprit, dac\ ar fi putut: care aveau s\-l caute, s\ urmeze c\rarea obscur\ pn\ la aceast\ `nc\pere, cu unica inten]ie de a pune cap\t nobilei sale cercet\ri. Cel mai agitat [i mai b\g\cios dintre ei fusese deja pedepsit pentru impertinen]a lui de[i nu att de tare pe ct `[i dorise. Totu[i, mai existau [i alte metode, aveau s\ se iveasc\ [i alte ocazii. L\snd cu grij\ seringa jos, `ntinse mna dup\ jurnalul legat `n piele [i-i d\du la o parte coperta. Dintr-odat\, un nou miros se ridic\ `n `nc\pere: de mucegai, de putregai, de descompunere. De fiecare dat\, se minuna `n fa]a acestei ironii: un volum care, odat\ cu trecerea anilor, ajunsese, `n sine, `ntr-un stadiu att de avansat de descompunere con]inea `ntre filele lui `nsu[i secretul opririi fatidicei descompuneri. ~ntoarse paginile `ncet, cu dragoste, amintindu-[i primii ani de cercetare asidu\ [i istovitoare. ~n cele din urm\, ajunse la sfr[it, unde notele erau `nc\ noi [i proaspete. De[urub\ capacul stiloului, gata s\ adauge noile observa]ii. Ar fi vrut s\ mai z\boveasc\, dar nu `ndr\znea: serul avea nevoie o anumit\ temperatur\ [i nu era stabil dect o scurt\ perioad\ de timp. Examin\ suprafa]a mesei [i scose un oftat parc\ de regret. De[i, desigur, nu era regret, c\ci injec]ia avea s\ anuleze toate otr\vurile [i to]i oxidan]ii din corp [i s\ opreasc\ `n loc procesul de `mb\trnire pe
212

VITRINA DE CURIOZIT|}I

scurt, ceea ce nu reu[iser\, secole de-a rndul, cele mai str\lucite min]i ale omenirii. Cu mi[c\ri mai rapide acum, ridic\ garoul, [i-l strnse deasupra cotului drept, b\tu u[or vena cu unghia, puse acul `n dreptul fosei antecubitale [i ap\s\. Apoi `nchise ochii.

ZECE

Nora l\s\ `n urm\ gara ro[ie [i `mpopo]onat\ din Peekskill, mijind ochii pentru a se feri de lumina puternic\ a soarelui de diminea]\. Ploua cnd luase trenul din gara Grand Central. Aici `ns\, se vedeau doar c]iva nori p\tnd bolta cerului de deasupra ora[ului construit pe malurile rului. Cl\diri de c\r\mid\, cu dou\ etaje, se ridicau aproape una de cealalt\, cu fa]adele decolorate de vreme, orientate `nspre Hudson. ~n spatele lor, str\zi `nguste urcau dinspre ru `nspre biblioteca public\ [i spre prim\rie. {i mai `n spate, coco]ate `n vrful dealului, erau cartierele vechi, cu peluzele lor micu]e umbrite de copaci b\trni. Printre structurile mncate de vreme se ridicau, ici-colo, case mai mici [i mai noi, un service auto [i cteva magazina[e spanioloamericane. Totul p\rea ponosit [i exagerat. Era un ora[ vechi, mndru, care trecea printr-o tranzi]ie incomod\, `ncercnd s\-[i p\streze demnitatea `n fa]a dec\derii [i a neglijen]ei. Nora citi indica]iile pe care Clara McFadden i le d\duse la telefon, apoi `ncepu s\ urce pe Central Avenue. F\cu dreapta pe Washington, ]innd `n mn\ vechea ei map\ de piele, `naintnd spre Simpson Place. Strada urca destul de abrupt, [i Nora `ncepu s\ gfie u[or. De cealalt\ parte a rului, versantul muntelui Bear se z\rea printre copaci: un amestec de culori tomnatice, ro[ii [i galbene, pres\rate cu nuan]ele mai `nchise ale brazilor [i ale pinilor. Casa Clarei McFadden era o construc]ie `n ruin\ `n stil Queen Anne, cu mansard\ [i acoperi[ ]uguiat, de ]igl\, cu dou\ turnule]e decorate cu ferestre cu foi[or. Tencuiala alb\ se cojea de pe ziduri. O
214

VITRINA DE CURIOZIT|}I

verand\ circular\ `nconjura parterul, `nc\rcat\ de ornamente complicate. ~n timp ce Nora `nainta pe aleea scurt\ din fa]a casei, vntul sufla printre copaci, f\cnd frunzele s\ cad\ `nvrtindu-se de pe ramuri. Urc\ pe verand\ [i sun\ clopotul masiv, din bronz. Trecu un minut, apoi dou\. Nora tocmai se preg\tea s\ sune din nou, cnd `[i aminti c\ b\trna `i spusese s\ intre direct. Puse mna pe clan]a mare din bronz [i `mpinse. U[a se deschise cu un scr]it de balamale ce sugera clar c\ nu era prea des folosit\. Nora p\[i `n holul de la intrare [i-[i ag\]\ haina `ntr-un cuier. Sim]ea miros de praf, de materiale vechi [i de pisici. O scar\ veche [i uzat\ urca la etaj, [i, `n partea dreapt\, Nora v\zu o u[\ larg\, cu arcad\, cu ram\ de stejar sculptat, ducnd spre ceea ce p\rea s\ fie un salon. O voce, `ngenuncheat\ de vrst\, dar surprinz\tor de puternic\, se auzi din\untru. Intr\! spuse. Nora se opri la intrarea `n salon. Venind din lumina puternic\ de afar\, casa era [ocant de `ntunecat\; ferestrele `nalte erau acoperite cu draperii groase [i verzi, terminate cu ciucurei aurii. Cnd privirea i se obi[nui `n cele din urm\ cu `ntunericul, Nora v\zu o femeie b\trn\, `mbr\cat\ `n satin [i m\tase neagr\, cufundat\ `ntr-un fotoliu victorian. Lumina era att de slab\, `nct, la `nceput, Nora nu putu s\ vad\ dect o fa]\ [i ni[te mini albe, plutind parc\ fantomatic `n `ntuneric. Ochii femeii erau pe jum\tate `nchi[i. Nu te teme, spuse vocea f\r\ trup din adncul fotoliului. Nora f\cu `nc\ un pas `n `nc\pere. Mna alb\ se mi[c\, ar\tnd spre un alt fotoliu victorian, pe care era a[ezat\ o cuvertur\ de dantel\. Ia loc! Nora se a[ez\ cu grij\. Un nor de praf se ridic\ din fotoliu. Se auzi un fel de zdr\ng\nit, [i o pisic\ neagr\ s\ri din spatele unei draperii [i disp\ru `n ungherele `ntunecate ale `nc\perii. V\ mul]umesc mult c\ m-a]i primit, zise Nora. M\tasea fo[ni cnd femeia `[i `n\l]\ capul. Ce dore[ti, copil\? ~ntrebarea era nea[teptat de direct\ [i fusese rostit\ pe un ton foarte t\ios.
215

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Domni[oar\ McFadden, vreau s\ v\ pun cteva `ntreb\ri despre tat\l dumneavoastr\, Tinbury McFadden. Draga mea, m\ tem c\ trebuie s\-mi mai spui o dat\ cum te cheam\. Sunt o femeie b\trn\, [i memoria a `nceput s\ m\ lase. Nora Kelly. Mna usc\]iv\, ca o ghear\, a b\trnei se `ntinse [i trase lan]ul unei l\mpi de lng\ fotoliu. Avea un abajur foarte `nc\rcat [i avea o lumin\ g\lbuie. Acum, Nora o putu vedea mai bine pe Clara McFadden. Avea chipul tras [i foarte b\trn, cu vene palide ce se vedeau prin pielea sub]ire ca pergamentul. Ochii str\lucitori ai b\trnei o examinar\ pre] de cteva minute. Mul]umesc, domni[oar\ Kelly, spuse ea, stingnd la loc lampa. Ce anume dore[ti s\ [tii despre tat\l meu? Nora scoase din map\ un dosar [i `ncerc\ s\ descifreze `n lumina slab\ `ntreb\rile pe care le scrisese `n timpul c\l\toriei cu trenul. Se bucura c\ venise preg\tit\; interviul devenea nea[teptat de intimidant. B\trna lu\ ceva de pe o m\su]\ de lng\ fotoliu: o sticl\ veche, de-o pint\, cu etichet\ verde. Turn\ pu]in lichid `ntr-o linguri]\, `nghi]i, apoi puse linguri]a la loc. Alt\ pisic\ neagr\, sau poate aceea[i, s\ri `n poala b\trnei. Femeia o mngie, [i animalul `ncepu s\ toarc\ fericit. Tat\l dumneavoastr\ a fost custode la Muzeul de Istorie Natural\. A fost coleg cu John Canaday Shottum, care de]inea o vitrin\ de curiozit\]i `n Manhattan. Nu primi nici un r\spuns din partea b\trnei. Iar acesta din urm\ avea o cuno[tin]\ pe nume Enoch Leng. Domni[oara McFadden p\rea s\ fi `n]epenit. Apoi vorbi brusc, cu vocea-i t\ioas\ [i rece ca ghea]a spintecnd aerul. Era ca [i cum numele o trezise din amor]eal\. Leng? Ce e cu Leng? Eram curioas\ dac\ [ti]i ceva, orice, despre dr. Leng, sau dac\ ave]i, poate, vreo scrisoare sau vreun document referitor la el. Cum a[ putea s\ nu [tiu cine e Leng? r\sun\ vocea. E b\rbatul care mi-a ucis tat\l. Nora r\mase mut\ de uimire. ~n tot ceea ce citise despre McFadden nu se men]iona nimic despre nici o crim\.
216

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Poftim? zise ea. Oh, [tiu c\ toat\ lumea spune c\ a disp\rut pur [i simplu, dar se `n[al\. De unde [ti]i asta? Din nou, un fo[net. De unde? S\-]i povestesc! Domni[oara McFadden aprinse din nou lampa, `ndreptndu-i aten]ia Norei spre o fotografie mare, `nr\mat\. Era portretul [ters al unui tn\r `mbr\cat `ntr-un costum foarte sobru, `nchis cu nasturi pn\ la gt. Zmbea: doi din]i frontali din argint str\luceau din ram\. Un petic ca de pirat `i acoperea un ochi. B\rbatul avea fruntea `ngust\ a Clarei McFadden [i aceia[i pome]i proeminen]i. B\trna `ncepu s\ vorbeasc\; vocea-i r\suna nefiresc de tare [i de furioas\. Aceast\ fotografie a fost f\cut\ la scurt timp dup\ ce tat\l meu [i-a pierdut ochiul drept, `n Borneo. Trebuie s\ `n]elegi, era colec]ionar. ~n tinere]e, a petrecut mai mul]i ani `n coloniile britanice din estul Africii. A strns o colec]ie impresionant\ de mamifere [i de obiecte africane adunate de la b\[tina[i. Cnd s-a `ntors `n New York, a devenit custode al noului muzeu pe care unul dintre colegii lui de la academie `l fondase de pu]in timp. Muzeul de Istorie Natural\ din New York. Era foarte diferit pe atunci, domni[oar\ Kelly. ~n vremurile de `nceput ale muzeului, cea mai mare parte a custozilor erau doar gentilomi care se ocupau de aceast\ afacere din pur\ pasiune, a[a ca tat\l meu. Nu aveau o preg\tire [tiin]ific\ sistematic\. Erau amatori, `n cel mai bun sens al cuvntului. Pe tat\l meu l-au interesat `ntotdeauna ciud\]eniile, particularit\]ile. Ai auzit, domni[oar\ Kelly, de vitrinele de curiozit\]i? Da, r\spunse Nora. ~ncerca s\-[i noteze ct putea mai repede. ~i p\rea r\u c\ nu adusese un reportofon. Erau destul de multe `n New York `n acea vreme. ~ns\ Muzeul de Istorie Natural\ a `nceput s\ le scoat\ repede de pe pia]\. Rolul tat\lui meu, ca angajat al muzeului, era s\ achizi]ioneze colec]iile acestor vitrine ajunse `n stare de faliment. Coresponda cu mul]i de]in\tori de
217

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

vitrine: familia Delacourte, Phineas Barnum, fra]ii Cadwalader. Unul dintre ace[ti proprietari era John Canaday Shottum. B\trna `[i mai turn\ o linguri]\ din sticl\. Pe lumin\, Nora putu citi eticheta: Tonicul de legume al Lydiei Pinkham. Nora d\du din cap. Vitrina de Exponate Naturale [i Curiozit\]i a lui J.C. Shottum. ~ntocmai. Cercul oamenilor de [tiin]\ era mic `n vremea aceea, [i to]i erau membrii academiei. {i aveau diverse talente, a[ putea ad\uga. Shottum era membru al academiei, dar nu `i pl\cea numai [tiin]a, ci [i spectacolul. Deschisese o vitrin\ pe Catherine Street, cu tax\ de intrare minim\. Era vizitat\ `ndeosebi de membrii claselor de jos. Spre deosebire de majoritatea colegilor s\i, Shottum era un idealist, care visa s\ poat\ `nvinge s\r\cia prin educa]ie. Tocmai de aceea [i-a deschis vitrina `ntr-un cartier att de precar. ~[i dorea `ndeosebi s\ foloseasc\ istoria natural\ pentru a-i informa [i a-i educa pe cei tineri. ~n orice caz, avea nevoie de ajutor pentru identificarea [i clasificarea colec]iilor pe care le achizi]ionase de la familia unui tn\r ucis de b\[tina[ii din Madagascar. Alexander Marysas. Iar\[i un fo[net. Din nou, femeia stinse lumina, l\snd `nc\perea cufundat\ `n `ntuneric, aruncnd `n umbr\ portretul tat\lui s\u. Pari s\ [tii destul de multe despre acest subiect, domni[oar\ Kelly, spuse Clara McFadden suspicioas\. Sper c\ nu te plictisesc cu povestea mea. Oh, deloc. V\ rog, continua]i. Vitrina lui Shottum era `ntr-o stare destul de proast\. Tat\l meu `l ajuta din cnd `n cnd, dar era o povar\ pentru el. Nu era o colec]ie bun\. Fusese alc\tuit\ la `ntmplare, nu sistematic. Ca s\-i atrag\ pe s\raci, `n special pe copii, Shottum avea tendin]a s\ adauge elemente de senza]ie, mai degrab\ dect de valoare. Exista `n vitrina lui o parte numit\ galeria monstruozit\]ilor nefire[ti. Fusese, dac\ nu m\ `n[el, inspirat\ din Camera Ororilor de la Muzeul figurilor de cear\ Madame Tussaud, din Londra. Lumea vorbea c\ unii dintre cei care intrau `n galerie nu mai ie[eau niciodat\ de acolo. Prostii, desigur, zvonuri lansate cel mai probabil de `nsu[i Shottum pentru a strni
218

VITRINA DE CURIOZIT|}I

interesul. Clara McFadden scoase o batist\ de m\tase [i tu[i `n ea. Cam `n acea perioad\, un b\rbat pe nume Leng s-a `nscris la academie. Enoch Leng. Vocea b\trnei era `nc\rcat\ de ur\. Nora sim]i c\ inima `ncepea s\-i bat\ mai repede. L-a]i cunoscut pe Leng? Tata vorbea foarte mult despre el. Mai ales spre sfr[it. Tat\l meu, vezi dumneata, avea probleme cu un ochi [i cu din]ii. Leng l-a ajutat s\-[i fac\ o lucrare dentar\ din argint [i o pereche de ochelari, cu lentile neobi[nuit de groase. P\rea s\ fie specializat `n multe domenii. ~[i b\g\ batista la loc `ntr-unul dintre pliurile hainelor ei [i lu\ `nc\ o linguri]\ de elixir. Se spunea c\ venise din Fran]a, de pe un munte micu], situat undeva lng\ grani]a cu Belgia. Erau zvonuri cum c\ ar fi fost chiar baron, c\ se tr\gea dintr-o familie nobil\. Savan]ii \[tia sunt mari brfitori! La acea vreme, New Yorkul era un loc foarte provincial, [i Leng a l\sat o impresie puternic\. Nimeni nu se `ndoia c\ era un b\rbat foarte `nv\]at. Se autointitula doctor, [i lumea vorbea c\ fusese chirurg [i chimist. Scoase un fel de horc\it. Fire de praf se ridicar\ `n aer. Pisica torcea ne`ncetat, ca o turbin\. Vocea strident\ despic\ din nou aerul. Shottum c\uta un custode pentru vitrina lui. Leng s-a ar\tat interesat, de[i era, evident, cea mai proast\ dintre vitrinele de la acea vreme. Cu toate acestea, Leng a `nchiriat camerele de la etajul aceleia[i cl\diri. Pn\ acum, totul corespundea `ntru totul celor aflate din scrisoarea lui Shottum. {i cnd se `ntmpla asta? `ntreb\ Nora. ~n prim\vara anului 1870. Leng locuia la vitrin\? Un om cu educa]ia lui Leng s\ locuiasc\ la Five Points? Categoric, nu! Dar nu vorbea despre el. Era un b\rbat ciudat, foarte retras, foarte protocolar `n discursuri [i `n maniere. Nimeni, nici m\car tat\l meu, nu [tia unde locuie[te. Leng nu `ncuraja rela]iile apropiate. ~[i petrecea majoritatea timpului la vitrin\ sau la academie. Din cte-mi
219

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

amintesc, contractul lui la Vitrina lui Shottum trebuia, ini]ial, s\ dureze numai un an sau doi. La `nceput, Shottum era foarte mul]umit de Leng. I-a catalogat colec]iile [i a etichetat toate exponatele. Apoi `ns\ s-a `ntmplat ceva tata nu a [tiut niciodat\ ce anume , [i Shottum a `nceput s\ suspecteze c\ era ceva `n neregul\ cu Leng. Ar fi vrut s\-i cear\ s\ plece, dar `i venea greu. Leng pl\tea bani frumo[i pe chiria apartamentului de la etaj, [i Shottum avea nevoie de bani. Ce fel de experimente f\cea Leng? Din cele obi[nuite, presupun. To]i oamenii de [tiin]\ aveau laboratoare. {i tata avea unul. Spune]i c\ tat\l dumneavoastr\ nu a [tiut niciodat\ ce anume i-a dat de b\nuit lui Shottum? Asta ar fi `nsemnat c\ McFadden nu citise niciodat\ scrisoarea ascuns\ `n cutia din picior de elefant. ~ntocmai. Tata nu a insistat asupra subiectului. Shottum fusese `ntotdeauna un om excentric, consumator de opium [i cu st\ri de melancolie, iar tata b\nuia c\ ar fi putut fi labil psihic. Apoi, `ntr-o noapte de var\, `n 1881, Vitrina lui Shottum a ars. A fost un incendiu att de puternic, `nct n-au mai g\sit dect cteva fragmente din oasele lui Shottum. S-a spus c\ focul a pornit de la parter, de la o lamp\ cu gaz. Alt horc\it. Dar dumneavoastr\ crede]i altceva? Tata era convins c\ Leng d\duse foc cl\dirii. Ave]i idee de ce? B\trna cl\tin\ `ncet din cap. Nu-mi spunea prea multe. Dup\ o clip\, continu\. Cam din aceea[i perioad\ cu incendiul, Leng nu a mai participat la `ntrunirile academiei. Nu a mai venit nici pe la muzeu. Tata a pierdut leg\tura cu el. A disp\rut pur [i simplu din cercurile [tiin]ifice. Cred c\ au trecut treizeci de ani pn\ cnd a ap\rut din nou. Cnd a fost asta? ~n timpul r\zboiului. Eram mic\ pe atunci. Tat\l meu s-a `nsurat trziu. A primit o scrisoare de la Leng. O scrisoare foarte prietenoas\, `n care-i spunea c\ voia s\ reia leg\tura. Tata a refuzat, dar Leng a
220

VITRINA DE CURIOZIT|}I

insistat. A `nceput s\ vin\ la muzeu, s\ asiste la discursurile lui, s\ petreac\ mult timp `n arhiv\. Tata a fost deranjat, la `nceput, apoi de-a dreptul speriat. Era att de `ngrijorat, cred, `nct s-a consultat chiar [i cu o serie de colegi de la academie care-l cunoscuser\ [i ei pe Leng. James Henry Perceval [i Dumont Burleigh sunt dou\ nume care-mi vin acum `n minte. Au venit de mai multe ori la noi `n cas\, pu]in `nainte de sfr[it. ~n]eleg... Nora mai mzg\li ni[te noti]e. Dar dumneavoastr\ nu l-a]i cunoscut niciodat\ pe Leng? Urm\ o pauz\. L-am v\zut o dat\. A venit la noi acas\ trziu `ntr-o sear\, cu un specimen pentru tata. A fost `ns\ trimis la plimbare. A l\sat totu[i specimenul. O statuet\ mortuar\ din m\rile sudice, de mic\ valoare. {i? Tata a disp\rut a doua zi. {i sunte]i convins\ c\ Leng l-a omort? Da. De ce? B\trna `[i mngie p\rul. Se uit\ fix `n ochii Norei. Draga mea copil\, cum a[ putea [ti asta? Dar de ce ar fi vrut Leng s\-l omoare? Cred c\ tata aflase ceva despre Leng. Muzeul nu a f\cut investiga]ii? Nimeni nu-l v\zuse pe Leng `n muzeu. Nimeni nu-l v\zuse cnd `l vizitase pe tata. Nu exista nici o dovad\. Nici Perceval, nici Burleigh n-au vrut s\ vorbeasc\. Muzeului i-a fost mai u[or s\ p\teze numele tat\lui meu s\ insinueze c\ fugise din motive necunoscute dect s\ investigheze. Eu eram copil la acea vreme. Cnd am crescut [i am cerut redeschiderea cazului, nu aveam nimic de oferit. Mi s-a trntit u[a-n nas. {i mama dumneavoastr\? Avea [i ea b\nuieli? Mama era deja moart\. Ce s-a `ntmplat cu Leng?
221

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Dup\ vizita pe care i-a f\cut-o tatei `n acea sear\, nimeni nu a mai auzit vreodat\ ceva despre el. Nora trase aer `n piept. Cum ar\ta Leng? Clara McFadden nu r\spunse imediat. N-o s\-l uit niciodat\, zise `n cele din urm\. Ai citit Pr\bu[irea casei Usher, de Poe? Exist\ o descriere `n povestea asta care m-a [ocat cnd am citit-o prima dat\. Pare s\-l descrie `n detaliu pe Leng. Mi-a r\mas `ntip\rit\ `n memorie pn\-n ziua de azi; `nc\ mai ]in minte cuvintele: piele alb\ ca de cadavru; ochiul mare, lichid [i foarte luminos... b\rbie fin modelat\, tnjind parc\, prin proeminen]a ei, dup\ energia vie]ii. Leng avea p\rul blond, ochii alba[tri, nas acvilin. Purta un pardesiu negru, de mod\ veche, ]inut\ protocolar\. E o descriere foarte am\nun]it\. Leng era genul de om pe care ]i-l aduci aminte mult timp. {i totu[i, vezi dumneata, vocea lui e cea pe care mi-o amintesc cel mai bine. Era grav\, puternic\, cu accent pronun]at, cu o particularitate foarte stranie parc\ ar fi fost dou\ persoane care vorbeau `n acela[i timp. Umbra `n care era `nv\luit salonul p\ru, `n mod inexplicabil, s\ se adnceasc\. Nora `nghi]i `n sec. Pusese deja toate `ntreb\rile pe care le preg\tise. V\ mul]umesc foarte mult, domni[oar\ McFadden, spuse ea ridicndu-se. De ce te intereseaz\ toate astea acum? `ntreb\ brusc b\trna. Nora `[i d\du seama c\ femeia nu citise, probabil, articolul lui Smithback [i nu auzise de crimele la indigo ale Chirurgului. Se `ntreb\ ce ar fi fost bine s\ spun\. Privi prin `nc\pere cufundat\ `n umbre, pierdut\ `n vechea lume victorian\. Nu voia s\-i dea b\trnei via]a peste cap. Fac un studiu despre vitrinele de curiozit\]i. B\trna o fix\ cu o privire arz\toare. Interesant subiect, copil\. Dar poate fi [i periculos.

UNSPREZECE

Agentul special Pendergast st\tea `ntins pe patul de spital, mi[cndu-[i doar ochii sp\l\ci]i. O privi pe Nora Kelly ie[ind din `nc\pere [i `nchiznd u[a. Se uit\ la ceasul de pe peretele opus: nou\ seara, fix. Un moment bun pentru a `ncepe. ~[i repet\ `n minte fiecare cuvnt spus de Nora `n timpul vizitei sale, c\utnd orice detaliu, orict de ne`nsemnat, care era posibil s\-i fi sc\pat prima dat\. Dar nu era nimic mai mult. Vizita Norei la Peekskill `i confirmase cele mai sumbre b\nuieli: Pendergast crezuse de la bun `nceput c\ Leng `l ucisese pe Shottum [i c\ d\duse apoi foc vitrinei. {i era sigur acum c\ [i dispari]ia lui McFadden fusese tot opera lui Leng. F\r\ `ndoial\, Shottum `l confruntase pe Leng la scurt timp dup\ ce ascunsese scrisoarea `n cutia din piciorul de elefant. Leng `l ucisese [i, ca s\ ascund\ crima, d\duse foc cl\dirii. {i totu[i, `ntrebarea cea mai persistent\ r\mnea de ce alesese Leng vitrina ca loc de desf\[urare a experimentelor sale. De ce `ncepuse s\-[i ofere serviciile medicale azilurilor [i orfelinatelor cu un an `nainte de a-l omor` pe Shottum? {i unde-[i mutase laboratorul dup\ ce arsese vitrina? Experien]a `l `nv\]ase pe Pendergast c\ uciga[ii `n serie erau neglijen]i: erau neaten]i, l\sau indicii. ~ns\ Leng, cu siguran]\, f\cea excep]ie de la aceast\ regul\. Fusese remarcabil de inteligent. L\sase o amprent\ negativ\ pe oriunde mersese; p\rea s\ se defineasc\ prin ct de pu]ine se [tiau despre el. Erau, categoric, mai multe de aflat, `ns\
223

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

informa]iile erau ascunse `n masa de documente pe care le strnsese `n camera asta de spital. Exista un singur mod de a scoate informa]iile la lumin\. Simpla cercetare nu ar fi fost suficient\. Apoi mai era [i problema, din ce `n ce mai ap\s\toare, a implic\rii lui emo]ionale tot mai puternice `n acest caz. Dac\ nu reu[ea s\ se controleze, dac\ nu-[i rec\p\ta disciplina att de caracteristic\, [tia c\ avea s\ dea gre[. {i nu-[i putea permite a[a ceva. Era timpul s\ `nceap\ c\l\toria. Privirea lui Pendergast se plimb\ peste stivele de c\r]i, de h\r]i, de ziare [i reviste vechi care umpleau [ase c\rucioare aduse `n camera lui. Le privi, pe rnd, pe fiecare `n parte. Singura hrtie important\ era a[ezat\ pe noptiera de lng\ el: planurile Vitrinei lui Shottum. O ridic\ pentru o ultim\ oar\ [i o privi `ndelung, memornd fiecare detaliu. Secundele se scurgeau. L\s\ din mn\ hrtia `ng\lbenit\. Era timpul. Mai `nti `ns\, trebuia s\ fac\ neap\rat ceva `n leg\tur\ cu h\rm\laia `ngrozitoare care-l `nconjura. Dup\ ce starea sa fusese promovat\ de la grav\ la stabil\, Pendergast ceruse s\ fie transferat de la St. Lukes Roosvelt la spitalul Lenox Hill. Cl\direa veche de pe Lexington Avenue avea cele mai groase ziduri din tot ora[ul, cu excep]ia Dakotei, desigur. Chiar [i aici `ns\, se sim]ea asaltat de zgomote: beh\itul aparatului pentru m\surarea oxigenului din snge, montat deasupra patului; vocile asistentelor care brfeau `n separeul lor; [uieratul [i bip\itul aparatelor [i al ventilatoarelor; infernalul sfor\it al pacien]ilor din camera adiacent\; huruitul conductelor de ventila]ie care treceau prin pere]i [i prin tavan. Nu putea face nimic pentru a opri, fizic, toate aceste sunete; [i totu[i, puteau fi f\cute s\ dispar\ prin alte mijloace. Era un joc al min]ii pe care `l perfec]ionase, o adaptare a Chongg Ran, o veche practic\ de medita]ie budist\. Pendergast `nchise ochii. ~[i imagin\ o tabl\ de [ah pe o mas\ de lemn [i o lumin\ galben\ deasupra. Apoi, cre\ doi juc\tori. Primul juc\tor f\cu mi[carea de deschidere; al doilea `l urm\. ~ncepu un joc de [ah `n vitez\; apoi `nc\ unul; [i `nc\ unul. Cei doi juc\tori schimbar\ strategiile, adaptndu-[i contraatacurile: Hanham inversat, ap\rarea `n doi cai, gambitul vienez.
224

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Unul cte unul, zgomotele mai `ndep\rtate `ncepur\ s\ dispar\. Cnd ultimul joc ajunse la remiz\, Pendergast dizolv\ masa de [ah. Apoi, `n `ntunericul din mintea lui, cre\ patru juc\tori, a[eza]i `n jurul unei mese, la un joc de c\r]i. Pendergast considerase `ntotdeauna bridge-ul un joc mai nobil [i mai subtil dect [ahul, dar `l juca arareori cu al]ii, fiindc\, `n afara membrilor propriei familii, acum deceda]i, nu g\sise adversari pe m\sur\. Acum, jocul `ncepu; fiecare juc\tor nu era con[tient dect de cele treisprezece c\r]i ale sale, fiecare avea propriile strategii [i capacit\]i intelectuale. Jocul `ncepu cu atuuri, [i [lemuri, [i fine]uri profunde. Pendergast se juc\ o vreme cu adversarii, schimbnd `ntre ele conven]iile Blackwood, Gerber [i Stayman, pref\cndu-se c\ uit\ s\ declare, c\ interpreteaz\ gre[it semnele dintre est [i vest. Cnd termin\ prima rund\, toate elementele deranjante disp\ruser\. Zgomotele `ncetaser\. ~n mintea lui nu mai era acum dect o t\cere profund\. Pendergast se cufund\ [i mai mult `n sine. Era timpul s\ `nceap\ c\l\toria mental\. Trecur\ cteva minute de concentrare intens\. ~n cele din urm\, se sim]i preg\tit. Privindu-se cu ochii min]ii, se v\zu ridicndu-se din pat. Se sim]ea u[or ca aerul, lipsit de greutate, ca o fantom\. Se v\zu mergnd pe coridoarele pustii ale spitalului, cobornd sc\rile, traversnd holul de la intrare [i ie[ind pe treptele din fa]a cl\dirii. Dar cl\direa nu mai era acum un spital. Cu o sut\ dou\zeci de ani `n urm\, fusese cunoscut\ sub numele de Azilul pentru Bolnavii de Tuberculoz\ din New York. Pendergast r\mase cteva clipe pe trepte, privind `mprejurimile luminate de razele palide ale amurgului. ~nspre vest, `nspre Central Park, Upper East Side devenise o `ntindere de ferme de porci, cu p\[uni acoperite de bolovani. Grupuri mici de cocioabe se i]eau ici [i colo, strnse parc\ laolalt\ pentru a se putea ap\ra mai bine `n fa]a for]elor naturii. Felinare cu gaz, rare `n aceast\ zon\ periferic\ a ora[ului, luminau aleea, aruncnd mici cercuri pe caldarm. Imaginea era vag\, nu foarte distinct\: detaliile nu erau importante `n aceast\ loca]ie. Pendergast `[i permise totu[i s\ adulmece aerul. Se
225

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

sim]ea miros puternic de fum de c\rbune, de p\mnt umed, de b\legar de cal. Cobor` treptele, o lu\ pe Seventy-sixth, `ndreptndu-se spre est, `nspre ru. Era un cartier ceva mai populat, cu cl\diri de c\r\mid\ mai noi, ridicate printre structuri de lemn. Tr\surile treceau pe drumurile acoperite cu paie. Oamenii mergeau t\cu]i pe lng\ el, b\rba]ii `mbr\ca]i `n costume lungi, cu revere `nguste, femeile cu corsete [i p\l\rii cu voal. La urm\toarea intersec]ie, urc\ `ntr-o birj\ [i pl\ti vizitiului cinci cen]i ca s\-l duc\ pe Forty-second Street. Acolo, urc\ `n tramvaiul de pe linia Bowery & Third Avenue, unde mai pl\ti dou\zeci de cen]i. Acest pre] extravagant `i cump\r\ o c\l\torie de lux, cu perdele la ferestre [i scaune plu[ate. Locomotiva cu aburi care tr\gea tramvaiul se numea Chauncey M. Depew. ~ndreptndu-se spre sud, Pendergast st\tea f\r\ s\ se mi[te `n scaunul `mbr\cat `n catifea. ~ncet, permise sunetelor s\ p\trund\ din nou `n lumea lui: mai `nti, zgomotul sacadat al ro]ilor pe [ine, apoi vocile pasagerilor. Discutau problemele din 1881: pre[edintele `[i revenise dup\ ce glon]ul fusese scos numaidect; Columbia Yacht Club organiza o parad\ de ambarca]iuni pe Hudson `n acea dup\-amiaz\; costumul magnetic Wilsonia p\rea s\ aib\ efecte curative miraculoase. Mai erau `nc\ goluri, desigur petice `nce]o[ate, `ntunecate , despre care Pendergast avea prea pu]ine informa]ii, poate chiar deloc. Nici o investigare `n memorie nu era vreodat\ complet\. Existau detalii istorice care fuseser\, `n mod irevocabil, pierdute. Cnd tramvaiul ajunse `n sfr[it `n Bowery, Pendergast cobor`. R\mase cteva clipe pe peron, privind `n jur, de aceast\ dat\ mai intens. {inele erau `n\l]ate deasupra trotuarului `n loc s\ mearg\ pe mijlocul str\zii, iar platforma pe care st\tea era acoperit\ cu un amestec de ulei scurs din locomotiv\ [i cenu[\. Chauncey M. Depew scoase un [uierat puternic [i-[i `ncepu furioas\ drumul spre urm\toarea sta]ie. Scotea pe co[ fum [i cenu[\, pe care le arunca `n aerul ca de plumb. Cobor` ni[te trepte scheletice din lemn pn\ la nivelul solului [i se trezi `n fa]a unei mici pr\v\lii. Se uit\ la firm\: George Washington
226

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Abacus, operator fizionomic [i maestru `n arta tunsorilor [i a b\rbieritului. Aleea larg\ ce se `ntindea `n fa]a lui era un adev\rat ocean de p\l\rii. Tramvaie [i tr\suri treceau cu zgomot pe mijlocul drumului. Negu]\tori de tot felul aglomerau trotuarele, l\udndu-[i `n gura mare marfa. Oale [i tig\i! striga un tinichigiu. Lipi]i-v\ oalele [i tig\ile! O tn\r\ care `mpingea un c\ru] aburind striga la rndul ei: Stridii! Stridii bune, s\-]i lingi degetele! La stnga lui Pendergast, un b\rbat care vindea porumb fiert dintr-un c\ru] de bebelu[ pescui un cocean, `l unse cu o crp\ `nmuiat\ `n unt [i i-l `ntinse `mbietor. Pendergast cl\tin\ din cap [i se avnt\ `n mul]ime. Se sim]ea `mpins din toate p\r]ile. O clip\, totul se `nv\lui `n cea]\ [i `[i pierdu concentrarea. Apoi `ns\, `[i reveni. Scena reap\ru. O lu\ spre sud, activndu-[i treptat toate cele cinci sim]uri pentru a percepe pe deplin lumea din jur. Zgomotul era aproape cople[itor: ropot de copite, nenum\rate crmpeie de cntece [i buc\]i muzicale, ]ipete, strig\te, v\ic\reli, `njur\turi. Aerul era supra`nc\rcat cu mirosuri de transpira]ie, de b\legar, de parfum ieftin [i de carne la gr\tar. ~n josul str\zii, la 43 Bowery, Buffalo Bill juca `n spectacolul Iscoada preriilor, de la Windsor. Urmau o serie de alte cteva teatre, fiecare expunnd afi[e uria[e cu reclame la spectacolele curente: Fedora, B\ie]ii r\i ai lui Peck, ~ntunecatul Nord [i Kit, c\l\torul din Arkansas. Un veteran orb din R\zboiul Civil st\tea pe jos `ntre dou\ intr\ri, cu [apca `ntins\, cer[ind. Pendergast trecu pe lng\ toate acestea abia aruncnd o privire. La un col], se opri s\ se orienteze, apoi o lu\ pe East Broadway. Dup\ frenezia de pe Bowery, intr\ `ntr-o lume mai potolit\. Trecu pe lng\ miile de pr\v\lii ale vechiului ora[, `nchise [i cu obloanele trase la aceast\ or\: [el\rii, magazine de p\l\rii, case de amanet, m\cel\rii. Unele dintre aceste cl\diri erau foarte bine eviden]iate. Altele locuri pe care Pendergast nu reu[ise s\ le identifice erau vagi [i umbrite, `nv\luite `n cea]\. Ajuns pe Catherine Street, o lu\ `nspre ru. Spre deosebire de cele din East Broadway, toate cl\dirile de aici crciumi, gherete de marinari, magazii de scoici erau deschise. Felinarele aruncau `n
227

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

strad\ f[ii ro[ietice de lumin\. O cl\dire de c\r\mid\ se `n\l]a la col]ul str\zii, joas\ [i lung\, mnjit\ cu funingine. Corni[ele de granit [i arcadele tr\dau o proast\ imita]ie a stilului neogotic. O firm\ de lemn, cu litere aurii desenate pe fond negru, atrna deasupra u[ii:
VITRINA DE EXPONATE NATURALE {I CURIOZIT|}I A LUI J.C. SHOTTUM

Trei becuri electrice f\r\ abajur, cu ap\r\tori metalice, luminau intrarea, aruncndu-[i razele palide pn\ `n strad\. Vitrina lui Shottum era deschis\. Un individ pl\tit striga de mama focului `n fa]a u[ii. Pendergast nu-i putea distinge cuvintele din cauza zgomotului de pe strad\. O pancart\ uria[\, pus\ chiar `n fa]\, pe trotuar, f\cea reclam\ atrac]iilor din interior Veni]i s\ vede]i copilul cu dou\ creiere [i s\ vizita]i noua noastr\ anex\, `n care sunt prezentate sirene `n ap\ natural\. Pendergast r\mase `n col]ul str\zii. Restul ora[ului se pierdu `nv\luit `n cea]\, `ntreaga aten]ie concentrndu-i-se asupra cl\dirii din fa]a lui; `i reconstrui meticulos fiecare detaliu. Treptat, zidurile c\p\tar\ un contur mai pronun]at ferestrele mici, interioarele, colec]iile bizare, labirintul de galerii [i expozi]ii; mintea lui integra [i d\dea form\ vastei cantit\]i de informa]ii pe care o adunase. Cnd se sim]i preg\tit, p\[i `n fa]\ [i se a[ez\ la coad\. Pl\ti doi penny unui b\rbat cu un joben unsuros care st\tea la intrare, apoi intr\ `n cl\dire. Un foaier jos i se deschise `n fa]\, dominat de un craniu de mamut, montat pe peretele din spate. Lng\ acesta erau un urs Kodiak, mncat de molii, o canoe indian\ din scoar]\ de mesteac\n, un bu[tean pietrificat. Pendergast privi `n jur. Femurul mare al unui Monstru Antediluvian era montat pe un perete, `nconjurat de alte specimene eclectice expuse vederii. Exponatele mai bune, Pendergast [tia, erau prezentate ceva mai `n\untrul vitrinei. Dou\ coridoare se deschideau pe stnga [i pe dreapta, ducnd `nspre s\li ticsite de oameni. ~ntr-o lume f\r\ filme, televizor sau radio [i unde c\l\toriile erau un privilegiu doar al celor boga]i popularitatea
228

VITRINA DE CURIOZIT|}I

acestui gen de distrac]ie nu era surprinz\toare. Pendergast o apuc\ pe coridorul din partea stng\. ~n prima parte a s\lii era expus\ o colec]ie sistematic\ de p\s\ri `mp\iate, `n[irate pe rafturi. Colec]ia o slab\ `ncercare de a aduce o not\ educativ\ edificiului nu prezenta nici un interes pentru vizitatori, care p\reau s\ treac\ pe lng\ ea f\r\ s\-i arunce m\car o privire, `ndreptndu-se spre exponatele mai pu]in edificatoare din fa]\. Coridorul se deschidea `ntr-o sal\ larg\, unde aerul era cald [i `nchis. ~n centru, trona ceva ce p\rea s\ fie un om `mp\iat, zbrcit [i cu pielea maro, cu picioarele foarte chircite, p\rnd c\ st\ gata s\ `nha]e ceva cu minile. Pe eticheta montat\ dedesubt scria: B\rbat pigmeu din `ntunecata Afric\, ajuns la vrsta de trei sute cincizeci [i cinci de ani `nainte de a muri mu[cat de un [arpe. Privindu-l mai `ndeaproape, Pendergast v\zu c\ era de fapt un urangutan cu p\rul ras, f\cut s\ arate ca un om, conservat, probabil, prin afumare. Emana un miros `nfior\tor. Aproape de urangutan, era o mumie egiptean\, sprijinit\ de un perete, `ntr-un sarcofag de lemn. Mai era [i un schelet `n picioare, f\r\ cap, `n dreptul c\ruia scria: R\m\[i]ele frumoasei contese Adele de Brissac, executat\ prin ghilotinare la Paris, `n 1789. Urma apoi o bucat\ de fier ruginit\, mnjit\ cu vopsea ro[ie, cu eticheta: T\i[ul care i-a retezat capul. Pendergast r\mase `n centrul `nc\perii [i-[i `ndrept\ aten]ia spre mul]imea zgomotoas\. Fu oarecum surprins. Erau mult mai mul]i tineri dect se a[teptase, precum [i o mare varietate de categorii sociale de la foarte `nst\ri]i la s\r\ntoci. Tineri filfizoni [i domni respectabili se perindau agale, puf\ind din trabucuri, rznd binevoitor `n fa]a exponatelor. Mai mul]i tineri robu[ti [i `ndesa]i trecur\ ]an]o[i prin fa]a lui Pendergast, `mbr\ca]i `n c\m\[i ro[ii de flanel [i pantaloni de postav negru, cu p\rul dat cu mult\ pomad\. Mai erau fete din aziluri, prostituate, [trengari de pe str\zi, vnz\tori ambulan]i [i patroni de crciumi. Erau, pe scurt, aceia[i oameni pe care-i reg\seai [i pe str\zile din jur. Acum, c\ ziua de lucru se `ncheiase pentru marea majoritate, veniser\ la Vitrina lui Shottum s\ se mai distreze pu]in. Taxa de doi penny era accesibil\ tuturor. Dou\ u[i din cap\tul s\lii conduceau c\tre [i mai multe exponate, una dnd spre Doamnele cu
229

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

farmece, cealalt\ spre Galeria de monstruozit\]i nefire[ti. Aceasta din urm\ era `ngust\ [i `ntunecat\ [i aici erau exponatele pe care Pendergast venise s\ le vad\. Zgomotele mul]imii erau `nfundate aici, [i erau mai pu]ini vizitatori, `n special tineri agita]i, cu gurile c\scate. Zarvei de carnaval `i luase locul o atmosfer\ mai lini[tit\, mai stranie. ~ntunericul, spa]iul strmt, nemi[carea toate se combinau, avnd ca efect o u[oar\ team\. ~n spatele primului cot al galeriei era o mas\ pe care trona un borcan de sticl\ groas\, cu capac bine sigilat, `n\untrul c\ruia plutea un prunc. Dou\ bra]e `n miniatur\, perfect formate, `i ie[eau din frunte. Pendergast privi mai `ndeaproape [i v\zu c\, spre deosebire de multe dintre celelalte exponate, aceasta nu era o f\c\tur\. Merse mai departe. ~ntr-o firid\ mic\ era un cine cu cap de pisic\ de data asta un fals grosolan, cu urmele cus\turilor vizibile prin p\rul care-ncepuse s\ cad\. St\tea lng\ o scoic\ uria[\, ]inut\ deschis\ cu ni[te proptele, l\snd s\ se vad\ `n\untru scheletul unui picior de om. Pe pl\cu]a ata[at\ se relata povestea nefericitului c\ut\tor de perle. La o alt\ cotitur\, d\du peste un amestec de obiecte `n borcane cu formol: o meduz\ portughez\, un [obolan uria[ din Sumatra, o chestie oribil\, de culoare maro, de m\rimea unui pepene mai turtit, etichetat\: Ficatul unui mamut g\sit conservat `n ghe]urile siberiene. Urma apoi un f\t siamez de giraf\. Urm\toarea cotitur\ scoase la iveal\ un raft pe care era expus un craniu uman cu o hidoas\ protuberan]\ crescut\ `n mijlocul frun]ii Omul-rinocer din Cincinnati. Pendergast se opri [i ascult\. Acum zgomotele mul]imii erau foarte `ndep\rtate [i nu mai vedea pe nimeni. ~naintea lui, coridorul `ntunecat mai f\cea o ultim\ cotitur\. O s\geat\ foarte stilizat\ ar\ta spre un exponat care nu putea fi `nc\ v\zut. Pe o pancart\ scria: Vizita]i-l pe Wilson Doar-o-Mn\. Pentru cei curajo[i. Pendergast se strecur\ dup\ col]. Aici, era aproape lini[te. Nu era nici un vizitator momentan. Holul se termina `ntr-o firid\ mic\. ~n firid\, era un singur exponat: o caset\ de sticl\ ce con]inea un cap deshidratat. Limba uscat\ `nc\ `i mai ie[ea din gur\, ar\tnd ca o ]igar\ de foi prins\ `ntre buze. Al\turi era ceva ce sem\na cu un crnat uscat, lung cam de treizeci de centimetri, cu un crlig ruginit prins de
230

VITRINA DE CURIOZIT|}I

un cap\t cu ni[te curele de piele. Lng\ acesta, cap\tul unui lan] de spnzur\toare. Toate trei aveau etichete:
CAPUL TEMUTULUI UCIGA{ {I TLHAR WILSON DOAR-O-MN| OMORT PRIN SPNZUR|TOARE ~N DAKOTA 4 IULIE 1868 {TREANGUL DE CARE A FOST ATRNAT CIOTUL ANTEBRA}ULUI {I CRLIGUL LUI WILSON DOAR-O-MN| PE AL C|RUI CAP SE PUSESE O RECOMPENS| DE O MIE DE DOLARI

Pendergast examin\ spa]iul `ngust. Era izolat [i foarte `ntunecat. Era ferit de celelalte exponate, fiind plasat `n spatele unei cotituri bru[te a coridorului. Nu era loc dect pentru o singur\ persoan\. Un strig\t de ajutor ar fi r\mas neauzit `n galeriile principale. Coridorul se termina `n spatele firidei. ~n timp ce Pendergast r\mase privind, dus pe gnduri, zidul se undui asemenea unei ape, apoi disp\ru. Cea]a `nv\lui din nou reconstruc]ia mental\, apoi imaginea se pierdu cu totul. Dar nu conta: v\zuse destul, se strecurase prin suficiente pasaje ca s\ poat\ `n]elege. {i acum `n sfr[it [tia cum `[i recrutase Leng victimele.

DOISPREZECE

Patrick OShaughnessy st\tea la intersec]ia dintre Seventy-second Street [i Central Park West, privind fa]ada cl\dirii de apartamente Dakota. O intrare `nalt\ d\dea `ntr-o curte interioar\, [i, `n spatele intr\rii, cl\direa se `ntindea pe cel pu]in o treime din strad\. Acolo, pe `ntuneric, fusese atacat Pendergast. De fapt, probabil c\ totul era `n acest moment exact la fel ca atunci cnd fusese `njunghiat Pendergast cu excep]ia b\trnului, desigur; cel cu p\l\ria rotund\, pe care-l observase agentul. Era uluitor c\ individul aproape reu[ise s\-l omoare pe agentul FBI, chiar [i lund `n considera]ie elementul-surpriz\. OShaughnessy se `ntreb\ din nou ce dracu se `ntmpla acolo. Era `n afara serviciului. Ar fi trebuit s\ fie la J.W.s [i s\ bea o bere cu prietenii sau la el `n apartament, ascultnd noua `nregistrare cu Mireasa vndut\1. Nu-[i lua bani pentru asta, a[a c\ de ce-i p\sa? Descoperi `ns\, cu destul de mult\ surprindere, c\ `i p\sa. Custer, fire[te, catalogase `ntreaga poveste drept un simplu jaf: Mocofanul de la ]ar\, nu-i de mirare c\ [i-a furat-o! Ei bine, OShaughnessy [tia c\ Pendergast nu era mocofan. Probabil c\ `[i expunea att de ostentativ originea sudist\ tocmai pentru a-i ]ine la distan]\ pe imbecilii de genul lui Custer. {i OShaughnessy nu
1

Oper\ comic\ apar]inndu-i compozitorului [i dirijorului ceh Bedrich Smetana (n.red.)


232

VITRINA DE CURIOZIT|}I

credea nici c\ fusese doar o tentativ\ de jaf. Acum `ns\, era momentul s\ hot\rasc\: ce avea de gnd s\ fac\ `n leg\tur\ cu asta? ~ncet, `ncepu s\ se `ndrepte spre zona unde avusese loc atacul. Ceva mai devreme `n acea zi, `l vizitase pe Pendergast la spital. Acesta `i sugerase c\ ar fi fost util mai mult dect util s\ fac\ rost de raportul medicului legist `n leg\tur\ cu oasele descoperite pe [antier. OShaughnessy `[i d\dea seama c\, pentru a face rost de el, trebuia s\ treac\ peste Custer. Pendergast voia [i mai multe informa]ii despre antreprenor, despre Fairhaven de care Custer `i spusese ct se poate de clar s\ nu cumva s\ se-ating\. ~n acel moment, OShaughnessy realiz\ c\ trecuse o limit\ imaginar\, c\ nu mai lucra pentru Custer, ci pentru Pendergast. Era o senza]ie nou\, aproape ame]itoare: pentru prima oar\ `n via]a lui lucra cu un om pe care-l respecta. Cineva care nu-l judeca pe baza unei pove[ti vechi, care nu-l trata ca pe un poli]ist irlandez de-a cincea genera]ie, nefolositor nim\nui. |sta era motivul pentru care se afla aici, la Dakota, `n seara lui liber\. Asta f\cea un partener atunci cnd cel\lalt avea probleme. Pendergast, ca de obicei, nu spusese nimic despre atac. Dar, din experien]a lui OShaughnessy, nu prezenta nici unul dintre semnele unui jaf. ~[i amintea, vag, cursurile de la academie, toate statisticile despre diverse tipuri de crime [i cum erau ele comise. Pe vremea aceea, avea vise mari pentru cariera lui de poli]ist. Dar asta era `nainte s\ ia dou\ sute de dolari de la o prostituat\, fiindc\-i fusese mil\ de ea. {i trebuia s\ recunoasc\ `n sinea lui fiindc\ avusese nevoie de bani. OShaughnessy se opri, tu[i, apoi scuip\ pe trotuar. La academie, `i `nv\]aser\ s\ ia `n considera]ie motivul, mijloacele [i ocazia. S\ `nceap\ cu motivul, de exemplu. De ce l-ar fi ucis cineva pe Pendergast? Pune faptele `n ordine. Unu: tipul investigheaz\ cazul unui uciga[ `n serie de acum 130 de ani. Nici un motiv: uciga[ul e mort. Doi: apare un criminal la indigo. Pendergast `[i face apari]ia la autopsie `nainte chiar de a exista o autopsie. Dumnezeule, `[i zise OShaughnessy, probabil c\ a [tiut ce se petrece chiar `naintea
233

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

doctorului. Pendergast f\cuse deja leg\tura dintre turista ucis\ [i crimele din secolul trecut. Cum? Trei: Pendergast este atacat. Astea erau faptele, a[a cum le vedea OShaughnessy. Deci ce concluzie putea trage? C\ Pendergast [tia deja ceva. {i criminalul la indigo [tia [i el. Orice ar fi fost, era ceva destul de important `nct acest uciga[ s\-[i asume un risc mare, atacndu-l pe Pendergast pe Seventy-second Street nu chiar o strad\ pustie, nici m\car la ora nou\ seara. {i cel mai uluitor era faptul c\ aproape reu[ise s\-l ucid\. OShaughnessy `njur\. Cel mai mare mister din toat\ povestea asta era `nsu[i Pendergast. Ar fi vrut s\ fie mai deschis cu el, s\-i dea mai multe informa]ii. ~l ]inea `n `ntuneric. De ce? Ei, asta era o `ntrebare pe care merita s\ [i-o pun\. ~njur\ din nou. Pendergast cerea foarte multe, `ns\ nu oferea nimic `n schimb. De ce-[i pierdea el o sear\ frumoas\ de toamn\ `nvrtindu-se pe lng\ Dakota, c\utnd indicii care nu erau acolo, pentru un individ care nu-i voia ajutorul? Calmeaz\-te, `[i spuse OShaughnessy. Pendergast era cel mai logic [i mai metodic individ pe care-l `ntlnise vreodat\. Cu siguran]\, avea motivele lui. Toate la timpul lor. Acum `ns\, `[i pierdea vremea. Era timpul s\ mearg\ la cin\ [i s\ se uite la Opera News. OShaughnessy se r\suci pe c\lcie, preg\tit s\ se `ntoarc\ acas\. Atunci v\zu silueta `nalt\ [i sub]ire ap\rnd de dup\ col]. Din instinct, OShaughnessy se lipi de u[a cea mai apropiat\. A[tept\. Silueta st\tea la col]ul str\zii, exact `n locul `n care st\tuse chiar el cu cteva clipe mai devreme. Privea `n jur. Apoi `ncepu s\ coboare strada `nspre el, `ncet, tiptil. OShaughnessy `n]epeni. Se retrase [i mai adnc `n umbr\. Silueta se strecur\ pe lng\ cl\dire, oprindu-se exact `n locul unde fusese atacat Pendergast. Raza unei lanterne spintec\ `ntunericul. B\rbatul p\rea s\ examineze trotuarul, c\utnd ceva. Era `mbr\cat cu un pardesiu lung, sub care ar fi putut ascunde cu u[urin]\ o arm\. Cu siguran]\, nu era poli]ist. Iar atacul nu fusese men]ionat `n ziare.
234

VITRINA DE CURIOZIT|}I

OShaughnessy lu\ o decizie rapid\. Apuc\ revolverul de serviciu cu mna dreapt\ [i-[i scose insigna cu stnga. Apoi, ie[i din umbr\. Poli]ia! spuse el `ncet, dar cu voce sigur\. Nu mi[ca. }ine-]i minile la vedere! Silueta s\ri `ntr-o parte cu un strig\t, ridicnd `n aer dou\ bra]e sl\b\noage. Stai! Nu trage! Sunt reporter. OShaughnessy se relax\, recunoscndu-l pe b\rbat. Ah, dumneata erai, spuse el punnd arma la loc `n toc cu un u[or sentiment de dezam\gire. Da. {i dumneata e[ti poli]istul de la inaugurarea galeriei. Smithback `[i cobor` bra]ele care `nc\-i mai tremurau. Sergent OShaughnessy. Exact. Ce cau]i aici? Acela[i lucru ca [i tine, probabil, zise OShaughnessy, apoi se opri brusc, amintindu-[i c\ st\tea de vorb\ cu un reporter nu era o idee bun\ s\ afle [i Custer despre asta. Smithback `[i [terse fruntea cu o batist\ murdar\. Era s\ fac pe mine de fric\. ~mi pare r\u. Dar ar\tai suspect. Smithback cl\tin\ din cap. Presupun c\ a[a e. Privi `n jur. Ai g\sit ceva? Nu. O clip\ de t\cere. Cine crezi c\ a fost? {i tu crezi c-a fost un tlhar? De[i Smithback repeta `ntrebarea pe care el `nsu[i [i-o pusese cu doar cteva minute `n urm\, OShaughnessy nu f\cu dect s\ ridice din umeri. Cel mai bine pentru el era s\-[i ]in\ gura. Cu siguran]\, poli]ia trebuie s\ aib\ o teorie! OShaughnessy ridic\ din nou din umeri. Smithback se apropie, cobornd vocea. Ascult\, `n]eleg c\ e ceva confiden]ial. Pot s\ dau citatul din surse anonime.
235

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

OShaughnessy nu se l\s\ prins `n capcan\. Smithback oft\, privind resemnat spre cl\dire. Ei, nu prea mai e nimic de v\zut aici. {i, dac\ tu pleci, m\ duc [i eu s\ beau ceva. Ca s\-mi revin dup\ sperietura pe care mi-ai tras-o. ~[i `ndes\ batista `napoi `n buzunar. Noapte bun\, domnule ofi]er! ~ncepu s\ se `ndep\rteze. Apoi se opri, ca [i cnd i-ar fi venit o idee. Vrei s\ vii cu mine? Nu, mersi. Haide! zise reporterul. Nu pari s\ fii `n tur\. Am spus nu. Smithback se apropie un pas. {tii ceva? Dac\ m\ gndesc mai bine, cred c\ ne-am putea ajuta unul pe cel\lalt. ~n]elegi ce spun? Trebuie s\ [tiu cum merge investiga]ia `n cazul Chirurgului. Chirurgului? N-ai auzit? A[a l-a numit The Post pe uciga[ul `n serie. Banal, nu? Oricum, am nevoie de informa]ii, [i pun pariu c\ [i tu la fel. N-am dreptate? OShaughnessy nu spuse nimic. Avea, ce-i drept, nevoie de informa]ii. Dar se `ntreba dac\ Smithback [tia `ntr-adev\r ceva sau dac\ juca doar la cacealma. O s\ fiu sincer cu tine, domnule sergent. Am ratat povestea cu crima din Central Park. {i acum, trebuie s\ m\ dau peste cap s\ aflu informa]ii noi, altfel redactorul meu o s\ m\-nghit\ de viu. O mic\ informa]ie `n avans din cnd `n cnd, nimic nemaipomenite, o aten]ionare din partea unui prieten a ta, de exemplu. Asta-i tot. Ce informa]ii ai? `ntreb\ OShaughnessy prev\z\tor. Se gndi o clip\ la ce-i ceruse Pendergast. Ai ceva despre, s\ zicem, Fairhaven? Smithback `[i d\du ochii peste cap. Glume[ti? Am o ton\ despre Fairhaven. Nu [tiu dac-o s\-]i foloseasc\ la ceva, dar sunt dispus s\-]i spun tot ce [tiu. Hai s\ discut\m la un pahar! OShaughnessy privi `n susul [i-n josul str\zii. De[i voia s\ fie prev\z\tor, oferta i se p\rea tentant\. O fi Smithback un escroc, dar p\rea s\ fie un escroc de treab\. {i lucrase cu Pendergast `n trecut, de[i
236

VITRINA DE CURIOZIT|}I

nu p\rea prea bucuros s\-[i aminteasc\ de asta. {i, argumentul final, Pendergast `i ceruse s\-i `ntocmeasc\ un dosar despre Fairhaven. Unde? Smithback zmbi. Glume[ti? Cele mai bune baruri din New York sunt la doar o strad\ de-aici, pe Columb! {tiu un loc grozav, unde merg to]i mai-marii de la muzeu. Se nume[te Oasele. Haide, fac cinste cu primul rnd!

TREISPREZECE

Cea]a deveni dens\ pre] de-o clip\. Pendergast a[tept\, concentrndu-se mai departe. Apoi, prin norii ca de fum, z\ri str\luciri portocalii [i galbene. Sim]i c\ldur\ deasupra fe]ei. Cea]a `ncepu s\ se risipeasc\. St\tea `n fa]a Vitrinei de Exponate Naturale [i Curiozit\]i la J.C. Shottum. Era noapte. Cl\direa ardea. Limbi de foc ][neau pe ferestrele de la primul [i al doilea nivel, str\pungnd furioase norii de fum negru [i `n]ep\tor. C]iva pompieri [i ofi]eri de poli]ie se agitau frenetic pe strada din jurul cl\dirii, `mpingnd la o parte gloata de gur\-casc\. Mai multe grupuri de pompieri aruncau arcade neputincioase de ap\ `n vlv\taie, `n vreme ce al]ii se repezeau s\ ude felinarele cu gaz de pe trotuare. C\ldura avea o for]\ de-a dreptul fizic\, era un zid. De la col]ul str\zii, Pendergast m\sur\ din priviri vehiculul pompierilor: un boiler mare [i negru, pe ro]i de c\ru]\, care arunca jeturi de aburi, cu Amoskeag Manufacturing Company tip\rit cu litere aurii pe lateralele ude. Pendergast se `ntoarse apoi spre mul]imea de gur\-casc\. Oare era [i Leng printre ei, admirndu-[i opera? Nu, cu siguran]\ [i-ar fi luat de mult t\lp\[i]a. Leng nu era piroman. ~n momentul \sta, ar fi fost deja la loc sigur, ascuns `n casa lui necunoscut\ din ora[. Loca]ia acestei case era un adev\rat mister. ~ns\ mai r\mnea `nc\ o `ntrebare, poate [i mai presant\: Unde `[i mutase Leng laboratorul?
238

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Se auzi o pritur\ asurzitoare; grinzile acoperi[ului se pr\bu[ir\ `n interior cu o colosal\ cascad\ de scntei; un murmur apreciativ se ridic\ dinspre mul]ime. Aruncnd o ultim\ privire structurii de-acum n\ruite, Pendergast `ncepu s\-[i croiasc\ drum prin mul]ime. O feti]\ trecu `n goan\ pe lng\ el: avea cel mult [ase ani [i era `mbr\cat\ `n zdren]e [i `nsp\imnt\tor de slab\. }inea `n mn\ o m\tur\ de paie tocit\ [i uzat\ cu care m\tura de mama focului strada `n fa]a lui, dnd la o parte b\legarul [i eventualele gunoaie, ]op\ind de pe-un picior pe altul `n a[teptarea unui b\nu]. Mul]umesc, zise Pendergast, aruncndu-i c]iva penny de alam\. Feti]a se uit\ la monede cu ochii ct cepele, nevenindu-i s\ cread\ c\ avea a[a noroc, apoi f\cu o reveren]\ stngace. Cum te cheam\, feti]o? `ntreb\ blnd Pendergast. Copila se uit\ la el, mirat\ parc\ s\ aud\ un adult adresndu-i-se cu atta bun\voin]\. Constance Greene, domnule, zise ea. Greene? Pendergast se `ncrunt\. De pe Water Street? Nu, domnule. Nu mai st\m acolo... Ceva p\rea s\ o fi speriat pe feti]\, care mai f\cu o plec\ciune [i se topi `n mul]imea de pe strad\. Pendergast r\mase o vreme cu ochii a]inti]i asupra aglomera]iei de pe trotuare. Apoi, cu chipul umbrit de o expresie care-i tr\da tulburarea, se `ntoarse [i `ncepu s\ refac\ `n sens invers traseul pe care venise. Un angajat st\tea `n pragul restaurantului Browns, strignd `n gura mare, pe ner\suflate, meniul zilei:
Cotltedemiel[isosdecapere. Friptur\devit\friptur\degsc\friptur\deoaie[ibarabule Ciolancuvarz\, legume... Intra]idomnulua]ilocdomnu...

