(T.

INSTRUIRII) SUBIECTUL15 Specificul predarii in invatamantul primar/presc strategii didactice si mijloace de invatamant NOTIUNI TEORETICE PREDAREA n accepiunea tradiional, predarea inseamna a transmite, a oferi, a da, a transfera cunotine. n aceast viziune, predarea nseamn numai o simpla prezentare, comunicare a materiei, iar accentul cade pe profesorul care pred. Didactica modern defineste predarea ca pe un complex de funcii i aciuni. Pentru ca este centrata pe elev, predarea se afla in strns interaciune cu nvarea i evaluarea, constituind un proces unitar. Scopul predrii este obinerea de rezultate si schimbri comportamentale, realizate prin invare. Calitatea activitilor de predare depinde de potenialul ei transformator. Prin diferitele tipuri de feed-back are loc reglarea i autoreglarea procesului de predare. In ceea ce priveste specificul predarii Specificul predarii Particularitile de vrst i cele individuale ale elevilor impun un anumit specific predrii. Stilul de predare al cadrului didactic ( originalitatea in activitatea didactica, la felul in care sunt alese si utilizate strategiile de catre profesor) influienteaza predarea STRATEGIA DIDACTICA Strategia didactica este ansamblul metodelor, procedeelor, mijloacelor i formelor de organizare a activitii, utilizate in procesul invatarii, avand drept scop atingerea unor obiective. Ea este conceputa ca un scenariu didactic complex, n care sunt implicati actorii predarii nvatarii, conditiile realizarii, obiectivele si metodele utilizate. Este definita si ca traseul metodic cel mai potrivit, cel mai logic si mai eficient pentru abordarea unei situatii concrete de predare si nvatare Strategia este legata de obiectivele operationale si continuturile scolare si are urmatoarele componente: formele de organizare a activitatii, metodele si mijloacele utilizate in procesul predarii- invatarii- evaluarii. I Specificul predarii in invatamantul primar este determinat de obiectivele acestui ciclu de instruire. Ciclul primar este ciclul in care au loc achizitii fundamentale, esentiale pentru continuarea celorlalte cicluri ale invatamantului. n clasele primare, copilul i formeaz deprinderi de citire i scriere corect, face cunotin cu primele noiuni matematice, ncepe studiul mediului nconjurtor, al geografiei i istoriei. Cititul reprezint o activitate complex i necesit folosirea unei strategii specifice de predare. De modul in care invtorul pred citit-scrisul depinde n cea mai mare msur progresul ulterior al copiilor. In prima etap, in predare este nevoie s se recurg la obiecte, ilustraii, tablouri, iar apoi se trece treptat la cuvant, propozitie, fraza si text. Elevii trebuie s-i nsueasc mai intai pronunarea corecta a sunetelor n combinaii de silabe si cuvinte, s recunoasc literele n scris i apoi s transforme literele din silabe i cuvinte n sunete; 1

Scrierea este un proces complex, mai dificil dect cel al citirii. Inainte de a ajunge la liter sau la cuvnt, copilul strbate o faz de lucru care are ca obiectiv deprinderea lui cu tehnica trasrii unor grupe de elemente grafice (crlige, zale, bastonate, ovale etc.) necesare scrierii literei. Dup familiarizarea elevilor cu elementele grafice se trece la nvarea scrierii literelor, a cuvintelor i propoziiilor. nvtorul va urmri permanent poziia corpului elevilor, va ndruma i urmri respectarea regulilor privitoare la forma, nclinarea, grosimea literelor; Elevii din ciclul primar, cu precdere cei din clasele I-II, nu dispun de cunotinele gramaticale necesare explicrii i scrierii cuvintelor i de aceea se folosete foarte mult metoda exerciiului, care se bazeaz pe formarea de automatisme. Predarea noiunilor matematice Pentru ca modelul de nvare a matematicii din clasa nti este cu precdere intuitiv, in predare se vor folosi surse intuitive. Incepnd din clasa a doua se reduce