Sunteți pe pagina 1din 9

INCALZIREA UNUI CONDUCTOR LA TRECEREA CURENTULUI ELECTRIC DE CONDUCTIE

EFECTUL JOULE - LENTZ

Profesori: -Alexandru Morega -Craiu Ovidiu

Student: Tomescu Marius Daniel (nr. catalog: 23) Grupa: 121 IA

SURSE DE ENERGIE LABORATOR 01

EFECTUL JOULE LENTZ. LEGEA LUI JOULE:


Legea lui Joule, cunoscuta si sub denumirea de Efectul Joule, este o lege a fizicii care exprima relatia caldurii generate de un curent care parcurge un conductor. Legea este exprimata astfel: in care: Q - caldura degajata, [Q]si = J (joule) I intensitatea curentului electric [I]si = A (amper) R rezistivitatea electrica [R]si = (ohm) t timpul [t]si = s (secunde) La nivel atomic, efectul Joule este rezultatul miscarii electronilor si ciocnirea acestora cu atomii din conductor, efectuand un transfer de moment catre atom, marindu-i energia cinetica. Concret, efectul Joule consta in cresterea temperaturii unui conductor ca un rezultat al rezistentei in urma parcurgerii acestuia de un curent electric. Care este cauza unui astfel de efect? Toate efectele curentului electric constau in transformarea energiei electrice intr-o alta forma de energie, in cazul efectului Joule energia electrica transformandu-se in energia termica. De aceea este simplu de inteles de ce vom cauta cauza acestui efect studiind modul in care se consuma energia campului electric atunci cand este realizata o miscare ordonata de sarcina electrica intr-un mediu conductor. Asa cum cunoasteti, miscarea ordonata a purtatorii de sarcina intr-un conductor este caracterizata printr-o viteza medie (viteza de drift), ce se mentine constanta in cazul unui curent electric continuu. Stabilirea, practic instantanee, a curentului electric la inchiderea unui circuit este datorata campului electric, a carui viteza de propagare este de ordinul vitezei luminii, mult mai mare decat viteza miscarii de drift a purtatorilor liberi din conductor. Pentru intretinerea miscarii ordonate a acestora, se consuma energie. Lucrul lucrul mecanic efectuat de fortele campului la deplasarea unei sarcini Q intre doua puncte A si B, cu potentiale VA, respectiv VB, are expresia:

L=Q( VA- VB)=QU


Caldura degajata intr-un interval de timp Dt, la trecerea unui curent electric continuu, de intensitate I, printr-un rezistor de rezistenta R, este proportionala cu patratul intensitatii curentului electric, cu rezistenta electrica a rezistorului si cu intervalul de timp considerat (legea Joule). Utilizand definitia intensitatii curentului electric, energia consumata pentru transportul sarcinii electrice (care va fi notata in acest context cu W, pentru a nu fi confunata cu t.e.m. a unei surse) poate fi scrisa sub forma:

W =UIDt
Aceasta energie este transferata ionilor retelei, prin ciocnirile care au loc in interiorul conductorului. Astfel se intensifica miscarea termica, ceea ce va determina cresterea temperaturii acelui conductor, energia electrica consumata fiind transformata ireversibil in caldura. Efectul termic (denumit si efect Joule-Lenz) este reprezentat de disiparea caldurii intr-un conductor traversat de un curent electric. Aceasta se datoreaza interactiunii particulelor curentului cu atomii conductorului, interactiuni prin care primele le cedeaza ultimilor din energia lor cinetica, contribuind la marirea agitatiei termice in masa conductorului. Produsele folosite la incalzirea industriala, precum si pentru uzul casnic, functioneaza pe baza efectului Joule-Lenz. Elementul de circuit comun in constructia acestor produse este un rezistor (sau mai multe, grupate adecvat) in care se dezvolta efectul Joule al curentului electric. Rezistorul sau (elementul rezistiv care disipa caldura) este realizat din nicrom, feronicrom, fecral, kanthal, cromal s.a. Aceste materiale sunt rezistente la temperaturi mari, au rezistivitate

