Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CONTABILITATEA
INSTITUłIILOR BANCARE
5
5. Pasivele operaŃionale …………………………………………… 73
5.1. Contabilitatea depozitelor de la bănci …………………… 73
5.2. Contabilitatea împrumuturilor primite de la bănci ………. 75
5.3. Contabilitatea împrumuturilor primite de la clientelă (sub
forma împrumuturilor mobilizate) ……………………….. 78
5.4. Contabilizarea operaŃiilor de cont curent, depozite ale clienŃilor 78
5.5. Contabilizarea datoriilor reprezentate de titluri ………….. 80
6. Reflectarea operaŃiunilor diverse în contabilitatea bancară … 83
6.1. Decontările cu personalul ……………….……………….. 83
6.2. Decontările privind asigurările şi protecŃia socială ……… 90
6.2.1. ContribuŃia băncii la asigurările şi protecŃia socială 90
6.2.2. ContribuŃia personalului la asigurările şi protecŃia socială 92
6.3. Decontările cu bugetul statului şi fondurile speciale …….. 94
6.4. Dividende cuvenite acŃionarilor …………………………… 102
6.5. Decontările cu debitorii şi creditorii diverşi ……………... 103
7. Cheltuielile bancare …………………….……………………… 106
7.1. Cheltuielile de exploatare bancară ……………………….. 107
7.2. Alte cheltuieli bancare …………………………………… 112
8. Veniturile bancare ……………………………………………… 117
8.1. Veniturile din activitatea de exploatare bancară …………. 118
8.2. Alte venituri din operaŃiunile bancare …………………… 124
9. Contabilitatea tranzacŃiilor în valută …………………………. 127
9.1. Clasificarea operaŃiunilor în devize ……………………… 127
9.2. Contabilitatea operaŃiunilor în devize cu clientela bancară şi
financiară ………………………………………………… 129
9.3. Contabilitatea operaŃiunilor în devize cu clientela nebancară 138
9.4. Contabilitatea operaŃiunilor cu cecuri externe şi alte mijloace
de plată exprimate în devize ……………………………... 142
10. OperaŃiuni în afara bilanŃului ………………………………... 148
Planuri de conturi pentru societăŃile bancare ……………………... 155
AplicaŃii şi probleme propuse ……………………………………… 187
Bibliografie ………………………………………………………… 229
6
1. CONCEPTE PRIVIND ACTIVITATEA ŞI
CONTABILITATEA INSTITUłIILOR BANCARE
10
c) principiul necompensării – nu este admisă nici o compensare a
activului cu pasivului sau a veniturilor cu cheltuielilor. Banca însă, face o
serie de excepŃii, cum ar fi operaŃiunile cu titluri de tranzacŃie, cu instru-
mente financiare la termen sau cazul swap-urilor de dobânzi;
d) principiul permanenŃei metodelor – asigură comparabilitatea în
timp a informaŃiilor contabile pentru menŃinerea aceloraşi norme şi reguli
de înregistrări contabile;
e) principiul independenŃei exerciŃiilor – separarea veniturilor şi
cheltuielilor angajate de bancă pe fiecare exerciŃiu financiar, indiferent de
momentul în care acestea sunt încasate sau plătite;
f) principiul continuităŃii activităŃii – presupune că banca îşi conti-
nuă în mod normal activitatea fără să şi-o reducă în mod sensibil sau să
intre în lichidare;
g) principiul cuantificării monetare – presupune exprimarea într-o
formă monetară a operaŃiunilor contabile înregistrate. Moneda de bază
este cea naŃională, leul, dar în funcŃie de specificul operaŃiunii desfăşu-
rate, apar şi monede străine.
Cunoaşterea exactă a volumului şi structurii elementelor patrimo-
niale la un moment dat poate asigura obŃinerea informaŃiilor necesare
luării deciziilor de către corpul managerial. De aceea evaluarea patrimo-
niului reprezintă un procedeu al metodei contabilităŃii fără de care n-ar fi
posibilă realizarea obiectului său.
ConvergenŃa principiilor de organizare a contabilităŃii se concreti-
zează în realizarea acelei „imagini fidele” a realităŃii economice reflectate
în contabilitate, şi acest lucru presupune aplicarea corectă a regulilor şi
procedeelor contabile, printre care şi cele de evaluare a patrimoniului. În
evaluarea elementelor patrimoniale se disting patru momente prevăzute în
mod concret de legislaŃia contabilă, şi anume:
− evaluarea la data intrării în patrimoniu;
− evaluarea la data ieşirii din patrimoniu sau la darea în consum;
− evaluarea la data inventarierii elementelor patrimoniale;
− evaluarea la închiderea exerciŃiului.
a) Evaluarea la data intrării în patrimoniu
Bunurile şi valorile intrate în patrimoniul agenŃilor economici se
evaluează şi se înregistrează, în contabilitate, la valoarea de intrare, denu-
mită valoare contabilă, care se stabileşte astfel:
– bunurile reprezentând aport la capitalul social sau cele obŃinute
cu titlu gratuit, la valoarea de utilitate, în funcŃie de preŃul pieŃei, utilitatea,
starea şi amplasarea acestora;
11
– bunurile procurate cu titlu oneros la valoarea de achiziŃie, denu-
mită cost de achiziŃie;
– bunurile produse în bancă, la costul de producŃie;
– creanŃele şi datoriile se înregistrează, în contabilitate, la valoarea
lor nominală.
b) Evaluarea la data ieşirii din patrimoniu sau la darea în consum
La ieşirea din patrimoniu prin vânzare, consum, distrugere, elemen-
tele patrimoniale se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de
intrare.
c) Evaluarea la data inventarierii elementelor patrimoniale
Inventarierea periodică a elementelor patrimoniale se face pentru
cel puŃin două scopuri:
– verificarea realităŃii stocurilor scriptice reflectate de contabilitate,
ocazie cu care se compară stocurile scriptice cu cele faptice constatate la
inventariere, ambele evaluate la preŃurile de intrare reflectate în conta-
bilitate. Cu această ocazie se pot constata plusuri sau minusuri de inventar
care se înregistrează în contabilitate, pentru a pune de acord stocurile
scriptice cu cele faptice;
– determinarea valorilor de inventar a diferitelor componente patri-
moniale. Valoarea de inventar, ce se stabileşte la data inventarierii, este
reprezentată de valoarea actuală sau de utilitate a fiecărui element patri-
monial. Valoarea de utilitate este o noŃiune cu conŃinut contabil, constând
în evaluarea unui bun cu ocazia inventarierii cu preŃul prezumtiv a se
putea obŃine, de la un eventual cumpărător al unităŃii, în stadiul şi la locul
unde se află în cauză.
Valoarea de utilitate a creanŃelor şi datoriilor se stabileşte în funcŃie
de valoarea lor probabilă de încasat, respectiv de plată.
d) Evaluarea la închiderea exerciŃiului
Are loc, de regulă, la sfârşitul anului şi reprezintă o aplicare practică
a principiului prudenŃei, adică a contabilizării pierderilor probabile şi a
necontabilizării profiturilor previzibile, chiar dacă acestea sunt foarte
probabile.
În acest scop, valoarea de intrare, denumită şi valoare contabilă se
compară cu valoarea de utilitate stabilită pe baza inventarierii elementelor
patrimoniale.
DiferenŃele între cele două valori sunt tratate şi regularizate în felul
următor:
12
• În cazul elementelor de activ:
− diferenŃele constatate în plus între valoarea de inventar (din in-
ventarele întocmite) şi valoarea de intrare (din contabilitate) nu se înre-
gistrează în contabilitate, aceste elemente menŃinându-se la valoarea lor
de intrare;
− diferenŃele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită
la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor patrimoniale de activ
se înregistrează în contabilitate ca amortizare, în cazul când deprecierea
este ireversibilă sau se constituie provizion de depreciere, atunci când
deprecierea este reversibilă, valoarea contabilă a acestor elemente
menŃinându-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare.
• În cazul elementelor patrimoniale de pasiv:
− diferenŃele constatate în minus între valoarea de inventar (din in-
ventarele întocmite) şi valoarea de intrare (din contabilitate) nu se înre-
gistrează în contabilitate, aceste elemente patrimoniale menŃinându-se la
valoarea lor de intrare;
− diferenŃele constatate în plus între valoarea stabilită la inventa-
riere şi valoarea de intrare a elementelor de pasiv se înregistrează în con-
tabilitate prin constituirea de provizioane de depreciere, valoarea acestor
elemente patrimoniale menŃinându-se de asemenea la valoarea lor de
intrare.
Metodele de evaluare adoptate de fiecare societate trebuie să fie
aceleaşi în tot cursul exerciŃiului, precum şi de la un exerciŃiu la altul. În
cazuri justificate şi în condiŃiile prevăzute de lege, societatea poate schim-
ba metodele de evaluare, făcându-se în acest sens menŃiuni în anexa la
bilanŃ. InfluenŃele asupra situaŃiei financiare şi patrimoniale ale schimbării
metodelor de evaluare se înregistrează în contabilitate pentru a putea
influenŃa rezultatul exerciŃiului.
18
1.4. Documentele justificative şi specifice folosite
de contabilitatea bancară
Fiecare bancă întocmeşte şi păstrează la sediul său principal, docu-
mente şi evidenŃe, în limba română, cuprinzând:
a) contractul de societate şi statutul, precum şi toate actele adiŃio-
nale prin care acestea au fost modificate;
b) un registru al acŃionarilor săi, potrivit legii;
c) minutele şedinŃelor şi hotărârile Adunării Generale a AcŃionarilor;
d) minutele şedinŃelor şi hotărârile Consiliului de AdministraŃie;
e) registrele şi înregistrările contabile care evidenŃiază clar şi corect
situaŃia activităŃii sale, explicarea tranzacŃiilor şi situaŃiei sale financiare,
astfel încât să permită Băncii NaŃionale a României să determine dacă
banca s-a conformat prevederilor prezentei legi;
f) reglementările proprii referitoare la desfăşurarea activităŃii, pre-
cum şi toate amendamentele acestora.
Aceste documente amintite se transmit la Banca NaŃională a
României, iar documentele reprezentând evidenŃierea zilnică a înregistră-
rilor pentru fiecare client al băncii, caracteristicile tranzacŃiilor sale cu
acel client ori în contul acestuia şi soldul datorat clientului său de către
acesta se păstrează la sediul principal al băncii sau la sediile secundare.
Pentru evidenŃa zilnică a înregistrărilor pentru fiecare client, banca
poate utiliza atât documente justificative, cât şi documente folosite de
contabilitatea bancară.
Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente:
− denumirea documentului;
− denumirea şi sediul unităŃii patrimoniale care întocmeşte docu-
mentul;
− numărul şi data întocmirii documentului;
− menŃionarea părŃilor care participă la efectuarea operaŃiunii patri-
moniale;
− conŃinutul operaŃiunii patrimoniale;
− datele cantitative şi valorice aferente operaŃiunii efectuate;
− numele şi prenumele, precum şi semnătura persoanelor care le-au
întocmit, vizat şi aprobat;
− alte elemente menite să asigure consemnarea completă a opera-
Ńiunii înregistrate.
Documentele folosite de contabilitatea bancară se încadrează în una
din următoarele categorii:
− documente primare: acestea se completează de regulă, pentru o
singură operaŃiune, în momentul desfăşurării procesului sau fenomenului
19
economic. În această categorie se încadrează cecurile, ordinele de înca-
sare sau de plată;
− documente de sinteză: acestea cumulează mai multe informaŃii,
într-o formă coerentă din punct de vedere contabil, reflectând un fenomen
mai complex sau o activitate economică. Sunt realizate pe baza celorlalte
documente justificative. În această categorie se încadrează jurnalele con-
tabile, balanŃa de verificare, bilanŃul;
− documente centralizatoare: cumulează, de regulă, mai multe in-
formaŃii privind acelaşi fenomen sau proces economic. Se întocmeşte pe
baza unei serii de documente de acelaşi tip. Aici se întâlnesc, de exemplu,
borderourile de cecuri de decontare;
− documente statistice: sunt folosite în evidenŃele statistice şi apar
sub forma unor liste sau situaŃii. De exemplu, situaŃia creditelor acordate
de bancă.
Băncile trebuie să Ńină permanent evidenŃa contabilă, în concor-
danŃă cu prevederile Legii contabilităŃii şi alte reglementări specifice date
în aplicarea acesteia, şi să întocmească situaŃii financiare adecvate, pentru
a reflecta în mod corespunzător operaŃiunile şi condiŃia lor financiară.
EvidenŃa contabilă şi situaŃiile financiare ale unei bănci trebuie să reflecte,
de asemenea, operaŃiunile şi situaŃia financiară a filialelor, sucursalelor şi
a celorlalte sedii secundare pe bază individuală şi, după caz, pe bază
consolidată.
Dintre documentele sintetice, Legea contabilităŃii obligă societăŃile
bancare la întocmirea următoarelor registre:
− Registrul-jurnal;
− Registrul-inventar;
− Registrul Cartea-Mare.
Aceste registre pot fi prezentate sub formă de registru sau sub for-
mă de registru generat de programe informatice, unde procedurile de pre-
lucrare automată a datelor trebuie să fie astfel organizate încât să permită
controlul respectării reglementărilor în vigoare şi să se poată reconstitui
elementele şi conŃinutul conturilor, listelor şi informaŃiilor controlate.
1) Registrul-jurnal este un document obligatoriu, care trebuie Ńinut
la centrala băncii şi la fiecare subunitate cu contabilitate proprie. El înre-
gistrează, în ordine cronologică, operaŃiunile patrimoniale, Ńinând cont de
data de intrare sau de întocmirea documentelor. Registrul-jurnal este Ńinut
sub forma unui registru general şi a unor registre auxiliare. Datele menŃio-
nate în aceste jurnale fac referire la felul, numărul şi data documentului
justificativ, explicaŃiile şi conturile debitoare şi creditoare corespunză-
toare operaŃiunilor efectuate.
20
2) Registrul-inventar înregistrează toate elementele patrimoniale de
activ şi de pasiv, grupate în funcŃie de natura lor, conform posturilor din
bilanŃ. Înregistrarea acestor elemente se face pe baza unor liste de inven-
tariere, întocmite în conformitate cu normele legale. Registrul-inventar se
Ńine centralizat şi la nivelul fiecărei subunităŃi bancare.
3) Registrul Cartea-Mare este un document contabil obligatoriu,
întocmit de centrala băncii şi de toate subunităŃile cu contabilitate proprie,
în care se înscriu lunar, pentru fiecare cont, înregistrările efectuate în
Registrul-jurnal auxiliar „RecapitulaŃia pe conturi a jurnalelor operaŃiu-
nilor zilei”, stabilindu-se situaŃia fiecărui cont: sold iniŃial, rulaje debi-
toare, rulaje creditoare şi sold final. Datele înscrise în Registrul Cartea-Mare
sunt preluate la întocmirea balanŃei de verificare.
Conform Legii contabilităŃii, şi societăŃile bancare trebuie să întoc-
mească lunar balanŃa de verificare, care permite verificarea înregistrărilor
contabile corecte în contabilitate a operaŃiunilor patrimoniale şi stă la baza
întocmirii bilanŃului contabil.
BalanŃa de verificare se întocmeşte atât pentru conturile sintetice,
cât şi pentru cele analitice, permiŃând verificarea concordanŃei dintre ele.
De asemenea, ea cuprinde conturile bilanŃiere, iar separat pe cele în afara
bilanŃului.
Contul de profit şi pierdere sau contul de rezultate este un docu-
ment de sinteză care realizează o analiză în dinamică a veniturilor şi chel-
tuielilor, şi evidenŃiază rezultatul contabil al activităŃii desfăşurate. El
permite, de asemenea, să se calculeze o serie de indicatori care să prezinte
performanŃele acestei activităŃi. Elementele componente ale acestui docu-
ment sunt grupate în funcŃie de natura lor, astfel:
I. Venituri:
1. Venituri din activitatea de exploatare bancară;
2. Venituri diverse din exploatare;
3. Venituri din provizioane şi recuperări de creanŃe amortizate;
4. Venituri excepŃionale;
5. Venituri din reluarea rezervei pentru riscul de credit.
II. Cheltuieli:
1. Cheltuieli de exploatare bancară;
2. Cheltuieli de personal;
3. Impozite şi taxe;
4. Cheltuieli cu materialele, lucrările şi serviciile executate de
terŃi;
5. Cheltuieli diverse de exploatare;
21
6. Cheltuieli cu amortizările privind imobolizările necorporale şi
corporale;
7. Cheltuieli excepŃionale.
III. Rezultatul curent: I (1+2+3+5) – II (1+2+3+4+5+6)
IV. Rezultatul excepŃional: I.4 – II.7
V. Rezultatul exerciŃiului: III + IV
VI. Rezerve şi fonduri de risc
VII. Profit impozabil: V – VI
VIII. Impozit pe profit
IX. Profit net: VII – VIII
24
Conturile în afara bilanŃului (extrabilanŃier) ca şi componentă a
bilanŃului, sunt grupate într-un tablou pe verticală în „Angajamente date”
(cuprinzând soldurile debitoare ale conturilor în afara bilanŃului, asimilate
conturilor de activ) şi „Angajamente primite” (cuprinzând soldurile credi-
toare ale conturilor în afara bilanŃului, asimilate conturilor de pasiv).
Nu toate conturile în afara bilanŃului se regăsesc în acest tablou şi
„Total Angajamente date” nu sunt şi nu trebuie să fie egale cu „Total
Angajamente primite” (egalitatea este întâmplătoare).
Angajamentele date, cuprinde următoarele poziŃii:
1) Angajamente de finanŃare:
– în favoarea băncilor;
– în favoarea clientelei.
2) Angajamente de garanŃie:
– în favoarea băncilor;
– în favoarea clientelei.
3) Angajamente privind titlurile.
Angajamentele primite, cuprinde următoarele poziŃii:
1) Angajamente de finanŃare:
– de la alte bănci;
– de la clientela financiară şi administraŃia publică.
2) Angajamente de garanŃie:
– de la alte bănci;
– de la clientelă.
3) Angajamente privind titlurile.
Băncile sunt obligate să prezinte Băncii NaŃionale a României si-
tuaŃiile lor financiare, constând în elemente ale bilanŃului contabil, pre-
cum şi alte date cerute de Banca NaŃională a României. BilanŃul contabil
al băncilor nu va fi acceptat, ca având valabilitate legală, de către autori-
tăŃile în drept fără să fie verificat şi semnat de cenzorii băncii.
În scopul auditării situaŃiilor financiare, fiecare bancă va încheia
contracte cu auditorii financiari, persoane juridice autorizate de Camera
Auditorilor din România.
Auditorul financiar:
− va întocmi un raport anual împreună cu opinia sa, din care să
rezulte dacă situaŃiile financiare prezintă o imagine fidelă a poziŃiei finan-
ciare, a performanŃelor financiare, a fluxurilor de trezorerie ale băncii şi a
celorlalte informaŃii referitoare la activitatea desfăşurată;
− va analiza practicile şi procedurile controlului şi auditului intern
şi, dacă consideră că acestea nu sunt corespunzătoare, va face recoman-
dări băncii pentru remedierea lor;
25
− va furniza, la solicitarea Băncii NaŃionale a României, orice deta-
lii, clarificări, explicaŃii referitoare la datele cuprinse în situaŃiile finan-
ciare ale băncii.
Fiecare bancă publică bilanŃul contabil, după aprobarea lui de către
Adunarea Generală a AcŃionarilor, împreună cu opinia auditorului inde-
pendent asupra acestuia, în favoarea şi la termenele stabilite de Banca
NaŃională a României şi de Ministerul FinanŃelor. Astfel, câte un
exemplar al raportului anual se depune de către bănci, persoane juridice
române, de către sucursalele din România ale băncilor străine, de către
casele/băncile pentru economisire şi creditare în sistem colectiv pentru
domeniul locativ, precum şi de către instituŃiile emitente de monedă
electronică la unităŃile teritoriale ale Ministerului FinanŃelor Publice,
precum şi la direcŃia supraveghere din cadrul Băncii NaŃionale a
României, în termen de 120 zile de la încheierea exerciŃiului financiar. De
asemenea, tot atunci trebuie depusă şi balanŃa de verificare de la
31 decembrie anul respectiv.
26
2. CAPITALUL BANCAR – ROLUL
ŞI IMPORTANłA ACESTUIA
Conturile sintetice de gradul I, II, III din clasa 5, prin care se evi-
denŃiază capitalurile proprii şi asimilate sunt definite ca expresia bănească
a obligaŃiilor băncii faŃă de persoanele fizice şi juridice care au participat
la constituirea sa.
Capitalul bancar include capitalul social vărsat, prime legate de ca-
pital, profitul nerepartizat din anii următori şi report pentru exerciŃiul cu-
rent, rezultatul net al exerciŃiului curent, rezerve, diferenŃe din reevaluare,
subvenŃii, provizioane reglementate pentru riscuri şi cheltuieli şi împru-
muturi pe termen lung, reprezentând datorii subordonate.
29
• conversia unor obligaŃiuni în capitalul social (transferabile în
acŃiuni):
3251 = 5012
„ObligaŃiuni” „Capital social vărsat”
Capitalul social poate fi diminuat prin acoperirea pierderilor din
anii precedenŃi:
5012 = %
„Capital social vărsat” 581
„Rezultatul reportat”
591
„Profit sau pierdere”
34
În practică, gestiunea provizioanelor vizează protecŃia împotriva
riscurilor. Uneori se urmăreşte şi majorarea provizioanelor, în scopul re-
ducerii impozitului pe profit. În realitate, avem de-a face doar cu o amâ-
nare la plată a impozitului, până la expirarea perioadei de provizionare.
Provizioanele reglementate sunt conturi de pasiv care se creditează
la constituirea sau majorarea provizionului, în corespondenŃă cu debitul
unui cont de cheltuieli şi se creditează la anularea sau diminuarea
provizionului, în corespondenŃă cu creditul unui cont de venituri.
Exemplu:
a) la sfârşitul anului, societatea bancară „X” evidenŃiază constitui-
rea următoarelor provizioane pentru riscuri şi cheltuieli:
− riscuri angajate prin semnătură…………20.000 lei;
− facilităŃi acordate personalului………….40.000 lei;
− riscuri de Ńară…………………………...38.000 lei;
− alte provizioane………………………..…5.000 lei.