intuitivul, se simplific i ctre sfrit chiar se elimin. ncepnd din clasa a doua, se trece treptat la operatiuni ca adunare si scadere, nmulire i mprire, fractii, probleme aritmetice, care stimuleaza educarea gandirii matematice. Ilustrrile, explicaiile i generalizrile din procesul predrii reprezinta metode care sprijina elevii sa inteleaga esenta matematicii. Metodele specifice predarii notiunilor matematice sunt: explicatia verbala, demonstratia, conversatia, problematizarea, exercitiul, observatia, algoritmizarea, jocul Predarea geografiei In clasa a patra elevul se afl la primul su contact cu geografia. In predare nvtorul trebuie s utilizeze strategii adecvate pentru intelegerea coninuturilor noii discipline. Metode i procedee specifice sunt: expunerea sistematic; observaia geografic; excursia geografic; lectura geografic;metoda descrierii i a problematizrii;modelul i modelarea etc. Predarea istoriei Istoria este o disciplin nou la clasa a patra. In predarea istoriei, nvtorul trebuie s in seama de capacitatea de munc intelectual a elevilor. Se recomanda includerea in activitatile de predare a acestei disciplina a unor activitati ca vizite la muzee, citirea i interpretarea unor texte si inscripii, care vor stimula interesul copiilor pentru istorie, angajarea lor in redescoperirea evenimentelor istorice si ii va feri de teama memorizarii unor fapte deja trecute. 1. Ca forme de organizare si desfasurare a activitatii educationale, se utilizeaza Predarea frontal, adica lucru cu toi elevii. Aceasta asigura un nivel de performanta medie si are avantajul unui mod rapid de transmitere a cuntinutului de predat. Dezavantajele acestei forme constau in: dominana profesorului, slaba interaciune ntre elevi si tratarea nedifereniat a elevilor. Predarea pe grupuri mici ncepe s fie tot mai mult folosit azi, intrucat se bazeaza pe nvarea prin cooperare, forma care contribuie la cresterea eficientei invatarii. Invatarea prin cooperare presupune realizarea n comun a unor proiecte, realizarea unor dezbateri, a unor jocuri de rol, contribuie n mod semnificativ la cresterea eficienei nvrii. Forma individual este mai putin utilizata in predare. Ea pune accentul pe munca independent a elevului, cu consultan din partea profesorului. Forme mixte de predare care reprezinta azi cea mai frecventa forma de organizare a predarii, deoarece, prin combinarea adecvat a mai multor forme se obine cele mai bune rezultate. 2. Metodele reprezinta caile prin care elevii ajung, in procesul de invatamant, sub coordonarea educatorilor, la dobandirea de cunostinte si formarea de deprinderi si abilitati, la dezvoltarea capacitatilor intelectuale si aptitudinilor specifice. 2

Metoda este un instrument si consta intr-o succesiune de operatii avand drept scop atingerea unor obiective. In categoria metodelor de comunicare orala si scrisa EXPLICAIA - metoda de comunicare orala expozitiva, prin care se urmrete nelegerea continuturilor predate. Este una dintre metodele clasice, indispensabile predrii oricrei discipline. DISCUTIA SI DEZBATEREA - reprezinta schimbul reciproc i organizat de informaii, idei, impresii, opinii n jurul unei teme. Prin aceasta metoda se urmareste influenarea convingerilor, atitudinilor i conduitei participanilor. CONVERSATIA este o metod de comunicare oral interogativa, se bazeaza pe dialogul profesor-elev. O mare importan o dein ntrebrile, care trebuie in asa fel puse incat sa-l determine pe elev s reflecteze, s argumenteze, s descopere. Utilizarea ei dezvolta gndirea materializat n explicaii, analize, sinteze, interpretri etc. Se utilizeaza la toate disciplinele. PROBLEMATIZAREA este o metoda care se bazeaza pe conceptul didactic de problem (o sarcin rezolvabil prin aplicarea unor cunotine dobndite anterioare) si conceptul de situaieproblem (o situaie contradictorie, conflictual, care