Pendergast `nainta cufundat `n gnduri, `nso]it de b\t\ile clopotului prim\riei care sunau alarma de incendiu. Ajuns pe Park Street, trecu pe lng\ o farmacie, `nchis\ [i cu obloanele trase. Mai multe sticle de diverse m\rimi [i culori `mpodobeau vitrina: Compusul de
239

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

]elin\ al domnului Paine; R\d\cin\ de mla[tin\; Miraculosul ulei indian D. & A. Younce (bun att pentru om ct [i pentru fiare). Mai cobor` vreo dou\ sute de metri `n josul str\zii, apoi se opri brusc. Era foarte atent acum, cu ochii deschi[i, `nregistrnd cele mai mici detalii. Depusese ore `ntregi de munc\ asidu\ `n cercetarea acestei zone a New Yorkului [i cea]a reconstruc]iei sale mentale se retr\sese la destul de mare dep\rtare. Aici, str\zile Baxter [i Worth se uneau `ntr-un unghi ascu]it, dnd na[tere unei intersec]ii bizare, cunoscut\ sub numele de Five Points. ~n sumbrul peisaj al decaden]ei urbane ce i se `ntindea `n fa]\, Pendergast nu mai g\sea nici m\car o urm\ din agita]ia lipsit\ de griji pe care o `ntlnise ceva mai devreme pe Bowery. Cu treizeci de ani `n urm\, pe la 1850, Five Points fusese cea mai r\u famat\ v\g\un\ din New York, din `ntreaga Americ\ mai rea chiar dect Seven Dials din Londra. R\m\sese `nc\ un loc trist, murdar [i periculos, `n care colc\iau cincizeci de mii de criminali, droga]i, prostituate, orfani, pu[c\ria[i, r\uf\c\tori de toate felurile [i na]iile. Str\zile pline de hrtoape se terminau `n fund\turi periculoase [i erau pline de gunoaie [i de tot felul de le[uri. Porcii umblau liberi de colocolo, rmnd prin noroi [i r\scolind gunoaiele urt mirositoare. Casele p\reau `mb\trnite `nainte de vreme, cu ferestrele sparte, cu ]igla c\zut\ de pe acoperi[uri, cu grinzile atrnnd, gata s\ cad\, f\r\ ca nimeni s\ se-nvredniceasc\ s\ le repare. Un singur felinar cu gaz arunca o lumin\ palid\ `n intersec]ie. ~n toate direc]iile, se deschideau str\zi `nguste care se pierdeau `n `ntuneric. U[ile tavernelor de la parterele cl\dirilor erau deschise de perete `n z\pu[eala verii, l\snd s\ ias\ din\untru mirosul ap\s\tor de alcool [i de fum de ]ig\ri de foi. Femei cu snii goi priveau lene[ din pragul u[ilor, f\cnd glume obscene cu trfele din saloanele al\turate sau strignd eventualii trec\tori cu glasuri `mbietoare. De cealalt\ parte a str\zii, o serie de hoteluri ieftine, colc\ind de gndaci [i de [obolani, se `n\l]au al\turi de staulele de vite. Pendergast cercet\ cu aten]ie scena, examinnd topografia, arhitectura, c\utnd orice indiciu, orice leg\tur\ ascuns\ pe care un simplu studiu de `nregistr\ri istorice nu ar fi scos-o `n eviden]\. ~n cele din urm\ se `ntoarse spre est, `nspre o cl\dire masiv\, cu patru etaje, trist\
240

VITRINA DE CURIOZIT|}I

[i p\r\ginit\, `ntunecat\ chiar [i `n lumina felinarului. Era Ber\ria Veche, cndva cea mai r\u famat\ cl\dire din Five Points. Copiii care aveau nenorocul s\ se nasc\ `n interiorul acestor ziduri r\mneau acolo luni `ntregi, ba chiar ani, pn\ s\ poat\ vedea lumina soarelui. Acum, gra]ie eforturilor unei organiza]ii caritabile, cl\direa fusese reamenajat\ [i transformat\ `n Five Points Mission. Unul dintre primele proiecte de re`nnoire urban\ c\ruia, `n 1880, bunul doctor Enoch Leng i se al\turase voluntar. Continuase s\ lucreze acolo pn\ pe la `nceputul anilor 1890, cnd toate `nregistr\rile referitoare la el disp\ruser\ brusc. Pendergast se apropie `ncet de cl\dire. Emblema vechii ber\rii r\m\sese pictat\ de-a lungul primului etaj, dominnd-o pe cea a misiunii, mult mai nou\ [i mai curat\, de dedesubt. Se gndi o clip\ s\ intre `n cl\dire, apoi renun]\. Avea o alt\ vizit\ de f\cut mai `nti. ~n spatele Misiunii Five Points, o alee `ngust\ [i `ntunecat\ se `ntindea `nspre nord. Aici aerul era umed [i greu. Cu mul]i ani `n urm\, pe cnd regiunea Five Points fusese doar un hele[teu ml\[tinos denumit de localnici The Collect1, Aaron Burr instalase acolo o pomp\ subteran\, cu care s\ capteze izvoarele naturale din acel loc, fondnd astfel New Amsterdam Water Company. ~ns\ apele din hele[teu deveniser\ din ce `n ce mai urt mirositoare, fiind `n cele din urm\ drenate pentru a face loc construc]iilor. Pendergast r\mase pe loc, c\zut pe gnduri. Cndva, aceast\ alee fusese cunoscut\ sub numele de Cow Bay, cea mai periculoas\ strad\ din Five Points. O sumedenie de cl\diri `nalte fuseser\ ridicate acolo, cu nume de genul Conacul C\r\mizii sau Por]ile Iadului, locuite de alcoolici violen]i, gata s\ `njunghie un om doar pentru hainele de pe el. Ca mai toate structurile din Five Points, [i acestea erau mai degrab\ ni[te labirinturi de camere murdare [i neaerisite, `n]esate cu panouri [i cu u[i secrete care f\ceau leg\tura cu alte case din str\zile adiacente printr-o `ntreag\ re]ea `nclcit\ de pasaje subterane, prin care criminalii [i r\uf\c\torii sc\pau adesea atunci cnd for]ele de ordine erau pe urmele lor. La mijlocul secolului al XIX-lea, strada `nregistra o medie de o crim\ pe noapte. Acum, aici `[i aveau sediul o companie
1

Punctul de colectare (n.tr.)


241

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

produc\toare de ghea]\, un abator [i o sta]ie abandonat\ a serviciul de ap\ al ora[ului, `nchis\ `n 1879, cnd devenise inutil\ odat\ cu deschiderea rezervorului din centrul ora[ului. Pendergast `naint\ `nc\ o sut\ de metri, apoi f\cu stnga pe Little Water Street. ~n col]ul `ndep\rtat, se vedea Five Points House of Industry, cel\lalt orfelinat onorat cu aten]ia medical\ a doctorului Enoch Leng. Era o cl\dire `nalt\, `n stil Beaux Art, cu un turn `n partea dinspre nord. Un balcon mic, dreptunghiular, cu un gard de fier drept balustrad\, se ridica deasupra acoperi[ului cu mansard\. Cl\direa f\cea o not\ extrem de discordant\ cu restul caselor de lemn, att de d\r\p\nate, `nct p\reau gata s\ se pr\bu[easc\ la prima rafal\ puternic\ de vnt. Pendergast privi spre ferestrele cu arcade `nalte. De ce oare alesese Leng s\-[i ofere serviciile acestor dou\ misiuni, una dup\ cealalt\, `n 1880 cu un an `nainte ca Vitrina lui Shottum s\ fie mistuit\ de fl\c\ri? Dac\ ar fi c\utat o surs\ inepuizabil\ de victime s\race, a c\ror absen]\ s\ nu `ngrijoreze pe nimeni, vitrina era o alegere mai bun\ dect un azil. La urma urmei, cineva tot ar fi `nceput s\-[i pun\ `ntreb\ri atunci cnd num\rul dispari]iilor ar fi devenit suspect de mare. {i de ce alesese Leng tocmai aceste misiuni? Erau attea altele `n partea de jos a Manhattanului. De ce hot\rse Leng s\ lucreze, [i probabil s\-[i aleag\ victimele, din acest loc? Pendergast se retrase `n strad\ [i privi `n susul [i-n josul aleii, gndindu-se. Din toate str\zile pe care mersese, Little Water Street era singura care nu mai exista `n secolul XX. Fusese `nghi]it\ de pavaje [i de construc]ii noi, uitat\. Pendergast v\zuse, fire[te, h\r]i vechi pe care ap\rea strada; `n nici una `ns\ nu putea fi suprapus\ peste ceva anume din Manhattanul de azi. Un b\rbat inimaginabil de slab, cu o c\ru]\ tras\ de un singur cal, ap\ru pe strad\ b\tnd un clopot, adunnd gunoiul contra unei sume de bani, cu o ciread\ de porci venind `n urma lui. Pendergast nu-i acord\ aten]ie. Se retrase `n schimb pe strada `ngust\, oprindu-se `n fa]a intr\rii `n Cow Bay. Avnd `n vedere c\ Little Water Street disp\ruse, era greu s\ g\seasc\ pozi]ia exact\ pe h\r]ile moderne; Pendergast v\zu acum c\ ambele aziluri fuseser\ suprapuse peste vechile cl\diri ce
242

VITRINA DE CURIOZIT|}I

`mpnziser\ odinioar\ zona [i c\, de[i locuitorii acestora disp\ruser\ de mult, labirintul de tuneluri [i pasaje ce serviser\ cndva r\uf\c\torilor ar fi trebuit, desigur, s\ fi r\mas `nc\ acolo. Privi `n ambele sensuri ale aleii. Abator, fabric\ de ghea]\, sisteme hidraulice abandonate... Dintr-odat\, totul se lega. Mai `ncet acum, Pendergast se retrase, `ndreptndu-se spre Baxter Street, spre nord. Ar fi putut, desigur, s\ pun\ cap\t c\l\toriei `n acest punct s\ deschid\ ochii `n prezent, `n camera de spital, plin\ de c\r]i, de tuburi [i de monitoare `ns\ prefer\ s\-[i continue exerci]iul s\u mental [i s\ parcurg\ lungul drum pn\ la spitalul Lenox Hill. Era curios s\ vad\ dac\ pompierii reu[iser\ `ntre timp s\ controleze focul de la Vitrina lui Shottum. Poate c\ avea s\ ia o birj\ pn\ `n ora[. Sau, [i mai bine, s\ o ia pe jos pe lng\ circul de pe Madison Square Garden, pe lng\ Delmonicos, pe lng\ palatele de pe Fifth Avenue. Erau multe de analizat, mult mai multe dect `[i imaginase ini]ial [i 1881 era un loc de cugetare la fel de bun ca oricare altul.

PAISPREZECE

Nora se opri la postul asistentelor ca s\ se intereseze unde era noua rezerv\ a lui Pendergast. Fu `ntmpinat\ de chipuri care afi[au expresii ostile la auzul `ntreb\rii ei. Evident, `[i zise Nora, Pendergast este la fel de iubit la Lenox pe ct a fost la St. LuckesRoosevelt. ~l g\si `ntins `n pat, cu jaluzelele de la ferestre trase pentru a `mpiedica razele soarelui s\ p\trund\ `n `nc\pere. Ar\ta foarte obosit [i era `ntunecat la fa]\. P\rul blond, aproape alb, `l atrna pleo[tit peste fruntea `nalt\, [i ]inea ochii `nchi[i. Cnd o auzi intrnd, `i deschise `ncet. Iart\-m\, spuse Nora, am nimerit `ntr-un moment prost. Ba dimpotriv\. Eu ]i-am cerut s\ vii s\ m\ vezi. Te rog, elibereaz\ un scaun [i ia loc. Nora mut\ c\r]ile [i ziarele de pe scaun pe podea, `ntrebndu-se din nou despre ce era vorba. ~i d\duse deja raportul despre vizita pe care i-o f\cuse b\trnei [i `i spusese c\ era ultimul lucru pe care `l mai f\cuse pentru el. Trebuia s\ `n]eleag\ c\ era timpul s\-[i vad\ [i de treaba ei. Orict de interesant\ [i de captivant\ ar fi fost povestea asta, nu merita s\-[i distrug\ cariera pentru ea. Pendergast coborse pleoapele, aproape `nchiznd ochii, `ns\ Nora `i mai vedea `nc\ printre gene irisul. Cum te sim]i? Punea aceast\ `ntrebare din polite]e, dar avea s\ fie singura. Era hot\rt\ s\-l fac\ s\ asculte ce avea de spus, apoi s\ plece. Leng `[i recruta victimele chiar de la vitrin\, spuse Pendergast.
244

VITRINA DE CURIOZIT|}I

De unde [tii? Le captura `n fundul unuia dintre holuri, `ntr-un fel de galerie `ntunecat\ `n care erau prezentate exponatele deosebit de hidoase. Se ascundea, a[tepta ca vizitatorul s\ fie singur, apoi `nh\]a victima [i `l scotea pe nefericit printr-o u[\ ascuns\ `n spatele vitrinei de expunere, care d\dea spre sc\rile care coborau `n pivni]\. Era un aranjament perfect. Oamenii str\zii disp\reau tot timpul `n cartierul \la. F\r\ `ndoial\, Leng `[i alegea victime c\rora nimeni s\ nu le simt\ lipsa: vagabonzi f\r\ ad\post, b\ie]i [i fete de la aziluri. Vorbea pe un ton foarte liniar, de parc\ ar fi recapitulat totul pentru el, mai degrab\ dect s\-i explice ei. Din 1872 pn\ `n 1881 a folosit vitrina de curiozit\]i pentru acest scop. Nou\ ani. Treizeci [i [ase de victime despre care [tim noi [i poate `nc\ multe altele de care Leng a reu[it s\ se descotoroseasc\ prin alte metode. Dup\ cum [tii, au existat zvonuri despre oameni care disp\reau `n Vitrina lui Shottum. F\r\ `ndoial\ c\ acest lucru nu f\cea dect s\-i creasc\ popularitatea. Nora se sim]i str\b\tut\ de un fior. Apoi, `n 1881, l-a ucis pe Shottum [i a dat foc vitrinei. Desigur, noi cunoa[tem motivul: Shottum descoperise ce f\cea. A povestit totul `n scrisoarea c\tre McFadden. ~ns\ tocmai aceast\ scrisoare m-a condus pn\ acum pe o pist\ gre[it\. Leng l-ar fi ucis oricum pe Shottum. Pendergast se opri [i trase de cteva ori aer `n piept. Confruntarea cu Shottum nu a f\cut dect s\-i ofere pretextul de care avea nevoie pentru a da foc cl\dirii. Vezi dumneata, prima faz\ a planului s\u se terminase. Prima faz\? Ob]inuse ceea ce `[i propusese. ~[i perfec]ionase formula. Nu-mi spune c\ dumneata chiar crezi c\ a reu[it s\-[i prelungeasc\ via]a! ~n mod clar, el unul a[a credea. ~n mintea lui, faza experimental\ putea s\ `nceteze. {i putea `ncepe produc]ia. Avea `n continuare nevoie de victime, `ns\ de mult mai pu]ine dect `nainte. Vitrina de curiozit\]i, att de populat\ de tot felul de vizitatori, nu-i mai era necesar\. Ba chiar devenise un inconvenient. Pentru Leng era acum
245

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

important s\-[i acopere urmele [i s\ o ia de la `nceput. Urm\ un moment de t\cere. Apoi Pendergast continu\: Cu un an `nainte de incendierea vitrinei, Leng s-a angajat voluntar la dou\ aziluri din vecin\tate Five Points House of Industry [i Five Point Mission. Cele dou\ cl\diri erau legate printr-un labirint de tuneluri subterane, care, `n secolul al XIX-lea, se `ntindeau pe sub `ntreaga zon\ Five Points. Pe vremea lui Leng, o alee mizerabil\, cunoscut\ sub numele de Cow Bay, desp\r]ea cele dou\ aziluri. Pe lng\ locatarii de proast\ condi]ie care se reg\seau `n mod firesc `n zon\, Cow Bay mai ad\postea [i o veche sta]ie de pompare subteran\, r\mas\ din vremea hele[teului de colectare. Sistemele de alimentare fuseser\ `nchise [i sigilate definitiv cam cu o lun\ `nainte ca Leng s\ se al\ture celor dou\ aziluri. Nu poate fi o simpl\ coinciden]\. Ce vrei s\ spui? Sta]ia de pompare a devenit laboratorul de produc]ie al lui Leng. Acolo s-a dus dup\ ce a dat foc vitrinei lui Shottum. Era un loc sigur [i, mai mult, asigura accesul `n ambele aziluri. Locul ideal pentru a `ncepe produc]ia substan]ei despre care era convins c\ avea s\-i prelungeasc\ via]a. Am chiar aici planurile vechii sta]ii de pompare. Pendergast f\cu din mn\ un gest vl\guit. Nora arunc\ o privire spre setul complex de diagrame. Se `ntreba ce anume `l obosise `ntr-att pe Pendergast. P\ruse `ntr-o form\ mult mai bun\ cu o zi `n urm\. Nora spera c\ starea lui medical\ nu se `nr\ut\]ise. Ast\zi, desigur, azilurile, cl\dirile de locuin]e, chiar [i cea mai mare parte a str\zilor au disp\rut. O cl\dire din marmur\, cu trei niveluri, a fost ridicat\ chiar deasupra fostului laborator de produc]ie al lui Leng. Pe Doyers Street la num\rul 99, construit\ prin 1920 lng\ Chatham Square. ~mp\r]it\ `n apartamente cu dou\ camere [i unul de trei camere la subsol. Orice urm\ a existen]ei laboratorului lui Leng trebuie s\ fie sub aceast\ cl\dire. Nora se gndi o clip\. S\ excaveze laboratorul de produc]ie al lui Leng ar fi fost, f\r\ `ndoial\, un proiect arheologic fascinant. Cu siguran]\ existau dovezi acolo pe care ea, arheolog cu experien]\, le-ar fi putut g\si. Se `ntreb\ `nc\ o dat\ ce anume `l interesa att de mult pe
246

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Pendergast la aceste crime din secolul trecut. Ar fi fost un fel de consolare istoric\ s\ [tie c\ uciga[ul lui Mary Green fusese descoperit... Puse brusc cap\t acestor gnduri. Avea propria munc\, propria carier\ pe care trebuia s\ [i-o salveze. Trebui s\-[i aminteasc\ `nc\ o dat\ c\ toate acestea nu erau dect istorie. Pendergast oft\ [i se foi u[or `n pat. Mul]umesc, doctor Kelly. Acum ar fi mai bine s\ pleci. Am mare nevoie de somn. Nora `l privi surprins\. Se a[teptase ca agentul s\-i cear\ din nou, ba chiar cu mari insisten]e, ajutorul. Pentru ce ai vrut s\ m\ vezi, mai exact? Mi-ai fost de mare ajutor `n aceast\ investiga]ie. Nu o dat\, mi-ai cerut mai multe informa]ii dect ]i-am putut da. Mi-am imaginat c\ ai vrea s\ afli ce am descoperit. Meri]i m\car atta, dac\ nu mai mult. Exist\ un termen detestabil care se folose[te foarte des `n zilele noastre: finalitate. Detestabil, `ns\, `n cazul nostru, adecvat. Sper c\ tot ce ]i-am spus `]i va da ct de ct acea senza]ie de finalitate, ca s\-]i po]i continua cariera la muzeu f\r\ s\ ai impresia c\ ai l\sat `n urm\ ni[te treburi neterminate. ~]i ofer sincerele mele mul]umiri pentru ajutorul acordat. A fost nepre]uit. Nora se sim]i oarecum jignit\ de aceast\ `ndep\rtare brusc\. ~[i aminti c\ ea era cea care voia s\... Nu era a[a? Dup\ cteva clipe, vorbi: ~]i mul]umesc pentru ce mi-ai spus. Dar, dac\ m\-ntrebi pe mine, povestea asta nu pare nici pe departe rezolvat\. Dac\ ai dreptate, cl\direa de pe Doyers Street num\rul 99 pare s\ fie urm\torul pas logic. ~ntocmai. Apartamentul de la demisol nu este ocupat momentan, iar o excavare sub podeaua camerei de zi s-ar putea dovedi extrem de util\, sco]nd la iveal\ o serie de date noi. Am de gnd s\ `nchiriez personal apartamentul [i s\ execut excavarea. Tocmai de aceea trebuie s\ m\ recuperez ct mai curnd posibil. Ai grij\ de dumneata, doctor Kelly. Se foi, dnd de `n]eles c\ pusese cap\t conversa]iei. {i cine o s\ se ocupe de s\p\turi? `ntreb\ Nora.
247

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

O s\ g\sesc alt arheolog. Nora `i arunc\ o privire t\ioas\. Unde? Prin biroul teritorial din New Orleans. Sunt foarte flexibili cnd vine vorba despre... proiectele mele. Sigur, i-o retez\ Nora. Dar asta nu-i o treab\ pentru orice arheolog. Este nevoie de cineva cu talent [i cu experien]\ `n... Te oferi? Nora amu]i. Sigur c\ nu. Tocmai de aceea nu ]i-am cerut a[a ceva. }i-ai exprimat `n repetate rnduri dorin]a de a reveni la un stil de lucru mai normal. {i a[a, am profitat prea mult de bun\voin]a dumitale. ~n plus, aceast\ investiga]ie a luat o turnur\ periculoas\, mult mai periculoas\ dect anticipasem ini]ial. O gre[eal\ pe care am pl\tit-o, dup\ cum se vede. N-a[ vrea s\ te expun la [i mai multe pericole. Nora se ridic\. Atunci, zise ea, presupun c\ asta e tot. Mi-a f\cut pl\cere s\ lucrez cu dumneata, domnule Pendergast asta dac\ pl\cere este cuvntul potrivit. ~n orice caz, a fost o experien]\ interesant\. Se sim]ea u[or nemul]umit\ de acest final, de[i ob]inuse exact ceea ce inten]ionase s\ ob]in\ cnd venise aici. ~ntr-adev\r, spuse Pendergast. Foarte interesant\. Nora `ncepu s\ se `ndrepte spre u[\, apoi se opri brusc, amintindu-[i ceva. Dar s-ar putea s\ mai iau totu[i leg\tura din nou cu dumneata. Am primit un mesaj de la Reinhart Puck, de la arhiv\. Spune c\ a g\sit ni[te materiale noi [i m\ roag\ s\ trec pe la el `n dup\-amiaza asta. Dac\ pare ceva util, o s\ ]i le transmit. Ochii sp\l\ci]i ai lui Pendergast o priveau `n continuare cu aten]ie. A[a s\ faci. {i, `nc\ o dat\, doctore Kelly, mul]umirile mele. Ai grij\. Nora d\du din cap, se r\suci pe c\lcie [i plec\, r\spunznd cu un zmbet privirilor r\ut\cioase care o `ntmpinar\ cnd trecu pe lng\ camera asistentelor.

CINCISPREZECE

U[a de la arhiv\ scoase un scr]it ascu]it `n clipa cnd Nora o deschise cu grij\. Nimeni nu-i r\spunsese cnd b\tuse [i yala nu era `ncuiat\, ceea ce reprezenta o grav\ `nc\lcare a regulamentului. Foarte ciudat. Mirosul de c\r]i vechi, de ziare, [i duhoarea corup]iei care p\rea s\ fi `nv\luit `ntregul muzeu `i umplur\ n\rile. Biroul lui Puck se afla `n mijlocul unei oaze de lumin\, cu un zid de `ntuneric ridicndu-se `n spate. Puck nu se vedea `ns\ pe nic\ieri. Nora se uit\ la ceas. Patru dup\-amiaza. Venise la timp. D\du drumul u[ii care alunec\ imediat, `nchizndu-se la loc. Nora trase z\vorul [i se apropie de birou; tocurile `i r\sunau zgomotos pe podeaua de marmur\. Semn\ din reflex, mzg\lindu-[i numele `n capul unei pagini noi din registru. Biroul lui Puck era mai curat dect de obicei [i un singur bilet b\tut la ma[in\ st\tea a[ezat deasupra unui biblioraft verde. Nora `l citi. Sunt `n spate, la triceratop[i. La triceratop[i? `[i zise Nora privind adnc `n `ntuneric. Desigur, Puck se g\sise tocmai acum s\ [tearg\ de praf vechiturile. Dar unde naiba erau triceratop[ii? Nora nu-[i amintea s\ fi v\zut vreunul. {i `n fundul `nc\perii nu se z\rea nici o lumin\. Afurisitul \la de triceratops putea fi oriunde. Privi `n jur. Nu exista nici o diagram\ a arhivelor. Tipic. Cu o u[oar\ iritare, se `ndrept\ spre [irul de `ntrerup\toare din filde[. Ap\s\ cteva, la `ntmplare. Cteva lumini se aprinser\ ici-colo `n interiorul arhivei, aruncnd umbre lunguie]e pe lng\ [irurile de
249

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

rafturi metalice. Mai bine le aprind pe toate, `[i spuse Nora, ap\snd `ntregul [ir de butoane cu latul palmei. Dar, chiar [i cu luminile aprinse, arhiva r\mnea straniu de `ntunecat\, cu o mul]ime de pete de `ntuneric [i cu culoarele umbrite. R\mase nemi[cat\ o vreme, a[teptndu-l parc\ pe Puck s\ o strige de undeva. Dar nu se auzea nici un sunet, cu excep]ia picuratului `ndep\rtat al ]evilor [i a [uieratului conductelor de ventila]ie. Domnule Puck? strig\ Nora cu voce nehot\rt\. Ecoul se rostogoli prin vasta `nc\pere, apoi se stinse. Nici un r\spuns. Strig\ din nou, de data asta mai tare. Arhivele erau att de `ntinse, `nct Nora se `ntreb\ dac\ vocea ei putea ajunge peste tot. O clip\, se gndi s\ plece [i s\ se `ntoarc\ alt\ dat\. ~ns\ mesajul lui Puck `i l\sase impresia c\ era ceva extrem de important. ~[i aminti vag c\ v\zuse ni[te schelete fosilizate cu ocazia ultimei sale vizite. Poate c\ [i triceratop[ii erau tot pe acolo. Oftnd, o apuc\ pe un culoar, `nso]it\ de p\c\nitul tocurilor pe marmur\. De[i intrarea pe culoar fusese puternic luminat\, acesta deveni curnd umbrit [i `ntunecat. Era uimitor ct de slab luminat era locul; `n partea de mijloc a culoarelor, departe de sursele de lumin\, aproape c\ aveai nevoie de-o lantern\ ca s\ identifici obiectele ordonate pe rafturi. La urm\toarea oaz\ de lumin\, Nora se trezi la o intersec]ie din care mai multe culoare se `ntindeau `n diferite direc]ii. Se opri o clip\, gndindu-se pe care dintre ele s-o apuce. Parc\ a[ fi `n povestea cu Hansel [i Gretel, `[i spuse. {i am r\mas f\r\ firimituri. Culoarul cel mai apropiat din partea stng\ se `ntindea `ntr-o direc]ie care, `[i aminti Nora, ducea spre un grup de animale `mp\iate. Dar cele cteva becuri care-l luminaser\ cndva se arseser\, [i culoarul era acum cufundat `n `ntuneric. Nora ridic\ din umeri [i o lu\ pe culoarul urm\tor. Avea cu totul alt\ senza]ie acum, mergnd singur\ prin aceste pasaje. Data trecut\, fusese `nso]it\ de Pendergast [i de Puck. Se gndea la Shottum [i nu acordase prea mare aten]ie obiectelor din jur. }inndu-se dup\ Puck, care le ar\tase drumul, nici m\car nu
250

VITRINA DE CURIOZIT|}I

remarcase traiectoria stranie a culoarelor, unghiurile ciudate pe care le formau cnd se intersectau. Era cel mai bizar traseu imaginabil, [i mai bizar `nc\ din cauza imensit\]ii locului. {irul gndurilor `i fu `ntrerupt cnd culoarul coti brusc spre stnga. Cnd d\du col]ul, se trezi fix `n fa]a unor mamifere africane a[ezate `n picioare girafe, un hipopotam, o pereche de lei, un gnu, un kudu, un bizon de ap\. Toate animalele erau `nvelite `n folii de plastic [i, `n lumina slab\, p\reau s\ fie ni[te apari]ii venite parc\ din alt\ lume. Nora se opri. Nici urm\ de vreun triceratops. {i, din nou, culoarele o porneau `n nenum\rate direc]ii. Alese unul la `ntmplare, coti o dat\, apoi `nc\ o dat\ [i, `n cele din urm\, se trezi brusc `ntr-o alt\ intersec]ie. ~ncepea s\ devin\ ridicol. Domnule Puck! strig\ ct putu de tare. Ecoul vocii ei se pierdu treptat `n dep\rtare. Doar [uieratul conductelor de ventila]ie mai tulbura lini[tea. Nora nu avea timp de a[a ceva. Avea s\ vin\ mai trziu dnd mai `nti un telefon, ca s\ fie sigur\ c\-l g\sea pe Puck la birou. Ba, [i mai bine, avea s\-i spun\ s\ ia ceea ce g\sise [i s\-i duc\ totul direct lui Pendergast. Oricum, ea ie[ise din povestea asta. Se `ntoarse cu inten]ia de a p\r\si arhiva, apucnd-o pe ceea ce `[i imagina c\ trebuia s\ fie drumul cel mai scurt. Dup\ cteva minute, se opri lng\ un rinocer [i cteva zebre. P\reau ni[te santinele coco[ate sub omniprezentele `nvelitoare de plastic [i emanau un miros puternic de paradiclorbenzen. Culoarele astea nu-i erau deloc familiare. {i nu p\rea s\ se fi apropiat vreun pic de ie[ire. Pre] de-o clip\, sim]i un u[or fior de panic\. Apoi `[i alung\ temerile [i se for]\ s\ rd\. Se hot\r` s\ se `ntoarc\ la girafe [i s-o ia `napoi pe unde venise. Cnd se r\suci, c\lc\ `ntr-o mic\ b\ltoac\. Ridic\ privirea, [i o pic\tur\ o lovi `n mijlocul frun]ii. Condens de la ]evile de deasupra. Se [terse [i merse mai departe. ~ns\ nu p\rea s\ reu[easc\ s\ mai g\seasc\ drumul `napoi la girafe.
251

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Era o nebunie! Se descurcase ea `n de[erturi [i `n p\duri tropicale... Cum era posibil s\ se piard\ `ntr-un muzeu din mijlocul New Yorkului? Privi `n jur, dndu-[i seama c\-[i pierduse sim]ul orient\rii. Cu toate culoarele astea `nclcite, cu attea intersec]ii `ntunecate, `i era cu neputin]\ s\-[i mai dea seama `n ce direc]ie era biroul de la intrare. Trebuia s\... ~n]epeni, ciulind urechile. Un sunet `ncet, ca un fel de ropot... Nu-[i putea da seama de unde se auzise, dar era aproape. Domnule Puck, dumneata e[ti? Nimic. Ascult\, [i sunetul se auzi din nou. E tot ap\ care picur\ pe undeva, `[i spuse Nora. Chiar [i a[a, `[i dorea mai mult ca oricnd s\ g\seasc\ u[a. Alese un culoar la `ntmplare [i o porni la pas gr\bit, lovind caden]at marmura cu tocurile pantofilor. Pe ambele p\r]i ale culoarului, rafturile erau `nc\rcate cu oase stivuite asemenea unor lemne, fiecare avnd ata[at la un cap\t o etichet\ galben\. Etichetele fluturau `n aerul `nchis, mi[cate de curen]ii produ[i de trecerea ei. Locul \sta era ca o cript\. ~n t\cerea ap\s\toare, `n `ntuneric, `nconjurat\ de attea specimene stranii, Norei `i era greu s\ nu se gndeasc\ la seria de crime `nfior\toare ce se petrecuser\ aici cu doar c]iva ani `n urm\, chiar `n aceste `nc\peri subterane. Toat\ lumea `nc\ mai vorbea [i f\cea presupuneri `n leg\tur\ cu acest fapt. Culoarul se termina `ntr-o alt\ intersec]ie. La naiba! `[i spuse Nora, privind `ntr-o parte [i `n cealalt\ a [irurilor lungi de rafturi care disp\reau `n bezn\. Un nou fior de anxietate, mai greu de st\pnit de aceast\ dat\. Apoi, din nou, auzi sau i se p\ru c\ aude un zgomot venind din spate. De data asta nu mai era un ropot, ci mai degrab\ tr[itul unui picior pe piatr\. Cine-i acolo? `ntreb\ ea, r\sucindu-se pe c\lcie. Domnule Puck? Nimic, `n afar\ de [uieratul aburului [i de picuratul apei. O porni din nou, pu]in mai repede acum, repetndu-[i c\ nu trebuia s\ se team\; nu erau dect tnguielile fire[ti [i repetate ale unei
252

VITRINA DE CURIOZIT|}I

cl\diri vechi. Coridoarele `nsele p\reau s\ o priveasc\. Zgomotul tocurilor r\suna insuportabil de tare. D\du un col] [i c\lc\ `ntr-o alt\ b\ltoac\. Apa era neagr\ [i unsuroas\ de fapt, nu era ap\. Pe podea se scursese ulei sau cine [tie ce fel de conservant chimic. Avea un miros ciudat, acru. Dar nu p\rea s\ se fi scurs de nic\ieri: b\ltoaca era `nconjurat\ de rafturi pline cu p\s\ri `mp\iate, cu ciocurile deschise, o ochii mari, cu aripile ridicate. Ce mizerie! `[i spuse, ridicndu-[i pantoful scump, de la Bally, doar ca s\ vad\ c\ lichidul uleios `i murd\rise talpa [i o parte din cus\tur\. Locul \sta era o ru[ine! Scoase din buzunar o batist\ mare o pies\ necesar\ de echipament atunci cnd lucrezi `ntr-un muzeu plin de praf [i [terse cu ea marginea pantofului. Apoi, dintr-odat\, `ncremeni. Pe materialul alb al batistei, lichidul nu mai era negru. Era un ro[u profund [i str\lucitor. Sc\p\ din mn\ batista [i, f\r\ s\ vrea, f\cu un pas `n spate. Inima b\tea de s\-i sparg\ pieptul. Privi b\ltoaca f\r\ s\ se poat\ mi[ca, pironit\ de groaz\. Era snge foarte mult snge. Privi `nnebunit\ `n jur: de unde venise? P\rea s\ fi ajuns acolo pur [i simplu o balt\ mare de snge `n mijlocul culoarului. Ridic\ privirea, dar nu v\zu nimic: doar plafonul `ntunecat la zece metri deasupra, str\b\tut de ]evi [i de conducte. Apoi auzi ceva ce p\rea s\ fie zgomotul unor t\lpi lovind-se de podea [i, printr-un raft plin de specimene, z\ri o mi[care. Apoi din nou t\cere. ~ns\ Nora era acum sigur\ c\ auzise ceva. Fugi! Fugi! strigau `n ea toate instinctele. Nora se `ntoarse [i o porni repede de-a lungul culoarului. Un alt sunet pa[i repezi? Fo[net de ]es\tur\? Se opri din nou s\ asculte. Nimic, `n afar\ de picuratul `ndep\rtat al ]evilor. ~ncerc\ s\ priveasc\ prin spa]iile r\mase pe rafturi. Era un perete de borcane pline cu tot felul de specimene, [erpi r\suci]i `n formol, [i Nora `ncerc\ s\ z\reasc\ ceva prin ele. I se p\ru c\ distinge o siluet\ de cealalt\ parte, mare [i neagr\, deformat\ de sticl\ [i de lichidul din borcane. Se mi[c\... {i silueta se mi[c\ [i ea. Era sigur\!
253

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Se d\du repede `napoi, cu respira]ia `ntret\iat\, [i forma `ntunecat\ f\cu la fel. P\rea s\ o urm\reasc\ pe culoarul paralel a[teptnd-o poate s\ ajung\ la un cap\t sau la altul. Nora `[i `nghi]i nodul din gt [i, str\duindu-se s\-[i st\pneasc\ frica, `ncerc\ s\ se `ndrepte ct mai calm cu putin]\ `nspre cap\tul culoarului. Vedea, auzea umbra att de aproape acum mi[cndu-se odat\ cu ea, p\strnd ritmul. Domnule Puck? risc\ ea, cu vocea tremurndu-i. Nu-i r\spunse nimeni. Dintr-odat\, Nora se trezi alergnd. Str\b\tea culoarul ca o s\geat\, fugind ct putea mai repede. Pa[i agili o urm\reau pe culoarul adiacent. ~n fa]\ se deschidea un gol, unde culoarul ei se `ntlnea cu urm\torul. Trebuia s\ treac\ pe acolo mai repede dect persoana care o urm\rea. }[ni prin spa]iul gol, z\ri pre] de o frac]iune de secund\ o siluet\ uria[\ [i `ntunecat\, cu un obiect metalic sticlindu-i `n mna acoperit\ de o m\nu[\. S\ri pe urm\torul culoar [i-[i continu\ goana nebuneasc\. La urm\toarea intersec]ie, coti brusc la dreapta, apucnd-o pe un alt coridor. Alegnd un culoar la `ntmplare, coti din nou [i alerg\ spre `ntunericul ce se c\sca `n fa]\. La jum\tatea drumului pn\ la urm\toarea intersec]ie se opri, cu inima bubuindu-i `n piept. T\cere! Pre] de-o clip\, sim]i un val de u[urare: reu[ise s\ scape de urm\ritor. Apoi auzi sunet de respira]ie pe culoarul `nvecinat. U[urarea `i disp\ru tot att de repede pe ct venise. Nu sc\pase de el. Orice f\cuse, oriunde fugise, se ]inuse `n permanen]\ dup\ ea, la un culoar distan]\. Cine e[ti? `ntreb\ ea. Se auzi un fo[net vag, apoi ceva asem\n\tor unui rset `n\bu[it. Nora privi spre stnga, apoi spre dreapta, luptndu-se s\-[i st\pneasc\ panica, `ncercnd cu disperare s\-[i dea seama `n ce direc]ie era ie[irea. Rafturile erau aici pline cu vrafuri de piei uscate [i `mp\turite, mirosind `ngrozitor a descompunere. Nimic nu-i p\rea cunoscut.
254

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Dup\ `nc\ vreo zece metri pe coridor, z\ri o deschidere `ntre rafturi, pe partea opus\ persoanei necunoscute. }[ni `n fa]\ [i o lu\ prin deschiz\tur\, apoi coti din nou `ntr-un al treilea culoar. Se opri, se ghemui [i a[tept\. Auzi pa[i la cteva culoare distan]\, apropiindu-se, apoi dep\rtndu-se iar. O pierduse. Nora se `ntoarse [i `ncepu s\ se mi[te, ct putea mai `ncet, pe culoar, `ncercnd s\ pun\ o distan]\ ct mai mare cu putin]\ `ntre ea [i urm\ritor. Dar, indiferent `n ce direc]ie ar fi luat-o sau ct de repede ar fi alergat, ori de cte ori se oprea, auzea pa[ii, rapizi [i hot\r]i, p\rnd s\ ]in\ ritmul. Trebuia s\-[i dea seama unde era. Dac\ mai alerga mult a[a, f\r\ noim\, `n cele din urm\ omul creatura ar fi prins-o. Privi `n jur. Culoarul pe care era acum se termina `ntr-un zid. Era la marginea arhivei. Acum, cel pu]in, se putea lua dup\ zid, putea merge de-a lungul acestuia pn\ cnd ajungea `n fa]\. Ghemuindu-se, o lu\ pe lng\ perete ct putu mai repede, cu auzul `ncordat, `ncercnd s\ urm\reasc\ sunetul pa[ilor, scrutnd `ntunecimea din fa]\. Dintr-odat\, ceva ][ni din bezn\: era un craniu de triceratops, montat pe perete, cu contururile abia distingndui-se `n lumina slab\. O cuprinse un infinit sentiment de u[urare. Puck trebuia s\ fie acolo; intrusul n-ar fi `ndr\znit s\ se apropie de amndoi deodat\. Deschise gura, preg\tindu-se s\-l cheme `n [oapt\ pe Puck. Apoi `ns\ se opri, privind cu mai mult\ aten]ie conturul `ntunecat al dinozaurului. Ceva era ciudat silueta era extrem de bizar\. ~ncepu s\ se `ndrepte cu b\gare de seam\ spre schelet. Apoi, brusc, se opri `ngrozit\. ~n fa]a ei, `nfipt `n coarnele triceratopsului, atrna un cadavru, gol de la bru `n sus, cu bra]ele [i picioarele atrnndu-i inerte. Trei coarne `nsngerate ie[eau prin pieptul omului. Ar\ta de parc\ triceratopsul l-ar fi prins pe nenorocit `n coarne [i l-ar fi ridicat `n aer. Nora f\cu un pas `napoi. Mintea ei `nregistra detaliile de parc\ totul se afla la la mare distan]\: capul chel, cu o singur\ [uvi]\ de p\r c\runt; pielea atrnat\; bra]ele desf\cute. ~n spate, sub locul unde
255

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

p\trunseser\ coarnele, se deschidea o ran\ prelung\. Sngele se adunase la baza coarnelor, scurgndu-se `n [uvoaie `ntunecate pe trunchi [i picurnd apoi pe marmur\. Sunt la triceratop[i, `n spate. ~n spate. Nora auzi un strig\t [i-[i d\du seama c\ venise din propriul gtlej. Se retrase orbe[te [i o lu\ la fug\, cotind o dat\, [i `nc\ o dat\, [i `nc\ o dat\, ct de repede o ]ineau picioarele. Apoi, brusc, se trezi `ntr-o fund\tur\. Se r\suci pe picioare, preg\tindu-se s\ se `ntoarc\, dar brusc, `n mijlocul culoarului, blocndu-i retragerea, z\ri o siluet\ cu o p\l\rie neagr\, venit\ parc\ direct din secolul trecut. Ceva `i str\lucea `n mna `nm\nu[at\. Nu avea nici o alt\ direc]ie `n care s\ o ia, dect `n sus. F\r\ s\ stea nici o clip\ pe gnduri, se `ntoarse, `n[f\c\ marginea unui raft [i `ncepu s\ urce. Silueta veni parc\ zburnd pe culoar, cu mantia neagr\ fluturndu-i `n spate. Nora era o alpinist\ priceput\. Nu uitase to]i anii pe care `i petrecuse `n Utah, urcnd stnci abrupte pentru a ajunge la pe[terile [i la locuin]ele triburilor anasazi. ~ntr-un minut, ajunsese `n vrful rafturilor, care se leg\nau [i scr]iau sub greutatea nea[teptat\. Se `ntoarse agitat\, `n[f\c\ primul obiect care-i c\zu `n mn\ un [oim `mp\iat [i privi din nou `n jos. B\rbatul cu p\l\ria neagr\ era deja sub ea, urcnd la rndul lui, cu chipul ascuns `n umbra adnc\. Nora ]inti, apoi arunc\. {oimul lovi inofensiv `n um\r, apoi c\zu. Nora se uit\ disperat\ dup\ altceva. O cutie cu hrtii; alt animal `mp\iat; alte cutii. Le arunc\ pe rnd. Dar erau prea u[oare, nu aveau nici un efect. B\rbatul urca mai departe. Cu un strig\t de groaz\, Nora se arunc\ peste marginea etajerei [i `ncepu s\ coboare pe cealalt\ parte. Dintr-odat\, mna cu m\nu[\ ][ni printre rafturi [i o `nh\]\ de c\ma[\. Nora ]ip\ [i, rupnd materialul, se smulse din strnsoare. O str\lucire de o]el [i o lam\ sub]ire trecur\ pe lng\ ea, ratndu-i ochiul la doar c]iva milimetri. Se trase la timp
256

VITRINA DE CURIOZIT|}I

pentru a evita un alt atac al t\i[ului str\lucitor. Sim]i o durere brusc\ `n um\rul drept. }ip\, [i mna-i alunec\. Ateriz\ `n picioare [i-[i amortiz\ c\z\tura rostogolindu-se `ntr-o parte. De cealalt\ parte a rndului de etajere, b\rbatul coborse `n vitez\ [i era deja jos. ~ncepu acum s\-[i fac\ loc direct printre rafturi, lovind cu minile [i cu picioarele, d\rmnd din drum borcanele cu specimene [i cutiile. Nora o lu\ din nou la fug\, iute ca vntul, trecnd orbe[te de pe un culoar pe altul. Dintr-odat\, o form\ masiv\ se materializ\ `n `ntunericul din fa]a ei. Era un mamut. Nora `l recunoscu de `ndat\: mai fusese cndva aici, `mpreun\ cu Puck. Dar `n ce direc]ie era ie[irea? Privind `n jur, `[i d\du seama c\ nu avea [anse s\ scape urm\ritorul avea s\ o ajung\ `n doar cteva clipe. ~[i d\du brusc seama c\ nu-i r\mnea dect un singur lucru de f\cut. ~ntinznd mna spre `ntrerup\toarele din cap\tul culoarului, le ap\s\ dintr-o singur\ mi[care, cufundnd din nou `n `ntuneric labirintul de coridoare. Cu mi[c\ri rapide, pip\i burta lnoas\ a mamutului. {i `l g\si un mner de lemn! Trase, [i trapa de lemn se deschise. ~ncercnd s\ nu fac\ prea mult zgomot, urc\ `n burta `ncins\ [i n\cl\it\ a animalului [i `nchise trapa `n urm\. Apoi a[tept\, ascuns\ `n interiorul uria[ului animal. Aerul duhnea a putregai, a praf, a carne stricat\ [i a ciuperci. Auzi o serie rapid\ de clinchete. Luminile se aprinser\ din nou. O raz\ timid\ intra printr-o gaur\ mic\ din pieptul animalului: o gaur\ prin care circarul s\ poat\ vedea ce se `ntmpla afar\. Nora privi prin gaur\, `ncercnd s\-[i controleze respira]ia rapid\, s\ ]in\ la distan]\ teama care amenin]a s\ pun\ st\pnire pe ea, transformndu-se `n panic\. B\rbatul cu p\l\ria rotund\ st\tea la numai cinci metri distan]\, cu spatele la ea. F\cu, `ncet, o rotire de 360 de grade, privind, ascultnd atent. }inea `n mn\ un instrument ciudat: dou\ mnere de filde[ lustruite, unite `ntre ele de o pnz\ de
257

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

bomfaier sub]ire [i flexibil\, din inox, cu stria]ii minuscule. P\rea s\ fie un vechi instrument chirurgical. B\rbatul apropie mnerele, [i pnza de o]el se `ndoi tremurnd. Privirea i se opri asupra mamutului. Se apropie, cu fa]a cufundat\ `n umbr\. Parc\ ar fi [tiut c\ aici se ascunsese. Nora se `ncord\, preg\tindu-se s\ lupte pn\ la sfr[it. Apoi, la fel de repede cum se apropiase, b\rbatul disp\ru. Domnule Puck? striga o voce. Domnule Puck, am venit. Domnule Puck? Era Oscar Gibbs. Nora a[tept\, prea `ngrozit\ s\ se poat\ mi[ca. Vocea se apropie [i, `n cele din urm\, Oscar Gibbs ap\ru de dup\ col]ul culoarului. Domnule Puck? Unde sunte]i? Cu mna tremurndu-i, Nora deschise trapa [i se l\s\ s\ alunece din burta mamutului. Gibbs se `ntoarse, f\cu un salt `napoi [i r\mase holbndu-se la ea, cu gura c\scat\. L-ai v\zut? strig\ Nora. L-ai v\zut? Pe cine? {i ce f\cea]i acolo? Hei, sngera]i! Nora `[i privi um\rul. Era o pat\ de snge `n locul `n care p\trunsese bisturiul. Gibbs se apropie. Asculta]i, nu [tiu ce f\cea]i [i nici ce se petrece aici, dar cred c-ar fi bine s\ v\ duc la cabinetul medical, bine? Nora scutur\ din cap. Nu. Oscar, trebuie s\ chemi poli]ia imediat. Domnul Puck... Vocea `i pieri pre] de-o clip\. Domnul Puck a fost ucis. {i uciga[ul e aici. ~n muzeu.

MULT VIERMI

UNU

Bill Smithback reu[ise, mai folosindu-se de cte-un nume aici, mai recurgnd la cte-o amenin]are colo, s\ fac\ rost de cele mai bune locuri din sal\. Sala era camera de conferin]e de la One Police Plaza, un spa]iu cavernos, zugr\vit `n culoarea specific\ institu]iei cunoscut\ pretutindeni sub denumirea de verde vom\. Era acum plin\ pn\ la refuz cu echipe de televiziune [i cu jurnali[ti care mai de care mai agita]i. Smithback adora atmosfera electrizant\ a unei conferin]e de pres\ organizate `n mare grab\ dup\ cine [tie ce eveniment `ngrozitor, `n]esat\ de reprezentan]i oficiali [i de ofi]eri de poli]ie care tr\iau cu iluzia c\ puteau conduce [i organiza `n vreun fel New Yorkul. R\mase `n scaunul lui, calm, picior peste picior, cu reportofonul preg\tit, cu microfonul a[ezat `n pozi]ie, privind dispre]uitor agita]ia frenetic\ din jur. {i totu[i, nasul lui de profesionist `i spunea c\ ast\zi ceva mirosea diferit. Sim]ea o senza]ie de team\. Mai mult dect team\ chiar: ceva apropiat de o isterie cu greu st\pnit\. O sim]ise `nc\ de diminea]\ `n metrou, pe str\zile din jurul prim\riei. Aceste trei crime la indigo, una dup\ cealalt\, erau mult prea ciudate. Nimeni nu mai discuta despre nimic altceva. ~ntregul ora[ era pe punctul de-a intra `n panic\. ~ntr-o parte, `l z\ri pe Bryce Harriman, `ncercnd s\ trateze cu un poli]ist care refuza s\-l lase s\ mearg\ mai `n fa]\. Atta preg\tire profesional\ la Facultatea de jurnalism din Columbia irosit\ la New York Post! Ar fi trebuit s\-[i ia o catedr\ lini[tit\ la colegiul pe care-l absolvise [i s\-i `nve]e pe tinerii novici cum s\ realizeze, f\r\ gre[eal\,
261

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

o piramid\ inversat\1. Ce-i drept, tic\losul `i d\duse peste nas cu cea de-a doua crim\ [i mai venise [i cu ideea uciga[ului la indigo, dar, cu siguran]\, nu fusese dect noroc chior. Sau nu? Mul]imea `ncepu s\ se agite. U[ile mari are s\lii de conferin]\ se d\dur\ `n l\turi [i numaidect intr\ un grup de persoane oficiale, urmate de primarul ora[ului New York, Edward Montefiori. Era un b\rbat `nalt [i solid, evident con[tient de faptul c\ toate privirile erau a]intite asupra lui. Se opri [i salut\ din cap cteva cuno[tin]e din mul]ime. Expresia de pe chipul lui reflecta gravitatea momentului. Campania electoral\ pentru prim\ria New Yorkului era `n plin\ desf\[urare. Era impetuos necesar s\ prind\ acest uciga[, s\ pun\ cap\t crimelor la indigo. Ultimul lucru pe care [i-l dorea primarul era s\-i dea adversarului s\u [i mai mult\ ap\ la moar\ pentru clipurile sale televizate, `n care acesta criticase de la bun `nceput lipsa de ac]iune `mpotriva criminalit\]ii a c\rei rat\ era `n cre[tere. Din ce `n ce mai mul]i oameni urcau pe scen\. Purt\toarea de cuvnt a primarului, Mary Hill, o femeie afro-american\ `nalt\ [i extrem de dichisit\; gr\sanul c\pitan de poli]ie Sherwood Custer, `n a c\rui circumscrip]ie `ncepuse toat\ aceast\ tevatur\; comisarul de poli]ie Rocker un b\rbat `nalt, cu o figur\ obosit\ [i `n sfr[it doctorul Frederick Collopy, directorul muzeului, urmat de Roger Brisbane. Smithback sim]i un val de furie cnd `l v\zu pe Brisbane, ar\tnd foarte [ic `n costumul lui gri, parc\ turnat. Brisbane fusese cel care stricase totul `ntre el [i Nora. Chiar [i dup\ tot ce se `ntmplase, dup\ ce descoperise `n mod att de `ngrozitor cadavrul lui Puck, dup\ ce fusese urm\rit\ [i aproape prins\ la rndul ei de Chirurg, tot refuzase s\-l vad\, refuzase s\-l lase s\-i stea al\turi. Uneori, Smithback avea chiar senza]ia c\ Nora `l `nvinov\]ea pe el pentru ce se `ntmplase cu Puck [i cu Pendergast. G\l\gia din `nc\pere devenea asurzitoare. Primarul urc\ pe podium [i ridic\ mna. La acest gest, zgomotul se stinse rapid. Primarul citi o declara]ie pe care o preg\tise `n prealabil, umplnd `nc\perea cu accentul lui de Brooklyn.
1

Modalitate de redactare a unui text jurnalistic constnd `n structurarea celor mai importante informa]ii `n primul paragraf. (n.red.)
262

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Doamnelor [i domnilor reprezentan]i ai presei, `ncepu el. Din vreme `n vreme ora[ul nostru, din cauza m\rimii [i diversit\]ii sale, atrage criminali `n serie. Din fericire, au trecut mul]i ani de cnd n-am mai avut pe cap o asemenea pacoste. Acum `ns\, se pare c\ avem de-a face cu un nou criminal `n serie, un adev\rat psihopat. Trei oameni au fost uci[i `n decursul unei singure s\pt\mni, `n moduri deosebit de violente. De[i, per ansamblu, ora[ul nostru se bucur\ de cea mai sc\zut\ rat\ a criminalit\]ii din toate ora[ele metropolitane din ]ar\ gra]ie eforturilor sus]inute depuse de for]ele noastre responsabile cu ap\rarea legii, [i unei toleran]e zero manifestate vizavi de orice tip de infrac]iune este de la sine `n]eles c\ aceste trei crime constituie un grav semnal de alarm\. Am organizat aceast\ conferin]\ de pres\ pentru a `mp\rt\[i publicului larg m\surile pe care le-am luat `n vederea g\sirii acestui uciga[ [i pentru a r\spunde, att ct ne st\ `n putin]\, `ntreb\rilor pe care le-a]i putea avea vizavi de acest caz [i de aspectele lui s\ spunem senza]ionale. Dup\ cum bine [ti]i, de-a lungul mandatului meu am acordat o aten]ie deosebit\ rela]iilor cu ceilal]i [i ne-am bucurat de o bun\ colaborare cu presa. I-am adus, prin urmare, cu mine pe Karl Rocker, comisar de poli]ie, pe Sherwood Custer, c\pitan de sec]ie, pe directorul Frederick Collopy [i pe vicepre[edintele Roger Brisbane de la Muzeul de Istorie Natural\ din New York, unde a fost descoperit\ ultima crim\. Purt\toarea mea de cuvnt, doamna Mary Hill, v\ va r\spunde la `ntreb\ri. Mai `nti de toate `ns\, `l rog pe domnul comisar Rocker s\ v\ fac\ o scurt\ prezentare a cazului. Se retrase, [i Rocker lu\ microfonul. V\ mul]umesc, domnule primar. Vocea lui joas\ [i care tr\da inteligen]\, uscat\ ca o hrtie de pergament, umplu `nc\perea. Joia trecut\, trupul unei tinere femei, Doreen Hollander, a fost descoperit `n Central Park. Fusese ucis\, [i `n partea de jos a spatelui cineva executase o disec]ie sau o opera]ie chirurgical\ extrem de neobi[nuit\. ~n timpul desf\[ur\rii autopsiei oficiale [i `n vreme ce erau evaluate rezultatele, a avut loc o a doua crim\. O alt\ tn\r\, Mandy Eklund, a fost g\sit\ `n Tompkins Square Park. Analiza
263

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

medicilor legi[ti a ar\tat c\ modul `n care a murit [i violen]ele la care a fost supus\ se potriveau cu detaliile cazului lui Doreen Hollander. {i ieri, trupul unui b\rbat `n vrst\ de cincizeci [i patru de ani, Reinhard Puck, a fost descoperit `n arhivele Muzeului de Istorie Natural\ din New York. Era [eful Departamentului de arhivistic\ al muzeului. Cadavrul prezint\ mutil\ri identice cu cele descoperite pe trupurile doamnelor Eklund [i Hollander. Urm\ o furtun\ de mini ridicate, de strig\te, de gesturi. Comisarul `i potoli pe g\l\gio[i ridicnd ambele mini. Dup\ cum [ti]i, tot `n aceast\ arhiv\ a fost descoperit\ o scrisoare referitoare la un criminal `n serie din secolul al XIX-lea. ~n scrisoare erau descrise mutil\ri asem\n\toare, efectuate sub pretextul unui experiment [tiin]ific de c\tre un anume doctor Leng, `n partea de jos a Manhattanului, cu o sut\ dou\zeci de ani `n urm\. R\m\[i]ele a treizeci [i [ase de indivizi au fost descoperite pe un [antier de pe Catherine Street, probabil locul `n care Leng `[i desf\[urase cndva sordida activitate. Din nou, agita]ie [i strig\te. Primarul interveni din nou. Un articol referitor la aceast\ scrisoare a ap\rut s\pt\mna trecut\ `n New York Times. Autorul articolului descria, `n detaliu, mutil\rile pe care Leng le efectuase asupra victimelor sale acum mai bine de-un secol, precum [i motivul care `l condusese pe autor spre astfel de practici. Ochii primarului se plimbar\ peste mul]ime, oprindu-se, pre] de cteva clipe, asupra lui Smithback. Ziaristul sim]i un fior de mndrie la aceast\ recunoa[tere. Era articolul lui. Acest articol pare s\ fi avut `ns\ un efect mai mult dect nefericit: pare s\ fi stimulat un criminal la indigo. Un psihopat modern. Ce `nseamn\ asta? `ngmfarea lui Smithback disp\ru rapid `n fa]a unui puternic val de indignare. Exper]ii psihologi din cadrul poli]iei mi-au spus c\ noul criminal crede, `n mintea lui bolnav\, c\, omornd oamenii `n acest fel, va reu[i s\ duc\ la `ndeplinire planul pe care Leng l-a `nceput cu un secol `n urm\ [i anume, s\-[i prelungeasc\ durata vie]ii. P\rerea noastr\ este
264

VITRINA DE CURIOZIT|}I

c\ maniera senza]ional\ `n care Times a prezentat `ntreaga poveste l-a `nfl\c\rat pe noul criminal [i l-a `mboldit s\ ac]ioneze. Era strig\tor la cer. Primarul d\dea vina pe el! Smithback privi `n jur [i v\zu c\ privirile multor persoane erau a]intite asupra lui. ~[i reprim\ impulsul de a se ridica s\ protesteze. Scrisese articolul `n calitate de reporter. Fusese pur [i simplu un subiect. Cum `ndr\znea primarul s\-l scoat\ pe el ]ap isp\[itor? Nu `nvinov\]esc pe nimeni `n particular, tun\ mai departe vocea lui Montefiori, dar v-a[ ruga pe dumneavoastr\, doamnelor [i domnilor din pres\, s\ da]i dovad\ de modera]ie `n articolele pe care le publica]i. Deja ne-am ales cu trei crime brutale. Suntem ferm hot\r]i s\ nu mai permitem [i altele. Toate pistele sunt atent urm\rite. S\ sper\m c\ nimeni nu va mai pune `n continuare [i mai multe paie pe foc. V\ mul]umesc. Mary Hill veni la microfon pentru a r\spunde la `ntreb\ri. Mul]imea r\cni, se auzi un muget general `n clipa `n care to]i se ridicar\, gesticulnd frenetic. Smithback r\mase pe scaun, vn\t la fa]\. Se sim]ea agresat. ~ncerc\ s\-[i adune gndurile, `ns\ [ocul [i furia `l f\ceau incapabil s\ se concentreze. Mary Hill r\spundea la prima `ntrebare. Spune]i c\ uciga[ul a efectuat o opera]ie asupra victimelor, `ntreb\ cineva. Ne pute]i da mai multe detalii? ~n principiu, partea inferioar\ a coloanei vertebrale a fost `nl\turat\ la toate cele trei victime, r\spunse `nsu[i comisarul. Se spune c\ ultima opera]ie a fost executat\ chiar `n interiorul muzeului, strig\ un alt reporter. Este adev\rat? Este adev\rat c\ a fost descoperit\ o balt\ mare de snge `n interiorul arhivelor, la mic\ distan]\ de victim\. ~ns\ autopsia [i testele concludente sunt chiar `n aceste momente `n desf\[urare. Pentru a [ti dac\... opera]ia a fost `ntr-adev\r efectuat\ `n acel loc, trebuie s\ a[tept\m rezultatele de la laborator. Am `n]eles c\ [i FBI-ul a fost prezent `n acel loc, strig\ o tn\r\. Ne pute]i da detalii despre natura acestei implic\ri? Aceast\ informa]ie nu este `ntru totul corect\, r\spunse Rocker. Un agent FBI a manifestat un interes personal vizavi de crimele din
265

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

secolul trecut. Totul s-a petrecut neoficial. {i nu are nici o leg\tur\ cu acest caz. Este adev\rat c\ al treilea cadavru a fost g\sit `nfipt `n coarnele unui dinozaur? Comisarul tres\ri u[or. Da, victima a fost g\sit\ fixat\ pe craniul unui triceratops. ~n mod clar, avem de-a face cu un individ cu probleme psihice grave. Dar felul `n care au fost mutilate cadavrele? Este adev\rat c\ doar un chirurg profesionist putea efectua acest tip de disec]ie? Este una dintre pistele pe care le cercet\m. Vreau doar s\ clarific un aspect, spuse un alt reporter. Vre]i s\ spune]i c\ articolul lui Smithback din Times a provocat toat\ aceast\ isterie? Smithback se `ntoarse. Era Bryce Harriman, nenorocitul dracului! Comisarul Rocker se `ncrunt\. Tot ce a spus domnul primar Montefiori a fost... Din nou, primarul interveni: A fost doar un apel la modera]ie. Cu siguran]\, ne dorim ca acel articol s\ nu fi ap\rut. Poate c\ trei oameni ar mai fi fost ast\zi `n via]\. Iar, dup\ p\rerea mea, [i metodele prin care domnul reporter a ob]inut informa]iile prezentate las\ mult de dorit din punct de vedere etic. Dar nu, nu am spus niciodat\ c\ acest articol a provocat crimele. Alt reporter: Nu cumva este o diversiune, domnilor, s\ da]i vina pe un reporter care pur [i simplu [i-a f\cut meseria? Smithback `n\l]\ gtul. Cine era? Trebuia s\-i dea b\iatului \stuia o bere. Nu am spus asta. Am spus doar... Dar, cu siguran]\, a]i insinuat c\ articolul a fost cauza crimelor. Trebuia s\-i fac\ cinste [i cu o bere, [i cu o cin\. Uitndu-se `n jur, Smithback v\zu c\ privirile care se-ntorceau spre el erau acum pline de compasiune. Primarul f\cuse o gre[eal\ atacndu-l pe el, atacase implicit `ntreaga pres\. Harriman `[i tr\sese singur un glon] `n picior aducnd subiectul `n discu]ie. Sim]i c\ prindea curaj. Acum, trebuiau s\-l bage `n seam\. Neap\rat.
266

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Putem trece la urm\toarea `ntrebare, v\ rog? continu\ Mary Hill. Ave]i vreun suspect? Am primit o descriere foarte clar\ a `nf\]i[\rii generale a suspectului, spuse comisarul Rocker. Un b\rbat caucazian, `nalt cam de un metru optzeci, unu nou\zeci, `mbr\cat cu o mantie neagr\, de mod\ veche, [i cu p\l\rie cu boruri rotunde, a fost v\zut `n arhiv\ `n jurul orei la care a fost g\sit cadavrul domnului Puck. Un b\rbat `mbr\cat asem\n\tor, cu o umbrel\ `nalt\ sau cu un baston, a fost v\zut, de asemenea, `n vecin\tatea locului celei de-a doua crime. M\ tem `ns\ c\ nu v\ pot oferi mai multe detalii. Smithback se ridic\ [i-[i flutur\ mna. Mary Hill `l ignor\. Domni[oar\ Perez, de la New York. ~ntrebarea dumneavoastr\ v\ rog. Am o `ntrebare pentru doctorul Collopy, directorul muzeului. Domnule, crede]i c\ uciga[ul poreclit de pres\ Chirurgul este un angajat al muzeului? Asta avnd `n vedere c\ ultima victim\ pare s\ fi fost ucis\ [i disecat\ `n interiorul institu]iei dumneavoastr\. Collopy `[i drese vocea [i f\cu un pas `n fa]\. Cred c\ poli]ia investigheaz\ aceast\ pist\, spuse el cu o voce atent controlat\. Dar pare mai mult dect improbabil. To]i angaja]ii no[tri sunt supu[i acum unor investiga]ii foarte minu]ioase, li se realizeaz\ un profil psihologic [i sunt foarte atent testa]i pentru a depista un eventual consum de droguri. {i a[ dori s\ subliniez faptul c\ `nc\ nu s-a dovedit c\ ultima crim\ a avut cu adev\rat loc `n muzeu. Mul]imea izbucni din nou `n timp ce Hill se uita dup\ alte `ntreb\ri. Smithback striga [i d\dea din mini odat\ cu ceilal]i. Isuse, doar nu puteau s\-l ignore! Domnule Diller, de la Newsday, `ntrebarea dumneavoastr\, v\ rog. Ba da, chiar `l evita, cotoroan]a! A[ vrea s\ adresez `ntrebarea mea domnului primar. Domnule primar, cum se face c\ situl de pe Catherine Street a fost `n mod irecuperabil distrus? Nu era un sit de o importan]\ istoric\ major\? Primarul p\[i `n fa]\. Nu. Nu avea semnifica]ie istoric\...
267

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Nu avea semnifica]ie istoric\? Cel mai feroce criminal `n serie din istoria na]iunii? Domnule Diller, conferin]a de ast\zi se refer\ la crimele din zilele noastre. V\ rog s\ nu amestec\m cele dou\ aspecte. Nu am avut nici un motiv legal s\ oprim construc]ia unei cl\diri de o sut\ de milioane de dolari. Oasele [i r\m\[i]ele au fost fotografiate, studiate de medicii legi[ti [i conservate pentru analize suplimentare. Nu s-a putut face nimic mai mult. Nu cumva din cauz\ c\ Moegen Fairhaven este un sus]in\tor major al campaniei dumneavoastr\...? Urm\toarea `ntrebare, strig\ Hill. Smithback se ridic\ `n picioare [i strig\: Domnule primar, de vreme ce tot s-au f\cut insinu\ri incriminatoare... Doamna Epstein de la WNBC! strig\ Mary Hill, acoperindu-l cu vocea ei puternic\. O jurnalist\ sl\bu]\ se ridic\ ]innd `n mn\ un microfon, cu un cameraman `n spatele ei. M\ scuza]i! strig\ Smithback, profitnd de acalmia temporar\. Doamn\ Epstein, de vreme ce am fost personal atacat, `mi permite]i s\ r\spund? Renumita realizatoare de [tiri nu ezit\ nici m\car o clip\. Desigur, spuse ea gra]ioas\, `ntorcndu-se spre cameraman pentru a se asigura c\ acesta `nregistra totul. A[ dori s\ adresez `ntrebarea mea domnului Brisbane, continu\ Smithback f\r\ s\ se opreasc\. Domnule, de ce a]i interzis accesul la scrisoarea care a provocat toat\ aceast\ nebunie, precum [i la restul obiectelor care au f\cut parte din colec]ia lui Shottum? Sper c\ muzeul nu `ncearc\ s\ ascund\ ceva, nu-i a[a? Brisbane se ridic\ de pe scaun cu un zmbet relaxat. Ctu[i de pu]in. Aceste materiale au fost doar `nl\turate temporar pentru conservare. Este o procedur\ standard a muzeului. ~n orice caz, scrisoarea asta a inspirat deja un criminal ar fi un gest iresponsabil s-o facem public\ `n acest moment. Iar materialele sunt `n continuare disponibile investigatorilor califica]i.
268

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Nu este adev\rat c\ a]i `ncercat s\ `mpiedica]i anumi]i angaja]i ai muzeului s\ lucreze la acest caz? Deloc. Am cooperat tot timpul. Pute]i cerceta registrele, ca s\ v\ convinge]i. La dracu! Smithback `ncerc\ s\-[i adune gndurile. Domnule Brisbane... Domnule Smithback, sunte]i amabil s\ v\ l\sa]i [i colegii s\ adreseze `ntreb\ri? zise Mary Hill, spintecnd din nou aerul cu vocea ei puternic\. Nu! strig\ Smithback, strnind rsete. Domnule Brisbane, nu este adev\rat c\ Moegen Fairhaven, care a donat anul trecut muzeului suma de dou\ milioane de dolari ca s\ nu mai men]ion\m faptul c\ domnul Fairhaven este membru al consiliului dumneavoastr\ de administra]ie a f\cut presiuni asupra muzeului s\ opreasc\ aceast\ investiga]ie? Brisbane se `nro[i la fa]\, [i Smithback `[i d\du seama c\, de data asta, lovitura mersese la ]int\. Aceasta este o acuza]ie iresponsabil\. Dup\ cum am spus, am cooperat de la bun `nceput... A[adar, nega]i c\ a]i amenin]at-o pe angajata Nora Kelly? C\ i-a]i interzis s\ se mai ocupe de acest caz? Nu uita]i, domnule Brisbane, c\ nu am auzit `nc\ declara]ia Norei Kelly. Cea care a g\sit cadavrul celei de-a treia victime, ]in s\ adaug , [i care a fost la rndul ei fug\rit\ [i aproape ucis\ de Chirurg. Insinuarea clar\ era c\ Nora Kelly ar fi putut avea de spus ceva ce nu s-ar fi potrivit cu declara]iile lui Brisbane. Chipul lui Brisbane se `ntunec\ `n clipa cnd `[i d\du seama c\ fusese `ncol]it. Refuz s\ r\spund la asemenea `ntreb\ri provocatoare. Lng\ Brisbane, Collopy p\rea foarte ab\tut. Smithback se sim]ea triumf\tor. Domnule Smithback, spuse t\ios Mary Hill, a]i terminat de monopolizat aceast\ conferin]\? ~n mod evident, crimele din secolul al XIX-lea nu au nici o leg\tur\ cu cele din ziua de azi, `n afar\ de faptul c\ au fost folosite drept surs\ de inspira]ie. {i de unde [ti]i asta? strig\ Smithback, acum sigur de triumf.
269

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

De aceast\ dat\, primarul se `ntoarse spre el. Sugera]i cumva, domnule, spuse el pe un ton glume], c\ doctorul Leng este `nc\ `n via]\ [i c\-[i vede `n continuare de treab\? Rsetele umplur\ `nc\perea. Ctu[i de pu]in... Atunci, te sf\tuiesc s\ stai jos, prietene. Smithback se a[ez\, `nv\luit de r\sunetul rsetelor, sim]indu-[i scurtul triumf zdrobit. Lovise, ce-i drept, dar [tiuser\ s\ riposteze. Pe m\sur\ ce `ntreb\rile continuau, Smithback `[i d\du seama ce `nsemna faptul c\ adusese `n discu]ie numele Norei `n cadrul conferin]ei de pres\. Apoi, de data asta mult mai repede, `[i d\du seama [i de reac]ia pe care ea urma s\ o aib\.