electrica ridicata si un coeficient mare de temperatura al rezistivitatii. Efectul termic al curentului electric are multiple aplicatii industriale: cuptoarele incalzite electric, taierea metalelor, sudarea cu arc electric etc. Cand un material conductor este plasat intr-un camp magnetic alternativ, curentii indusi determin incalzirea materialului. La frecvente mari incalzirea este mai pronuntata la suprafata materialului conductor; efectul este utilizat la tratamente superficiale ale metalelor si pentru lipire.Calculul la incalzirea produsa de trecerea curentului electric prin conductoarele aparatelor si masinilor electrice este foarte important: incalzirea nu trebuie sa afecteze stabilitatea termica a materialelor izolatoare. Aplicatii industriale Produsele folosite la incalzirea industriala, precum si pentru uzul casnic, functioneaza pe baza efectului Joule-Lenz. Elementul de circuit comun in constructia acestor produse este un rezistor (sau mai multe, grupate adecvat) in care se dezvolta efectul Joule al curentului electric. Rezistorul sau (elementul rezistiv care disipa cldura) este realizat din nicrom, feronicrom, fecral, kanthal, cromal a.a. Aceste materiale sunt rezistente la temperaturi mari, au rezistivitate electrica ridicata si un coeficient mare de temperatura al rezistivitatii. Efectul termic al curentului electric are multiple aplicatii industriale: cuptoarele incalzite electric, taierea metalelor, sudarea cu arc electric etc. Arcul electric este un curent electric de mare intensitate. La separarea sub sarcina electrica a doua piese metalice in contact, densitatea de curent creste foarte mult datorita micsorarii zonelor de contact, pe masura departarii pieselor si datorita tensiunii electromotoare (t.e.m.) de autoinductie care ia nastere la intreruperea curentului. Datorita efectului Joule-Lenz foarte puternic, metalul este topit local si vaporizat. In conditiile existentei vaporilor metalici si a contactelor puternic incalzite, aerul dintre contacte se ionizeaza si ia nastere o plasma fierbinte cu temperaturi de cca. 6.0007.000 K. Sub actiunea diferentei de potential dintre contacte plasma se deplaseaza, formand arcul electric; deci curentul electric continua sa existe si dupa intreruperea mecanica a circuitului. Din procesele de recombinare ale purtatorilor de sarcina, arcul electric elibereaza energie sub forma de radiatii luminoase intense. La sudarea metalelor, arcul electric se formeaza intre un electrod si piesa de sudat; taierea metalelor se realizeaza prin topire locala cu arc electric, iar la intreruperea circuitelor electrice arcul este stins prin metode si dispozitive speciale care favorizeaza procesele de deionizare in coloana de arc. La intrerupatorul cu parghie, pentru a se evita topirea sau distrugerea partiala prin arc electric a pieselor de contact, intre acestea se monteaza in paralel un condensator. Condensatorul se incarca si preia energia eliberata de cmpul magnetic prin curentul de autoinductie, fara a se mai produce un arc electric. Cand un material conductor este plasat intr-un camp magnetic alternativ, curentii indusi determina incalzirea materialului. La frecvente mari incalzirea este mai pronuntata la suprafata materialului conductor; efectul este utilizat la tratamente superficiale ale metalelor si pentru lipire. Cuptoarele electrice se utilizeaz si pentru topirea metalelor. Daca un dielectric este introdus intre doua armaturi plane, alimentate in curent alternativ, acesta se incalzeste din cauza pierderilor de polarizare. Fenomenul este utilizat pentru topirea maselor plastice, la incalzirea imbinarilor din lemn, la incalzirea alimentelor in cuptoarele cu microunde s.a. Calculul la incalzirea produsa de trecerea curentului electric prin conductoarele aparatelor si masinilor electrice este foarte important: incalzirea nu trebuie sa afecteze stabilitatea termica a materialelor izolatoare.