1)
6651 = 551 20.000 lei
„Cheltuieli cu provizioane „Provizioane pentru riscuri
pentru riscuri de executa- de executare a angajamen-
re a angajamentelor prin telor prin semnătură”
semnătură”
2)
6652 = 552 40.000 lei
„Cheltuieli cu provizioane „Provizioane pentru
pentru facilităŃi acordate facilităŃi acordate
personalului” personalului”
3)
6653 = 553 38.000 lei
„Cheltuieli cu provizioane „Provizioane
pentru risc de Ńară” pentru risc de Ńară”
4)
6657 = 559 5.000 lei
„Cheltuieli cu provizioane „Provizioane pentru alte
pentru alte riscuri şi riscuri şi cheltuieli”
cheltuieli”
b) în exerciŃiul următor, creditele avantajoase acordate personalului,
în sumă de 15.000 lei, nu au putut fi recuperate:
35
• înregistrarea riscului:
667 = 382 15.000 lei
„Pierderi din creanŃe „CreanŃe îndoielnice”
nerecuperabile acoperite
cu provizioane”
• anularea provizionului:
552 = 7652 40.000 lei
„Provizioane pentru „Venituri din provizioane
facilităŃi acordate pentru facilităŃi acordate
personalului” personalului”
c) datorită instituirii embargoului asupra Ńării debitoare, creditele
nerecuperate se ridică la suma de 45.000 lei. Celelalte provizioane se
anulează, întrucât nu a apărut riscul pentru care s-a constituit:
• înregistrarea riscului:
667 = 3722 45.000 lei
„Pierderi din creanŃe „Contravaloarea poziŃiei de
nerecuperabile acoperite schimb”
cu provizioane”
• diminuarea provizionului:
553 = 7653 8.000 lei
„Provizioane pentru risc „Venituri din provizioane
de Ńară” pentru risc de Ńară”
• se anulează celelalte provizioane pentru care nu a apărut riscul de
constituire:
551 = 7651 20.000 lei
„Provizioane pentru „Venituri din provizioane
riscuri de executare a pentru riscuri de executare
angajamentelor prin a angajamentelor prin
semnătură” semnătură”
şi
559 7657 5.000 lei
„Alte provizioane” „Venituri din provizioane
pentru riscuri şi cheltuieli”
36
3. VALORILE IMOBILIZATE DESTINATE
SĂ DESERVEASCĂ ACTIVITATEA
INSTITUłIILOR BANCARE
39
% = 407
412 „CreanŃe ataşate”
„Titluri de participare”
411
„PărŃi în societăŃile
comerciale legate”
c) se evidenŃiază dobânzi aferente creditelor subordonate trecute la
creanŃe restante sau îndoielnice:
% = 407
4812 „CreanŃe ataşate”
„Dobânzi restante”
4822
„Dobânzi îndoielnice”
42
Titlurile activităŃii de portofoliu reprezintă acŃiuni şi alte titluri cu
venit variabil deŃinute de o bancă pe o perioadă îndelungată în vederea
realizării unor venituri satisfăcătoare, fără drept de intervenŃie în gestiu-
nea societăŃii ale cărei titluri le deŃine.
EvidenŃa contabilă a acestor titluri se realizează cu ajutorul contului
413 „Titluri ale activităŃii de portofoliu”, care este un cont de activ.
ConŃinutul economic al acestui cont este asemănător cu cel al contului
412 „Titluri de participare”.
Contul 415 „Titluri date cu împrumut” evidenŃiază creanŃele, repre-
zentând imobilizări financiare (părŃi în cadrul societăŃilor legate, titluri de
participare şi titluri ale activităŃii de portofoliu) date cu împrumut.
Unitatea bancară care dă titluri cu împrumut, diminuează la activ
părŃile în cadrul societăŃilor comerciale legate, titlurile de participare şi
titlurile activităŃii de portofoliu, din conturile 411, 412 şi 413, iar creanŃele
reprezentând aceste titluri date cu împrumut sunt înregistrate în contul
415 „Titluri date cu împrumut”.
Pentru a se evidenŃia creanŃele din dobânzi aferente părŃilor în
cadrul societăŃilor legate, titlurilor de participare şi titlurilor activităŃii de
portofoliu se utilizează contul 417 „CreanŃe ataşate”. Dividendele aferen-
te acestor titluri nu se înregistrează în contul 417 „CreanŃe ataşate”, ci se
înregistrează la încasare în contul 7053 „Dividende şi venituri asimilate”,
în contrapartida conturilor de trezorerie sau, după caz, ale clientelei.
Exemplu:
a) se evidenŃiază creanŃele din dobânzi aferente imobilizărilor finan-
ciare date cu împrumut:
417 = 7053
„CreanŃe ataşate” „Dividende şi venituri
asimilate”
b) se evidenŃiază dobânzile încasate:
111 = 417
„Cont curent la BNR” „CreanŃe ataşate”
sau
2511
„Conturi curente”
47
Imobilizările în curs corporale reprezintă investiŃiile neterminate
efectuate în regie proprie sau în antrepriză, care se evaluează la costul de
producŃie, respectiv la costul de achiziŃie, reprezentând preŃul de deviz al
investiŃiei.
EvidenŃa imobilizărilor în curs corporale se Ńine cu ajutorul contului
432 „Imobilizări corporale în curs”, care se debitează ca valoarea imobi-
lizărilor corporale în curs facturată de terŃi sau a celor realizate în regie
proprie, precum şi avansurile acordate furnizorilor de imobilizări. Se cre-
ditează cu valoarea mijloacelor fixe recepŃionate sau a amenajărilor de
terenuri recepŃionate. Soldul debitor reprezintă imobilizările corporale în
curs.
Exemplu:
a) se evidenŃiază valoarea terenurilor achiziŃionate de la terŃi (inclu-
siv TVA):
% = 3566
44211 „AlŃi creditori diverşi”
„Terenuri”
35326
„TVA deductibilă”
b) se evidenŃiază aportul în natură sub forma terenurilor aduse de
acŃionari pentru majorarea capitalului social:
44211 = 508
„Terenuri” „AcŃionari sau asociaŃi”
c) se evidenŃiază valoarea amenajărilor de terenuri recepŃionate:
44212 = 432
„Amenajări de terenuri” „Imobilizări corporale
în curs”
d) se evidenŃiază valoarea mijloacelor fixe realizate din producŃie
proprie:
4422 = %
„Mijloace fixe” 7494
„Venituri din producŃia de
imobilizări”
35327
„TVA colectată”
f) se evidenŃiază scoaterea din funcŃiune a mijloacelor fixe
neamortizate integral:
48
% = 4422
4612 „Mijloace fixe”
„Amortizarea
imobilizărilor corporale”
6461
„Pierderi din cesiunea
imobilizărilor necorporale
şi corporale”
50
cu opŃiunea de cumpărare la scadenŃă, la un preŃ convenit prin contractul
încheiat iniŃial între părŃi.
EvidenŃa operaŃiilor de leasing se realizează cu ajutorul contului
sintetic de gradul I, 471 „OperaŃiuni de leasing şi asimilate”, care se dez-
voltă pe conturi sintetice de gradul II, după felul bunurilor care fac obiec-
tul contractului de leasing.
EvidenŃa principalelor operaŃiuni de leasing şi asimilate la locatar
presupune:
• înregistrarea în activ, în conturile de leasing a imobilizărilor asu-
pra cărora banca este proprietară;
• înregistrarea amortizării în conturile de cheltuieli efective;
• chiriile se vor înregistra în contabilitate, prorata temporis, astfel:
a) chiriile calculate şi neîncasate se înregistrează în contul
4717 „CreanŃe ataşate”, prin creditul contului de venituri corespunzător;
b) încasarea chiriilor la scadenŃă conduce la stingerea creanŃei
prin debitul conturilor clientului;
c) chiriile încasate în avans sunt înregistrate în creditul contului
376 „Venituri înregistrate în avans”, care se eşalonează lunar prin contra-
partida contului de venituri corespunzător;
• la expirarea contractului pot apare trei situaŃii:
a) locatarul îşi exercită opŃiunea de cumpărare, iar locatarul
înregistrează pierderile sau câştigurile din cesiune în conturile de venituri
sau cheltuieli corespunzătoare;
b) locatarul nu îşi exercită opŃiunea de cumpărare şi imobilizarea
nu mai poate face obiectul unui nou contract de leasing, caz în care imo-
bilizarea este transferată la valoarea netă în contul de imobilizări în afara
activităŃii de exploatare;
c) locatarul nu îşi exercită opŃiunea de cumpărare, dar bunul
poate face obiectul unui nou contract de leasing, caz în care locatarul
transferă imobilizarea la valoarea sa netă în contul de imobilizări neînchi-
riate din leasing reziliat (contul 473). Cu ocazia unei noi operaŃiuni de
leasing cu opŃiune de cumpărare, bunul este redus la valoarea din noul
contract, în contul 471 „OperaŃiuni de leasing şi asimilate”.
EvidenŃa principalelor operaŃiuni de leasing şi asimilate la locatar
presupune:
– înregistrarea imobilizărilor care fac obiectul contractului de lea-
sing în conturi în afara bilanŃului;
– înregistrarea chiriilor calculate şi datorate în conturile de cheltuieli;
– la expirarea contractului, în cazul exercitării opŃiunii de cumpă-
rare, bunurile respective se înregistrează în conturile de imobilizări; în
51
cazul neexecutării opŃiunii de cumpărare, restituirea imobilizărilor se înre-
gistrează, la ieşirea în conturile corespunzătoare în afara bilanŃului.
EvidenŃa operaŃiunilor de leasing, privind imobilizările în curs, se
face în conturi distincte, evidenŃiindu-se avansurile acordate furnizorilor
pentru bunurile ce urmează a fi achiziŃionate (contul 4721 „Leasing mobi-
liar” şi contul 4723 „Leasing cu active necorporale”), şi valoarea bunuri-
lor în curs de constituire sau a bunurilor deja livrate locatarilor, dar care
nu au intrat în funcŃiune (contul 4722 „Leasing imobiliar”).
Aceste conturi se debitează cu valoarea imobilizărilor în curs, care
fac obiectul unui contract de leasing şi se creditează cu recepŃionarea imo-
bilizărilor privind operaŃiunile de leasing prin debitul contului 471 „Ope-
raŃiuni de leasing şi asimilate”.
LocaŃia simplă reprezintă o convenŃie prin care locatarul (în calitate
de proprietar) cedează locatarului, pentru o perioadă determinată, dreptul
de utilizare a unui bun, contra unei chirii, fără opŃiunea de cumpărare.
EvidenŃa operaŃiunilor de locaŃie simplă se realizează cu ajutorul
contului sintetic de gradul I, 474 „Bunuri date în locaŃie simplă”, care se
dezvoltă pe mai multe conturi sintetice de gradul II, acestea fiind conturi
de activ.
Pentru bunurile care fac obiectul unui contract de leasing sau al
unui contract de locaŃie simplă, locatarul calculează şi înregistrează amor-
tizarea aferentă acestora, prin includerea acestora pe cheltuieli.
EvidenŃa amortizării acestor bunuri se realizează cu ajutorul con-
tului sintetic de gradul I, 476 „Amortizări”, care se dezvoltă pe mai multe
conturi sintetice de gradul II – conturi de pasiv, se creditează cu amorti-
zarea bunurilor care fac obiectul unui contract de leasing sau a bunurilor
date în locaŃie simplă prin debitul contului 60411 „Cheltuieli cu amorti-
zarea” (pentru leasing), al contului 60421 „Cheltuieli cu amortizarea”
(pentru locaŃie simplă) şi se debitează cu valoarea amortizată a bunurilor
privind operaŃiunile de leasing sau operaŃiunile de locaŃie simplă (prin
creditul conturilor 471 sau 474 „Bunuri date în locaŃie simplă”.
52
Provizioanele pentru valori imobilizate sunt evidenŃiate cu ajutorul
conturilor din grupa 49 „Provizioane pentru valori imobilizate” şi se
constituie pe seama cheltuielilor, de regulă, la finele exerciŃiului, cu
ocazia inventarierii sau la alte perioade.
Pentru evidenŃierea în contabilitate a provizioanelor pentru depre-
cierea imobilizărilor se folosesc conturi sintetice de gradul I, care au func-
Ńia contabilă de pasiv, se creditează cu constituirea provizioanelor, con-
comitent cu creşterea cheltuielilor corespunzătoare şi se debitează la
finele exerciŃiului când se reduc sau se anulează provizioanele rămase
fără obiect, care duc la creşterea veniturilor. Soldul creditor al conturilor
de provizioane se scade din soldul debitor al imobilizărilor şi se obŃine
valoarea netă contabilă a acestora, care se înscrie în bilanŃul contabil.
La finele exerciŃiului, la ieşirea din patrimoniu a valorilor imobi-
lizate sau la alte perioade, provizioanele constituite anterior se analizează
şi se regularizează, procedându-se astfel:
– în situaŃia în care deprecierea valorilor imobilizate este superioară
provizionului constituit, se constituie un provizion suplimentar;
– în cazul în care deprecierea constatată este inferioară provizio-
nului constituit, diferenŃa se deduce din provizionul constituit şi se înre-
gistrează la venituri;
– cu ocazia anulării unui provizion, la ieşirea din patrimoniu a valo-
rilor imobilizate, provizioanele constituite se înregistrează la venituri.
Exemplu:
a) se constituie provizioane pentru deprecierea imobilizărilor:
6642 = 492
„Cheltuieli cu provizioane „Provizioane pentru
pentru deprecierea deprecierea imobilizărilor”
imobilizărilor”
b) se evidenŃiază anulări sau diminuări de provizioane pentru depre-
ierea imobilizărilor:
492 = 7642
„Provizioane pentru „Venituri din provizioane
deprecierea pentru deprecierea
imobilizărilor” imobilizărilor”
53
4. ACTIVELE OPERAłIONALE
55
d) case pentru operaŃiuni cu metale preŃioase, pietre preŃioase şi
valori – în principal operaŃiuni legate de expertizarea şi depozitarea
acestora;
e) case de schimb valutar amplasate în afara băncii – cumpără şi
vând, în contrapartidă cu lei româneşti, valute cotate de BNR în relaŃie cu
persoane fizice rezidente sau nerezidente.
Principalele operaŃiuni cu numerar sunt:
a) Primirea (intrarea) numerarului din contul curent de la BNR
(plăŃile ce urmează a fi făcute cu numerar impun o alimentare a casieriei);
se plăteşte un comision la BNR:
% = 111
101 „Cont curent la BNR”
„Casa”
6019
„Comision”
b) Pentru primirea (intrarea) numerarului de la alte bănci comer-
ciale, în special pentru valută, dar şi pentru lei (când nu există momentan
disponibil în contul curent la BNR sau în afara programului la casieria
BNR), se plăteşte comision.
În general, există un decalaj în timp (cel puŃin o zi) între momentul
când se primesc banii în numerar şi momentul când aceştia se restituie
prin intermediul contului curent, impunându-se astfel folosirea unui cont
intermediar de pasiv, şi anume, 162 „Alte sume datorate”.
Primirea numerarului:
% = 162
101 „Alte sume datorate”
„Casa”
6019
„Comision”
Restituirea prin contul curent (după o zi sau mai multe zile):
162 = 111
„Alte sume datorate” „Cont curent la BNR, în lei”
sau
121/122
„Nostro/Loro, pentru valută”
După restituirea prin contul curent (de corespondenŃă), efectuată în
aceeaşi zi, se realizează următoarea înregistrare:
56
% = 111
101 „Cont curent la BNR, în lei”
„Casa” 121/122
6019 sau
„Comision” „Nostro/Loro, pentru valută”
c) Primirea (intrarea) numerarului de la clienŃii băncii (alimentarea
contului curent sau constituirea de depozite):
101 = 2511
„Casa” „Conturi curente”
sau
101 253
„Casa” „Conturi de depozit”
57
2511 = 101
„Conturi curente” „Casa”
sau
253 101
„Conturi de depozite” „Casa”
Ieşirea (eliberarea) de numerar mai poate avea loc pentru minusuri
de casă, schimb valutar, acordarea de credite (mai ales, persoane fizice).
59
a) plasarea:
1311 = 111 5.000 lei
„Depozite la vedere „Cont curent la BNR”
la bănci”
şi:
1311 = 121 30 USD
„Depozite la vedere „Nosto/USD”
la bănci”
b) scadenŃa:
• pentru lei:
111 = % 5.005 lei
„Cont curent la BNR” 1311 5.000 lei
„Depozite la vedere
la bănci”
70131 5 lei
„Venituri din dobânzi”
• pentru USD:
Venitul din dobândă trebuie înregistrat în lei la cursul de schimb
valabil (în general, cursul de schimb comunicat de BNR) în ziua scaden-
Ńei (presupunem că 1 USD = 32 lei). În acest sens se utilizează două
conturi „speciale”, şi anume:
3721 „PoziŃie de schimb”;
3722 „Contravaloarea poziŃiei de schimb”.
Pentru depozitul restituit:
121 = 1311 30 USD
„Nostro/USD” „Depozite la vedere
la bănci”
pentru dobândă:
121 = 3721 0,3 USD
„Nostro/USD” „PoziŃie de schimb”
şi
3722 = 70131 9,6 lei
„Contravaloarea poziŃiei „Venituri din dobândă”
de schimb”
3) Depozitele la termen se referă la depozitele în lei sau valută
constituite la alte bănci, ale căror durată iniŃială de constituire este mai mare
de o zi lucrătoare. Ele pot fi simple depozite la termen sau pot avea şi un alt
scop (obŃinerea unor garanŃii) şi atunci se constituie depozite colaterale.
Depozitele la termen reprezintă o sumă depusă de titular şi blocată
la dispoziŃia băncii până la scadenŃă stabilită prin contract, în momentul
60
constituirii depozitului. Acest depozit la termen este remunerat la un nivel
mai ridicat, care să compenseze imobilizarea fondurilor depuse. Nivelul
dobânzii se stabileşte între deponent şi bancher, în funcŃie de puterea de
negociere a fiecăruia şi Ńinând cont de mărimea sumei depuse şi de sca-
denŃă. De regulă, nivelul ratei dobânzii este apropiat de cel al ratei dobân-
zii pe piaŃa monetară, pentru o perioadă asemănătoare.
Depozitele la termen îi oferă băncii posibilitatea de a dispune liber
de suma depusă până la scadenŃă, când va trebui să ramburseze această
sumă, majorată cu dobânda. Retragerea excepŃională a sumei înainte de
scadenŃă se sancŃionează printr-o pierdere de dobândă.
63
a) acordarea creditului:
2021 = 2511 4.000 lei
„Credite de trezorerie” „Conturi curente”
b) înregistrarea dobânzii:
2027 = 70213 200 lei
„CreanŃe ataşate” „Dobânzi la credite
de trezorerie”
c) rambursarea creditului:
2511 = 2021 4.000 lei
„Conturi curente” „Credite de trezorerie”
d) plata dobânzii:
2511 = 2027 200 lei
„Conturi curente” „CreanŃe ataşate”
Creditele mobilizate se referă la sumele acordate clienŃilor ca şi cre-
dit în baza unor garanŃii mai speciale, cum ar fi: obligaŃiunile, certificatele
de depozit, cambii etc.
1) Credite acordate clienŃilor, pe baza unor convenŃii speciale, ce au
ca garanŃie valori mobilizate (obligaŃiuni) sau titluri (bonuri de tezaur,
certificate de depozit). Aceste garanŃii pot fi în lei sau valută. Contabili-
zarea acestora se face prin contul 241 „Valori primite în pensiune”, iar
veniturile se înregistrează prin conturile 7023 „Dobânzi de la valorile
primite în pensiune”.
Exemplu: se acordă un credit în valută pentru plata unui furnizor
(100 USD), pentru 6 luni, la o rată a dobânzii de 12%/an, pe baza unei
convenŃii exprese, având drept garanŃie obligaŃiuni în valoare de
10.000 lei:
a) acordarea (se observă că garanŃia este în lei şi creditul în valută):
241 = 3722 10.000 lei
„Valori primite în „Contravaloarea poziŃiei de
pensiune/lei” schimb”
şi
3721 121/122 100 USD
„PoziŃie de schimb/USD” „Nostro/Loro”
b) scadenŃa (cursul de schimb pentru înregistrarea în echivalent lei a
dobânzii încasate, este de 33 lei/USD). Dobânda este de 6 USD (clientul
plăteşte din sumele încasate în contul curent 2511):
64
3722 = % 10.198 mil. lei
„Contravaloarea poziŃiei 241 10.000 mil. lei
de schimb” „Valori primite
în pensiune”
7023 198 lei
„Dobânzi”
şi
2511 = 3721 106 USD
„Conturi curente/USD” „PoziŃie de schimb/USD”
2) CreanŃe comerciale (scont, factoring): în schimbul unui efect de
comerŃ (cambie, bilet la ordin), clientul primeşte contravaloarea acestuia,
mai puŃin taxa de scont şi comisioanele aferente. Similar, în cazul facto-
ringului, banca poate pune la dispoziŃia clientului o sumă mai mică decât
valoarea facturilor ce urmează a fi încasate (prin intermediul băncii).
Creditele pentru clientela financiară se referă la creditele acordate
unor clienŃi, cum ar fi: societăŃi de leasing, societăŃi de factoring, societăŃi
de plasament, de investiŃii şi de portofoliu. Ele pot fi: la vedere (acordate
pentru o zi), contabilizate prin contul 2311 sau la termen (acordate pentru
o perioadă mai mare de o zi), contabilizate prin contul 2312.
66
Problema contabilizării operaŃiilor cu titluri, în general, este foarte
complicată. Cheltuielile de achiziŃie, dobânzile calculate pentru perioada
scurtă (la obligaŃiuni) se contabilizează la un loc cu preŃul de cumpărare a
titlului, iar dacă momentul încheierii tranzacŃiei nu coincide cu momentul
achiziŃiei, se face şi o înregistrare în conturile din afara bilanŃului. Conta-
bilizarea titlurilor se face cu ajutorul contului 302 „Titluri de tranzacŃie”,
care se dezvoltă pe trei conturi: contul 3021 „Titluri de tranzacŃie”, contul
3025 „Titluri date cu împrumut” şi contul 3026 „Titluri luate cu împru-
mut”. Contul 3021 „Titluri de tranzacŃie” este un cont de activ, ca şi cele-
lalte conturi din această clasă, şi funcŃionează astfel: se debitează la achi-
ziŃionarea titlurilor şi se creditează la vânzarea acestora.
Titlurile de tranzacŃie pot fi convertite în titluri de plasament sau de
investiŃii.