DOI

Doyers Street era o alee scurt\ [i `ngust\ la marginea de sud-est a cartierului Chinatown. O aglomera]ie de ceain\rii [i magazine de fructe [i legume se `ntindeau `n cap\tul `ndep\rtat, `mpodobite cu firme str\lucitoare de neon, `n limba chinez\. Nori `ntuneca]i se `ngr\m\deau pe cer, [i vntul m\tura hrtiile [i frunzele de pe trotuare. Se auzeau tunete `n dep\rtare. Se apropia furtuna. OShaughnessy se opri `n capul aleii p\r\site, cu Nora lng\ el. Tremura, att de frig, ct [i de team\. ~l vedea pe poli]ist m\surnd din priviri trotuarul, cu ochii larg deschi[i, `n alert\, c\utnd orice posibile pericole [i asigurndu-se `n permanen]\ c\ nu fuseser\ urm\ri]i. Num\rul nou\zeci [i nou\ este chiar `n mijlocul blocului, spuse el cu vocea cobort\. Cl\direa de c\r\mid\ de acolo. Nora privi `n direc]ia indicat\. Era o cl\dire `ngust\, ca toate celelalte: o structur\ cu trei niveluri, din c\r\mid\ de un vedere murdar. E[ti sigur\ c\ nu vrei s\ intru cu tine? o `ntreb\ OShaughnessy. Cred c\ ar fi mai bine s\ r\mi aici [i s\ supraveghezi strada. OShaughnessy d\du din cap, apoi se strecur\ `n umbra unui toc de u[\. Nora trase aer `n piept [i p\[i `nainte. Plicul sigilat cu banii lua]i din banc\, din contul lui Pendergast, `i atrna `n geant\ ca o greutate de plumb. Tres\ri din nou, privi `n susul [i-n josul str\zii `ntunecate, `ncercnd s\-[i p\streze calmul.
271

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Atacul asupra ei [i uciderea brutal\ a lui Puck schimbaser\ totul. ~i dovediser\ c\ nu avea de-a face cu ni[te simple crime de odinioar\ pe care un psihopat le copia acum. Totul fusese planificat cu grij\. Uciga[ul avea acces la spa]iile private ale muzeului. Folosise vechea ma[in\ de scris a lui Puck ca s\ redacteze biletul [i s-o ademeneasc\ `n\untrul arhivei. O urm\rise cu un calm `nsp\imnt\tor. ~i sim]ise prezen]a la doar c]iva centimetri distan]\ de ea. Sim]ise chiar [i arsura bisturiului. Nu, \sta nu era un nebun: era cineva care [tia exact ce f\cea [i de ce. Oricare ar fi fost leg\tura dintre vechile crime [i cele noi, povestea asta trebuia s\ `nceteze. Dac\ putea face ceva, orice, ca s\ opreasc\ uciga[ul, Nora era dispus\ s\ `ncerce. Existau r\spunsuri `n spatele u[ii de pe Doyers Street num\rul 99. {i era hot\rt\ s\ le g\seasc\. Gndul `i zbur\ la `nfior\toarea urm\rire, `n special la str\lucirea bisturiului `n mna Chirurgului, `ndreptndu-se spre ea mai iute dect un [arpe. Era o imagine de care nu putea s\ scape. Urmase apoi nesfr[itul interogatoriu al poli]iei. Dup\ care se dusese la Pendergast la spital [i-i spusese c\ se r\zgndise `n leg\tur\ cu apartamentul de pe Doyers Street. Pendergast fusese alarmat s\ afle despre atac, nu voise s-o lase s\-l ajute, la `nceput, dar Nora nu era dispus\ s\ stea la discu]ii. Cu sau f\r\ el, era hot\rt\ s\ mearg\ pe Doyers. ~n cele din urm\, Pendergast acceptase: cu condi]ia ca OShaughnessy s\ o `nso]easc\ `n permanen]\. {i aranjase s\ primeasc\ un pachet mare de bani. Urc\ treptele pn\ la u[a principal\, preg\tindu-se pentru sarcina care o a[tepta. Observ\ c\ numele apartamentelor de pe interfon erau scrise `n chinez\. Ap\s\ `n dreptul num\rului 1. O voce `i r\spunse `n chinez\. Sunt persoana interesat\ s\ `nchirieze apartamentul de la subsol, spuse Nora. Yala electric\ se deschise cu un bzit. Nora `mpinse u[a [i se trezi `ntr-un coridor luminat de neoane. O scar\ `ngust\ urca `n partea dreapt\. ~n cap\tul holului se auzea o u[\ pe care cineva o descuia [i o tot descuia, p\rnd s\ nu mai termine. ~n cele din urm\, u[a se deschise, [i ap\ru un b\rbat coco[at [i cu o expresie
272

VITRINA DE CURIOZIT|}I

deprimat\, `mbr\cat `n maiou [i o pereche de pantaloni largi, privind-o din cap\tul holului. Nora se apropie de el. Domnul Ling Lee? B\rbatul d\du din cap [i-i ]inu u[a deschis\. Nora intr\. ~n spatele u[ii se deschidea o camer\ de zi, `n care se vedeau o canapea verde, o mas\ de plastic, cteva scaune pliabile [i un basorelief complicat, sculptat `n ro[u [i auriu, montat pe perete, `nf\]i[nd o pagod\ [i ni[te copaci. Un candelabru, mult prea mare pentru spa]iul existent, domina `ntreaga `nc\pere. Tapetul era lila, mocheta ro[u cu negru. Lua]i loc, spuse b\rbatul cu voce slab\, obosit\. Nora se a[ez\, sim]ind, cu o oarecare panic\, cum se cufund\ `n canapea. Cum aflat de apartament acesta? `ntreb\ Lee. Nora `[i d\dea seama, dup\ expresia lui, c\ nu era prea `ncntat s\ o vad\. ~i servi povestea deja preg\tit\. Mi-a spus o doamn\ care lucreaz\ la Citibank, la cteva str\zi de aici. Care doamn\? `ntreb\ Lee [i mai t\ios. ~n Chinatown, `i explicase Pendergast, cea mare parte a proprietarilor le `nchiriau apartamentele numai alor lor. Nu [tiu cum o cheam\. Unchiul meu mi-a spus s\ vorbesc cu ea, a zis c\ [tie unde pot s\ g\sesc un apartament `n zon\. {i ea mi-a spus s\ v\ sun. Unchiul dumneavoastr\? Da. Unchiul Huang. E de la DHCR1. Aceast\ nou\ informa]ie fu primit\ cu o t\cere demoralizant\. Pendergast se gndise c\, dac\ spunea c\ avea o rud\ de na]ionalitate chinez\, o s\-i fie mai u[or s\ ob]in\ apartamentul. {i dac\ aceast\ rud\ lucra la DHCR, cu att mai bine. Numele dumneavoastr\?
1

Department of Housing and Community Renewal Departamentul pentru Locuin]e [i Re`nnoire a Comunit\]ii (n.tr.)
273

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Betsy Winchell. Nora remarc\ o prezen]\ masiv\ [i `ntunecat\ venind din buc\t\rie `n u[a sufrageriei. Era, dup\ cum se p\rea, so]ia lui Lee, cu bra]ele `ncruci[ate la piept, de trei ori ct b\rbat\-s\u, cu o expresie foarte sever\. Mi-a]i spus la telefon c\ apartamentul este disponibil. Sunt preg\tit\ s\-l iau chiar acum. V\ rog s\ mi-l ar\ta]i. Lee se ridic\ de la mas\ [i se uit\ la nevast\-sa. Femeia-[i strnse [i mai mult bra]ele la piept. Veni]i cu mine, spuse b\rbatul. Se `ntoarser\ `n hol, ie[ir\ pe u[a din fa]\ [i coborr\ sc\rile. Nora arunc\ iute o privire `n jur, `ns\ OShaughnessy nu se vedea pe nic\ieri. Lee scoase o cheie, deschise u[a apartamentului de la subsol [i aprinse luminile. Nora intr\ `n urma lui. B\rbatul `nchise u[a [i `ncuie, cu gesturi ostentative, nu mai pu]in de patru yale. Era un apartament posomort, lung [i `ntunecat. Singura fereastr\ era un p\trat mic, cu gratii, lng\ u[a de la intrare. Pere]ii erau din c\r\mid\ pictat\ gri acum, de[i se vedea c\ fuseser\ cndva albi , iar podeaua era acoperit\ cu dale vechi de c\r\mid\, cr\pate [i ciobite. Nora le examin\ cu interes profesional. Fuseser\ a[ezate acolo, dar nu erau cimentate. Ce era dedesubt? P\mnt? Nisip? Beton? La ct de denivelat\ [i de umed\ era podeaua, existau toate [ansele s\ fi fost a[ezate direct pe p\mnt. Buc\t\ria [i dormitorul `n spate, spuse Lee, f\r\ s\ mai catadicseasc\ s\ o conduc\. Nora se `ndrept\ spre partea din spate a apartamentului. G\si o buc\t\rie `nghesuit\, care d\dea `nspre dou\ dormitoare `ntunecate [i o baie. Nu exista nici o debara. O fereastr\ am\rt\ de pe peretele din spate permitea unei raze palide de lumin\ s\ p\trund\ printr-o aerisire, trecnd printre barele groase de o]el. Nora se `ntoarse la intrare. Lee examina `ncuietoarea u[ii. Trebuie repar yal\, zise el pe un ton plin de importan]\. Mult tlhari `ncearc\ intre. Ave]i multe spargeri? Lee d\du vrtos din cap.
274

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Oh, da. Mult tlhari. Foarte periculos. Chiar a[a? Mult tlhari. Mult criminali. Cl\tin\ trist din cap. Ei, cel pu]in apartamentul pare destul de sigur. Nora ascult\. Plafonul p\rea s\ izoleze destul de bine fonic cel pu]in ea una nu auzea nimic de deasupra. Cartier nu sigur pentru fat\. ~n fiecare zi crim\, jaf, viol. Nora [tia c\, `n ciuda aspectului s\u mai pu]in ortodox, Chinatown era unul dintre cele mai sigure cartiere din New York. Nu-mi fac griji, spuse ea. Multe reguli pentru apartament, spuse Lee, `ncercnd o alt\ pist\. Chiar a[a? Nu muzic\. Nu zgomot. Nu b\rbat noaptea. Lee p\rea s\ fac\ mari eforturi s\ g\seasc\ tot felul de pretexte care nu ar fi fost pe placul unei tinere fete. Nu fumat. Nu b\ut. F\cut curat fiecare zi. Nora ascult\, dnd aprobator din cap. Foarte bine. Sun\ perfect. ~mi place un loc curat [i lini[tit. {i nu am nici un prieten. Cu un sentiment de furie, `[i aminti de Smithback [i de faptul c\ o b\gase `n toat\ dandanaua asta `n clipa cnd publicase articolul. Pn\ `ntr-un anumit punct, Smithback fusese, `ntr-adev\r, responsabil pentru declan[area crimelor la indigo. {i ieri mai avusese `nc\ tupeul s\-i men]ioneze numele la conferin]a de pres\ a primarului, s\ i-l strige `n gura mare ca s\-l aud\ `ntregul ora[. Era sigur\ c\, dup\ cele petrecute la arhiv\, cariera ei la muzeu era [i mai precar\ dect pn\ atunci. Utilit\]i nu incluse-n pre]. Desigur. Nu aer condi]ionat. Nora d\du din cap. Lee p\rea s\ fi r\mas `n pan\ de idei; apoi chipul i se lumin\ dintr-odat\. Dup\ sinucidere, nu permis arme `n apartament.
275

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Sinucidere? Fat\ tn\r\ spnzurat aici. La fel vrst\ cu dumneavoastr\. S-a spnzurat? Parc\ ai spus ceva de-o arm\. B\rbatul p\ru `ncurcat pre] de-o clip\. Apoi, chipul i se lumin\ din nou. Spnzurat, dar nu mers. Apoi `mpu[cat. ~n]eleg. Luase `n calcul mai multe variante. Ca dumneavoastr\, nu prieten. Foarte trist. Ce groaznic! ~ntmplat chiar aici, spuse Lee ar\tnd spre buc\t\rie. Nu g\sit cadavru trei zile. Miros urt. ~[i d\du ochii peste cap [i ad\ug\ pe un ton ct putu mai dramatic: Mult viermi! ~ngrozitor! spuse Nora, apoi zmbi. Dar apartamentul este perfect. ~l iau. Expresia deprimat\ a lui Lee se accentu\, dar nu spuse nimic. Nora `l urm\ `napoi `n apartamentul lui. Se a[ez\ din nou pe canapea, f\r\ s\ mai a[tepte s\ fie invitat\. Nevasta era `nc\ acolo, o prezen]\ formidabil\ `n u[a buc\t\riei. Avea fa]a schimonosit\ `ntr-o expresie care tr\da un amestec de suspiciune [i dezaprobare. Bra]ele `ncruci[ate `i ar\tau ca dou\ h\lci de [unc\. B\rbatul se a[ez\ [i el, deloc fericit. Deci, spuse Nora, s\ `ncheiem afacerea. Vreau s\ `nchiriez apartamentul. ~mi trebuie imediat. Ast\zi. Chiar acum. Trebuie verific recomand\ri, r\spunse `ncet Lee. Nu am timp [i sunt dispus\ s\ pl\tesc bani ghea]\. Am nevoie de apartament `n seara asta, altfel nu am unde s\ dorm. ~n timp ce vorbea, scoase din geant\ plicul de la Pendergast. B\g\ mna `n\untru [i scoase o c\r\mid\ de bancnote de o sut\ de dolari. La vederea banilor, so]ia scoase un sunet puternic de dezaprobare. Lee `ns\ nu r\spunse. R\m\sese cu privirea fixat\ asupra banilor. Am aici chiria pentru prima lun\, pentru ultima lun\ [i o garan]ie, echivalentul chiriei pe o lun\. Nora arunc\ banii pe masa de plastic. {ase mii [ase sute de dolari. Bani ghea]\. Adu contractul!
276

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Apartamentul era `ngrozitor, [i chiria de-a dreptul scandaloas\, acesta fiind probabil motivul pentru care nimeni nu-l `nchiriase pn\ acum. Nora spera ca Lee s\ nu poat\ rezista `n fa]a teancului de bani ghea]\. Nevasta arunc\ un alt comentariu t\ios. Lee `ns\ o ignor\. Se duse `n camera din spate, de unde se `ntoarse cteva clipe mai trziu [i-i puse `n fa]\ dou\ contracte. Erau `n chinez\. Urm\ un moment de t\cere. Trebuie recomand\ri, spuse apatic\ so]ia, trecnd pe englez\, ca s-o `n]eleag\ [i Nora. Trebuie verificat. Nora nu o lu\ `n seam\. Unde semnez? Acolo, `i indic\ b\rbatul. Nora semn\ Betsy Winchell, cu o mul]ime de `nflorituri, pe ambele contracte, apoi ad\ug\ un fel de chitan]\ scris\ de mn\: 6 600 de dolari primi]i de domnul Ling Lee. O s\ mi-l traduc\ unchiul Huang. Sper, pentru binele dumitale, c\ nu-i nimic ilegal `n\untru. Acum, semneaz\ dumneata. Mai `nti chitan]a. Nevasta scoase un sunet ascu]it. Lee `[i semn\ numele `n chinez\, obiec]iile nevestei avnd parc\ asupra lui efectul opus. Acum vreau cheile, [i am terminat. Trebuie fac copie dup\ chei. Cheile! E apartamentul meu acum. Fac eu copii, pe cheltuiala mea. Trebuie s\ `ncep s\ m\ mut numaidect. Lee `i `ntinse cheile f\r\ prea mare tragere de inim\. Nora le lu\, `mp\turi un contract [i-l b\g\ `n buzunar, apoi se ridic\. V\ mul]umesc foarte mult, spuse ea vesel\, `ntinznd mna. Lee i-o strnse f\r\ vlag\. ~n timp ce u[a se `nchidea `n urma ei, Nora auzi o nou\ serie de proteste ascu]ite venite din partea nevestei. {i, de data asta, p\rea c\ aveau s\ dureze mult\ vreme.

TREI

Nora se `ntoarse imediat `n apartamentul de la subsol. OShaughnessy ap\ru lng\ ea `n clipa cnd descuie u[a. Se strecurar\ `mpreun\ `n camera de zi, [i Nora trase numaidect toate z\voarele [i `ncuie toate yalele. Apoi trecu la fereastra cu z\brele. La ambele capete, ie[eau dou\ cuie de care cineva atrnase probabil cndva o draperie. Nora `[i scoase haina [i o ag\]\ `n cele dou\ cuie, blocnd vederea din exterior. Dr\gu] loc, mri OShaughnessy pufnind. Parc\ ar fi scena unei crime. Nora nu-i r\spunse. Privea concentrat\ podeaua, gndindu-se deja cum s\ desf\[oare s\p\turile. ~n timp ce OShaughnessy cerceta apartamentul, Nora d\du ocol camerei de zi, examinnd podeaua, `mp\r]ind-o `n sectoare, calculndu-[i strategia de atac. Apoi `ngenunche [i, sco]nd un briceag dintr-un buzunar pe care fratele ei, Skip, i-l d\ruise `n ziua cnd `mplinise [aisprezece ani [i de care nu se desp\r]ea niciodat\ , strecur\ lama printre marginile a dou\ c\r\mizi. ~ncet [i cu mare aten]ie, `nl\tur\ straturile de mizerie [i de cear\ de pe pardoseal\. Balans\ cu]itul `n spate [i-n fa]\ `ntre cele dou\ c\r\mizi, dezlipind `nceti[or pietrele. Apoi, `ncetul cu `ncetul, `ncepu s\ lucreze de jur `mprejurul c\r\mizii aflate cel mai aproape de ea. ~n cteva clipe, aceasta era desprins\. Nora o trase din loca[ul ei.
278

VITRINA DE CURIOZIT|}I

P\mnt. Mirosul de umezeal\ `i umplu n\rile. Ap\s\ cu degetul: rece, umed, un pic noroios. ~mpunse cu briceagul. P\mntul era compact, `ns\ moale, f\r\ pietre. Perfect. ~[i `ndrept\ spatele [i se uit\ `n jur. OShaughnessy st\tea `n apropierea ei, privind-o curios. Ce faci? `ntreb\ el. Verific ce e sub podea. {i? E doar p\mnt. Nu ciment. {i asta-i bine? E fantastic. Dac\ spui tu... Puse c\r\mida `napoi la locul ei [i se ridic\. Se uit\ la ceas. Era ora trei, vineri dup\-amiaz\. Muzeul se `nchidea peste dou\ ore. Se `ntoarse spre OShaughnessy. Ascult\, Patrick, trebuie s\ te rog s\ te duci la biroul meu de la muzeu [i s\-mi aduci echipamentul de care am nevoie. OShaughnessy cl\tin\ din cap. Nici vorb\. Pendergast mi-a spus s\ r\mn `n permanen]\ cu tine. {tiu [i eu asta. Dar acum sunt aici, `n siguran]\. Sunt pe pu]in cinci `ncuietori pe u[a aia, [i n-am de gnd s\ plec nic\ieri. Sunt mult mai `n siguran]\ aici dect dac\ a[ ie[i pe strad\. ~n plus, uciga[ul [tie unde lucrez. Crezi c\-i o idee mai bun\ s\ m\ duc eu, [i tu s\ r\mi aici? Dar de ce e musai s\ mearg\ cineva? De ce atta grab\? Nu putem a[tepta pn\ iese Pendergast din spital? ~l privi fix `n ochi. Ceasul tic\ie, Patrick. {i un uciga[ e `n libertate. OShaughnessy se uit\ la ea. Ezit\. Nu ne permitem s\ pierdem nici o secund\. Sper c\ n-ai de gnd s\-mi faci probleme. ~mi trebuie uneltele alea, [i-mi trebuie ct mai repede. ~n continuare, OShaughnessy ezita. Nora sim]i c\ `ncepea s\ se enerveze.
279

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Du-te odat\! Te rog! OShaughnessy oft\. ~nchide bine u[a `n urma mea, [i, orice-ar fi, nu deschide nim\nui. Nici proprietarului, nici pompierilor, nici lui Mo[ Cr\ciun. Doar mie. ~mi promi]i? Nora d\du din cap. Promit. Bine. M\ `ntorc ct pot de repede. Nora `ntocmi repede o list\ cu obiectele de care avea nevoie, `i explic\ lui OShaughnessy de unde s\ le ia [i `nchise apoi cu mare grij\ u[a `n urma lui, estompnd astfel sunetul furtunii care se pornea afar\. Se `ndep\rt\ `ncet de u[\ [i analiz\ `nc\perea cu o privire cercet\toare, oprindu-se `n cele din urm\ la podeaua de c\r\mid\. Cu o sut\ de ani `n urm\, Leng, orict ar fi fost el de genial, nu avea cum s\ anticipeze stadiul la care avea s\ ajung\ arheologia. Inten]iona s\ excaveze situl cu cea mai mare grij\, s\-i expun\ vechiul laborator strat dup\ strat, lucrnd cu toat\ aten]ia [i cu priceperea de care era `n stare, ca s\ descopere pn\ [i cea mai mic\ dovad\. {i aveau s\ fie dovezi, Nora era sigur\ de asta. Nu exista niciodat\ un sit arheologic sterp. Oamenii oriunde se duceau, orice f\ceau l\sau `ntotdeauna semne ale trecerii lor. Nora `[i scoase briceagul, `ngenunche [i, din nou, `ncepu s\ strecoare lama `ntre dou\ c\r\mizi. Dintr-odat\, se auzi un tunet, mai tare dect toate cele de pn\ atunci; se opri, sim]ind cum inima `ncepea s\-i bat\ nebune[te. F\cu eforturi s\ se controleze, scuturnd cu putere din cap. Nici un criminal n-avea s-o `mpiedice s\ descopere ce se ascundea dedesubtul acestei podele. Se gndi, pre] de-o clip\, ce ar fi zis Brisbane dac\ ar fi [tiut ce f\cea ea `n acele momente. Mai duc\-se dracului! `[i zise. ~ntoarse briceagul `n mn\ [i `l `nchise cu un oftat. De cnd `[i `ncepuse meseria, dezgropase [i catalogase oase umane f\r\ s\ `ncerce nici cea mai mic\ emo]ie f\r\ a sim]i vreo leg\tur\ cu b\trnele schelete, f\r\ s\ le perceap\ ca pe ni[te fiin]e umane, cndva vii. ~ns\ Mary Greene schimbase toate astea. Acolo, `n fa]a casei bietei fete, Pendergast o f\cuse s\ con[tientizeze, a[a, dintr-odat\, c\ Mary Green
280

VITRINA DE CURIOZIT|}I

fusese o f\ptur\ cu o via]\ scurt\ [i nefericit\ [i cu o moarte cumplit\. Pentru prima dat\, Nora sim]ea c\ scosese de sub p\mnt, c\ atinsese oasele unei fiin]e pe care o putea `n]elege, pentru care putea plnge. Din ce `n ce mai mult, povestea lui Pendergast despre Mary Greene punea st\pnire pe ea, `n ciuda eforturilor Norei de a men]ine o deta[are profesional\. Iar acum, fusese ea `ns\[i la un pas de a-i `mp\rt\[i soarta bietei fete. Devenise ceva personal. Foarte personal. Gndurile `i fur\ `ntrerupte de o rafal\ de vnt care izbi u[a, apoi de un nou tunet, de data asta mai `ndep\rtat. Nora se ridic\ `n genunchi, deschise din nou briceagul [i `ncepu s\ rcie cu hot\rre c\r\mizile de sub picioare. O a[tepta o noapte lung\.

PATRU

Vntul zgl]ia din ]]ni u[a mncat\ de vreme, [i, din cnd `n cnd, lic\rul fulgerelor [i bubuitul tunetelor p\trundeau `n `nc\pere. Acum c\ OShaughnessy se `ntorsese, cei doi lucrau `mpreun\. Ofi]erul d\dea la o parte p\mntul, Nora se concentra s\ scoat\ la iveal\ detaliile. Lucrau la lumina unui singur bec g\lbui. Mirosul de putregai [i de igrasie umplea `nc\perea. Aerul era `nchis, umed [i `n\bu[itor. F\cuse o gaur\ de patru metri p\tra]i `n podeaua din camera de zi. ~mp\r]ise cu grij\ suprafa]a [i `ncepuse excavarea, s\pnd fiecare metru `n parte la alt nivel, strategie care-i permitea s\ urce [i s\ coboare `n groapa din ce `n ce mai adnc\. C\r\mizile scoase din podea erau frumos aranjate lng\ perete. U[a care d\dea `n buc\t\rie era deschis\, [i prin ea se vedea o gr\mad\ mare de p\mnt, strns\ `n mijlocul camerei pe o folie groas\ de plastic. Lng\ aceasta, era o folie mai mic\, pe care fuseser\ a[ezate, `n pungu]e, obiectele g\site `n timpul s\p\turilor. ~n cele din urm\, Nora se opri [i-[i a[ez\ lop\]ica deoparte. ~[i scoase casca de protec]ie, `[i [terse fruntea cu dosul palmei, apoi puse casca la loc. Era trecut bine de miezul nop]ii, [i se sim]ea epuizat\. Excavarea, `n punctul cel mai de jos, cobora la mai bine de un metru [i dou\zeci de centimetri: mult\ munc\. {i era foarte greu s\ lucrezi `n ritmul \sta dnd totodat\ dovad\ de profesionalism. Se `ntoarse spre OShaughnessy. Ia o pauz\! Vreau s\ examinez profilul solului.
282

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Era [i timpul. ~[i `ndrept\ spatele, sprijinindu-se `n lopat\. Avea fruntea leoarc\ de sudoare. Nora lumin\ cu lanterna zidul de p\mnt pe care `l expuseser\, examinndu-l de parc\ ar fi citit o carte. Din cnd `n cnd, mai rcia pu]in cu lop\]ica pentru a vedea mai bine. La suprafa]\ era un strat curat, gros cam de zece centimetri a[ezat, f\r\ `ndoial\, ca baz\ pentru podeaua de c\r\mid\, mai recent pus\. Urma apoi un strat cam de un metru de p\mnt mai aspru, `n care g\siser\ cioburi de oale [i por]elanuri datnd din perioada de dup\ 1910. Nu v\zuse `nc\ nimic ce ar fi putut s\ apar]in\ laboratorului lui Leng cel pu]in, nimic evident. Totu[i, etichetase [i `mpachetase totul, ca la carte. Sub p\mntul aspru, d\duser\ peste un strat ce con]inea tot felul de gunoaie, haine putrezite, buc\]i de vase de lut, oase pentru sup\ [i scheletul unui cine: resturi de pe vremea cnd locul fusese un maidan. Sub acestea, urma un strat de c\r\mizi. OShaughnessy se `ntinse [i-[i frec\ spatele. De ce trebuie s\ s\p\m att de adnc? ~n majoritatea ora[elor vechi, nivelul solului se `nal]\ cu o rat\ fix\ `n decursul timpului, `n New York rata este de trei sferturi de metru la fiecare sut\ de ani. Ar\t\ spre fundul g\urii. Pe atunci, \sta era solul. A[adar, c\r\mizile astea sunt podeaua pivni]ei originale? A[a cred. Podeaua laboratorului. Laboratorul lui Leng. {i totu[i, g\siser\ prea pu]ine indicii. Erau foarte pu]ine resturi, ca [i cnd cineva m\turase cu grij\ podeaua. D\duse peste ni[te cioburi de sticl\ `ndesate `n cr\p\tura unei c\r\mizi. Un v\trai vechi [i ni[te c\rbuni, un nasture, un bilet de troleibuz putrezit [i `nc\ vreo alte cteva m\run]i[uri. Se pare c\ Leng avusese grij\ s\ nu lase nimic `n urm\. Afar\, lumina unui nou fulger trecu prin haina pe care Nora o a[ezase la fereastr\, `n loc de draperie. O secund\ mai trziu, se auzi [i tunetul. Becul plpi, se `ntunec\, apoi se aprinse din nou.
283

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Nora continua s\ priveasc\ podeaua, c\zut\ pe gnduri. ~n cele din urm\, vorbi: ~n primul rnd, va trebui s\ l\rgim excavarea. Dup\ care, cred c\ va trebui s\ intr\m mai adnc. Mai adnc? `ntreb\ OShaughnessy, cu o not\ de `ndoial\ `n voce. Nora d\du din cap. Leng nu a l\sat nimic pe podea. Dar asta nu `nseamn\ c\ nu a l\sat nimic sub ea. Urm\ o t\cere scurt\, glacial\. Afar\, Doyers Street se `ntindea sumbr\, biciuit\ de ploaia toren]ial\. Apa se scurgea prin jgheaburi [i disp\rea `n canale, tr\gnd dup\ ea gunoaie, excremente de cine, [obolani `neca]i, legume putrezite, ma]e de pe[te de la pia]a din cap\tul str\zii. Din cnd `n cnd, cte un fulger lumina fa]adele `ntunecate, aruncndu-se ca o s\geat\ `n rotocoalele de cea]\ care se r\suceau deasupra trotuarului. O siluet\ aplecat\ de spate, cu o p\l\rie cu boruri rotunde, ascuns\ aproape cu des\vr[ire sub umbrela neagr\, `nainta pe strada `ngust\. ~nainta `ncet, chinuit\ parc\ de durere la fiecare mi[care, sprijinindu-se `ntr-un baston. Se opri o clip\ `n fa]a casei de la num\rul 99. Apoi se pierdu `n cea]\, o umbr\ contopindu-se `ntre umbre, f\r\ a l\sa `n urm\ nici un semn c\ ar fi trecut vreodat\ pe acolo.

CINCI

Custer se l\s\ pe sp\tarul imensului s\u scaun de birou marca Mediterranean, oftnd din greu. Era dou\sprezece [i un sfert, smb\t\ diminea]a, [i ar fi trebuit s\ fie la clubul de bowling, unde s\ bea bere cu b\ie]ii. Era comandant de sec]ie, ce mama dracului, nu detectiv la Criminalistic\. De ce naiba `l chemaser\ smb\ta la birou? Mai duc\-se dracului, cu Departamentul lor de rela]ii cu publicul cu tot! Nu f\cuse dect s\ stea degeaba toat\ diminea]a, ascultnd huruitul conductelor de `nc\lzire c\rora li se f\cea proba pentru iarn\. {i, uite a[a, `[i ratase weekendul de poman\. Cel pu]in Pendergast ie[ise din ac]iune pentru moment. Dar, la urma urmei, ce urm\rise `n tot acest timp? Cnd `l `ntrebase pe OShaughnessy, tic\losul fusese al dracului de vag [i de evaziv. Ai crede c\ un poli]ist cu un dosar ca al lui ar fi trebuit s\ `nve]e pn\ acum ce s\ pupe [i cnd. Ei bine, Custer se s\turase. ~ncepnd de luni, era hot\rt s\ strng\ ct putea mai mult lesa la gtul c\]elului \luia. Interfonul de pe birou sun\, [i Custer lovi nervos butonul. Ce dracu mai e acum? Am spus s\ nu fiu deranjat. Domnul comisar Rocker e pe fir, domnule c\pitan! se auzi vocea lui Noyes, inten]ionat de neutr\. Aoleu lanaiba fira[s\fiu... `[i zise Custer. ~ntinse mna tremurnd\ spre butonul `n dreptul c\ruia plpia becule]ul. Ce dracu mai voia comisarul de la el? Nu f\cuse tot ce-i ceruser\ primarul, [eful poli]iei... toat\ lumea? Orice ar fi fost, nu era vina lui... Un deget gras ap\s\ butonul.
285

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Custer? `i r\sun\ `n ureche vocea seac\ a comisarului. Ce este, domnule? chi]\i Custer, f\cnd un efort deosebit s\ coboare tonul vocii. Omul t\u. OShaughnessy. Da, domnule? Ce e cu OShaughnessy? Am o nedumerire. Care a fost exact motivul pentru care a cerut o copie dup\ raportul medicului legist referitor la r\m\[i]ele descoperite pe Catherine Street? A avut autoriza]ia ta? Vocea era `nceat\, `ngrijorat\. Ce dracu face OShaughnessy? Custer gndi repede. Putea spune adev\rul: c\ OShaughnessy `nc\lcase ordinele. Dar asta l-ar fi pus pe el `ntr-o lumin\ proast\, ar fi l\sat impresia c\ nu-[i putea controla oamenii. Pe de alt\ parte, putea s\ mint\. Alese a doua variant\, cu care, oricum, era mai obi[nuit. Domnule comisar? Reu[ise s\ redea vocii sale o tonalitate ct de ct masculin\. Da, eu am autorizat extragerea. Mi-am dat seama c\ noi nu avem o copie la dosar. E doar o formalitate, `n]elege]i, suntem aten]i la toate detaliile. Punem toate punctele pe i-uri [i toate codi]ele la [-uri. Noi lucr\m ca la carte, domnule. Urm\ un moment de t\cere. Custer, de vreme ce `]i plac att de mult aforismele, sunt sigur c\ ai auzit expresia: Nu deranja un cine care doarme. Da, domnule. Am crezut c\ domnul primar ]i-a explicat clar s\ nu deranjezi `n special acel cine. Rocker nu p\rea s\ aib\ prea mare `ncredere `n judecata primarului. Da, domnule. Sper c\ OShaughnessy nu opereaz\ pe cont propriu, Custer. Nu `l ajut\ pe agentul \la FBI, care-i acum la pat... Este un ofi]er bun, loial [i ascult\tor. Eu i-am cerut s\-mi aduc\ raportul. ~n cazul \sta, m\ surprinzi, Custer. Sunt sigur c\ [tii c\, odat\ ce ai adus raportul la sec]ie, orice poli]ist de acolo are acces la el. {i
286

VITRINA DE CURIOZIT|}I

de aici mai e doar un pas pn\ s\ ajung\ chiar `n pragul u[ii la New York Times. ~mi pare r\u, domnule, nu m-am gndit la asta. Vreau raportul \la. Vreau toate copiile care s-au f\cut dup\ el. Trimite-l `napoi la mine. Personal. Prin curier. Ai `n]eles? S\ nu mai r\mn\ nici o copie la sec]ie. Da, domnule. Dumnezeule mare, cum o s\ fac\ asta acum? Va trebui s\-l ia de la OShaughnessy, nenorocitul dracului! Am senza]ia, Custer, c\ nu `n]elegi pe deplin gravitatea situa]iei. Povestea de pe Catherine Street nu are nici o leg\tur\ cu vreo investiga]ie de la Criminalistic\. Este o chestiune istoric\. Raportul medico-legal apar]ine companiei Moegen Fairhaven. Este proprietate privat\. Au pl\tit pentru el [i r\m\[i]ele au fost descoperite pe terenul lor. Cadavrele au fost `ngropate cu tot respectul cuvenit, `ntr-un cimitir particular, unde s-a ]inut chiar [i o slujb\ religioas\ totul aranjat de Moegen Fairhaven. Chestiunea e `ncheiat\. M-ai `n]eles pn\ aici? Da, domnule. Acum, Moegen Fairhaven este un bun sus]in\tor al domnului primar dup\ cum domnul primar a ]inut s\-mi sublinieze , [i domnul Fairhaven `n persoan\ depune mari eforturi pentru a se asigura c\ va fi reales. Dar dac\ se mai face mult tam-tam pe tema asta, Fairhaven s-ar putea s\ nu mai fie att de dornic s\ `l sprijine pe domnul primar. S-ar putea s\ hot\rasc\ s\ se retrag\. Ba s-ar putea chiar s\ aleag\ s\-l sus]in\ pe cel\lalt candidat la scaunul din prim\rie. Am `n]eles, domnule. Bun. Pe de alt\ parte, avem un psihopat liber pe str\zile New Yorkului, acest a[a-zis Chirurg, care ciopr]e[te oamenii. Dac\ ]i-ai concentra talentele `n aceast\ direc]ie, Custer, ]i-a[ r\mne `ndatorat. Se auzi un declic [i leg\tura se `ntrerupse brusc. Custer r\mase pe scaun cu telefonul `n mn\, cu gr\simea tremurndu-i pe tot corpul. ~nghi]i `n sec, `[i control\ tremurul vocii, apoi ap\s\ interfonul de pe birou.
287

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

G\se[te-mi-l pe OShaughnessy. ~ncearc\ peste tot acas\, pe mobil, prin sta]ie, pe frecven]a de urgen]\, orice! Nu e de serviciu azi, domnule c\pitan, spuse Noyers. Pu]in `mi pas\ dac\ e de serviciu sau nu. G\se[te-mi-l! Da, domnule. Un nou declic, [i apoi se a[ternu lini[tea.

{ASE

Nora lu\ lop\]ica, `ngenunche [i `ncepu s\ rcie una dintre vechile c\r\mizi din care era f\cut\ fosta podea. Era putred\ [i roas\ de ape [i se sf\rm\ sub lop\]ic\. Adun\ repede buc\]elele, apoi `ncepu s\ trag\ c\r\mizile de al\turi, una dup\ alta. OShaughnessy r\m\sese deasupra ei [i o urm\rea. Lucraser\ toat\ noaptea, [i era acum trecut de amiaz\, a doua zi. L\rgiser\ excavarea la opt metri p\tra]i. Se sim]ea extenuat\, mai obosit\ dect [i-ar fi imaginat c\ era posibil. Mai r\m\sese `nc\ o treab\ pe care ]inea musai s-o fac\ personal. Dup\ ce aflase de progresele lor, Pendergast se for]ase s\ se ridice de pe patul de spital `n ciuda protestelor vehemente ale doctorilor [i ale asistentelor [i venise [i el `n apartamentul de pe Doyers Street. St\tea acum lng\ groap\, `ntins pe o saltea ortopedic\ proasp\t livrat\ de la Duxiana. St\tea acolo, cu bra]ele `ncruci[ate la piept, cu ochii `nchi[i, mi[cndu-se foarte rar. Cu tenul lui att de alb [i `mbr\cat `n costumul cel negru sem\na alarmant de tare cu un cadavru. La cererea lui Pendergast, Proctor, [oferul, adusese o serie de obiecte din apartamentul din Dakota: o mas\ micu]\, o lamp\ Tiffany, mai multe medicamente [i unguente, ciocolat\ fran]uzeasc\ [i un teanc de c\r]i [i de h\r]i vechi. P\mntul de sub podeaua fostului laborator al lui Leng era `mbibat cu ap\ [i mirosea urt. Nora `nl\tur\ c\r\mizile pe o suprafa]\ de un metru p\trat, apoi `ncepu s\ sape `n diagonal\ un [an] de testare. Dac\ fusese ascuns ceva sub podea, atunci acel lucru nu putea fi la
289

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

prea mare adncime. Nu prea mai avea unde s\ coboare; aproape c\ ajunsese la ap\. Lovi ceva. ~nl\tur\ p\mntul din jur [i descoperi o umbrel\ ruginit\ [i mncat\ de vreme, din care numai scheletul din os de balen\ mai r\m\sese intact. Cur\]\ cu grij\ `n jur, fotografie obiectul a[a cum `l g\sise, apoi scoase umbrela [i o a[ez\ pe hrtie nonacid\, special\ pentru lucr\rile arheologice. Ai g\sit ceva? `ntreb\ Pendergast, cu ochii `n continuare `nchi[i. O mn\ alb\ [i lung\ lu\ o bomboan\ de ciocolat\ din cutie [i o puse `n gur\. R\m\[i]ele unei umbrele. Lucra mai repede acum. P\mntul era mai umed, mai moale. La treizeci de centimetri mai jos, `n col]ul din stnga al gropii, lovi din nou, cu putere, ceva. ~ncepu s\ dea la o parte p\mntul `nnoroit din jur. Apoi, mna `n care ]inea peria i se retrase brusc, din instinct. Era un cerc de p\r deasupra unei sfere de os maroniu. Sunetul `ndep\rtat al unui tunet str\punse t\cerea. Furtuna nu trecuse `nc\. ~l auzi pe OShaughnessy tr\gnd aer `n piept. Da? se auzi numaidect vocea lui Pendergast. Am g\sit un craniu. S\pa]i mai departe, v\ rog. Vocea lui Pendergast nu p\rea surprins\. Lucrnd atent\ cu peria, cu inima bubuindu-i deranjant de tare `n piept, Nora d\du la o parte [i mai mult p\mnt. Osul frontal ap\ru `ncet, apoi orbitele cu o materie cleioas\ `nc\ prins\ de os. Un miros greu se ridic\ instantaneu, [i Nora abia `[i putu reprima un impuls de a voma. De data asta, nu mai dezgropa un schelet de anasazi curat, `ngropat cu mai bine de o mie de ani `n urm\ `n p\mnt uscat [i nisipos. ~[i ridic\ totu[i tricoul peste nas [i gur\ [i continu\. Descoperi o parte din osul nazal o bucat\ de cartilaj `nc\ se mai vedea `n deschiz\tur\. Apoi, cnd expuse [i mandibula, z\ri o str\lucire metalic\.
290

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Descrie-mi, te rog! se auzi vocea sl\bit\ a lui Pendergast, sf[iind t\cerea din `nc\pere. Mai las\-m\ o clip\! Nora perie de-a lungul oaselor cranio-faciale. Dup\ ce dezgoli toat\ fa]a, se l\s\ `n spate, pe c\lcie. Ascult\! Avem craniul unui b\rbat de vrst\ adult\. Mai are `nc\ p\r [i o parte din materia moale, probabil datorit\ mediului anaerobic `n care s-a p\strat. Chiar sub maxilar sunt doi din]i de argint, par]ial c\zu]i din falca superioar\, ata[a]i pe un fel de punte dentar\ foarte veche. Sub ace[tia, chiar `n\untrul f\lcii, v\d o pereche de ochelari de aur, cu o lentil\ din sticl\ neagr\, opac\. Ah! L-ai g\sit pe Tinbury McFadden. Urm\ o pauz\, apoi Pendergast ad\ug\: Trebuie s\ continu\m. Mai sunt de g\sit James Herny Perceval [i Dumont Burleigh, membri ai academiei [i colegi cu bunul nostru doctor Leng. Dou\ persoane care au avut nenorocul s\ se numere printre confiden]ii lui J.C. Shottum. Cercul este complet. Ah, mi-am adus aminte! zise Nora. Mi-am amintit ceva azinoapte, `n timp ce s\pam. Prima dat\ cnd l-am rugat pe Puck s\-mi arate materialele legate de vitrina lui Shottum, mi-a spus, `n trecere, c\ Shottum devenise foarte popular `n ultima vreme. Nu am acordat prea mare aten]ie atunci acestui am\nunt. Dar, dup\ cele `ntmplate, `ncep s\ m\ `ntreb cine a... Se opri. Cine s-a interesat de el `naintea noastr\? `i termin\ Pendergast propozi]ia. Dintr-odat\, cineva zgl]i clan]a. To]i trei privir\ `ntr-acolo. Clan]a se zgl]ia [i se r\sucea iar [i iar. Se auzir\ mai multe b\t\i consecutive `n u[\, umplnd micu]ul apartament. Urm\ o pauz\, apoi o a doua serie de izbituri violente. OShaughnessy ridic\ privirea, ducndu-[i mna la pistolul automat. Cine e? O voce ascu]it\ de femeie se auzi de cealalt\ parte a u[ii. Ce `ntmpl\ acolo? Ce miros \sta? Ce face acolo? Deschide!
291

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

E doamna Lee, spuse Nora ridicndu-se `n picioare. Proprietara. Pendergast r\mase nemi[cat. Ochii lui sp\l\ci]i, ca de pisic\, se `ntredeschiser\ o clip\, apoi se `nchiser\ la loc. P\rea c\ se preg\tea s\ trag\ un pui de somn. Deschide! Ce `ntmpl\ acolo? Nora ie[i din groap\ [i se `ndrept\ spre u[\. Care-i problema? `ntreb\ cu o voce calm\. OShaughnessy veni lng\ ea. Problem\ e mirosul. Deschide! Nu se simte nici un miros aici, spuse Nora. Probabil c\ vine din alt\ parte. Vine de aici, prin du[umea. Sim]it toat\ noaptea. {i mult mai r\u cnd apropiat de apartament. Deschide! G\tesc, atta tot. Am luat lec]ii de buc\t\rie, dar nu cred c\ m\ pricep prea bine [i... |sta nu miros de g\tit! |sta miros de rahat! Asta cl\dire oameni cumsecade. Eu chem poli]ie. ~nc\ o serie de bufnituri violente. Nora se uit\ spre Pendergast care st\tea `ntins, ca un cadavru, cu ochii `nchi[i. Apoi se `ntoarse spre OShaughnessy. Vrea s\ vin\ poli]ia, spuse el ridicnd din umeri. Dar nu e[ti `n uniform\. Am insigna. {i ce-o s\-i spui? B\t\ile continuau. Adev\rul, desigur. OShaughnessy se duse lng\ u[\, desf\cu `ncuietorile [i l\s\ u[a s\ se deschid\ de perete. Femeia bondoac\ [i gras\ r\mase `n u[\. Privirea `i alunec\ pe lng\ OShaughnessy. V\zu groapa uria[\ din mijlocul sufrageriei, gr\mezile de p\mnt [i de c\r\mizi din spate, partea superioar\ expus\ a scheletului. O expresie de groaz\ profund\ `i schimonosi fa]a. OShaughnessy deschise portofelul ca s\-i arate insigna, dar femeia nu p\ru s\-l observe. Privea transfigurat\ gaura din podea, scheletul care-i rnjea de pe fundul acesteia.
292

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Doamn\... Lee, parc\? Eu sunt sergent OShaughnessy de la Departamentul de Poli]ie din New York. Femeia se holba `n continuare, cu gura c\scat\. A avut loc o crim\ `n acest apartament, continu\ OShaughnessy pe un ton oficial. Cadavrul a fost `ngropat sub podea. Investig\m cazul. {tiu c\ este un [oc. ~mi par\ r\u, doamn\ Lee. ~n sfr[it, femeia p\ru s\-i remarce prezen]a. Se `ntoarse `ncet, uitndu-se mai `nti la chipul lui, apoi la insign\, apoi la arm\. Ce? O crim\, doamn\ Lee. ~n apartamentul dumneavoastr\. Femeia privi din nou spre groapa uria[\. ~n fundul acesteia, scheletul st\tea lini[tit, `nvelit `n giulgiul s\u de p\mnt. Lng\ groap\, `n pat, Pendergast st\tea `ntins cu minile pe piept, nemi[cat, p\rnd, la rndul lui, un cadavru. Acum, doamn\ Lee, trebuie s\ v\ cer s\ v\ `ntoarce]i `n lini[te `n apartamentul dumneavoastr\. Nu spune]i nim\nui nimic despre asta. Nu chema]i pe nimeni. ~ncuia]i bine u[a. Nu l\sa]i pe nimeni s\ intre, dect dac\ v\ arat\ o insign\ ca asta. OShaughnessy `i `mpinse insigna sub nas. A]i `n]eles, doamn\ Lee? Femeia d\du proste[te din cap, cu ochii holba]i. Acum, merge]i sus. Avem nevoie de dou\zeci [i patru de ore de lini[te total\. Dup\ care, desigur, o s\ vin\ un num\r mare de poli]i[ti medici legi[ti, exper]i judiciari. O s\ fie o nebunie. Atunci o s\ pute]i vorbi. Deocamdat\ `ns\... Duse un deget pe buze [i mim\ un [[[[[[t... exagerat. Doamna Lee se `ntoarse [i `ncepu s\ urce sc\rile, `mpiedicndu-se. Se mi[ca `ncet, de parc\ ar fi fost somnambul\. Nora auzi u[a de la etaj deschizndu-se, apoi `nchizndu-se. Apoi, totul se cufund\ din nou `n t\cere. ~n mijlocul acestei t\ceri, Pendergast deschise un ochi. Se uit\ mai `nti la OShaughnessy, apoi la Nora. V-a]i descurcat bine, felicit\ri! zise el cu voce slab\. {i un zmbet stins `i ap\ru pe buze.

{APTE

Cnd ma[ina de poli]ie `n care se afla Sherwood Custer coti pe Doyers Street, c\pitanul privi pe fereastr\, cu sufletul la gur\, grupul agitat de reporteri. Erau doar c]iva, `ns\ Custer `[i d\dea seama c\ erau cei mai r\i dintre to]i. Noyes opri ma[ina `n curb\, [i Custer deschise portiera, tr\gndu[i corpul masiv afar\, `n strad\. De `ndat\ ce se apropie de cl\direa de c\r\mid\, reporterii `ncepur\ s\-l strige. {i iat\-l [i pe cel mai r\u dintre to]i individul \la, Smithback, sau cum l-o mai fi chemat, se certa cu un ofi]er `n uniform\ care st\tea pe trepte. Dar nu-i cinstit! striga el pe un ton indignat, cu o ditamai bucla exagerat\ atrnndu-i pe frunte. Dac\ pe el `l la[i s\ intre, trebuie s\ m\ la[i [i pe mine! Ofi]erul `i ignor\ protestele [i se d\du la o parte ca s\-i permit\ lui Custer s\ treac\ de banda galben\ care `mprejmuia sena crimei. Domnule c\pitan Custer! strig\ reporterul, `ntorcndu-se spre el. Comisarul Rocker a refuzat s\ discute cu presa. Ne pute]i comenta dumneavoastr\ acest caz, v\ rog? Custer nu-i r\spunse. Comisarul, `[i repet\ `n minte. Comisarul fusese personal aici. Cu siguran]\, avea s\-l ard\ zdrav\n de data asta. Nu deranja acel cine, a[a `i spusese. {i Custer nu numai c\-l trezise, dar `l mu[case de-a dreptul de fund. Din cauza lui OShaughnessy! ~l puser\ s\ semneze la u[\, [i Custer intr\, urmat numaidect de Noyes. Coborr\ repede la apartamentul de la subsol. De afar\ `nc\ se mai auzeau strig\tele de protest ale reporterului.
294

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Primul lucru pe care `l observ\ Custer cnd intr\ `n apartament fu o groap\ mare [i o movil\ de p\mnt. Ca de obicei, erau fotografi, bli]uri, medici legi[ti, un expert judiciar, b\ie]ii de la SOC1. {i era [i comisarul. Comisarul ridic\ privirea [i `l v\zu. O strmb\tur\ `i schimonosi fa]a. Custer! `l strig\, f\cndu-i semn cu capul. Da, domnule. Custer `nghi]i `n sec [i scr[ni din din]i. Asta era. Felicit\ri. Custer `nlemni. Sarcasmul lui Rocker nu era un semn bun. {i `l lua peste picior chiar aici, `n fa]a tuturor... ~n]epeni. ~mi pare r\u, domnule, a fost o opera]iune complet neautorizat\, de la `nceput pn\ la sfr[it. {i s\ [ti]i c\ inten]ionez s\ m\ ocup personal de... Sim]i bra]ul comisarului strecurndu-i-se pe dup\ um\r [i tr\gndu-l mai aproape. ~i sim]ea mirosul de cafea din respira]ie. Custer? Da, domnule? Te rog, ascult\ [i-att! `i [opti superiorul. Nu vorbi. Nu am venit aici ca s\-]i ascult scuzele. Am venit s\-]i dau `n sarcin\ aceast\ investiga]ie. Cu siguran]\, era un semn foarte r\u. Ce-i drept, mai c\zuse el [i alt\ dat\ victim\ sarcasmului comisarului, dar niciodat\ `n a[a m\sur\. Nu `n halul \sta. Custer clipi. ~mi pare sincer r\u, domnule... Nu m\ ascul]i, domnule c\pitan. Cu bra]ul `nc\ `ncle[tat `n jurul um\rului s\u, comisarul `l `ndep\rt\ pe Custer de lng\ oficialii de pres\ [i-l trase `n partea din spate a `ngustului apartament. Am `n]eles c\ omul t\u, OShaughnessy, a fost cumva implicat `n descoperirea acestui sit.
1

Security Operations Center


295

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Da, [i `i voi aplica sanc]iuni drastice... Domnule c\pitan, m\ la[i s\ termin? Da, domnule. Domnul primar m-a sunat de dou\ ori `n aceast\ diminea]\. Este `ncntat. ~ncntat? Custer nu-[i d\dea seama dac\ [i asta era tot o mostr\ de sarcasm, sau ceva [i mai r\u. ~ncntat. Cu ct aten]ia este distras\ de la noile crime, cu att este mai bine pentru el. Crimele recente sunt foarte d\un\toare `ntr-o campanie electoral\. ~]i mul]ume[te pentru aceast\ descoperire. E[ti poli]istul zilei. Pentru primar, cel pu]in. T\cere. Lui Custer `i era clar c\ Rocker nu `mp\rt\[ea pe deplin `ncntarea primarului. Carevas\zic\, ne-am `n]eles, domnule c\pitan? Din acest moment, cazul este oficial al dumitale. Care caz? Custer nu pricepea nimic. Deschideau o investiga]ie oficial\ [i `n leg\tur\ cu vechile crime? Cazul Chirurgului. Rocker d\du dispre]uitor din mn\, ar\tnd `nspre groapa plin\ de schelete. Asta nu-i nimic. Asta e arheologie. |sta nu e un caz. Exact. V\ mul]umesc, domnule, spuse Custer. Nu-mi mul]umi mie. Mul]ume[te-i primarului. A fost... sugestia lui s\ te ocupi dumneata de caz. Rocker `[i l\s\ bra]ul s\ alunece de pe um\rul lui Custer. Apoi se retrase un pas [i-l m\sur\ lung din priviri. Crezi c\ faci fa]\, domnule c\pitan? Custer d\du din cap. Amor]eala `ncepuse s\ se risipeasc\. Prima chestiune de care trebuie s\ te ocupi este controlul daunelor. Povestea asta cu crimele din secolul trecut are s\-]i aduc\ o zi, poate dou\. Apoi presa are s\ revin\ la cazul Chirurgului. Poate c\ primarului `i convine s\ vad\ c\ aten]ia tuturor e `ndreptat\ spre crimele astea vechi, dar, sincer, mie nu-mi place. O s\-i dea idei criminalului la indigo, o s\-l `mboldeasc\ s\ ac]ioneze iar.
296

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Ar\t\ cu degetul `n spate, peste um\r. L-am adus pe Bryce Harriman. ~l cuno[ti? Nu. Este cel care a identificat pentru prima dat\ uciga[ul la indigo. Trebuie s\-l ]inem pe lng\ noi, ca s\-l putem controla. ~i d\m exclusivitate, dar filtr\m toate informa]iile pe care le prime[te. Ai priceput? Da, domnule. Bun. E un b\iat de treab\, dornic s\ se fac\ pl\cut. A[teapt\ `n fa]\. Nu uita discu]i numai despre crimele vechi [i despre situl \sta. Nu spui nimic despre Chirurg [i despre ac]iunile sale recente. Poate c\ publicul le confund\ pe cele dou\, dar eu cu siguran]\ nu. Custer se `ntoarse din nou spre camera de zi. ~ns\ Rocker `ntinse o mn\ [i-l opri. {i, domnule c\pitan? Dup\ ce termini cu Harriman, `]i sugerez s\ te-apuci de lucru la noua dumitale `ns\rcinare. Treci direct la treab\. Prinde criminalul. Doar nu vrei s\ mai apar\ `nc\ un cadavru, acum, cnd a devenit r\spunderea dumitale, nu-i a[a? Dup\ cum ]i-am spus, n-ai dect pu]in timp la dispozi]ie. Folose[te-l bine! Da, domnule. Rocker continua s\-l priveasc\ intens de sub sprncenele `ncruntate. Apoi mri ceva, cl\tin\ din cap [i-i f\cu semn lui Custer s\ o ia `n fa]a lui. ~nc\perea era, dac\ a[a ceva era posibil, chiar [i mai aglomerat\ dect fusese cu cteva minute `n urm\. La semnul comisarului, un b\rbat `nalt [i zvelt ie[i din umbr\: ochelari cu rame groase, p\r negru [i lucios, jachet\ de tweed, c\ma[\ albastr\ `n stil Oxford, pantofi cu [iret. Domnule Harriman? spuse Rocker. Dnsul este c\pitanul Custer. Harriman scutur\ b\rb\te[te mna c\pitanului. E o pl\cere s\ v\ cunosc personal, domnule. Custer `i r\spunse la strngerea de mn\. ~n ciuda faptului c\ nu avea, din instinct, `ncredere `n pres\, atitudinea acestui b\rbat `i pl\cea. Domnule... Cnd fusese ultima oar\ cnd un reporter i se adresase cu domnule?
297

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Comisarul privi sumbru de la un b\rbat la cel\lalt. Acum, v\ rog s\ m\ scuza]i, domnule c\pitan. Trebuie s\ m\ `ntorc la One Police Plaza. Custer d\du din cap. Desigur, domnule. Urm\ri umerii largi ai b\rbatului disp\rnd prin u[\. Noyes ap\ru dintr-odat\ `n fa]a lui, cu mna `ntins\. Da]i-mi voie s\ fiu primul care v\ felicit\, domnule. Custer `i scutur\ mna moale. Apoi, se `ntoarse la Harriman, care-i zmbea din spatele ochelarilor, cu nodul cravatei de m\tase conturndu-i-se impecabil pe c\ma[a albastr\. Un netot, f\r\ `ndoial\. ~ns\ un netot extrem de util. Dintr-odat\, Custer `[i d\du seama c\, acordndu-i exclusivitatea acestui Harriman, sc\pa [i de cel\lalt reporter scitor cel a c\rui voce `nc\ se mai auzea din strad\. ~l mai `ncetinea, `l f\cea s\ dispar\ o vreme din cale. Fu `ncntat s\ remarce ct de repede se adapta noii sale sarcini. Domnule c\pitan Custer? spuse b\rbatul, cu carne]elul preg\tit. Da? V\ pot pune cteva `ntreb\ri? Custer f\cu un gest larg. D\-i drumul!