STUDIU LABORATOR. SCOPUL LUCRARII:


In aceasta lucrare de laborator am analizat o placa de cupru din punct de vedere al conductiei electrice, din punctul de vedere al transferului de caldura si efectul Joule produs de trecerea curentului electric prin placa. Fenomenul este neliniar, deoarece rezistivitatea electrica si conductivitatea termica a materialului variaza cu temperatura. Scopul acestei lucrari este acela de a observa modificarile si ce se intampla in interiorul placii la trecerea curentului electric. Problema este de tip multidisciplinar, multi-fizic, i necesit rezolvarea simultan a dou subprobleme: Conducia electric, n care sursa electric este n afara domeniului, reprezentat prin condiii la limit. Transferul de cldur, n care sursa de cldur este reprezentat de pierderile prin efect Joule produse de curentul electric. Modelarea numeric este realizat n mediul de dezvoltare multi-fizic (FEM) COMSOL. Domeniul de calcul este o plac plan, ptrat cu latura de 1 m, din cupru, cu o decupare circular n centru. Grosimea plcii este neglijabil in raport cu celelalte dimensiuni, ceea ce permite reducerea studiului la un model 2D.

Conductivitatea electric depinde de temperatur conform relaiei:

unde 0 este rezistivitatea electric a materialului la temperature de referin, T0, este coeficientul de variatie a rezistivitii electrice cu temperatura.

CONDUCTIA ELECTRICA
Astfel dupa implementarea in programul Consol Multiphyscs, au urmat introducerea parametrilor placii noastre de metal, urmand ca platforma sa inceapa sa efectueze toate calculele necesare cat si obtinerea unor imagini clare ale transportului de current cat sic el al caldurii. Placa de metal reprezinta doar un segment al conductorului intern al unei sigurante fuzibile.

pentru simetrie aplicam urmatoarea conditie: legatura dintre segmente sa fie izolata

Se aplic o diferen de potenial ntre dou laturi opuse (0.1V), celelalte dou laturi fiind izolate electric.

Placa de cupru are dimensiunile date, 1x1 m, si un decupaj de forma circulara de raza r=0.1 m. Dupa ce am speficat computerului : domeniul,proprietatile de material,conditiile de frontiera ,sursa si temperatura la momentul initial aceasta ne-a returnt urmatoarele trei imagini :

potential electric [V]

sensul de deplasare a purtatorilor de sarcina

In aceasta prima figura putem observa trecerea curentului electric in valoare vectoriala,cat si directia acestuia de la sensul pozitiv(+) la cel negatie(-) in functie de timpul pe la care noi l-am ales din datele problemei. Aceasta s-a evidentiat printr-o metoda grafica cu ajutorul culorilor, o forma mai explicita a trecerii curentului in urma caruia se va produce efectul Joule. Din aceasta imagine reiese faptul ca variatia temperaturii in punctul (0,0.4) a unui material are conductivitatea termica 1 /2 , 1 /4 , respectiv 1/ 8 , din conductivitatea termica a acelui material.

distributia temperaturii

Asa cum reiese si din grafic, cu cat conductivitatea termica scade, creste efectul joule, deci avem o temperatura mult mai mare la care putem vorbi despre acest efect al curentului electric printr-un material conductor. Daca cuprul stagneaza la o valoare de 800 K, ultima valoare a materialului luat ca referinta este cu mult mai mare ea avand o parte liniara mult mai mare apoi oprindu-se la o valoare de aprox 2100 K, deci putem vorbi de un material semi-izolant .