Principalele operaŃiuni cu titluri de tranzacŃie sunt:
a) AchiziŃia de titluri de tranzacŃie:
3021 = %
„Titluri de tranzacŃie” 111
„Cont curent la BNR”
sau
121/122
„Nostro/Loro”
sau
333
Conturile societăŃilor
de bursă
b) Reclasarea titlurilor de tranzacŃie în titluri de plasament sau de
investiŃii:
3031 = 3021
„Titluri de plasament” „Titluri de tranzacŃie”
sau
3041
„Titluri de investiŃii”
c) Vânzarea de titluri de tranzacŃii (în profit):
111 = % preŃ de vânzare
„Cont curent la BNR” 3021
sau „Titluri de tranzacŃie”
121/122 7032 profit
„Nostro/Loro” „Venituri din titluri”
sau
333
„Conturile societăŃilor
de bursă”
67
Titlurile de plasament sunt titluri cu venit fix sau variabil, achizi-
Ńionate în vederea deŃinerii lor o perioadă mai mare de şase luni, fără ca
această deŃinere să fie obligatorie până la scadenŃă.
În categoria titlurilor de plasament pot fi clasate, de asemenea, ur-
mătoarele titluri:
− titluri cu durata de deŃinere mai mică de şase luni, dar care nu
întrunesc condiŃiile de piaŃă pentru a fi clasate ca titluri de tranzacŃie;
− titluri de tranzacŃie pentru care intenŃia iniŃială a băncii de a deŃi-
ne titlurile pe o perioadă de cel mult şase luni s-a schimbat pentru o peri-
oadă mai mare;
− titluri achiziŃionate cu intenŃia de a le deŃine până la scadenŃă, dar
pentru care banca nu dispune de mijloace de acoperire sau de finanŃare
necesare titlurilor de investiŃii.
Evaluarea titlurilor de plasament se face la cumpărare la preŃul de
achiziŃie, fără cheltuieli de achiziŃie sau dobânzi scurse, în cazul titlurilor
cu venit fix. În cazul în care titlurile provin prin transfer din categoria
titlurilor de tranzacŃie, vor fi înregistrate la preŃul pieŃei din ziua transfe-
rului. Periodic, are loc o reevaluare a titlurilor la cursul pieŃei. Dacă apar
diferenŃe, acestea vor fi înregistrate diferit:
− diferenŃele favorabile nu se înregistrează şi nici nu se folosesc la
compensarea diferenŃelor nefavorabile înregistrate de alte titluri;
− diferenŃele nefavorabile fac obiectul constituirii unor provizioane
pentru depreciere.
Vânzarea titlurilor de plasament se înregistrează la preŃul de cesiune
negociat. Eventualele diferenŃe favorabile sau nefavorabile sunt preluate
pe venituri sau cheltuieli.
Contabilizarea titlurilor de plasament se face cu ajutorul contului
303 „Titluri de plasament”, care se dezvoltă pe trei conturi: contul
3031 „Titluri de plasament”, contul 3035 „Titluri date cu împrumut” şi
contul 3036 „Vărsăminte de efectuat privind titlurile de plasament”. Con-
tul 3031 „Titluri de plasament” este un cont de activ, ca şi celelalte con-
turi din această clasă, şi funcŃionează astfel: se debitează la achiziŃio-
narea titlurilor sau la reclasarea lor ca titluri de plasament şi se creditează
la vânzarea acestora sau la transferul lor către alte categorii de titluri.
Dobânzile de încasat se înregistrează în contul 3037 „CreanŃe ata-
şate” şi cheltuielile apărute la achiziŃionarea titlurilor de plasament se
înregistrează în contul 60331 „Cheltuieli de achiziŃie”, iar pentru cheltu-
ielile ocazionate de vânzarea titlurilor de plasament se folosesc conturile:
6037 „Cheltuieli diverse din operaŃii cu titluri” sau 6039 „Comisioane”.
68
DiferenŃele de curs, înregistrate la vânzare, sunt preluate pe conturi de
venituri sau cheltuieli.
Principalele operaŃiuni cu titluri de plasament sunt:
a) achiziŃia de titluri de tranzacŃie:
% = %
30313 111
„AcŃiuni şi alte titluri cu „Cont curent la BNR”
venit variabil”
şi sau
60331 121/122
„Cheltuieli de achiziŃie” „Nostro/Loro”
sau sau
30312 333
„ObligaŃiuni şi alte „Conturile societăŃilor
titluri cu venit fix” de bursă”
şi
3037
„CreanŃe ataşate”
şi
60331
„Cheltuieli de achiziŃie”
b) titluri de plasament date cu împrumut:
3035 = 3031
„Titluri date „Titluri de plasament”
cu împrumut”
c) titluri de plasament luate cu împrumut:
3026 = 30271
„Titluri luate cu „Datorii privind titlurile
împrumut” luate cu împrumut”
d) înregistrarea şi încasarea dobânzii pentru titlurile date cu împrumut:
3037 = 7037
„CreanŃe ataşate” „Venituri diverse din
operaŃiuni cu titluri”
şi
111 = 3037
„Cont curent la BNR” „CreanŃe ataşate”
e) înregistrarea şi plata dobânzii pentru titlurile luate cu împrumut:
6037 = 30277
„Cheltuieli diverse privind „Datorii ataşate”
operaŃiuni cu titluri”
30277 = 111
„Datorii ataşate” „Cont curent la BNR”
69
f) vânzarea de titluri de plasament (în profit):
111 = % preŃ de vânzare
„Cont curent la BNR” 30313
sau „Titluri de tranzacŃie”
121/122 70336 profit
„Nostro/Loro” „Venituri din cesiune”
Titlurile de investiŃii sunt titluri cu venit fix, achiziŃionate de bancă
cu intenŃia de a le păstra o perioadă îndelungată de timp, în principiu,
până la scadenŃă. Aceste titluri aduc titularului venituri regulate sub formă
de dobânzi. În această categorie sunt cuprinse obligaŃiunile, efectele pu-
blice şi alte titluri cu venit fix. Titlurile de investiŃii trebuie protejate con-
tra deprecierii sau a variaŃiilor de dobândă.
Evaluarea titlurilor de investiŃii se face la cumpărare la preŃul de
achiziŃie, fără cheltuieli de achiziŃie sau dobânzi scurse. În cazul în care
preŃul de achiziŃie este mai mare decât valoarea de rambursare, se spune
că titlul are o primă. Dacă preŃul de achiziŃie este mai mic decât valoarea
de rambursare, se spune că titlul decotează. Şi într-un caz, şi în celălalt,
prima sau decotarea sunt eşalonate pe durata de viaŃă rămasă a titlului, pe
venituri sau pe cheltuieli. Titlurile de investiŃii care provin din categoria
titlurilor de tranzacŃii sunt preluate la preŃul zilei, iar cele care sunt
transferate din categoria titlurilor de portofoliu sunt preluate la valoarea
de achiziŃie.
Pe perioada de deŃinere a titlului, eventualele diferenŃe de curs,
favorabile sau nefavorabile, nu vor afecta valoarea contabilă. łinând cont
de faptul că, în principiu, titlurile ies din portofoliu la scadenŃă, când se
încasează valoarea de rambursare, putem ignora variaŃiile curente de curs.
Ca excepŃie se constituie provizioanele în caz de depreciere, atunci când
există o mare probabilitate de vânzare a titlului înainte de scadenŃă sau în
cazul riscului de faliment la emitent.
Contabilizarea titlurilor de plasament se face cu ajutorul contului
304 „Titluri de investiŃii”, care se dezvoltă pe trei conturi: contul 3041
„Titluri de investiŃii”, contul 3045 „Titluri date cu împrumut” şi contul
3046 „DiferenŃe de conversie”. Contul 3041 „Titluri de investiŃii” este un
cont de activ, ca şi celelalte conturi din această clasă, şi funcŃionează
astfel: se debitează cu valoarea titlurilor de investiŃii intrate în portofoliu
şi se creditează cu valoarea titlurilor vândute, transferate spre alte
categorii de titluri sau date cu împrumut.
Dobânzile de încasat se înregistrează în contul 3047 „CreanŃe
ataşate”.
70
Principalele operaŃiuni cu titluri de plasament sunt:
a) achiziŃia de titluri de investiŃii:
% = %
3041 111
„Titluri de investiŃii” „Cont curent la BNR”
şi sau
60347 121/122
„Cheltuieli de achiziŃie” „Nostro/Loro”
sau sau
3041 333
„Titluri de investiŃii” „Conturile societăŃilor
de bursă”
şi
3047
„CreanŃe ataşate”
şi
60347
„Cheltuieli de achiziŃie”
b) titluri de investiŃii date cu împrumut:
3045 = 3041
„Titluri date „Titluri de investiŃii”
cu împrumut”
c) titluri de plasament luate cu împrumut:
3026 = 30271
„Titluri luate „Datorii privind titlurile
cu împrumut” luate cu împrumut”
d) înregistrarea şi încasarea dobânzii pentru titlurile date cu îm-
prumut:
3047 = 7037
„CreanŃe ataşate” „Venituri diverse din
operaŃiuni cu titluri”
şi
111 = 3047
„Cont curent la BNR” „CreanŃe ataşate”
72
5. PASIVELE OPERAłIONALE
75
• pentru USD
Cheltuiala din dobândă trebuie înregistrată în lei la cursul de
schimb valabil (în general, cursul de schimb comunicat de BNR) în ziua
scadenŃei (presupunem că 1 USD = 32 lei). În acest sens se utilizează
două conturi „speciale”, şi anume:
– 3721 „PoziŃie de schimb”;
– 3722 „Contravaloarea poziŃiei de schimb”.
Pentru creditul restituit:
1422 = 122 3.000 USD
„Credite la termen/USD” „Loro/USD”
Pentru dobândă:
3721 = 122 180 USD
„PoziŃie de schimb” „Loro/USD”
şi
60142 = 3722 5.760 lei
„Cheltuielii cu dobânzi” „Contravaloarea poziŃiei
de schimb”
76
a) primirea împrumutului:
111 = 1522 4.000 lei
„Cont curent la BNR” „Valori date în pensiune
la termen”
b) înregistrarea dobânzii:
6015 = 1527 40 lei
„Dobânzi la valori „Datorii ataşate”
date în pensiune”
c) încasarea dobânzii:
1527 = 111 4.000 lei
„Datorii ataşate” „Cont curent la BNR”
d) rambursarea împrumutului la scadenŃă:
1522 = 111 40 lei
„Valori date „Cont curent la BNR”
în pensiune la termen”
77
5.3. Contabilitatea împrumuturilor primite
de la clientelă (sub forma împrumuturilor mobilizate)
Se referă la împrumuturile primite de la clienŃi pe baza unor con-
venŃii speciale şi pe baza unor garanŃii, cum ar fi: obligaŃiunile, bonurile
de tezaur, certificatele de depozit etc.
Contabilizarea acestora se face prin contul 243 „Valori date în pen-
siune”, iar cheltuielile cu dobânda se înregistrează în contul ataşat
2437 „Datorii ataşate”. Contul 243 „Valori date în pensiune” este un cont
de pasiv, creditându-se la primirea împrumutului şi debitându-se la acorda-
rea sa. Acest cont prezintă analitice pentru operaŃiuni de pensiune de pe o
zi pe alta (analitic 1) şi pentru operaŃiuni de pensiune la termen (analitic 2).
Exemplu: Se primeşte un împrumut printr-o operaŃiune de cedare în
pensiune, pentru o lună de zile, în valoare de 4.000 lei, cu o dobândă de
60% pe an.
a) primirea împrumutului:
2511 = 2432 4.000 lei
„Conturi curente” „Valori date în pensiune
la termen”
b) înregistrarea dobânzii:
6023 = 2437 200 lei
„Dobânzi la valori „Datorii ataşate”
date în pensiune”
c) rambursarea împrumutului:
2432 = 2511 4.000 lei
„Valori date în pensiune „Conturi curente”
la termen”
d) plata dobânzii la împrumut:
2537 = 2511 200 lei
„Datorii ataşate” „Cont curente”
78
În contul 2511 se evidenŃiază:
a) prin creditare:
− sumele depuse în numerar;
− sumele încasate prin virament;
− creditele acordate şi virate în contul curent;
− dobânzile bonificate de bancă în contul clienŃilor;
b) prin debitare:
− sumele ridicate în numerar;
− plăŃile prin virament;
− sumele privind rambursarea creditelor;
− dobânzile, comisioanele etc.
Exemplu: Un client „X” încasează 200 lei de la un beneficiar al
produselor sale ce are cont în altă bancă. În aceeaşi zi rambursează
60 lei (rata la un credit) şi plăteşte dobânda (în valoare de 20 mil. lei) la
creditul primit.
a) încasarea:
111 = 2511 200 lei
„Cont curent la BNR” „Conturi curente/„X”
b) restituirea ratei la credit şi plata dobânzii:
2511 = % 80 lei
„Conturi curente/„X” 20215 60 lei
„Credit global
de exploatare”
70213 20 lei
„Dobânzi la creditele
de trezorerie”
80
a) titluri luate cu împrumut:
3026 = 30271
„Titluri luate „Datorii privind titlurile
cu împrumut” luate cu împrumut”
b) reevaluarea titlurilor luate cu împrumut, în urma scăderii cursului:
6032 = 30271
„Pierderi la titluri de „Datorii privind titlurile
tranzacŃie” luate cu împrumut”
c) înregistrarea dobânzii de plătit la titlurile luate cu împrumut:
6037 = 30277
„Cheltuieli diverse privind „Datorii ataşate”
operaŃiunile cu titluri”
d) plata dobânzii pentru titlurile luate cu împrumut:
30277 = 111
„Datorii ataşate” „Cont curent la BNR”
e) restituirea titlurilor luate cu împrumut:
30271 = 3026
„Datorii privind titlurile „Titluri luate
luate cu împrumut” cu împrumut”
Pe lângă aceste operaŃii specifice titlurilor, în contabilitatea bancară
se întâlneşte emisiunea de titluri. Emisiunea de titluri reprezintă o moda-
litate de împrumut prin care banca poate atrage resurse de pe pieŃele de
capital. În funcŃie de necesităŃi şi de categoria de titluri emise, banca poate
să obŃină lichidităŃi pe termen scurt, mediu sau lung.
Titlurile emise de bancă sunt:
– titluri pe piaŃa interbancară – sunt emise de bănci pe piaŃă inter-
bancară pentru a obŃine lichidităŃi pe termen scurt. Aceste titluri îmbracă
forma certificatelor interbancare cu dobândă plătită în avans sau sub
forma biletelor la ordin negociabile;
– titluri de creanŃe negociabile – aduc băncilor resurse pe termen
scurt şi mediu. Aici sunt cuprinse biletele de trezorerie şi certificatele de
depozit;
– obligaŃiuni – sunt emise de bănci, în special pentru atragerea de
resurse pe termen mediu şi lung;
– alte titluri.
Contabilizarea operaŃiunilor de emitere de titluri se face cu ajutorul
conturilor din grupa 32 „Datorii constituite prin titluri”, care sunt conturi
de pasiv ce se creditează la emiterea titlurilor şi se debitează la
rambursarea lor. Valoarea la care se înregistrează în contabilitate este
81
valoarea de rambursare a titlurilor emise. Cheltuielile de emisiune pot fi
cuprinse în totalitate pe conturile de cheltuieli aferente unui singur
exerciŃiu sau pot fi eşalonate pe mai multe exerciŃii cu ajutorul contului
3749 „Alte cheltuieli de repartizat”. Pentru dobânzile datorate de bancă
există pentru fiecare categorie de titlu un cont de datorii eşalonate
(conturile: 3217, 3227, 3257, 3267). Pentru dobânzile plătite în avans
există contul 375 „Cheltuieli înregistrate în avans”.
Principalele operaŃiuni cu titluri de plasament sunt:
a) emiterea unui certificat interbancar cu dobânda plătită în avans:
% = 3211
111 „Titluri de piaŃă
„Cont curent la BNR” interbancară”
375
„Cheltuieli înregistrate în
avans”
b) emiterea unei obligaŃiuni cu primă de emisiune:
% = 3251
111 „ObligaŃiuni”
„Cont curent la BNR”
3741
„Prime de emisiune pri-
vind titlurile cu venit fix”
c) subscrierea unei obligaŃiuni:
3556 = 3251
„AlŃi debitori diverşi” „ObligaŃiuni”
d) plata obligaŃiunilor subscrise:
111 = 3556
„Cont curent la BNR” „AlŃi debitori diverşi”
e) înregistrarea şi plata dobânzii pentru o obligaŃiune:
60363 = 3257
„Dobânzi privind „Datorii ataşate”
obligaŃiunile”
şi
3257 = 111
„Datorii ataşate” „Cont curent la BNR”
f) amortizarea primei de emisiune la o obligaŃiune:
60369 = 3741
„Alte cheltuieli privind „Prime de rambursare
datoriile pe titluri” privind titlurile cu venit fix”
82
6. REFLECTAREA OPERAłIUNILOR DIVERSE
ÎN CONTABILITATEA BANCARĂ
83
Decontările cu personalul vizează o categorie distinctă de operaŃiuni,
şi anume, reŃinerile din salarii, care privesc:
− impozitul pe salarii;
− contribuŃia de 1% pentru fondul de şomaj;
− contribuŃia de 5% pentru pensia suplimentară;
− avansul chenzinal;
− contribuŃia privind asigurările sociale de sănătate, în cazul în care
acesta este mai mare decât impozitul pe salarii (se reŃine diferenŃa între
contribuŃia privind asigurările sociale de sănătate şi impozitul pe salarii);
− datorii sau debite faŃă de terŃi, cum sunt cele privind chiriile,
ratele pentru cumpărări de bunuri, pensiile alimentare etc.
Mărimea drepturilor salariale şi a celor care nu se includ în fondul
de salarii, precum şi a reŃinerilor din salarii, se determină pe baza docu-
mentelor primare adecvate şi se consemnează în ştatele de plată ce se
întocmesc în acest scop.
Salariul brut impozabil cuprinde salariul de bază (salariul tarifar de
încadrare) la care se adaugă sporurile, indemnizaŃiile şi alte adaosuri de
acest fel, compensările şi indexările primite ca urmare a creşterii preŃu-
rilor şi tarifelor, avantajelor în natură (salariul în natură). Pentru a deter-
mina suma impozabilă, din salariul brut se scade contribuŃia de 5% pentru
pensia suplimentară, contribuŃia de 1% pentru fondul de şomaj şi salariul
minim neimpozabil, stabilit de reglementările în vigoare.
Salariul brut diminuat cu reŃinerile din salariu reprezintă salariul net
de plată (rest de plată).
Decontarea salariilor sau a altor elemente legate de salarii se face
prin plăŃi în numerar (prin casierie) sau prin depunerea lor în conturile
deschise la bancă pe numele salariaŃilor şi se efectuează o dată sau de
două ori pe lună (chenzinal).
Reflectarea în contabilitate a decontărilor cu personalul se reali-
zează cu ajutorul contului sintetic de gradul I, 351 „Personal şi conturi
asimilate”, care este un cont bifuncŃional şi se desfăşoară pe conturi
sintetice de gradul II, care sunt conturi de pasiv (cu excepŃia conturilor
3514 „Avansuri acordate personalului” şi 35192 „Alte creanŃe în legătură
cu personalul”), şi au trăsături comune, cum ar fi:
− sunt conturi de obligaŃii, cu funcŃie contabilă de pasiv;
− oglindesc în credit datoriile unităŃii faŃă de salariaŃi;
− în debit reflectă sumele plătite salariaŃilor în vederea stingerii
obligaŃiilor de natură salarială;
84
− sunt conturi de bilanŃ şi prezintă solduri creditoare, care repre-
zintă datoriile salariale nedecontate de unitate.
Contul 3511 „Personal – remuneraŃii datorate” înregistrează pe cre-
dit salariile şi alte drepturi cuvenite personalului, atât în lei, cât şi în
devize (dacă este cazul), iar pe debit înregistrează salariile nete achitate
personalului, reŃinerile din salarii şi sumele neridicate de personal în
termen legal. Soldul creditor al contului reprezintă remuneraŃiile datorate
personalului.
Exemplu:
a) se evidenŃiază fondul de salarii brute cuvenite personalului:
611 = 3511
„Cheltuieli cu remunera- „Personal – remuneraŃii
Ńiile personalului” datorate”
b) se evidenŃiază reŃinerile din salarii (impozit, contribuŃia salaria-
Ńilor pentru pensia suplimentară, ajutorul de şomaj, popriri, avansul acor-
dat salariaŃilor, alte sume datorate):
3511 = %
„Personal – remuneraŃii 3533
datorate” „Impozit pe salarii”
35212
„ContribuŃia personalului
pentru pensia suplimentară”
35222
„ContribuŃia personalului
la fondul de şomaj”
3516
„ReŃineri din remuneraŃii
datorate terŃilor”
3514
„Avansuri acordate
personalului”
35191
„Alte datorii în legătură
cu personalul”
c) se evidenŃiază plata salariilor nete, precum şi salariile neridicate
în termen:
3511 = %
„Personal – remuneraŃii 101
datorate” „Casa”
3515
„Drepturi de personal
neridicate”
85
d) se evidenŃiază plata ulterioară a salariilor neridicate în termen:
3515 = 101
„Personal – remuneraŃii „Casa”
datorate”
Contul 3512 „Personal – ajutoare materiale datorate” este un cont
de pasiv, se creditează cu sumele datorate personalului, reprezentând aju-
toare materiale suportate din contribuŃia băncii pentru asigurările sociale,
precum şi cele acordate, potrivit legii, pentru protecŃia socială, şi se
debitează cu: reŃineri din ajutoarele materiale, a unor sume reprezentând
avansuri acordate, contribuŃia pentru pensia suplimentară şi pentru aju-
torul de şomaj, impozitul datorat, plata ajutoarelor nete, sumele neridicate
în termen. Soldul creditor al contului reprezintă ajutoare materiale dato-
rate personalului.
Conform legislaŃiei în vigoare, indemnizaŃiile de boală, pentru pre-
venirea îmbolnăvirilor, refacerea şi întărirea sănătăŃii şi cele acordate
pentru accidente de muncă şi boli profesionale se suportă din fondul de
salarii al unităŃii bancare pentru primele zece zile lucrătoare, iar începând
cu a unsprezecea zi lucrătoare se suportă din asigurările sociale.
IndemnizaŃiile pentru boli profesionale şi accidente de muncă, cu
excepŃia accidentelor survenite în timpul deplasării la şi de la locul de
muncă, se suportă integral din fondurile unităŃii bancare.
Alte drepturi de personal (indemnizaŃiile pentru sarcină şi lehuzie,
pentru îngrijirea copilului, ajutoare de deces) se suportă integral de la
bugetul asigurărilor sociale.