OPT

OShaughnessy p\[i `n anticamera biroului c\pitanului, uitndu-se, din reflex, dup\ Noyes. B\nuia el destul de bine de ce voia Custer s\-l vad\. Se `ntreb\ dac\ avea s\ vin\ cumva `n discu]ie [i subiectul prostituatei care-i d\duse dou\ sute de dolari, a[a cum se `ntmpla de fiecare dat\ cnd ac]iunile lui se dovedeau prea independente pentru gusturile cine [tie c\rui ling\u. ~n mod normal, nu i-ar fi p\sat. Avusese ani `ntregi la dispozi]ie s\ se obi[nuiasc\. Ironia e, `[i spuse, c\ m\g\ria are s\ se `ntmple acum tocmai acum cnd, `n sfr[it, lucrez `ntr-o anchet\ `n care chiar m-am implicat. Noyes ap\ru de dup\ col], mestecnd gum\, cu un vraf de hrtii `n bra]ele pline de hrtii, cu buza inferioar\ ve[nic ud\ atrnndu-i bleag\, dezgolind un [ir de din]i `ng\lbeni]i. Oh, f\cu el. Dumneata erai. L\s\ hrtiile pe birou, se a[ez\ tacticos pe scaun, apoi se aplec\ spre microfon. A venit, spuse. OShaughnessy se a[ez\, urm\rindu-l pe Noyes. ~ntotdeauna mesteca guma asta cu arom\ puternic\ [i nepl\cut\, preferat\ de v\duve [i de alcoolici. I se sim]ea mirosul `n tot biroul. Zece minute mai trziu, c\pitanul ap\ru `n pragul u[ii, ridicndu-[i pantalonii [i b\gndu-[i c\ma[a `n\untru. ~[i smuci b\rbia `nspre OShaughnessy, f\cndu-i semn c\ era gata s\-l primeasc\.
299

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

OShaughnessy `l urm\ `n birou. C\pitanul se cufund\ `n scaun. ~l ]intui pe OShaughnessy cu o privire pe care [i-o dorea dur\, dar care nu reu[ea s\ fie dect otr\vit\. Dumnezeule mare, OShaughnessy! Cl\tin\ `ncet capul dintr-o parte `n alta, f\cnd s\ i se b\l\ng\ne gu[a. Doamne, Dumnezeule! Un moment de t\cere. D\-mi raportul! OShaughnessy trase adnc aer `n piept. Nu. Cum adic\, nu? Nu `l mai am. I l-am dat domnului agent special Pendergast. C\pitanul `l privi fix pe OShaughnessy cel pu]in un minut. I l-ai dat tic\losului \luia? Da, domnule. Pot s\ te-ntreb de ce? OShaughnessy nu r\spunse imediat. Adev\rul era c\ nu voia s\ i se ia cazul. ~i pl\cea s\ lucreze cu Pendergast. ~i pl\cea chiar foarte mult. Pentru prima oar\ `n ani de zile st\tea treaz nop]ile gndindu-se la caz, `ncercnd s\ `mbine piesele puzzle-ului, c\utnd pn\ [i `n somn noi piste de investiga]ie. Chiar [i a[a, nu avea de gnd s\ pupe pe nimeni `n fund. Spectacolul putea s\ `nceap\. Mi l-a cerut. Pentru investiga]ie. Dumneavoastr\ mi-a]i spus s\-l asist, [i asta am f\cut. Gu[a `ncepu s\ tremure. OShaughnessy, mi se pare c\ ]i-am explicat ct se poate de clar c\ trebuia doar s\ te prefaci c\-l aju]i, nu s\-l aju]i cu adev\rat. OShaughnessy `ncerc\ s\ `[i ia o mutr\ nedumerit\. Nu cred c\ `n]eleg ce vre]i s\ spune]i, domnule. C\pitanul se ridic\ din scaun cu un r\cnet. Ba `n]elegi foarte bine ce vreau s\ spun. OShaughnessy r\mase pe pozi]ii, simulnd acum [i surpriz\, pe lng\ nedumerire. Nu, domnule, chiar nu `n]eleg. Gu[a `ncepu s\ tremure [i mai tare de furie. OShaughnessy, impertinen... izbucni Custer. Apoi `ns\ `[i `nghi]i cuvintele [i `ncerc\ s\ se calmeze. Pic\turi de sudoare `ncepuser\
300

VITRINA DE CURIOZIT|}I

s\ i se adune deasupra buzelor groase. Trase aer `n piept. Te suspend momentan din func]ie. La naiba! Pentru ce motiv? Nu `ncepe! {tii bine pentru ce. Mi-ai `nc\lcat ordinele directe, ai ac]ionat pe cont propriu [i l-ai ajutat pe agentul FBI, ai sfidat `ntregul departament ca s\ nu mai spun c\ ai reu[it s\ te implici [i `n excavarea aia de pe Doyers Street. OShaughnessy [tia prea bine ce consecin]e avusese descoperirea lui pentru Custer. ~l scosese, o vreme, pe primar din aten]ia presei, [i primarul `i mul]umise lui Custer dndu-i pe mn\ investiga]ia. Am urmat procedura, domnule, `n `ntreaga mea rela]ie cu agentul special Pendergast. Ai urmat-o pe dracu! M-ai ]inut tot timpul `n `ntuneric, `n ciuda nenum\ratelor rapoarte pe care mi le tot trimi]i [i pe care [tii prea bine c\ nu am timp s\ le citesc. Nu mi-ai cerut aprobarea cnd ai luat raportul medicului legist. Dumnezeule mare, OShaughnessy, eu ]i-am dat o [ans\ aici, [i tu n-ai f\cut dect s\ m\ sfidezi! O s\ `naintez o reclama]ie sindicatului meu, domnule. {i ]in s\ v\ atrag aten]ia c\, `n calitate de catolic practicant, m\ simt jignit cnd v\ aud folosind numele Mntuitorului pentru a-mi aduce profan\ri. Custer r\mase cteva clipe mut de uimire, [i OShaughnessy v\zu c\ era pe punctul de a ceda nervos. Spumega, `nghi]ea `n sec, `[i `ncle[ta [i-[i descle[ta pumnii. ~n ceea ce prive[te sindicatul dumitale, spuse `n cele din urm\, nai dect s\ faci ce vrei. Ct despre cealalt\ remarc\, n-a[ crede s\ fii tu mai evlavios dect mine, derbedeu ipocrit! Eu unul merg la biseric\. Las\-]i imediat insigna [i pistolul aici lovi cu pumnul `n mas\ [i mi[c\-]i dosul \la de irlandez afar\ din biroul meu! Du-te acas\ [i pune la fiert ni[te cartofi [i ni[te varz\. E[ti suspendat pn\ la finalizarea investiga]iei de la Afaceri Interne. Alt\ investiga]ie de la Afaceri Interne, ]in s\ precizez. Iar, la `ntrevederea cu sindicatul, voi cere s\ fii suspendat din cadrul poli]iei. Avnd `n vedere dosarul t\u, nu cred c\ are s\-mi fie prea greu.
301

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

OShaughnessy [tia c\ nu era o amenin]are nefondat\. ~[i scoase insigna [i pistolul [i le arunc\ pe rnd pe birou. Asta este tot, domnule? `ntreb\ cu cea mai calm\ voce de care era `n stare. Cu un sentiment de satisfac]ie, v\zu chipul lui Custer `nvine]indu-se din nou de furie. Dac\ asta e tot? Nu e suficient? Ai face bine s\ te-apuci s\-]i refaci CV-ul, OShaughnessy. Am auzit c\ McDonalds-ul din South Bronx caut\ poli]i[ti de `nchiriat pentru tura din cimitir. Cnd plec\, OShaughnessy observ\ c\ ochii lui Noyes sclipind de satisfac]ie `l urm\rir\ pn\ la u[\. Se opri pe treptele sec]iei, orbit pre] de-o clip\ de lumina puternic\. Se gndi de cte ori urcase [i coborse sc\rile astea, `ndreptndu-se spre `nc\ o patrul\ inutil\ sau mergnd pentru a `ndeplini vreo sarcin\ birocratic\. I se p\rea ciudat c\ `n ciuda atitudinii lui non[alante atent studiate sim]ea mai mult dect o strngere de inim\. Pendergast [i cazul lui vor trebui s\ se descurce f\r\ el. Apoi oft\, ridic\ din umeri [i cobor` treptele. Cariera lui se sfr[ise, [i cu asta, basta. Spre surprinderea lui, o ma[in\ bine cunoscut\ un Rolls-Royce Silver Wraith tocmai aluneca `nceti[or `n curb\. O siluet\ invizibil\ de pe bancheta din spate deschise portiera. OShaughnessy se apropie [i-[i strecur\ capul `n\untru. Am fost suspendat din func]ie, `i spuse ocupantului locului din spate. Pendergast, sprijinindu-se pe sp\tarul de piele, d\du din cap. Din cauza raportului? Da. {i nici gre[eala aia pe care am f\cut-o acum cinci ani nu mi-a fost de mare ajutor. Ce p\cat pentru dumneata. ~mi cer scuze pentru rolul meu `n toat\ aceast\ poveste. Dar urc\, te rog. Nu avem prea mult timp. N-a]i auzit ce-am spus? Ba da. Acum lucrezi pentru mine. OShaughnessy `n]epeni.
302

VITRINA DE CURIOZIT|}I

S-a aranjat totul. Hrtiile se completeaz\ chiar `n timp ce vorbim. Din cnd `n cnd, am nevoie de... consultan]i. Pendergast lovi cu mna ni[te hrtii a[ezate pe banchet\, lng\ el. E totul explicat aici. Po]i semna contractul `n ma[in\. Ne oprim la sediul FBI din ora[ ca s\-]i facem o legitima]ie cu fotografie. Nu e o insign\, m\ tem, dar vei vedea c\-]i va fi aproape la fel de util\. ~mi pare r\u, domnule Pendergast, dar ar trebui s\ [ti]i c\ deschid... {tiu deja totul. Urc\, te rog. OShaughnessy urc\ [i `nchise portiera `n urma lui, sim]indu-se u[or ame]it. Pendergast f\cu semn spre hrtii. Cite[te-le. Nu vei g\si nici o surpriz\ nepl\cut\. Cincizeci de dolari pe or\, minimum treizeci de ore pe s\pt\mn\ garantate. Mai ai [i beneficiile obi[nuite [i tot tacmul. De ce face]i asta? Pendergast `l privi blnd. Fiindc\ am v\zut c\ po]i face fa]\ provoc\rii. ~mi trebuie un om care s\ aib\ curajul de a-[i sus]ine convingerile. Te-am v\zut cum lucrezi. {tii cum se tr\ie[te pe strad\ [i po]i s\ vorbe[ti cu oamenii a[a cum eu nu pot. E[ti unul de-al lor. Eu nu sunt. ~n plus, nu m\ pot descurca singur `n cazul \sta. ~mi trebuie cineva care s\ [tie cum st\ treaba la NYPD. {i dumneata ai capacitatea de-a manifesta compasiune. Nu uita, am v\zut caseta. O s\ am nevoie de compasiunea asta. OShaughnessy `ntinse mna dup\ acte, `nc\ ame]it. Apoi se opri. Cu o condi]ie, spuse el. Dumneavoastr\ [ti]i mult mai multe dect l\sa]i s\ se vad\. {i nu-mi place s\ lucrez `n `ntuneric. Pendergast d\du din cap. Ai dreptate. E timpul s\ discut\m. {i, imediat ce semnezi documentele, acesta va fi urm\torul pas al colabor\rii noastre. }i se pare cinstit a[a? Da, e cinstit a[a. OShaughnessy lu\ hrtiile [i le parcurse rapid. Pendergast se `ntoarse spre [ofer. La Federal Plaza, te rog, Proctor. Repede!

NOU|

Nora se opri `n fa]a arcadei adnci, s\pat\ `n piatr\, de culoarea nisipului, cu dungi cenu[ii. De[i fusese cur\]at\ recent, masiva intrare gotic\ p\rea veche [i amenin]\toare. ~i amintea Norei de Traitors Gate1 din Turnul Londrei. Aproape c\ se a[tepta s\ vad\ din]ii de fier ai unei bariere-ghilotin\, sclipind din tavan, vrfuri de s\ge]i i]indu-se printre crenelurile de deasupra, cazane cu smoal\ clocotit\ bolborosind amenin]\toare... La baza unui zid `nvecinat, `n fa]a unui grilaj jos, de fier, Nora v\zu resturile unor lumn\ri pe jum\tate arse, petale de flori [i fotografii vechi, `n rame sparte. Ar\ta aproape ca un altar. Apoi `[i d\du seama c\ arcada aceea trebuia s\ fi fost intrarea prin care fusese `mpu[cat John Lennon, iar ce vedea acum erau r\m\[i]ele ofrandelor l\sate `nc\ de cei care r\m\seser\ fideli amintirii lui. Pendergast fusese [i el `njunghiat undeva `n apropiere, la doar c]iva zeci de metri `n josul str\zii. Privi `n fa]\. Dakota se `n\l]a deasupra, cu fa]ada ei gotic\ `nc\rcat\ de frontoane [i cu ornamente de piatr\. Nori negri alunecau pe lng\ turnurile sumbre, adncite `n umbr\. Ce loc `n care s\ tr\ie[ti! `[i spuse Nora. Privi atent\ `n jur, cercetnd `mprejurimile cu o grij\ care-i intrase `n obi[nuin]\ de cnd uciga[ul o urm\rise prin arhiv\. Dar nu v\zu nici un semn evident de pericol. Se apropie de cl\dire.
1

Poarta Tr\d\torilor, prin care intrau prizonierii dinastiei Tudor, atunci cnd erau `ntemni]a]i `n turn. (n.tr.)
304

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Lng\ arcad\, `ntr-o cabin\ larg\, din bronz [i sticl\, st\tea un portar, privind fix [i imperturbabil `nspre Seventy-second Street, drept [i mut ca o santinel\ de la Buckingham Palace. P\rea s\ nu-i remarce prezen]a. Cnd Nora p\[i `ns\ sub arcad\, ajunse `ntr-o frac]iune de secund\ `n fa]a ei politicos, dar f\r\ s\ zmbeasc\. V\ pot ajuta? o `ntreb\. Am o programare s\-l v\d pe domnul Pendergast. Numele dumneavoastr\? Nora Kelly. Paznicul d\du din cap, ca [i cum ar fi a[teptat-o. Coridorul dinspre sud-vest, zise el, dndu-se la o parte [i ar\tndu-i drumul. ~n timp ce intra `n gang, `ndreptndu-se spre curtea interioar\ a cl\dirii, Nora `l v\zu pe b\rbatul de la paz\ `ntorcndu-se `n cabina lui [i ridicnd receptorul unui telefon. Liftul mirosea a piele veche [i a lemn lustruit. Urc\ mai multe etaje, apoi se opri lent. U[ile se d\dur\ `n l\turi, l\snd s\ se vad\ o intrare, cu o singur\ u[\ de stejar `n cap\tul `ndep\rtat. U[a era deschis\, [i `n prag st\tea agentul Pendergast, cu silueta-i sub]ire profilndu-se fantomatic `n lumina palid\. Ct m\ bucur c\ ai putut veni, doctore. Kelly! spuse el cu vocea lui melodioas\, dndu-se la o parte pentru a o pofti `n\untru. Vorbele lui erau, ca `ntotdeauna, exagerat de curtenitoare, `ns\ tonul `i tr\da de aceast\ dat\ o not\ de oboseal\, aproape sumbr\. Nu [i-a revenit `nc\ pe deplin, `[i spuse Nora. P\rea slab, aproape cadaveric, iar chipul `i era chiar mai alb dect de obicei, dac\ a[a ceva era posibil. Nora p\trunse `ntr-o `nc\pere cu plafon `nalt, f\r\ ferestre. Privi curioas\ `n jur. Trei pere]i fuseser\ zugr\vi]i `ntr-un roz `ntunecat, prev\zu]i att sus, ct [i jos cu o ram\ neagr\. Al patrulea perete era `n `ntregime din marmur\ neagr\, [i o pnz\ continu\ de ap\ se scurgea din tavan `n podea. La baz\, unde apa se aduna lini[tit\ `ntr-un bazin, plutea un m\nunchi de flori de lotus. ~nc\perea era cufundat\ `n sunetul discret [i pl\cut al apei [i `nv\luit\ de parfumul delicat al florilor. Nora z\ri apoi dou\ mese negre, l\cuite. Pe una din ele era o tav\
305

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

plin\ cu mu[chi proasp\t, din care se `n\l]au c]iva bonsai ar]ari pitici, dup\ cum ar\tau. Pe cealalt\ mas\, `ntr-un cub de sticl\ acrilic\, craniul unei pisici era expus pe un suport cu mai multe bra]e sub]iri, asem\n\tor unui p\ianjen. Apropiindu-se, Nora `[i d\du seama c\, de fapt, craniul fusese sculptat dintr-o singur\ bucat\ de jad chinezesc. Era o lucrare de o infinit\ m\iestrie [i migal\, cu piatra att de sub]ire, `nct arunca sclipiri diafane pe catifeaua neagr\ de la baz\. A[ezat al\turi, pe una dintre multiplele canapele mici, de piele, era sergentul OShaughnessy, `n haine civile. ~[i tot `ncruci[a [i descruci[a picioarele, cu un aer de v\dit\ stinghereal\. Pendergast `nchise u[a [i se apropie parc\ plutind de Nora, cu minile la spate. Te servesc cu ceva? Ap\ mineral\? Vin? Nimic, mul]umesc. Atunci, v\ rog s\ m\ scuza]i o clip\. {i Pendergast disp\ru printr-o u[\ montat\, aproape invizibil, `ntr-unul dintre pere]ii de culoare trandafirie. Dr\gu] loc, i se adres\ Nora lui OShaughnessy. {i n-ai v\zut nici jum\tate. De unde are at]ia bani? Bill Smi... o fost\ cuno[tin]\ de-a mea mi-a spus c\ ar fi o mo[tenire de familie veche. Produse farmaceutice, sau ceva de genul \sta. Hmm... Apoi t\cur\ amndoi, ascultnd susurul apei. Cteva minute mai trziu, u[a se deschise din nou [i capul lui Pendergast reap\ru. Ave]i, v\ rog, amabilitatea s\ veni]i cu mine? zise el. Ie[ir\ pe u[\ [i `l urmar\ de-a lungul unui coridor `ntunecat. Majoritatea u[ilor pe lng\ care trecur\ erau `nchise, `ns\ Nora z\ri o bibliotec\ plin\ de volume legate `n piele [i `n pnz\ groas\, lng\ ceva ce p\rea s\ fie un clavecin din lemn de trandafir [i o `nc\pere `ngust\, cu pere]ii acoperi]i de picturi `n ulei, cam patru sau cinci pe un rnd, `n rame grele, str\lucitoare. O alt\ `nc\pere f\r\ ferestre avea pere]i din hrtie de orez [i rogojini japoneze pe jos. Era modest mobilat\, aproape dezolant\, [i la fel ca restul camerelor foarte slab luminat\. Apoi Pendergast `i conduse `ntr-o `nc\pere vast\, cu plafon
306

VITRINA DE CURIOZIT|}I

`nalt, `mbr\cat\ `n lambriu negru de nuc, tr\dnd rafinament. Un [emineu de marmur\, bogat ornamentat, domina partea din spate. Trei ferestre largi d\deau spre Central Park. ~n partea dreapt\, o hart\ detaliat\ a Manhattanului din secolul al XIX-lea acoperea un perete `ntreg. O mas\ mare trona `n centrul camerei. Pe aceasta erau cteva obiecte, a[ezate pe o `nvelitoare de plastic: o gr\mad\ de cioburi de sticl\, o bucat\ de c\rbune, o umbrel\ putrezit\ [i un bilet de tramvai, perforat. Nu exista nici un loc unde s\ se poat\ sta. Nora se opri `n fa]a mesei [i-l urm\ri pe Pendergast `nconjurnd-o de cteva ori `n t\cere, privind intens, ca un rechin care d\ trcoale pr\zii. ~n cele din urm\, agentul se opri [i se uit\ mai `nti la ea, apoi la OShaughnessy. Privirea lui avea o intensitate, o obsesie chiar care o intimidau pe Nora, f\cnd-o s\ nu se simt\ `n largul ei. Pendergast se `ntoarse spre harta cea mare, `mpreunndu-[i din nou minile la spate. Pre] de cteva clipe, nu f\cu dect s\ priveasc\. Apoi `ncepu s\ vorbeasc\, `ncet, parc\ pentru sine. Am aflat unde `[i desf\[ura doctorul Leng activitatea. Acum `ns\, ne confrunt\m cu o `ntrebare [i mai dificil\. Unde locuia? Unde anume, pe aceast\ insul\ aglomerat\, se ascundea bunul nostru doctor? Mul]umit\ domni[oarei Kelly, avem acum ni[te indicii care s\ ne ajute `n c\utarea noastr\. Biletul de tramvai pe care l-ai g\sit a fost perforat pe linia West Side Elevated. Putem, prin urmare, presupune c\ doctorul Leng locuia `n West Side. Se `ntoarse spre hart\ [i, cu un marker ro[u, tras\ o linie pe Fifth Avenue, `mp\r]ind Manhattanul `n dou\ segmente. C\rbunele p\streaz\ o cantitate unic\ de impurit\]i `n func]ie de locul de unde a fost extras. Aceast\ bucat\ de c\rbune provine de la o min\, acum abandonat\, de lng\ Haddonfield, New Jersey. Nu exista dect un singur distribuitor `n Manhattan pentru acest c\rbune Clark & Sons. Zona lor de distribu]ie se `ntindea `ntre 110th Street [i 139th Street. Pendergast tras\ dou\ linii paralele de-a curmezi[ul Manhattanului, una pe 110th Street, alta pe 139th Street. Apoi, avem umbrela. O umbrel\ de m\tase. M\tasea este un material extrem de fin la atingere, `ns\ la microscop prezint\ o textur\ aspr\, aproape zim]at\. Cnd plou\, m\tasea capteaz\ particule `ndeosebi
307

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

polen. Examinarea microscopic\ a umbrelei a ar\tat c\ aceasta era puternic impregnat\ cu polen de la o buruian\ numit\ Trismegistus gonfalonii, cunoscut\ sub numele mai comun de calcea calului. ~ntr-o vreme, cre[tea prin tot Manhattanul, dar pn\ la 1900, arealul s\u ajunsese s\ se limiteze la malurile rului Hudson. Tras\ `nc\ o line ro[ie `n jos, pe Broadway, apoi indic\ p\tratul micu] care se formase. Pare, prin urmare, rezonabil s\ presupunem c\ doctorul Leng locuia la vest de aceast\ linie, la nu mai mult de o strad\ de Hudson. Puse capacul markerului, apoi se `ntoarse spre Nora [i spre OShaughnessy. Ave]i vreun comentariu pn\ acum? Da, zise Nora. Ai spus c\ Clark & Sons livrau c\rbune `n partea superioar\ a ora[ului. Dar de ce a fost g\sit\ bucata asta de c\rbune `n laboratorul din partea inferioar\? Leng `[i ]inea secret laboratorul. Nu putea cere s\ i se livreze c\rbune acolo. A[a c\ este firesc s\ fi adus cu el cantit\]i mici de c\rbune, din propria locuin]\. ~n]eleg. Pendergast continua s\ o fixeze cu privirea. Altceva? ~nc\perea r\mase cufundat\ `n t\cere. Atunci, putem presupune c\ doctorul Leng locuia pe Riverside Drive, `ntre 110th Street [i 139th Street, sau pe una dintre str\zile apropiate, undeva `ntre Broadway [i Riverside Drive. ~n aceast\ zon\ trebuie s\ ne concentr\m c\utarea. Discut\m `n continuare de sute, poate mii de cl\diri de apartamente, spuse OShaughnessy. O mie trei sute cinci, mai exact. {i acum ajungem la cioburi. Pendergast `nconjur\ `nc\ o dat\ masa `n t\cere, apoi `ntinse mna [i ridic\ un fragment de sticl\ `ntre vrfurile `nvelite `n cauciuc ale unei pensete. Ridic\ ciobul `n lumin\. Am analizat reziduurile de pe aceast\ sticl\. Fusese sp\lat\ cu mare grij\, dar, cu metodele moderne de azi, se pot detecta substan]e din a trilioana parte a unei particule. Am g\sit un amestec foarte curios de elemente chimice pe aceast\ sticl\. Asem\n\toare cu cele pe
308

VITRINA DE CURIOZIT|}I

care le-am descoperit pe cioburile adunate din camera mortuar\. Un amestec destul de `nfrico[\tor, cnd `ncepi s\-l descompui. {i am g\sit un element chimic organic foarte rar, fosfocianat de aluminiu 1,2. Ingredientele pentru ob]inerea acestui produs nu puteau fi procurate dect din cinci farmacii din Manhattan la acea vreme, adic\ `ntre 1890 [i 1918, perioad\ `n care Leng pare s\ se fi folosit de laboratorul din ora[. Domnul sergent OShaughnessy mi-a fost de mare ajutor `n reperarea respectivelor loca]ii. F\cu cinci puncte cu markerul pe hart\. S\ presupunem mai `nti c\ doctorul Leng cump\ra substan]ele chimice din locul cel mai convenabil. Dup\ cum vede]i, nici una dintre cele cinci farmacii nu este `n apropierea laboratorului, a[a c\ hai s\ specul\m c\ achizi]iona produsele de undeva din apropierea casei din ora[. Putem astfel elimina cele dou\ farmacii din East Side. Ne mai r\mn trei `n West Side. ~ns\ aceasta de aici este prea `n centru, a[a c\ o putem elimina [i pe ea. Tras\ cte un X deasupra a trei dintre cele cinci puncte. Am mai r\mas cu dou\. ~ntrebarea e care e cea care ne intereseaz\. Din nou, `ntrebarea lui fu primit\ cu t\cere. Pendergast l\s\ din mn\ bucata de sticl\ [i `nconjur\ iar masa. Apoi se opri `n fa]a h\r]ii. Nu cump\ra de la nici una. O pauz\. Fiindc\ fosfocianatul de aluminiu 1,2 este o otrav\ foarte periculoas\. O persoan\ care cump\r\ a[a ceva ar fi atras aten]ia. A[a c\ hai s\ presupunem mai bine c\-[i f\cea cump\r\turile la magazinul cel mai `ndep\rtat de casa lui: de casa lui, de muzeu, de laborator. Dintr-un loc unde nu putea fi recunoscut. ~n mod clar, trebuie s\ fi fost aceasta, de aici, de pe East Twelfth Street. Farmacia New Amsterdam. Tras\ o linie `n jurul cercului. De aici `[i procura Leng substan]ele chimice. Pendergast se r\suci pe c\lcie [i `ncepu s\ mearg\ `n sus [i-n jos prin fa]a h\r]ii. Printr-un mare noroc, se pare c\ New Amsterdam `nc\ mai exist\ [i func]ioneaz\. S-ar putea s\ mai aib\ `nregistr\ri sau poate cineva `[i mai aminte[te ceva... Se `ntoarse spre OShaughnessy. O s\ te rog s\ investighezi. Viziteaz\ locul [i verific\ toate registrele vechi. Dup\
309

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

care caut\ b\trni care au crescut `n cartier, dac\ trebuie. Ac]ioneaz\ la fel ca `n cazul unei investiga]ii de poli]ie. Am `n]eles, domnule. Urm\ un scurt moment de t\cere. Apoi Pendergast vorbi din nou: Sunt convins c\ doctorul Leng nu locuia pe nici una dintre str\zile l\turalnice dintre Broadway [i Riverside Drive. Locuia chiar pe Riverside Drive. Ar `nsemna s\ mai restrngem cercul de la peste o mie de cl\diri la mai pu]in de o sut\. OShaughnessy `i arunc\ o privire nedumerit\. De unde [tii c\ Leng locuia pe Drive? Casele impun\toare erau toate pe Riverside Drive. ~nc\ se mai v\d majoritatea au fost `mp\r]ite `n apartamente sau sunt abandonate acum, dar `nc\ mai exist\. Cel pu]in o parte dintre ele. Chiar crezi c\ Leng ar fi locuit pe o strad\ l\turalnic\, unde erau casele celor din clasa de mijloc? Individul \sta avea o mul]ime de bani. M\ gndesc de ceva vreme la treaba asta. N-ar fi vrut un loc care s\ ri[te s\ fie, mai trziu, sufocat de construc]ii ulterioare. {i-ar fi dorit aer proasp\t [i o priveli[te frumoas\ asupra rului. O priveli[te care s\ nu poat\ fi vreodat\ blocat\. Sunt sigur c\ asta ar fi vrut. Dar de ce e[ti a[a de sigur? `ntreb\ OShaughnessy. Dintr-odat\, Nora `n]elese. Fiindc\ se a[tepta s\ r\mn\ acolo mult, foarte mult timp. ~n camera rece [i spa]ioas\ se l\s\ t\cerea pre] de cteva minute lungi. Un zmbet slab [i foarte atipic `i `ncre]i fa]a lui Pendergast. Bravo! spuse el. Se duse la hart\ [i tras\ o linie ro[ie pe Riverside Drive, de la 110th Street la 139th Street. Aici trebuie s\-l c\ut\m pe doctorul Leng. Urm\ o lini[te brusc\ [i stnjenitoare. Vrei s\ spui, casa doctorului Leng, zise OShaughnessy. Nu, r\spunse Pendergast, vorbind r\spicat. Vreau s\ spun pe doctorul Leng.

COADA CALULUI

UNU

Oftnd din r\runchi, William Smithback Jr. se a[ez\ `n separeul de lemn din fundul localului Blarney Stone Tavern. Situat\ chiar vizavi de intrarea dinspre sud a Muzeului de Istorie Natural\ din New York, taverna era `n permanen]\ populat\ de angaja]ii institu]iei. Primise porecla de Oasele, din cauza predilec]iei proprietarului de a ag\]a oase de toate formele [i m\rimile pe orice suprafa]\ disponibil\. Circula chiar o glum\ printre angaja]ii muzeului cum c\, dac\ poli]ia ar fi luat la examinat toate oasele de acolo, cel pu]in jum\tate din cazurile de dispari]ie din New York ar fi fost imediat solu]ionate. Smithback petrecuse multe seri aici de-a lungul anilor, `n compania caietelor cu noti]e [i a laptopului p\tat cu bere, lucrnd la diverse c\r]i: cartea lui despre crimele de la muzeu; continuare despre masacrul de la metrou. ~ntotdeauna sim]ise locul \sta ca pe o cas\ departe de cas\, ca pe un refugiu `n calea necazurilor lumii. {i totu[i, `n aceast\ sear\, nici m\car Oasele nu-i mai aducea nici o consolare. ~[i aminti ni[te cuvinte pe care le citise undeva Brendan Behan, poate despre o sete att de puternic\, `nct arunca o umbr\. Asta sim]ea el acum. Fusese cea mai proast\ s\pt\mn\ din via]a lui de la `ngrozitoarea poveste cu Nora, la interviul total nefolositor cu Fairhaven. {i, ca s\-i pun\ capac, mai fusese [i `ntrecut de afurisi]ii \ia de la Post mai mult chiar, taman de Bryce Harriman, rivalul lui din totdeauna. {i-nc\ de dou\ ori! Mai `nti cu articolul despre turista ucis\ din Central Park, apoi cu povestea despre oasele descoperite pe Doyers Street. La naiba,
313

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

era povestea lui. Cum reu[ise fraierul de Harriman s\ ob]in\ exclusivitatea? Z\u a[a, \sta nici m\car la gagic\-sa nu avea exclusivitate! Pe cine cuno[tea? {i cnd se gndea c\ el, Smithback, fusese ]inut afar\, la gr\mad\ cu ceilal]i, `n vreme ce Harriman avusese parte de tratament preferen]ial de lux [i primise pe tav\ povestea chiar din interior... La naiba, avea nevoie de ceva de b\ut! Chelnerul cu urechile cl\p\uge se apropie; tr\s\turile de buldog ale b\rbatului `i erau lui Smithback aproape la fel de familiare ca propria figur\. Ca de obicei, domnule Smithback? Nu. Ave]i Glen Grant de cincizeci de ani? La treizeci [i [ase de dolari, `i r\spunse chelnerul `ntr-o doar\. Adu-l `ncoa! Vreau s\ beau ceva potrivit cu felul `n care m\ simt. Chelnerul disp\ru `n atmosfera `ntunecat\, `nv\luit\ `n fum. Smithback se uit\ la ceas [i privi iritat `n jur. Ce-i drept, el `ntrziase zece minute, dar se p\rea c\ OShaughnessy `ntrzia [i mai mult. Nu suporta indivizii care `ntrziau mai mult dect el, `n aceea[i m\sur\ `n care nu-i suporta pe cei care ajungeau la fix. Chelnerul reap\ru cu un pahar cu picior, `ngustat spre gur\, pe fundul c\ruia se z\reau doi centimetri de lichid de culoarea chihlimbarului. ~l a[ez\ ceremonios `n fa]a lui Smithback. Smithback ridic\ paharul la nas, `nvrti de cteva ori lichidul, trase `n n\ri aroma de mal], fum [i ap\ proasp\t\ care, a[a cum spuneau sco]ienii, trecuse prin turb\ [i peste granit. Deja se sim]ea mai bine. Cnd cobor` paharul, `l z\ri `n fa]\ pe Boylan, proprietarul, `ntinznd peste bar un Back-and-Tan1, cu un bra] care p\rea s\ fi fost f\cut dintr-o frunz\ de tutun pentru mestecat. {i `n spatele lui Boylan era OShaughnessy; tocmai intrase [i privea `n jur. Smithback `i f\cu semn, `ntorcndu-[i privirea de la costumul ieftin, de poliester, care practic sclipea, `n ciuda luminii slabe [i a fumului de ]igar\. Cum putea un b\rbat care se respecta s\ poarte a[a ceva? Salutare! zise Smithback `ntr-o lamentabil\ `ncercare de accent irlandez, `n clipa cnd OShaughnessy se apropie.
1

B\utur\ f\cut\ dintr-un amestec de bere blond\ [i brun\ (n.tr.)


314

VITRINA DE CURIOZIT|}I

S\ tr\ie[ti, `i r\spunse acesta, strecurndu-se de cealalt\ parte a separeului. Chelnerul ap\ru din nou, ca prin farmec, `nclinndu-se respectuos. La fel pentru domnul, spuse Smithback, apoi ad\ug\. Tot din \sta, de doisprezece ani. Desigur, spuse chelnerul. Ce este? `ntreb\ OShaughnessy. Glen Grant. Scotch dintr-un singur mal]. Cel mai bun din lume. Fac cinste. OShaughnessy rnji. Ce? ~mi bagi cu for]a pe gt o b\utur\ de prezbiterieni? E ca [i cnd ai asculta Verdi `n traducere. Prefer Powers. Smithback se strmb\. Porc\ria aia? Crede-m\, whisky-ul irlandez e mai bun pentru degresarea motoarelor dect pentru b\ut. Irlandezii sunt scriitori mai buni, sco]ienii, b\utori de whisky mai buni. Chelnerul disp\ru [i se `ntoarse cu un al doilea pahar. Smithback a[tept\ `n timp ce OShaughnessy mirosi, se trase `n spate, apoi lu\ o sorbitur\. Merge, zise el dup\ o clip\. ~n timp ce-[i consumau `n t\cere b\uturile, Smithback `i arunc\ o privire furi[\ poli]istului din fa]a lui. Pn\ acum, nu ob]inuse mai nimic de pe urma `n]elegerii lor, de[i el, unul, `i livrase o gr\mad\ despre Fairhaven. {i totu[i, ajunsese s\-i fie simpatic tipul: OShaughnessy avea o perspectiv\ laconic\, cinic\, ba chiar fatalist\ asupra vie]ii, pe care Smithback o `n]elegea pe deplin. Oft\ [i se l\s\ pe spate. {i? Ce mai e nou? `l `ntreb\ pe irlandez. Chipul lui OShaughnessy se `nro[i dintr-odat\. M-au dat afar\. Smithback s\ri ca ars. Ce? Cnd? Ieri. Nu m-au concediat de-a binelea. Nu `nc\. M-au trecut `n suspendare administrativ\. Deschid o investiga]ie. ~i arunc\ brusc o privire t\ioas\. Asta r\mne `ntre noi.
315

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Smithback se l\s\ iar pe spate. Desigur. Am o audiere s\pt\mna viitoare, la comisia sindicatului, dar nu cred s\ am mari [anse. Dar de ce? Fiindc\ ai ac]ionat din proprie ini]iativ\? Custer e nervos. O s\ aduc\-n discu]ie o poveste mai veche. O mit\ pe care am luat-o acum cinci ani. Asta, `mpreun\ cu insubordonarea [i nerespectarea ordinelor, o s\ fie `ndeajuns ca s\ m\-nfunde. Umflat nenorocit! Urm\ un nou moment de t\cere. S-a dus naibii [i sursa asta, zise Smithback `n sinea lui. P\cat. E b\iat de treab\. Lucrez pentru Pendergast acum, ad\ug\ OShaughnessy cu voce foarte `nceat\, strngnd paharul `ntre palme. De data asta, [ocul era [i mai mare. Pentru Pendergast? Cum a[a? Poate c\ nu era `nc\ totul pierdut. Avea nevoie de un om de `ncredere. Cineva care s\ bat\ str\zile, s\ ia pulsul lucrurilor. Cel pu]in a[a mi-a spus. Mine trebuie s\ m\ duc `n East Village [i s\ v\d care-i treaba cu un magazin de unde Pendergast crede c\ `[i cump\ra Leng substan]ele chimice. Isuse! Ei, asta da schimbare de situa]ie! OShaughnessy lucra pentru Pendergast, nu mai era `ngr\dit de regulamentul de la NYPD care-i interzicea s\ discute cu presa. Poate c\ era chiar mai bine ca `nainte. Dac\ afli ceva, `mi spui [i mie? `ntreb\ Smithback. Depinde. De ce? De ce po]i face tu pentru noi cu acel ceva. Nu sunt sigur c\ `n]eleg. E[ti reporter, nu? Faci cercet\ri? Mai bine dect `]i `nchipui. De ce? Ai nevoie s\ te ajut cu ceva? Dintr-odat\, Smithback `[i mut\ privirea. Nu cred c\ Nora ar fi de acord cu asta. Nora nu [tie. {i nici Pendergast.
316

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Smithback `[i `ntoarse din nou privirea spre el, surprins. ~ns\ OShaughnessy nu p\rea s\ aib\ de gnd s\ mai adauge ceva pe tema asta. N-are rost s\ `ncerc s\ scot cu for]a ceva de la el, `[i zise Smithback. O s\ a[tept pn\ cnd o s\ vrea el s\-mi spun\. Schimb\ subiectul. Cum ]i s-a p\rut dosarul meu despre Fairhaven? Gras. Foarte gras. Mersi. M\ tem c\ nu e mare lucru acolo. Pendergast a p\rut mul]umit. Mi-a spus s\ te felicit. Pendergast e un om bun, zise Smithback prev\z\tor. OShaughnessy d\du din cap [i sorbi din b\utur\. Dar `]i las\ mereu impresia c\ [tie mai multe dect spune. Zice mereu c\ trebuie s\ avem grij\, c\ vie]ile ne sunt `n pericol... Dar nu spune niciodat\ nimic clar. Dup\ care, ca din senin, arunc\ bomba. Miji ochii. {i aici intervii tu. Asta era. Eu? Vreau s\ faci ni[te s\p\turi. S\ afli ceva pentru mine. Un moment de ezitare. Vezi tu, m\ tem c\ rana l-a afectat pe Pendergast mai tare dect credeam. A venit cu o teorie absurd\. Att de absurd\, `nct, atunci cnd mi-a spus-o, mi-a venit s\ m\ ridic [i s\ plec. Da? Smithback sorbi non[alant din pahar, mascndu-[i cu mare grij\ interesul. {tia el prea bine `n ce se puteau transforma teoriile absurde ale lui Pendergast. Da. Vreau s\ spun, `mi place cazul \sta [i n-a[ vrea s\ m\ retrag din el. Dar nu pot s\ lucrez cu a[a o prostie! Te `n]eleg. {i care-i teoria asta a lui Pendergast? OShaughnessy ezit\ din nou, mai mult de data asta. Era evident c\ nu [tia ce s\ fac\. Smithback scr[ni din din]i. Mai ia-i ceva de b\ut! ~i f\cu semn chelnerului. ~nc\ o rund\, te rog! Pentru mine, un Powers.
317

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Cum vrei tu. Tot din partea mea. A[teptar\ s\ vin\ b\uturile. Cum merge cu ziarul? `ntreb\ OShaughnessy. Prost. Mi-am luat-o de la Post. De dou\ ori. Am b\gat de seam\. A[ avea nevoie de un pic ajutor, Patrick. Telefonul pe care mi l-ai dat `n leg\tur\ cu Doyers Street a fost un gest dr\gu], dar n-am reu[it s\ intru. Hei, eu ]i-am dat pontul. De tine depinde cum ajungi `n\untru. Cum a ob]inut Harriman exclusivitatea? Nu [tiu. Tot ce [tiu e c\ pe tine nu te suport\. Te consider\ vinovat de declan[area crimelor la indigo. Smithback cl\tin\ din cap. Probabil c-o s\ m\ dea afar\. Doar nu fiindc\ ]i-au suflat o dat\ povestea! De dou\ ori. {i, Patrick, nu fi a[a naiv! |[tia vor snge. Ori arzi pe cineva, ori te-ai ars. Cuvintele acestea nu avur\ chiar impactul pe care contase Smithback, `ns\ mesajul era destul de clar. OShaughnessy rse trist. P\i, cam tot a[a e [i la mine. Chipul i se `ntunec\. Dar [tiu cum e s\ te sim]i pus la zid. Smithback se aplec\ spre el, conspirativ. Era timpul s\ for]eze ni]el nota. Ei? {i care-i teoria lui Pendergast? OShaughnessy lu\ o sorbitur\ de whisky. P\ru s\ se decid\, `n sinea lui. Dac\-]i spun, promi]i s\-]i folose[ti resursele ca s\ afli dac\ exist\ vreo [ans\ s\ fie adev\rat? Desigur. O s\ fac tot ce pot. {i vei p\stra totul pentru tine? Nu scrii nici un articol cel pu]in nu deocamdat\? Chestia asta duru, `ns\ Smithback reu[i s\ dea din cap `n semn de aprobare.
318

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Bine. Oricum, n-ai avea cum s\ publici a[a ceva. E o abera]ie total\. Smithback d\du din cap. ~n]eleg. Suna din ce `n ce mai bine. OShaughnessy `l privi intens. Pendergast crede c\ individul \la, Leng, `nc\ mai tr\ie[te. Crede c\ a reu[it s\-[i prelungeasc\ via]a. Smithback r\mase `mpietrit. Sim]i un [oc de dezam\gire. La dracu, Patrick, asta chiar c\ e absurd! E o nebunie! }i-am spus. Smithback sim]i un val de disperare. Era mai r\u dect nimic. Pendergast `ntrecuse orice m\sur\. Toat\ lumea [tia c\ aveau de-a face cu un uciga[ la indigo. Cum s\ mai fie Leng `n via]\ dup\ un secol [i jum\tate? Povestea pe care o c\uta el p\rea s\ se `ndep\rteze din ce `n ce mai mult. ~[i sprijini capul `n mini. Cum? Pendergast crede c\ examinarea oaselor din Doyers Street, raportul de autopsie din Catherine Street [i rezultatele autopsiei lui Doreen Hollander prezint\ toate exact acela[i tip de urme. Smithback continua s\ clatine din cap. A[adar, Leng a ucis `n tot acest timp ct mai exact? O sut\ [i treizeci de ani? A[a zice el. Crede c\ individul `nc\ mai locuie[te pe undeva pe Riverside Drive. Pre] de cteva clipe, Smithback nu spuse nimic, jucndu-se doar cu chibriturile. Pendergast avea nevoie de o vacan]\ lung\. A pus-o pe Nora s\ cerceteze registrele, s\ vad\ care dintre cl\dirile de dinainte de 1900 nu au fost transformate `n apartamente. S\ caute acte de proprietate care nu au mai fost atestate de foarte, foarte mult timp. Chestii de genul \sta. S\-i ia urma lui Leng. Pierdere de vreme, `[i zise Smithback. Ce se `ntmpl\ cu Pendergast? Lu\ `nc\ o sorbitur\, dar nu mai sim]i gustul b\uturii.
319

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Nu uita ce mi-ai promis. O s\ verifici? Verific\ necrologurile, caut\ prin vechile edi]ii de la Times, `ncearc\ s\ g\se[ti ceva. Vezi dac\ exist\ vreo [ans\ ca Pendergast s\ aib\ dreptate. Sigur, sigur... Isuse, ce b\taie de joc! Lui Smithback `i p\rea r\u acum c\ acceptase `n]elegerea. Nu `nsemna dect s\ piard\ [i mai mult timp. OShaughnessy p\ru u[urat. Mul]umesc. Smithback vr` chibriturile `n buzunar [i goli paharul. ~i f\cu semn chelnerului. Ct `]i dator\m? Nou\zeci [i doi de dolari, spuse b\rbatul, pe un ton trist. Ca de obicei, nu-i prezent\ nici o not\. Smithback era sigur c\ o bun\ parte din sum\ intra direct `n buzunarul chelnerului. Nou\zeci [i doi de dolari!?! strig\ OShaughnessy. Ct ai b\ut `nainte s\ vin eu? Nimic din ce e bun `n via]\ nu e ieftin, Patrick, zise Smithback pe un ton amar. {i principiul \sta se aplic\ `ndeosebi whisky-ului dintr-un singur mal]. Gnde[te-te c]i copii mor de foame! Gnde[te-te c]i ziari[ti mor de sete! Data viitoare, faci tu cinste. Mai ales dac\-mi mai vii cu `nc\ vreo poveste a[a s\rit\. Eu ]i-am spus. {i sper c\ n-o s\ te deranjeze s\ bei Powers. N-ai s\ prinzi vreodat\ un irlandez a[a prost s\ achite o not\ ca asta. Doar sco]ienii au tupeul s\ cear\ at]ia bani pe b\utur\. Smithback o apuc\ pe Columbus Avenue, cufundat `n gnduri. Dintr-odat\, se opri. De[i teoria lui Pendergast era ridicol\, `i d\duse totu[i o idee. Cu toat\ zarva creat\ `n jurul criminalului la indigo [i a descoperirii din Doyers Street, nimeni nu se mai gndise s\ continue povestea lui Leng. Cine fusese? De unde venise? Unde-[i ob]inuse diploma `n medicin\? Ce leg\tur\ avusese cu muzeul? Unde locuise? Ei da, asta era o pist\ bun\. Un articol despre doctorul Enoch Leng, uciga[ul `n mas\. Da, da, asta era! O poveste ca asta ar fi putut s\-i salveze pielea la The Times.
320

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Cu ct se gndea mai mult, cu att era mai `ncntat. Individul \sta `l precedase pe Jack Spintec\torul. Enoch Leng: portretul primului criminal `n serie al Americii. Ar fi putut fi coperta pentru Times Sunday Magazine. Prindea doi iepuri dintr-odat\: f\cea cercet\rile pe care i le promisese lui OShaughnessy `n timp ce aduna informa]ii despre Leng. {i nu tr\da `ncrederea nim\nui, desigur fiindc\, odat\ ce avea s\ determine momentul mor]ii lui Leng, teoria absurd\ a lui Pendergast s-ar fi dus pe apa smbetei. Sim]i un fior brusc de team\. Dac\ Harriman `ncepuse deja s\ cerceteze [i el povestea lui Leng? Trebuia s\ se apuce de treab\ numaidect. Cel pu]in avea un avantaj `n fa]a lui Harriman: era as la cercet\ri! Avea s\ `nceap\ la arhiva de redac]ie s\ caute informa]ii aparent ne`nsemnate referitoare la Leng, la Shottum sau la McFadden. {i avea s\ se uite [i dup\ alte crime cu stilul de operare al lui Leng: cu disecarea coloanei vertebrale. Cu siguran]\, Leng ucisese mai mul]i oameni dect fuseser\ g\si]i la adresele de pe Catherine [i Doyers Street. Poate c\ unele dintre aceste crime mai vechi fuseser\ descoperite [i ajunseser\ s\ fie men]ionate `n ziare. Mai era apoi arhiva muzeului. Ajunsese s\ o [tie pe dinafar\, din timpul proiectelor lui anterioare. Leng avusese leg\tur\ cu muzeul. Cu siguran]\, exista acolo o adev\rat\ min\ de aur de informa]ii, dac\ [tiai unde s\ cau]i. {i mai exista un avantaj: poate ar fi reu[it s\ afle pentru Nora unde locuise Leng. Un asemenea gest m\runt le-ar fi putut redresa rela]ia. {i, cine [tie? Poate ar fi creat noi piste [i pentru investiga]ia lui Pendergast. ~n cele din urm\, se p\rea c\ `ntlnirea cu OShaughnessy nu fusese chiar un e[ec total.

DOI

East Twelfth Street este o strad\ tipic\ din East Village, remarc\ OShaughnessy `n timp ce intra de pe Third Avenue: un amestec de punkeri, de poe]i aspiran]i, de hipio]i `ntrzia]i [i de b\trni, c\rora le lipseau fie energia, fie banii s\ se mute de-acolo. Strada se mai `mbun\t\]ise ni]el `n ultimii ani, dar mai erau `nc\ o sumedenie de cl\diri p\r\ginite amestecate printre magazine, baruri [i vnz\tori de discuri vechi. ~ncetini pasul [i `ncepu s\ priveasc\ oamenii care treceau pe lng\ el: turi[ti plini de aere de superioritate, veni]i s\ vad\ lumea de jos; rockeri [i punkeri `mb\trni]i, cu p\rul tocit [i colorat `n violet; arti[ti cu blugii murdari de culori, c\rndu-[i pnzele dup\ ei; extremi[ti droga]i, cu p\rul ras [i `mbr\ca]i `n costume de piele din care le atrnau tot felul de simboluri cromate. P\reau s\-l ocoleasc\: nimic nu iese mai tare `n eviden]\ pe o strad\ din New York dect un ofi]er de poli]ie `n haine civile, fie el chiar [i suspendat [i aflat sub investiga]ie. OShaughnessy z\rea un magazin fix `n fa]\. Era doar o gaur\ `n zid, din c\r\mid\ vopsit\ `n negru, `nghesuit\ `ntre pl\cile de gresie ce p\reau s\ se scufunde sub nenum\rate straturi de graffiti. Vitrina magazinului era acoperit\ de un strat gros de praf [i `nc\rcat\ pn\ sus cu o sumedenie de cutii [i de exponate att de vechi [i de decolorate, `nct etichetele deveniser\ indescifrabile. Cteva litere murdare [i unsuroase, coco]ate deasupra vitrinei, alc\tuiau cuvintele: Farmacia New Amsterdam.
322

VITRINA DE CURIOZIT|}I

OShaughnessy se opri s\ examineze partea din fa]\ a magazinului. Era greu de crezut c\ o asemenea relicv\ reu[ise s\ supravie]uiasc\, atta vreme ct un Duane Reade1 era deschis chiar pe strada adiacent\. Nimeni nu p\rea s\ intre sau s\ ias\. Era un loc mort. OShaughnessy `naint\ [i se apropie de u[\. V\zu o sonerie [i un anun] pe care scria Primim doar bani ghea]\. Ap\s\ butonul [i auzi bzit undeva departe, `n adncul cl\dirii. Pentru mult timp, acesta fu singurul sunet. Apoi se auzir\ ni[te pa[i apropiindu-se. O cheie se `ntoarse `n broasc\, u[a se deschise [i un b\rbat ap\ru `n fa]a lui. OShaughnessy b\nui c\ era un b\rbat: avea capul chel [i lucios ca o bil\ [i purta haine masculine, dar tr\s\turile fe]ei aveau un fel de neutralitate stranie, care f\cea ca sexul omului s\ fie greu de determinat cu exactitate. F\r\ nici un cuvnt, persoana se r\suci pe c\lcie [i disp\ru din nou `n\untru. OShaughnessy o urm\, privind curios `n jur. Se a[teptase s\ g\seasc\ o farmacie veche, cu rafturi de lemn pline de cutii de aspirin\ [i de alifii. ~n loc de asta, magazinul era un adev\rat depozit de cutii a[ezate una peste alta, pline de praf [i de pnze de p\ianjen. ~n\bu[indu-[i tusea, OShaughnessy `naint\ pe o c\rare `ntortocheat\ pn\ `n fundul `nc\perii. Aici g\si o cas\ de marcat, o idee mai pu]in pr\fuit\ dect restul magazinului. Persoana care-i deschisese se a[ezase `n spatele acesteia. Mai multe cutii mici, de lemn, erau a[ezate una peste alta pn\ la `n\l]imea um\rului, `n spatele vnz\torului. OShaughnessy miji ochii [i `ncerc\ s\ citeasc\ etichetele de hrtie strecurate `n chenarele de alam\ de pe fiecare cutie: amarant, nux vomica, urzic\, verbin\, helleborus, m\tr\gun\, narcis\, traista ciobanului, trifoi perlat. Pe un perete adiacent erau sute de recipiente de sticl\ [i, sub acestea, mai multe rnduri de cutii pe care cineva notase cu un marker ro[u simboluri chimice. O carte intitulat\ {tiin]a plantelor se afla pe tejghea. B\rbatul i se p\rea mai u[or s\-l considere b\rbat se uita la OShaughnessy, a[teptnd ca acesta s\ vorbeasc\.
1

Lan] de farmacii din New York avnd numeroase magazine `n zonele intens populate din Manhattan. (n.red.)
323

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Patrick OShaughnessy, consultant FBI, spuse acesta, `ntinznd legitima]ia pe care i-o f\cuse Pendergast. A[ dori s\ v\ pun cteva `ntreb\ri, dac\-mi permite]i. B\rbatul privi cu aten]ie legitima]ia, [i, pre] de-o clip\, OShaughnessy crezu c-avea s\-i conteste autenticitatea. ~ns\ vnz\torul nu f\cu dect s\ ridice din umeri. Ce fel de oameni vin `n magazinul dumneavoastr\? ~n special practican]ii wicca, r\spunse b\rbatul, [i chipul i se schimonosi. Wicca? Da, wicca. A[a `[i spun acum. Dintr-odat\, OShaughnessy `n]elese. Vrei s\ spui vr\jitoare! B\rbatul d\du din cap. Altcineva? Doctori, de exemplu? Nu, nimeni de genul \sta. Mai vin chimi[ti pe aici. Uneori [i pasiona]i de botanic\. Indivizi care caut\ suplimente curative. Ave]i vreun client care se `mbrac\ cu haine de mod\ veche, cu un stil mai bizar? B\rbatul f\cu un gest vag `nspre East Twelth Street. To]i se `mbrac\ foarte bizar. OShaughnessy se gndi o clip\. Investig\m o serie de crime vechi, petrecute cam pe la sfr[itul secolului al XIX-lea. A[ vrea s\ [tiu dac\ mai ave]i registre din acea perioad\ pe care le-a[ putea examina, liste de clien]i sau altceva de genul \sta. Poate, spuse b\rbatul. Avea vocea ascu]it\ [i sugrumat\. R\spunsul acesta `l lu\ pe OShaughnessy prin surprindere. Cum adic\? Magazinul a ars pn\ la temelii `n 1924. Dup\ ce a fost reconstruit, bunicul meu el conducea pe atunci afacerea a `nceput s\ ]in\ toate documentele `ntr-un seif rezistent la foc. Dup\ ce a preluat magazinul, tata nu a mai folosit prea mult seiful. De fapt, nu a f\cut
324

VITRINA DE CURIOZIT|}I

dect s\ p\streze acolo ni[te obiecte care i-au apar]inut bunicului. S-a stins din via]\ acum trei luni. ~mi pare r\u s\ aud asta, spuse OShaughnessy. Cum a murit? Atac cerebral, mi s-a spus. Oricum, la cteva s\pt\mni dup\ asta, a venit la mine un dealer de antichit\]i. S-a uitat prin magazin, a cump\rat cteva piese de mobilier. Cnd a v\zut seiful, mi-a oferit o gr\mad\ de bani `n cazul `n care g\sea acolo ceva cu valoare istoric\. A[a c\ l-am spart. B\rbatul pufni. Dar n-am g\sit mare lucru. Sincer s\ v\ spun, speram s\ dau peste niscaiva monede de aur sau ac]iuni vechi. Individul a plecat dezam\git. {i ce era `n\untru? Hrtii. Registre. Chestii de genul \sta. De-asta v-am spus c\ e posibil. Pot s\ v\d seiful? B\rbatul ridic\ din umeri. De ce nu? Seiful se afla `ntr-o `nc\pere din fund, slab luminat\, printre stative de cutii muceg\ite [i l\zi putrezite de lemn. Era `nalt cam pn\ `n dreptul um\rului [i confec]ionat din metal gros, de culoare verde. O gaur\ cilindric\ sclipea `n locul de unde fusese scos mecanismul de `nchidere. B\rbatul deschise u[a, apoi se d\du la o parte, l\sndu-l pe OShaughnessy s\ se apropie. Acesta se a[ez\ `n genunchi [i privi `n\untru. Adev\rate valuri de praf se ridicau `n aer. Con]inutul seifului era cufundat `n umbr\. Pute]i s\ mai aprinde]i ni[te lumini? `ntreb\ OShaughnessy. Nu pot. Astea sunt toate. Ave]i o lantern\ la `ndemn\? B\rbatul cl\tin\ din cap. Sta]i o clip\! B\rbatul disp\ru [i se `ntoarse un minut mai trziu aducnd o lumnare ascu]it\ montat\ `ntr-un sfe[nic de alam\. Isuse, e incredibil! `[i zise OShaughnessy. Accept\ `ns\ lumnarea morm\ind un mul]umesc [i o introduse `n\untrul seifului.
325

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Avnd `n vedere ct era de mare, seiful era relativ gol. OShaughnessy mi[c\ lumnarea `n jur, inventariind `n minte con]inutul. Un vraf de ziare vechi `ntr-un col]; mai multe hrtii `ng\lbenite, legate `n pachete mici; mai multe rnduri de registre cu un aspect foarte vechi; dou\ volume ce p\reau mai recente, legate `n plastic ro[u aprins; vreo [ase cutii de pantofi cu ni[te date mzg\lite pe ele. OShaughnessy l\s\ lumnarea pe fundul seifului [i apuc\ ner\bd\tor registrele vechi. Primul pe care `l deschise nu era dect un inventar pentru anul 1925: pagin\ dup\ pagin\ de obiecte, scrise `n grab\. Celelalte volume erau asem\n\tore: inventare semestriale, terminndu-se `n 1942. Cnd a preluat tat\l dumneavoastr\ magazinul? `ntreb\ OShaughnessy. B\rbatul se gndi o clip\. ~n timpul r\zboiului. Prin 41 sau 42. Desigur, `[i zise OShaughnessy. Puse la loc registrele [i r\sfoi teancul de ziare. Nu g\si nimic, doar [i mai mult praf. Mut\ lumnarea mai `ntr-o parte [i, `ncercnd s\-[i reprime un sentiment de dezam\gire din ce `n ce mai puternic, lu\ teancurile de hrtii vechi. Erau numai chitan]e [i facturi de la furnizori, acoperind aceea[i perioad\: din 1925 pn\ `n 1942. Cu siguran]\, se potriveau cu inventarele din registre. Volumele din plastic ro[u erau, evident, mult prea recente ca s\ prezinte vreun interes. Mai r\mneau doar cutiile de pantofi. O ultim\ [ans\. OShaughnessy lu\ cutia de pantofi din vrful teancului, sufl\ praful de pe capac [i o deschise. Nu g\si `n\untru dect hrtii referitoare la impozite. La naiba! zise OShaughnessy `n sinea lui, punnd la loc cutia. Alese o alta, la `ntmplare, [i o deschise. Acela[i lucru. OShaughnessy se l\s\ pe c\lcie, cu lumnarea `ntr-o mn\ [i cutia de pantofi `n cealalt\. Nu-i de mirare c\ dealerul de antichit\]i a plecat cu mna goal\, `[i zise. Ei, cel pu]in am `ncercat. Cu un oftat, se `ntinse s\ pun\ la loc cutia. ~n timp ce f\cea asta, arunc\ din nou o privire dosarelor de plastic ro[u. Era ciudat:
326

VITRINA DE CURIOZIT|}I

b\rbatul spusese c\ tat\l lui nu folosise seiful dect ca s\ depoziteze ni[te lucruri de-ale bunicului. Dar plasticul era o inven]ie recent\, nu? Cu siguran]\, nu ap\ruse `nc\ `n 1942. Curios, ridic\ un volum [i `l deschise. ~n\untru, v\zu o pagin\ aproape neagr\, plin\ de nota]ii scrise de mult, de mn\. Hrtia era acoperit\ de cenu[\, par]ial ars\, cu marginile f\rmi]ate. OShaughnessy privi `n jur. Proprietarul magazinului se `ndep\rtase [i cotrob\ia printr-o cutie de carton. Cu gesturi rapide, OShaughnessy scoase ambele volume de plastic din seif. Apoi stinse lumnarea [i se ridic\. M\ tem c\ n-am g\sit nimic interesant, zise el, ridicnd `n acela[i timp cele dou\ volume cu un aer de pref\cut\ nep\sare. Dar, ca o simpl\ formalitate, a[ vrea s\ iau aceste dou\ dosare la birou, pentru o zi sau dou\. Cu permisiunea dumneavoastr\, desigur. Am sc\pa, [i eu [i dumneavoastr\, de foarte mult\ b\taie de cap: o gr\mad\ de hrtii, ordine judec\tore[ti, chestii de genul \sta. Ordine judec\tore[ti? f\cu b\rbatul, cu o expresie de v\dit\ `ngrijorare pe chip. Sigur, sigur. P\stra]i-le ct dori]i. Ie[it din nou `n strad\, OShaughnessy se opri s\-[i scuture praful de pe el. Se `ntunecase a ploaie [i luminile `ncepuser\ s\ se aprind\ `n apartamentele [i cafenelele de la strad\. Bubuitul unui tunet `ndep\rtat se auzi pre] de cteva clipe peste zumzetul traficului. OShaughnessy `[i ridic\ gulerul hainei [i-[i strecur\ grijuliu dosarele sub bra], apucnd-o `n pas gr\bit `nspre Third Avenue. De pe trotuarul opus, ascuns `n umbra unei sc\ri de bloc, un b\rbat `l urm\ri pe OShaughnessy plecnd. Apoi ie[i `n strad\ p\l\rie cu boruri rotunde, pardesiu lung [i negru, un baston cu care lovea ritmic asfaltul [i, dup\ ce privi cu b\gare de seam\ `n dreapta [i-n stnga, travers\ `ncet, `ndreptndu-se spre Farmacia New Amsterdam.