rezult imbinarea unei experiene trecute si un element de noutate, necunoscut) Predarea problematizat const n crearea unor situaii-problem de catre cadrul didactic, cu ajutorul careia preda notiuni noi. Metode de explorare directa a realitatii OBSERVAIA este o metod de explorare direct a realitii, prin care se urmrete descrierea, explicarea i interpretarea unor fenomene. Utilizarea ei implica participarea activa a elevilor si presupune existena unor obiecte reale. Metode de explorare indirecta a realitatii EXPERIMENTUL - este folosit pentru dezvoltarea spiritului de investigare si a curiozitii elevilor. Ea implic urmtoarele etape : motivarea elevului; argumentarea importanei experimentului; prezentarea ipotezelor de lucru; reactualizarea cunotinelor necesare desfurrii experimentului; desfurarea experimentului; observarea, consemnarea aspectelor observate, elaborarea concluziilor. DEMONSTRAIA prin aceast metoda, profesorul dovedete realitatea unui obiect, fenomen, proces sau a unor afirmaii, apelnd la un material concret / intuitiv / prin aciuni practice. Din punct de vedere didactic, a demonstra nseamn a oferi elevilor exemple/argumente prin care s se dovedeasc justeea unor afirmaii. Prin urmare, a demonstra nseamn a dovedi, a convinge.n literatura de specialitate se face diferenierea ntre: - Demonstraia inductiv - bazat pe intuiie i care folosete un suport material natural, figurativ sau simbolic; - Demonstraia deductiv - teoretic, utilizat n matematic. Demonstratia se poate face prin experiment sau experienta de laborator, cu ajutorul reprezentrilor grafice (hri, desene etc.), a mijloacelor audio-vizuale (proiecii), prin exemple, cu ajutorul modelelor asemntoare. Metodele de aciune simulat JOCUL DIDACTIC - este metoda cunotinele, deprinderile si abilitatile se nsuesc prin joc. Jocul este folosit ca pretext pentru a face nvarea mai antrenant, mai plcut i este utilizat mai mult atat n nvmntului precolar, cat i cel primar.

3. Mijloace reprezinta ansamblul de obiecte, instrumente, produse, aparate, echipamente si folosite pentru a sustine si a facilita predarea- invatarea In predare se utilizeaza urmatoarele categorii de mijloace: - reale: obiecte, plante, animale, roci, substane chimice, caiete didactice pentru exerciii. - de substituie: mulaje, corpuri geometrice, machete, steme, pecei etc.; - figurative: fotografii, desene didactice, scheme, diagrame, plane, hri, panouri etc. - mijloacele Gutenberg crile, ndrumtoarele, culegerile de texte, culegerile de exerciii i probleme, revistele de specialitate. - informatice: calculatoarele - tehnice audiovizuale: discuri, benzi, imprimri radio, casete, compact-discuri, folii transparente, diapozitive, diafilme; filme i montaje de televiziune i prin satelit, videocasete. Pentru eficienta activitii e este importanta alegerea mijloacelor didactice in concordanta cu continutul de predat si metodele utilizate pentru predarea acestuia. II. Specicul predarii in invatamantul prescolar 1. Forme de organizare a procesului instructiv educativ In invatamantul prescolar nu exist lecii, dei regasim sarcini specifice predarii: trasmitere de cunostinte noi si formare de deprinderi i priceperi. In grdinia, procesul instructiv-educativ mbrac mai multe forme: jocul, activitatea comun, munca. Jocul se utilizeaza ca mijloc de realizare a unor sarcini didactice si are o pondere mai mare n programul zilei. El contribuie esential la dezvoltarea proceselor de cunoatere, sentimentelor, trsturilor de voin, ntregii personalitati a copiilor. Activitatea comun este o form de organizare care se desfasoara n mod organizat i sistematic, contribuind la formarea capacitii de cunoatere a prescolarului i formare deprinderilor de munc intelectual i practic. In cadrul acestor activitati se lucreaz de cele mai multe cu tot grupul, dar