Decontarea dreptului de participare a salariaŃilor la profit şi altor
stimulente din profit se face cu ajutorul contului 3513 „Participarea perso-
nalului la profit”, care oglindeşte, în credit, sumele repartizate din profitul
net realizat la închiderea exerciŃiului financiar şi din profitul net realizat în
exerciŃiile financiare precedente, reprezentând participarea personalului la
profit, iar pe debit sumele achitate personalului, impozitul reŃinut şi
sumele neridicate de personal. Soldul creditor al contului reflectă sumele
datorate personalului, reprezentând participarea acestuia la profit.
Exemplu:
a) se evidenŃiază drepturile de participare la profit:
592 = 3513
„Repartizarea profitului” „Participarea personalului
la profit”
86
b) se evidenŃiază impozitul datorat:
3513 = 3533
„Participarea „Impozit pe salarii”
personalului la profit”
c) se evidenŃiază plata drepturilor cuvenite:
3513 = 101
„Participarea „Casa”
personalului la profit” sau
2511
„Conturi curente”
Contul 3514 „Avansuri acordate personalului” este un cont de
activ, se debitează cu avansurile plătite conform contractului de muncă
(prin creditul conturilor 101 sau 2511) şi se creditează cu sumele reŃinute
pe ştatele de salarii sau de ajutoare materiale, reprezentând avansuri acor-
date. Soldul debitor al contului reprezintă avansurile plătite personalului.
Contul 3515 „Drepturi de personal neridicate” este un cont de
pasiv. Se creditează cu sumele datorate personalului, neridicate în termen,
reprezentând salarii, sporuri, adaosuri, alocaŃii de stat pentru copii, sti-
mulente din profit, ajutoare de boală şi alte drepturi, şi se debitează cu
sumele achitate personalului, drepturile de personal neridicate, prescrise,
datorate bugetului statului potrivit legii sau înregistrate ca venituri excep-
Ńionale aferente perioadei. Soldul creditor al contului reflectă drepturile de
personal neridicate.
Exemplu:
a) se evidenŃiază drepturile de personal neridicate în termen legal:
3512 = 3515
„Personal – ajutoare „Drepturi de personal
materiale datorate” neridicate”
sau
3511
„Personal – remuneraŃii
datorate”
sau
3513
„Participarea
personalului la profit”
sau
3514
„Avansuri acordate
personalului”
87
b) se evidenŃiază achitarea drepturilor neridicate:
3515 = 101
„Drepturi de personal „Casa”
neridicate” sau
2511
„Contul curent”
c) se evidenŃiază drepturile de personal prescrise datorate bugetului
de stat sau devenite venituri excepŃionale:
3515 = 35391
„Drepturi de personal „Alte datorii faŃă
neridicate” de bugetul statului”
sau
7717
„Alte venituri excepŃionale
din operaŃii de gestiune”
Sumele reŃinute de la salariaŃi, datorate terŃilor, reprezentând chirii,
cumpărări cu plata în rate şi alte obligaŃii faŃă de terŃi se evidenŃiază în
creditul contului 3516 „ReŃineri din remuneraŃii datorate terŃilor”. În
momentul achitării acestora se va debita contul 3516 în corespondenŃă cu
creditul conturilor prin care se efectuează plata.
Exemplu:
a) se evidenŃiază reŃineri din remuneraŃii datorate terŃilor:
3511 = 3516
„Personal – remuneraŃii „ReŃineri din remuneraŃii
datorate” datorate terŃilor”
sau
3512
„Personal – ajutoare
materiale datorate”
b) se evidenŃiază achitarea sumelor datorate terŃilor, reprezentând
reŃineri sau popriri de la salariaŃi:
3516 = 111
„ReŃineri din remuneraŃii „Cont curent la BNR”
datorate terŃilor” sau
2511
„Contul curent”
91
% = 111
35211 „Cont curent la BNR”
„ContribuŃia unităŃii la
asigurările sociale”
35213
„Asigurările sociale
pentru sănătate”
35221
„ContribuŃia unităŃii
la fondul de şomaj”
92
Exemplu:
a) pe baza statelor de salarii se evidenŃiază contribuŃia personalului
pentru pensia suplimentară şi contribuŃia acestuia pentru ajutorul de şomaj:
3511 = %
„Personal – remuneraŃii 35212
datorate” „ContribuŃia persona-
sau lului pentru pensia
3512 suplimentară”
„Personal – ajutoare 35222
materiale” „ContribuŃia personalului
la fondul de şomaj”
b) se evidenŃiază contribuŃia la asigurările sociale pentru sănătate,
dedusă din impozitul pe salarii:
3533 = 35213
„Impozitul pe salarii” „Asigurări sociale
pentru sănătate”
c) se evidenŃiază decontarea contribuŃiilor:
% = 111
35212 „Cont curent la BNR”
„ContribuŃia personalului
pentru pensia
suplimentară”
35222
„ContribuŃia personalului
la fondul de şomaj”
35213
„Asigurări sociale
pentru sănătate”
97
e) se evidenŃiază TVA aferentă bunurilor inputate celor vinovaŃi:
3556 = %
„Debitori diverşi” 747
sau „Venituri accesorii”
35192 35327
„Alte creanŃe în legătură „TVA colectată”
cu personalul”
f) cu ocazia exigibilităŃii lunare TVA faŃă de bugetul statului, contu-
rile sintetice de gradul III: 35326 „TVA deductibilă” şi 35327 „TVA co-
lectată” sunt soldate prin celălalt, eventuala diferenŃă fiind înregistrată
astfel:
• dacă TVA deductibilă este mai mare decât TVA colectată, atunci:
% = 35326
35327 „TVA deductibilă”
„TVA colectată”
35324
„TVA de recuperat”
TVA de recuperat se regularizează fie prin încasarea de la bugetul sta-
tului, pe bază de cerere de rambursare, fie prin compensare cu TVA dato-
rată bugetului statului în perioadele următoare;
• dacă TVA deductibilă este mai mică decât TVA colectată, atunci:
35327 = %
„TVA colectată” 35326
„TVA deductibilă”
35323
„TVA de plată”
Impozitul pe salarii. Prin plata acestui impozit se urmăreşte partici-
parea salariaŃilor la formarea veniturilor bugetare şi asigurarea echităŃii în
sfera participării salariaŃilor la formarea veniturilor bugetare.
Subiectul impozitului pe salarii îl constituie persoanele fizice ro-
mâne sau străine, care realizează venituri sub formă de salariu şi alte
drepturi salariale pe teritoriul României.
Obiectul impunerii îl constituie venitul sub formă de salarii şi alte
drepturi salariale: sporuri, indemnizaŃii, stimulente din fondul de parti-
cipare la profit, recompense şi premii, concedii de odihnă, alte câştiguri în
bani sau în natură.
EvidenŃa impozitului pe salarii se realizează cu ajutorul contului
3533 „Impozitul pe salarii”, cont de pasiv. Se creditează cu sumele
datorate bugetului statului reprezentând impozitul pe salarii reŃinut din
98
drepturile băneşti cuvenite salariaŃilor potrivit legii, şi cele reprezentând
impozitul datorat de către colaboratorii băncii pentru plăŃile efectuate
către aceştia. Se debitează cu sumele virate la buget, reprezentând impozi-
tul, pe salarii şi cu sumele aferente contribuŃiilor la asigurările sociale
pentru sănătate. Soldul creditor al contului reflectă impozitul pe salarii
datorat bugetului.
Exemplu:
a) se evidenŃiază înregistrarea impozitului pe salariu:
% = 3533
3511 „Impozit pe salarii”
„Personal – remuneraŃii”
3512
„Personal – ajutoare
materiale datorate”
3513
„Participarea
personalului la profit”
b) se evidenŃiază virarea la buget a impozitului pe salariu:
3533 = 111
„Impozit pe salarii” „Cont curent la BNR”
SubvenŃiile sunt sume de bani acordate băncilor de către stat şi alte
organisme publice cu titlul gratuit, destinate să acopere anumite cheltuieli
de investiŃii, de exploatare sau să compenseze, integral sau parŃial, pier-
derea înregistrată.
EvidenŃa subvenŃiilor primite sau de primit de către unitatea banca-
ră se realizează cu ajutorul contului 3534 „SubvenŃii”, care este un cont
de activ. În debit se reflectă sumele alocate de la buget, precum şi alte
subvenŃii pentru investiŃii de primit, iar în credit se oglindesc alocaŃiile de
la buget şi alte subvenŃii încasate.
Exemplu:
a) se evidenŃiază subvenŃiile pentru exploatare pentru acoperirea
pierderilor:
3534 = 7493
„SubvenŃii” „Venituri din subvenŃii
de exploatare”
b) se evidenŃiază subvenŃiile pentru investiŃiile de primit:
3534 = 541
„SubvenŃii” „SubvenŃii pentru investiŃii”
99
c) se evidenŃiază subvenŃiile alocate anterior de la bugetul statului:
111 = 3534
„Cont curent la BNR” „SubvenŃii”
Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate. În această categorie
se includ alte obligaŃii fiscale datorate bugetului statului sau bugetelor
locale, cum sunt: accizele, impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri,
impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru
folosirea terenurilor proprietate de stat şi alte impozite şi taxe. Acestea
se defalcă, în contabilitatea analitică, pe feluri de impozite, taxe şi văr-
săminte asimilate şi sunt reglementate prin acte normative, atât în ceea
ce priveşte cuantumul lor, cât şi termenele de plată.
EvidenŃa contabilă a acestor impozite şi taxe se realizează cu aju-
torul contului 3536 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”, care
este un cont de pasiv. Se creditează cu valoarea altor impozite şi taxe da-
torate bugetului statului sau bugetelor locale şi cu sumele restituite de la
buget, reprezentând vărsăminte efectuate în plus, şi se debitează cu plăŃile
către bugetul statului sau bugetele locale privind alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate. Soldul creditor al contului reflectă alte impozite,
taxe şi vărsăminte asimilate, datorate bugetului statului sau bugetelor
locale.
Exemplu:
a) se evidenŃiază impozitul pe dividende cuvenite acŃionarilor:
354 = 3536
„Dividende de plată” „Alte impozite, taxe
şi vărsăminte asimilate”
b) se evidenŃiază obligaŃia faŃă de bugetul local pentru impozitul pe
clădiri, impozitul pe teren şi taxa pentru folosirea locurilor publice:
627 = 3536
„Cheltuieli cu alte „Alte impozite, taxe şi
impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”
vărsăminte asimilate”
c) se evidenŃiază decontarea obligaŃiilor privind alte impozite, taxe
şi vărsăminte asimilate:
3536 = 111
„Alte impozite, taxe şi „Cont curent la BNR”
vărsăminte asimilate”
Fondurile speciale – taxe şi vărsăminte asimilate. În cadrul fon-
durilor speciale se cuprinde contribuŃia unităŃii pentru constituirea fon-
dului pentru risc şi accident (1% din fondul de salarii brut) şi alte
100
vărsăminte asimilate. Acestea sunt reglementate prin legea bugetară
anuală sau prin alte acte normative.
EvidenŃa acestor contribuŃii se realizează cu ajutorul contului 3558
„Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate”, care înregistrează pe
credit datoriile şi vărsămintele de efectuat, conform prevederilor legale,
către alte organisme publice, iar pe debit plăŃile efectuate către organis-
mele publice respective. Soldul creditor al contului reprezintă taxele şi
vărsămintele asimilate datorate de bancă organismelor publice.
Exemplu:
a) se evidenŃiază datoriile şi vărsămintele de efectuat către alte
organisme publice:
627 = 3538
„Cheltuieli cu alte „Fonduri speciale – taxe
impozite, taxe şi şi vărsăminte asimilate”
vărsăminte asimilate”
b) se evidenŃiază plăŃile efectuate către organismele publice privind
taxele şi vărsămintele asimilate:
3538 = 111
„Fonduri speciale – taxe „Cont curent la BNR”
şi vărsăminte asimilate”
Alte datorii şi creanŃe cu bugetul statului sunt reflectate cu ajutorul
contului 3539 „Alte datorii şi creanŃe cu bugetul statului”, care este un
cont bifuncŃional, având în structura sa patru conturi sintetice de gradul
III. Se creditează cu sumele reprezentând salariile neridicate, prescrise,
datorate bugetului statului, amenzile şi penalităŃile, alte datorii faŃă de
bugetul statului în devize şi sumele încasate de la buget, reprezentând
vărsăminte efectuate în plus din alte datorii şi creanŃe. Se debitează cu
sumele virate la buget, reprezentând alte datorii faŃă de acesta şi cu
sumele cuvenite băncii, datorate de buget. Soldul creditor reprezintă
sumele datorate de bancă bugetului, iar soldul debitor reprezintă sumele
datorate de buget băncii.
Exemplu:
a) se evidenŃiază salariile neridicate, datorate bugetului statului:
3515 = 35391
„Drepturi de personal „Alte datorii faŃă de bugetul
neridicate” statului”
b) se evidenŃiază amenzile şi penalităŃile datorate bugetului statului:
6711 = 35391
„Despăgubiri, amenzi, „Alte datorii faŃă
penalităŃi” de bugetul statului”
101
c) se evidenŃiază decontarea sumelor datorate bugetului statului:
35391 = 111
„Alte datorii faŃă „Cont curent la BNR”
de bugetul statului”
d) se evidenŃiază creanŃele faŃă de bugetul statului privind amenzile
şi penalităŃile plătite în plus:
35392 = 7711
„Alte creanŃe privind „Venituri din despăgubiri
bugetul statului” şi penalităŃi”
e) se evidenŃiază încasarea creanŃelor faŃă de bugetul statului:
111 = 35392
„Cont curent la BNR” „Alte creanŃe privind
bugetul statului”
102
6.5. Decontările cu debitorii şi creditorii diverşi
În categoria relaŃiilor de decontare privind debitorii diverşi se in-
clud: avansuri nedecontate, debite din distribuiri de uniforme şi echipa-
mente de lucru, precum şi debitele provenite din pagube materiale,
amenzile şi penalităŃile pretinse, stabilite în baza unor hotărâri ale instan-
Ńelor judecătoreşti şi alte creanŃe faŃă de personalul băncii.
Aceste creanŃe sunt reflectate prin intermediul contului 355 „Debi-
tori diverşi”, care este un cont de activ şi se dezvoltă pe patru conturi
sintetice de gradul II:
− 3551 „Depozite de garanŃii vărsate”;
− 3552 „Debitori din avansuri spre decontare”;
− 3556 „AlŃi debitori diverşi”;
− 3557 „CreanŃe ataşate”.
Contul 3551 „Depozite de garanŃii vărsate” reflectă depozitele con-
stituite potrivit convenŃiilor încheiate de bancă pentru energie electrică,
apă, canal etc.
Contul 3552 „Debitori din avansuri spre decontare” înregistrează
avansurile spre decontare în numerar acordate personalului de către
bancă.
Contul 3556 „AlŃi debitori diverşi” înregistrează decontările cu
clienŃii interni şi externi pentru bunurile vândute, lucrările executate şi
serviciile prestate; creanŃe reprezentând minusuri de numerar, debitori din
reclamaŃii şi pagube materiale şi creanŃe provenind din alte operaŃiuni,
avansuri din dividende acordate acŃionarilor, sume subscrise şi nevărsate
de subscriitori de titluri pe piaŃa interbancară, de titluri de creanŃe
negociabile, obligaŃiuni şi alte titluri emise de bancă.
Contul 3557 „CreanŃe ataşate” evidenŃiază creanŃe din dobânzi,
calculate şi neajunse la scadenŃă, aferente debitorilor diverşi.
Exemplu:
a) se evidenŃiază împrumuturile obŃinute pe baza obligaŃiunilor
emise de bancă, subscrise:
3556 = 3251
„AlŃi debitori diverşi” „ObligaŃiuni”
b) se evidenŃiază constituirea depozitelor de garanŃii şi cauŃiuni:
3551 = 111
„Depozite de garanŃii „Cont curent la BNR”
vărsate” sau
2511
„Conturi curente”
103
c) se evidenŃiază sumele în numerar acordate personalului băncii,
reprezentând avansuri spre decontare:
3552 = 101
„Debitori din avansuri „Casa”
spre decontare”
d) se evidenŃiază justificarea avansurilor spre decontare: plata unor
furnizori de materiale şi cheltuielile efectuate pentru acŃiunile de protocol,
reclamă şi publicitate:
% = 3552
3566 „Debitori din avansuri
„AlŃi creditori diverşi” spre decontare”
635
„Cheltuieli de protocol,
reclamă şi publicitate”
e) se evidenŃiază creanŃe din dobânzi, calculate şi neajunse la sca-
denŃă, aferente debitorilor diverşi:
3557 = 7499
„CreanŃe ataşate” „Alte venituri”
În categoria creditorilor diverşi se includ: depozite de garanŃii pri-
mite în cadrul operaŃiunilor de leasing şi de locaŃie simplă, decontările cu
furnizorii privind aprovizionările de bunuri, lucrările executate şi ser-
viciile prestate, şi alte datorii către terŃi.
Aceste datorii sunt reflectate prin intermediul contului 356 „Cre-
ditori diverşi”, care este un cont de pasiv şi se dezvoltă pe trei conturi sin-
tetice de gradul II:
− 3561 „Depozite de garanŃii pentru leasing şi locaŃie simplă”;
− 3566 „AlŃi creditori diverşi”;
− 3567 „Datorii ataşate”.
Exemplu:
a) se evidenŃiază sumele primite drept garanŃii pentru operaŃiuni de
leasing şi de locaŃie simplă:
111 = 3561
„Cont curent la BNR” „Depozite de garanŃii pentru
sau leasing şi locaŃie simplă”
2511
„Conturi curente”
b) se evidenŃiază plusuri de casă, sumele încasate de la clienŃi,
reprezentând avansuri pentru livrări de bunuri, sumele încasate de la
diverşi creditori:
104
% = 3566
101 „AlŃi creditori diverşi”
„Casa”
sau
111
„Cont curent la BNR”
35326
„TVA deductibilă”
c) se evidenŃiază materii prime şi materiale nestocate aprovizionate,
incluse direct pe cheltuieli:
631 = 3566
„Cheltuieli cu materialele” „AlŃi creditori diverşi”
d) se evidenŃiază plăŃile către furnizori şi creditori diverşi:
3566 = 101
„AlŃi creditori diverşi” „Casa”
sau
111
„Cont curent la BNR”
sau
2511
„Conturi curente”
105
7. CHELTUIELILE BANCARE
108
Cheltuielile privind operaŃiunile cu clientela se referă la dobânzi
aferente operaŃiunilor de factoring, împrumuturilor primite de la clientela
financiară, soldurile creditoare ale conturilor curente deschise la bancă,
depozitelor constituite de clientelă, comisioanele aferente operaŃiunilor cu
clientela ş.a.
Conturile care privesc dobânzile şi vărsămintele asimilate se debi-
tează în corespondenŃă cu creditul conturilor „Datorii ataşate”, iar cele
care privesc comisioanele se debitează în corespondenŃă cu creditul con-
turilor, care arată plata efectivă a comisionului.
Exemplu:
a) se înregistrează dobânzile aferente împrumuturilor primite de la
clientela financiară:
6022 = 2327
„Dobânzi la împrumutu- „Datorii ataşate”
rile primite de la clientela
financiară”
b) se înregistrează dobânzile plătite în avans la certificatele de
depozit:
6026 = 375
„Dobânzi la certificatele „Cheltuieli înregistrate în
de depozit” avans”
c) se evidenŃiază comisioanele plătite, aferente operaŃiunilor cu
clientela:
6029 = 101
„Comisioane” „Casa”
sau
111
„Cont curent la BNR”
sau
121
„Conturi de corespondent
la bănci”
sau
2511
„Conturi curente”
Cheltuielile privind operaŃiunile cu titluri privesc dobânzile aferen-
te împrumuturilor primite pe baza titlurilor date în pensiune livrată, dife-
renŃele nefavorabile din reevaluarea sau cesiunea titlurilor de tranzacŃie,
de plasament şi de investiŃii şi alte cheltuieli.
109
Exemplu:
a) se înregistrează dobânda calculată şi neajunsă la scadenŃă, afe-
rentă împrumuturilor primite pe baza titlurilor date în pensiune livrată:
6031 = 30127
„Dobânzi la titlurile date „Datorii ataşate”
în pensiune livrată”
b) se evidenŃiază cheltuielile de achiziŃie privind titlurile de investiŃii:
60341 = 111
„Cheltuieli de achiziŃie” „Cont curent la BNR”
sau
121
„Conturi de corespondent
la bănci (Nostro)”
sau
122
„Conturi de corespondent
ale băncilor (Loro)”
sau
3749
„Alte cheltuieli
de repartizat”
113
641 = 377
„Venituri retrocedate „Cheltuieli de plătit”
privind operaŃiunile de
exploatare nebancară
efectuate în comun”
b) se evidenŃiază cheltuielile ce revin din operaŃiunile de exploatare
efectuate în comun:
642 = 377
„Cotă-parte privind ope- „Cheltuieli de plătit”
raŃiunile de exploatare
nebancară efectuate
în comun”
c) se evidenŃiază pierderi înregistrate la vânzarea unei clădiri:
6461 = 44221
„Pierderi din cesiunea „Clădiri”
imobilizărilor necorporale
şi corporale”
Cheltuielile cu amortizările privind imobilizările necorporale şi
corporale sunt cheltuielile cu amortizările legale aferente imobilizărilor
corporale şi necorporale privind activitatea de exploatare şi din afara
acestei activităŃi.
Exemplu:
a) se evidenŃiază cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor necorpo-
rale din activitatea de exploatare:
651 = 4611
„Cheltuieli cu amortiză- „Amortizarea imobilizărilor
rile imobilizărilor necor- necorporale”
porale”
b) se evidenŃiază cheltuieli de plătit cu amortizarea imobilizărilor
necorporale, rezultate din operaŃiuni de exploatare efectuate în comun:
651 = 377
„Cheltuieli cu amortiză- „Cheltuieli de plătit”
rile imobilizărilor necor-
porale”
Cheltuielile cu provizioane şi pierderi din creanŃe nerecuperabile
sunt cheltuielile cu provizioanele care se fac în scopul creării anumitor re-
zerve, utilizabile în viitor pentru finanŃarea pierderii sau a deprecierii unui
element de activ (creanŃă, titlu, imobilizări) sau pentru acoperirea unei
cheltuieli cu probabilitate mare de apariŃie după încheierea exerciŃiului
financiar.