TREI

Bill Smithback iubea arhiva cotidianului New York Times: o `nc\pere `nalt\ [i r\coroas\, cu [iruri de etajere de metal care gemeau sub greutatea volumelor legate `n piele. Iar `n acea diminea]\, `nc\perea era pustie. Arareori mai era folosit\ de al]i reporteri, care preferau s\ acceseze edi]iile digitale online, `ns\ acestea nu mergeau dect pn\ cu dou\zeci [i cinci de ani `n urm\. Sau, dac\ era necesar, ma[inile cu microfilm, care erau destul de p\c\toase, dar relativ rapide. Cu toate acestea, lui Smithback i se p\rea c\ nu exista nimic mai interesant sau mai curios de util dect s\ iei la mn\ vechile pagini veritabile. G\seai adesea informa]ii aparent ne`nsemnate `n numere succesive sau `n paginile adiacente pe care le-ai fi ratat dac\ apelai la microfilm. Cnd `i prezentase editorului ideea lui de a scrie o poveste despre Leng, acesta mrise indiferent semn sigur c\ `i pl\cuse. ~n timp ce pleca, `l auzise pe monstrul cu ochi de musc\ morm\ind: Dar ai grij\ s\ fie mai bun\ dect povestea aia despre Fairhaven, bine? Ceva nou! Ei da, va fi mai bun\ dect povestea cu Fairhaven. Trebuia s\ fie. Se f\cuse deja dup\-amiaz\ cnd ajunse la arhiv\. Bibliotecara `i aduse prima parte din volumele pe care le ceruse. Smithback le deschise plin de respect, tr\gnd `n piept mirosul de celuloz\ u[or putrezit\, de cerneal\, tiparni]\ [i praf. Volumul era datat ianuarie 1881, [i Smithback g\si repede articolul pe care `l c\uta: incendiul de la Vitrina lui Shottum. Era o poveste pe prima pagin\, `nso]it\ de un desen destul de reu[it al cl\dirii cuprinse de fl\c\ri. ~n articol se
328

VITRINA DE CURIOZIT|}I

men]iona c\ eminentul profesor John C. Shottum disp\ruse [i c\ autorit\]ile se temeau c\ murise. Tot dat disp\rut, scria `n articol, era un b\rbat pe nume Enoch Leng, numit `n treac\t chiria[ la vitrin\ [i asistent al lui Shottum. ~n mod clar, autorul articolului nu [tia nimic despre Leng. Smithback c\ut\ mai departe, pn\ cnd d\du peste o continuare a pove[tii cu incendiul, `n care se spunea c\ fuseser\ descoperite ni[te r\m\[i]e umane, despre care se presupunea c\ erau ale lui Shottum. Nu exista nici o referire la Leng. Lund-o acum `napoi, Smithback lu\ la analizat paginile despre ora[, c\utnd articole despre muzeu, despre academie sau orice fel de referire la Leng, la Shottum sau la McFadden. Era un proces extrem de mig\los, [i Smithback se trezea adesea deviat de la ]elul s\u de tot felul de articole fascinante, `ns\ f\r\ nici o leg\tur\ cu ceea ce `l interesa. Dup\ cteva ore, `ncepu s\-[i piard\ r\bdarea. Erau o gr\mad\ de articole despre muzeu, cteva despre academie [i chiar [i cteva referiri ocazionale la Shottum [i la colegul s\u, Tinbury McFadden. Dar nu g\si nimic despre Leng, cu excep]ia rapoartelor de la `ntrunirile academiei, unde un profesor Enoch Leng ap\rea din cnd `n cnd pe listele celor prezen]i. ~n mod clar, Leng nu voia s\ ias\ cu nimic `n eviden]\. Chestia asta nu duce nic\ieri, `[i zise Smithback. Se lans\ pe o a doua cale de atac, care se anun]a [i mai dificil\. Pornind din 1917, anul `n care Enoch Leng `[i abandonase laboratorul din Doyers Street, Smithback `ncepu s\ o ia `nainte, c\utnd alte crime care s\ se potriveasc\ profilului. Erau 365 de edi]ii Times `n fiecare an. ~n acele zile, crimele erau ni[te evenimente suficient de rare `nct s\ ocupe cu siguran]\ prima pagin\, a[a c\ Smithback se mul]umi s\ cerceteze doar coperta fiec\rui num\r [i necrologurile, c\utnd anun]ul mor]ii lui Leng, care l-ar fi interesat att pe OShaughnessy, ct [i pe el, personal. Erau multe articole despre crime [i un num\r deloc mic de necrologuri interesante pe care Smithback le citea fascinat prea fascinat. Mergea foarte `ncet.
329

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Apoi `ns\, pe data de 10 septembrie 1918, d\du peste un titlu, chiar sub `ndoitura de mijloc: Cadavru mutilat `n cl\direa Peck Slip. Articolul, `ntr-o `ncercare demodat\ de a nu tulbura sensibilitatea delicat\ a cititorului, nu intra `n detalii despre natura mutil\rilor, `ns\ acestea p\reau s\ aib\ leg\tur\ cu partea inferioar\ a spatelui. Citi articolul, toate instinctele lui jurnalistice aprinzndu-i-se din nou. A[adar, Leng mai era `nc\ activ, `nc\ mai ucidea, chiar [i dup\ ce `[i abandonase laboratorul din Doyers Street. Pn\ la sfr[itul zilei, adunase articole despre `nc\ [ase crime, cam una o dat\ la doi ani, care ar fi putut fi opera lui Leng. Puteau s\ mai existe [i altele, nedescoperite. Sau exista [i posibilitatea ca Leng s\ fi renun]at s\ mai ascund\ cadavrele [i s\ le lase `n schimb prin apartamente, `n diverse zone ale ora[ului. Victimele erau `ntotdeauna cer[etori f\r\ ad\post. Mai mult, `ntr-un singur caz cadavrul fusese identificat. Toate fuseser\ trimise la Potters Field pentru a fi `ngropate. Prin urmare, nimeni nu remarcase asem\n\rile. Poli]ia nu f\cuse niciodat\ leg\tura `ntre cazuri. Ultima crim\ executat\ `n stilul caracteristic lui Leng p\rea s\ fi avut loc `n 1935. Dup\ aceea, existau o gr\mad\ de crime, `ns\ nici una cu mutil\rile specifice care ajunseser\ s\ reprezinte semn\tura lui Leng. Smithback f\cu un calcul rapid: Leng ap\ruse `n New York pe la 1870 probabil un tn\r `n vrst\ de, s\ spunem, treizeci de ani. ~n 1935 ar fi avut aproximativ [aptezeci de ani. A[adar, de ce `ncetaser\ crimele? R\spunsul era ct se poate de evident: Leng murise. Nu-i g\sise necrologul, `ns\ Leng dusese `ntotdeauna o via]\ att de retras\, `nct era extrem de pu]in probabil s\ fi avut un necrolog. S-a dus teoria lui Pendergast, `[i zise Smithback. {i, cu ct se gndea mai mult, cu att era mai sigur c\ Pendergast nu ar fi putut crede cu adev\rat o asemenea absurditate. Nu! ~n mod clar Pendergast aruncase povestea asta ca pe o diversiune, ca s\ le distrag\ celorlal]i aten]ia de la adev\ratul s\u scop. ~ntr-adev\r, \sta era Pendergast indirect, `ntortocheat, artistic. Nu [tiai niciodat\ cu adev\rat ce gnde[te sau care e planul lui. Avea s\-i explice asta lui
330

VITRINA DE CURIOZIT|}I

OShaughnessy data viitoare cnd se `ntlneau. Cu siguran]\, poli]istul avea s\ fie u[urat s\ afle c\ Pendergast nu o luase totu[i razna. Smithback mai cercet\ necrologurile de pe `nc\ un an, dar nici de data asta nu g\si nimic despre Leng. Normal: tipul nu l\sase nici o urm\ `n nici o `nregistrare istoric\. Era aproape sinistru. Se uit\ la ceas: era cazul s\ se opreasc\. St\tuse acolo zece ore `n [ir. Totu[i, era un `nceput bun. Dintr-o singur\ mi[care, descoperise `nc\ [ase crime nerezolvate care i-ar fi putut fi atribuite lui Leng. Mai avea `nc\ vreo dou\ zile pn\ cnd editorul s\ `nceap\ s\-i cear\ rezultatele. Ba chiar mai mult, dac\ putea demonstra c\ aceste cercet\ri scoteau la iveal\ un subiect suculent. Se ridic\ alene de pe scaunul confortabil [i `[i frec\ minile `ntre ele. Acum, c\ luase la bani m\run]i consemn\rile publice, era preg\tit s\ fac\ urm\torul pas: s\ se `ndrepte spre consemn\rile private ale lui Leng. Un lucru pe care `l aflase `n acea zi era c\ Leng fusese oaspete cercet\tor la muzeu. Smithback [tia c\, `n acea vreme, to]i savan]ii vizitatori trebuiau s\ aib\ un portofoliu academic pentru a beneficia de acces nelimitat la colec]ii. Aceste portofolii con]ineau detalii despre vrsta persoanei, educa]ia ei, diplomele, domeniile de specialitate, publica]iile, starea civil\ [i adresa. Puteau conduce spre o alt\ comoar\ de documente acte, contracte, ac]iuni legale [i a[a mai departe. Leng se putea ascunde, poate, de ochiul public dar cu registrele de la muzeu era alt\ mncare de pe[te! Cnd va fi terminat, Smithback avea s\-l cunoasc\ pe Leng ca pe propriul frate. Anticiparea acestui lucru `l f\cu s\ se cutremure de `ncntare.

PATRU

OShaughnessy st\tea pe treptele din fa]a cl\dirii federale Jacob Javits. Ploaia se oprise, [i b\ltoacele pres\rau ici [i colo str\zile din partea de jos a Manhattanului. Nu-l g\sise pe Pendergast la Dakota [i nu era nici aici, la FBI. OShaughnessy `ncerca un ciudat amestec de emo]ii: ner\bdare, curiozitate, `nfl\c\rare. Fusese aproape dezam\git c\ nu-i putuse ar\ta de `ndat\ lui Pendergast ce g\sise. Cu siguran]\, agentul avea s\ `n]eleag\ valoarea descoperirii lui. Poate c\ era exact indiciul de care aveau nevoie ca s\ dea de cap cazului. Se aplec\ sub unul dintre stlpii de granit ai cl\dirii ca s\ mai inspecteze o dat\ registrele. Ochii `i fugir\ de-a lungul coloanelor de pe pagini, cu numeroasele intr\ri notate cu cerneal\ albastr\, decolorat\. Avea de toate: numele cump\r\torilor, liste cu elemente chimice, cantit\]i, pre]uri, adrese de livrare, date. Otr\vurile erau trecute cu ro[u. Da, lui Pendergast avea s\-i plac\ la nebunie. F\r\ `ndoial\, Leng nu achizi]ionase elementele sub numele s\u adev\rat [i folosise, probabil, o adres\ fals\ dar ar fi fost nevoit s\ foloseasc\ acela[i pseudonim la fiecare cump\rare. De vreme ce Pendergast alc\tuise deja o list\ cu cel pu]in o parte dintre substan]ele chimice rare folosite de Leng, nu le r\mnea dect s\ le potriveasc\ pe acestea cu vnz\rile notate `n registru, dup\ care ar fi descoperit numaidect pseudonimul lui Leng. Dac\ era un nume pe care Leng `l mai folosise [i `n alte tranzac]ii, registrul \sta avea s\-i duc\, `ntr-adev\r, foarte departe.
332

VITRINA DE CURIOZIT|}I

OShaughnessy mai privi pre] de `nc\ un minut volumele, apoi le vr` din nou sub bra] [i `ncepu s\ coboare cufundat `n gnduri pe Broadway, `ndreptndu-se spre prim\rie [i spre sta]ia de metrou. Volumele acopereau perioada dintre 1917 [i 1923, datnd dinaintea incendiului care distrusese vechea farmacie. Evident, fuseser\ singurele lucruri care supravie]uiser\ focului mistuitor. Fuseser\ `n posesia bunicului, iar tat\l le re`ndosariase. Acesta era motivul pentru care dealerul de antichit\]i nu se obosise s\ le examineze: p\reau moderne. {i el avusese un noroc chior s\... Dealer de antichit\]i... Acum, c\ st\tea s\ se gndeasc\, i se p\rea suspect c\ o astfel de persoan\ se `ntmplase s\ intre `n magazin la doar cteva s\pt\mni dup\ moartea b\trnului [i s\ fie interesat tocmai de seif. Poate c\ moartea aia nu fusese totu[i un accident. Poate c\ uciga[ul la indigo fusese acolo `naintea lui, c\utnd [i el informa]ii despre elementele chimice cump\rate de Leng. Dar nu, asta era imposibil. Crimele la indigo ap\ruser\ ca rezultat al articolului din ziar. Povestea asta se `ntmplase mai `nainte. OShaughnessy se dojeni c\ nu avusese inspira]ia s\ cear\ o descriere a dealerului. Ei, la urma urmei, se putea `ntoarce. Poate c\ [i Pendergast avea s\ vrea s\ mearg\ cu el. Dintr-odat\, se opri. Din proprie voin]\ parc\, picioarele `l purtaser\ dincolo de sta]ia de metrou, `n Ann Street. D\du s\ se `ntoarc\, apoi ezit\. Nu era departe, `[i d\du seama, de Water Street num\rul 16, casa unde locuise Mary Greene. Pendergast fusese deja acolo cu Nora, `ns\ OShaughnessy nu o v\zuse. Nu c\ ar fi fost ceva de v\zut, desigur. Dar acum, c\ se implicase `n acest caz, voia s\ vad\ totul, s\ nu rateze nimic. ~[i aminti vizita la Muzeul Metropolitan de Art\ rochia zdren]uit\, biletul disperat... Era un ocol de doar zece minute. Cina mai putea s\ a[tepte. Cobor` mai departe pe Ann Street, apoi o apuc\ pe Gold, fluiernd Costa Diva din Norma lui Bellini. Era piesa reprezentativ\ a Mariei Callas [i una dintre ariile lui preferate. Era `ntr-o dispozi]ie de excep]ie. Redescoperea c\ munca de detectiv putea fi extrem de distractiv\. {i `i pl\cea.
333

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Soarele la apus p\trundea printre nori, aruncndu-i propria umbr\ `nainte, lung\ [i singuratic\ pe mijlocul str\zii. La stnga lui erau viaductele de pe South Street, [i `n spate pontoanele East River. Pe m\sur\ ce `nainta, cl\dirile de birouri [i sediile b\ncilor `ncepeau s\ fac\ loc blocurilor de apartamente unele recent recondi]ionate, cu fa]ade de c\r\mid\, altele nelocuite, cu un aer pustiu [i sumbru. ~ncepuse s\ se fac\ r\coare, dar ultimele raze ale soarelui `i `nc\lzeau `n mod pl\cut fa]a. Coti la stnga, pe John Street, `ndreptndu-se spre ru. ~n fa]a lui se vedea [irul de pontoane vechi. Cteva fuseser\ asfaltate [i erau `nc\ folosite, altele se `nclinau `n ap\ `n unghiuri `ngrijor\toare, iar altele erau `ntr-un asemenea stadiu de dec\dere, `nct nu mai r\m\seser\ din ele dect ni[te stlpi care ie[eau din ap\. Cnd soarele se cufund\ `n spatele orizontului, o cupol\ str\lucitoare `i p\str\ urma pe cer, ro[ie sngerie, alunecnd `n degradeuri spre galben, pe fundalul ce]ei ce `ncepuse s\ se ridice. Dincolo de East River, luminile `ncepuser\ s\ se aprind\ `n cl\dirile joase din Brooklyn. Gr\bi pasul, v\zndu-[i aburii respira]iei `n aer. Abia cnd trecu de Pearl Street, OShaughnessy `ncepu s\ aib\ senza]ia c\ era urm\rit. Nu putea spune cu exactitate ce anume `i crease aceast\ impresie; dac\ auzise ceva sau dac\ era pur [i simplu al [aselea sim] al unui poli]ist cu ani de experien]\ `n spate. Merse `ns\ mai departe, f\r\ s\ priveasc\ `n jur, f\r\ s\ se `ntoarc\. Suspendat sau nu, mai avea `nc\ revolverul special de calibru 38 prins `n etuiul de sub bra] [i [tia cum s\-l foloseasc\. Vai de tlharul care `l lua drept o ]int\ u[oar\. Se opri, privind labirintul de str\du]e `nguste [i `ntortocheate care coborau spre ap\. Senza]ia de mai devreme deveni [i mai puternic\ acum. OShaughnessy `nv\]ase de mult\ vreme s\ se `ncread\ `n astfel de instincte. Ca majoritatea poli]i[tilor cu experien]\, `[i dezvoltase un radar intern extrem de sensibil, care-l avertiza cnd ceva nu era `n regul\. Ca poli]ist, ori `]i dezvoltai rapid acest radar, ori te alegeai cu fundul ciuruit [i expediat c\tre Sfntul Petru `ntr-o cutie frumoas\ cu fund\ ro[ie. Aproape uitase de instinctul \sta. Nu-l mai folosise de ani de zile, dar astfel de lucruri nu dispar cu una, cu dou\.
334

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Merse mai departe pn\ cnd ajunse la intersec]ia cu Burling Slip. Coti brusc, p\[i `n umbr\ [i se lipi repede cu spatele de zid, sco]ndu-[i `n acela[i timp arma. A[tept\, respirnd ct putea mai `ncet. Auzea apa clipocind de-a lungul pontoanelor, sunetul `ndep\rtat al traficului, l\tratul unui cine. Dar nimic mai mult. Arunc\ o privire dup\ col]. ~nc\ mai era suficient\ lumin\ ct s\ poat\ vedea clar. Blocurile [i depozitele de pe chei p\reau p\r\site. P\[i `n penumbr\, cu arma `n mn\, gata s\ trag\. Dac\-l urm\rea cineva, i-ar fi v\zut arma. {i ar fi renun]at. Puse `ncet pistolul la loc, privi `n jur, apoi intr\ pe Water Street. De ce mai avea `nc\ senza]ia c\ era urm\rit? S\-i fi transmis totu[i instinctele o alarm\ fals\? Cnd se apropie de mijlocul cl\dirii [i de num\rul 16, i se p\ru c\ vede o siluet\ `ntunecat\ disp\rnd dup\ col] [i c\ aude sunet de pa[i pe asfalt. }[ni `n fa]\, uitnd complet de Mary Greene, [i se ascunse dup\ col]ul cl\dirii, sco]nd iar arma. Fletcher Street se `ntindea `n fa]a lui, `ntunecat\ [i pustie. Un felinar lumina `ns\ cap\tul `ndep\rtat, [i OShaughnessy z\ri o umbr\ disp\rnd `n vitez\. Nu `nc\pea nici o `ndoial\. Str\b\tu `n fug\ strada [i coti din nou. Apoi se opri. O m]\ neagr\ travers\ strada pustie, cu coada ridicat\, zvcnind parc\ la fiecare pas. Era la doar cteva blocuri distan]\ de pia]a de pe[te Fulton [i duhoarea inconfundabil\ `i umplea n\rile. Un remorcher plutea trist pe lng\ port. OShaughnessy se for]\ s\ rd\ `n sinea lui. Nu era, `n mod normal, predispus spre paranoia, dar nu g\sea alt cuvnt. Fugise de o pisic\. Cazul \sta `ncepuse s\-l afecteze. Strngnd registrele sub bra], `[i continu\ drumul spre sud, `nspre sta]ia de metrou de pe Wall Street. Dar de data asta, nu mai `nc\pea `ndoial\: pa[i! {i `nc\ aproape. O tuse `n\bu[it\. Se r\suci pe c\lcie, sco]nd din nou arma. Se `ntunecase acum astfel c\ trotuarul, vechiul chei, intrndurile `n cl\dirile de c\r\mid\ erau cufundate adnc `n umbr\. Cel care `l urm\rea era insistent, dar [i priceput. Nu era un tlhar ordinar. Iar tusea fusese inten]ional\. Voia
335

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

s\-i dea de veste c\ `l urm\rea. ~ncerca s\-l sperie, s\-i sl\beasc\ nervii, s\-l p\c\leasc\ s\ fac\ o gre[eal\. OShaughnessy se r\suci pe c\lcie [i o rupse la fug\. Nu de fric\, ci fiindc\ voia s\-[i provoace urm\ritorul s\ se ia dup\ el. Alerg\ pn\ la cap\tul blocului, coti brusc [i continu\ cam pn\ la jum\tatea urm\torului bloc. Apoi se opri [i se retrase `n t\cere, topindu-se `n umbra unei intr\ri. I se p\ru c\ aude zgomot de pa[i alergnd. Se propti `n u[a din spate [i a[tept\, cu arma preg\tit\, gata s\ sar\. T\cere. Se scurse un minut, apoi dou\, apoi cinci. Un taxi trecu `ncet pe lng\ el, str\pungnd cea]a cu farurile rotunde. Cu mare grij\, OShaughnessy se desprinse din umbr\ [i privi `n jur. Totul era din nou pustiu. ~ncepu s\ urce pe trotuar, `ntorcndu-se `n direc]ia din care venise, `naintnd `ncet, pe lng\ cl\diri. Poate c\ b\rbatul o luase `ntr-o alt\ direc]ie. Sau renun]ase. Sau poate c\, la urma urmei, nu fusese dect imagina]ia lui. {i atunci fu momentul cnd silueta `ntunecat\ ][ni dintr-o intrare adiacent\ cnd sim]i ceva trecndu-i peste cap [i strngndu-i-se `n jurul gtului , cnd mirosul `n]ep\tor [i chimic `i invad\ n\rile. Una din minile lui OShaughnessy se `ntinse dup\ glug\, `n vreme ce cealalt\ ap\s\ convulsiv tr\gaciul. Apoi c\zu... c\zu `ntr-un h\u parc\ f\r\ sfr[it. Ecourile `mpu[c\turii r\sunar\ pe strada pustie, `ntre zidurile vechilor cl\diri, stingndu-se `n cele din urm\. {i t\cerea se l\s\ din nou peste docuri [i peste strada acum din nou pustie.

CINCI

Patrick OShaughnessy se trezi foarte `ncet. ~[i sim]ea capul parc\ despicat cu securea, `ncheieturile `i pulsau de durere, avea limba umflat\ [i sim]ea un gust metalic `n gur\. Deschise ochii, dar totul era cufundat `n `ntuneric. Temndu-se c\ orbise, `[i trase instinctiv minile spre fa]\. Realiz\, cu un fel de amor]eal\ ca de plumb, c\ era legat. Se smuci [i auzi ceva zdr\ng\nind. Lan]uri. Era `nc\tu[at cu lan]uri. ~[i mi[c\ picioarele [i-[i d\du seama c\ [i acestea-i erau `nl\n]uite. Aproape instantaneu, amor]eala disp\ru [i r\ceala realit\]ii `l `nv\lui. Pa[ii, jocul de-a [oarecele [i pisica pe str\zile pustii, gluga carel sufoca totul `i reveni `n minte cu o nemiloas\ claritate. Pre] de-o clip\, se zb\tu din toate puterile, sim]ind nodul provocat de panic\ ap\sndu-l cu greutate pe piept. Apoi se `ntinse la loc, `ncercnd s\ se calmeze. Nu rezolvi nimic cu panica. Trebuie s\ gnde[ti. Unde era? ~ntr-un fel de pivni]\. Fusese luat prizonier. Dar de c\tre cine? De `ndat\ ce `[i puse aceast\ `ntrebare, g\si [i r\spunsul: de uciga[ul la indigo. De Chirurg. Noul val de panic\ ap\s\toare ce-l cuprinse `n fa]a acestei realiz\ri fu repede curmat de o s\geat\ brusc\ de lumin\ str\lucitoare, chiar dureroas\ dup\ `ntunericul ap\s\tor. OShaughnessy privi repede `n jur. Era `ntr-o `nc\pere mic\ [i goal\, din piatr\ t\iat\ grosolan, legat `n lan]uri pe o podea de beton rece [i umed\. ~ntr-un perete era o u[\ de metal ruginit, iar lumina
337

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

p\trundea printr-o deschiz\tur\ `ngust\. Lumina se diminu\ dintr-odat\ [i o voce p\trunse prin deschiz\tur\. OShaughnessy vedea ni[te buze ro[ii [i umede mi[cndu-se. Te rog, nu te agita, spuse calm vocea. Totul se va termina curnd. Nu este cazul s\ te zba]i. Deschiz\tura fu brusc acoperit\ zgomotos, [i OShaughnessy se trezi din nou cufundat `n bezn\. Ascult\ pa[ii retr\gndu-se pe ni[te trepte de piatr\. ~i era mult prea clar ce avea s\ urmeze. V\zuse rezultatele la biroul medicului legist. Chirurgul avea s\ se `ntoarc\; avea s\ se `ntoarc\ [i... Nu te gndi la asta! Gnde[te-te cum s\ faci s\ scapi. OShaughnessy `ncerc\ s\ se relaxeze, s\ se concentreze s\ inspire adnc. De data asta, antrenamentul de poli]ist `i venea `n ajutor. Sim]i cum se calmeaz\. Nici o situa]ie nu era disperat\, [i pn\ [i cei mai aten]i criminali f\ceau gre[eli. Fusese un prost, ignorase faptul c\ trebuia s\ fie precaut, l\sndu-se `n schimb prad\ entuziasmului de a fi g\sit registrele. Uitase sfatul lui Pendergast, care-l avertizase c\ pericolul era constant. Ei bine, n-avea s\ mai fie nes\buit. Totul se va termina curnd, spusese vocea. ~nsemna c\ nu mai dura mult pn\ s\ se `ntoarc\. OShaughnessy avea s\ fie preg\tit. ~nainte de a putea face ceva, Chirurgul va trebui s\-i scoat\ lan]urile. {i atunci, OShaughnessy o s\ sar\ pe el. Dar, `n mod clar, Chirurgul nu era deloc prost. Felul `n care `l urm\rise din umbr\, ambuscada pe care i-o preg\tise pentru asta era nevoie de nervi de o]el [i de o iste]ime neobi[nuit\. OShaughnessy s-ar fi putut preface c\ dormea, dar nu ar fi fost `ndeajuns. Asta era: trebuia s\ fac\ pe mortul! {i trebuia s\ joace bine. Trase adnc aer `n piept, o dat\ [i `nc-o dat\. Apoi, `nchiznd ochii, se izbi `n frunte cu c\tu[ele de la mini, tr\gndu-le `n lateral, de la stnga la dreapta. Sngele `ncepu s\ curg\ numaidect. Sim]ea [i o durere p\trunz\tore, dar asta era bine `i d\dea o senza]ie asupra c\reia s\ se concentreze. R\nile de la frunte erau `nso]ite adesea de snger\ri abundente; [i asta era bine.
338

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Apoi se `ntinse cu b\gare de seam\ pe-o parte, pozi]ionndu-se `n a[a fel `nct s\ par\ le[inat, ca [i cnd s-ar fi lovit cu capul de zidul zgrun]uros cnd se pr\bu[ise pe podea. Sim]ea r\ceala pietrei pe obraz [i sngele cald scurgndu-i-se printre gene, apoi de-a lungul nasului. O s\ mearg\. O s\ mearg\. Nu voia s\ sfr[easc\ la fel ca Doreen Hollander, ciopr]it pe o targ\ de morg\. Din nou, OShaughnessy f\cu eforturi s\-[i `n\bu[e panica. Avea s\ se termine curnd. Chirurgul urma s\ se `ntoarc\, avea s\-i aud\ pa[ii pe sc\ri. U[a urma s\ se deschid\. Cnd avea s\-i scoat\ c\tu[ele, avea s\-l ia prin surprindere, s\-l trnteasc\ la p\mnt. Avea s\ scape cu via]\ [i cu ocazia asta avea s\-l prind\ [i pe uciga[ul la indigo. R\mi calm. R\mi calm. Cu ochii `nchi[i, cu sngele scurgndu-i-se pe piatra umed\ [i rece, OShaughnessy se for]\ s\-[i `ndrepte gndurile spre oper\. Respira]ia i se calm\, [i curnd, `n mintea lui, `ntre pere]ii `ntuneca]i ai micii celule, `ncepur\ s\ r\sune acorduri din aria O Isis Und Osiris, ridicndu-se f\r\ efort pn\ la nivelul str\zii [i apoi mai sus, `nspre cer.

{ASE

Pandergast st\tea pe pavajul lat, cu un pachet mic [i maro sub bra], privind gnditor leii care p\zeau intrarea `n Biblioteca Public\ din New York. O ploaie scurt\ udase ora[ul, [i acum farurile autobuzelor [i ale taxiurilor se reflectau `n nenum\ratele b\ltoace de pe drum. Pendergast ridic\ ochii de la lei la fa]ada din spatele lor, lung\ [i impun\toare, cu coloane grele, corintene, `n\l]ndu-se c\tre o arcad\ ampl\. Era trecut de ora nou\ seara, [i biblioteca era de mult `nchis\. Valurile de studen]i, de cercet\tori, de turi[ti, de savan]i [i de poe]i `nc\ nepublica]i care mi[unau pe acolo `n timpul zilei se potoliser\ cu cteva ore `n urm\. Pendergast privi din nou `n jur, cercetnd din ochi pia]eta [i trotuarul din spatele acesteia. Apoi `[i potrivi pachetul sub bra] [i `ncepu s\ urce f\r\ grab\ treptele. ~ntr-o parte a intr\rii masive, o u[\ mai mic\ fusese montat\ `n fa]ada de granit a bibliotecii. Pendergast se apropie de ea [i b\tu u[or, cu vrful degetelor, `n bronz. Aproape numaidect u[a se deschise `nspre interior, [i `n prag ap\ru un paznic. Era foarte `nalt, cu p\r blond, `ngrijit tuns [i cu mu[chi bine contura]i. }inea `ntr-o mn\ o copie dup\ Orlando furioso1. Bun\ seara, domnule agent Pendergast, spuse b\rbatul. Cum v\ sim]i]i `n aceast\ sear\?
1

Poem eroic al poetului italian Ludovico Ariosto (n.red.)


340

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Destul de bine, Frances, mul]umesc, r\spunse Pendergast, apoi ar\t\ spre cartea din mna paznicului. Cum ]i se pare Ariosto? ~mi place foarte mult. V\ mul]umesc pentru sugestie. Cred c\ ]i-am recomandat traducerea lui Bacon. Nesmith, de la Departamentul de microfi[e, are una. Restul sunt `mprumutate. Adu-mi aminte s\-]i trimit o copie. A[a o s\ fac, domnule. V\ mul]umesc. Pendergast d\du din nou din cap [i intr\ `n cl\dire. Travers\ holul de la intrare [i urc\ treptele de marmur\, f\r\ s\ aud\ nimic altceva dect sunetul propriilor pa[i. La intrarea `n camera 313 principala sal\ de lectur\ se opri din nou. ~n\untru, [iruri de mese lungi de lemn se `ntindeau sc\ldate `n ochiuri g\lbui de lumin\. Pendergast intr\ [i se `ndrept\ spre o construc]ie ampl\, de lemn negru, care `mp\r]ea sala de lectur\ `n dou\ jum\t\]i. ~n timpul zilei, acesta era punctul `n care bibliotecarii primeau cererile de c\r]i din partea vizitatorilor [i le trimiteau apoi la nivelurile subterane prin tuburi pneumatice. Acum `ns\, dup\ l\sarea serii, sala era t\cut\ [i pustie. Pendergast deschise o u[\ din cap\t, p\[i prin ea [i se `ndrept\ spre o a doua, mai mic\, montat\ `ntr-un cadru lng\ un lung [ir de c\rucioare. O deschise [i pe aceasta [i `ncepu s\ coboare sc\rile din spatele ei. Dedesubtul s\lii de lectur\ principale, erau [apte niveluri de depozit. Primele [ase erau adev\rate ora[e de rafturi, `mp\r]ite dup\ o arhitectur\ extrem de precis\, `ntinzndu-se [ir dup\ [ir, rnd dup\ rnd. Plafoanele erau joase, crend o senza]ie de claustrofobie. {i totu[i, de `ndat\ ce p\[i `n lumina slab\ a primului nivel [i trase `n piept mirosul de praf, de mucegai [i de hrtie `n descompunere, Pendergast sim]i un rar sentiment de pace. Durerea provocat\ de ran\ [i greutatea cu care cazul `i ap\sa pe suflet p\rur\ s\ se risipeasc\. La fiecare cotitur\, la fiecare intersec]ie, `i reveneau `n minte amintiri, ale unor plimb\ri anterioare: c\l\torii de descoperire, expedi]ii literare care sfr[iser\ adesea `n revela]ii investigative, conducnd la o rezolvare abrupt\ a cazurilor.
341

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Dar nu avea timp acum pentru amintiri [i Pendergast merse mai departe. Ajunse din nou la o scar\, [i mai abrupt\ de data asta, [i cobor` mai adnc. ~n cele din urm\, Pendergast ie[i din casa sc\rilor, nu mai mare ca o debara, de la cel de-al [aptelea nivel. Spre deosebire de nivelurile impecabil catalogate de deasupra, aici era un adev\rat labirint de c\r\ri misterioase [i de fund\turi bru[te, rar vizitate, `n ciuda uluitoarelor colec]ii despre care se [tia c\ zac `ngropate aici. Aerul era `nchis [i greu, de parc\, asemenea volumelor pe care le `mpresura, st\tea nemi[cat de zeci de ani. Cteva culoare se deschideau la intrare, `ncadrate de etajere, intersectndu-se [i reintersectndu-se `n tot felul de unghiuri ciudate. Pendergast se opri o clip\. ~n t\cere, auzul lui hipersensibil `nregistr\ ni[te scrijelituri vagi: colonii de insecte minuscule s\pndu-[i drumul prin rezerve inepuizabile de celuloz\. {i se mai auzea `nc\ un sunet: mai tare [i mai ascu]it. F[[[. Pendergast se `ntoarse spre locul de unde se auzea sunetul, localizndu-l printre stivele de c\r]i, `ndreptndu-se mai `nti `ntr-o direc]ie, apoi `n alta. Sunetul se auzea tot mai aproape. F[[[. F[[[. ~n dep\rtare, Pendergast deslu[i un halou de lumin\. Cotind pentru ultima oar\, v\zu o mas\ masiv\ de lemn, puternic luminat\ de o lamp\ de cabinet dentar. Mai multe obiecte erau `n[irate pe o margine a mesei: un ac, o bobin\ de filament greu, o pereche de m\nu[i albe, din bumbac, un cu]it de leg\torie, un tub de lipici. Al\turi, era un teanc de lucr\ri de referin]\: Inamicii c\r]ilor, de Blades, Etimologia urban\ a lui Ebeling, ~ngrijirea lucr\rilor de art\ pe hrtie, de Clapp. ~ntr-un c\rucior adus lng\ mas\ era un vraf `nalt de volume vechi, `n diverse stadii de descompunere cu copertele desf\cute, cu cotoarele dezlipite, cu paginile sf[iate. O siluet\ st\tea a[ezat\ la mas\, cu spatele la Pendergast. O claie de p\r lung, alb [i foarte gros se rev\rsa de pe ]east\ pe umerii apleca]i. F[[[. Pendergast se sprijini de etajera cea mai apropiat\ p\strnd o distan]\ politicoas\ [i lovi u[or metalul cu vrful degetelor.
342

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Aud c\ bate cineva, cit\ silueta, cu o voce inconfundabil masculin\. Nu `ntoarse capul. F[[[. Pendergast b\tu din nou. Imediat, imediat! r\spunse b\rbatul. F[[[. Pendergast b\tu pentru a treia oar\, mai tare de aceast\ dat\. B\rbatul `[i `ndrept\ spatele cu un oftat iritat. O s\-l treze[ti pe Duncan cu b\tutul \sta! strig\ el. A[ vrea s\ `ncetezi. Apoi l\s\ la o parte o foarfec\ de bibliotec\ [i o carte veche la care lucra [i se `ntoarse. Avea sprncene sub]iri [i albe, care se potriveau cu coama de pe cap, iar irisul `i era galben, f\cndu-l s\ aib\ o privire ca de leu, aproape s\lbatic\. ~l v\zu pe Pendergast, [i chipul s\u b\trn [i ofilit se `ntinse `ntr-un zmbet. Z\ri apoi pachetul pe care acesta `l ]inea la subra] [i zmbetul i se l\rgi. Ia te uit\! Agentul special Pendergast! strig\ el. Agentul special extraspecial. Pendergast `nclin\ u[or din cap. Ce mai faci, Wren? Bine, bine, `]i foarte mul]umesc. B\rbatul ar\t\ cu mna osoas\ `nspre c\ruciorul cu c\r]i [i `nspre vrafurile de volume care a[teptau s\ fie reparate. Dar am att de pu]in timp [i at]ia copii bolnavi! Biblioteca Public\ din New York ad\postea multe suflete ciudate, dar nici unul mai ciudat dect spectrul numit Wren. Nimeni nu p\rea s\ [tie nimic despre el: dac\ Wren era prenumele sau numele de familie sau dac\ era, la urma urmei, numele lui adev\rat. Nimeni nu [tia unde [i ce mnca unii spuneau c\ mnca hrtie pasat\. Tot ce se [tia despre acest om era c\ nimeni nu-l v\zuse vreodat\ p\r\sind biblioteca [i c\ avea un adev\rat instinct pentru a g\si comorile `ngropate la al [aptelea nivel. Wren se uit\ la musafirul lui, cu ochii cei galbeni str\lucitori [i p\trunz\tori ca ai unui [oim. Nu pari `n apele tale azi, spuse el.
343

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

F\r\ `ndoial\. Pendergast nu spuse mai mult [i nici Wren nu p\ru s\ mai a[tepte vreun comentariu. S\ vedem... ce anume era? Oh, da! Studiul despre compania de ap\ de pe Broadway [i bro[urile despre Five Points ]i-au fost de ajutor? De mare ajutor. Wren f\cu semn spre pachet. {i ce `mi `mprumu]i ast\zi, hypocrite lecteur? Pendergast se dep\rt\ de etajer\ [i scoase pachetul de sub bra]. Un manuscris din Ifigenia `n Aulis, tradus din greaca veche `n vulgar\. Wren ascult\, f\r\ ca expresia de pe chipul lui s\ tr\deze vreo emo]ie. Manuscrisul iluminat a fost creat la vechea m\n\stire Sainte-Chapelle, la sfr[itul secolului al XIX-lea. Una dintre ultimele lucr\ri produse `nainte de teribila conflagra]ie din 1397. O scnteie de interes se aprinse `n ochii galbeni ai b\trnului. Cartea a atras aten]ia papei Pius al III-lea, care a numit-o un sacrilegiu [i a ordonat ca toate exemplarele s\ fie arse. Este deosebit\ [i prin `nsemnele [i desenele f\cute de scribi pe marginile manuscrisului. Se spune c\ ar descrie textul pierdut din Povestirea lui Cook a lui Chaucer. Scnteia de interes se transform\ brusc `n flac\r\. Wren `ntinse minile. Pendergast ]inu `n continuare pachetul `ntins `n fa]a lui, f\r\ a-l l\sa `ns\ pe b\trn s\-l ating\. ~]i cer `n schimb o favoare. Wren `[i retrase minile. Desigur. Ai auzit de testamentul lui Wheelwright? Wren se `ncrunt\ [i cl\tin\ din cap, f\cnd [uvi]ele albe s\ i se mi[te dintr-o parte `n alta. A fost pre[edintele Biroului Teritorial `ntre 1866 [i 1894. A fost un celebru colec]ionar de nimicuri [i, `n cele din urm\, a donat
344

VITRINA DE CURIOZIT|}I

bibliotecii un num\r impresionant de chitan]e scrise de mn\, de circulare, de foi volante [i de tot felul de alte publica]ii periodice. A[a se explic\ faptul c\ n-am auzit de el, r\spunse Wren. Pare lipsit de valoare. Prin testamentul lui, Wheelwright a f\cut, de asemenea, o impresionant\ dona]ie financiar\. Ceea ce ar `nsemna c\ acest testament `nc\ mai exist\. Pendergast d\du din cap. {i ar trebui s\ fie p\strat aici, la al [aptelea nivel. Pendergast d\du din nou din cap. De ce te intereseaz\, hypocrite lecteur? Conform necrologului, Wheelwright lucra la o istorie a familiilor bogate din New York, atunci cnd a murit. Ca parte a cercet\rilor lui, ar fi trebuit s\ p\streze copii dup\ toate actele de proprietate ale caselor din Manhattan cu o valoare mai mare de o mie de dolari, care au trecut prin biroul lui. Am nevoie s\ v\d aceste acte. Chipul lui Wren se `ntunec\. Cu siguran]\, ]i-ar fi mai u[or s\ ob]ii aceast\ informa]ie de la New York Historical Society. Da. ~n mod normal, a[a ar fi fost. ~ns\ o serie de acte au disp\rut `n mod inexplicabil din registre: o serie de propriet\]i de pe Riverside Drive, mai exact. Am rugat pe cineva de la societate s\ le caute, `ns\ f\r\ succes. A fost extrem de surprins de absen]a lor. A[a c\ ai venit la mine. ~n semn de r\spuns, Pendergast `ntinse pachetul. Wren `l accept\ ner\bd\tor [i-l `nvrti `n mini, plin de smerenie. Apoi desf\cu `nvelitoarea de hrtie cu un cu]it. A[ez\ pachetul pe mas\ [i `ncepu s\-l deschid\ cu mare grij\. P\rea s\ fi uitat `ntru totul de prezen]a lui Pendergast. M\ `ntorc s\ cercetez testamentul [i s\-mi recuperez manuscrisul `n patruzeci [i opt de ore, zise Pendergast. S-ar putea s\ dureze mai mult, r\spunse Wren, cu spatele la Pendergast. Din cte [tiu eu, s-ar putea chiar s\ nu mai existe. Am `ncredere `n talentul t\u.
345

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Wren morm\i ceva indescifrabil. ~[i puse m\nu[ile, desf\cu cu mare grij\ leg\turile, realizate dup\ tehnica cloisonn, apoi `[i arunc\ privirea fl\mnd\ pe paginile acoperite cu scris de mn\. {i, Wren? Ceva din tonul lui Pendergast `l f\cu pe b\trn s\ priveasc\ peste um\r. Pot s\-]i sugerez s\ g\se[ti mai `nti testamentul [i s\ admiri manuscrisul mai trziu? Nu uita ce s-a `ntmplat acum doi ani. Pe chipul lui Wren ap\ru o expresie care-i tr\da [ocul. Domnule agent Pendergast, [tii c\ `ntotdeauna pun interesele tale pe primul loc. Pendergast examin\ chipul `mb\trnit, acum jignit [i plin de indignare. Sigur c\ da. Apoi disp\ru dintr-odat\ printre etajerele cufundate `n umbr\. Wren clipi din ochii cei galbeni, apoi `[i `ntoarse din nou aten]ia asupra manuscrisului iluminat. {tia exact unde se afla testamentul nu-i trebuiau mai mult de cincisprezece minute s\-l localizeze. ~i r\mneau, prin urmare, patruzeci [i [apte de ore [i trei sferturi ca s\ examineze manuscrisul. T\cerea redeveni repede st\pn\ peste acel loc. P\rea c\ prezen]a lui Pendergast nu fusese dect un vis.

{APTE

B\rbatul `nainta pe Riverside Drive cu pa[i mici [i preci[i, lovind ritmic asfaltul cu cap\tul de metal al bastonului. Soarele r\s\rea deasupra rului Hudson, transformnd apa `ntr-un lichid rozaliu [i uleios. Copacii din Riverside Park se `n\l]au `n t\cere, nemi[ca]i `n aerul r\coros de toamn\. Trase adnc aer `n piept, sim]ul s\u olfactiv c\utnd drumul prin p\durea f\r\ de c\r\ri a mirosurilor ora[ului: smoala [i motorina dinspre ru, umezeala parcului, duhoarea acr\ a str\zilor. Coti dup\ col], apoi se opri. ~n lumina soarelui aflat la r\s\rit, strada era pustie. La un bloc dep\rtare, auzea zgomotele traficului de pe Broadway, vedea luminile [terse ale magazinelor. Aici `ns\, strada era t\cut\ [i amor]it\. Majoritatea cl\dirilor erau abandonate. ~ns\[i cl\direa lui se `n\l]a lng\ un loc unde, cu mul]i ani `n urm\, fusese un ring de c\l\rie pentru domni[oarele `nst\rite din Manhattan. Ringul disp\ruse de mult, desigur, `ns\ `n locul acestuia era acum o alee de serviciu, f\r\ nume, chiar lng\ artera principal\ din Riverside, care `i izola cl\direa de agita]ia traficului. Pe insula triunghiular\ format\ de aleea de serviciu erau c]iva copaci `n mijlocul unui gazon [i o statuie ai Ioanei dArc. Era unul dintre cele mai lini[tite [i mai izolate locuri de pe insula Manhattan uitat de to]i, poate, `n afar\ de el. Mai avea [i avantajul de a fi bntuit de bande nocturne, ceea ce `i crease reputa]ia de loc periculos. Iar acest lucru era extrem de convenabil. Cobor` o strad\ [i intr\ printr-o u[\ lateral\ `ntr-un spa]iu `ngust [i umed. Pe pip\ite era `ntuneric, toate ferestrele fuseser\ astupate , cobor` de-a
347

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

lungul unui coridor, apoi printr-un altul, pn\ ajunse la o u[\ ca de debara. O deschise. Debaraua era goal\. P\[i `n\untru [i r\suci clan]a din peretele din fund. O a doua u[\ se deschise cu zgomot, sco]nd la iveal\ ni[te trepte de piatr\, care coborau. La cap\tul treptelor, b\rbatul se opri [i pip\i peretele pn\ cnd degetele lui g\sir\ `ntrerup\torul mncat de vreme. ~l r\suci, [i o serie de becuri f\r\ abajur se aprinser\ de-ndat\, iluminnd un vechi pasaj de piatr\, `ntunecat [i umed, cu apa picurnd din tavan. ~[i atrn\ haina neagr\ `ntr-un crlig de alam\, `[i puse p\l\ria rotund\ al\turi, pe un al doilea, [i-[i arunc\ bastonul `ntr-un suport de umbrele. Apoi o porni prin pasaj, cu pa[ii r\sunndu-i pe podeaua de piatr\, pn\ cnd ajunse la o u[\ masiv\, de fier, cu o deschiz\tur\ dreptunghiular\ montat\ sus, `n dreptul fe]ei. Era `nchis\. B\rbatul r\mase o clip\ `n fa]a u[ii. B\g\ apoi mna `n buzunar, scoase o cheie, descuie u[a de fier [i o `mpinse. Lumina inund\ celula, sco]nd la iveal\ o podea mnjit\ de snge, un zid, lan]uri [i c\tu[e aruncate `ntr-un morman de metal. ~nc\perea era goal\. Desigur. O cercet\ din ochi [i zmbi. Totul era preg\tit pentru urm\torul ocupant. ~nchise u[a [i o `ncuie la loc, apoi `[i continu\ drumul de-a lungul holului, spre o `nc\pere mare, subteran\. Aprinse o serie de lumini puternice [i se apropie de o targ\ de o]el. Pe targ\ se aflau o geant\ de voiaj de mod\ veche [i dou\ dosare, legate `n plastic ieftin, de culoare ro[ie. B\rbatul lu\ volumul de deasupra [i `ncepu s\-i `ntoarc\ filele, cu mare interes. Era att de minunat de ironic. De fapt, hrtiile astea ar fi trebuit s\ fi fost mistuite de foc cu mult timp `n urm\. Ajunse `n minile cui nu trebuia, ar fi putut face mult r\u. {i ar fi f\cut mult r\u, dac\ nu ar fi intervenit la timp. Acum `ns\, se `ntorseser\ unde le era locul. Puse dosarul `napoi [i, cu [i mai mult\ migal\, deschise valiza medical\. ~n\untru, un recipient cilindric f\cut din plastic de spital, dur [i cenu[iu, st\tea pe un pat fumegnd de a[chii de ghea]\ uscat\. B\rbatul `[i puse o pereche de m\nu[i de latex. Apoi scoase recipientul din
348

VITRINA DE CURIOZIT|}I

valiz\, `l a[ez\ pe targ\ [i `l deschise. B\g\ mna `n\untru [i, cu infinit\ grij\, scoase ceva lung [i cenu[iu, asem\n\tor cu o funie. Dac\ nu ar fi fost sngele [i resturile care mai erau `nc\ prinse de ]esuturi, ar fi sem\nat cu un cablu gros, din cele folosite la sus]inerea podurilor. Avea un fel de man[on ro[u, str\b\tut de mii de firicele fibroase. Un zmbet chinuit `ncre]i buzele b\rbatului [i o scnteie i se aprinse `n ochii lipsi]i de orice expresie. Ridic\ `ncet resturile `n dreptul becului, [i lumina trecu str\lucind prin aceastea. Apoi le duse la o chiuvet\ din apropiere [i le sp\l\ grijuliu cu o sticl\ de ap\ distilat\, `ndep\rtnd fragmentele de os [i restul r\m\[i]elor de ]esuturi. Introduse apoi r\m\[i]ele cur\]ate `ntr-o ma[in\ mare, `nchise capacul de deasupra [i o porni. Un ]iuit ascu]it umplu `nc\perea de piatr\ `n vreme ce ]esuturile erau zdrobite [i transformate `n past\. Din cnd `n cnd, b\rbatul consulta paginile unei agende, apoi ad\uga ni[te substan]e printr-o vezic\ de cauciuc din capacul ma[inii, cu mi[c\ri abile [i precise. Pasta se deschise la culoare, apoi se limpezi. Apoi, cu mi[c\ri infinit de atente, b\rbatul deta[\ partea din interior a ma[inii [i turn\ pasta `ntr-un tub lung din inox, pe care `l a[ez\ `ntr-o centrifug\ din apropiere. ~nchise capacul [i r\suci `ntrerup\torul. Se auzi un bzit care crescu rapid `n intensitate, apoi se stabiliz\. Extragerea serului prin centrifugare avea s\ dureze dou\zeci de minute [i jum\tate. Era abia prima faz\ dintr-un lung proces. Trebuie s\ respecte cu absolut\ precizie toate detaliile. Cea mai mic\ gre[eal\, la oricare dintre faze, ar fi f\cut ca produsul final s\ fie inutil. Acum `ns\, c\ se hot\rse s\ fac\ toate recolt\rile ulterioare aici, `n laborator, [i nu pe teren, f\r\ `ndoial\ c\ procesul avea s\ se deruleze `ntr-un ritm mai sus]inut. Se `ntoarse spre chiuvet\, `n care era un prosop mare, rulat cu grij\. ~l apuc\ de un cap\t [i `l ridic\, l\sndu-l s\ se r\suceasc\. {ase bisturiuri murdare de snge se rostogolir\ `n chiuvet\. ~ncepu s\ le cure]e, cu mi[c\ri `ncete [i grijulii. Erau un model vechi: grele, frumos realizate. Desigur, nu erau la fel de u[or de manevrat ca modelele moderne, japoneze, cu lama retractabil\, dar le sim]ea mai bine `n mn\. Chiar [i `n aceast\ epoc\ a ultramalaxoarelor [i a
349

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

ma[inilor de stabilire a succesivit\]ii ADN-ului, instrumentele vechi `[i mai g\seau `nc\ locul. Dup\ ce a[ez\ bisturiurile `ntr-o autoclav\, ca s\ le usuce [i s\ le sterilizeze, b\rbatul `[i scoase m\nu[ile, se sp\l\ cu mare grij\ pe mni, apoi se [terse cu un prosop de in. Arunc\ o privire c\tre centrifug\, pentru a se asigura c\ totul mergea bine. Se `ndrept\ apoi spre un dul\pior, `l deschise [i scoase din\untru o coal\ de hrtie. O a[ez\ pe tav\, lng\ geant\. Pe hrtie, notate cu cerneal\ maronie, cu un scris extrem de elegant, erau cinci nume: Pendergast Kelly Smithback OShaughnessy Puck Ultimul nume fusese deja t\iat cu o linie. Acum, b\rbatul scoase un stilou dintr-un toc de lac din buzunar [i cu gesturi grijulii, protocolare, cu degetele lui lungi [i sub]iri tras\ o linie perfect dreapt\ peste cel de-al patrulea nume, terminnd-o cu o `nfloritur\.