uneori se combin cu rezolvarea unor sarcini individuale. Ca timp aceste activitati nu pot depi 10-15 min. la grupa mica, 15-20 min. La grupa mijlocie, 2030 min. La grupa mare si 25-30 min la grupa pregatitoare. Munca in gradinita este activitatea n care copiii sunt deprini cu efectuarea unor aciuni elementare pentru dezvoltarea capacitatii de autoservire. Programa activitilor instructiv-educative din grdini include urmtoarele categorii de activiti: 1. Activiti comune: activiti de educarea limbajului; activiti matematice; cunoaterea mediului; educaie pentru societate; activiti practice; activitati educaie muzical; activitati de educaie plastic; activitati de educaie fizic 2. Activiti alese, jocuri i alte activiti - sunt activitatile desfasurate cu scopul socializarii prescolarilor, iar reuita depinde de buna organizare a spaiului slii, n zone ca: Biblioteca, Stiinta, Construcii i altele, care se va face innd cont de resursele materiale i de spaiu. Aceste activiti se pot desfura pe grupuri mici i chiar individual. 3. Extinderi- sunt activitati care depasesc prevederile i nu sunt obligatorii. 4. Activiti opionale- sunt alese de ctre educatoare, n urma consultrii prinilor. Pot fi realizate pe parcursul unui semestru, anului colar sau n uniti de timp mai mici. Aceast categorie de activiti poate fi realizat de educatoare sau n echip cu profesorul care desfoar opionalul la grup. Strategiile didactice utilizate in invatamantul prescolar tin cont de particularitatile de varsta ale prescolarilor, precum si de obiectivele activitatilor desfasurate.

In ciclul prescolar, activitatile de educarea limbajului au urmatoarele obiective: dezvoltarea exprimrii orale, mbogatirea vocabularului, educarea exprimrii verbale corecte din punct de vedere gramatical si formarea deprinderii de coordonare ochi-mn ca baza a cititului si scrisului . In cadrul acestor activitati se utilizeaza ca metode: jocul (jocuri-exerciiu), jocul didactic, povestirea si repovestirea (cu forme ca povestirea educatoarei, repovestirea copiilor, povestirea creata de copii pe baza unui sir de ilustratii, cu inceput dat, pe baza unui plan de idei, lectura pe baza imaginilor), activitatea cu cartea, memorizarea, observatia, demonstratia, problematizarea, exercitiul, conversatia, descrierea, etc Pentru activitile de educarea limbajului se pun la dispoziia copiilor materiale specifice, stimulative: cri, caiete, unelte de scris, ziare, reviste, jocuri cu imagini, televizor, etc. i va folosi metode adecvate. Activitati matematice contribuie la dezvoltarea operaiilorintelectuale prematematice, dezvoltarea capacitii copiilor de a nelege i utiliza numerele i cifrele si de a recunoate, denumi, construi i utiliza formele geometrice, etc. In cadrul activitatilor matematice copii isi dezvolta abilitati de identificare a obiectelor, de sortare si formare a multimilor, de grupare, ordonare si formare de serii, de asociere in perechi, de apreciere a marimii. Predarea cunotinele matematice n nvmntul precolar trebuie facuta treptat, pornindu-se de la aciunea cu obiectele, la formarea reprezentrilor i apoi la utilizarea simbolurilor. Activitatile matematice contribuie la trecerea treptat de la gndirea concret intuitiv la gndirea simbolic, abstract, pregtind copiii pentru nelegerea i nsuirea matematicii n clasa nti. Ca metode: explicatia verbala, demonstratia, conversatia, problematizarea, exercitiul, observatia, algoritmizarea, jocul Activitile de cunoaterea mediului vizeaza dezvoltarea capacitii de cunoatere i nelegere a mediului nconjurtor; utilizarea unui limbaj adecvat n prezentarea unor fenomene din natur i din mediul nconjurtor; formarea i exersarea unor deprinderi de ngrijire i ocrotire a mediului nconjurtor, dobandirea unei atitudini pozitive fa de mediu. Metode folosite cu preponderen pentru atingerea acestor