114
Provizioanele constituite de bancă pot fi:
– provizioane pentru deprecierea sau pierderea unor creanŃe sau
imobilizări;
– provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;
– provizioane reglementate.
EvidenŃa provizioanelor se face cu ajutorul conturilor din grupa
66 „Cheltuieli cu provizioane şi pierderi din creanŃe nerecuperabile” care
sunt conturi de activ. Aceste provizioane se constituie fie ca urmare a di-
minuării de valoare a unor elemente de activ (provizioane pentru depre-
ciere), fie ca urmare a creşterii pasivului exigibil pe termene mai mult sau
mai puŃin îndelungate (provizioane pentru riscuri şi cheltuieli). Asemenea
provizioane, deşi exacte prin natura constituirii lor, sunt totuşi incerte în
ce priveşte realizarea riscului pentru care se constituie.
Prin intermediul provizioanelor, conducerile societăŃilor bancare
dispun de un anumit timp pentru a-şi micşora sau majora profitul impo-
zabil prin constituirea provizioanelor (afectând cheltuielile) sau prin re-
luarea provizioanelor (afectând veniturile) şi adesea aleg momentul cel
mai oportun, în funcŃie de rezultatul pe care vor să-l obŃină.
Exemplu:
a) se evidenŃiază constituirea de provizioane pentru operaŃiuni
interbancare:
6611 = 1911
„Cheltuieli cu provizioane „Provizioane specifice
specifice de risc de credit” de risc de credit”
b) se evidenŃiază constituirea de provizioane pentru operaŃiuni cu
clientela:
6621 = 2911
„Cheltuieli cu provizioane „Provizioane specifice de
specifice de risc de credit” risc de credit”
c) se evidenŃiază constituirea de provizioane pentru deprecierea ti-
tlurilor de plasament şi a titlurilor de investiŃii:
6631 = 391
„Cheltuieli cu provizioane „Constituiri de provizioane
pentru deprecierea pentru deprecierea
titlurilor” titlurilor”
d) se evidenŃiază constituirea de provizioane pentru deprecierea sto-
curilor:
6633 = 393
„Cheltuieli cu provizi- „Constituiri de provizi-
oane pentru deprecierea oane pentru deprecierea
stocurilor” stocurilor”
115
Cheltuielile excepŃionale sunt ocazionate de operaŃiile de gestiune,
de amortizări şi provizioane şi alte cheltuieli excepŃionale. Aceste chel-
tuieli sunt evidenŃiate cu ajutorul conturilor din grupa 67 „Cheltuieli ex-
cepŃionale”, care sunt conturi de activ şi încep a funcŃiona prin debitare în
corespondenŃă cu un cont de trezorerie, dacă se fac plăŃi, cu un cont de
amortizare sau cu un cont de stocuri sau mijloace fixe, în cazul ieşirilor
din patrimoniu în urma donaŃiilor, subvenŃiilor sau a pierderilor
Exemplu:
a) se evidenŃiază cheltuieli cu amenzi şi penalităŃi plătite:
6711 = 2511
„Despăgubiri, amenzi „Cont curent”
şi penalităŃi”
b) se evidenŃiază despăgubiri plătite în numerar:
6711 = 101
„Despăgubiri, amenzi „Casa”
şi penalităŃi”
c) înregistrarea provizioanelor pentru deprecieri constituite excep-
Ńional:
6733 = 393
„Cheltuieli excepŃionale „Provizioane pentru depre-
privind provizioanele cierea stocurilor”
pentru deprecieri”
Cheltuielile cu impozitul pe profit reprezintă cheltuielile făcute cu
impozitul pe profit bancar datorat de bancă. Din punct de vedere contabil,
există contul de cheltuieli 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit”, care se
debitează în corespondenŃă cu contul 3531 „Impozit pe profit”. Soldul
debitor al contului 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” este trecut
asupra contului 591 „Profit sau pierdere”, obŃinându-se astfel profitul net.
Exemplu:
a) se evidenŃiază cheltuiala cu impozitul pe profit:
691 = 3531
„Cheltuieli cu impozitul „Impozitul pe profit”
pe profit”
b) stabilirea rezultatului net la nivel superior la centrală:
591 = 691
„Profit şi pierdere” „Cheltuieli cu impozitul
pe profit”
c) stabilirea rezultatului net la nivel superior la sucursală:
341 = 691
„Decontări intrabancare” „Cheltuieli cu impozitul
pe profit”
116
8. VENITURILE BANCARE
122
Veniturile din credite subordonate, părŃi în cadrul societăŃilor
comerciale legate, titluri de participare, titluri ale activităŃii de porto-
foliu se referă la dobânzi şi venituri asimilate, aferente creditelor subordo-
nate la termen, pe durată nedeterminată, dividende şi venituri asimilate,
aferente părŃilor în cadrul societăŃilor comerciale legate, titlurilor de parti-
cipare şi titlurilor activităŃii de portofoliu şi dobânzi aferente creanŃelor
restante şi îndoielnice privind creditele subordonate.
Veniturile din operaŃiunile de schimb cuprind: diferenŃele favo-
rabile din operaŃiunile de schimb şi arbitraj, rezultatele din operaŃiunile de
vânzare-cumpărare de devize, evaluări periodice ale operaŃiunilor în de-
vize şi ale metalelor preŃioase, aflate în proprietatea băncii şi comisioane
pentru operaŃiunilor de schimb şi arbitraj.
Veniturile din operaŃiunile în afara bilanŃului cuprind următoa-
rele categorii de venituri:
– comisioane pentru acorduri de refinanŃare, cauŃiuni, avaluri, ando-
sări şi alte garanŃii date de bancă, comisioane de angajament, de confir-
mare, de deschideri, de credite;
– alte comisioane privind angajamentele date.
Venituri din prestaŃiile de servicii financiare cuprind: comisioa-
nele cuvenite băncii, aferente serviciilor de mandat, prestate clientelei
pentru gestionarea şi depozitarea portofoliului de titluri, operaŃiunile cu
titluri efectuate în contul clientelei, fără mandat, la ordinul acesteia, comi-
sioane pentru asistenŃă şi consiliere, inginerie financiară precum şi pentru
alte prestaŃii care ajută la înfiinŃarea şi dezvoltarea agenŃilor economici,
comisioane pentru mijloace de plată la dispoziŃia clienŃilor (cecuri, cărŃi
bancare, documente pentru retrageri de numerar şi pentru viramente ban-
care), precum şi comisioane aferente operaŃiunilor de încasări şi plăŃi
efectuate pentru clientelă, venituri obŃinute de bancă pentru prestaŃiile de
servicii financiare conexe: obŃinerea de informaŃii (solvabilitatea sau
poziŃia financiară a clienŃilor şi a băncilor), comisioane aferente valorilor
remise la încasarea şi alte venituri din prestările de servicii financiare.
Alte venituri din activitatea de exploatare bancară se referă la:
veniturile cuvenite băncii care privesc operaŃiile efectuate în comun de
către două sau mai multe bănci pentru realizarea de produse bancare
(ex.: cărŃile bancare), cheltuielile refacturate de către bancă privind opera-
Ńiunile de exploatare bancară efectuate în comun, transferarea cheltuielilor
de exploatare bancară la data închiderii contabile, fie într-un cont de bi-
lanŃ, fie într-un alt cont de cheltuieli, venituri din vânzarea valorilor din
aur, metale şi pietre preŃioase, precum şi alte venituri diverse de exploa-
tare bancară.
123
8.2. Alte venituri din operaŃiunile bancare
Pe lângă veniturile din activitatea de exploatare bancară, activitatea
bancară generează şi alte categorii de venituri:
– venituri diverse din exploatare;
– venituri din provizioane şi din creanŃe nerecuperabile;
– venituri excepŃionale.
Venituri diverse din exploatare sunt evidenŃiate cu ajutorul con-
turilor din grupa 74 „Venituri diverse din exploatare” şi reprezintă
transferuri de cheltuieli către alte bănci sau subunităŃi bancare, venituri
din operaŃiuni efectuate în comun sau venituri din activitatea subunităŃilor
bancare din străinătate. Tot aici mai sunt cuprinse şi venituri realizate la
cesiunea imobilizărilor sau cote-părŃi din subvenŃiile de investiŃii. Aceste
conturi sunt conturi de pasiv care se pot credita în corespondenŃă cu con-
turile din clasa 3, în cazul unor venituri de primit sau al debitorilor, cu
contul 5412 „SubvenŃii pentru investiŃii înregistrate la venituri” sau cu
contul 3722 „Contravaloarea poziŃiei de schimb” pentru veniturile în
devize.
Exemplu:
a) se evidenŃiază venituri de la coparticipanŃi privind operaŃiuni de
exploatare nebancară efectuate în comun:
378 = 742
„Venituri de primit” „Cota-parte privind opera-
Ńiunile de exploatare neban-
care efectuate în comun”
b) evidenŃierea veniturilor în devize aferente activităŃii subunităŃilor
din străinătate:
3722 = 743
„Contravaloarea poziŃiei „Cota-parte din cheltuielile
de schimb” sediului social”
c) evidenŃierea veniturilor din cesiunea imobilizărilor:
3556 = 7461
„AlŃi debitori diverşi” „Venituri din cesiunea
imobilizărilor necorporale
şi corporale”
d) evidenŃierea cotei-parte din subvenŃii de investiŃii, trecută la veni-
turi:
5412 = 7492
„SubvenŃii pentru investi- „Cota-parte din subvenŃiile
Ńii înregistrate la venituri” de investiŃii, trecută la
venituri”
124
e) evidenŃierea veniturilor din valorificarea unor bunuri la execu-
tarea garanŃiilor:
3556 = 7495
„AŃi debitori diverşi” „Venituri privind bunurile
mobile şi imobile
din executarea creanŃelor”
Veniturile din provizioane şi din creanŃe nerecuperabile apar
atunci când se anulează total sau parŃial un provizion datorită faptului că
activul pentru care s-a provizionat este vândut sau iese din evidenŃa băn-
cii. La fel se procedează şi în cazul diminuării sau al dispariŃiei riscurilor
pentru care s-a provizionat.
Atât anularea provizioanelor, cât şi diminuarea acestora determină
acelaşi articol contabil, respectiv micşorarea provizioanelor, simultan cu o
creştere a veniturilor. În condiŃiile anulării provizioanelor, veniturile sunt
egale cu valoarea iniŃială a provizioanelor contabilizate în trecut. În cazul
diminuării provizioanelor, veniturile obŃinute sunt egale cu diferenŃa cu
care se reduc provizioanele constituite în trecut.
Exemplu:
a) înregistrarea diminuării sau anulării de provizioane constituite
pentru operaŃiunile interbancare:
1911 = 761
„Provizioane specifice „Venituri din provizioane
de risc de credit” pentru creanŃe din
operaŃiuni interbancare”
b) înregistrarea diminuării sau anulării de provizioane constituite
pentru operaŃiuni cu clientela:
1912 = 7622
„Provizioane specifice „Venituri din provizioane
pentru risc de dobândă” specifice de risc de credit”
c) înregistrarea diminuării sau anulării de provizioane constituite
pentru deprecierea titlurilor de plasament:
3911 = 76311
„Provizioane pentru „Venituri din provizioane
deprecierea titlurilor pentru deprecierea titlurilor
de plasament” de plasament”
d) înregistrarea diminuării sau anulării de provizioane constituite
pentru deprecierea stocurilor:
393 = 7633
„Provizioane pentru „Venituri din provizioane
deprecierea stocurilor” pentru deprecierea
stocurilor”
125
e) înregistrarea diminuării sau anulării provizioanelor create pentru
deprecierea imobilizărilor:
492 = 7642
„Provizioane pentru depre- „Venituri din provizioane
cierea imobilizărilor” pentru deprecierea
imobilizărilor”
f) înregistrarea diminuării sau anulării de provizioane în devize,
constituite pentru riscul de Ńară:
553 = 7653
„Provizioane pentru „Venituri din provizioane
riscul de Ńară” pentru riscul de Ńară”
Veniturile excepŃionale sunt venituri care nu sunt legate de activi-
tatea curentă a băncii. Ele se împart în două grupe: venituri excepŃionale
din operaŃiuni de gestiune şi venituri excepŃionale din provizioane. Evi-
denŃa veniturilor excepŃionale se Ńine cu ajutorul conturilor din grupa
77 „Venituri excepŃionale”. Se pot credita în contrapartidă cu un cont de
trezorerie, la încasarea despăgubirilor şi penalităŃilor sau cu contul
559 „Alte provizioane”, în cazul veniturilor excepŃionale din provizioane.
Exemplu:
a) înregistrarea penalităŃilor încasate de la clienŃi:
2511 = 7711
„Conturi curente” „Venituri din despăgubiri
şi penalităŃi”
b) înregistrarea despăgubirii încasate în numerar:
101 = 7711
„Casa” „Venituri din despăgubiri
sau şi penalităŃi”
3556
„AlŃi debitori diverşi”
sau
111
„Cont curent la BNR”
c) înregistrarea drepturilor de personal neridicate după prescrierea
acestora:
3515 = 7717
„Drepturi de personal „Alte venituri excepŃionale
neridicate” din operaŃiuni de gestiune”
d) înregistrarea diminuării provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli
cu caracter excepŃional:
559 = 7731
„Alte provizioane” „Venituri excepŃionale din
provizioane pentru riscuri
şi cheltuieli”
126
9. CONTABILITATEA
TRANZACłIILOR ÎN VALUTĂ
127
Contul „PoziŃie de schimb” reprezintă soldul net al patrimoniului
într-o anumită deviză, iar acest patrimoniu este expresia riscului de
schimb. PoziŃiile de schimb sunt determinate de următoarele elemente:
– elemente de activ şi de pasiv exprimate în devize, inclusiv
dobânzile calculate de primit sau de plătit, scadente sau nescadente;
– operaŃiuni de schimb la vedere sau la termen;
– diferenŃe de dobânzi calculate în devize, de primit sau de plătit,
scadente sau nescadente, referitoare la operaŃiunile în devize înregistrate
în afara bilanŃului;
– dobânzi în devize nescurse, de primit sau de plătit, aferente
operaŃiunilor de bilanŃ şi în afara bilanŃului, atunci când fac obiectul unei
operaŃiuni de acoperire.
PoziŃia de schimb se clasifică în două mari categorii: poziŃie de
schimb structurală şi poziŃie de schimb operaŃională.
PoziŃia de schimb structurală reflectă activele imobilizate expri-
mate în devize, cum sunt: titluri de investiŃii, părŃi în societăŃile comer-
ciale legate, titluri de participare, titlurile activităŃii de portofoliu, dotări
pentru unităŃile proprii în străinătate.
Se observă că, elementele care privesc activele imobilizate expri-
mate în devize se exclud din calculul poziŃiei de schimb, ca şi operaŃiunile
al căror risc de schimb este suportat de stat.
PoziŃia de schimb operaŃională reprezintă diferenŃa între poziŃia de
schimb totală şi poziŃia de schimb structurală.
Conturile „PoziŃie de schimb” şi „Contravaloarea poziŃiei de
schimb” sunt conturi de legătură între contabilitatea în devize şi contabi-
litatea în lei, utilizate pentru restabilirea echilibrului dintre active şi
pasive, prin înregistrarea în contul de rezultate a câştigurilor şi/sau pierde-
rilor aferente evaluării operaŃiunilor în devize.
Periodic, elementele exprimate în devize, de activ şi de pasiv, din
bilanŃ şi în afara bilanŃului, se evaluează în funcŃie de natura acestora, la
cursurile de schimb ale pieŃei valutare comunicate de Banca NaŃională a
României. Aceste cursuri se folosesc, de asemenea, în orice tranzacŃie ce
are loc între bancă şi clienŃii săi, în cazurile în care nu se specifică uti-
lizarea unui curs de schimb. DiferenŃele dintre sumele rezultate din eva-
luarea periodică a conturilor „PoziŃie de schimb” (operaŃională) şi sumele
înscrise în conturile corespunzătoare „Contravaloarea poziŃiei de schimb”
(operaŃională), se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli
privind operaŃiunile de schimb, după caz, astfel:
128
• diferenŃele favorabile se preiau în contul 7061 „Venituri din ope-
raŃiunile de schimb şi arbitraj” şi apar atunci când: „Contravaloarea po-
ziŃiei de schimb” (3722) este mai mare decât „PoziŃie de schimb” (3721):
3722 > 3721;
9362 > 9361;
• diferenŃele nefavorabile se preiau în contul 6061 – „Pierderi din
operaŃiuni de schimb şi arbitraj” şi apar atunci când: „Contravaloarea po-
ziŃiei de schimb” (3722) este mai mică decât „PoziŃie de schimb” (3721).
La data închiderii contabile periodice (lunare) diferenŃele care apar
între sumele rezultate din reevaluarea conturilor „PoziŃie de schimb ope-
raŃională” şi sumele din „Contravaloarea poziŃiei de schimb structurală”
se înregistrează în conturile de venituri sau de cheltuieli, după caz.
DiferenŃele rezultate din evaluarea periodică a conturilor „PoziŃie
de schimb” (structurală) şi sumele înscrise în conturile corespunzătoare
„Contravaloarea poziŃiei de schimb” (structurală), se înregistrează în con-
turile „DiferenŃe de conversie”.
Evaluarea operaŃiunilor înregistrate în conturi, în afara bilanŃului,
corespunzător evaluării conturilor „PoziŃie de schimb”, se face prin utili-
zarea conturilor „Conturi de ajustare devize” în contrapartida contului
„Contravaloarea poziŃiei de schimb”.
După reevaluarea şi înregistrarea diferenŃelor rezultate, conturile
„PoziŃie de schimb” şi „Contravaloarea poziŃiei de schimb” nu prezintă
sold şi nu apar în bilanŃ.
Închiderea acestor conturi se poate realiza prin două modalităŃi:
– conturile se soldează prin corespondenŃă reciprocă la finele anului
şi se redeschid la începutul anului următor;
– conturile sunt compensate fără înregistrări la nivelul sumelor
raportate.
Contabilitatea operaŃiunilor în devize se realizează utilizând conturi
distincte pe feluri de devize.
131
2) OperaŃiuni de vânzare „devize contra lei”
Exemplu:
a) banca „X” emite ordinul de vânzare a 1.000 USD, la cursul de
10,1 lei/USD. Cursul de referinŃă la BNR este de 10 lei/USD:
9361 = 9314 1.000 USD
„PoziŃie de schimb” „Devize vândute
şi încă nelivrate”
concomitent:
9311 = 9362 10.100 lei
„Lei cumpăraŃi şi încă „Contravaloarea poziŃiei
neprimiŃi” de schimb”
b) are loc ajustarea contravalorii poziŃiei de schimb şi se constată o
diferenŃă favorabilă:
9362 = 9363 100.000 lei
„Contravaloarea „Conturi de ajustare
poziŃiei de schimb” devize”
concomitent:
3723 = 3722 100 lei
„Conturi de ajustare „Contravaloarea poziŃiei
devize” de schimb”
şi
3722 = 7061 100 lei
„Contravaloarea „Venituri din operaŃiuni
poziŃiei de schimb” de schimb şi arbitraj”
c) se efectuează livrarea efectivă a devizelor:
• închiderea conturilor din afara bilanŃului:
9314 = 9316 1.000 USD
„Devize vândute şi încă „PoziŃie de schimb”
nelivrate”
şi
% = 9311 10.100 lei
9362 „Lei cumpăraŃi şi încă 10.000. lei
„Contravaloarea neprimiŃi”
poziŃiei de schimb”
9363 100 lei
„Conturi de ajustare
devize”
• închiderea conturilor de ajustare bilanŃ:
3722 = 3723 100 lei
„Contravaloarea „Conturi de ajustare
poziŃiei de schimb” devize”
132
• închiderea livrării în conturile de bilanŃ:
3712 = 121 1.000 USD
„PoziŃie de schimb” „Conturi de corespondent
la bănci (Nostro)”
şi
111 sau 2511 = 3722 10.100 lei
„Cont curent la BNR” „Contravaloarea poziŃiei
sau de schimb”
„Conturi curente”
134
f) se evidenŃiază închiderea conturilor extrabilanŃiere, în momentul
livrării devizelor:
9361 = 9333 1.000 USD
„PoziŃie de schimb” „Devize de primit contra
şi lei de livrat”
9334 = % 10.000 lei
„Lei de livrat contra 9362 9.900 lei
devize de primit” „Contravaloarea poziŃiei
de schimb”
9342 100 lei
„Report/Deport de plătit”
şi
9362 = 9363 100 lei
„Contravaloare poziŃiei „Conturi de ajustare
de schimb” devize”
g) se evidenŃiază închiderea conturilor de ajustare de bilanŃ:
3723 = 3722 100.000 lei
„Conturi de ajustare „Contravaloarea poziŃiei
devize” de schimb”
h) se evidenŃiază livrarea efectivă – lei contra devize primite:
121 = 3721 1.000 USD
„Conturi de corespon- „PoziŃie de schimb”
dent la bănci (Nostro)”
şi
% = 111 10.000 lei
3722 „Cont curent la BNR” 9.900 lei
„Contravaloarea
poziŃiei de schimb”
377 100 lei
„Cheltuieli de plătit”
C) OperaŃiuni de swap
OperaŃiunile de swap reprezintă operaŃiunile de cumpărare şi
vânzare simultană a aceleiaşi sume în valută cu decontarea la două date
de valută diferite (de regulă spot şi forward) la cursuri de schimb stabilite
(spot şi forward) la data tranzacŃiei.
OperaŃiunile de swap au la bază principiul împrumutului într-o
deviză pentru a da cu împrumut într-o altă deviză, cele două operaŃiuni
135
fiind simultane şi încheiate cu aceeaşi contrapartidă. Acestea pot fi reali-
zate sub următoarele forme:
− swap de trezorerie sau swap cambist;
− swap financiar sau swap lung de devize.
Swap-ul de trezorerie, denumit şi swap cambist, reprezintă două
operaŃiuni de schimb a unei sume nominale în devize, pe baza a două
cursuri diferite – curs la vedere la iniŃierea operaŃiunii şi curs la termen, la
scadenŃa operaŃiunii. În fapt, reprezintă combinaŃia dintr-o operaŃiune de
schimb la termen cu o operaŃiune de schimb la vedere. Pe perioada dintre
cele două operaŃiuni nu se calculează şi nu se varsă dobânzi, deoarece
valoarea acestora a fost inclusă în cursul la termen. Înregistrarea contabilă
a operaŃiunii de swap de trezorerie se realizează similar operaŃiunilor la
termen, clasice.