OPT

La cafeneauna lui preferat\ din cartier, Smithback `[i prelungea micul dejun, [tiind c\ muzeul nu se deschidea `nainte de zece. Privi `nc\ o dat\ fotocopiile pe care le f\cuse articolelor pe care le g\sise `n numerele mai vechi ale The Times. Cu ct le citea mai mult, cu att era mai sigur c\ [i vechile crime fuseser\ tot opera lui Leng. Pn\ [i geografia p\rea consecvent\: majoritatea crimelor avuseser\ loc `n Lower East Side, de-a lungul rului, la cea mai mare distan]\ posibil\ de Riverside Drive. La nou\ [i jum\tate ceru nota [i o apuc\ pe Broadway, preg\tindu-se s\ intre ct mai non[alant `n muzeu. ~ncepu s\ fluiere. De[i nu reu[ise `nc\ s\ repare rela]ia cu Nora, era un optimist incurabil. Dac\ i-ar fi putut aduce informa]ia pe care [i-o dorea pe o tav\ de argint, ar fi fost un `nceput bun. Nu putea sta sup\rat\ pe el la nesfr[it. Aveau attea `n comun, trecuser\ `mpreun\ prin attea momente bune [i proaste... De n-ar fi fost att de `nd\r\tnic\! Avea [i alte motive s\ fie fericit. De[i, din cnd `n cnd, instinctele `l tr\dau povestea cu Fairhaven era un exemplu bun , de cele mai multe ori nasul lui de jurnalist era infailibil. Iar articolul despre Leng `ncepuse bine. Tot ce mai trebuia acum era s\ sape dup\ cteva flecu[te]e personale pentru ca psihopatul s\ prind\ via]\ poate f\cea rost chiar [i de-o fotografie! {i avea idee cam pe unde ar fi putut g\si toate astea. Clipi `n lumina puternic\ de toamn\ [i trase `n piept aerul rece.
351

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Cu ani `n urm\ `n tipul perioadei pe care [i-o petrecuse scriind ceea ce `ncepuse ca o istorie a supersti]iilor despre expozi]iile muzeului , Smithback ajunsese s\ cunoasc\ foarte bine cl\direa. ~i [tia ciud\]eniile, intr\rile [i ie[irile, scurt\turile, curiozit\]ile, col]urile ascunse [i arhivele `n[el\toare. Dac\ existau informa]ii despre Leng ascunse `ntre aceste ziduri, Smithback avea s\ le g\seasc\. Cnd u[ile masive de bronz se deschiser\, Smithback se amestec\ bine `n mul]ime, `ncercnd s\ treac\ pe acolo ct mai neobservat cu putin]\. Pl\ti taxa de intrare [i-[i prinse `n piept insigna de vizitator, plimbndu-se non[alant prin Rotonda cea Mare, c\scnd gura, ca to]i ceilal]i, la scheletele din jur. Curnd, se desprinse din masa de turi[ti [i cobor` repede la nivelul de dedesubt. Una dintre cele mai pu]in cunoscute, dar [i cele mai utile arhive ale muzeului era aici. Cunoscut\ sub numele de Vechile registre, ad\postea dosare peste dosare de acte personale, `ncepnd de la fondarea muzeului pn\ prin 1986, cnd sistemul fusese computerizat [i mutat `ntr-un spa]iu nou [i str\lucitor de la al patrulea etaj, unde primise numele la fel de sclipitor de Resurse umane. Ct de bine `[i amintea vechile registre! Mirosul de naftalin\ [i de hrtie `ng\lbenit\, dosarele nesfr[ite despre fo[tii angaja]i ai muzeului, de mult pleca]i dintre cei vii, despre asocia]i [i cercet\tori. Vechile registre `nc\ mai p\strau ni[te materiale destul de delicate, [i Smithback `[i aminti c\ erau ]inute `ncuiate [i p\zite. Ultima oar\ cnd fusese aici era `n misiune special\ [i avusese o `mputernicire scris\. De data asta trebuia s\ foloseasc\ alt\ tehnic\. Paznicii l-ar fi putut recunoa[te. Pe de alt\ parte, dup\ at]ia ani, poate c\ nu. Travers\ vasta Sal\ a P\s\rilor goal\, r\sfrngndu-i ecoul pa[ilor , gndindu-se cum era mai bine s\ procedeze. Curnd, se afla `n fa]a celor dou\ u[i gemene de bronz pe care scria: Vechile registre de personal. Privind prin cr\p\tura dintre ele, Smithback v\zu doi gardieni a[eza]i la o mas\, bnd cafea. Doi gardieni. {ans\ dubl\ de a fi recunoscut, [ans\ `njum\t\]it\ de a-i putea duce de nas. Trebuia s\ scape de unul. ~nconjur\ holul, gndindu-se, `ncepnd s\ `i `ncol]easc\ `n minte un plan. Brusc, se r\suci pe c\lcie, ie[i `n coridorul principal [i urc\
352

VITRINA DE CURIOZIT|}I

sc\rile pn\ `n uria[a sal\ memorial\ Selous, unde nelipsitele b\trnele vesele `[i ocupaser\ deja pozi]iile la biroul de informa]ii. Smithback `[i scoase insigna de vizitator de pe rever [i o arunc\ `ntr-un co[ de gunoi. Apoi se duse lng\ femeia cea mai apropiat\. Profesor Smithback, spuse el, zmbindu-i. Da, profesore, ce pot face pentru dumneata? Doamna avea p\r alb, ondulat, [i ochi viole]i. Smithback `i adres\ cel mai fermec\tor zmbet de care era `n stare. Pot folosi telefonul dumneavoastr\? Desigur. Femeia `i `ntinse telefonul de sub tejghea. Smithback c\ut\ `n agenda de lng\ el, g\si num\rul dorit [i form\. Vechile registre, `i r\spunse o voce moroc\noas\. Rook e de serviciu acolo? se r\]oi Smithback. Rook? Nu-i nici un Rook aici. Ai gre[it num\rul, amice. Smithback sufl\ iritat `n telefon. Atunci cine-i la arhiv\? Eu [i ONeal. Tu cine e[ti? Vocea era brutal\, tr\dnd stupiditate. Eu? Cine sunt eu? Care-i problema ta, prietene? veni r\spunsul. Smithback adopt\ cel mai rece [i mai oficial ton de care era `n stare. D\-mi voie s\ m\ repet. A[ putea avea `ndr\zneala de a `ntreba cine e[ti dumneata, domnule drag\, [i dac\ ai chef s\ fii dat afar\ pentru insubordonare? Sunt Bulger, domnule. Duritatea gardianului se evaporase ca prin farmec. Bulger. ~n]eleg. Cu tine trebuie s\ vorbesc. Aici domnul Hrumrehmen, de la Resurse umane. Vorbea repede [i nervos, bolborosind `n mod inten]ionat numele. Da, `mi cer scuze, nu mi-am dat seama. Cu ce v\ pot ajuta, domnule...? Cu siguran]\, m\ po]i ajuta, Bulger. Avem o problem\ aici cu o anumit\ depozi]ie din dosarul dumitale personal, Bulger.
353

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Ce fel de problem\? B\rbatul p\rea sincer `ngrijorat. E ceva confiden]ial. Discut\m cnd ajungi aici. Cnd? Acum, fire[te! Da, domnule, dar nu v-am re]inut numele... {i spune-i lui ONeal c\ `ntre timp trimit pe cineva s\ cerceteze procedurile. Am avut ni[te rapoarte `ngrijor\toare despre acte de corup]ie. Da, domnule, desigur, dar... Smithback puse receptorul `n furc\. Ridic\ privirea [i o g\si pe b\trnica voluntar\ privindu-l curioas\, cu o oarecare suspiciune. Ce a fost asta, domnule profesor? Smithback rnji [i-[i trecu o mn\ peste p\rul dat pe spate. O mic\ fars\ pe care i-o juc\m unui coleg. A[a, ca `ntre amici... Trebuie s\ mai facem ceva din cnd `n cnd ca s\ nu murim de plictiseal\ aici. Femeia zmbi. Draga naiv\! `[i zise Smithback cu o oarecare remu[care `n timp ce relua traseul `nspre Vechile registre. Pe drum, trecu pe lng\ unul din cei doi gardieni pe care-i v\zuse prin cr\p\tura u[ii: gfind, cu burta zgl]indu-se `n timp ce mergea, cu o expresie de panic\ `ntip\rit\ pe chip. Departamentul de Resurse umane al muzeului era unul de care toat\ lumea se temea, cu o mul]ime de angaja]i, ca toate departamentele administrative. Gardianului aveau s\-i trebuiasc\ zece minute s\ ajung\ acolo, zece minute s\-l caute pe inexistentul domn Hrumrehmen [i zece minute s\ se `ntoarc\. Asta `nsemna c\ Smithback avea jum\tate de or\ s\ intre `n arhiv\ [i s\ g\seasc\ rapid ceea ce c\uta. Nu era prea mult timp, dar Smithback cuno[tea pe dinafar\ sistemele de arhiv\ ale muzeului. Avea o infinit\ `ncredere `n capacitatea lui de a g\si ceea ce c\uta, `n cel mai scurt timp. Din nou, travers\ holul pn\ la u[ile de bronz. ~[i `ndrept\ spatele [i trase aer `n piept. Ridic\ o mn\ [i b\tu cu hot\rre. U[a `i fu deschis\ de ofi]erul de paz\ care mai r\m\sese. P\rea tn\r, parc\ abia ie[it de pe b\ncile liceului. Era deja speriat.
354

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Da, cu ce v\ pot ajuta? Smithback apuc\ mna moale a tn\rului surprins, p\[ind `n acela[i timp `n `nc\pere. ONeal? Eu sunt Maurice Fannin, de la Resurse umane. M-au trimis aici s\ l\muresc situa]ia. S\ l\muri]i situa]ia? Smithback se strecur\ `n\untru, privind [irurile de fi[iere vechi, de metal, masa acoperit\ cu pahare de cafea din carton [i cu mucuri de ]igar\, pere]ii galbeni sp\l\ci]i. Asta-i o ru[ine! zise el. Urm\ un moment jenant de t\cere. Smithback `i arunc\ lui ONeal o privire str\pung\toare. }i-am cercetat pu]in arealul de lucru, [i, d\-mi voie s\-[i spun, ONeal, c\ nu suntem mul]umi]i. Nu suntem mul]umi]i deloc. ONeal fu numaidect intimidat. ~mi pare r\u, domnule. Poate ar trebui s\ vorbi]i cu superiorul meu, domnul Bulger... Oh, fii sigur de asta. O s\ avem o discu]ie lung\ cu dumnealui. Smithback privi din nou `n jur. Cnd a]i verificat ultima oar\ dosarele, de exemplu? Ce s\ facem? S\ verifica]i dosarele! Cnd a fost ultima oar\ cnd ai f\cut asta, ONeal? P\i, nu [tiu ce `nseamn\ asta. Superiorul meu nu mi-a spus nimic despre nici o verificare... Ciudat, a considerat c\ deja cuno[ti procedura. Ei vezi, despre asta vorbeam [i eu, ONeal. E[ti superficial! Foarte superficial. Ei bine, de acum `nainte, vom solicita o verificare lunar\ a dosarelor. Smithback miji ochii, se `ndrept\ spre un fi[ier [i trase un sertar. Era, a[a cum b\nuise, `ncuiat. E `ncuiat, spuse gardianul. V\d [i eu asta. Orice idiot vede asta. Zgl]i mnerul. Unde e cheia? Acolo.
355

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Bietul gardian ar\t\ spre un panou din perete. {i acela era `ncuiat. Smithback se gndi c\ atmosfera de team\ [i de intimidare pe care o adoptase noua administra]ie a muzeului se dovedea chiar folositoare. Tn\rul era `ntr-att de `ngrozit, `nct ultimul lucru care i-ar fi trecut prin cap ar fi fost s\-i cear\ lui Smithback s\ se legitimeze. {i cheia de acolo? E la mine. Smithback privi din nou `n jur, `nregistrnd rapid toate detaliile sub pretextul de a c\uta [i alte abateri de la regul\. Fi[ierele aveau etichete cu date specifice, ce p\reau s\ mearg\ pn\ `n 1865, anul de fondare a muzeului. Smithback [tia c\ orice persoan\ din exterior c\reia i se acorda un permis pentru cercetarea colec]iilor trebuia s\ primeasc\ aprobarea unei comisii de custozi. Deliber\rile acestora [i dosarele furnizate de aplicant ar fi trebuit s\ mai fie `nc\ acolo. Cu siguran]\, [i Leng avusese un astfel de permis. Dac\ dosarul lui mai era `nc\ acolo, ar fi con]inut, cu siguran]\, o adev\rat\ comoar\ de informa]ii personale: numele complet, adresa, educa]ia, diplomele, specializarea, lista de publica]ii poate chiar [i copii dup\ unele dintre aceste publica]ii. Ar fi putut con]ine chiar [i o fotografie. B\tu cu `ncheietura degetului `n fi[ierul pe care scria 1880. Fi[ierul \sta, de exemplu. Cnd l-a]i inventariat ultima oar\? P\i, din cte [tiu eu, nu a fost niciodat\ inventariat. Niciodat\? f\cu Smithback pe un ton care l\sa s\ i se vad\ stupefac]ia. Ei, [i ce mai a[tep]i? Gardianul se apropie `mpleticindu-se de perete, descuie panoul, alese, bjbind, cheia potrivit\ [i descuie sertarul. Acum, las\-m\ pe mine s\-]i ar\t cum se procedeaz\. Smithback deschise sertarul [i-[i vr` minile printre dosare, r\sfoindu-le, ridicnd un nor gros de praf, cu mintea lucrndu-i frenetic. Un index scris pe carton galben ie[ea din primul dosar. ~l [terse. Erau notate toate dosarele din sertar, dup\ nume, `n ordine alfabetic\, cu date [i referin]e. Ce frumos! Mii de mul]umiri birocra]iei din zilele de `nceput ale muzeului! Vezi? Porne[ti de la index.
356

VITRINA DE CURIOZIT|}I

~l flutur\ `n fa]a tn\rului. Acesta d\du din cap. Aici sunt trecute dosarele din fi[ier. Apoi te ui]i s\ vezi dac\ sunt toate acolo. Simplu. A[a se face o verificare. Am `n]eles, domnule. Smithback citi dintr-o privire lista de nume de pe cartona[. Leng nu ap\rea. ~l vr` la loc [i trnti sertarul. Acum mergem la 1879. Deschide sertarul, te rog. Da, domnule. Smithback trase cartona[ul din 1879. Nici de aceast\ dat\ nu v\zu numele lui Leng. Va trebui s\ aplici ni[te proceduri mult mai atente aici, ONeal. Sunt dosare istorice de mare importan]\. Deschide-l pe 78! Da, domnule. La naiba! Tot nici un Leng. Hai s\ ne uit\m repede [i la celelalte! Smithback `l puse s\ mai deschid\ [i altele [i s\ verifice indexurile de pe cartona[ele galbene, dndu-i `n tot acest timp lui ONeal un puhoi de sfaturi referitoare la importan]a verific\rii dosarelor. Anii inventaria]i se scurgeau tot mai mult `n urm\, [i Smithback `ncepuse s\ dispere. Apoi, `n 1870, g\si numele. Leng. B\t\ile inimii i se accelerar\. Uitnd complet de prezen]a gardianului, Smithback frunz\ri repede dosarele, oprindu-se `n dreptul literei L. Aici `ncetini, le privi atent pe fiecare `n parte, apoi se uit\ din nou. Lu\ la mn\ dosarele cu L de trei ori la rnd. ~ns\ dosarul lui Leng lipsea. Smithback se sim]i `nfrnt. Fusese o idee str\lucit\! ~[i `ndrept\ spatele [i se uit\ la chipul speriat al gardianului. Ideea aceasta d\duse gre[. Ce risip\ de energie [i de geniu, ca s\ nu mai punem c\-l [i speriase degeaba pe bietul b\iat. ~nsemna c\ trebuia s\ ia totul de la cap\t. Mai `nti `ns\, trebuia s\ se care de acolo, `nainte s\ se `ntoarc\ Bulger, nervos, cu capsa pus\. Domnule? murmur\ gardianul. Smithback `nchise cu grij\ sertarul. Se uit\ la ceas.
357

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Trebuie s\ m\ `ntorc. Continu\ tu. Faci treab\ bun\ aici, ONeal. }ine-o tot a[a! Se `ntoarse, gata s\ plece. Domnule Fannin? O clip\, Smithback se `ntreb\ cu cine vorbea tn\rul. Apoi `[i aminti. Da? Trebuie s\ verific\m [i copiile? Copiile? Smithback se opri. Cele din seif. Seif? Seiful... din spate... Hmm, da. Desigur. Mul]umesc, ONeal. ~mi sc\pase. Arat\-mi seiful! Tn\rul gardian `l conduse printr-o u[\ din spate la un seif mare [i vechi, cu roat\ nichelat\ [i u[\ grea, de o]el. Aici. Smithback sim]i cum i se strnge inima. Parc\ ar fi fost la Fort Knox1. Po]i s\-l deschizi? Nu mai e `ncuiat. Nu de cnd s-a deschis zona de `nalt\ siguran]\. ~n]eleg. {i ce sunt copiile astea? Duplicate ale dosarelor de acolo. Hai s\ vedem. Deschide-l! ONeal deschise u[a, sco]nd la iveal\ o `nc\pere micu]\, ticsit\ de fi[iere. S\ ne uit\m, s\ zicem, la 1870. Gardianul privi `n jur. Uite-l! Smithback ajunse dintr-un salt lng\ sertar, pe care mai mult `l smulse dect `l deschise. Dosarele erau pe o variant\ veche de indigo,
Sediul din Kentucky al Armatei Statelor Unite, loc renumit pentru nivelul s\u ridicat de siguran]\ (n.red.)
358
1

VITRINA DE CURIOZIT|}I

ca ni[te fotografii de demult, f\cute `n sepia, decolorate [i `nce]o[ate. Ajunse repede la L. Iat\-l! Un dosar pentru permis de acces pentru Enoch Leng, datat 1870: extrem de sub]ire, doar cteva coli maro-deschis decolorate, acoperite cu ni[te informa]ii scrise `n grab\. Dintr-o singur\ mi[care agil\, Smithback le scoase din dosar [i le strecur\ `n buzunar, mascndu-[i gestul prin mi[carea unei tuse puternice. Se `ntoarse spre tn\r. Foarte bine. {i dosarele acestea vor trebui verificate, desigur. Ie[i din seif. Ascult\, ONeal, `n afar\ de povestea cu verificarea, faci treab\ bun\ aici. O s\ pun o vorb\ bun\ pentru tine. V\ mul]umesc, domnule Fannin. ~ncerc. Crede]i-m\ c\ `ncerc... A[ vrea s\ pot spune acela[i lucru despre Bulger. B\iatul \sta are o problem\ de atitudine. Ave]i dreptate, domnule. O zi bun\, ONeal. {i Smithback se retrase ct putu de repede. ~n ultima clip\. Pe coridor se `ntlni din nou cu Bulger, care se `ntorcea, ro[u la fa]\, cu degetele mari `ndesate adnc sub curea, cu abdomenul `mpins agresiv `n fa]\, cu cheile zdr\ng\nindu-i. ~ndreptndu-se spre cea mai apropiat\ ie[ire, Smithback aproape c\ sim]ea hrtiile arzndu-i c\ptu[eala hainei.

CASA VECHE {I ~NTUNECAT|

UNU

Ie[it `n siguran]\ `n strad\, Smithback plonj\ prin poarta de pe Seventy-seventh Street `n Central Park [i se a[ez\ pe o banc\, lng\ lac. Splendida diminea]\ de toamn\ `ncepuse deja s\ se `nc\lzeasc\, prevestind o minunat\ zi de var\ indian\. Inspir\ adnc [i se gndi `nc\ o dat\ ce reporter uluitor era. Bryce Harriman nu ar fi putut pune mna pe hrtiile astea nici dac\ ar fi avut la dispozi]ie un an `ntreg [i to]i angaja]ii de la Machiaj de la Industrial Light and Magic. Str\b\tut de `ncntare cu gndul la ce avea s\ urmeze, scoase cele trei file din buzunar. Mirosul slab de praf `i gdil\ n\rile `n clipa `n care razele soarelui c\zur\ pe prima pagin\. Era o copie veche, la indigo, decolorat\ [i greu de descifrat. ~n capul primei file fusese scris la ma[in\: Aplica]ie pentru acces la colec]ii: Muzeul de Istorie Natural\ din New York.
Solicitant: Prof. Enoch Leng, M.D.1, Ph.D. (Oxon.)2, O.B.E.3, F.R.S.4 Persoana care `l recomand\: Profesor Tinbury McFadden, Departamentul pentru studiul mamiferelor
1

Doctor `n medicin\ `n filosofie 3 Ofi]er al Imperiului Britanic 4 Fellow of the Royal Society Membru al Societ\]ii Regale
2 Doctor

363

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

A doua recomandare: Profesor Augustus Spragg, Departamentul de ornitologie Solicitantul este rugat s\ descrie comisiei, pe scurt, scopul cererii sale: Solicitantul, doctorul Enoch Leng, dore[te accesul la colec]iile de antropologie [i la cele relevante pentru studiul mamiferelor, pentru a `ntreprinde un studiu de taxonomie [i clasificare, [i pentru a preg\ti o serie de eseuri comparative despre antropologia fizic\, osteologia [i frenologia uman\. Solicitantul este rugat s\ `[i prezint\ calific\rile academice, diplomele [i distinc]iile c[tigate, precum [i datele atribuirii acestora: Solicitantul, prof. Enoch Leng, a absolvit Atrium Baccalaurei, magna cum laude, la Oriel College, Oxford; a ob]inut doctoratul `n filosofie natural\ la New College, Oxford, magna cum laude; ales membru al Societ\]ii Regale `n 1865; ales ca membru la Whites `n 1868; decorat cu Ordinul Jartierei `n 1869. Solicitantul este rugat s\-[i listeze adresa re[edin]ei permanente [i a domiciliului din New York, `n cazul `n care acestea difer\: Prof. Enoch Leng 819 Riverside Drive, New York New York Laborator de cercetare la Vitrina de Exponate Naturale [i Curiozit\]i a lui Shottum Catherine Street, New York New York Solicitantul este rugat s\ ata[eze o list\ de publica]ii [i s\ furnizeze comisiei copii dup\ cel pu]in dou\ dintre acestea, spre analizare.

Smithback se uit\ peste pagini dar `[i d\du seama c\ `i lipsea aceast\ parte crucial\.
364

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Hot\rrea comisiei este prezentat\ mai jos: Domnului profesor i se acord\ prin prezenta accesul liber [i f\r\ tax\ la colec]iile [i biblioteca Muzeului de Istorie Natural\ din New York, `ncepnd de azi, 27 martie 1870. Semn\tura autorizat\: Tinbury McFadden Semnat: E. Leng

Smithback `njur\ printre din]i. ~[i pierduse entuziasmul brusc. Dosarul era sub]ire foarte sub]ire. Mare p\cat c\ Leng nu `[i ob]inuse diploma `n America i-ar fi fost mult mai u[or s\-i ia urma. Dar poate c\ ar fi reu[it s\ ob]in\ informa]iile [i de la Oxford, prin telefon de[i exista [i posibilitatea ca toate aceste titluri academice s\ fie false. Lista publica]iilor ar fi fost mult mai u[or de verificat, [i cu mult mai interesant\, dar nu mai avea cum s\ se `ntoarc\ [i s\ o ia acum. Fusese o idee att de bun\ [i `i ie[ise a[a de bine... La naiba! Smithback lu\ din nou paginile la cercetat. Nu tu fotografie, nu tu curriculum vitae, nu tu biografie `n care s\ se specifice anul [i locul na[terii. Singura informa]ie util\ era adresa. La naiba! La naiba! Apoi `ns\, `i veni o nou\ idee. ~[i aminti c\ Norei `i fusese dat\ sarcina de a g\si exact aceast\ adres\. Ei, cel pu]in `i putea `nainta o ofert\ de pace. Smithback f\cu un calcul rapid: Riverside num\rul 891 era prin partea de sus ora[ului, pe undeva pe lng\ Harlem. Nu mai erau prea multe case vechi pe acea bucat\ de pe Riverside Drive; cele care r\m\seser\ z\ceau abandonate sau fuseser\ `mp\r]ite `n apartamente. Cele mai multe [anse, desigur, erau ca locuin]a lui Leng s\ fi fost demolat\ cu mult timp `n urm\. Dar exista totu[i posibilitatea s\ mai fie `nc\ acolo. Ar fi fost o poz\ reu[it\, chiar dac\ ar fi fost doar o d\r\p\n\tur\. Mai ales dac\ ar fi fost o d\r\p\n\tur\. Dac\ se gndea mai bine, nu era exclus s\ mai fie [i alte cadavre `ngropate acolo sau zidite `n pivni]\. Poate `nsu[i trupul lui Leng z\cea acolo, putrezit `n vreun col]. L-ar fi mul]umit pe OShaughnessy, ar fi ajutat-o pe Nora. {i ce
365

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

titlu tr\snet pentru articolul lui jurnalistul-detectiv g\se[te cadavrul primului uciga[ `n serie al Americii. Desigur, era extrem de improbabil, dar totu[i... Smithback se uit\ la ceas. Era aproape ora unu. Dumnezeule! Atta munc\ str\lucit\ de detectiv, [i tot ce reu[ise s\ ob]in\ era o nenorocit\ de adres\... Ei bine, era o treab\ de-o or\, maximum dou\, s\ se duc\ [i s\ vad\ dac\ mai g\sea casa acolo. Smithback `[i `ndes\ hrtiile `napoi `n buzunar [i o porni c\tre Central Park West. Nu prea avea rost s\ opreasc\ un taxi ar fi refuzat s\-l duc\ att de departe, la marginea ora[ului, [i, odat\ ajuns acolo, n-ar fi reu[it niciodat\ s\ g\seasc\ un taxi care s\-l aduc\ `napoi acas\. Chiar dac\ era `n plin\ zi, nu avea nici o inten]ie s\ umble brambura prin cartierul \la periculos. Cel mai bun lucru era s\ `nchirieze o ma[in\. The Times avea o `n]elegere special\ cu Hertz, [i exista o filial\ destul de aproape, pe Columbus. Acum, c\ se gndea mai bine, dac\ acea cas\ `nc\ mai exista, ar fi fost o idee bun\ s\ intre `n\untru, s\ discute cu actualii locatari, s\ afle dac\ fusese descoperit ceva neobi[nuit `n timpul renov\rilor... chestii de genul \sta. Era posibil s\ se `ntunece pn\ termina. Da, asta era: `nchiria o ma[in\! Patruzeci [i cinci de minute mai trziu, se `ndrepta spre Central Park West `ntr-un Taurus argintiu. Entuziasmul `i revenise. ~nc\ avea [anse s\ scoat\ o poveste super. Dup\ ce vedea ce era cu casa, se putea duce la Biblioteca Public\ din New York, s\ verifice dac\ nu cumva existau acolo articole publicate de Leng. Nu strica s\ verifice nici arhivele de poli]ie, s\ vad\ dac\ se `ntmplase vreodat\ ceva neobi[nuit `n vecin\tatea casei lui Leng, `n timpul ct acesta fusese `n via]\. ~i r\m\seser\ `nc\ multe piste bune de urmat. Leng putea fi un subiect la fel de senza]ional ca Jack Spintec\torul. Erau destule asem\n\ri. Nu era nevoie dect de un ziarist talentat, care s\ dea via]\ pove[tii. Dac\ g\sea suficiente informa]ii, ar fi putut fi chiar urm\toarea lui carte.
366

VITRINA DE CURIOZIT|}I

El, Smithback, ar fi fost atunci candidat sigur la Premiul Pulitzer, care reu[ea mereu s\-i scape. {i, chiar [i mai important ei, cel pu]in la fel de important ar fi avut [ansa de a se `mp\ca iar cu Nora. I-ar fi scutit pe ea [i pe Pendergast de munca mig\loas\ de cercetare a registrelor ora[ului. L-ar fi `ncntat pe Pendergast, pe care `l sim]ea un aliat t\cut. Da! Una peste alta, avea s\ ias\ bine. Ajuns `n cap\tul parcului, o lu\ spre vest pe Cathedral Parkway, apoi coti spre nord pe Riverside Drive. Cnd trecu de 125th Street `ncetini, citind adresele de pe vechile cl\diri. {ase sute [apte zeci. {apte sute unu. Trecu astfel pe lng\ zece blocuri. Pe m\sur\ ce `nainta spre nord, `ncetinea tot mai mult, ]inndu-[i respira]ia de ner\bdare. Apoi ochii i se oprir\ pe Riverside Drive 891. Casa era `nc\ acolo. Nu-i venea s\ cread\ ce noroc casa lui Leng! O privi `ndelung, trecnd pe lng\ ea, apoi f\cu dreapta pe urm\toarea strad\, 138th Street, [i `nconjur\ blocul, sim]indu-[i inima b\tnd de s\-i sparg\ pieptul. La 891 era un conac vechi, `n stil Beaux Arts, care ocupa `ntreaga strad\, cu o intrare ampl\, cu coloane mari, `mpodobit\ cu decora]iuni specifice barocului trziu. Mai mult chiar, era [i un blazon gravat deasupra u[ii. Casa era izolat\ de strad\ de o alee de serviciu ce forma o insul\ triunghiular\ care se unea cu Riverside Drive. Nu erau sonerii lng\ u[\, iar ferestrele de la parter fuseser\ b\tute `n cuie [i acoperite cu tabl\. Se p\rea c\ locul nu fusese niciodat\ `mp\r]it `n apartamente. Ca mai toate casele vechi de pe Drive, fusese pur [i simplu abandonat\ cu mul]i ani `n urm\ prea scump\ de `ntre]inut, prea scump\ de demolat, prea scump\ de renovat. Aproape toate cl\dirile de acest gen intraser\ `n patrimoniul ora[ului pentru neplata impozitelor. Iar ora[ul nu f\cea dect s\ le `nregistreze [i s\ le depoziteze. Smithback se `ntinse peste scaunul pasagerului [i miji ochii ca s\ vad\ mai bine. Ferestrele de la etaj nu fuseser\ b\tute `n scnduri [i nici un geam nu p\rea s\ fie spart. Era perfect! Ar\ta exact ca locuin]a unui criminal `n serie. Fotografie de prima pagin\, ]ine-te bine! Smithback `[i imagina deja cum fotografia lui avea s\ declan[eze o anchet\ a poli]iei asupra locului, anchet\ ce ar fi condus, desigur, la descoperirea altor cadavre. Era din ce `n ce mai bine.
367

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Cum s\ procedeze? N-ar fi stricat, poate, s\ arunce un ochi printr-o fereastr\ cu condi]ia s\ g\seasc\ mai `nti un loc de parcare. ~nconjur\ din nou blocul, apoi cobor` pe Riverside, c\utnd un loc unde s\ poat\ l\sa ma[ina. Avnd `n vedere c\ se afla `ntr-un cartier s\rac, num\rul de ma[ini era surprinz\tor de mare: rable, vechituri tunate, SUV-uri [mechere cu boxe uria[e atrnndu-le la spate. Merse vreo [ase, [apte blocuri pn\ s\ g\seasc\ `n sfr[it un loc de parcare ct de ct legal, pe o str\du]\ lateral\ care d\dea `n Riverside. La naiba, ar fi trebuit s\ angajeze un [ofer `n livrea [i s\-l pun\ s\-l a[tepte ct timp inspecta casa. Acum trebuia s\ mearg\ de unul singur prin Harlem exact ce `ncercase s\ evite! Dup\ ce trase cu grij\ ma[ina `n spa]iul liber, privi cu b\gare de seam\ `n jur. Apoi cobor`, `ncuie portiera [i repede, dar nu att de repede ct s\ atrag\ aten]ia o lu\ `napoi spre 137th Street. Cnd ajunse la col], `ncetini, lund-o agale pe lng\ cl\dire pn\ cnd ajunse `n dreptul intr\rii cu verand\. Acolo se opri [i examin\ casa cu mai mult\ aten]ie, `ncercnd s\ adopte un aer ct mai non[alant cu putin]\. Fusese cndva foarte impun\toare: o structur\ pe patru niveluri, din marmur\ [i c\r\mid\, cu o mansard\ ampl\, cu ferestre ovale, cu turnule]e [i cu un balcon. Fa]ada era incrustat\ cu ornamente s\pate `n calcar, montate `n c\r\mid\. Partea dinspre strad\ era `nconjurat\ de un gard de fier `nalt [i ascu]it, acum rupt [i ruginit. Curtea era plin\ de buruieni [i de gunoaie, dintre care se ridicau tufi[uri de o]etari [i doi stejari usca]i. Ferestrele `ntunecate de la etaj d\deau `nspre rul Hudson [i spre uzina North River pentru controlul polu\rii apei. Smithback, str\b\tut de-un fior, privi `nc\ o dat\ `n jur, apoi travers\ aleea [i `ncepu s\ coboare pe trotuar. Graffiti stradale acopereau marmura cndva extrem de elegant\. Gunoaie aduse de vnt se strnseser\ lng\ ziduri pn\ la o `n\l]ime de aproape un metru. ~n cap\tul aleii `ns\, Smithback v\zu o u[\ masiv\, din stejar. {i aceasta fusese mzg\lit\ cu graffiti, `ns\ p\rea `nc\ func]ional\. Nu avea nici fereastr\, nici vizor. Smithback se strecur\ mai departe pe alee, r\mnnd aproape de zid. Locul duhnea a urin\ [i a fecale. Cineva aruncase o mul]ime de
368

VITRINA DE CURIOZIT|}I

scutece folosite lng\ u[\, [i `ntr-un col] era o gr\mad\ de saci de gunoi, sf[ia]i de cini [i de [obolani. Avertizat parc\, un [obolan imens ie[i din gunoi, tr\gndu-[i burta umflat\, `i arunc\ o privire sfid\toare, apoi disp\ru `napoi printre mizerii. Smithback remarc\ dou\ ferestre mici [i ovale, montate de-o parte [i de alta a u[ii. Amndou\ erau acoperite cu folii de tabl\, dar Smithback spera s\ poat\ da m\car un col]i[or la o parte. Se apropie [i puse grijuliu mna pe cea care era mai aproape de el, testnd-o. Era tare: nu avea nici o cr\p\tur\, nici un fel de deschidere prin care s\ poat\ privi `n\untru. {i cea de a doua era la fel de bine sigilat\. Cercet\ marginile, c\utnd vreo gaur\, dar nu g\si nici una. Puse o mn\ pe u[a de stejar: [i aceasta p\rea foarte solid\. Casa era blindat\ de-a dreptul, impenetrabil\. Poate c\ r\m\sese astfel `nchis\ de la moartea lui Leng. Era foarte posibil s\ mai fi r\mas `nc\ obiecte personale `n\untru. Din nou, Smithback se `ntreb\ dac\ or mai fi fost acolo [i r\m\[i]ele altor victime. Odat\ ce ajungea poli]ia aici, pierdea orice [ans\ de a mai afla ceva. Ar fi fost extrem de interesant s\ vad\ interiorul. Ridic\ privirea, urm\rind cu ochii conturul casei. Avea ceva experien]\ de alpinist, sport pe care `l deprinsese `n timpul c\l\toriei `n ]ara canioanelor Utah. C\l\toria `n care o cunoscuse pe Nora... Se d\du c]iva pa[i `n spate [i examin\ fa]ada. Erau o mul]ime de corni[e [i de adncituri pe care le-ar fi putut folosi pentru prize. Aici, la distan]\ destul de mare de strada principal\, avea [anse mai mici s\ fie observat. Cu pu]in noroc, ar fi putut ajunge la una dintre ferestrele de la primul etaj. Doar s\ arunce o privire... Privi `napoi spre alee. Strada era pustie, iar casa cufundat\ `ntr-o t\cere adnc\. Smithback `[i frec\ minile [i-[i netezi p\rul. Apoi introduse vrful piciorului stng `ntr-o gaur\ din partea de jos a zidului [i-[i `ncepu c\]\rarea.

DOI

C\pitanul Custer se uit\ la ceasul de pe peretele biroului s\u. Era aproape amiaz\. Sim]i un ghior]\it `n stomacul voluminos [i-[i dori, pentru cel pu]in a dou\zecea oar\, s\ vin\ mai repede ora prnzului ca s\ poat\ da o fug\ la Dills Deli, s\ cumpere un sendvi[ dublu cu mu[chi de vit\, ca[caval [i pine de secar\, cu toping de maionez\, [i s\-[i bage monstruozitatea `n gura-i imens\. ~ntotdeauna i se f\cea foame cnd era nervos, iar ast\zi era foarte, foarte nervos. Trecuser\ abia patruzeci [i opt de ore de cnd i se `ncredin]ase ancheta Chirurgului, dar `ncepuse deja s\ primeasc\ telefoane de ner\bdare. ~l sunase primarul, `l sunase comisarul. Cele trei crime aduseser\ ora[ul `n pragul ununi atac de panic\. Cu toate astea, nu avea nimic de raportat. Spa]iul de respiro pe care `l c[tigase cu articolul despre oasele alea vechi era aproape pe sfr[ite. Cei cincizeci de detectivi care lucrau la caz urm\reau piste disperate, f\r\ nici un folos. {i unde ducea totul? Nic\ieri. Pufni, cl\tinnd din cap. Ni[te ling\i incompeten]i! Stomacul `i ghior\i din nou, mai tare de aceast\ dat\. Presiunea [i agita]ia `l sufocau asemenea unui prosop umed. Dac\ asta `nsemna s\ te ocupi de un caz important, nu era prea sigur c\-i pl\cea. Se uit\ iar la ceas. ~nc\ cinci minute. Pentru el era o problem\ de disciplin\ s\ nu plece la mas\ `nainte de ora dou\sprezece. Era ofi]er de poli]ie [tia c\ disciplina era cheia. La asta se rezuma totul. Nu se putea l\sa dobort de presiunile la care era supus. ~[i aminti privirea lung\ cu care `l fixase comisarul, `n apartamentul de pe Doyers Street, cnd `i `ncredin]ase cazul. Rocker nu p\ruse
370

VITRINA DE CURIOZIT|}I

prea `ncrez\tor `n abilit\]ile lui. Custer `[i amintea foarte bine cuvintele lui: ~]i sugerez s\ te apuci de lucru la noua dumitale `ns\rcinare. Treci direct la treab\. Prinde criminalul. Doar nu vrei s\ mai apar\ `nc\ un cadavru, acum a devenit r\spunderea dumitale, nu-i a[a? Minutarul se mai mi[c\ pu]in. Poate trebuie s\ aloc mai mul]i oameni, `[i zise. Ar trebui s\ trimit\ `nc\ o duzin\ de detectivi s\ cerceteze crima din arhiva muzeului. Era crima cea mai recent\, acolo trebuiau s\ se fi p\strat cele mai multe indicii. Angajata aia care g\sise cadavrul c\]eaua aia frigid\, cum o chema? nu avusese prea multe de spus. Dac\ ar fi putut... Apoi, chiar `n clipa cnd minutarul ajungea `n dreptul orei 12, avu o revela]ie. Arhiva muzeului. Angajata muzeului... Era o idee att de uluitoare, att de cople[itoare, `nct, pre] de-o clip\, `i alung\ din minte gndul la carnea de vit\. Muzeul. Muzeul era centrul `n jurul c\ruia se `nvrtea totul. Cea de-a treia crim\, opera]ia brutal\? Avusese loc `n muzeu! Arheoloaga aia, Nora Kelly? Lucra la muzeu! Scrisoarea incriminatoare pe care reporterul \la, Smithback, sau cum `i zicea, o publicase? Scrisoarea de la care `ncepuse totul? Fusese g\sit\ `n arhiva muzeului! Ciudatul \la, Collopy, care autorizase mutarea scrisorii? Directorul muzeului! Fairhaven? ~n comisia muzeului. Uciga[ul din secolul al XIX-lea? Asociat al muzeului. {i arhivarul, Puck, fusese ucis [i el. De ce? Fiindc\ descoperise ceva. Ceva `n arhiv\! Mintea lui Custer, neobi[nuit de limpede, `ncepu s\ analizeze `n mare vitez\ posibilit\]ile, miile de combina]ii [i permut\ri. Era nevoie de ac]iune `n for]\, hot\rt\. Orice ar fi descoperit Puck, am s\ descoper [i eu. {i aceasta va fi cheia `ntregului caz. Nu avea timp de pierdut, nici m\car un minut. Se ridic\ din nou [i lovi interfonul.
371

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Noyes? Treci `ncoa! Imediat! B\rbatul fu `n pragul u[ii `nainte ca degetul c\pitanului s\ se dezlipeasc\ de interfon. Trimite-mi-i aici pe cei mai buni zece detectivi desemna]i `n cazul Chirurgului. S\ vin\ `n biroul meu pentru o discu]ie confiden]ial\. ~n jum\tate de or\. Da, domnule c\pitan. Noyes ridic\ o sprncean\, `ntr-un gest `ntreb\tor [i totodat\ extrem de supus. Am g\sit, Noyes. Am g\sit solu]ia. Gura lui Noyes se opri din mestecat. Domnule? Cheia cazului Chirurgului este la muzeu. Acolo e, `n arhiv\. Dumnezeu [tie, poate c\ `nsu[i criminalul este acolo, printre angaja]ii muzeului. Custer `[i `n[f\c\ haina. Mergem numaidect acolo, Noyes. Nici n-o s\-[i dea seama ce i-a lovit.

TREI

Folosindu-se de corni[e [i de elementele de decor pe post de prize, Smithback se ridic\ `ncet `n sus pe zid, c\tre pervazul de piatr\ al ferestrelor de la primul etaj. Fusese mai greu dect se a[teptase, [i reu[ise s\-[i zgrie un obraz [i s\-[i zdreleasc\ un deget `n timpul escalad\rii. {i, desigur, distrugea o pereche de pantofi italiene[ti, lucra]i manual, de dou\ sute cincizeci de dolari. Poate avea s\ pl\teasc\ ziarul pentru ei. Expus pe zidul casei, cr\c\nat, se sim]ea ridicol. Trebuie s\ existe o metod\ mai u[oar\ de-a c[tiga un Pulitzer, `[i zise. ~nh\]\ pervazul ferestrei [i se ridic\ `n mini, gemnd din cauza efortului. Se sprijini pe marginea lat\, de piatr\, [i r\mase a[a cteva secunde ca s\-[i recapete suflul. Privi `n jur. Strada era `n continuare pustie. Nimeni nu p\rea s\ fi observat ceva. ~[i `ntoarse aten]ia spre ferestr\. Camera din spatele acesteia era cufundat\ `n `ntuneric [i p\rea cu des\vr[ire pustie. Fire grele de praf pluteau `n razele anemice de lumin\ care p\trundeau prin fereastr\. I se p\ru c\ distinge `n fundul camerei o u[\ `nchis\. Dar nimic nu `i oferea vreun indiciu despre ce s-ar fi putut g\si `n spatele acelei u[i sau `n restul cl\dirii. Dac\ voia s\ afle mai multe, trebuia s\ intre `n cas\. Ce r\u putea fi `n asta? Era clar c\ `ntreaga cl\dire fusese abandonat\ de zeci de ani. Probabil c\ acum era `n proprietatea ora[ului, a[a c\ era, prin urmare, proprietate public\. Ajunsese pn\ aici, f\cuse attea eforturi... Dac\ pleca acum, alt\ dat\ ar fi trebuit s\ o ia de la cap\t. ~i veni `n minte imaginea editorului scuturnd nervos pumnul,
373

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

cu ochii ie[i]i din orbite de furie. Dac\ voia s\-i pun\ s\-i pl\teasc\ pantofii, trebuia s\ se prezinte cu o poveste ]eap\n\. ~ncerc\ fereastra [i, dup\ cum se a[tepta, constat\ c\ era `nchis\ sau poate doar `n]epenit\ din cauz\ c\ nu fusese folosit\ de mult timp. Pre] de-o clip\, nu se putu hot\r` ce s\ fac\; privi din nou `n jur. Gndul de a cobor` zidul era chiar [i mai pu]in pl\cut dect fusese cel de a-l urca. Ce putea vedea de la fereastr\ era total irelevant. Trebuia s\ g\seasc\ o intrare doar ct s\ arunce o privire. Un lucru era sigur: nu putea r\mne la nesfr[it suspendat pe zidul casei. Dac\ l-ar fi v\zut cineva... ~n clipa aceea z\ri o ma[in\ de poli]ie la cteva blocuri spre sud, pe Riverside Drive, `naintnd `ncet spre nord. N-ar fi fost deloc bine s\-l vad\ acolo [i nu mai avea timp s\ coboare. Cu mi[c\ri rapide, `[i scoase haina, o f\cu ghem [i o lipi de una dintre ferestrele mari. Folosindu-[i um\rul, `mpinse pn\ cnd geamul cr\p\ cu un zgomot `nfundat. ~nl\tur\ cu grij\ buc\]ile de sticl\, le a[ez\ pe pervaz, apoi se strecur\ `n\untru. Ajuns `n camer\, se ridic\ `n picioare [i privi afar\ pe fereastr\. Totul era lini[tit; nimeni nu-l v\zuse intrnd. Se r\suci apoi pe c\lcie, `ncordndu-[i auzul. T\cere. Adulmec\ aerul. Mirosea, nu nepl\cut, a tapet vechi [i a praf nu era deloc mirosul greu [i st\tut la care se a[teptase. Trase de cteva ori aer `n piept. Gnde[te-te la articol! Gnde[te-te la Pulitzer! Gnde[te-te la Nora! Voia s\ arunce o privire rapid\ de recunoa[tere, apoi avea s\ ias\. A[tept\ cteva minute, pn\ cnd ochii i se obi[nuir\ cu `ntunericul. ~n spatele camerei era un raft, pe care se afla o singur\ carte. Smithback se duse [i o ridic\. Era un tratat vechi, din secolul al XIXlea, intitulat Mollusca, [i care avea o gravur\ aurie, de forma unei cochilii, `ntr-un col]. Smithback sim]i o u[oar\ strngere de inim\: o carte de istorie natural\! O deschise, a[teptnd s\ g\seasc\ o etichet\ pe care s\ scrie: Ex Libris Enoch Leng. Dar nu era nimic. R\sfoi paginile, c\utnd `nsemn\ri, apoi o puse la loc. Nu `l ajuta deloc. Era timpul s\ cerceteze casa.
374

VITRINA DE CURIOZIT|}I

~[i scoase cu grij\ pantofii [i `i puse lng\ fereastr\, apoi plec\ numai `n [osete. Cu b\gare de seam\, se apropie de u[a `nchis\. Podeaua scr]i; se opri. ~ns\ t\cerea r\mase profund\. Era pu]in probabil s\ fie cineva `n cas\ p\rea c\ pn\ [i vagabonzii [i droga]ii reu[iser\ s\ fie ]inu]i afar\ dar nu strica niciodat\ s\ fie precaut. Puse o mn\ pe mnerul u[ii [i `l `ntoarse ct putu de `ncet, deschiznd u[a cam un centimetru. Privi prin cr\p\tur\. Bezn\. Deschise mai mult u[a, l\snd lumina slab\ ce intra prin fereastra din spate s\ p\trund\ `n coridor. V\zu c\ era foarte lung, impun\tor chiar, cu tapet greu cu desene complicate, acum umflat de vreme. Pe pere]i, `n firide aurite, erau tablouri acoperite cu cear[afuri albe, atrnate de ramele grele. ~n cap\tul coridorului, o scar\ ampl\, din marmur\, disp\rea `ntr-o mare de `ntuneric [i mai adnc. ~n capul sc\rilor era ceva o statuie, poate? acoperit de un alt cear[af alb. Smithback `[i ]inu r\suflarea. Casa ar\ta, `ntr-adev\r, ca [i cnd ar fi fost `ncuiat\ [i abandonat\ de la moartea lui Leng. Era fantastic. S\ fi fost oare toate lucrurile astea ale lui Leng? Risc\ s\ mai fac\ vreo c]iva pa[i de-a lungul holului. Observ\ atunci c\ mirosul de mucegai [i de praf `ncepea s\ fie acoperit de un alt iz, mai pu]in pl\cut: ceva organic, dulceag, putred. De parc\ inima b\trnei case de-abia ar fi `ncetat s\ mai bat\. Poate c\ b\nuielile lui erau `ntemeiate [i poate c\ Leng `ngropase `ntr-adev\r cadavrele victimelor sale `n spatele masivului tapet victorian. Se opri la doar o lungime de bra] de unul dintre tablouri. Curios, `ntinse mna, apuc\ u[or col]ul cear[afului [i `l ridic\. Pnza putrezit\ se destr\m\ numaidect `ntr-un nor de praf [i de scame. Smithback se d\du `n spate, speriat. Un tablou `ntunecat ie[ise la iveal\. Smithback se apropie s\ vad\ mai bine. ~nf\]i[a o hait\ de lupi care sf[iau o c\prioar\ `n adncul p\durii. Detaliile anatomice erau de-a dreptul sinistre, de[i frumos executate, trebuia s\ recunoasc\, [i, f\r\ `ndoial\, lucrarea valora o avere. Curios acum, Smithback se duse la urm\toarea firid\ [i trase cear[aful care se sf\rm\ la rndu-i sub atingerea lui. Tabloul de aici `nf\]i[a o vn\toare de balene un ca[alot mare, ciuruit de harpoane, zb\tndu-se `n chinurile mor]ii, cu un jet uria[ de
375

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

snge arterial ][nindu-i prin orificiul de respira]ie `n vreme ce cu `not\toarele scufunda `n mare o barc\ de harponieri. Lui Smithback nu-i venea s\ cread\ ce noroc d\duse. Ce g\sise aici era aur curat. De[i, la urma urmei, nu era noroc era rezultatul unei munci asidue [i al unei cercet\ri organizate. Nici m\car Pendergast nu reu[ise `nc\ s\ afle unde locuise Leng. Cu asta avea s\-[i rec[tige pozi]ia la Times, poate chiar s\-[i `mbun\t\]easc\ rela]ia cu Nora. Fiindc\ era sigur c\, oricare ar fi fost informa]ia pe care Nora [i Pendergast o c\utau despre Leng, aceasta se afla aici. Smithback a[tept\ cteva clipe cu urechile ciulite, `ns\ de jos nu se auzea nici un sunet. ~naint\ de-a lungul coridorului mochetat cu pa[i mici, f\r\ zgomot. Ajuns la statuia acoperit\ de lng\ stlpul balustradei, `ntinse mna [i `nh\]\ cear[aful. La fel de putrezit ca restul, se transform\ pe dat\ `ntr-o pulbere ce c\zu pe podea. Un nor de praf, putregai uscat [i mucegai umplu aerul. La `nceput, Smithback sim]i un fior provocat de team\ [i de [oc `n fa]a imaginii, pn\ cnd mintea lui `ncepu s\ priceap\ mesajul pe care i-l transmiteau ochii. Era, la urma urmei, nimic mai mult dect un cimpanzeu `mp\iat, atrnat de o creang\ de copac. Moliile [i [obolanii `i mncaser\ cea mai mare parte a fe]ei, l\snd `n urm\ g\uri care ajungeau pn\ la os. Buzele disp\ruser\ [i ele, dndu-i cimpanzeului rnjetul chinuit al unei mumii. O ureche atrna de o f[ie de carne uscat\, care, chiar sub ochii lui Smithback, c\zu la p\mnt cu un zgomot u[or. ~ntr-una din mini, cimpanzeul ]inea un fruct de cear\; cu cealalt\ se ]inea de burt\, chinuit parc\ de durere. Doar ochii de sticl\ mai p\reau vii [i `l fixau pe Smithback cu o intensitate maniac\. Smithback sim]i cum b\t\ile inimii i se accelereaz\. Leng fusese, la urma urmei, taxonomist, colec]ionar [i membru al academiei. Avea oare [i el, asemenea lui McFadden [i celorlal]i, o colec]ie privat\, o a[a numit\ vitrin\ de curiozit\]i? Din nou, sim]i un moment de nehot\rre. S\ plec acum? Retr\gndu-se un pas de lng\ cimpanzeu, privi `n josul sc\rilor. Nu exista nici o lumin\, cu excep]ia ctorva raze care p\trundeau timid pe lng\ pl\cile de tabl\ [i obloanele de lemn. Treptat, Smithback `ncepu s\ disting\ contururile umbrite a ceva ce p\rea s\ fie o sal\ de
376

VITRINA DE CURIOZIT|}I

recep]ie, pardosit\ `n `ntregime cu parchet de stejar. Pe toat\ suprafa]a podelei erau piei [i bl\nuri exotice de zebre, de lei, de tigri, de antilope, de pume. R\sfirate prin `ntreaga `nc\pere, erau mai multe obiecte `ntunecate, [i ele acoperite de cear[afuri albe. De-a lungul pere]ilor se `n[irau vitrine vechi, cu u[i din sticl\ v\lurit\. ~n\untru se aflau expuse mai multe obiecte ascunse `n umbr\, fiecare avnd dedesubt cte o pl\cu]\ de alam\. Da, era o colec]ie colec]ia lui Enoch Leng. Smithback se ridic\, sprijinindu-se de balustrad\. ~n ciuda faptului c\ nici un obiect din cas\ nu p\rea s\ mai fi fost atins de cel pu]in o sut\ de ani, Smithback sim]ea, undeva, `n adncul stomacului, c\ strania locuin]\ nu fusese goal\ tot acest timp. Ar\ta oarecum... aranjat\. Tr\da prezen]a unui `ngrijitor. Ar fi trebuit s\ fac\ stnga-mprejur [i s\ se care de-acolo. Dar t\cerea era att de profund\... Ezit\. Colec]iile de la parter meritau [i ele o privire aruncat\ `n grab\. Interiorul acestei case [i colec]iile ei aveau s\ joace un rol crucial `n articolul lui. Avea s\ coboare o clip\ doar o clip\ s\ vad\ ce se ascundea sub cteva dintre cear[afuri. F\cu un pas atent, apoi un altul... Apoi auzi o bufnitur\ surd\ `n spatele lui. Se r\suci pe c\lcie, cu inima b\tnd de s\-i sparg\ pieptul. La `nceput, nimic nu p\ru diferit. Apoi `[i d\du seama c\, probabil, u[a prin care intrase `n coridor se `nchisese. Oft\ u[urat: o rafal\ de vnt intrase pe fereastra spart\ [i trntise u[a. Continu\ s\ coboare scara spiralat\ din marmur\, cu mna `ncle[tat\ pe balustrad\. Ajuns jos, se opri [i miji ochii, chinuindu-se s\ r\zbat\ cu privirea prin `ntunericul [i mai profund. Mirosul de mucegai [i de putrezeal\ p\rea [i mai ap\s\tor aici. Privirea i se fix\ pe un obiect din centrul `nc\perii. Unul dintre cear[afuri putrezise `ntr-att, `nct c\zuse singur de pe obiectul pe care `l acoperea. Ascuns `n `ntuneric, acesta p\rea straniu, cu o form\ ciudat\. Smithback `naint\ un pas, privind intens [i, dintr-odat\, `[i d\du seama ce era: un dinozaur carnivor de talie mic\, ridicat pe picioarele din spate. Era `ns\ un dinozaur uluitor de bine conservat carnea fosilizat\ `nc\-i mai atrna pe oase, mai avea [i cteva organe
377

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

interne fosilizate, chiar [i buc\]i de piele fosilizat\. Iar pe piele se p\strase conturul inconfundabil al unor pene. Smithback r\mase ca tr\snit. Era un specimen fenomenal, cu o valoare [tiin]ific\ inestimabil\. Existau teorii recente cum c\ unii dinozauri, chiar [i T. Rex, ar fi putut fi acoperi]i de pene. {i aici era dovada! Privi `n jos. Pe o etichet\ de alam\ scria: Colec]ionar necunoscut de pe Red Deer River, Alberta, Canada. Smithback `[i `ndrept\ aten]ia spre vitrine, [i ochii `i c\zur\ pe o serie de cranii umane. Se apropie. Pe pl\cu]a de alam\ scria: Serie din familia hominizilor g\site `n Pe[tera Swartkopje, Africa de Sud. Smithback nu-[i putea crede ochilor. Avea destul cuno[tin]e despre fosilele de hominizi ct s\ [tie c\ erau extraordinar de rare. Iar aceste dou\sprezece cranii erau unele dintre cele mai bine p\strate pe care le v\zuse vreodat\. Aveau s\ revolu]ioneze studiile despre hominizi. Privirea `i fu atras\ de o sclipire din urm\toarea vitrin\. Se apropie. Era plin\ de nestemate, [i ochii i se oprir\ asupra unei pietre mari [i verzi, de m\rimea unui ou de rndunic\. Pe eticheta de dedesubt scria: Diamant, specimen impecabil din Novotney Terra, Siberia, 216 carate; se crede c\ este singurul diamant verde din lume. Al\turi, `ntr-o caset\ deosebit de mare, erau imense rubine stelate, safire [i pietre mai exotice, cu nume ce cu greu puteau fi pronun]ate, sclipind `n culcu[ul lor `ntunecat nestemate care le egalau pe cele mai frumoase din Muzeul de Istorie Natural\ din New York. P\reau s\ se bucure de un loc aparte printre celelalte exponate. Pe un raft din apropiere, era o salb\ de cristale aurii, de o frumuse]e des\vr[it\, ca o dantel\ de ghea]\ unul dintre ele de m\rimea unui grepfrut. Dedesubt, erau [iruri de tectite, majoritatea pietre negre, cu forme ciudate, unele avnd `ns\ coloraturi de verde sau de violet intens. Smithback f\cu un pas `n spate. Capul `ncepuse s\-i vjie `n fa]a bog\]iei [i variet\]ii acestei colec]ii. {i cnd te gnde[ti c\ toate astea zac aici, `n casa asta p\r\ginit\, de o sut\ de ani... Se `ntoarse [i, din impuls, `ntinse mna [i trase cear[aful de pe un specimen mic din spate. Materialul se destr\m\ [i un straniu animal `mp\iat `i ap\ru `n fa]a ochilor: un mamifer ciudat, asem\n\tor unui tapir, cu un bot imens [i cu picioarele din fa]\ puternice, cu capul de forma unui bulb
378

VITRINA DE CURIOZIT|}I

[i col]i curba]i. Nu sem\na cu nimic din ce mai v\zuse vreodat\; o monstruozitate! Se aplec\ s\ descifreze eticheta umbrit\: Singurul specimen cunoscut din familia Megalopedus cu col]i, descris de Pliny, considerat un animal fantastic pn\ cnd acest specimen a fost `mpu[cat `n provincia belgian\ Congo de exploratorul englez Col. Sir Herny F. Moreton, `n 1869. Dumnezeule mare! `[i spuse Smithback. S\ fie posibil? Un mamifer de talie mare, total necunoscut [tiin]ei? Sau era un fals? Dintr-odat\, un gnd `l cutremur\: era posibil ca toate acestea s\ fie doar falsuri? Dar, `n timp ce privea `n jur, `[i d\du seama c\ nu erau. Leng nu ar fi colec]ionat falsuri, [i, chiar [i prin lumina slab\, Smithback `[i d\dea seama c\ exemplarele erau reale. Erau reale! {i dac\ [i restul colec]iilor din cas\ erau la fel ca acestea, alc\tuiau, probabil, cea mai fantastic\ colec]ie de istorie natural\ din lume. Asta nu mai era o vitrin\ de curiozit\]i. Era prea `ntuneric ca s\-[i poat\ nota ceva, `ns\ Smithback [tia c\ nu va avea nevoie de noti]e. Ceea ce v\zuse avea s\-i r\mn\ pe veci `ntip\rit `n memorie. O singur\ dat\ `n via]\ avea un reporter [ansa de a scrie o asemenea poveste. Trase un alt cear[af [i fu `ntmpinat de scheletul masiv [i fosilizat al unui urs de pe[ter\ cu botul scurt, imortalizat `ntr-un r\get mut, cu din]ii negri ascu]i]i ca ni[te pumnale. Pl\cu]a de alam\ montat\ `n piedestalul de stejar spunea c\ fusese g\sit `n minele de c\rbuni din Canionul Kuty, `n New Mexico. Str\b\tu ca vntul sala de recep]ie `n picioarele descul]e, tr\gnd cear[af dup\ cear[af, dezvelind un [ir `ntreg de mamifere pleistocene fiecare specimen, de-a dreptul magnific, ar fi f\cut cu siguran]\ cinste oric\rui muzeu , terminnd cu o serie de schelete din Neanderthal, perfect conservate, unele cu arme, unelte, iar unul purtnd un fel de colier f\cut din din]i. Privind `ntr-o parte, observ\ o arcad\ de marmur\ care ducea spre o camer\ din spate. ~n centrul `nc\perii era un meteorit uria[, cu multe g\uri, de cel pu]in trei metri diametru, `nconjurat de [iruri dup\ [iruri de vitrine adiacente. Avea culoare rubinie.
379

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

A[a ceva era aproape de necrezut! Smithback `[i mut\ privirea, `ndreptndu-[i aten]ia spre obiectele aranjate pe rafturile de mahon de pe un perete apropiat. Erau m\[ti bizare, vrfuri de l\nci, un craniu incrustat cu turcoaze, cu]ite `mpodobite cu nestemate, broa[te `n borcane, mii de fluturi sub un geam: totul aranjat cu cea mai mare aten]ie, clasificat [i sistematizat `n cele mai mici detalii. Smithback observ\ c\ dispozitivele de iluminare nu erau electrice. Erau l\mpi cu gaz, fiecare cu cte un furtun micu] care ducea `ntr-un man[on, acoperit de un abajur de sticl\. Era incredibil. Trebuia s\ fie casa lui Leng, exact a[a cum o l\sase. Parc\ abia ie[ise din cas\, o `ncuiase [i plecase... Smithback se opri, sim]ind dintr-odat\ cum `i scade entuziasmul. ~n mod evident, casa nu r\m\sese a[a, neatins\, de la moartea lui Leng. Trebuia s\ existe un `ngrijitor care venea cu regularitate. Cineva b\tuse `n tabl\ ferestrele [i acoperise colec]iile. Senza]ia c\ aceast\ cas\ nu era goal\, c\ cineva era `nc\ acolo `l n\p\di din nou. T\cerea; exponatele cu ochii lor fic[i [i specimenele grote[ti; `ntunericul adnc ce ap\sa `n col]urile camerei [i, mai mult dect orice, mirosul tot mai ap\s\tor de descompunere `i trezir\ un sentiment din ce `n ce mai puternic de nelini[te, pe care nu-l mai putu ignora. Tres\ri f\r\ s\ vrea. Ce f\cea? Avea deja destule informa]ii pentru un Pulitzer. Avea povestea! Acum trebuia s\ fie de[tept [i s-o [tearg\ ct mai repede de-acolo. Se `ntoarse [i urc\ `n t\cere sc\rile, trecnd pe lng\ cimpanzeu [i pe lng\ tablouri apoi se opri. Toate u[ile de pe coridor erau `nchise [i p\rea [i mai `ntuneric dect fusese cu cteva minute `n urm\. ~[i d\du seama c\ uitase prin care u[\ intrase. Era spre cap\tul coridorului, atta mai [tia. Se apropie de cea pe care o b\nui a fi cea potrivit\, ap\s\ clan]a [i, spre surprinderea lui, v\zu c\ era `ncuiat\. Probabil c\ n-am ghicit bine, `[i zise [i trecu la urm\toarea. {i aceasta era `ncuiat\. Cu un sentiment din ce `n ce mai puternic de panic\, `ncerc\ u[a de pe cealalt\ parte a culoarului. Tot `ncuiat\. La fel [i urm\toarea, [i
380

VITRINA DE CURIOZIT|}I

urm\toarea. Str\b\tut de fiori de-a lungul coloanei vertebrale, le `ncerc\ pe toate [i toate, pn\ la ultima, erau bine `ncuiate. Smithback r\mase `n mijlocul holului `ntunecat, `ncercnd s\-[i controleze panica ivit\ dintr-odat\ [i care amenin]a s\-i paralizeze membrele. Era `nchis `n\untru!

PATRU

Ma[ina Toyota Cruiser f\r\ `nsemnele lui Custer opri cu un scr]it satisf\c\tor `n fa]a intr\rii secundare a muzeului, cu cinci echipaje frnnd la fel de brusc `n urma lui, cu sirenele urlnd [i aruncnd fulgere ro[ii [i albe pe fa]ada `n stil renascentist. Custer se rostogoli din ma[in\ [i urc\ hot\rt treptele de piatr\, urmat de un adev\rat puhoi de uniforme albastre. ~n timpul [edin]ei ad-hoc organizate cu detectivii lui de vrf, apoi pe drumul c\tre muzeu, teoria care-l lovise ca un tr\snet se transformase `ntr-o convingere ferm\, de neclintit. Surpriza [i viteza, astea sunt elementele esen]iale `n acest caz, `[i zise `n timp ce `ncerca s\ cuprind\ cu privirea gigantica mas\ de granit. Love[te-i repede [i tare, nu le da timp s\ respire a[a spunea `ntotdeauna instructorul de la Academia de Poli]ie. Era un sfat bun. Comisarul voia ac]iune. {i de ac]iunea urma s\ aib\ parte, ac]iune ce avea s\ poarte numele c\pitanului Sherwood Custer! Un agent de paz\ al muzeului st\tea `n u[\ luminile sirenelor i se reflectau `n lentilele ochelarilor. P\rea bulversat. ~nc\ vreo c]iva agen]i veneau din spatele lui, cobornd `n fug\ sc\rile, la fel de nedumeri]i. C]iva turi[ti se apropiau pe aleea muzeului, cu aparatele de fotografiat la gt, cu ghidurile `n mn\. Se oprir\ cnd v\zur\ aglomera]ia de ma[ini de poli]ie. Dup\ o dezbatere scurt\, grupul se `ntoarse [i o lu\ `napoi spre o sta]ie de metrou din apropiere. Custer nu se obosi s\-i mai arate agentului insigna.
382

VITRINA DE CURIOZIT|}I

C\pitan Custer de la Sec]ia 7, zbier\ el. Departamentul de criminalistic\. Gardianul `nghi]i `n sec. Da, domnule c\pitan? {eful de la Securitate e aici? Da, domnule. Spune-i s\ coboare. Imediat! Gardianul disp\ru, [i peste cinci minute sosi un b\rbat `nalt, `n costum de culoare `nchis\, cu p\rul negru, dat pe spate cu cam prea mult gel. Un tip ct se poate de dubios, `[i zise Custer. Pe de alt\ parte, a[a erau majoritatea indivizilor care lucrau la serviciile de paz\. Care nu fuseser\ destul de buni s\ intre `ntr-un sistem adev\rat. B\rbatul `ntinse mna [i Custer i-o lu\ f\r\ prea mare tragere de inim\. Jack Manetti, director de securitate. Cu ce v\ pot ajuta, domnilor? F\r\ nici un cuvnt, Custer `i `ntinse mandatul semnat [i [tampilat, de care reu[ise s\ fac\ rost `n timp aproape record. Directorul de securitate `l lu\, `l citi [i i-l `ntinse `napoi lui Custer. Este o procedur\ foarte neobi[nuit\. Pot s\ `ntreb ce s-a `ntmplat? V\ vom prezenta curnd toate detaliile, r\spunse Custer. Deocamdat\, singurul lucru de care trebuie s\ lua]i not\ este acest mandat. Oamenii mei vor avea acces nelimitat `n muzeu. Voi avea nevoie de o camer\ de interogatoriu, unde s\ pot discuta cu o parte din personal. Vom lucra ct mai repede cu putin]\, [i totul va decurge f\r\ probleme cu condi]ia s\ beneficiem de colaborarea muzeului. Se opri, `[i prinse minile la spate [i arunc\ o privire plin\ de importan]\ `n jur. V\ da]i seama, desigur, c\ avem autoritatea de a confisca toate obiectele pe care le vom considera relevante `n acest caz. Nu prea era el sigur ce `nseamn\ relevante, `ns\ judec\torul folosise cuvntul `n mandat [i suna bine. Dar este imposibil. E aproape ora `nchiderii. Nu pute]i a[tepta pn\ mine? Justi]ia nu a[teapt\, domnule Manetti. Vreau o list\ complet\ cu angaja]ii muzeului. ~i vom alege noi pe cei pe care dorim s\-i
383

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

interog\m. Dac\ anumi]i angaja]i au plecat azi mai devreme, vor fi nevoi]i s\ se `ntoarc\. Regret, dar m\ tem c\ nu putem scuti muzeul de aceast\ nepl\cere. Dar unde s-a mai pomenit a[a ceva? Va trebui s\ discut cu directorul muzeului... A[a s\ face]i. Mai bine chiar, hai s\ mergem `mpreun\ s\-l vedem! Vreau s\ fiu sigur c\ toate aspectele sunt clare ct se poate de clare , astfel `nct, odat\ pornit\ investiga]ia, s\ nu mai avem parte de nici un fel de nepl\ceri sau de `ntrzieri. ~n]eles? Manetti d\du din cap, cu o grimas\ de v\dit\ nepl\cere. Bun, `[i zise Custer: cu ct deveneau mai sup\ra]i [i mai frustra]i, cu att mai repede avea s\ reu[easc\ s\-l scoat\ la iveal\ pe criminal. }ine-i mereu `n [ah, nu le l\sa timp de gndire. Se sim]ea `nfl\c\rat. Se `ntoarse. Locotenent-detectiv Cannell, ia trei ofi]eri [i roag\-i pe ace[ti domni s\ v\ conduc\ la intrarea pentru angaja]i. Vreau s\ legitima]i toate persoanele care p\r\sesc cl\direa [i s\ le verifica]i numele pe liste. Lua]i numere de telefon, de mobil, lua]i adrese. Vreau ca oricine s\ poat\ fi chemat `napoi `n orice moment, dac\ va fi nevoie. Da, domnule. Domnule locotenent-detectiv Piles, dumneata vino cu mine. Da, domnule. Custer `[i `ntoarse privirea hot\rt\ spre Manetti. Condu-ne la biroul domnului doctor Collopy. Avem ceva de discutat. Veni]i dup\ mine, spuse directorul de securitate, ar\tnd [i mai nemul]umit. Custer le f\cu semn celorlal]i oameni care-l `nso]eau, [i ace[tia `l urmar\ prin s\lile mari, cu ecou, urcar\ [apte etaje `ntr-un ascensor gigantic [i coborr\ printre alte s\li gemnd de exponate Isuse, locul \sta era `n]esat pn\ la refuz de ciud\]enii , pn\ cnd, `n sfr[it, ajunser\ `n fa]a unei u[i mari, cu lambriuri, care d\dea `ntr-un birou [i mai mare. U[a era `ntredeschis\ [i, `n spatele ei, o femeie micu]\ st\tea la un birou. Se ridic\ `n clipa cnd `i v\zu.
384

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Am venit s\ discut\m cu doctorul Collopy, spuse Custer privind `n jur, `ntrebndu-se de ce avea o secretar\ un birou att de frumos. Regret domnule, spuse femeia. Doctorul Collopy nu este aici. Nu este? `ntrebar\ la unison Custer [i Manetti. Secretara cl\tin\ din cap cu o expresie frustrat\. Nu s-a `ntors de la prnz. A spus c\ trebuie s\ se ocupe de ceva important. Dar prnzul a fost cu ore `n urm\, spuse Custer. Nu se poate s\ `l contact\m `n vreun fel? Are mobilul personal, spuse secretara. Formeaz\ num\rul! Custer se `ntoarse spre Manetti. Iar tu ia leg\tura cu \ilal]i mai mari de pe-aici. Vezi dac\ [tie cineva pe unde-i Collopy. Manetti se duse la un alt birou [i ridic\ receptorul. T\cerea se l\s\ `n spa]iul vast, `ntrerupt\ doar de ]\c\nitul telefonului. Custer privi `n jur. Camera era `mbr\cat\ `n lambriuri de lemn foarte `nchis la culoare [i avea pere]ii acoperi]i pn\ la ultimul milimetru cu picturi sumbre `n ulei [i cu alte exponate cumplite la vedere, a[ezate `n spatele casetelor cu u[i de sticl\. Isuse, era ca o cas\ a groazei! Are telefonul `nchis, domnule, spuse secretara. Custer cl\tin\ din cap. Nu mai ai alt num\r la care s\ po]i suna? De la el de acas\, de exemplu? Secretara [i Manetti schimbar\ o privire. Nu avem voie s\ sun\m acolo, spuse femeia, [i mai fstcit\. Pu]in m\ intereseaz\ ce ai voie s\ faci. Este o problem\ urgent\ de poli]ie. Sun\-l acas\! Secretara deschise un sertar al biroului, frunz\ri mai multe cartona[e trecute pe un index, alese unul. ~l studie o clip\, ascunzndu-l de privirea lui Custer [i a lui Manetti. Apoi `l puse la loc, `ncuie sertarul [i form\ num\rul. Nu r\spunde nimeni, zise ea dup\ cteva clipe. Sun\ `n continuare.
385

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Trecu jum\tate de minut. ~n cele din urm\, secretara puse telefonul `napoi `n furc\. Nu r\spunde. Custer d\du ochii peste cap. Bine, ascult\! Nu putem s\ mai pierdem timpul. Avem motive `ntemeiate s\ credem c\ solu]ia cazului criminalului `n serie zis Chirurgul poate chiar [i uciga[ul `n persoan\ se g\se[te aici, `n muzeu. Timpul este esen]ial. Voi superviza personal o cercetare am\nun]it\ a arhivelor. Locotenent-detectivul Piles va avea sarcina de a interoga o parte din personal. Manetti nu spuse nimic. Dac\ vom avea cooperarea muzeului, cred c\ putem termina `ntreaga poveste pn\ la miezul nop]ii, poate chiar mai repede. Ne trebuie o camer\ de interogatoriu. Avem nevoie de curent electric pentru ma[ina de `nregistrare, un inginer de sunet [i un electrician. Voi solicita tuturor actele de identificare [i voi cere accesul permanent la dosarele de personal. Care sunt angaja]ii pe care inten]iona]i s\-i interoga]i? `ntreb\ Manetti. Vom stabili asta `n func]ie de dosare. Avem dou\ mii cinci sute de angaja]i. Vestea asta `l dezumfl\ o clip\ pe Custer. Dou\ mii cinci sute de oameni ca s\ conduc\ un muzeu? Dar ce e aici, program de `ntrajutorare? Trase aer `n piept, recompunndu-[i cu grij\ expresia. Putem face fa]\. Pentru `nceput, vreau s\ stau de vorb\ cu, s\ vedem... paznicii de noapte care au observat intr\ri sau ie[iri neobi[nuite. {i arheoloaga aia care a sos la iveal\ scheletele [i a mai g\sit unele pe Doyers Street [i... Nora Kelly. Exact. Cred c\ poli]ia a discutat deja cu dumneaei. Ei, uite c-o s\ mai discut\m o dat\! {i o s\ vrem s\ mai st\m de vorb\ [i cu [eful Departamentului de securitate, adic\ dumneata, pentru a afla care sunt m\surile de siguran]\ la arhiv\ [i prin alte
386

VITRINA DE CURIOZIT|}I

loca]ii. Vreau s\-i interoghez pe to]i cei care au leg\tur\ cu arhiva [i cu descoperirea... cadavrului domnului Puck. Crezi c\-i destul pentru `nceput? Zmbi scurt, artificial. Urm\ un moment de t\cere. Acum, condu-m\ la arhiv\, te rog. Pre] de cteva clipe Manetti r\mase privindu-l fix, ca [i cnd nu ar fi fost `n stare s\ `n]eleag\ situa]ia. Condu-m\ la arhiv\, domnule Manetti. Acum, dac\ nu te superi! Manetti clipi. Prea bine, domnule c\pitan. Veni]i cu mine, v\ rog. ~n timp ce str\b\teau etajele `n]esate acum de poli]i[ti [i de administratori, Custer sim]i cum aceast\ nou dobndit\ `ncredere `i umfl\ pieptul. ~n sfr[it, `[i descoperise adev\rata voca]ie. La Criminalistic\ ar fi trebuit s\ lucreze de la bun `nceput. Era evident c\ avea talent `nn\scut pentru asta; sim]ea cum trebuia s\ procedeze. Nu fusese o gre[eal\ cnd i se `ncredin]ase acest caz. Fusese mna destinului!