In urma aplicatiilor prezentate mai sus pentru o mai buna intelegere a experimentului s-a dorit evidentierea unor valori care constau in: Valoarea debitului de curent: -3.332402e6[A/m] B1 ; +3.332352e6[A/m] B4 Fluxul de caldura normal: 7.963526e6 [W/m] B1,4,5,6,7,8 ; 82.147321 [W/m] B2,3 Caldura rezistiva: 7.996734e6 [W/m] (in urm. ef. Joule)

variatia temperaturii cu rezistivitatea

Din acest grafic se observa variatia temperaturii in fuctie de variatia conductivitatii termice,mai exact cu cat conductivitatea termica scade , cu atat placa de cupru se incalzeste mai putin. Asadar variaia temperaturii n punctul (0,0.4) pentru un material , are rezistivitatea electric (0) de 2, 4, 8 ori valoarea sa. Linia galbena este reprezentarea cuprului, iar celalalte 3 culori fiind rezistivitatea celui de-al doilea material. Ce observam? Cu cat rezistivitatea creste, creste si temperatura la care cel de-al doilea metal intra in efect Joule. Cuprul, luat ca referinta putem spune ca este un material foarte bun conductor si poate fi folosit in industria electrotehnica la foarte multe aplicatii.

Aici se constata faptul ca la cresterea rezistivitatii electrice, placa de cupru se incalzeste mai putin.Deci rezulta ca pierderile Joule scad in aceasta placa de cupru.Acest fenomen este posibil deoarece : Pj = R*I2 dar R= *l / S Deci daca 0 creste, raportul R/U 2 scade ,deci pierderile Joule scad. Diferenta dintre cele doua calduri nu este foarte mare, pentru ca experiemntul nu s-a desfasurat la scara mare cu, curenti mari si piese foarte mari, s-a dorit doar vizualizarea efectului Joule Lenz care are loc in urma trecerii unui curent printr-un material conductor electric. Acest efect afecteaza, si pune probleme mari la dezvoltarea unor masini electrice care lucreaza la tensiuni si curenti mari, deoarece pune in pericol functionarea in parametrii normali motoare electrica, transormatoare, bobine etc. Se poate spune si despre scurt-circuitul care este o urmare a efectului Joule care se intampla intr-o fractiune de secunda, si avand rezultate devastatoare asupra aparaturii si masinilor electrice, curentul creste foarte mult schimband paramterii nominali de functionare pana cand materialul este depasit din punct de vedere electric cat si termic.

PROBLEMA DE TRANSFER DE CALDURA


Prin acest efect curentul electric de conductie duce la incalzirea placii de cupru. Se considera c laturile verticale ale ptratului i frontierea interioar sunt n contact cu un curent de aer aflat la 300K (27C), iar suprafeele orizontale sunt izolate termic. Pentru a construi modelul cu cele dou probleme (electric i termic) cuplate trebuie inut seama c problema de conducie este rezolvat n raport cu potenialul electric. Cldura generat de trecerea curentului electric prin plac este proporional cu ptratul densitii de curent, adic cu prtatul gradientului potenialului electric V.

Pentru a rezolva problema vom introduce urmatoarele date : T = 300 K = 8930 C = 340 K = 384

In urma introducerii acestor date am obtinut urmatoarea imagine :

distributia caldurii Deoarece nu exista schimb de caldura cu exteriorul, zonele in care predomina nuantele rosii reprezinta locul in care sa incalzit placa la trecerea curentului electric intr-un anumit interval de timp.In cazul in care am continua experimentul iar zonele rosii ar acoperi toata suprafata placii am putea observa probabil distrugerea placii(topirea acesteia) cat si schimbarea parametrilor normali( rezistivitate, conductanta, etc.).

BIBLIOGRAFIE: http://cursuri.iem.pub.ro/2010- 2011 /file.php/2/ Lucrari_de_laborator/Efectul_Joule.pdf http://ro.wikipedia.org/wiki/Efectele_curentului_electric http://facultate.regielive.ro/laboratoare/electrotehnica/incalzirea_unui_conductor_la_trecera_curentului_de_conductie _efectul_joule_lenz-7350.html http://facultate.regielive.ro/referate/electrotehnica/efectul_joule_lenz-128490.html