Swap-ul financiar de devize, denumit şi swap lung de devize, este
operaŃiunea prin care se efectuează schimbul unei sume în devize, contra
unei sume în altă deviză, urmând ca la termen să se procedeze la schim-
bul simetric. Swap-ul financiar reprezintă, în fapt operaŃiunea de schimb
la vedere combinată cu operaŃiunea simetrică de schimb la termen, înso-
Ńită de fluxurile de dobânzi aferente. Pe toată perioada contractului, părŃile
contractante calculează şi varsă dobânzi în funcŃie de volumul schimbului
de devize.
Contabilizarea operaŃiunilor de swap financiar în devize constă în
înregistrarea schimbului iniŃial, în conformitate cu regulile operaŃiunii de
schimb la vedere şi înregistrarea operaŃiunilor de schimb final, conform
regulilor operaŃiunilor de schimb la termen. Dobânzile calculate asupra
swap-ului financiar se contabilizează la fiecare închidere contabilă. Pentru
evidenŃierea în contabilitate se parcurg următoarele etape:
1) se înregistrează ordinul de cumpărare în lei şi în devize;
2) se evidenŃiază diferenŃa nefavorabilă sau favorabilă între cursul
spot şi cursul de referinŃă de la BNR, atât în conturile de bilanŃ cât şi în
cele în afara bilanŃului;
3) se înregistrează cumpărarea sumei în valută şi plata valutei în lei;
4) are loc închiderea conturilor în afara bilanŃului şi a conturilor de
bilanŃ.
D) Împrumuturile primite şi creditele acordate în devize altor
bănci
OperaŃiunile privind creditele acordate şi împrumuturile contractate
şi încă nelivrate, respectiv neprimite, în devize, se înregistrează în conturi
136
în afara bilanŃului, la data încheierii contractului, cu ajutorul conturilor
932 „OperaŃiuni privind devizele date şi luate cu împrumut” şi 999 „Con-
trapartida”. La utilizare, creditele şi împrumuturile în devize sunt înregis-
trate în conturi de bilanŃ corespunzătoare. La finele lunii, dobânzile de
încasat şi de primit în devize, se înregistrează în conturile bilanŃiere
„CreanŃe ataşate”, respectiv „Datorii ataşate” în corespondenŃă cu debitul
sau creditul contului 3721 „PoziŃie de schimb”. Concomitent, aceste sume
se înregistrează în moneda naŃională, la cursul din data operaŃiunii, în
conturile de venituri, respectiv de cheltuieli, în contrapartida contului
3722 „Contravaloarea poziŃiei de schimb”.
Exemplu:
Societatea bancară „X” acordă un credit societăŃii bancare „Y”, pe
o perioadă de un an de zile, în valoare de 20.000 USD, cu o dobândă de
10% pe an. Cursul de schimb, în momentul înregistrării dobânzii de
încasat, este de 10,2 lei/USD.
a) angajarea creditului:
9321 = 999 20.000 USD
„Devize date cu împru- „Contrapartida”
mut şi încă nelivrate”
b) acordarea creditului:
1412 = 121 20.000 USD
„Credite la termen „Conturi de corespon-
acordate băncilor” dent la bănci (Nostro)”
c) concomitent, se lichidează angajamentul de acordare a creditului:
999 = 9321 20.000 USD
„Contrapartida” „Devize date cu împru-
mut şi încă nelivrate”
d) se evidenŃiază dobânda de încasat:
1417 = 3721 2.000 USD
„CreanŃe ataşate” „PoziŃie de schimb”
e) se evidenŃiază contravaloarea în lei a dobânzii de încasat:
3722 = 70142 20.400 lei
„Contravaloarea „Dobânzi la creditele
poziŃiei de schimb” la termen”
f) se evidenŃiază rambursarea creditului:
121 = 1412 20.000 USD
„Conturi de corespon- „Credite la termen
dent la bănci (Nostro)” acordate băncilor”
137
g) se evidenŃiază dobânda încasată:
121 = 1417 2.000 USD
„Conturi de corespon- „CreanŃe ataşate”
dent la bănci (Nostro)”
138
e) reevaluarea contului poziŃiei de schimb şi înregistrarea diferen-
Ńelor:
• pentru diferenŃe favorabile:
3722 = 7061
„Contravaloarea poziŃiei „Venituri din operaŃiu-
de schimb” nile de schimb şi
arbitraj”
• pentru diferenŃe nefavorabile:
6061 = 3722
„Pierderi din operaŃiu- „Contravaloarea poziŃiei
nile de schimb de schimb”
şi arbitraj”
2) Contabilitatea creditelor acordate în devize clientelei neban-
care
EvidenŃa creditelor în devize acordate clientelei nebancare este ase-
mănătoare celor acordate clientelei bancare, cu deosebire că se utilizează
conturile de credit acordate clientelei (din clasa a 2-a).
Exemplu:
a) înregistrarea angajamentelor de acordare a creditelor, conform
contractelor încheiate:
9321 = 999
„Devize date cu împru- „Contrapartida”
mut şi încă nelivrate”
b) acordarea creditelor:
2021, 2031, 2041, 2511
=
2051, 2052, 2061 „Conturi
„Credite acordate” curente/USD”
şi
999 = 9321
„Contrapartida” „Devize date cu împru-
mut şi încă nelivrate”
c) dobânzi calculate cuvenite:
2027, 2037, 2047, 3721
=
2057, 2067
„CreanŃe ataşate” „PoziŃie de schimb”
139
d) rambursarea creditelor şi încasarea dobânzilor:
2511 = %
„Conturi curente/USD” 2021, 2031, 2041,
2051, 2052, 2061
„Credite acordate”
2027, 2037, 2047,
2057, 2067
„CreanŃe ataşate”
3) Contabilitatea operaŃiunilor cu cecuri de călătorie
Cecurile de călătorie se particularizează prin faptul că beneficiarul
lor le achită băncii sau instituŃiei de la care le cumpără şi poate cere înca-
sarea lor, la prezentare, oricărei bănci din lume ce cumpără astfel de
cecuri. Băncile care cumpără cecurile de călătorie la achită imediat, iar
suma plătită o recuperează remiŃând cecurile băncii de la care le-au cum-
părat beneficiarii iniŃiali. Cele mai cunoscute forme ale acestuia sunt:
euro-cecurile, cecurile VISA, International Money Order.
Mecanismul derulării plăŃii prin cec de călătorie este:
– un solicitant cumpără de la ghişeele unei bănci sau agenŃii, cecuri
de călătorie. La cumpărare solicitantul semnează fiecare cec cumpărat;
– posesorul cecului se prezintă la bănci sau agenŃii din diferite Ńări
şi preschimbă cecurile în devize sau monedă naŃională, prilej cu care pe
fiecare cec dă o a doua semnătură, care este confruntată, de lucrătorul de
la ghişeu, cu prima şi cu cea de pe paşaport;
– cu cecul, poate achita direct, de exemplu, într-un aeroport, taxa
pentru depăşirea greutăŃii la bagaje;
– băncile şi instituŃiile care au devenit noii posesori ai cecurilor le
remit la încasare instituŃiei emitente;
– în baza cecurilor primite, banca, instituŃia, agenŃia emitentă trans-
mite contravaloarea cecurilor primite.
Cecurile de călătorie sunt mult mai sigure decât numerarul, deoa-
rece sunt semnate de cumpărător în momentul cumpărării lor şi trebuie
contrasemnate în momentul utilizării lor la plată. În caz de pierdere sau de
furt, cecurile pot fi rambursate. Cecurile de călătorie au o valabilitate neli-
mitată ca durată şi sunt acceptate la plată de comercianŃi, hoteluri etc. Ele
pot fi schimbate imediat contra monedei locale la cea mai mare parte
dintre bănci.
140
EvidenŃa cecurilor de călătorie în devize se Ńine cu ajutorul contu-
rilor 109 „Alte valori” (la cumpărare) şi 1621 „Alte sume datorate” (la
vânzare).
Exemplu:
a) societatea bancară „A” cumpără un cec de călătorie de la un tu-
rist, în valoare de 150 USD, la cursul de 10 lei/USD. Comisionul per-
ceput de bancă este de 2%:
109 = 3721 150 USD
„Alte valori” „PoziŃie de schimb”
concomitent:
3722 = % 1.500 lei
„Contravaloarea 1011 1.470 lei
poziŃiei de schimb” „Casa/lei”
7069 30 lei
„Comisioane”
b) remiterea cecurilor de călătorie:
1611 = 109 150 USD
„Valori de recuperat” „Alte valori”
c) încasarea cecurilor de călătorie:
121 = 1611 150 USD
„Conturi de corespon- „Valori de recuperat”
dent la bănci (Nostro)”
Exemplu:
a) societatea bancară „B” vinde cecuri de călătorie, în valoare de
300 USD, unui turist, la cursul de 5,6 lei/USD. Comisionul perceput de
bancă este de 2% din valoarea cecului:
3721 = 1621 300 USD
„PoziŃie de schimb” „Alte sume datorate”
concomitent:
1011 = % 1.680 lei
„Casa/lei” 3722 1.646,4 lei
„Contravaloarea poziŃiei
de schimb”
7069 33,6 lei
7070
b) se evidenŃiază plata cecurilor de călătorie în străinătate:
1621 = 121 300 USD
„Alte sume datorate” „Conturi de corespondent
la bănci (Nostro)”
141
9.4. Contabilitatea operaŃiunilor cu cecuri externe
şi alte mijloace de plată exprimate în devize
În contextul dezvoltării schimburilor internaŃionale, a avut loc, în
paralel, crearea şi/sau perfecŃionarea unor tehnici şi instrumente de plată,
destinate să asigure supleŃea plăŃilor determinate de aceste schimburi.
Drept urmare, alături de acreditivul documentar, scrisoarea de cre-
dit, incasso-ul documentar, într-o măsură tot mai mare a început să fie
utilizat cecul ca instrument de plată, atât în operaŃiunile necomerciale (tu-
rism, transport, servicii), cât şi în cele comerciale (export, import).
Cecul prin conŃinutul şi forma sa reprezintă un ordin scris, necondi-
Ńionat dat unei bănci (pe un formular tipizat) de a plăti în favoarea unor
persoane fizice sau juridice o sumă de bani.
PărŃile implicate în circuitul cecului sunt: trăgătorul, trasul şi benefi-
ciarul.
Cecul este un înscris prin care o persoană (trăgător, emitent) dă or-
din unei bănci (tras) de a plăti în favoarea unui terŃ (beneficiar) o sumă de
bani de care trăgătorul dispune. Pentru a fi un înscris valid, din punct de
vedere juridic, cecul trebuie să cuprindă următoarele:
a) denumirea de cec înscrisă în text şi exprimată în limba în care a
fost redactat înscrisul;
b) ordinul necondiŃionat de a plăti o sumă de bani determinată;
c) numele trasului – banca plătitoare;
d) locul plăŃii – banca, localitatea unde trebuie să se facă plata;
e) locul şi data emiterii cecului, cecul fără dată considerându-se
anterior termenului de prezentare;
f) semnătura celui ce emite cecul, deci a trăgătorului.
Din punct de vedere al modului în care este indicat beneficiarul,
cecurile se prezintă sub mai multe forme:
a) nominative – este indicat numele şi nu pot fi transmise prin gir, ci
doar prin cesiune;
b) la ordin – este indicat numele şi menŃiunea „la ordin”, se trans-
mite prin gir;
c) la purtător – plătibil celui care îl reprezintă.
După modul de încasare, cecurile se prezintă sub mai multe forme:
a) nebarat – se poate plăti în numerar sau în cont fără restricŃii, la
dorinŃa beneficiarului;
b) barat – utilizat pentru plata în contul bancar al beneficiarului,
neputând fi plătite în numerar;
142
c) certificat – banca certifică, în prealabil, existenŃa unui disponibil
suficient pentru efectuarea plăŃii, suma certificată putând fi sau nu blocată;
d) cecul de călătorie.
Din punct de vedere al părŃilor angajate în derularea plăŃilor,
cecurile pot fi:
a) personale – trase de o persoană fizică sau juridică asupra unei
bănci;
b) bancare – trase de o bancă asupra altei bănci;
c) de călătorie.
a) Cecul personal. În practica internaŃională apar, în principiu, două
situaŃii:
− fie băncile, în baza disponibilului din cont, tipăresc astfel de
înscrisuri şi le dau clienŃilor lor. Acestea sunt cecuri în alb, din punct de
vedere al sumei şi beneficiarului;
− fie firmele îşi tipăresc singure formulare tipizate de cecuri pe care
le utilizează pentru efectuarea unor plăŃi.
Mecanismul derulării unei plăŃi prin cec personal, de exemplu, unui
export efectuat de o firmă românească, implică următoarele părŃi:
– trăgător A – firma străină importă produse din România şi plă-
teşte cu cecul personal;
– beneficiar B – firma românească exportatoare la ordinul căreia s-a
emis cecul;
– banca trasă BA – banca străină care va plăti cecul la prezentare;
– banca comercială română BB – banca ce-l deserveşte pe exporta-
tor, şi care va remite cecul la încasare la banca străină.
Mecanismul derulării plăŃii prin cec personal este:
1) trăgătorul A emite cecul pe numele beneficiarului B, firma ro-
mânească, cu indicarea sumei corespunzătoare mărfurilor exportate sau
serviciilor prestate de aceste;
2) firma românească exportatoare B, prezintă cecul spre încasare la
banca sa – B;
3) banca comercială română BB remite beneficiarului B o chitanŃă
ce atestă primirea unui cec de o anumită valoare, iar cecul îl remite la
încasarea în străinătate la banca trasă – BA;
4) banca trasă BA, la primirea cecului, debitează contul trăgătorului
cu valoarea indicată pe cec şi remite contravaloarea cecului băncii comer-
ciale române BB;
143
5) banca comercială română BB, pe baza chitanŃei eliberată ante-
rior, plăteşte firmei române B, suma respectivă.
În cazul exporturilor româneşti, evitarea eventualelor riscuri se
poate realiza numai prin transmiterea mai întâi a cecurilor spre încasare la
banca trasă (banca străină), iar după ce s-a primit confirmarea încasării
cecului de banca comercială română, agentul economic trebuie să expe-
dieze marfa.
b) Cecul bancar. Este cecul tras de o bancă, din ordinul unui terŃ
ordonator, asupra altei bănci, în favoarea unei persoane fizice sau juridice
indicate de ordonator.
PărŃile implicate în utilizarea cecului bancar sunt:
– terŃul ordonator A – agentul economic român care are disponibil
în devize şi urmează să dispună o plată prin cec;
– banca trăgătoare BA – banca comercială care îl deserveşte pe
agentul economic şi care la ordinul acestuia, va emite cecul;
– banca trasă BB – este cea la care banca trăgătoare are cont şi
asupra căreia trage cecul;
– beneficiarul B – este persoana fizică sau juridică care urmează a
încasa cecul de la banca trasă.
Mecanismul derulării plăŃii prin cec bancar este:
1) firma românească, în baza disponibilului în devize din cont,
ordonă băncii comerciale, care o deserveşte (prin ordin de plată), să
efectueze o plată prin cec bancar, respectiv să emită un cec de o anumită
valoare în favoarea (la ordin) unei firme străine – beneficiarul băncii;
2) banca trăgătoare, în baza ordinului primit, procedează simultan
astfel:
− trage (emite) un cec asupra unei bănci străine unde are ea însăşi
un disponibil în valută;
− debitează contul terŃului ordonator şi expediază cecul beneficia-
rului;
3) banca trăgătoare acoperă cecul tras asupra băncii trase;
4) beneficiarul, la primirea cecului, se prezintă cu el la banca trasă
şi încasează contravaloarea acestuia.
Cecurile bancare în străinătate pot fi remise la încasarea în străi-
nătate, caz în care pot fi achitate beneficiarilor numai după încasarea lor
efectivă în străinătate sau nu se remit la încasarea în străinătate, în cazul
cecurilor trase asupra băncii din Ńara noastră, iar creditarea contului de
corespondent al băncii se face imediat, la emiterea cecului.
144
Exemplu: Un client prezintă la casieria băncii pentru achitare, un
eurocec, în valoare de 400 USD, la cursul de 10 lei/USD. Comisionul de
cumpărare a cecului este 5%. După achitarea cecului, acesta este remis la
centrala băncii şi apoi în străinătate pentru încasare.
a) se evidenŃiază primirea cecului de către bancă şi achitarea lui:
109 = % 400 USD
„Alte valori” 101 380 USD
„Casa/USD”
3721 20 USD
„PoziŃie de schimb”
concomitent:
3722 = 7069 200 lei
„Contravaloarea „Comisioane”
poziŃiei de schimb”
b) se evidenŃiază remiterea cecului la centrală:
34156 = 109 400 USD
„Decontări intrabancare „Alte valori”
– operaŃiuni iniŃiate”
c) se evidenŃiază primirea cecului la centrală:
109 = 34159 400 USD
„Alte valori” „Decontări intrabancare
– operaŃiuni primite”
d) se evidenŃiază remiterea cecului în străinătate pentru încasare:
1611 = 109 400 USD
„Valori de recuperat” „Alte valori”
e) se primeşte avizul de creditare din străinătate şi se evidenŃiază în-
casarea cecului:
121 = 1611 400 USD
„Conturi de corespon- „Valori de recuperat”
dent la bănci (Nostro)”
Întrucât între momentul primirii cecurilor şi momentul încasării lor
efective din străinătate (cazul remiterii cecului la încasarea în străinătate),
există un decalaj de timp, pe această perioadă, cecurile primite sunt evi-
denŃiate atât în conturi în afara bilanŃului, respectiv contul 9981 „Alte
valori primite”, cât şi în conturi de bilanŃ, respectiv contul 3712 „Valori
primite la încasare” şi contul 3716 „Conturi indisponibile privind valori la
încasare”.
În momentul sosirii avizului de creditare din străinătate, aceste con-
turi sunt închise, majorându-se disponibilul din contul curent în devize al
posesorului cecului.
145
c) Ordinul de plată. Constituie modalitatea cea mai simplă de rea-
lizare a unei plăŃi, respectiv încasări. Ordinul de plată este dispoziŃia dată
de o persoană (denumită ordonator) unei bănci, de a plăti o sumă deter-
minată în favoarea unei alte persoane (denumită beneficiar) în vederea
stingerii unei obligaŃii băneşti provenind dintr-o relaŃie directă existentă
între ordonator şi beneficiar.
Aşa cum rezultă din definiŃie, ordinul de plată se caracterizează prin
următoarele:
a) relaŃia de plată este declanşată ca urmare a unei obligaŃii asumate
sau datorii preexistente;
b) operaŃiunea este pornită din iniŃiativa plătitorului;
c) revocabilitatea este o trăsătură fundamentală a ordinului de plată.
Aceasta constă în faptul că ordonatorul îşi poate retrage sau modifica
instrucŃiunile de plată date băncii, cu condiŃia ca ordinul său iniŃial să nu
fie executat prin plată în favoarea beneficiarului;
d) provizionul (depozitul) bancar este absolut obligatoriu în cazul
ordinului de plată.
Din punct de vedere al modalităŃii de încasare, ordinul de plată
poate fi:
– simplu, încasarea sa nefiind condiŃionată de prezentarea vreunui
document sau explicaŃie cu privire la scopul plăŃii. Acest tip de ordin de
plată se aseamănă cu cecul;
– documentar, încasarea sa fiind determinată de obligaŃia beneficia-
rului de a prezenta anumite documente (facturi, dovada plăŃii unor chirii,
a unor speze de transport etc.) indicate de ordonator în ordinul de plată.
PărŃile implicate în derularea unui ordin de plată, de regulă, sunt:
− ordonatorul, cel care iniŃiază operaŃiunea, este cel care plăteşte,
stabileşte condiŃiile plăŃii, constituie provizionul bancar în vederea plăŃii,
poate în orice clipă revoca plata până în momentul efectuării ei;
− beneficiarul este cel în favoarea căruia se face plata;
− băncile care intervin în derularea operaŃiunii au simplu rol de
prestatoare de servicii.
Aceste bănci, în practică, sunt denumite:
– bancă ordonatoare, cea căreia ordonatorul îi dă dispoziŃia privind
efectuarea plăŃii prin ordin de plată şi la care constituie depozitul;
– banca plătitoare, cea la ghişeele căreia se achită suma beneficia-
rului plăŃii şi care solicită anticipat sau ulterior, de la banca ordonatoare,
suma ce urmează să o plătească sau a plătit-o.
146
Elementele pe care le cuprinde ordinul de plată sunt:
− numele şi adresa ordonatorului, numărul contului bancar;
− numele şi adresa beneficiarului (eventual şi numărul contului);
− denumirea şi adresa băncii ordonatoare, data emiterii ordinului de
plată;
− ordinul de a plăti;
− suma în cifre şi litere cu indicarea devizei în care se va face plata;
− motivul plăŃii;
− în cazul ordinului de plată documentar, se indică documentele
care trebuie prezentate de beneficiarul plăŃii, modul de plată (letric, tele-
grafic, telex);
− semnăturile autorizate ale băncii ordonatoare sau ale persoanei
autorizate de firma ordonatoare.