CINCI

Smithback st\tea `n holul `ntunecat, `ncercnd s\-[i st\pneasc\ frica. Frica, asta era adev\rata problem\, nu u[ile `ncuiate. Cu siguran]\, cel pu]in una trebuia s\ fi fost deschis\: cea prin care intrase cu doar cteva minute `n urm\. F\cnd eforturi s\ se st\pneasc\, o lu\ din nou `n josul holului, `ncercnd toate u[ile, zgl]ind mai tare de aceast\ dat\, aproape cu zgomot, `mpingnd cu um\rul pentru a se asigura c\ nu r\m\seser\ pur [i simplu blocate. Dar nu, nu era imagina]ia lui. Toate u[ile erau bine `nchise. ~ncuiase cineva u[a `n urma lui? Dar era imposibil: `nc\perea fusese goal\! O rafal\ de vnt trntise u[a. Cl\tin\ din cap, `ncercnd, f\r\ succes, s\ se amuze de paranoia care-l cuprinsese. U[ile, hot\r`, se `ncuiau probabil automat atunci cnd erau `nchise. Poate c\ era o caracteristic\ a caselor vechi, de genul acesteia. Nici o problem\: o s\ g\seasc\ o alt\ ie[ire. Pe la parter, din salonul de recep]ie, printr-o fereastr\ sau prin vreo u[\. Poate reu[ea s\ ias\ chiar pe u[a principal\, care, din exterior, i se p\ruse `nc\ func]ional\ era, probabil, chiar u[a pe care o folosea `ngrijitorul. Sim]i un val de u[urare la acest gnd. {i ar fi fost mai simplu n-ar mai trebuit s\ coboare zidul casei. Nu trebuia dect s\ g\seasc\ drumul prin casa `ntunecat\. R\mase `n hol, a[teptnd ca b\t\ile inimii s\ i se potoleasc\. Era t\cere o t\cere att de adnc\ [i de ap\s\toare, `nct Smithback se trezi cu urechile ciulite, gata s\ surprind\ cel mai mic sunet. T\cerea,
388

VITRINA DE CURIOZIT|}I

`[i spuse, era un semn bun. Nu era nici un `ngrijitor prin preajm\. Probabil c\ venea doar o dat\ pe s\pt\mn\, cel mult. Sau poate numai o dat\ pe an, judecnd dup\ ct de plin de praf era locul. Smithback avea tot timpul din lume. Sim]indu-se ca un [colar pus pe [otii, se `ntoarse `n capul sc\rilor [i privi `n jos. U[a spre ie[ire ar fi trebuit, dup\ p\rerea lui, s\ fie undeva `n stnga salonului de recep]ie. Cobor` sc\rile [i se opri prev\z\tor `n cap\t, cercetnd cu privirea marea de exponate stranii. ~n continuare, nici un sunet. ~n mod clar, locul era pustiu. ~[i aminti teoria lui Pendergast. {i dac\ experimentul lui Leng reu[ise...? Smithback se for]\ s\ rd\ cu zgomot. Ce prostie mai era [i asta? Nimeni nu putea s\ tr\iasc\ 150 de ani. ~ntunericul, t\cerea, colec]iile misterioase `ncepeau s\-i afecteze nervii. Se opri [i se reculese. Un coridor se deschidea la stnga salonului, `n direc]ia pe care o b\nuia a fi corect\. Era complet cufundat `n bezn\, dar p\rea promi]\tor. La naiba! Ar fi trebuit s\ se gndeasc\ s\-[i ia o lantern\. Nu conta: o s\ `ncerce mai `nti pe-acolo. P\[ind cu b\gare de seam\, evitnd casetele cu exponate [i obiectele acoperite cu cear[afuri, travers\ `nc\perea [i ajunse `n coridorul lateral. Pupilele lui refuzau s\ se dilate mai mult, [i coridorul r\mase cufundat `n bezn\; `ntunericul din jurul era att de profund, `nct Smithback avea senza]ia c\ acesta devenise palpabil. C\ut\ prin buzunare [i g\si cutia de chibrituri pe care o luase de la Blarney Stone. Aprinse unul zgomotul sf[ie nepl\cut t\cerea nemi[cat\. Flac\ra scoase la iveal\ un pasaj care conducea `ntr-o alt\ `nc\pere mare, [i aceasta ticsit\ de cutii de lemn. Smithback `naint\ c]iva pa[i, pn\ cnd flac\ra chibritului se stinse. Apoi mai f\cu vreo c]iva pa[i prin bezn\, att ct `ndr\zni. Pip\i `n jur, g\si cadrul u[ii [i p\[i prin el `n urm\toarea `nc\pere. Odat\ intrat, aprinse un al doilea chibrit. Aici, erau alt fel de colec]ii: [iruri peste [iruri de borcane cu formol. Z\ri `ntr-o frac]iune de secund\ un rnd de ochi gigantici, fixndu-l din borcane ochi de balene? ~ncercnd s\ profite de ct mai multe secunde de lumin\, o lu\ gr\bit `nainte, `mpiedicndu-se de un vas mare, de sticl\, a[ezat pe un piedestal de marmur\, plin cu ceva ce
389

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

p\rea s\ fie un imens sac plutitor. Cnd se ridic\ `n picioare [i aprinse un al treilea chibrit, z\ri eticheta: Stomac de mamut, con]innd ultima mas\, descoperit `n ghe]urile siberiene... Smithback o porni mai departe, trecnd ct putea mai repede printre [irurile de vitrine, pn\ cnd ajunse `n dreptul unei u[i de lemn, putred\ [i mncat\ de vreme. Sim]i o durere brusc\ `n clipa cnd flac\ra `i arse degetele. ~njurnd, sc\p\ chibritul din mn\ [i aprinse altul. La lumina noii fl\c\ri, deschise u[a. D\dea `ntr-o buc\t\rie imens\, placat\ `n alb [i negru. Un [emineu de piatr\ era montat adnc `n perete. Restul `nc\perii era dominat de o plit\ uria[\ de fier, de un [ir de cuptoare [i de mai multe mese lungi, fiecare avnd cte o chiuvet\ s\pat\ `n piatr\ de talc. Zeci de oale din cupru `nverzit atrnau suspendate de crlige din tavan. Totul p\rea dec\zut, acoperit de un strat gros de praf, de pnze de p\ianjen [i excremente de [oarece. Era o pist\ moart\. Casa era imens\. Chibriturile nu aveau s\ ]in\ o ve[nicie. Ce-avea s\ fac\ dup\ ce termina? St\pne[te-te, Smithback! `[i spuse. Era mai mult dect evident c\ nimeni nu mai g\tise `n buc\t\ria asta de mai bine de o sut\ de ani. Nimeni nu locuia aici. Pentru ce-[i f\cea attea griji? Bazndu-se pe memorie, f\r\ s\ mai aprind\ nici un chibrit, se `ntoarse `n camera cea mare, pip\ind vitrinele cu u[i de sticl\ ca s\ g\seasc\ drumul. La un moment dat, sim]i c\ atinge ceva cu um\rul. O clip\ mai trziu, ceva i se pr\bu[i cu zgomot la picioare, apoi sim]i mirosul `n]ep\tor, inconfundabil, de formol. A[tept\, cu nervii `ncorda]i, ca ecourile s\ se potoleasc\. Se preg\ti s\ aprind\ un chibrit, apoi se gndi mai bine formolul era inflamabil? Nu era acum momentul s\ experimenteze. F\cu un pas, [i piciorul lui acoperit doar de [oset\ `ntlni ceva mare, ud [i moale. Specimenul din borcan. ~l ocoli cu grij\. V\zuse [i alte u[i care se deschideau din coridorul din spate. O s\ le `ncerce pe rnd. Mai `nti `ns\, se opri s\-[i scoat\ [osetele `mbibate acum de formol. Apoi, intrnd `n coridor, mai risc\ s\ aprind\ un chibrit. V\zu patru u[i dou\ pe peretele din stnga, dou\ pe cel din dreapta.
390

VITRINA DE CURIOZIT|}I

O deschise pe cea mai apropiat\ [i g\si o baie veche, `mbr\cat\ `n zinc. Chiar `n mijlocul podelei acoperite cu gresie, trona craniul rnjit al unui allosaurus. A doua u[\ se deschidea spre o debara mare, plin\ de p\s\ri `mp\iate; a treia, tot o debara, de data asta plin\ de [oprle. A patra u[\ d\dea `ntr-o sp\l\torie, cu pere]ii umfla]i [i cr\pa]i, decora]i din bel[ug cu desene de mucegai. Chibritul se stinse, [i Smithback r\mase `nv\luit de `ntuneric. ~[i auzea suflul `ntret\iat al propriei respira]ii. Deschise cutia de chibrituri [i num\r\ cu degetele: [ase be]e. F\cu eforturi cu mai pu]in succes de aceast\ dat\ s\ ]in\ la distan]\ panica, fiindc\ amenin]a s\ pun\ st\pnire pe el. Se mai aflase el `n astfel de situa]ii, chiar mai rele. E o cas\ goal\. Nu trebuie dect s\ g\se[ti ie[irea. Se `ntoarse `n salonul de recep]ie, printre colec]iile acoperite cu cear[afuri. Faptul c\ putea z\ri din nou ceva, chiar [i `n lumina att de slab\, `l mai calm\ era ceva de-a dreptul `nfior\tor `n bezna aia adnc\! Arunc\ iar o privire uluitoarelor colec]ii, dar tot ce sim]ea acum era un sentiment din ce `n ce mai puternic de groaz\. Mirosul greu era mai puternic aici: miros dulceag de putregai, mirosul a ceva ce ar fi trebuit, dup\ legile firii, s\ zac\ la c]iva metri sub p\mnt... Smithback trase de cteva ori aer `n piept, `ncercnd s\ se calmeze. Stratul gros [i nemi[cat de praf de pe podea dovedea c\ locul era pustiu; c\ pn\ [i `ngrijitorul, presupunnd c\ exista un `ngrijitor, venea doar rareori. Privi din nou `n jur, c\scnd ochii, `ncercnd s\ str\pung\ lumina slab\. De cealalt\ parte a `nc\perii, o arcad\ umbrit\ conducea spre ceva ce p\rea s\ fie o camer\ mare. Str\b\tu sala, lovind parchetul cu picioarele descul]e, [i trecu pe sub arcad\. Pere]ii `nc\perii ce i se deschidea `n fa]\ erau acoperi]i cu lambriuri de lemn `nchis, care se `n\l]au pn\ `n dreptul tavanului casetat. {i aceast\ `nc\pere era plin\ de exponate: unele acoperite cu cear[afuri, altele `n\l]ate pe socluri sau arm\turi. Exponatele `n sine erau `ns\ complet diferite de cele pe care le v\zuse pn\ `n acel moment. ~naint\ un pas, privind `n jur, uluirea amestecndu-i-se cu o senza]ie acut\ de `ngrijorare. Erau autoclave mari, unele cu fe]e de sticl\, prinse `n chingi groase de piele; containere galvanizate ca vechile cutii de lapte, cu capacele prinse cu z\voare
391

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

grele; o cutie imens\, cu o form\ ciudat\, cu ni[te cercuri de cupru incrustate pe capac [i pe laterale; o lad\ de forma unui sicriu, str\puns\ de [ase s\bii. Pe pere]i, atrnau funii, [iruri de batiste legate cap la cap; c\m\[i de for]\, hamuri, lan]uri, c\tu[e de toate formele [i m\rimile. Era o colec]ie stranie, inexplicabil\, cu att mai tulbur\toare cu ct nu avea nici o leg\tur\ cu ceea ce v\zuse pn\ atunci. Smithback `naint\ tiptil pn\ `n mijlocul camerei, ]inndu-se la distan]\ de col]urile `ntunecate. Partea din fa]\ a casei trebuia s\ fie, dup\ socoteala lui, drept `nainte. Cealalt\ latur\ pe care o `ncercase se dovedise a fi o fund\tur\; cu siguran]\, avea s\ aib\ mai mult noroc acum. La nevoie, era gata s\ sparg\ u[a de la intrare. ~n cap\tul opus al `nc\perii, un alt pasaj disp\rea `n `ntuneric. Smithback `naint\ tem\tor, pip\ind cu mna de-a lungul unui perete, mi[cndu-[i picioarele `n fa]\ cu pa[i mici [i nesiguri. ~n lumina tot mai slab\, v\zu c\ holul se termina `ntr-o alt\ `nc\pere, mult mai mic\ [i mai intim\ dect cele prin care trecuse pn\ atunci. Erau [i mai pu]ine specimene aici doar vreo cteva cutii pline cu scoici [i cu cochilii [i cteva schelete de delfin. P\rea s\ fi fost cndva o camer\ de pictur\ sau un budoar. Sau poate [i gndul \sta `i strni fiori de speran]\ o intrare? Singura raz\ de lumin\ p\trundea printr-o sp\rtur\ ct un punct din peretele `ndep\rtat, o raz\ nu mai groas\ dect un creion, ce str\b\tea aerul plin de praf. O gaur\ micu]\ `ntr-una dintre ferestrele acoperite cu tabl\. Cu o imens\ senza]ie de u[urare, Smithback travers\ iute `nc\perea [i `ncepu s\ pip\ie peretele cu degetele. G\si o u[\ masiv\, din stejar. Speran]a ce `ncepuse s\ i se `nfiripe `n suflet deveni [i mai puternic\. Degetele-i g\sir\ un mner de marmur\, foarte mare [i incredibil de rece. ~l `n[f\c\ ner\bd\tor [i `l r\suci. Acesta refuz\ s\ se mi[te. Cu o for]\ dat\ de disperare, `ncerc\ din nou. Degeaba. F\cu un pas `n spate [i, cu un geam\t de frustrare, pip\i cu minile marginile u[ii, c\utnd o balama stricat\, o `ncuietoare, orice. Sentimentul cople[itor de team\ reveni. F\r\ s\-i mai pese de zgomotul pe care-l f\cea, se izbi `n u[\, o dat\, de dou\ ori, lovind cu toat\ greutatea, `ncercnd cu disperare s\ o
392

VITRINA DE CURIOZIT|}I

d\rme. Ecourile bufniturilor `nfundate r\sunau prin `nc\pere [i de-a lungul coridorului. Cnd v\zu c\ u[a nici nu se clinte[te, se opri [i se sprijini de ea, cu respira]ia `ntret\iat\, cuprins de panic\. Cnd se stinse [i cel din urm\ ecou, ceva se mi[c\ `n zidul de `ntuneric din col]ul `ndep\rtat al `nc\perii. O voce, joas\ [i uscat\, venind parc\ dintr-un mormnt, vorbi: Dragul meu, pleci a[a curnd? De-abia ai ajuns!

{ASE

Custer n\v\li pe u[a arhivei [i se post\ `n fa]a intr\rii, cu minile `n [olduri. Auzea b\t\ile ritmice de pa[i ale ofi]erilor care intrau `n urma lui. Iute [i furios, `[i aminti. Nu le l\sa timp de gndire. Remarc\ nu f\r\ satisfac]ie consternarea de pe chipurile celor doi angaja]i care s\riser\ ca ar[i la vederea unui num\r att de mare de ofi]eri `n uniform\, n\v\lind peste ei. Aceast\ zon\ trebuie perchezi]ionat\! l\tr\ Custer. Noyes, p\[ind din umbra lui Custer, ridic\ mandatul cu un gest plin de importan]\. Custer remarc\ aprobator c\ Noyes le arunca arhivi[tilor o privire aproape la fel de `ncruntat\ ca a lui. Dar, domnule c\pitan, `l auzi pe Manetti protestnd, locul acesta a fost deja cercetat. Imediat dup\ ce a fost g\sit cadavrul domnului Puck, cei de a NYPD au adus echipe de exper]i judiciari, cini, au f\cut fotografii, au luat amprente, au... Am v\zut raportul, Manetti. Dar asta a fost atunci. Acum e altceva. Avem dovezi noi, dovezi importante. Custer privi `n jur, ner\bd\tor. Face]i ni[te lumin\ aici, ce mama naibii! Unul dintre angaja]i s\ri [i, trecndu-[i mna peste un lung [ir de `ntrerup\toare antice, aprinse mai multe becuri `n mijlocul arhivei. Asta-i tot ce po]i face? E `ntuneric ca-ntr-un cavou aici. Da, domnule. Bine... Custer se `ntoarse spre detectivii lui.
394

VITRINA DE CURIOZIT|}I

{ti]i ce ave]i de f\cut. Lua]i rnd dup\ rnd, raft dup\ raft. Nu l\sa]i nici o piatr\ ne`ntoars\. Urm\ o pauz\. Ei? La treab\, domnilor! B\rba]ii schimbar\ o privire scurt\, nesigur\. F\r\ nici un cuvnt `ns\, se supuser\ [i se `mpr\[tiar\ printre rafturi. Peste o clip\ disp\ruser\, ca apa absorbit\ de un burete uscat. Manetti, Custer [i cei doi arhivari r\maser\ singuri lng\ biroul de la intrare. Sunete de pa[i, de bufnituri, de lovituri [i zgl]ituri `ncepur\ s\ r\zbat\ dintre etajere, semn c\ oamenii lui Custer d\rmau obiectele de pe rafturi. Era un sunet satisf\c\tor, sunetul progresului. Ia un loc, Manetti! spuse Custer, strecurnd, acum, o urm\ de bun\voin]\ `n voce. S\ st\m de vorb\! Manetti privi `n jur, nu v\zu nici un scaun disponibil [i r\mase `n picioare. OK..., `ncepu Custer, sco]nd o agend\ cu coperte de piele [i un stilou aurit luat de la Macys, dup\ ce comisarul `i `ncredin]ase noua misiune [i preg\tindu-se s\ ia noti]e. Prin urmare, ce avem aici, la arhiv\? Ni[te hrtii? Ziare? Meniuri de livrare la domiciliu? Ce? Manetti oft\. Arhivele con]in documente [i specimene considerate insuficient de importante pentru a fi incluse `n colec]iile principale. Materialele sunt disponibile istoricilor [i altor savan]i pentru care prezint\ un interes profesional. Este o zon\ de siguran]\ redus\. Redus\, bine zis, i-o `ntoarse Custer. ~ntr-att de redus\, `nct nenorocitul \la, Puck, a sfr[it coco]at `n vrful unui corn pietrificat. {i? Unde ]ine]i obiectele de valoare? Cele care nu sunt expuse `n colec]iile generale sunt p\strate `n Zona de Siguran]\, o loca]ie cu regim de securitate separat. {i cum e cu semn\turile pentru arhiva asta? Care-i povestea? Exist\ un registru. Unde-i registrul? Manetti ar\t\ din cap spre un volum masiv de pe birou. A fost fotocopiat pentru poli]ie, dup\ moartea lui Puck. {i ce se `nregistreaz\ aici? To]i cei care intr\ sau ies din arhiv\. ~ns\ poli]ia a remarcat deja c\ o parte dintre paginile mai recente fuseser\ [terse...
395

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

To]i? {i angaja]ii, [i vizitatorii veni]i s\ se documenteze? Da, to]i. Dar... Custer se `ntoarse spre Noyes [i ar\t\ spre registru. Umfl\-l! Manetti `i arunc\ o privire rapid\. E proprietatea muzeului! A fost. Acum este dovad\. Dar a]i luat deja toate dovezile importante, cum ar fi ma[ina la care fuseser\ scrise biletele [i... Dup\ ce termin\m aici, o s\ prime[ti o chitan]\ pentru toate. Dac\ m\ rogi frumos, ad\ug\ Custer `n sinea lui. Deci ce avem aici? repet\. Dosare expirate, `n principiu, din celelalte departamente ale muzeului. Acte cu valoare istoric\, memorii, scrisori, rapoarte. Totul cu excep]ia dosarelor personale [i a ctorva acte referitoare la departamente. Muzeul le p\streaz\ pe toate, fire[te, fiind o institu]ie public\. Dar scrisoarea care a fost g\sit\ aici? Cea despre care s-a scris la ziar, `n care erau descrise crimele. Cum a fost g\sit\? Va trebui s\-l `ntreba]i pe agentul special Pendergast. El a g\sit-o, `mpreun\ cu Nora Kelly. Fusese ascuns\ `ntr-un fel de cutie. F\cut\ dintr-un picior de elefant, parc\. Iar Nora Kelly asta! Custer `[i propuse s\ o interogheze personal, dup\ ce termina aici. Ar fi fost suspectul ei principal, dac\ ar fi crezut-o `n stare s\ aga]e trupul unui b\rbat `ntr-un corn de dinozaur. Dar poate avusese complici... Custer mzg\li cteva noti]e. A fost ceva adus sau luat de aici `n decursul ultimei luni? E posibil s\ fi fost cteva ad\ug\ri de rutin\ la colec]ii. Cred c\ se trimit cteva dosare aici, o dat\ pe lun\. Manetti f\cu o pauz\. Iar dup\ descoperirea scrisorii, aceasta `mpreun\ cu toate documentele aferente au fost trimise sus, pentru p\strare. ~mpreun\ cu alte materiale. Custer d\du din cap. {i Collopy a cerut asta, nu?
396

VITRINA DE CURIOZIT|}I

De fapt, cred c\ a fost din ordinul vicepre[edintelui [i al consilierului general al muzeului, domnul Roger Brisbane. Brisbane [i numele \sta `l mai auzise. Custer `[i mai not\ ceva. {i ce anume erau, mai exact, aceste documente aferente? Nu [tiu. Va trebui s\-l `ntreba]i pe domnul Brisbane. Custer se `ntoarse spre angaja]ii din spatele biroului. Individul \sta, Brisbane... ~l vede]i des pe-aici? Destul de des `n ultima vreme, spuse unul. {i ce face? B\rbatul ridic\ din umeri. Pune doar o mul]ime de `ntreb\ri. Atta tot. Ce fel de `ntreb\ri? ~ntreb\ri despre Nora Kelly, despre agentul FBI... A vrut s\ [tie la ce s-au uitat, unde s-au dus, lucruri de genul \sta. {i despre un jurnalist. A `ntrebat dac\ a venit vreun jurnalist pe aici. Nu-mi amintesc numele. Smithbrick? Nu, dar ceva de genul \sta. Custer deschise agenda [i o frunz\ri. Iat\-l! William Smithback, Junior. Exact. Custer d\du din cap. Dar pe agentul \sta, Pendergast. L-a]i v\zut vreunul? Cei doi schimbar\ o privire. O singur\ dat\, spuse primul b\rbat. Pe Nora Kelly? Da, spuse acela[i b\rbat, un tn\r cu p\rul att de scurt tuns, c\ p\rea aproape chel. Custer se `ntoarse spre el. L-ai cunoscut pe Puck? B\rbatul d\du din cap. Numele dumitale? Oscar. Oscar Gibbs. Am fost asistentul lui. Gibbs, Puck avea vreun du[man?
397

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Custer `i v\zu pe cei doi b\rba]i schimbnd din nou o privire, mai semnificativ\ de data asta. P\i... Gibbs ezit\, apoi `ncepu iar. Odat\, Brisbane a venit aici [i l-a luat foarte tare la rost pe domnul Puck. A ]ipat [i-a urlat, a amenin]at c\-l `ngroap\ de viu, c\-l d\ afar\. Chiar a[a? De ce? Zicea ceva cum c\ domnul Puck ar fi dezv\luit informa]ii periculoase, c\ nu ar fi respectat drepturile de proprietate intelectual\ ale muzeului. Ceva de genul \sta. Cred c\ era nervos c\ Departamentul de resurse umane nu d\duse curs recomand\rii lui de a-l concedia pe domnul Puck. Zicea c\ n-a terminat cu el, nici pe departe. Asta e tot ce-mi amintesc. Cnd s-a `ntmplat asta, mai exact? Gibbs se gndi o clip\. S\ v\d... Cred c\ pe treisprezece. Nu, pe doisprezece. Pe doisprezece octombrie. Custer `[i lu\ din nou agenda [i not\ ceva, mai mult de data asta. Auzi o izbitur\ asurzitoare `n interiorul arhivei; un strig\t; apoi un trosnet prelung. Sim]i o senza]ie de satisfac]ie. Dup\ ce termina el, n-avea s\ mai r\mn\ nici o scrisoare ascuns\ `n vreun picior de elefant. ~[i `ndrept\ din nou aten]ia asupra lui Gibbs. Al]i du[mani? Nu. Adev\rul e c\ domnul Puck era unul dintre cei mai de treab\ oameni din tot muzeul. A fost un [oc pentru mine s\-l v\d pe Brisbane urlnd la el `n halul \la. Brisbane \sta nu-i un individ prea iubit, `[i zise Custer. Se `ntoarse spre Noyes. Caut\-l pe acest Brisbane, te rog. Vreau s\ discut cu el. Noyes tocmai se `ndrepta spre biroul de la intrare, cnd u[ile arhivei zburar\ de perete. Custer se `ntoarse [i v\zu un b\rbat `mbr\cat `n frac, cu papionul desf\cut, cu p\rul str\lucitor atrnndu-i pleo[tit peste fa]a `nfuriat\. Ce dracu se petrece aici? strig\ b\rbatul `n direc]ia lui Custer. Nu po]i s\ dai a[a n\val\ [i s\ `ntorci din senin totul cu susul `n jos! D\-mi s\ v\d mandatul!
398

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Noyes `ncepu s\ caute agitat mandatul, `ns\ Custer `l opri, `ntinznd bra]ul. Era de-a dreptul remarcabil ct de sigur\ `i era mna, ct de calm [i de st\pnit era `n aceast\ situa]ie avea s\ fie punctul de r\scruce `n cariera lui. {i cine sunte]i dumneavoastr\? `ntreb\ el pe cel mai pasiv ton. Roger C. Brisbane al III-lea. Prim-vicepre[edinte [i consilier general al muzeului. Custer d\du din cap. Ah, domnul Brisbane! Exact omul pe care voiam s\-l v\d.

{APTE

Smithback `nlemni, privind `n oceanul de `ntuneric ce se `ntindea dinspre col]ul `ndep\rtat al camerei. Cine-i acolo? reu[i `n sfr[it s\ `ng\ime, cu vocea sugrumat\. Nu primi nici un r\spuns. E[ti `ngrijitorul? Se for]\ s\ rd\. ~]i vine s\ crezi? Am r\mas `nchis `n\untru. Din nou, t\cere. Poate c\ vocea nu fusese dect `n imagina]ia lui. Dumnezeu era martor, v\zuse destule `n casa asta ct s\ nu-[i mai doreasc\ vreodat\ s\ vad\ un film de groaz\. ~ncerc\ din nou. Ei, tot ce pot spune e c\ m\ bucur c\ am dat de dumneata. Dac\ m-ai putea conduce pn\ la u[\... Propozi]ia fu `ntrerupt\ de un spasm involuntar de fric\. O siluet\ p\[ise `n lumina slab\. Era `nv\luit\ `ntr-o hain\ lung\ [i neagr\, iar tr\s\turile fe]ei `i erau ascunse `n umbra unei p\l\rii cu borurile rotunde. ~ntr-o mn\ ridicat\ ]inea un bisturiu greu, model vechi. Marginea lamei sclipi u[or cnd b\rbatul o `ntoarse grijuliu, cu mi[c\ri `ncete, `ntre degetele sale sub]iri. ~n cealalt\ mn\, str\lucea o sering\ hipodermic\. Ce pl\cere nea[teptat\ s\ te v\d aici, spuse silueta pe un ton jos [i sec, `n timp ce mngia cu degetele bisturiul. Dar foarte convenabil. De fapt, ai sosit chiar la timp.
400

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Un instinct primitiv de conservare, mai puternic chiar dect groaza care pusese st\pnire pe el, `l trezi pe Smithback din amor]eal\. Se r\suci pe c\lcie [i o rupse la fug\. Dar era att de `ntuneric, [i silueta avansa cu o vitez\ uluitoare... Mai trziu nu [tia ct de mult mai trziu Smithback se trezi. Sim]ea un fel de toropeal\ [i o senza]ie ciudat\, de confuzie mole[itoare. Avusese un vis, un vis oribil, `[i amintea. Dar acum se sfr[ise, [i totul era bine. Avea s\ se trezeasc\ `ntr-o diminea]\ frumoas\ de toamn\, iar urmele hidoase ale co[marului aveau s\ i se topeasc\ `n subcon[tient. Avea s\ se ridice, s\ se `mbrace, s\ ia micul dejun la cafeneaua lui greceasc\ preferat\ [i s\-[i reia `ncet, ca de obicei, activitatea monden\. Dar, pe m\sur\ ce mintea i se limpezea treptat, `[i d\du seama c\ frnturile de amintiri, acele fragmente oribile, nu disp\reau. Fusese cumva prins. ~n `ntuneric. ~n casa lui Leng. Casa lui Leng... Scutur\ din cap. Sim]i o durere `ngrozitoare `n clipa cnd [i-l mi[c\. B\rbatul cu p\l\ria rotund\ era Chirurgul. ~n casa lui Leng. Dintr-odat\, Smithback se sim]i paralizat de groaz\. Dintre toate gndurile oribile care-i treceau prin minte `n aceste momente, unul era mai limpede dect celelalte: Pendergast a avut dreptate. Pendergast a avut dreptate de la bun `nceput. Enoch Leng era `nc\ `n via]\. ~nsu[i Leng era Chirurgul. Iar Smithback intrase direct `n casa lui! Zgomotul pe care `l auzea, acea hiperventila]ie oribil\, era propria respira]ie, sunetul aerului tras cu greu prin banda adeziv\ care-i acoperea gura. Se for]\ s\ se calmeze. Sim]ea miros puternic de putregai, [i totul era cufundat `n bezn\. Aerul era rece [i umed. Durerea de cap devenea tot mai puternic\. Smithback `[i duse mna spre frunte [i o sim]i oprindu-se brusc sim]i inelul unei c\tu[e de fier `n jurul `ncheieturii, auzi zdr\ng\nitul unui lan]. Ce dracu era asta?
401

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Inima `ncepu s\-i bat\ repede, mai repede [i mai repede, `n timp ce golurile din memorie i se umpleau unul cte unul: `nc\perile nesfr[ite [i ample, vocea din `ntuneric, b\rbatul care p\[ise din umbr\... sclipirea bisturiului. Dumnezeule mare, era chiar Leng? Dup\ 130 de ani? Leng? Cuprins de panic\, `ncerc\, instinctiv, s\ se ridice, `ns\ c\zu numaidect la loc, `ntr-un adev\rat cor de zdr\ng\nituri de fiare. Era gol pu[c\, cu lan]uri la mini [i la picioare, cu gura acoperit\ de mai multe straturi de band\ adeziv\. A[a ceva nu era posibil. Dumnezeule mare, era o nebunie! Nu spusese nim\nui c\ venea aici. Nimeni nu [tia unde era. Nimeni nu [tia nici m\car c\ disp\ruse. Dac\ ar fi spus cuiva, secretarei, lui OShaughnessy, lui tata-mare, surorii vitrege, oricui...! Se `ntinse pe spate, cu capul vjindu-i, respirnd foarte repede, cu inima b\tnd de s\-i sparg\ pieptul. Fusese drogat [i legat `n lan]uri de b\rbatul `n negru de b\rbatul cu p\l\ria cu boruri rotunde. Lucrul \sta era clar. Acela[i om care `ncercase s\-l ucid\ pe Pendergast, f\r\ `ndoial\; acela[i om, probabil, care `i ucisese pe Puck [i pe ceilal]i. Chirurgul. Era `n pivni]a Chirurgului. Chirurgul. Profesorul Enoch Leng. Un zgomot de pa[i `i atrase aten]ia. Se auzi un hrit, apoi un dreptunghi luminos, dureros de str\lucitor, ap\ru `n peretele de `ntuneric din fa]a lui. Smithback putu vedea acum c\ se afla `ntr-o `nc\pere mic\, a pivni]\ cu podea de ciment, pere]i de piatr\ [i u[\ de fier. Sim]i un lic\r de speran]\, chiar de recuno[tin]\. O pereche de buze umede ap\rur\ `n deschiz\tura de fier. Se mi[car\. Te rog, nu te agita, se auzi o voce. Totul se va termina curnd. E inutil s\ te zba]i. Era ceva aproape familiar `n vocea aceea, [i totu[i inimaginabil de straniu [i de `nfrico[\tor, ca o voce [optit\ dintr-un co[mar. Ferestruica se `nchise, l\sndu-l pe Smithback din nou cufundat `n `ntuneric.

TOATE ACELE T|IETURI ~NGROZITOARE

UNU

Rolls-Royce-ul impun\tor alunec\ pe aleea `ngust\ care traversa Little Governors Island. O cea]\ groas\ `nv\luia mla[tinile din jur, ascunznd rul [i meterezele Manhattanului din spatele acestuia. Farurile alunecar\ peste un [ir de castani b\trni, de mult usca]i, apoi luminar\ ni[te por]i de fier, mncate de rugin\. Cnd ma[ina se opri, lumina c\zu pe o plac\ de bronz: Spitalul Mount Mercy pentru Bolnavii Psihic cu Tendin]e Criminale. Un paznic ie[i din cabina lui [i se apropie de ma[in\. Era masiv, `nalt, cu o figur\ prietenoas\. Pendergast cobor` fereastra portierei din spate, [i b\rbatul se aplec\ `n\untru. Programul de vizit\ s-a `ncheiat, spuse el. Pendergast b\g\ mna `n hain\, scoase portofelul cu insign\ [i `l deschise `n fa]a gardianului. B\rbatul `l privi lung, apoi d\du din cap, ca [i cnd totul ar fi f\cut parte din rutina zilnic\. {i cu ce v\ pot ajuta, domnule agent special Pendergast? Am venit s\ v\d un pacient. {i care este numele pacientului? Pendergast. Domni[oara Cornelia Delamere Pendergast. Urm\ un moment scurt [i jenant de t\cere. Sunte]i `n misiune oficial\? Tonul gardianului nu mai era att de prietenos. Da.
405

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Bine. O s\ sun. Doctorul Ostrom e de gard\ `n seara asta. Pute]i l\sa ma[ina `n parcarea oficial\, la stnga intr\rii principale. V\ a[tept la recep]ie. Cteva minute mai trziu, Pendergast `l urma pe ferchezuitul [i `mbufnatul doctor Ostrom de-a lungul unui coridor lung, pe care pa[ii lor r\sunau cu ecou. Doi gardieni mergeau `n fa]\ [i doi `n spate. Elemente decorative [i motive complicate se mai z\reau `nc\ de-a lungul coridorului, ascunse sub nenum\rate straturi de vopsea institu]ional\. Cu un secol `n urm\, `n zilele cnd tuberculoza f\cea ravagii `n toate clasele sociale ale New Yorkului, Mount Mercy Hospital fusese un sanatoriu impun\tor, unde erau tratate odraslele bolnave ale celor `nst\ri]i. Acum, `n parte din cauza loca]iei sale izolate, devenise o unitate de `nalt\ siguran]\ pentru cei care comiseser\ crime oribile, dar fuseser\ g\si]i nevinova]i, fiind considera]i bolnavi psihic. Cum se simte? `ntreb\ Pendergast. Remarc\ o u[oar\ ezitare `n r\spunsul doctorului. Cam la fel, zise acesta. Se oprir\ `n cele din urm\ `n fa]a unei u[i groase de o]el, `n care fusese t\iat\ o fereastr\ prev\zut\ cu bare. Unul din gardienii din fa]\ descuie u[a, apoi r\mase afar\ cu partenerul lui; ceilal]i doi p\[ir\ `n urma lui Pendergast. Intrar\ `ntr-o camer\ mic\, lipsit\ aproape complet de orice element de decor. Nici o poz\ nu atrna pe pere]ii capitona]i. Singurele piese de mobilier erau o canapea de plastic, dou\ scaune, [i ele tot din plastic, [i o mas\. Totul era prins `n cuie de podea. Nu se vedea nici un ceas, [i singurul neon din tavan era ascuns sub o plas\ deas\ de metal. Nu exista nimic ce ar fi putut fi folosit pe post de arm\ sau cu care cineva s-ar fi putut sinucide. ~n peretele de pe partea opus\ era o alt\ u[\ de o]el, chiar [i mai groas\, f\r\ fereastr\. Pericol: Risc de evadare, scria deasupra, cu litere mari. Pendergast se a[ez\ pe unul din scaunele de plastic [i-[i `ncruci[\ picioarele. Cei doi gardieni care-l urmaser\ disp\rur\ prin u[a interioar\. Pre] de cteva minute, micu]a `nc\pere se cufund\ `ntr-o t\cere adnc\,
406

VITRINA DE CURIOZIT|}I

tulburat\ doar de sunetul unor ]ipete `ndep\rtate [i de un bubuit ritmic, [i mai `ndep\rtat. Apoi, mai tare [i mult mai aproape, se auzir\ protestele ascu]ite ale unei b\trne. U[a se deschise, [i unul din cei doi gardieni `mpinse `n `nc\pere un scaun cu rotile. Cele cinci curele din piele aproape c\ nu se mai vedeau de sub stratul gros de cauciuc ce acoperea fiecare suprafa]\ metalic\. ~n scaun, legat\ strns `n curele, st\tea o b\trn\ matroan\. Purta o rochie neagr\, lung\ [i demodat\, din tafta, pantofi victorieni [i un voal negru, de v\duv\. Cnd `l v\zu pe Pendergast, protestele `ncetar\ brusc. Ridica]i-mi v\lul! ordon\ ea. Unul din gardieni i-l ridic\ de pe fa]\ [i, ]inndu-se mereu la distan]\, i-l `ntinse pe spate. Femeia `l privi fix pe Pendergast, cu fa]a p\tat\ tremurndu-i u[or. Pendergast se `ntoarse spre doctorul Ostrom. Ave]i amabilitatea s\ ne l\sa]i singuri? Cineva trebuie s\ r\mn\, spuse Ostrom. {i, v\ rog, nu v\ apropia]i prea mult de pacient\, domnule Pendergast. Cu ocazia ultimei mele vizite, mi s-a acordat un moment de intimitate cu str\m\tu[a mea. Dac\ v\ aminti]i, domnule Pendergast, cu ocazia ultimei dumneavoastr\ vizite..., `ncepu t\ios Ostrom. Pendergast ridic\ mna. Cum vre]i. Este o or\ cam trzie pentru vizite. De ct timp ave]i nevoie? De cincisprezece minute. Prea bine. Doctorul le f\cu semn asisten]ilor, care se postar\ numaidect de ambele p\r]i ale ie[irii. ~nsu[i Ostrom se a[ez\ `n fa]a u[ii exterioare, la ct mai mare distan]\ de b\trn\, `[i `ncruci[\ bra]ele [i a[tept\. Pendergast `ncerc\ s\ trag\ scaunul mai aproape, dar `[i aminti c\ acesta era ]intuit de podea, [i se mul]umi s\ se aplece spre b\trn\. Ce mai faci, m\tu[\ Cornelia? `ntreb\ el. Femeia se aplec\ [i ea spre el. {opti r\gu[it:
407

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Dragul meu, ce pl\cere s\ te v\d! S\ te servesc cu o cea[c\ de ceai, cu lapte [i zah\r? Unul din gardieni pufni, `ns\ `[i `nghi]i numaidect rsul `n clipa cnd Ostrom `i arunc\ o privire ascu]it\. Nu, mul]umesc, m\tu[\ Cornelia. Poate-i mai bine. Serviciile de aici au dec\zut `ngrozitor `n ultimii ani. E foarte greu s\ mai g\se[ti azi servitori de n\dejde. De ce nu ai venit mai curnd s\ m\ vezi, dragul meu? {tii bine c\ eu nu mai pot s\ c\l\toresc, la vrsta mea. Pendergast se aplec\ [i mai mult. Domnule Pendergast, nu att de aproape, v\ rog! murmur\ doctorul Ostrom. Pendergast se trase u[or `n spate. Am fost ocupat la munc\, m\tu[\ Cornelia. Munca este pentru oamenii de rnd, dragul meu! Cei din familia Pendergast nu muncesc! Pendergast cobor` vocea. M\ tem c\ nu avem prea mult timp, m\tu[\ Cornelia. A[ vrea s\-]i pun cteva `ntreb\ri. Despre fratele str\bunicului t\u, Antoine. B\trna `[i strnse buzele `ntr-o grimas\ de dezaprobare. Unchiul Antoine? Se spune c\ s-a dus `n nord, la New York. C\ s-a f\cut yankeu... Dar asta s-a `ntmplat cu mul]i ani `n urm\. Cu mult `nainte s\ m\ nasc eu. Spune-mi ce [tii despre el, m\tu[\ Cornelia. Cu siguran]\, ai auzit [i tu pove[tile, b\iete. Este un subiect nepl\cut pentru noi to]i, [tii bine. {i totu[i, a[ vrea s\-mi poveste[ti dumneata. Bine... A mo[tenit predispozi]ia familiei spre nebunie. Asta e, dar, pentru Dumnezeu... B\trna oft\ din r\runchi. Ce fel de nebunie? Pendergast [tia r\spunsul, desigur. Dar trebuia s\-l mai aud\ o dat\. ~ntotdeauna descoperea detalii, nuan]e noi. ~nc\ din copil\rie, a `nceput s\ manifeste o anumit\ obsesie `ngrozitoare. Era, altfel, un tn\r str\lucit: sarcastic, spiritual, straniu...
408

VITRINA DE CURIOZIT|}I

La vrsta de [apte ani, nimeni nu-l mai putea bate la [ah sau la table. Era excelent la whist [i a sugerat chiar o serie de rafinamente care, din cte am `n]eles, au ajutat la dezvoltarea licita]iei de bridge. Manifesta un deosebit interes fa]\ de istoria natural\, [i a `nceput s\ adune o adev\rat\ colec]ie de hido[enii `n camera lui insecte, [erpi, oase, fosile [i alte astfel de lucruri. Mo[tenise, de asemenea, interesul tat\lui s\u pentru licori, tonice, substan]e chimice. {i otr\vuri. O str\lucire stranie ap\ru `n ochii cei negri ai b\trnei `n clipa `n care pronun]\ cuvntul otr\vuri, [i ambii gardieni se foir\ nelini[ti]i. Ostrom `[i drese vocea. Domnule Pendergast, ct mai dureaz\? Nu vrem s\ tulbur\m pacienta. Zece minute. Doar att! B\trna continu\: Dup\ tragedia petrecut\ cu mama lui, a devenit posac [i interiorizat. Petrecea mult timp singur, amestecnd substan]e. Pe de alt\ parte `ns\, sunt sigur\ c\ [i tu `n]elegi aceast\ fascina]ie. Pendergast d\du din cap. A creat o variant\ proprie a blazonului de familie, ca un vechi `nsemn de drogherie trei cercuri poleite. L-a atrnat deasupra u[ii. Se spune c\ a otr\vit cei [ase cini ai familiei `ntr-un experiment. Apoi a `nceput s\ petreac\ foarte mult timp jos... jos acolo. ~n]elegi la ce m\ refer? Da. Se spune c\ `ntotdeauna s-a sim]it mai `n largul lui printre mor]i dect printre vii. {i, cnd nu era acolo, `l g\seai `n cimitirul St. Charles, `nso]it de o b\trn\ `nfior\toare, Marie LeClaire. {tii tu, o vr\jitoare voodoo din Cajun... Pendergast d\du iar din cap. O ajuta s\ fac\ farmece, s\-[i prepare licorile, s\ confec]ioneze p\pu[ele `n care `nfigea ace [i s\ fac\ `nsemne pe morminte. A urmat apoi nepl\cerea cu mormntul ei, dup\ ce a murit... Ce nepl\cere? B\trna oft\ [i `[i plec\ u[or capul.
409

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Mormntul r\v\[it, cadavrul profanat [i toate acele t\ieturi `ngrozitoare... Cu siguran]\, trebuie s\ [tii povestea asta. Am uitat-o. Vocea lui Pendergast era `nceat\ [i blnd\. Credea c\ o s-o poat\ aduce `napoi la via]\. ~ntrebarea e dac\ ea `l pusese s\ fac\ asta, `nainte s\ moar\, ca pe o `nfior\toare misiune de dincolo de mormnt. Buc\]ile care lipseau din corpul ei nu au fost niciodat\ g\site. Nici m\car una. Sau, stai, nu-i chiar adev\rat. Am auzit c\ i-au g\sit o ureche `n stomacul unui aligator, prins o s\pt\mn\ mai trziu lng\ mla[tini. Au recunoscut-o dup\ cercel, desigur. Vocea i se pierdu. Se `ntoarse spre unul din gardieni [i vorbi pe un ton rece, poruncitor: P\rul meu trebuie aranjat! Unul din cei doi, cel cu m\nu[i chirurgicale, se apropie [i aranj\ cu grij\ p\rul b\trnei, p\strnd `n tot acest timp o distan]\ sigur\. Femeia se `ntoarse din nou spre Pendergast. Avea un fel de control sexual asupra lui, orict de `nfior\tor ar suna asta, avnd `n vedere diferen]a de [aizeci de ani dintre ei. B\trna tres\ri ca str\b\tut\ de un fior, pe jum\tate de dezgust, pe jum\tate de pl\cere. ~n mod clar, i-a `ncurajat interesul pentru reincarnare, pentru leacuri miraculoase [i alte prostii de genul \sta. Ce ai auzit despre dispari]ia lui? S-a `ntmplat la vrsta de dou\zeci [i unu de ani, cnd a intrat `n posesia averii. Dar dispari]ie nu este chiar cuvntul cel mai potrivit i s-a cerut s\ p\r\seasc\ locuin]a. Cel pu]in a[a mi s-a spus. ~ncepuse s\ vorbeasc\ `ntruna despre cum avea s\ salveze, cum avea s\ vindece lumea ca o compensa]ie pentru tot r\ul pe care-l f\cuse taic\-s\u, presupun , dar asta nu prea se potrivea cu stilul familiei. Ani mai trziu, cnd verii lui au `ncercat s\ ia urma banilor pe care-i mo[tenise [i-i luase cu el, p\rea s\ fi intrat pe p\mnt. Au fost foarte dezam\gi]i. ~n]elegi, erau foarte, foarte mul]i bani. Pendergast d\du din cap. Urm\ o t\cere lung\. Mai am o ultim\ `ntrebare pentru dumneata, m\tu[\ Cornelia.
410

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Care anume? O `ntrebare de moral\. O `ntrebare de moral\... Ce curios! Are cumva vreo leg\tur\ cu unchiul Antoine? Pendergast nu-i r\spunse direct. De o lun\ `ntreag\ caut un b\rbat. Acest b\rbat posed\ un secret. Sunt foarte aproape de a-l g\si, [i e doar o chestiune de timp pn\ cnd `l voi confrunta. B\trna nu spuse nimic. Dac\ voi ie[i `nving\tor din aceast\ confruntare lucru care nu este ctu[i de pu]in sigur , s-ar putea s\ fiu for]at s\ hot\r\sc ce anume s\ fac cu secretul. S-ar putea s\ fiu nevoit s\ iau o decizie care s\ aib\ un efect profund asupra viitorului omenirii. {i care este acest secret? Pendergast `[i cobor` vocea pn\ cnd ajunse doar o [oapt\ fantomatic\. Cred c\ este vorba despre o formul\ medical\ ce ar putea permite oricui ca, `n urma unui anumit regim, s\-[i prelungeasc\ via]a cu cel pu]in un secol, dac\ nu mai mult. Nu alung\ moartea, dar o amn\ `n mod semnificativ. Un moment de t\cere. Ochii b\trnei sclipir\ din nou. Spune-mi, ct va costa acest tratament? Va fi ieftin sau foarte scump? Nu [tiu. {i c]i al]ii vor avea acces la aceast\ formul\, `n afar\ de tine? Eu voi fi singurul. Voi avea foarte pu]in timp, poate doar cteva secunde din clipa `n care va fi `n mna mea, pentru a hot\r` ce s\ fac cu ea. T\cerea se prelungi acum cteva minute. {i cum a fost descoperit\ aceast\ formul\? E de ajuns s\ spun c\ a fost ob]inut\ cu pre]ul vie]ii multor oameni nevinova]i. To]i uci[i `n acela[i fel, `ntr-o manier\ extrem de crud\.
411

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Acest am\nunt adaug\ o nou\ dimensiune problemei. Totu[i, r\spunsul este ct se poate de clar. Cnd aceast\ formul\ va ajunge `n minile tale, trebuie s\ o distrugi numaidect. Pendergast o privi curios. E[ti sigur\? Este ]elul suprem al [tiin]ei medicale, `nc\ de la `nceputurile ei. Exist\ un vechi blestem fran]uzesc: Fie s\ ]i se `mplineasc\ totu[i cea mai profund\ dorin]\! Dac\ acest tratament e ieftin [i disponibil oricui, va distruge p\mntul prin suprapopulare. Dac\ e scump [i, prin urmare, rezervat doar celor foarte boga]i, va duce la revolt\, la r\zboaie, la o pr\bu[ire a valorilor sociale. ~n ambele situa]ii, ar conduce direct spre nenorocirea uman\. Ce valoare are o via]\ lung\, tr\it\ `n mizerie [i nefericire? Dar incomensurabila `n]elepciune pe care o va aduce aceast\ descoperire, dac\ lu\m `n considera]ie o sut\, poate chiar dou\ sute de ani de studiu [i experien]\ suplimentar\ de care ar putea beneficia o minte genial\? Gnde[te-te, m\tu[\ Cornelia, la ce ar fi putut face pentru omenire cineva ca Goethe, Copernic sau Einstein, dac\ ar mai fi tr\it `nc\ dou\ sute de ani! B\trna pufni batjocoritor. Cei `n]elep]i [i buni sunt `ntrecu]i de o mie la unu de cei brutali [i stupizi! Cnd `i dai unui Einstein dou\ secole s\-[i perfec]ioneze [tiin]a, dai altor o mie de oameni dou\ secole s\-[i perfec]ioneze brutalitatea. De data asta, t\cerea se `ntinse pe [i mai multe minute. Lng\ u[\, doctorul Ostrom se foi ner\bd\tor. E totul bine, dragule? `ntreb\ b\trna, fixndu-l pe Pendergast cu o privire intens\. Da. Privi `n ochii ei straniu de negri, att de plini de `n]elepciune, de profunzime [i de cea mai adnc\ demen]\. ~]i mul]umesc, m\tu[\ Cornelia, spuse. Apoi se ridic\. Doctore Ostrom? Doctorul `i arunc\ o privire. Am terminat aici.

DOI

Custer st\tea `n cercul de lumin\ din fa]a biroului de la arhiv\. Nori de praf produse ale perchezi]iei `n desf\[urare se r\suceau dinspre culoarele `ntunecate din spate. Filfizonul \la, Brisbane, `nc\ mai protesta de zor undeva `n fundal, `ns\ Custer nu-i d\dea aten]ie. Investiga]ia, care pornise cu atta for]\, `ncepea s\ piard\ din intensitate. Pn\ acum, oamenii lui scoseser\ la iveal\ o varietate uluitoare de prostii h\r]i vechi, tabele, piei de [arpe, cutii de din]i, organe dezgust\toare [i neidentificabile murate de secole `n alcool , dar nimic din toate astea nu sem\na ctu[i de ct cu un indiciu. Custer fusese sigur c\, odat\ ajuns `n arhive, piesele puzzle-ului aveau s\ se a[eze numaidect la locul lor; c\ proasp\t descoperitul s\u talent de investigator avea s\ fac\ leg\tura critic\ pe care nimeni altcineva nu o observase. Pn\ acum `ns\ nu avusese nici o revela]ie, nu f\cuse nici o conexiune. Vedea `n permanen]\ `n fa]a ochilor chipul comisarului Rocker, privindu-l sceptic de sub sprncenele `ncruntate. Un sentiment de nelini[te greu st\pnit\ `ncepu s\-i `nmoaie picioarele. {i arhiva era imens\: `n ritmul \sta, `i trebuiau s\pt\mni s\ o cerceteze pe toat\. Consilierul legal al muzeului vorbea [i mai tare acum, [i Custer se for]\ s\-l asculte. Nu este dect o perchezi]ie la noroc, f\r\ vreun scop precis, spunea Brisbane. Nu pute]i s\ veni]i aici a[a, pur [i simplu, [i s\ `ntoarce]i totul cu susul `n jos.
413

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Ar\t\ furios spre cutiile cu sigla NYPD `n[irate pe podea, cu o sumedenie de obiecte aruncate `n\untrul [i `n jurul lor. {i toate aceste obiecte sunt proprietatea muzeului! Absent, Custer ar\t\ `nspre mandatul din mna lui Noyes. A]i v\zut mandatul. Da, l-am v\zut. {i nu valoreaz\ nici ct hrtia pe care a fost tip\rit. N-am v\zut niciodat\ termeni mai generali. Contest acest mandat [i afirm oficial c\ nu voi permite ca muzeul s\ fie perchezi]ionat mai departe. S\-l l\s\m pe [eful dumneavoastr\, domnul Collopy, s\ hot\rasc\ asta. A reu[it cineva s\ dea de el? Pozi]ia de consilier legal al muzeului `mi confer\ calitatea de a vorbi `n numele domnului Collopy. Posac, Custer `[i `ncruci[\ din nou bra]ele la piept. Se auzi o nou\ bubuitur\ din\untrul arhivei, ni[te strig\te [i sunetul a ceva cr\pndu-se. Un ofi]er ap\ru imediat cu un crocodil `mp\iat, din a c\rui burt\ recent cr\pat\ ie[eau o sumedenie de cl]i. ~l a[ez\ `ntr-una dintre cutiile pentru probe. Ce dracu fac \ia acolo-n spate? strig\ Brisbane. Hei, tu! Da, tu! Ai deteriorat specimenul! Ofi]erul `l privi cu o expresie tmp\, apoi se `ntoarse la loc `ntre rafturi. Custer nu spuse nimic. Sentimentul de anxietate deveni mai puternic. Pn\ acum, nu reu[ise s\ ob]in\ nimic nici din interogarea angaja]ilor muzeului acelea[i baliverne lipsite de importan]\ pe care le aflaser\ [i la interogatoriile precedente. Fusese decizia lui, opera]iunea lui. A lui [i numai a lui. Dac\ se `n[elase nici nu `ndr\znea s\ se gndeasc\ la asta, desigur, dar dac\ , aveau s\-i ia capul, s\-l striveasc\ de `ndat\ ca pe-un vierme... O s\ chem serviciul de paz\ al muzeului [i o s\ rog ca oamenii dumitale s\ fie escorta]i afar\, spumeg\ Brisbane. A[a ceva este intolerabil. Unde e domnul Manetti? Manetti ne-a adus aici, spuse Custer distrat. Dac\ f\cuse o gre[eal\? O gre[eal\ imens\? Nu trebuia s\ fac\ asta. Unde este?
414

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Brisbane se `ntoarse [i d\du peste Oscar Gibbs, asistentul arhivar. Unde-i Manetti? A plecat, spuse Gibbs. Custer privi absent, observnd cum tonul insolent al tn\rului, privirea lui `ntunecat\ reflectau p\rerea pe care o avea despre Brisbane. Brisbane nu-i deloc popular, `[i zise din nou Custer. Are mul]i du[mani. Mai mult ca sigur, Puck nu-l avea deloc la inim\ dup\ ce se purtase att de urt cu el. {i nu pot spune c\-l `nvinov\]esc vreun pic pentru... {i atunci avu o revela]ie. Ca prima lui revela]ie, doar c\ mai puternic\. Att de evident\ acum, c\ privea `n urm\, [i totu[i att de greu de observat la prima vedere. Era genul de intui]ie str\lucit\ pentru care se primeau medalii. Era un salt logic demn de `nsu[i Sherlock Holmes. Se `ntoarse, aruncndu-i lui Brisbane o privire subtil\, dar intens\. Chipul att de `ngrijit al b\rbatului era ro[u, p\rul `i st\tea r\v\[it [i ochii-i sclipeau de furie. Unde a plecat? `ntreba Brisbane. Gibbs ridic\ din umeri cu impertinen]\. Brisbane se duse lng\ birou [i ridic\ telefonul. Custer continua s\-l priveasc\. Form\ cteva numere [i l\s\, cu voce joas\, ni[te mesaje precipitate. C\pitane Custer, zise el `ntorcndu-se din nou spre poli]ist. ~]i ordon `nc\ o dat\ s\-]i retragi oamenii din muzeu. Custer `i sus]inu privirea printre genele mijite. Trebuia s\ procedeze cu foarte mare aten]ie. Domnule Brisbane, `ncepu el pe un ton pe care-l spera ct mai rezonabil. N-ar fi mai bine s\ discut\m `n biroul dumneavoastr\? Pre] de-o clip\, Brisbane p\ru ca lovit de tr\snet. ~n biroul meu? E un spa]iu mai retras. Poate c\ nu e cazul s\ cercet\m mai departe muzeul. Sper s\ putem l\muri totul `n biroul dumneavoastr\, acum. Brisbane p\ru s\ analizeze propunerea `n considera]ie. Prea bine. Vino cu mine! Custer `i f\cu semn omului s\u, locotenent-detectivul Piles.
415

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Preia tu comanda aici. Da, domnule. Apoi Custer se `ntoarse spre Noyes. Un singur gest din degetul lui strmb [i gras fu `ndeajuns pentru ca mogldea]a s\ ajung\ dintr-un salt lng\ el. Noyes, tu vreau s\ vii cu mine, murmur\ el. Ai trusa la tine? Noyes d\du din cap, cu ochii umezi scnteindu-i `n lumina slab\. Bun. Atunci s\ mergem!