Pentru înŃelegerea mai bună a modului de evidenŃiere contabilă a
unui ordin de plată extern, vom prezenta următoarele exemple practice:
Exemplu: Banca „X” primeşte de la o bancă străină „Y” un ordin de
plată de 10.000 USD în favoarea unei întreprinderi româneşti „Z”. Se va
înregistra ordinul de plată primit şi comisionul de 1%:
a) primirea ordinului de plată:
122 = 2621 10.000 USD
„Conturi de corespondent „Alte sume datorate”
ale băncilor (Loro)”
b) după ce se obŃine viza şi data devizei, centrala „X” întocmeşte
nota contabilă următoare:
2621 = 2511 10.000 USD
„Alte sume datorate” „Conturi curente/SC „Z”
c) se înregistrează şi se încasează comisionul în devize:
122 = 7029 100 USD
„Conturi de corespondent „Comisioane”
ale băncilor (Loro)”
Exemplu: Banca „X” remite către o bancă străină un ordin de plată de
10.000 USD, în numele unei întreprinderi româneşti titulară „Y” de cont:
a) se înregistrează emiterea ordinului de plată:
2511 = 2621 10.000 USD
„Conturi curente/SC „Y” „Alte sume datorate”
b) după ce se obŃine viza şi data devizei, centrala „X” întocmeşte
nota contabilă:
2621 = 122 10.000 USD
„Alte sume datorate” „Conturi de corespondent
ale băncilor (Loro)”
147
10. OPERAłIUNI ÎN AFARA BILANłULUI
152
b) se evidenŃiază stingerea angajamentelor în urma livrării devi-
zelor:
9361 = 9312
„PoziŃia de schimb” „Devize cumpărate
şi şi încă neprimite”
9313 = 9362
„Lei vânduŃi şi încă „Contravaloarea poziŃiei de
nelivraŃi” schimb”
c) se evidenŃiază angajamente de cumpărare devize la termen contra
lei, în condiŃiile în care apare un report de primit:
9333 = 9361
„Devize de primit „PoziŃia de schimb”
contra lei de livrat”
şi
% = 9334
9362 „Lei de livrat contra
„Contravaloarea poziŃiei devize de primit”
de schimb”
9342
„Report/Deport de plătit”
d) se evidenŃiază stingerea angajamentului la livrarea devizelor:
9361 = 9333
„PoziŃia de schimb” „Devize de primit
contra lei de livrat”
şi
9334 = %
„Lei de livrat contra 9362
devize de primit” „Contravaloarea poziŃiei
de schimb”
9342
„Report/Deport de plătit”
e) se evidenŃiază reevaluarea devizelor tranzacŃionate la vedere sau
la termen, în urma modificării cursului de schimb:
9363 = 9362
„Cont de ajustare devize” „Contravaloarea poziŃiei
de schimb”
şi
9362 = 9363
„Contravaloarea „Cont de ajustare devize”
poziŃiei de schimb”
Alte operaŃiuni în afara bilanŃului, în care se întâlnesc angajamen-
te diverse, angajamente îndoielnice şi conturile de evidenŃă. În această
153
ordine, ele dispun pentru înregistrare contabilă de grupele 95 „Angaja-
mente diverse”, 98 „Angajamente îndoielnice” şi 99 „Conturi de evidenŃă”.
Angajamentele diverse reprezintă angajamente date sau primite,
care nu se regăsesc printre cele prezentate anterior. Ele se referă la opera-
Ńiuni de locaŃii în gestiune, redevenŃe, chirii şi titluri primite sau date în
garanŃie.
Angajamentele îndoielnice sunt angajamente de orice natură, care
reprezintă un risc probabil sau cert de neîndeplinire totală sau parŃială.
Pentru aceste angajamente banca constitui provizioane pentru riscuri şi
cheltuieli.
Conturile de evidenŃă înregistrează creanŃe sau bunuri care nu se
află evidenŃiate în bilanŃ. Aici apar înregistrate bunuri luate cu chirie sau
păstrate în custodie, creanŃe scoase din activ, dar urmărite în continuare,
debitori din penalităŃi pretinse.
154
PLANURI DE CONTURI
PENTRU SOCIETĂłILE BANCARE
164
Grupa 38 – CREANłE RESTANTE ŞI ÎNDOIELNICE
381 – CreanŃe restante, A
3811 – CreanŃe restante, A
3812 – Dobânzi restante, A
3817 – CreanŃe ataşate, A
382 – CreanŃe îndoielnice, A
3821 – CreanŃe îndoielnice, A
3822 – Dobânzi îndoielnice, A
3827 – CreanŃe ataşate, A
Grupa 39 – PROVIZIOANE PRIVIND OPERAłIUNI CU TITLURI
ŞI OPERAłIUNI DIVERSE
391 – Provizioane pentru deprecierea titlurilor, P
3911 – Provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasa-
ment, P
39111 – Provizioane pentru deprecierea efectelor
publice şi a altor valori asimilate, P
39112 – Provizioane pentru deprecierea obligaŃiu-
nilor şi a altor titluri cu venit fix, P
39113 – Provizioane pentru deprecierea acŃiunilor
şi a altor titluri cu venit variabil, P
39114 – Provizioane pentru deprecierea acŃiunilor
proprii, P
3912 – Provizioane pentru deprecierea titlurilor de
investiŃii, P
39121 – Provizioane pentru deprecierea efectelor
publice şi a altor valori asimilate, P
39122 – Provizioane pentru deprecierea obligaŃiu-
nilor şi a altor titluri cu venit fix, P
393 – Provizioane pentru deprecierea stocurilor, P
394 – Provizioane pentru creanŃe restante şi îndoielnice, P
Clasa 6 – CHELTUIELI
Grupa 60 – CHELTUIELI DE EXPLOATARE BANCARĂ
601 – Cheltuieli cu operaŃiunile de trezorerie şi operaŃiunile inter-
bancare, A
6011 – Dobânzi la BNR, A
6012 – Dobânzi la conturile de corespondent, A
6013 – Dobânzi la depozitele băncilor, A
60131 – Dobânzi la depozitele la vedere, A
60132 – Dobânzi la depozitele la termen, A
60133 – Dobânzi la depozitele colaterale, A
6014 – Dobânzi la împrumuturile de la bănci, A
171
60141 – Dobânzi la împrumuturile de pe o zi pe
alta, A
60142 – Dobânzi la împrumuturile la termen, A
60143 – Dobânzi la împrumuturile financiare, A
6015 – Dobânzi la valorile date în pensiune, A
60151 – Dobânzi la valorile date în pensiune de pe
o zi pe alta, A
60152 – Dobânzi la valorile date în pensiune la
termen, A
6017 – Alte cheltuieli cu dobânzile, A
60171 – Dobânzi privind titlurile cu posibilitate de
răscumpărare, A
60172 – Report/Deport, A
60179 – Cheltuieli diverse cu dobânzile, A
6019 – Comisioane, A
602 – Cheltuieli cu operaŃiunile cu clientela, A
6021 – Dobânzi la conturile de factoring, A
6022 – Dobânzi la împrumuturile primite de la clientela fi-
nanciară, A
60221 – Dobânzi la împrumuturile de pe o zi pe
alta, A
60222 – Dobânzi la împrumuturile la termen, A
6023 – Dobânzi la valorile date în pensiune, A
60231 – Dobânzi la valorile date în pensiune de pe
o zi pe alta, A
60232 – Dobânzi la valorile date în pensiune la ter-
men, A
6024 – Dobânzi la conturile curente, A
6025 – Dobânzi la conturile de depozit, A
60251 – Dobânzi la conturile de depozite la vedere, A
60252 – Dobânzi la conturile de depozite la termen, A
60253 – Dobânzi la conturile de depozite colate-
rale, A
6026 – Dobânzi la certificatele de depozit, carnetele şi li-
bretele de economii, A
6027 – Alte cheltuieli cu dobânzile, A
60271 – Dobânzi privind titlurile cu posibilitatea
de răscumpărare, A
60272 – Report/Deport, A
172
60279 – Cheltuieli diverse cu dobânzile, A
6029 – Comisioane, A
603 – Cheltuieli cu operaŃiunile cu titluri, A
6031 – Dobânzi la titluri date în pensiune livrată, A
6032 – Pierderi la titluri de tranzacŃie, A
6033 – Cheltuieli cu titlurile de plasament, A
60331 – Cheltuieli de achiziŃie, A
60336 – Pierderi din cesiune, A
6034 – Cheltuieli cu titluri de investiŃii, A
60341 – Cheltuieli de achiziŃie, A
60342 – Cheltuieli cu amortizarea primelor, A
6036 – Cheltuieli privind datorii constituite prin titluri, A
60361 – Dobânzi privind titlurile de piaŃă interban-
cară, A
60362 – Dobânzi privind titlurile de creanŃe nego-
ciabile, A
60363 – Dobânzi privind obligaŃiunile, A
60369 – Alte cheltuieli privind datoriile constituite
prin titluri, A
6037 – Cheltuieli diverse privind operaŃiunile cu titluri, A
6039 – Comisioane, A
604 – Cheltuieli cu operaŃiunile de leasing, locaŃie simplă şi asi-
milate, A
6041 – Cheltuieli cu operaŃiunile de leasing şi asimilate, A
60411 – Cheltuieli cu amortizarea, A
60412 – Pierderi din deprecierea imobilizărilor da-
te în leasing şi asimilate, A
60413 – Pierderi din cesiunea imobilizărilor date
în leasing şi asimilate, A
60414 – Cheltuieli cu provizioane pentru operaŃiu-
ni de leasing şi asimilate, A
60419 – Alte cheltuieli cu operaŃiuni de leasing şi
asimilate, A
6042 – Cheltuieli cu operaŃiuni de locaŃie simplă, A
60421 – Cheltuieli cu amortizarea, A
60422 – Pierderi din deprecierea imobilizărilor da-
te în locaŃie simplă, A
60423 – Pierderi din cesiunea imobilizărilor date
în locaŃie simplă, A
173
60424 – Cheltuieli cu provizioane pentru operaŃi-
uni de locaŃie simplă, A
60429 – Alte cheltuieli cu operaŃiuni de locaŃie
simplă, A
605 – Cheltuieli privind datoriile subordonate şi fondurile publice
alocate, A
6051 – Cheltuieli privind datoriile subordonate şi fondurile
publice, A
6052 – Cheltuieli privind datoriile subordonate pe durată
nedeterminată, A
6053 – Cheltuieli privind fondurile publice alocate, A
606 – Cheltuieli privind operaŃiunile de schimb, A
6061 – Pierderi din operaŃiile de schimb şi arbitraj, A
6069 – Comisioane, A
607 – Cheltuieli privind operaŃiunile în afara bilanŃului, A
6071 – Cheltuieli cu angajamente de finanŃare, A
60711 – Cheltuieli cu angajamente de finanŃare pri-
mite de la alte bănci, A
60712 – Cheltuieli cu angajamente de finanŃare pri-
mite de la clientelă, A
6072 – Cheltuieli cu angajamente de garanŃie, A
60721 – Cheltuieli cu angajamente de garanŃie pri-
mite de la alte bănci, A
60722 – Cheltuieli cu angajamente de garanŃie pri-
mite de la clientelă, A
6077 – Cheltuieli cu alte angajamente primite, A
608 – Cheltuieli cu prestaŃiile de servicii financiare, A
6081 – Cheltuieli cu mijloacele de plată, A
6082 – Alte cheltuieli cu prestaŃiile de servicii financiare, A
609 – Alte cheltuieli de exploatare bancară, A
6092 – Cota-parte privind operaŃiunile de exploatare ban-
cară efectuate în comun, A
6093 – Venituri retrocedate privind operaŃiunile de exploa-
tare bancară efectuate în comun, A
6099 – Cheltuieli diverse de exploatare bancară, A
Grupa 61 – CHELTUIELI CU PERSONALUL
611 – Cheltuieli cu remuneraŃiile personalului, A
612 – Cheltuieli privind asigurările şi protecŃia socială, A
174
6121 – Cheltuieli privind contribuŃia unităŃii la asigurările
sociale, A
6122 – Cheltuieli privind contribuŃia unităŃii pentru ajuto-
rul de şomaj, A
6127 – Alte cheltuieli privind asigurările şi protecŃia soci-
ală, A
617 – Alte cheltuieli privind personalul, A
Grupa 62 – IMPOZITE ŞI TAXE
621 – Cheltuieli cu impozitul pe salarii, A
627 – Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, A
Grupa 63 – CHELTUIELI CU MATERIALELE, LUCRĂRILE ŞI
SERVICIILE EXECUTATE DE TERłI
631 – Cheltuieli cu materialele, A
6311 – Cheltuieli cu materiale consumabile, A
6312 – Cheltuieli privind combustibilii, A
6313 – Cheltuieli privind piesele de schimb, A
6317 – Cheltuieli privind alte materiale, A
632 – Cheltuieli privind obiectele de inventar, A
633 – Cheltuieli privind alte stocuri, A
634 – Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terŃi, A
6341 – Cheltuieli cu întreŃinere şi reparaŃii, A
6342 – Cheltuieli privind energia şi apa, A
6343 – Cheltuieli poştale şi taxe de comunicaŃii, A
6344 – Cheltuieli cu colaboratorii şi intermediere, A
6345 – Cheltuieli cu deplasări, detaşări, transferuri şi trans-
portul persoanelor şi bunurilor, A
6346 – Cheltuieli cu servicii furnizate de societăŃile grupu-
lui, A
6347 – Alte cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de
terŃi, A
63471 – Cheltuieli cu primele de asigurare, A
63472 – Cheltuieli cu redevenŃe privind operaŃiu-
nile de leasing şi asimilate, A
63473 – Cheltuieli cu redevenŃe privind concesiu-
nile, locaŃiile de gestiune şi chiriile, A
63479 – Alte cheltuieli, A
635 – Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate, A
175
Grupa 64 – CHELTUIELI DIVERSE DE EXPLOATARE
641 – Venituri retrocedate privind operaŃiunile de exploatare ne-
bancară efectuate în comun, A
642 – Cota-parte privind operaŃiunile de exploatare nebancară
efectuate în comun, A
643 – Cota-parte din cheltuielile sediului social, A
646 – Pierderi din cesiunea imobilizărilor, A
6461 – Pierderi din cesiunea imobilizărilor necorporale şi
corporale, A
6462 – Pierderi din cesiunea imobilizărilor financiare, A
649 – Alte cheltuieli diverse de exploatare, A
Grupa 65 – CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE IMOBILIZĂRI-
LOR NECORPORALE ŞI CORPORALE
651 – Cheltuieli cu amortizările imobilizărilor necorporale, A
652 – Cheltuieli cu amortizările imobilizărilor corporale, A
Grupa 66 – CHELTUIELI CU PROVIZIOANE ŞI PIERDERI DIN
CREANłE NERECUPERABILE
661 – Cheltuieli cu provizioane pentru creanŃe din operaŃiuni inter-
bancare, A
6611 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit, A
6612 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de do-
bândă, A
662 – Cheltuieli cu provizioane pentru creanŃe din operaŃiuni cu
clientela, A
6621 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit, A
6622 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de do-
bândă, A
663 – Cheltuieli cu provizioane privind operaŃiunile cu titluri şi
operaŃiuni diverse, A
6631 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea
titlurilor, A
66311 – Cheltuieli cu provizioane pentru depreci-
erea titlurilor de plasament, A
66312 – Cheltuieli cu provizioane pentru depreci-
erea titlurilor de investiŃii, A
6632 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea sto-
curilor, A
176
6637 – Cheltuieli cu provizioane pentru creanŃe restante şi
îndoielnice, A
664 – Cheltuieli cu provizioane pentru valori imobilizate, A
6641 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea
părŃilor deŃinute în cadrul societăŃilor comerciale
legate, a titlurilor de participare şi a titlurilor
activităŃii de portofoliu, A
6642 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imo-
bilizărilor, A
66421 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecie-
rea imobilizărilor în curs, A
66422 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecie-
rea imobilizărilor activităŃii de exploatare, A
66423 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecie-
rea imobilizărilor în afara activităŃii de
exploatare, A
6647 – Cheltuieli cu provizioane pentru creanŃe restante şi
îndoielnice, A
665 – Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, A
6651 – Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri de execu-
tare a angajamentelor de semnătură, A
6652 – Cheltuieli cu provizioane pentru facilităŃile acorda-
te personalului, A
6653 – Cheltuieli cu provizioane pentru risc de Ńară, A
6657 – Cheltuieli cu provizioane pentru alte riscuri şi chel-
tuieli, A
666 – Cheltuieli cu provizioane reglementate, A
667 – Pierderi din creanŃe nerecuperabile acoperite cu provizioa-
ne, A
668 – Pierderi din creanŃe nerecuperabile neacoperite cu provizi-
oane, A
Grupa 67 – CHELTUIELI EXCEPłIONALE
671 – Cheltuieli excepŃionale privind operaŃiunile de gestiune, A
6711 – Despăgubiri, amenzi, penalităŃi, A
6712 – DonaŃii şi subvenŃii acordate, A
6713 – Cheltuieli privind sponsorizările, A
6714 – Pierderi prin debitori diverşi, A
177
6717 – Alte cheltuieli excepŃionale privind operaŃiunile de
gestiune, A
673 – Cheltuieli excepŃionale privind amortizările şi provizioa-
nele, A
6731 – Cheltuieli excepŃionale privind amortizarea imobi-
lizărilor, A
6732 – Cheltuieli excepŃionale provizioane pentru riscuri
şi cheltuieli, A
6733 – Cheltuieli excepŃionale privind provizioane pentru
deprecieri, A
6734 – Cheltuieli excepŃionale privind provizioane regle-
mentate, A
677 – Alte cheltuieli excepŃionale, A
Grupa 69 – CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT
691 – Cheltuieli cu impozitul pe profit, A
Clasa 7 – VENITURI
Grupa 70 – VENITURI DIN ACTIVITATEA DE EXLPOATARE
BANCARĂ
701 – Venituri din operaŃiunile de trezorerie şi operaŃiunile
interbancare, P
7011 – Dobânzi de la BNR, P
7012 – Dobânzi de la conturile de corespondent, P
7013 – Dobânzi de la depozitele băncilor, P
70131 – Dobânzi de la depozitele la vedere, P
70132 – Dobânzi de la depozitele la termen, P
70133 – Dobânzi de depozitele colaterale, P
7014 – Dobânzi de la creditele acordate băncilor, P
70141 – Dobânzi de la creditele de pe o zi pe alta, P
70142 – Dobânzi de la creditele la termen, P
70143 – Dobânzi de la creditele financiare, P
7015 – Dobânzi de la valorile în pensiune, P
70151 – Dobânzi de la valorile primite în pensiune
de pe o zi pe alta, P
70152 – Dobânzi de la valorile primite în pensiune
la termen, P
7017 – Alte venituri din dobânzi, P
178
70171 – Dobânzi privind titlurile cu posibilitatea de
răscumpărare, P
70172 – Report/Deport, P
70179 – Venituri diverse din dobânzi, P
7018 – Dobânzi din creanŃe restante şi îndoielnice, P
7019 – Comisioane, P
702 – Venituri din operaŃiunile cu clientela, P
7021 – Dobânzi de la creanŃe comerciale şi credite acor-
date clientelei, P
70211 – Dobânzi de la operaŃiunile de scont, asi-
milate şi alte creanŃe comerciale, P
70212 – Dobânzi de la operaŃiunile de factoring, P
70213 – Dobânzi de la creditele de trezorerie, P
70214 – Dobânzi de la creditele pentru export, P
70215 – Dobânzi de la creditele pentru echipament, P
70216 – Dobânzi de la creditele pentru bunurile
imobiliare, P
70217 – Dobânzi de la alte credite acordate clien-
telei, P
7022 – Dobânzi de la credite acordate clientelei financiare, P
70221 – Dobânzi de la credite de pe o zi pe alta, P
70222 – Dobânzi de la credite la termen, P
7023 – Dobânzi de la valorile primite în pensiune, P
70231 – Dobânzi de la valorile primite în pensiune
de pe o zi pe alta, P
70232 – Dobânzi de la valorile primite în pensiune
la termen, P
7024 – Dobânzi de la conturile curente debitoare, P
7027 – Alte venituri din dobânzi, P
70271 – Dobânzi privind titlurile cu posibilitate de
răscumpărare, P
70272 – Report/Deport, P
70279 – Venituri diverse din dobânzi, P
7028 – Dobânzi din creanŃe restante şi îndoielnice P
7029 – Comisioane, P
703 – Venituri pentru operaŃiunile cu titluri, P
7031 – Dobânzi de la titlurile primite în pensiune livrată, P
7032 – Venituri de la titlurile de tranzacŃie, P
7033 – Venituri din titlurile de plasament, P
179
70331 – Dobânzi, P
70333 – Dividende şi venituri asimilate, P
70336 – Venituri din cesiuni, P
7034 – Venituri din titluri de investiŃii, P
70341 – Dobânzi, P
70342 – Venituri din prime, P
7036 – Venituri din datorii constituite prin titluri, P
7037 – Venituri diverse din operaŃiunile cu titluri, P
7038 – Dobânzi din creanŃe restante şi îndoielnice, P
7039 – Comisioane, P
704 – Venituri din operaŃiunile de leasing, locaŃie simplă şi asi-
milate, P
7041 – Venituri din operaŃiunile de leasing şi asimilate, P
70411 – Venituri din amortizări, P
70413 – Venituri din cesiunea imobolizărilor date
în leasing şi asimilate, P
70414 – Venituri din provizioane pentru operaŃiu-
nile de leasing şi asimilate, P
70419 – Alte venituri din operaŃiunile de leasing şi
asimilate, P
7042 – Venituri din operaŃiunile de locaŃie simplă, P
70421 – Venituri din chirii, P
70423 – Venituri din cesiunea imobilizărilor date în
locaŃie simplă, P
70424 – Venituri din provizioane pentru operaŃiuni
de locaŃie simplă, P
70429 – Alte venituri din operaŃiunile de locaŃie
simplă, P
7048 – Venituri din creanŃe restante şi îndoielnice, P
705 – Venituri din credite subordonate, părŃi în cadrul societăŃilor
comerciale legate, titluri de participare şi titluri ale activi-
tăŃii de portofoliu, P
7051 – Dobânzi de la creditele subordonate la termen, P
7052 – Dobânzi de la creditele subordonate pe durată ne-
determinată, P
7053 – Dividende şi venituri asimilate, P
7058 – Dobânzi din creanŃe restante şi îndoielnice, P
706 – Venituri din operaŃiunile de schimb, P
7061 – Venituri din operaŃiunile de schimb şi arbitraj, P
180
7069 – Comisioane, P
707 – Venituri din operaŃiunile în afara bilanŃului, P
7071 – Venituri din angajamente de finanŃare, P
70711 – Venituri din angajamente de finanŃare în
favoarea altor bănci, P
70712 – Venituri din angajamente de finanŃare pri-
mite de la clientelă, P
7072 – Venituri din angajamente de garanŃie, P
70721 – Venituri din angajamente de garanŃie în
favoarea altor bănci, P
70722 – Venituri din angajamente de garanŃie pri-
mite de la clientelă, P
7077 – Venituri din alte angajamente, P
708 – Venituri din prestaŃiile de servicii financiare, P
7083 – Comisioane din activităŃi de asistenŃă şi consultanŃă, P
70831 – Comisioane din activităŃi de asistenŃă şi
consultanŃă pentru persoane fizice, P
70832 – Comisioane din activităŃi de asistenŃă şi
consultanŃă pentru persoane juridice, P
70839 – Alte comisioane, P
7085 – Venituri privind mijloacele de plată, P
7087 – Alte venituri din prestaŃiile de servicii financiare, P
709 – Alte venituri din activitatea de exploatare bancară, P
7092 – Cota-parte privind operaŃiunile de exploatare ban-
cară efectuate în comun, P
7093 – Venituri refacturate privind operaŃiunile de exploa-
tare bancară efectuate în comun, P
7094 – Transferuri de cheltuieli de exploatare bancară, P
7099 – Venituri diverse de exploatare bancară, P
Grupa 74 – VENITURI DIVERSE DIN EXPLOATARE
741 – Cheltuieli refacturate, P
7411 – Cheltuieli refacturate societăŃilor grupului, P
7412 – Cheltuieli refacturate altor societăŃi, P
742 – Cota-parte privind operaŃiunile de exploatare nebancare
efectuate în comun, P
743 – Cota-parte din cheltuielile sediului social, P
746 – Venituri din cesiunea imobilizărilor, P
181
7461 – Venituri din cesiunea imobilizărilor necorporale şi
corporale, P
7462 – Venituri din cesiunea imobilizărilor financiare, P
747 – Venituri accesorii, P
7471 – Venituri privind imobilele legate de exploatare, P
7472 – Venituri din activităŃi nebancare, P
7479 – Alte venituri accesorii, P
749 – Alte venituri diverse din exploatare, P
7491 – Transferuri de cheltuieli de exploatare nebancară, P
7492 – Cota-parte din subvenŃii de investiŃii trecută la veni-
turi, P
7493 – Venituri din subvenŃii de exploatare, P
7494 – Venituri din producŃia de imobilizări, P
7495 – Venituri privind bunurile mobile şi imobile din exe-
cutarea creanŃelor, P
7499 – Alte venituri, P
Grupa 76 – VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI RECUPERĂRI
DE CREANłE AMORTIZATE
761 – Venituri din provizioane pentru creanŃe din operaŃiuni in-
terbancare, P
7611 – Venituri din provizioane specifice de risc de credit, P
7612 – Venituri din provizioane specifice de risc de dobân-
dă, P
762 – Venituri din provizioane pentru creanŃe din operaŃiuni cu
clientela, P
7621 – Venituri din provizioane specifice de risc de credit, P
7622 – Venituri din provizioane specifice de risc de dobân-
dă, P
763 – Venituri din provizioane privind operaŃiunile cu titluri şi
operaŃiuni diverse, P
7631 – Venituri din provizioane pentru deprecierea titlu-
rilor, P
76311 – Venituri din provizioane pentru deprecie-
rea titlurilor de plasament, P
76312 – Venituri din provizioane pentru deprecie-
rea titlurilor de investiŃii, P
7632 – Venituri din provizioane pentru deprecierea stocu-
rilor, P
182
7637 – Venituri din provizioane pentru creanŃe restante şi
îndoielnice, P
764 – Venituri din provizioane pentru valori imobilizate, P
7641 – Venituri din provizioane pentru deprecierea părŃi-
lor deŃinute în cadrul societăŃilor comerciale laga-
te, a titlurilor de participare şi a titlurilor activităŃii
de portofoliu, P
7642 – Venituri din provizioane pentru deprecierea imobi-
lizărilor, P
76421 – Venituri din provizioane pentru deprecie-
rea imobilizărilor în curs, P
76422 – Venituri din provizioane pentru deprecierea
imobilizărilor activităŃii de exploatare, P
76423 – Venituri din provizioane pentru deprecie-
rea imobilizărilor în afara activităŃii de
exploatare, P
7647 – Venituri din provizioane pentru creanŃe restante şi
îndoielnice, P
765 – Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, P
7651 – Venituri din provizioane pentru riscuri de executa-
re a angajamentelor prin semnătură, P
7652 – Venituri din provizioane pentru facilităŃile acordate
personalului, P
7653 – Venituri din provizioane pentru risc de Ńară, P
7657 – Venituri din provizioane pentru alte riscuri şi chel-
tuieli, P
766 – Venituri din provizioane reglementate, P
767 – Venituri din recuperări de creanŃe amortizate, P
Grupa 77 – VENITURI EXCEPłIONALE
771 – Venituri excepŃionale din operaŃiunile de gestiune, P
7711 – Venituri din despăgubiri şi penalităŃi, P
7712 – Alte venituri excepŃionale din operaŃiuni de ges-
tiune, P
773 – Venituri excepŃionale din provizioane, P
7731 – Venituri excepŃionale din provizioane pentru riscu-
ri şi cheltuieli, P
7732 – Venituri excepŃionale din provizioane pentru depre-
cieri, P
183
7733 – Venituri excepŃionale din provizioane reglementate, P
777 – Alte venituri excepŃionale, P
Grupa 78 – VENITURI DIN RELUAREA REZERVEI GENERA-
LE PENTRU RISCUL DE CREDIT
781 – Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de
credit, P
185
9354 – Contravaloarea în lei a dobânzilor în devize acope-
rite la termen, de plătit, A
936 – Conturi de ajustare devize în afara bilanŃului, B
9361 – PoziŃie de schimb, B
9362 – Contravaloarea poziŃiei de schimb, B
9363 – Conturi de ajustare devize, B
Grupa 95 – ANGAJAMENTE DIVERSE
951 – RedevenŃe, locaŃii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate, P
952 – Titluri primite în garanŃie, P
953 – Titluri date în garanŃie, A
959 – Alte angajamente diverse, B
9591 – Alte angajamente date, A
9592 – Alte angajamente primite, P
Grupa 98 – ANGAJAMENTE ÎNDOIELNICE
981 – Angajamente îndoielnice, A
Grupa 99 – CONTURI DE EVIDENłĂ
991 – Mijloace fixe luate cu chirie, P
992 – Valori primite în păstrare sau custodie, P
993 – CreanŃe scoase din activ, urmărite în continuare, A
994 – Debitori din penalităŃi pretinse, A
995 – Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a mijloacelor
fixe, P
998 – Alte conturi de evidenŃă, B
9981 – Alte valori primite, B
9982 – Alte valori date, B
999 – Contrapartida, B
186
APLICAłII ŞI PROBLEME PROPUSE
187
16. Să se înregistreze acordarea unui credit, pentru o lună de zile,
către o persoană fizică în valoare de 600 lei, cu o dobândă de 70% pe an.