TREI

Ferestruica se deschise din nou. Cufundat `n bezna [i groaza nesfr[it\, Smithback pierduse no]iunea timpului. Ct trecuse? Zece minute? O or\? O zi? Vocea vorbi, [i buzele umede sclipir\ din nou `n dreptunghiul de lumin\. Ce dr\gu] din partea dumitale s\ vii s\ m\ vizitezi chiar `n vechea [i interesanta mea cas\! Sper c\ ]i-au pl\cut colec]iile mele. }in `n mod deosebit la coridon1. L-ai v\zut, din `ntmplare? Smithback `ncerc\ s\ r\spund\, amintindu-[i prea trziu c\ avea gura astupat\. Ah! Aproape c\ uitasem! Nu te obosi s\ r\spunzi. Voi vorbi eu. {i dumneata vei asculta. Mintea lui Smithback gonea nebune[te, c\utnd posibilit\]i de sc\pare. Nu g\si nici una. Da, coridonul este extrem de interesant. La fel [i mosasaurul g\sit `n rocile de calcar din Kansas. {i, desigur, durdagul din Tibet este foarte neobi[nuit; mai exist\ doar un singur astfel de exemplar `n lume. Am `n]eles c\ a fost lucrat din craniul celei de-a cincisprezecea reincarn\ri a lui Buddha. Smithback auzi un rset sec, ca zgomotul pe care `l fac frunzele uscate mi[cate de o rafal\ de vnt.
Specie de pas\re `ntlnit\ `n regiunile `nalte umede din zona subtropical\ [i tropical\. (n.red.)
417
1

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Una peste alta, o vitrin\ de curiozit\]i deosebit de interesant\, dragul meu Smithback. ~mi pare r\u c\ doar prea pu]ini oameni au avut ocazia s-o admire [i c\ ace[ti c]iva care au avut aceast\ onoare s-au aflat mai trziu `n imposibilitatea de a o mai vedea vreodat\. Urmar\ cteva clipe de t\cere. Apoi vocea continu\, `ncet [i blnd: O s\ te lucrez bine, domnule Smithback. Voi depune toate eforturile pentru a face asta. Un spasm de groaz\, cu mult diferit de orice senza]ie pe care-o `ncercase vreodat\, `l electrocut\ pe Smithback pn\-n m\duva oaselor. O s\ te lucrez bine... te lucrez bine... Smithback `[i d\du seama c\ era sortit mor]ii. ~n groaza care-l cuprinsese, nu con[tientiz\ imediat c\ Leng `i spusese pe nume. Va fi o experien]\ memorabil\ cu mult mai memorabil\ dect a celor dinaintea dumitale. Am f\cut progrese deosebite, progrese remarcabile. Am pus la punct o procedur\ chirurgical\ exact\ pn\ `n cele mai mici detalii. Vei r\mne treaz pn\ la sfr[it. P\strarea cuno[tin]ei, am `n]eles acum, este cheia. Voi avea deosebit\ grij\ s\ nu le[ini, te asigur. Urm\ un moment de t\cere, `n care Smithback f\cu mari eforturi s\ nu-[i piard\ min]ile. Buzele continuar\: Nu vreau s\ te las s\ a[tep]i. Mergem `n laborator? Se auzi zgomotul unui z\vor, [i u[a de fier se `ntredeschise. Silueta `ntunecat\ cu p\l\ria rotund\ se apropie, ]innd acum `n mn\ un ac lung, hipodermic. O pic\tur\ transparent\ tremura `n vrf. O pereche de ochelari fumurii, rotunzi, de mod\ veche, `i fur\ `mpin[i pe fa]\. E doar o injec]ie ca s\-]i relaxeze mu[chii. Colin\ succinic\. Foarte asem\n\toare cucutei. Este un agent paralizant. Vei vedea c\ are tendin]a de a induce acela[i gen de moliciune pe care o resim]i `ntr-un vis. {tii la ce m\ refer: pericolul se apropie, `ncerci s\ scapi, dar consta]i c\ e[ti incapabil s\ te mi[ti. Vei r\mne con[tient aproape pe `ntreaga durat\ a opera]iei, pn\ `n momentul extrac]iei finale. Va fi mult mai interesant pentru dumneata a[a. Smithback se zb\tu cnd v\zu acul apropiindu-se.
418

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Vezi dumneata, e o opera]ie delicat\. Necesit\ o mn\ sigur\, foarte precis\. Nu putem l\sa pacientul s\ se zbat\ pe parcursul procedurii. Cea mai mic\ alunecare de bisturiu, [i totul ar fi distrus! Nu-]i r\mne dect s\ te debarasezi de resturi [i s\ o iei de la `nceput. Acul se apropia tot mai mult. ~]i sugerez s\ tragi adnc aer `n piept, domnule Smithback. O s\ te lucrez bine... Cu o for]\ dat\ de groaza `nnebunitoare, Smithback se arunc\ dintr-o parte `n alta, `ncercnd s\ rup\ lan]urile. Deschise gura `n spatele buc\]ii groase de band\ adeziv\, `ncercnd cu disperare s\ ]ipe, sim]ind cum buzele i se sf[ie de efort. Se zb\tu violent, tr\gnd de c\tu[e, dar silueta cu acul se apropia ne`nduplecat apoi sim]i `n]ep\tura `n carne, sim]i un val de c\ldur\ p\trunzndu-i prin vine, apoi o `ngrozitoare mole[eal\: exact acea sl\biciune pe care o descrisese Leng, senza]ia de paralizie pe care o sim]i `n cele mai cumplite co[maruri, `n cele mai groaznice momente. Dar, de data asta, Smithback [tia prea bine c\ nu era un vis.

PATRU

Sergentul de poli]ie Paul J. Finester detesta din tot sufletul `ntreaga poveste. Era o pierdere de vreme `ngrozitoare, de-a dreptul criminal\. Se uit\ `n jur, la [irurile de mese de lemn a[ezate `n linii paralele pe covorul bibliotecii; la personajele prost `mbr\cate, `n haine din tweed, cu ochii c\sca]i ct cepele, care st\teau de-o parte a meselor, fa]\ `n fa]\ cu cte un poli]ist. Angaja]ii muzeului... Unii p\reau speria]i, al]ii furio[i. Era clar c\ nici unul dintre [oarecii \[tia de bibliotec\ nu [tia nimic: erau doar o adun\tur\ de savan]i, cu dantur\ proast\ [i respira]ie urt mirositoare. Unde-i g\seau oare? Sim]ea c\-l cuprindea furia la gndul c\ o parte din impozitul luat pe salariul lui muncit din greu se ducea c\tre caraghio[ii \[tia. Nu numai att, dar era deja zece noaptea, [i nevast\-sa avea s\-l omoare cnd ajungea acas\. Ce conta c\ era munca lui, c\ orele suplimentare se pl\teau cu cincizeci la sut\ mai mult, c\ aveau de achitat ipoteca pentru apartamentul din Cobble Hill, pe care ea `l obligase s\-l cumpere, [i mai aveau [i-un copil ale c\rui scutece costau o avere! Tot avea s\-l omoare. Avea s\ ajung\ acas\, s\ g\seasc\ mncarea uscat\ `n cuptor unde st\tea de la ora [ase, la 250 de grade , nevast\-sa avea s\ fie deja `n pat, cu lumina stins\, dar f\r\ s\ doarm\, stnd a[a pe `ntuneric, furioas\ la culme, f\r\ s\ acorde vreo aten]ie copilului care or\c\ia de mama focului. N-avea s\ spun\ nimic atunci cnd el avea s\ se bage-n pat avea s\ se-ntoarc\ doar cu spatele la el, cu un imens oftat de autocomp\timire [i... Finester?
420

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Finester se `ntoarse [i-l v\zu pe partenerul lui, OGrady, privindu-l insistent. E totul `n regul\, Finester? Ar\]i de parc\ tocmai a murit cineva. Finester oft\. Ce n-a[ da s\ fi murit eu! Revino-]i! Avem pe cineva. Ceva din tonul lui OGrady `l f\cu pe Finester s\ priveasc\ de cealalt\ parte a biroului. ~n locul unui alt tolomac, v\zu o femeie ba chiar o femeie neobi[nuit de dr\gu]\ , cu p\rul lung, ar\miu [i ochii de culoarea alunei, cu trupul zvelt [i atletic. Se trezi `ndreptndu-[i spatele [i tr\gndu-[i burta, `ncordndu-[i bicep[ii. Femeia st\tea chiar `n fa]a lor, [i Finester sim]i o dr\ de parfum: scump, pl\cut, foarte subtil. Doamne, era tr\snet! ~i arunc\ o ochead\ lui OGrady [i remarc\ aceea[i transformare. Apuc\ repede mapa [i se uit\ la lista cu persoanele pentru interogatoriu. Era Nora Kelly. Celebra, scandaloasa Nora Kelly. Cea care g\sise cel de-al treilea cadavru, care fusese, la rndul ei, urm\rit\ prin arhiv\. Nu se a[teptase la o persoan\ att de tn\r\. {i att de atr\g\toare. OGrady i-o lu\ `nainte [i deschise discu]ia. Doctore Kelly, v\ rog s\ v\ face]i comod\. Dintr-odat\, tonul lui devenise dulce, mieros. Eu sunt sergentul OGrady [i dnsul este sergentul Finester. Ne permite]i s\ v\ `nregistr\m? Dac\ este nevoie... spuse femeia. Vocea nu-i era la fel de sexy ca `nf\]i[area. Era aspr\, iritat\. Ave]i dreptul s\ chema]i un avocat, continu\ OGrady pe acela[i ton blnd, [i ave]i dreptul de a refuza interogatoriul nostru. Vrem s\ `n]elege]i c\ este un act voluntar. {i dac\ refuz? OGrady rse `ncet, prietene[te. Nu este decizia mea, `n]elege]i, dar s-ar putea s\ v\ emit\ o cita]ie [i s\ v\ oblige s\ veni]i la sec]ie. Avoca]ii cost\ mult. Ar fi nepl\cut. Avem doar cteva `ntreb\ri pe care vrem s\ vi le adres\m, nu-i mare lucru. Nu sunte]i suspect\. Avem doar nevoie de pu]in ajutor.
421

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Bine, spuse femeia. Da]i-i drumul! Mi s-au mai luat interogatorii de vreo cteva ori. Ce mai conteaz\ unul `n plus? OGrady d\du s\ zic\ iar ceva, `ns\ de data asta Finester era preg\tit [i i-o lu\ `nainte. Nu avea de gnd s\ stea ca un imbecil [i s\-l lase pe OGrady s\ vorbeasc\ numai el. Individul \sta era la fel de r\u ca nevast\-sa. Doctore Kelly, zise el `n grab\, poate prea tare, acoperindu-[i repede gre[eala cu un zmbet. Ne bucur\ foarte mult c\ sunte]i dispus\ s\ ne ajuta]i. Procedura cere s\ v\ spune]i numele `ntreg, adresa, data [i ora. Este un ceas acolo, pe perete, dar nu, v\d c\ ave]i [i dumneavoastr\ unul de mn\. Este doar o formalitate, `n]elege]i, ca s\ putem ordona casetele, s\ nu le `ncurc\m... N-am vrea s\ arest\m pe cine nu trebuie. Rse la aceast\ glum\ [i fu u[or dezam\git cnd femeia nu rse [i ea. OGrady `i arunc\ o privire de comp\timire. Finester sim]i cum `i cre[tea [i mai mult iritarea pe care o sim]ea fa]\ de partenerul lui. Dac\ st\tea bine s\ se gndeasc\, nici nu putea s\-l sufere. Povestea cu solidaritatea uniformei albastre nu ]inea `n cazul lor. Se trezi dorindu-[i ca OGrady s\ se afle `n calea unui glon] `ntr-o bun\ zi. A doua zi, de pild\. Femeia `[i spuse numele. Finester s\ri iar [i-[i `nregistr\ propriul nume, apoi OGrady f\cu la fel, morm\ind. Dup\ `nc\ vreo cteva formalit\]i, Finester l\s\ la o parte hrtia cu informa]iile generale despre Nora Kelly [i `ntinse mna dup\ lista de `ntreb\ri dinainte preg\tite. P\rea mai lung\ dect cea de dinainte, [i fu surprins s\ g\seasc\ o serie de `ntreb\ri suplimentare, scrise de mn\, la sfr[it. F\r\ `ndoial\ fuseser\ ad\ugate `n grab\. Cine dracu umblase cu listele lor de interogatoriu? Toat\ povestea asta era o porc\rie. O mare porc\rie! OGrady profit\ numaidect de t\cerea lui Finester. Doctore Kelly, s\ri el, ne pute]i descrie cu propriile cuvinte implicarea dumneavoastr\ `n acest caz? V\ rog, sta]i ct de mult vre]i s\ v\ aminti]i detaliile. Dac\ nu v\ aminti]i ceva sau nu mai sunte]i sigur\, nu pregeta]i s\ ne spune]i. Experien]a m-a `nv\]at c\ e mai bine
422

VITRINA DE CURIOZIT|}I

s\ spune]i c\ nu v\ aminti]i dect s\ ne da]i detalii care s-ar putea s\ nu fie exacte. ~i zmbi cu gura pn\ la urechi `n vreme ce `n ochii alba[tri `i str\lucea o sclipire aproape conspirativ\. S\-l ia dracu! `[i zise Finester. Femeia oft\ ursuz\, `[i `ncruci[\ picioarele lungi [i `ncepu s\ vorbeasc\.

CINCI

Smithback sim]ea paralizia extinzndu-se, acea neputin]\ `nfior\toare punnd tot mai mult st\pnire pe el. ~[i sim]ea membrele moarte, nemi[cate, str\ine. Nu putea nici m\car s\ clipeasc\. Dar cel mai r\u de departe cel mai r\u era c\ nu putea nici m\car s\-[i umple pl\mnii cu aer. Tot corpul `i era imobilizat. Intr\ `n panic\, `ncercnd s\-[i activeze pl\mnii, chinuindu-se s\ trag\ aer `n piept. Se sim]ea de parc\ se `neca doar c\ era mai r\u. Leng st\tea acum deasupra lui, o siluet\ `ntunecat\ `n dreptunghiul de lumin\ al u[ii, ]innd `n mn\ acul folosit. Chipul `i era umbrit de borul rotund al p\l\riei. O mn\ se `ntinse [i apuc\ marginea buc\]ii de band\ adeziv\ care `nc\ mai acoperea par]ial gura lui Smithback. Nu mai avem nevoie de asta, spuse Leng. O smulse dintr-o singur\ mi[care. Acum, hai s\ te intub\m. La urma urmei, n-am rezolva nimic dac\ te-ai asfixia `nainte s\ `ncepem procedura. Smithback `ncerc\ s\-[i adune for]ele [i s\ ]ipe. Nu se auzi dect o [oapt\. ~[i sim]ea limba grea [i inimaginabil de mare `n gur\. Maxilarul `i atrna, [i sim]i o dr\ de saliv\ scurgndu-i-se pe b\rbie. Era un efort `nfior\tor [i numai s\ trag\ o brum\ de aer `n piept. Silueta se retrase [i disp\ru `n spatele u[ii. Se auzi zgomot pe hol, [i Leng se `ntoarse `mpingnd o targ\ de o]el [i o ma[in\ mare, ca un fel de cutie, prev\zut\ cu ro]i de cauciuc. A[ez\ targa lng\ Smithback, apoi se aplec\ [i, cu o cheie veche, de fier, desf\cu repede c\tu[ele din jurul gleznelor [i al `ncheieturilor reporterului. Dincolo de groaza [i
424

VITRINA DE CURIOZIT|}I

disperarea care-l cuprinseser\, Smithback sim]i mirosul ap\s\tor [i putred de haine vechi, mncate de molii, `nso]it de o dr\ vag\ de eucalipt, ca [i cnd Leng ar fi supt o bomboan\ de tuse. O s\ te a[ez pe targ\ acum, spuse Leng. Smithback sim]i cum era ridicat. Apoi, metalul rece [i tare ap\sndu-i trupul gol. Sim]ea c\-i curge nasul, dar nu-[i putea folosi bra]ul s\ se [tearg\. Nevoia de oxigen devenea acut\. Era complet paralizat, dar lucrul cel mai `ngrozitor era perfect con[tient [i `nregistra cu cea mai mare claritate toate senza]iile. Leng reap\ru `n cmpul s\u vizual, ]innd `ntr-o mn\ un tub de plastic. ~[i puse degetele pe maxilarul lui Smithback [i-i deschise larg gura. Smithback sim]i tubul zgriindu-i fundul gtului, alunecndu-i pe trahee. Ct de groaznic s\ sim]i nevoia intens\, impetuoas\ s\ tu[e[ti, [i totu[i s\ nu po]i face nici cea mai mic\ mi[care! Auzi un [uierat, [i ma[ina de ventila]ie `i umplu pl\mnii cu aer. Pre] de-o clip\, u[urarea fu att de profund\, `nct Smithback mai c\ uit\ de situa]ia `n care se afla. Acum targa se mi[ca. Un plafon vechi, de c\r\mid\, `i trecea pe deasupra capului, pres\rat din loc `n loc de becuri f\r\ abajur. Cteva clipe mai trziu, plafonul se schimb\, transformndu-se `n ceva ce p\rea a fi un fel de pe[ter\. Targa se mai r\suci o dat\, apoi se opri. Leng se aplec\, [i Smithback nu-l mai putu vedea. Auzi patru clichete, unul dup\ altul, [i-[i d\du seama c\ fixa ro]ile `n pozi]ie. Vedea rnduri `ntregi de lumini puternice, sim]ea un iz de alcool [i betain\ ce acoperea un alt miros, subtil, `ns\ cu mult mai oribil. Leng `[i strecur\ bra]ele pe sub Smithback, `l ridic\ din nou [i-l mut\ de pe targ\ pe o alt\ mas\ de o]el, mai mare [i chiar [i mai rece. Gesturile erau blnde, aproape iubitoare. Apoi cu o mi[care complet diferit\, rapid\ [i incredibil de puternic\ `l `ntoarse pe reporter pe burt\. Smithback nu-[i putea `nchide gura [i-[i sim]i limba lipindu-i-se de suprafa]a metalic\, sim]ea gustul amar al substan]elor de dezinfectare. Se trezi `ntrebndu-se cine altcineva mai fusese pe acea mas\ [i ce oare li se `ntmplase celor dinaintea lui. Fu cople[it de un val de groaz\ [i de grea]\. Tubul de ventila]ie `i glgi `n gur\.
425

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Apoi Leng se apropie [i, trecndu-[i mna peste fa]a lui Smithback, `i `nchise pleoapele. Masa era rece, att de rece! ~l auzea pe Leng mi[cndu-se pe lng\ el. Sim]i o presiune pe cot [i o `n]ep\tur\ scurt\ `n clipa cnd un ac intravenos `i fu introdus lng\ `ncheietur\. Auzi apoi sunet de band\ adeziv\ sf[iindu-se. Sim]i miros de eucalipt, auzi o voce joas\: Va fi dureros, m\ tem, spuse vocea `n vreme ce Smithback sim]ea cum minile [i picioarele `i erau imobilizate. Extrem de dureros, chiar. Dar [tiin]a a necesitat `ntotdeauna sacrificii. A[a c\ nu te pierde cu firea. {i, `mi permi]i s\-]i dau un sfat? Smithback `ncerc\ s\ se zbat\, `ns\ trupul s\u era undeva departe. {oapta continu\, `nceat\ [i blnd\: Fii precum gazela `n f\lcile leului: moale, supus\, resemnat\. Crede-m\. A[a e cel mai bine. Se auzi sunetul unui robinet curgnd `ntr-o chiuvet\, hr[itul o]elului lovindu-se de o]el, instrumente alunecnd `ntr-un bazin metalic. Lumina din `nc\pere deveni brusc mai puternic\. Pulsul lui Smithback acceler\ s\lbatic, mai tare [i mai tare, pn\ cnd masa de sub el `ncepu parc\ s\ se zgl]ie `n ritm cu b\t\ile nebune[ti ale inimii lui.

{ASE

Nora se foi `n scaunul incomod de lemn [i se uit\ la ceasul de la mn\ probabil pentru a cincea oar\. Zece [i jum\tate. Era la fel ca interogatoriul pe care-l `ndurase dup\ ce descoperise cadavrul lui Puck doar c\ mai r\u. Mult mai r\u. De[i scurtase `n mod inten]ionat povestea, `[i redusese r\spunsurile la cte-o singur\ propozi]ie, `ntreb\rile astea imbecile continuau s\ vin\, parc\ f\r\ sfr[it. ~ntreb\ri despre activitatea ei `n cadrul muzeului. ~ntreb\ri despre cum fusese fug\rit\ de Chirurg prin arhiv\. ~ntreb\ri despre biletul scris la ma[in\ pe care Puck sau mai bine zis criminalul, dndu-se drept Puck i-l trimisese [i pe care Nora `l predase de mult poli]iei. Toate erau `ntreb\ri la care mai r\spunsese deja de dou\, trei ori, `n fa]a unor poli]i[ti mai inteligen]i [i mai maniera]i dect \[tia. {i mai r\u era c\ poli]i[tii care st\teau acum `n fa]a ei unul, un trol `ndesat, cel\lalt, relativ normal, `ns\ plin de el nu d\deau semne c\ ar fi fost pe punctul de a ajunge la cap\tul listei. Se `ntrerupeau mereu unul pe altul, `[i aruncau priviri piezi[e, se `ntreceau pentru Dumnezeu [tie ce motiv. Dac\ existau animozit\]i `ntre ei, de ce mai lucrau `mpreun\? Doamne, ce spectacol! Doctore Kelly, spuse cel scund, Finester privindu-[i pentru a mia oar\ noti]ele , aproape c\ am terminat aici. Slav\ Domnului! Comentariul ei fu `ntmpinat de un scurt moment de t\cere. Apoi OGrady interveni din nou, privind o hrtie mzg\lit\ de mn\, pe care cineva tocmai i-o `ntinsese.
427

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Cunoa[te]i un anumit domn William Smithback? Nora `[i sim]i nervozitatea transformndu-i-se brusc `n `ngrijorare. Da. Care este rela]ia dumneavoastr\ cu domnul Smithback? E fostul meu iubit. OGrady r\suci hrtia `n mini. Avem aici un raport cum c\, mai devreme `n cursul zilei de azi, domnul Smithback s-a dat drept ofi]er de securitate [i a reu[it s\ ajung\ astfel la ni[te dosare cu regim foarte special ale muzeului, la care accesul este strict restric]ionat. Ave]i cumva idee `n ce scop? Nu. Cnd a]i vorbit ultima oar\ cu domnul Smithback? Nora oft\. Nu-mi amintesc. Finester se l\s\ pe sp\tarul scaunului [i-[i `ncruci[\ bra]ele c\rnoase. Nu v\ gr\bi]i, v\ rog. Avea capul oval [i lucios, `n mijlocul c\ruia trona un smoc de p\r gros [i aspru, care ar\ta ca o insul\ `n mijlocul cheliei. Era intolerabil. Acum o s\pt\mn\, poate. Care au fost circumstan]ele? M\ h\r]uia la birou. De ce? Voia s\-mi spun\ c\ agentul Pendergast fusese `njunghiat. L-au luat agen]ii de paz\ ai muzeului. Sunt sigur\ c\ au `nregistrat incidentul. Ce naiba c\uta Smithback iar `n muzeu? Individul \sta era incorigibil! Nu ave]i idee ce ar fi putut c\uta domnul Smithback? Cred c\ tocmai v-am spus asta. Urm\ o t\cere scurt\, timp `n care OGrady `[i verific\ noti]ele. Scrie aici c\ domnul Smithback... Nora `l `ntrerupse, pierzndu-[i r\bdarea: Ascult\, de ce nu urm\ri]i o pist\ real\? Cum ar fi biletele alea scrise la ma[in\ de uciga[, cel pe care mi l-a trimis mie [i cel g\sit pe
428

VITRINA DE CURIOZIT|}I

biroul lui Puck. Este clar c\ uciga[ul e o persoan\ care are acces `n muzeu. {i ce-i cu toate `ntreb\rile astea despre Smithback? N-am mai vorbit cu el de o s\pt\mn\. Habar nu am ce mai pune la cale [i, sincer v\ spun, pu]in `mi pas\. Trebuie s\ v\ punem aceste `ntreb\ri, doctore Kelly, spuse OGrady. De ce? Sunt pe list\. E meseria noastr\. Isuse! ~[i duse o mn\ la frunte. Parc\ era `ntr-un roman de Kafka. Spune]i mai departe! Dup\ ce am emis un mandat pe numele domnului Smithback, i-am g\sit ma[ina `nchiriat\ parcat\ `n partea de nord, pe Riverside Drive. {ti]i de ce ar fi `nchiriat o ma[in\? De cte ori trebuie s\ v\ spun? N-am vorbit cu el de-o s\pt\mn\! OGrady `ntoarse foaia pe cealalt\ parte. De ct timp `l cunoa[te]i pe domnul Smithback? De aproape doi ani. Unde l-a]i cunoscut? ~n Utah. ~n ce circumstan]e? ~ntr-o expedi]ie arheologic\. Dintr-odat\, Norei `i era greu s\ se concentreze asupra `ntreb\rilor. Riverside Drive? Ce naiba c\uta Smithback acolo? Ce fel de expedi]ie arheologic\? Nora nu-i r\spunse. Doctore Kelly? Nora se uit\ la el. Unde pe Riverside Drive? OGrady nu p\ru s\ `n]eleag\. Poftim? Unde pe Riverside Drive a fost g\sit\ ma[ina lui Smithback? OGrady frunz\ri hrtiile. Scrie aici c\ `n partea de nord. Pe 131 Riverside. Pe 131th Street? Ce c\uta acolo?
429

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

P\i, asta speram s\ ne pute]i spune dumneavoastr\. Acum, revenind la expedi]ia arheologic\... {i a]i spus c\ a venit azi-diminea]\ [i a reu[it s\ ajung\ la ni[te dosare? Ce dosare? Dosare vechi. Care anume? OGrady mai frunz\ri ni[te hrtii. Scrie aici c\ e vorba despre vechile dosare de personal. Despre cine? Nu scrie. Cum a procedat? P\i, nu se specific\ [i... Pentru Dumnezeu, nu po]i s\ afli? Un val de furie `i `nro[i fa]a lui OGrady. Ne putem `ntoarce la `ntreb\ri, v\ rog? {tiu eu ceva despre asta, se amestec\ Finester. Am fost de serviciu azi, mai devreme. Cnd tu te dusese[i dup\ gogo[i [i cafea, OGrady, mai [tii? OGrady se `ntoarse spre colegul lui. ~n caz c\ ai uitat, Finester, noi ar trebui s\ punem `ntreb\rile aici. Nora `l fix\ pe OGrady cu o privire rece. Cum v\ pot r\spunde dac\ nu-mi da]i informa]iile de care am nevoie? Chipul lui OGrady se `nro[i [i mai tare. Nu v\d cum... Are dreptate, OGrady. Are dreptul s\ [tie. Finester se `ntoarse spre Nora, cu un zmbet `ntinzndu-i-se pn\ la urechi. Domnul Smithback l-a `ndep\rtat din post pe unul din cei doi gardieni chemndu-l prin telefon la Departamentul de Resurse umane. Apoi s-a dat el `nsu[i drept angajat al acestui departament [i l-a convins pe gardianul care mai r\m\sese s\ descuie mai multe fi[iere cu dosare. I-a spus c\ este o inspec]ie, sau ceva de genul \sta. Serios?
430

VITRINA DE CURIOZIT|}I

~n ciuda `ngrijor\rii care pusese st\pnire pe ea, Nora nu-[i putu `n\bu[i un zmbet. ~ntr-adev\r, era tipic pentru Smithback. {i la ce dosare s-a uitat, mai exact? La permisele de acces de acum mai bine de o sut\ de ani. {i din cauza asta are probleme acum? De-ar fi numai att! Gardianul crede c\ l-a v\zut lund ni[te hrtii dintr-un sertar. Prin urmare, dac\ ad\ug\m [i furtul la... Care sertar? Sertarul cu dosarele de personal din 1870 cred, `[i aminti Finester cu v\dit\ mndrie. Cnd au `nceput s\-[i dea seama c\ era ceva `n neregul\, cei de la securitate au luat la verificat toate dosarele [i au constat c\ dintr-unul lipseau hrtiile. Copertele erau pur [i simplu goale. Ce dosar? Cel `n leg\tur\ cu uciga[ul `n serie din secolul al XIX-lea... Cum `l cheam\? Cel despre care au scris `n Times. Evident, asta [i c\uta. Mai multe informa]ii despre... Enoch Leng? Da, despre el e vorba. Nora r\mase `mpietrit\. Acum, v\ rog, putem s\ revenim la `ntreb\ri, doctore Kelly? o `ntrerupse OGrady. {i ma[ina lui a fost g\sit\ pe Riverside Drive? Pe 131th Street? De ct timp era acolo? Finester ridic\ din umeri. A `nchiriat-o imediat dup\ ce a furat dosarul. E blocat\ acum. Imediat ce se duce dup\ ea, o s\ afl\m. OGrady interveni din nou: Finester, acum, c\ ai reu[it s\-i dezv\lui toate informa]iile confiden]iale, crezi c\ ai putea s\-]i ]ii gura un minut? A[adar, doctore Kelly, aceast\ expedi]ie arheologic\... Nora `[i c\ut\ mobilul `n geant\, `l g\si [i `l scoase. Nu ave]i voie s\ da]i telefoane, doctore Kelly, pn\ nu termin\m. Era din nou OGrady, nervos, cu vocea ridicat\. Nora arunc\ telefonul `napoi `n po[et\.
431

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

~mi pare r\u, trebuie s\ plec. Pute]i pleca imediat ce termin\m `ntreb\rile. OGrady era livid la fa]\. Deci, doctor Kelly, `n leg\tur\ cu expedi]ia arheologic\... Nora nu mai auzi continuarea. Mintea ei o luase la goan\. Doctor Kelly? Dar n-am putea... s\ termin\m mai trziu? ~ncerc\ s\ zmbeasc\, s\ afi[eze cea mai pl\cut\ expresie. Tocmai a intervenit ceva extrem de important. OGrady nu-i `ntoarse zmbetul. Anchet\m o crim\ aici, doctore Kelly. Vom termina atunci cnd vom ajunge la cap\tul listei de `ntreb\ri nu mai devreme. Nora se gndi o clip\. Apoi `l privi pe OGrady fix `n ochi. Trebuie s\ plec. Am nevoie la baie, `n]elegi? Acum? Nora d\du din cap. ~mi pare r\u, dar va trebui s\ v\ `nso]im. Astea sunt regulile. S\ intra]i cu mine `n baie? B\rbatul ro[i. Sigur c\ nu. Doar pn\ la cabin\. V\ a[tept\m afar\. Atunci, gr\bi]i-v\! Chiar e o urgen]\. Probleme cu rinichii... OGrady [i Finester schimbar\ o privire. Infec]ie bacterian\. De la ni[te s\p\turi `n Guatemala. Poli]i[tii se ridicar\ `n grab\. Traversar\ Sala Rockefeller, trecur\ pe lng\ zecile de mese, `nv\lui]i de zumzetul monoton al interogatoriilor luate celorlal]i angaja]i, apoi intrar\ `n biblioteca principal\. Nora st\tea ca pe ace `n timp ce se apropiau de intrare. Dar nu avea rost s\ alarmeze pe toat\ lumea, `nainte s\ [tie exact care era situa]ia. Biblioteca `n sine era cufundat\ `n t\cere, cercet\torii [i savan]ii plecaser\ de mult. Sala cea Mare era acum `n spatele lor, iar schimburile de `ntreb\ri [i r\spunsuri nu se mai auzeau. ~n fa]\ erau u[ile duble care d\deau `n hol, [i `n spatele acestora era toaleta. Nora se apropie de ele, cu cei doi poli]i[ti urmnd-o `ndeaproape.
432

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Apoi, dintr-odat\, o rupse la fug\ [i ][ni printre u[ile care se `nchiser\ direct `n nasul celor doi ofi]eri. Auzi o bufnitur\, ceva c\znd cu zgomot la p\mnt, un strig\t uluit. Apoi r\sunar\ strig\te agitate, de alarm\, urmate de sunetul unor pa[i gr\bi]i. Arunc\ o privire `n urm\. Finester [i OGrady trecuser\ de u[i [i alergau acum dup\ ea. Nora era foarte atletic\, `ns\ Finester [i OGrady o surprinser\. {i ei erau rapizi. Cnd ajunse `n cap\tul holului, privi din nou `n spate [i v\zu c\ sergentul mai `nalt, OGrady, `ncepea chiar s\ c[tige teren. Izbi de perete o u[\ care d\dea spre o scar\ [i `ncepu s\ coboare `n goan\ treptele, cte dou\ odat\. Cteva clipe mai trziu, u[a se deschise din nou: auzi voci strignd, trop\it de picioare. Plonj\ `n josul sc\rilor cu [i mai mare grab\. Ajuns\ la nivelul subsolului, deschise u[a [i n\v\li `n zona de depozitare a materialelor paleontologice. Un coridor lung se deschidea `n fa]\, drept ca o s\geat\, cenu[iu, luminat de becuri protejate de z\brele. Pe ambele p\r]i erau [iruri de u[i: Probiscidia, Eohippii, Bovidae, Pongidae. Ecourile pa[ilor care se apropiau umplur\ casa sc\rilor. Era posibil s\ mai c[tige teren? De ce nu nimerise la umfla]ii \ia doi de la masa din stnga? Str\b\tu `n fug\ holul, vir\ brusc dup\ col] [i continu\ s\ alerge, cu mintea procesndu-i frenetic. Sala mare cu oasele de dinozaur era aproape. Dac\ voia s\ scape de \[tia doi, acolo avea cele mai multe [anse. Scotoci `n geant\, f\r\ s\ se opreasc\: slav\ Domnului c\-[i amintise s\-[i ia cheile de la laborator `n acea diminea]\! Aproape c\ zbur\ pe lng\ u[a masiv\, cu cheia `n mn\. Se `ntoarse, vr` cheia `n broasc\ [i deschise u[a chiar `n clipa cnd poli]i[tii ap\reau de dup\ col]. La dracu! M-au v\zut! Nora `nchise u[a, o `ncuie `n urma ei [i se `ntoarse spre [irurile lungi de rafturi metalice, gata s\ fug\. Apoi avu o idee. Descuie la loc u[a [i o apuc\ pe culoarul cel mai apropiat, f\cu stnga la prima intersec]ie, apoi dreapta, `ndep\rtndu-se `n diagonal\ de intrare. ~n cele din urm\ se l\s\ gfind pe vine, ascunzndu-se `n umbr\. Auzi zgomot de pa[i pe coridor. U[a se zgl]i cu zgomot.
433

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Deschide! r\sun\ vocea `nfundat\ a lui OGrady. Nora privi iute `n jur, c\utnd un loc mai bun unde s\ se ascund\. ~nc\perea era luminat\ doar de str\lucirea difuz\ a becului de urgen]\, montat sus, pe tavan. Ca s\ aprinzi [i alte becuri aveai nevoie de-o cheie procedur\ standard `n cazul `nc\perilor de depozitare din muzeu, unde lumina putea d\una specimenelor , iar culoarele lungi erau `nv\luite `n `ntuneric. Auzi un huruit, v\zu u[a zgl]indu-se din ]]ni. Spera c\ nu erau `ntr-att de pro[ti `nct s\ d\rme o u[\ descuiat\ asta ar fi stricat totul! U[a se zgudui sub greutatea unei alte izbituri puternice. Apoi se prinser\! Nora auzi, aproape cu u[urare, clan]a ap\sndu-se [i u[a deschizndu-se scr]ind. Cu grij\, `n t\cere, se retrase [i mai mult `n vasta p\dure de oase. Colec]ia de oase de dinozauri a muzeului era cea mai mare din lume. Dinozaurii erau p\stra]i `n gr\mezi dezarticulate de oase, pe rafturile masive de o]el. Pn\ [i etajerele `n sine erau construite din profile de o]el `n form\ de I [i L, prinse `ntre ele `n a[a fel `nct s\ formeze o pnz\ de rafturi care s\ poat\ sus]ine cteva mii de tone: gr\mezi imense de oase de picioare, groase ct un trunchi de copac, cranii de m\rimea unor ma[ini, dale masive de piatr\ cu oase `nc\ incrustate `n ele, a[teptnd s\ fie scoase la lumin\. ~nc\perea mirosea ca interiorul unei vechi catedrale de piatr\. {tim c\ e[ti aici! se auzi vocea `ntret\iat\ a lui Finester. Nora se retrase [i mai adnc `n umbr\. Un [obolan ][ni speriat `n fa]a ei, ascunzndu-se numaidect la ad\postul orbitei unui allosaurus. Gr\mezi de oase se `n\l]au `n toate p\r]ile, rafturile urcau `n `ntuneric. Ca majoritatea s\lilor de depozit ale muzeului, [i aceasta era o amestec\tur\ ilogic\ de rafturi [i rnduri prost potrivite, ad\ugate an dup\ an pe parcursul unui secol [i jum\tate. Un loc numai bun s\ te pierzi `n el. Nimeni n-a c[tigat vreodat\ ceva fugind de poli]ie, doctore Kelly! Pred\-te [i vom fi indulgen]i cu dumneata! Nora se piti `n spatele unei ]estoase uria[e, aproape de m\rimea unei garsoniere, `ncercnd s\ reconstruiasc\ `n minte schi]a `nc\perii. Nu-[i amintea s\ fi v\zut `n vizitele ei anterioare vreo alt\ u[\ `n afara
434

VITRINA DE CURIOZIT|}I

celei de la intrare. Din motive de siguran]\, majoritatea camerelor de depozit nu aveau dect una. Nu exista dect o singur\ ie[ire, [i \ia doi i-o blocau. Trebuia s\-i fac\ s\ plece de-acolo. Doctore Kelly, sunt sigur c\ putem g\si o solu]ie. V\ rog! Nora zmbi `n sinea ei. Ce pereche de ageamii! Ce s-ar mai fi distrat Smithback cu ei... Zmbetul `i disp\ru cnd `[i aminti de Smithback. {tia acum, f\r\ nici cel mai mic dubiu, ce se `ntmplase. Smithback se dusese la casa lui Leng. Poate c\ auzise teoria lui Pendergast c\ Leng mai era `nc\ `n via]\ [i c\ locuia `n aceea[i cas\. Poate c\ o aflase de la OShaughnessy. Tipul \sta putea s-o fac\ [i pe Helen Keller1 s\ vorbeasc\. Pe lng\ asta, mai era [i un foarte bun cercet\tor. {tia despre dosarele de la muzeu. ~n timp ce ea [i Pendergast cercetau vrafuri de registre, Smithback mersese direct la ]int\. {i, la cum `l [tia pe Smithback, Nora nu avea nici o `ndoial\ c\ fostul ei iubit se dusese apoi glon] la casa lui Leng. De-asta `nchiriase o ma[in\ [i se dusese pe Riverside Drive. Ca s\ caute casa. Dar Smithback nu s-ar fi mul]umit niciodat\ doar s\ g\seasc\ ceva. Prostul! Prostul afurisit...! Cu mare grij\, Nora `ncerc\ s\ formeze num\rul de telefon al lui Smithback, `n\bu[ind sunetul tastelor cu geanta. Dar telefonul era mort: era `nconjurat\ de cteva mii de tone de rafturi de o]el [i de oase de dinozaur, ca s\ nu mai vorbim de imensa cl\dire a muzeului ce se ridica deasupra. Cel pu]in asta `nsemna probabil c\ [i sta]iile de emisierecep]ie ale poli]i[tilor erau la fel de inutile. Dac\-i ie[ea planul, asta ar fi fost `n avantajul ei. Doctore Kelly! Vocile se auzeau acum din stnga ei, la distan]\ de u[\. Se strecur\ `nainte printre rafturi, `ncerc\ s\-i z\reasc\, `ns\ nu v\zu nimic altceva dect raza unei lanterne strecurndu-se printre gr\mezile `ntunecate de oase. Nu mai avea timp: trebuia s\ ias\! Ascult\ cu aten]ie zgomotul pa[ilor. Bun: cei doi b\rba]i p\reau s\ fie `nc\ `mpreun\. Erau att de `ndrji]i s\ culeag\ fiecare `n parte
Prima persoan\ cu deficien]e de auz [i de vedere care a absolvit o facultate. (n.red.)
435
1

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

laurii, `nct nu le trecuse prin cap c\ unul din ei ar fi trebuit s\ r\mn\ de paz\ la u[\. Bine, strig\ ea. M\ predau! ~mi pare r\u, cred c\ m-am pierdut cu firea. Urm\ un schimb scurt de [oapte. Venim acum! strig\ OGrady. Nu te mi[ca din loc. ~i auzi `ndreptndu-se `n direc]ia ei, mai repede acum, cu raza lanternei zgl]indu-se `n timp ce fugeau. Urm\rind lumina, Nora se `ndep\rt\ aplecat\ de spate, retr\gndu-se spre u[a `nc\perii, mi[cndu-se ct mai repede [i mai f\r\ zgomot cu putin]\. Unde sunte]i? auzi o voce, mai slab\ acum, la cteva culoare distan]\. Doctore. Kelly? Era acolo, OGrady! La dracu, Finester, [tii bine c\ era mai departe... ~ntr-o clipit\, Nora ][ni prin u[\. Se `ntoarse, o trnti [i r\suci cheia `n broasc\. ~n cinci minute, era pe aleea muzeului. Gfind, `[i scoase din nou mobilul din geant\ [i form\ num\rul.

{APTE

Wraith-ul argintiu lu\ f\r\ zgomot curba pe Seventy-second Street. Pendergast ie[i din ma[in\ [i r\mase o clip\ `n umbra Dakotei, cufundat `n gnduri, `n vreme ce Rollsul a[tepta cu motorul pornit. Discu]ia pe care o avusese cu m\tu[a lui `i l\sase un sentiment de groaz\, foarte nefamiliar. {i totu[i, era o groaz\ care `ncepuse s\ creasc\ `n el `nc\ de cnd aflase de descoperirea camerei mortuare de pe Catherine Street. Ani de zile st\tuse alert `n t\cere, cercetnd serviciile FBI-ului [i ale Interpolului, c\utnd un anume modus operandi. Sperase s\ nu-l g\seasc\ niciodat\ `ntotdeauna `ns\, undeva `n str\fundul lui, se temuse c\ avea s\ ias\ la suprafa]\. Bun\ seara, domnule Pendergast! `l salut\ paznicul `n clipa cnd se apropie, ie[ind din cabina lui. }inea un plic `n mna acoperit\ de o m\nu[\ alb\. La vederea plicului, groaza strnse [i mai puternic inima lui Pendergast. Mul]umesc, Johnson, `i r\spunse paznicului, f\r\ s\ ia plicul. Sergentul OShaughnessy a trecut pe aici, a[a cum ]i-am spus? Nu, domnule. Nu l-am v\zut deloc `n seara asta. Pendergast se afund\ [i mai mult `n gnduri, [i urm\ un lung moment de t\cere. ~n]eleg. Dumneata ai primit acest plic? Da, domnule. De la cine, dac\ pot s\ te-ntreb. De la un domn dr\gu], de mod\ veche.
437

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Cu p\l\rie rotund\? ~ntocmai, domnule. Pendergast examin\ eticheta ar\mie de pe plic: Pentru A.X.L. Pendergast, Esq., D. Phil, Dakota. Personal [i confiden]ial. Plicul fusese confec]ionat manual din hrtie veche, liniat\, cu marginile t\iate. Era exact hrtia confec]ionat\ de papetarul particular pentru familia Pendergast. De[i plicul era `ng\lbenit de vreme, cerneal\ era proasp\t\. Pendergast se `ntoarse spre paznic. Johnson, `mi `mprumu]i m\nu[ile dumitale? Paznicul era prea bine dresat ca s\-[i arate surprinderea. Pendergast `[i puse m\nu[ile [i p\[i `n haloul de lumin\ din jurul cabinei paznicului, apoi rupse sigiliul plicului cu dosul palmei. Cu gesturi foarte atente, deschise plicul [i privi `n\untru. Nu con]inea dect o singur\ foaie de hrtie, `ndoit\ `n dou\. ~n pliul format era un fir sub]ire, cenu[iu. Pentru ochiul unui nespecialist, p\rea o bucat\ de gut\. Pendergast recunoscu `ns\ pe dat\ un nerv uman, f\r\ `ndoial\ din cauda equina, de la baza coloanei vertebrale. Nu v\zu nimic scris pe hrtie. O `nclin\ spre lumin\, `ns\ nu mai era absolut nimic acolo. ~n clipa aceea, `i sun\ mobilul. L\snd cu grij\ plicul deoparte, Pendergast scose telefonul din buzunarul costumului [i-l duse la ureche. Da? Vocea-i era calm\, neutr\. Sunt eu, Nora. Ascult\! Smithback [i-a dat seama unde locuie[te Leng. {i? Cred c\ s-a dus acolo. Cred c\ a intrat `n cas\.

C|UTAREA

UNU

Nora privi ma[ina Wraith argintie apropiindu-se de ea cu o vitez\ alarmant\, strecurndu-se printre automobilele de pe Central Park West, cu o lumin\ ro[ie plpindu-i intermitent pe capot\. Ma[ina opri lng\ ea cu un asurzitor scr]it de frne, [i portiera din spate se deschise aproape instantaneu. Urc\! `i strig\ Pendergast. Nora s\ri `n ma[ina care acceler\ numaidect, aruncnd-o `n spate, lipind-o de tapi]eria de piele. Pendergast coborse suportul de bra] de la mijlocul banchetei. Privea fix `n fa]\, mai sumbru [i mai cufundat `n gnduri dect `l v\zuse Nora vreodat\. P\rea s\ nu vad\ nimic, s\ nu observe nimic, `n vreme ce ma[ina gonea nebune[te spre nord, zgl]indu-se u[or, trecnd prin toate gropile [i peste toate gurile de canal din asfalt. La dreapta Norei, Central Parkul se desf\[ura cu o vitez\ incredibil\, copacii transformndu-se `ntr-o cea]\ verde-g\lbuie. Am `ncercat s\-l sun pe Smithback pe mobil, spuse Nora. Nu r\spunde. Pendergast nu spuse nimic. Chiar crezi c\ Leng mai este `nc\ `n via]\? Nu cred, [tiu! Nora t\cu o clip\. Apoi, trebui s\ `ntrebe: Crezi... Crezi c\ l-a prins pe Smithback? Pendergast nu-i r\spunse numaidect.
441

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Pe chitan]a pe care a semnat-o, Smithback se angaja s\ returneze ma[ina pn\ cel trziu la ora cinci, `n aceast\ dup\-amiaz\. Pn\ la ora cinci... Nora se sim]i cuprins\ de agita]ie [i de panic\. Smithback `ntrziase deja mai mult de [ase ore. Dac\ a parcat lng\ casa lui Leng, poate reu[im s\-l g\sim, spuse Pendergast. Apoi se aplec\ [i cobor` panoul de sticl\ ce izola compartimentul din spate de locul [oferului. Proctor, spuse el, cnd ajungem pe 131th Street, uit\-te dup\ un Ford Taurus argintiu, `nmatriculat `n New York cu num\rul ELI-7734, cu `nsemnele unei firme de `nchiriere. ~nchise la loc panoul [i se l\s\ iar\[i pe sp\tarul banchetei. Urm\ un nou moment de t\cere, `n timp ce ma[ina vir\ brusc pe Cathedral Parkway [i o porni `n vitez\ spre ru. Am fi aflat adresa lui Leng `n patruzeci [i opt de ore, spuse Pendergast, aproape pentru sine. Eram foarte aproape. Un pic mai mult grij\, un pic mai mult tact doar de att ar fi fost nevoie. Acum, nu mai avem patruzeci [i opt de ore. Ct timp avem? M\ tem c\ nu mai avem deloc, murmur\ Pendergast.

DOI

Custer `l privi pe Brisbane descuind u[a biroului, deschiznd-o, apoi dndu-se nervos la o parte ca s\-l lase s\ intre. Custer p\[i prin u[\, `ncrederea recent redobndit\ ad\ugnd gravitate atitudinii sale. Nu trebuia s\ se gr\beasc\. Nu mai trebuia. Se `ntoarse [i privi `n jur: biroul era foarte curat [i modern, un amestec de crom [i de sticl\. Dou\ ferestre mari d\deau spre Central Park [i, dincolo de acesta, spre zidul sclipitor de lumini ce forma Fifth Avenue. Privirea `i c\zu pe biroul care domina centrul `nc\perii. O c\limar\ foarte veche, un ceas de argint [i alte astfel de nimicuri scumpe. {i o cutie de sticl\ plin\ cu pietre pre]ioase. Halal post! Frumos birou, spuse. Brisbane primi complimentul cu o strmb\tur\, `[i arunc\ haina pe sp\tarul scaunului, apoi se a[ez\ la birou. Nu am prea mult timp, spuse el agresiv. Este ora unsprezece. A[tept s\-mi spune]i ce ave]i de spus, apoi s\ v\ retrage]i oamenii din muzeu pn\ cnd vom putea g\si de comun acord un mod mai pu]in dezagreabil de desf\[urare a anchetei. Desigur, desigur. Custer se plimba prin birou, mai ridicnd cte-o greutate pentru hrtii, mai admirnd cte-un tablou. ~l vedea pe Brisbane devenind din ce `n ce mai iritat. Bun. Las\-l pe om s\ fiarb\! ~n cele din urm\, are s\ spun\ ceva. ~ncepem, domnule c\pitan? `ntreb\ Brisbane, f\cndu-i ostentativ semn lui Custer s\ ia loc.
443

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

La fel de ostentativ, c\pitanul continu\ s\ se `nvrt\ prin biroul spa]ios. Cu excep]ia obiectelor decorative, a casetei de nestemate de pe birou [i a tablourilor de pe pere]i, `nc\perea p\rea goal\ mai pu]in un perete, pe care erau o bibliotec\ [i o u[\ de dulap. Domnule Brisbane, `n]eleg c\ sunte]i consilierul general al muzeului? ~ntocmai. O pozi]ie important\. Adev\rul e c\ da, chiar este. Custer se apropie de bibliotec\ [i examin\ un stilou perlat, o adev\rat\ bijuterie, expus pe un raft. V\ `n]eleg iritarea vizavi de faptul c\ am dat buzna aici, domnule Brisbane. Ce consolare! ~ntr-un fel, sim]i]i acest loc ca pe al dumneavoastr\. Sim]i]i dorin]a s\ `l proteja]i. A[a este. Custer d\du din cap, mutndu-[i privirea de-a lungul raftului, oprindu-se asupra unei vechi cutii chineze[ti de tutun, incrustat\ cu pietre pre]ioase. O ridic\. Fire[te, nu privi]i cu ochi bun o gloat\ de poli]i[ti care dau buzna aici. Sincer s\ fiu, a[a este. V-am spus deja acest lucru de mai multe ori. Cutia aceea este foarte valoroas\, domnule c\pitan! Custer o puse la loc [i lu\ altceva de pe raft. ~mi imaginez c\ `ntreaga poveste a fost destul de dificil\ pentru dumneavoastr\. Mai `nti, descoperirea scheletelor l\sate de uciga[ul \la `n serie din secolul al XIX-lea. Apoi scrisoarea g\sit\ printre colec]iile muzeului... Foarte nepl\cut! Publicitatea negativ\ ar fi putut avea un impact foarte d\un\tor asupra muzeului. Apoi custodele acela... Nora Kelly. Custer observ\ o nou\ tonalitate strecurndu-se `n vocea lui Brisbane: antipatie, dezaprobare, poate chiar un oarecare dispre].
444

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Aceea[i persoan\ care a g\sit scheletele... [i scrisoarea ascuns\, corect? Nu v-a pl\cut c\ lucra la acest caz. Presupun c\ v\ temea]i de publicitatea negativ\. Am considerat c\ trebuia s\ se ocupe de cercet\rile ei. Pentru asta este pl\tit\. Nu a]i vrut s\ ajute poli]ia? Fire[te, am vrut s\ fac\ tot ce-i st\tea `n putin]\ s\ ajute poli]ia. Doar c\ n-am fost de acord s\-[i neglijeze `ndatoririle fa]\ de muzeu. Custer d\du din cap atot[tiutor. Desigur. Apoi a fost fug\rit\ prin arhiv\, aproape ucis\. De Chirurg. Se duse lng\ o etajer\ din apropiere. Nu g\si acolo dect vreo [ase volume de tratate juridice. Pn\ [i copertele reu[eau s\ p\streze un aspect izbitor de sobru [i sec. B\tu cu degetele `n cotorul unuia. Sunte]i avocat? Consilier general `nseamn\ de obicei avocat. Ironia mu[c\toare p\ru s\ rico[eze din Custer f\r\ s\-l ating\. ~n]eleg. De ct timp sunte]i aici? De ceva mai mult de doi ani. V\ place? Este un loc foarte interesant. Uite ce e, credeam c\ o s\ discut\m despre cum o s\-]i sco]i oamenii de aici... Curnd. Custer se `ntoarse. Vizita]i des arhivele? Nu foarte des. Ceva mai mult `n ultima vreme, desigur, avnd `n vedere cele petrecute. ~n]eleg. Interesant loc, arhiva asta. Se `ntoarse brusc pentru a vedea efectul pe care aceast\ remarc\ `l avusese asupra lui Brisbane. Ochii. Prive[te-i ochii! Da, presupun c\ unora a[a li se pare. Dar nu [i dumneavoastr\. Cutiile pline de hrtii [i specimenele mncate de molii nu sunt pasiunea mea.
445

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

{i totu[i, a]i cobort acolo Custer se uit\ `n agend\ , s\ vedem, de nu mai pu]in dect de opt ori `n ultimele zece zile. M\ `ndoiesc s\ fi fost att de des. Oricum, pentru chestiuni legate de muzeu. Desigur. ~i arunc\ o privire viclean\ lui Brisbane. Arhiva. Unde a fost g\sit cadavrul lui Puck. Unde a fost urm\rit\ Nora Kelly. A]i mai men]ionat o dat\ asta. Apoi mai e [i Smithback, reporterul \la scitor. Scitor e mult prea pu]in spus. Nu prea voia]i s\-l vede]i pe-aici, nu? Ei, cine ar vrea? ~ntocmai. A]i aflat, desigur, c\ s-a dat drept agent de paz\? {i a furat dosarele muzeului? Am aflat, am aflat. La drept vorbind, chiar `l c\ut\m pe individ, `ns\ pare s\ fi disp\rut. Nu [ti]i, din `ntmplare, pe unde ar putea fi, nu? Ap\s\ u[or cuvintele din ultima fraz\. Fire[te c\ nu. Fire[te c\ nu... Custer `[i `ndrept\ din nou aten]ia asupra nestematelor. Mngie caseta de sticl\ cu un deget. Apoi mai e [i agentul FBI, Pendergast. Cel care a fost atacat. {i el foarte scitor. Brisbane nu spuse nimic. Nici pe el nu prea v\ pl\cea s\-l vede]i prin preajm\... nu-i a[a, domnule Brisbane? S-au f]it [i a[a prea mul]i poli]i[ti pe aici. De ce s\ mai vin\ [i FBI-ul? {i, c\ tot veni vorba despre poli]i[ti... Numai c\ mie mi se pare foarte curios, domnule Brisbane... Custer nu-[i termin\ propozi]ia. Ce vi se pare curios, domnule c\pitan? Se auzi h\rm\laie `n holul de afar\, apoi u[a se deschise brusc. Un poli]ist n\v\li `n `nc\pere, plin de praf, cu ochii m\ri]i, transpirat. C\pitane! spuse printre gfituri. Eram `n mijlocul interviev\rii unei femei, un custode, [i ne-a `ncuiat...
446

VITRINA DE CURIOZIT|}I

Custer `i arunc\ b\rbatului OGrady `l chema o privire `nc\rcat\ de repro[. Nu acum, sergent! Nu vezi c\ sunt `n mijlocul unei discu]ii? Dar... Ai auzit ce a spus domnul c\pitan, se amestec\ Noyes, tr\gndu-l pe sergentul uluit `nspre u[\. Custer a[tept\ pn\ cnd u[a se `nchise la loc, apoi se `ntoarse din nou spre Brisbane. Mi se pare curios ct de interesat a]i fost dumneavoastr\ de acest caz, spuse. E meseria mea. {tiu asta. Sunte]i un om foarte dedicat. Am observat c\ v\ implica]i, de asemenea, `n activitatea Departamentul de Resurse umane. Angaja]i, concedia]i... A[a este. Reinhart Puck, de exemplu. Ce e cu el? Custer `[i consult\ din nou agenda. De ce a]i `ncercat s\ `l concedia]i pe domnul Puck, cu doar dou\ zile `nainte de a fi ucis? Brisbane d\du s\ spun\ ceva, apoi ezit\. P\rea s\-i fi venit o idee nou\. Ciudat\ coinciden]\, nu crede]i, domnule Brisbane? B\rbatul schi]\ un zmbet. Domnule c\pitan, mi s-a p\rut c\ postul lui era nejustificat. Muzeul se confrunt\ cu dificult\]i financiare. Iar domnul Puck fusese... ei bine, nu fusese cooperant. Desigur, asta nu a avut nici o leg\tur\ cu asasinarea lui. Dar nu v-au permis s\-l concedia]i, nu-i a[a? Lucra pentru muzeu de mai bine de dou\zeci [i cinci de ani. Cei de la Resurse umane s-au temut c\ ar fi avut un impact negativ asupra moralului celorlal]i angaja]i. Cu siguran]\ c\ refuzul acesta v-a enervat. Zmbetul lui Brisbane `i `nghe]\ pe fa]\.
447

DOUGLAS PRESTON & LINCOLN CHILD

Domnule c\pitan, sper c\ nu insinua]i c\ eu a[ fi putut avea vreo leg\tur\ cu aceast\ crim\. Custer ridic\ sprncenele `n semn de pref\cut\ uluire. Asta fac? De vreme ce presupun c\ pune]i o `ntrebare retoric\, nu m\ voi obosi s\ v\ r\spund. Custer zmbi. Nu [tia ce era aia `ntrebare retoric\, dar vedea c\ aluziile lui `ncepeau s\-[i ating\ ]inta. Mai mngie o dat\ caseta cu nestemate, apoi privi `n jur. Cercetase tot biroul, nu mai r\mnea dect dulapul din perete. Se duse lng\ u[\, puse mna pe mner, apoi se opri. Dar v-a enervat, nu-i a[a? S\ fi]i contrazis `n felul \sta, vreau s\ spun. Nimeni nu e fericit atunci cnd `i sunt contramandate dispozi]iile, r\spunse Brisbane sec. Omul era un anacronism, metodele lui de lucru erau, `n mod clar, ineficiente. Uit\-te doar la ma[ina de scris pe care insista s\ o foloseasc\ pentru coresponden]\! Da. Ma[ina de scris. Cea pe care a folosit-o [i uciga[ul ca s\ scrie un bilet ba nu, dou\. S\ `n]eleg c\ [tia]i despre ma[ina de scris? Toat\ lumea [tia. Individul era celebru fiindc\ refuzase s\-i fie instalat un computer `n birou, refuza s\ utilizeze e-mailul. ~n]eleg. Custer d\du din cap [i deschise dulapul. Ca la un semn, o p\l\rie veche, cu boruri rotunde, c\zu pe du[umea [i se r\suci de cteva ori, oprindu-se `n cele din urm\ la picioarele lui Custer. C\pitanul o privi uluit. Nu s-ar fi putut o coinciden]\ mai convenabil\ nici `ntr-un roman de Agatha Christie. A[a ceva nu se `ntmpla niciodat\ `n via]a real\ a unui poli]ist. Nu-i venea s\ cread\. Se uit\ spre Brisbane, cu sprncenele ridicate `ntr-un gest `ntreb\tor. Brisbane p\ru mai `nti nedumerit, apoi agitat, apoi nervos. A r\mas de la un bal mascat organizat la muzeu, spuse el. N-ai dect s\ verifici. Toat\ lumea m-a v\zut cu ea. O am de ani de zile. Custer vr` capul `n dulap, cotrob\i ni]el, apoi scoase o umbrel\ neagr\, strns `nf\[urat\. O scoase, o sprijini `n vrf, apoi `i d\du
448

VITRINA DE CURIOZIT|}I

drumul. Umbrela c\zu peste p\l\rie. Se uit\ iar la Brisbane. Secundele treceau. Asta-i absurd! explod\ Brisbane. Nu am spus nimic, zise Custer. Se uit\ la Noyes. Ai spus tu ceva? Nu, domnule. Nu am spus nimic. Prin urmare, ce anume, domnule Brisbane, este absurd? Te gnde[ti c\... B\rbatul nu-[i mai g\sea cuvintele. C\ eu sunt... c\... [tii tu... Oh, este de-a dreptul ridicol! Custer `[i `mpreun\ minile la spate. ~naint\ `ncet, pas cu pas, pn\ ajunse lng\ birou. Apoi, cu gesturi foarte ostentative, se aplec\ deasupra mesei. La ce m\ gndesc, domnule Brisbane? `ntreb\ `ncet.

TREI

Rollsul intr\ ca o vijelie pe Riverside, [oferul croindu-[i cu mi[c\ri de expert loc printre ma[inile din trafic, strecurnd vehiculul masiv prin deschideri imposibil de `nguste, for]nd uneori alte ma[ini din trafic s\ ias\ de pe traseu. Era trecut de unsprezece noaptea, [i str\zile `ncepeau s\ se elibereze. ~ns\ curbele de pe Riverside [i str\zile adiacente care se deschideau din artera principal\ erau `n continuare ticsite de ma[ini parcate. Rollsul vir\ pe 131th Street [i `ncetini brusc. Aproape numaidect, la mai pu]in de [ase ma[ini distan]\ de Riverside, Nora o z\ri: un Ford Taurus argintiu, cu num\r de `nmatriculare de New York, ELI-7734. Pendergast cobor`, se apropie de ma[ina parcat\ [i se aplec\ s\-i vad\ bordul. Apoi se duse la portiera de lng\ scaunul [oferului [i sparse fereastra cu o lovitur\ aproape invizibil\. Alarma `ncepu s\ ]iuie `n timp ce b\rbatul scotocea torpedoul [i restul interiorului. Peste cteva clipe, se `ntoarse. Ma[ina e goal\, `i spuse Norei. Probabil c\ a luat adresa cu el. Trebuie s\ sper\m c\ locuin]a lui Leng e `n apropiere. ~i spuse lui Proctor s\ parcheze la Mormntul lui Grant [i s\ a[tepte s\-l sune, apoi `ncepu s\ coboare pe 131th Street, urmnd o traiectorie, [erpuitoare. Peste cteva momente, Pendergast [i Nora ajunseser\ pe Drive. Riverside Park se `ntindea de cealalt\ parte a str\zii, copacii `nal]i p\rnd ni[te santinele fantomatice la marginea unui vast teritoriu
450

VITRINA DE CURIOZIT|}I

`ntunecat [i necunoscut. Dincolo de parc era rul Hudson, sclipind `n lumina slab\ a lunii. Nora privi la dreapta [i la stnga spre nenum\ratele blocuri de apartamente p\r\ginite, spre vechile case aristocrate, acum abandonate, spre hotelurile dubioase care se `ntindeau `n ambele direc]ii. Cum o s-o g\sim? `ntreb\ ea. Va trebui s\ aib\ anumite caracteristici, r\spunse Pendergast. Va trebui s\ fie o cas\ particular\, ve