17. Se acordă un credit în valută pentru plata unui furnizor (500
USD), pentru 8 luni, la o rată a dobânzii de 22%/an, pe baza unei
convenŃii exprese, având drept garanŃie obligaŃiuni în valoare de
3.000 lei.
18. Să se înregistreze în contabilitate primirea (intrarea) numera-
rului din contul curent de la BNR (plăŃile ce urmează a fi făcute cu nu-
merar impun o alimentare a casieriei) şi plata unui comision la BNR.
19. Să se înregistreze constituirea a două depozite la termen (trei
luni) în valoare de 7.000 lei, respectiv 400 USD (printr-un cont Nostro),
la o rată a dobânzii de 50% pe an (pentru lei), respectiv 5% pe an (pentru
USD).
20. Se primesc două împrumuturi pentru o lună, în valoare de
40.000 lei, respectiv 20 USD, la o rată a dobânzii de 36% pe an
(pentru lei), respectiv 3,6% pe an (pentru USD).
21. Se primeşte un împrumut pentru o lună de la o altă bancă, în
baza unor titluri primite în pensiune, în valoare de 7.000 lei, cu o dobândă
de 7% pe an.
22. Se primeşte un împrumut printr-o operaŃiune de cedare în pen-
siune, pentru o lună de zile, în valoare de 8.000 lei, cu o dobândă de 80%
pe an.
23. Un client „X” încasează 100.000 lei de la un beneficiar al pro-
duselor sale ce are cont în altă bancă. În aceeaşi zi rambursează 10.000 lei,
rata la un credit, şi plăteşte dobânda (în valoare de 50.000 lei) la creditul
primit. Să se înregistreze toate operaŃiile contabile.
24. Cum înregistrează o societate bancară dobânda datorată aferentă
împrumuturilor de refinanŃare de la BNR?
25. Să se înregistreaze dobânda calculată şi datorată pentru depozi-
tele primite de la bănci.
26. Să se înregistreze dobânzile aferente împrumuturilor primite de
la clientela financiară de către o bancă.
27. Să se înregistreze dobânzile plătite în avans la certificatele de
depozit de către o bancă.
28. Cum înregistrează o societate bancară dobânda aferentă dispo-
nibilităŃilor băneşti în contul curent la BNR?
29. Să se evidenŃieze scontul calculat, înregistrat lunar la venituri,
pentru operaŃiunea de scontare a unui titlu de valoare.
188
30. Să se înregistreze diferenŃa favorabilă obŃinută în urma reeva-
luării titlurilor de tranzacŃie la preŃul pieŃei.
31. La data de 15.01.a.c. banca „X” emite ordin de cumpărare de-
vize, 3.000 USD la cursul de 30.000 lei/USD. Cursul de referinŃă la BNR
este de 30,2 lei/USD. Cum înregistraŃi în contabilitate?
32. Banca comercială „X” cumpără la termen 2.000 USD la cursul
de 40 lei/USD. Cursul la vedere, în momentul încheierii tranzacŃiei, este de
39,9 lei/USD. La scadenŃă, cursul la vedere este de 39,8 lei/USD. Se cer
înregistrările contabile.
33. Societatea bancară „X” acordă un credit societăŃii bancare „Y”,
pe o perioadă de un an de zile, în valoare de 30.000 USD, cu o dobândă
de 20% pe an. Cursul de schimb, în momentul înregistrării dobânzii de
încasat, este de 30,2 lei/USD.
34. Să se evidenŃieze avalizarea unui efect comercial de către o altă
bancă în favoarea băncii şi stingerea angajamentului la scadenŃă, în urma
încasării titlului.
35. La o bancă comercială se emite un ordin de cumpărare de
devize la vedere. Să se înregistreze în contabilitate această operaŃie,
precum şi stingerea angajamentelor în urma livrării devizelor.
189
a) la solicitarea scrisă a soŃului titularului de cont, atunci când
face dovada că a introdus în instanŃă o cerere de împărŃire a bunurilor
comune, sau la solicitarea instanŃei;
b) în cazurile în care reprezentantul bancar prezintă un interes
legitim;
c) trebuie furnizate informaŃii băncilor concurente;
d) nu există solicitarea titularului sau a moştenitorilor aces-
tuia, inclusiv a reprezentanŃilor lor legali;
e) nu dăunează intereselor şi prestigiului băncii.
190
tranzacŃii, cu instrumente la termen sau în cazul swap-urilor de
dobânzi;
c) asigură comparabilitate în timp a informaŃiilor contabile
pentru menŃinerea aceloraşi norme şi reguli de înregistrări contabile;
d) în cazul operaŃiunilor de piaŃă poate apărea un transfer în
viitor al incertitudinilor din prezent, atunci când sunt evaluate la preŃul
pieŃei;
e) presupune exprimarea într-o formă monetară a operaŃiunilor
contabile înregistrate.
191
b) creditele acordate sau împrumuturile primite, garantate prin
transferul temporar de prioritate asupra elementelor de activ cedate;
c) fondurile aflate la dispoziŃia băncii, cu caracter permanent,
durabil, precum şi provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli şi
provizioanele reglementate;
d) operaŃiunile ce vor influenŃa activitatea băncii în perioada
următoare;
e) cheltuielile efectuate de bancă plătite sau neplătite încă.
197
35. O societate bancară înregistrează rezerve legale aferente
unui profit brut de 50.000 lei astfel:
a) 592 = 111 10.000 lei
b) 592 = 512 10.000 lei
c) 111 = 592 10.000 lei
d) 512 = 592 10.000 lei
e) 111 = 512 10.000 lei
201
c) în cazul neexecutării opŃiunii de cumpărare, restituirea
imobilizărilor se înregistrează la ieşirea în conturile corespunzătoare
în afara bilanŃului;
d) dacă deprecierea este inferioară provizionului constituit,
diferenŃa se deduce din provizionul constituit şi se înregistrează la
venituri;
e) cu ocazia anulării, la ieşirea din patrimoniu a valorilor
imobilizate, provizionul se înregistrează la cheltuieli.
202
57. Depozitele în cont curent se referă la sume în lei sau
valută, de care banca poate dispune în orice moment.
58. Depozitele la vedere se referă la depozitele în lei sau
valută constituite la alte bănci, ale căror durată iniŃială de constituire
este mai mare de o zi lucrătoare.
59. Depozitele la termen se referă la depozitele în lei sau
valută constituite la alte bănci, ale căror durată de constituire este
egală cu o zi lucrătoare.
60. Creditele obişnuite se referă la sumele plasate la alte bănci
comerciale pe baza unor contracte/convenŃii de credite.
204
a) 111 = 1522 4 mil.lei
b) 1527 = 111 40.000 lei
c) 6015 = 1527 40.000 lei
d) 1522 = 111 4 mil.lei
e) 111 = 1527 4 mil.lei
205
69. Se primeşte un împrumut printr-o operaŃiune de cedare în
pensiune, pentru o lună de zile, în valoare de 4.000 lei, cu o dobândă
de 60% pe an. Care este înregistrarea contabilă privind înregistrarea
dobânzii?
a) 2537 = 2511 200 lei
b) 2511 = 2432 4.000 lei
c) 6023 = 2437 200 lei
d) 1522 = 111 4.000 lei
e) 6023 = 2511 4.000 lei
208
79. Emiterea unui certificat interbancar cu dobândă plătită în
avans, ca principală operaŃiune cu titluri de plasament, presupune
înregistrarea:
a) % = 3211
111
375
b) % = 3251
111
3741
c) 3556 = 3251
d) 3257 = 111
e) 60363 = 3257
CompletaŃi:
213
D = c + d + e;
E = b + c + e.
219
e) să reprezinte mai puŃin de 20% sau mai mult din capitalul
unei societăŃi comerciale.
220
c) acŃiuni sau alte titluri cu venit variabil, deŃinute de bancă în
capitalul altor societăŃi;
d) creanŃe reprezentate de un titlu pentru care împrumutătorul
a acceptat ca, în cazul lichidării împrumutatului, rambursarea să aibă
loc la o dată fixă sau în cote fixe;
e) creanŃe de natura creditului care se rambursează (în cazul
lichidării) numai la iniŃiativa împrumutului.
221
b) sume depuse de titulari şi blocată la dispoziŃia băncii până
la scadenŃă;
c) acŃiuni sau alte titluri cu venit variabil, deŃinute de bancă în
capitalul altor societăŃi;
d) creanŃe reprezentate de un titlu pentru care împrumutătorul
a acceptat ca, în cazul lichidării împrumutatului, rambursarea să aibă
loc la o dată fixă sau în cote fixe;
e) creanŃe de natura creditului care se rambursează (în cazul
lichidării) numai la iniŃiativa împrumutului.
222
D = b + c + d + e;
E = a + b + c + e.
223
c) comisioane încasate;
d) cheltuieli cu despăgubirile plătite în numerar;
e) reglementate.
AlegeŃi răspunsul corect:
A = a + b + c + d + e;
B = b + c +d + e;
C = a + b +e;
D = b + c + d + e;
E = a + b + c + e.
225
d) venituri retrocedate şi cheltuieli refacturate, legate de
operaŃiunile de exploatare nebancară efectuate în comun/coparticipare
cu alte bănci sau pierderile din cesiunea imobilizărilor;
e) creanŃe de natura creditului care se rambursează (în cazul
lichidării) numai la iniŃiativa împrumutului.
227
RĂSPUNSURI
1c 11 abc 21 DA 31 e 41 cd 51 DA 61 a 71 c 81 DA
2a 12 be 22 NU 32 b 42 d 52 DA 62 e 72 d 82 NU
3 ace 13 cd 23 DA 33 bd 43 a 53 NU 63 b 73 b 83 DA
4b 14 ab 24 NU 34 d 44 de 54 NU 64 e 74 e 84 DA
5d 15 ae 25 NU 35 b 45 a 55 DA 65 c 75 d 85 NU
6e 16 bd 26 DA 36 ba 46 a 56 DA 66 d 76 e 86 NU
7 bd 17 c 27 DA 37 a 47 b 57 DA 67 a 77 b 87 DA
8b 18 c 28 DA 38 b 48 ad 58 NU 68 a 78 b 88 DA
9e 19 a 29 DA 39 e 49 bc 59 NU 69 c 79 a 89 DA
10 c 20 a 30 NU 40 c 50 ac 60 DA 70 e 80 c 90 DA
91. „PoziŃie de schimb” şi „Contravaloarea poziŃiei de schimb”;
92. riscului de schimb;
93. imobilizate;
94. totală, structurală;
95. cursurile de schimb;
96. venituri, cheltuieli;
97. „DiferenŃe de conversie”;
98. devize;
99. „Venituri din operaŃiunile de schimb şi arbitraj”;
100. „Pierderi din operaŃiuni de schimb şi arbitraj”.
101 d 111 d 121 a 131 C
102 a 112 a 122 b 132 C
103 e 113 e 123 a 133 C
104 A 114 e 124 b 134 d
105 A 115 b 125 b 135 d
106 A 116 B 126 b 136 b
107 b 117 d 127 E 137 e
108 e 118 e 128 C 138 a
109 a 119 c 129 A 139 a
110 c 120 a 130 C 140 a
228
BIBLIOGRAFIE
Basno C., Dardac N., Floricel C., Monedă, credit, bănci, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1999.
Boulescu Mircea, Audit şi control financiar, Editura FundaŃiei România de
Mâine, Bucureşti, 2005.
Basno C., Dardac N., Floricel C., OperaŃiuni bancare, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1999.
Dedu V., Gestiunea bancară, Centru editorial-poligrafic ASE, Bucureşti,
1999.
Dedu V., Enciu A., Contabilitate bancară, Editura Economică, Bucureşti,
2001.
Diaconescu M., Bănci, sisteme de plăŃi, riscuri, Editura Economică,
Bucureşti, 1999.
Galiceanu I., Galiceanu M., Cristea M., Contabilitate bancară, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1999.
Manolescu Gheorghe, Monedă şi management bancar, Editura FundaŃiei
România de Mâine, Bucureşti, 2002.
Manolescu Gheorghe, Monedă şi credit, Editura FundaŃiei România de
Mâine, Bucureşti, 2004.
Manolescu Gheorghe, Bănci şi credit, Editura FundaŃiei România de Mâine,
Bucureşti, 2006.
Ilie Mihai, OperaŃiuni de încasări şi plăŃi. Instrumente, modalităŃi, tehnici,
Editura FundaŃiei România de Mâine, 2006.
Zaharciuc E., Contabilitatea societăŃilor bancare, Editura Teora, Bucureşti,
2000.
*** Consiliul ComunităŃii Europene, Directiva a IV-a din 2004, privind
costurile anuale ale societăŃilor.
229
*** IASC, Standardele InternaŃionale de Contabilitate (traducere din limba
engleză), Editura Economică, Bucureşti, 2004.
*** Legea bancară nr. 58/1998, în „Monitorul Oficial”, nr. 121/23 martie
1998.
*** Legea nr. 83/15 aprilie 1998 privind procedura falimentului băncilor, în
„Monitorul Oficial”, nr. 159/22 aprilie 1999.
*** Legea nr. 485/18 noiembrie 2003 privind modificarea şi completarea
Legii bancare nr. 58/1998, în „Monitorul Oficial”, nr. 876/10 de-
cembrie 2003.
*** Legea nr. 131/16 mai 2006 privind modificarea şi completarea Legii
bancare nr. 58/1998 privind activitatea bancară, în „Monitorul Oficial”,
nr. 78/16 mai 2006.
*** Ministerul FinanŃelor Publice, Ordinul nr. 1752/2005 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile conforme cu Directivele europene, în
„Monitorul Oficial”, nr. 1080 bis/30 nov. 2005.
*** Ministerul FinŃelor Publice, Ghid practic de aplicare a Standardelor
InternaŃionale de Contabilitate, Partea I, Editura Economică, Bucureşti,
2001.
*** Norme nr. 17/18 decembrie 2003 privind organizarea şi controlul intern
al activităŃii de credit şi administrarea riscurilor semnificative, precum
şi organizarea şi desfăşurarea activităŃii de audit intern a instituŃiilor de
credit, în „Monitorul Oficial”, nr. 47/20 ianuarie 2004.
*** Ordinul BNR nr. 344/1997 şi Ordinul Ministrului FinanŃelor Publice
nr. 1418/1997 privind aprobarea Planului de conturi pentru societăŃile
bancare şi a Normelor metodologice de utilizare a acestuia.
*** Ordinul nr. 1250/6 din 22 septembrie 2003 privind procedura transmiterii
de către bănci – persoane juridice şi sucursalele din România ale
băncilor – persoane juridice străine a informaŃiilor referitoare la
conturile deschise şi/sau închise de titularii acestora, în „Monitorul
Oficial”, nr. 32/15 ianuarie 2004.
*** Ordinul Ministrului FinanŃelor Publice nr. 35/2003 pentru aprobarea
Normelor generale privind executarea activităŃii de audit public intern,
în „Monitorul Oficial”, nr. 130 şi 130 bis din 27 februarie 2003,
modificat şi completat prin OMFP nr. 423/2004, în „Monitorul Oficial”,
nr. 245 din 19 martie 2004.
230
*** Ordinul Ministrului FinanŃelor Publice nr. 522/2003 pentru aprobarea
Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului
financiar preventiv, în „Monitorul Oficial”, nr. 320 din 13 mai 2003,
modificat prin OMFP nr. 1226/2003, în „Monitorul Oficial”, nr. 666
din 19 septembrie 2003, OMFP nr. 1679/2003, în „Monitorul Oficial”,
nr. 627 din 9 iulie 2004, modificate şi completate prin OMFP
nr. 912/2004, publicat în „Monitorul Oficial”, nr. 627 din 9 iulie 2004.
*** Ordinul nr. 263/2 din 5 februarie 2004 privind modificarea şi com-
pletarea unor reglementări contabile aplicabile instituŃiilor de credit, în
„Monitorul Oficial”, nr. 163/25 februarie 2004.
*** Ordinul Ministrului FinanŃelor Publice nr. 946 din 4 iulie 2005 pentru
aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de
management/control intern la entităŃile publice şi pentru dezvoltarea
sistemelor de control managerial, în „Monitorul Oficial”, nr. 675 din 28
iulie 2005.
*** Regulament din 30 ianuarie 2004 privind efectuarea operaŃiunilor
valutare, în „Monitorul Oficial”, nr. 117/10 februarie 2004.
231
Redactor: Roxana ENE
Cosmin COMARNESCU
Tehnoredactor: LaurenŃiu Cozma TUDOSE
Florentina STEMATE
Coperta: Marilena BĂLAN (GURLUI)
Bun de tipar: 3.04.2007; Coli tipar: 14,5
Format: 16/61×86
Editura FundaŃiei România de Mâine
Bulevardul Timişoara, nr.58, Bucureşti, Sector 6
Tel./Fax: 444 20 91; www.spiruharet.ro
e-mail: contact@edituraromaniademaine.ro
232