obiective sunt: observarea, jocul didactic, lecturile dup imagini, convorbirile, povestirile i lecturile educatoarei, experimentul. Reuita acestor activiti depinde de modul n care metodele i procedeele stimuleaz participarea activ a copiilor prin investigaie proprie. Contactul cu mediul nconjurtor contribuie la mbogirea i actualizarea vocabularului precolarilor, la formarea unor sentimente de dragoste i respect fa de natur, fa de munc, de om i realizrile sale. Activitile de educaie pentru societate au ca obiective cunoaterea i respectarea normelor de comportare n societate; educarea abilitii de a intra n relaie cu ceilali; educarea trsturilor de voin i caracter; formarea unei atitudini pozitive fa de sine i fa de ceilali; cunoaterea unor elemente de istorie, geografie, religie In desfasurarea acestor activitati se folosesc metode variate i adecvate coninutului: convorbirea, memorizri, lectura unor povestiri, cntecul, etc. Din aceeasi categorie fac parte si activitatile de educaie practic, de tipul rupere i tiere, lipire, ndoituri, nuruire, mpletire, custur, etc i care contribuie la mbogirea cunotinelor despre materiale i caracteristicile lor; insusirea unor tehnici de lucru, dezvoltarea simului practic i estetic; formarea deprinderilor practice si gospodresti Activitile de educaie muzical urmaresc: formarea, perfecionarea auzului muzical; a deprinderilor de interpretare expresiv; a deprinderilor de a audia cntece, fragmente, muzic cult. Principalele mijloace de realizare a obiectivelor sunt: cntecele, jocurile muzicale, exerciiile muzicale, audiiile i ele trebuie s fie adaptate nivelului grupei

Activitile de educaie fizic ocup un loc important n activitile specifice grdiniei si contribuie la: dezvoltarea fizic general, creterea capacitii de rezisten a organismului; formarea i perfecionarea unor deprinderi motrice de baz; dezvoltarea calitilor motrice, etc. Activitati de educatie plastica Principalele activitati de educatie plastica desfasurate in gradinita sunt: modelajul, desenul si pictura. Aceste activitati dezvolta creativitatea si sensibilitatea copiilor si ii sprijina in insusirea unor elemente de limbaj plastic si tehnici de lucru. Copiii se familiarizeaza cu materile si instrumentele de lucru si dobandesc abilitati de folosire a acestora. Metodele didactice principale sunt: explicaia, demonstraia, observarea, exercitiul. 2. Metode specifice invatamantului prescolar POVESTIRILE SI REPOVESTIRILE Povestirile educatoarei si povestirile copiilor (repovestire si povestirea creat de copii) a unor poveti sau ntmplri au ca scop imbogatirea vocabularului copilului, a capacitatii de a se exprima corect, de a face asociaii logice, de a respecta succesiunea evenimentelor. Povestirile educatoarei sunt expuneri orale ale unor opere literare ( povesti, povestiri). Implica utilizarea unor imagini, expunerea trebuie sa fie clara, accesibila si expresiva pentru a capta atenia, a trezi emoii si a asigura motivaia nvrii. Expresivitatea expunerii se realizeaz prin: modularea vocii, schimbarea ritmului vorbirii pe parcursul expunerii, accentuari si scaderi ale intensitatii vocii, repetiii, mimica si gesticulaie. Repovestirea -este o metoda didactica utilizata pentru redarea unor texte literare ( povesti, povestiri ) care contribuie la dezvoltarea gandirii logice, a memoriei copiilor si a abilitatilor de comunicare. Copiii trebuie s redea ntmplri reale sau imaginare in succesiunea lor, s desprind trsturi ale personajelor, s aprecieze fapte ale lor, s comunice gnduri si impresii despre ntmplri si personaje, s aleag personajul care le-a plcut sau pe care-l considera model, motivndu-i preferina. Povestirile create de copii contribuie la dezvoltarea gndirii i a imaginaiei, la dezvoltarea unei vorbiri corecte, fluente, expresive. Au diverse forme: a) povestire creata pe baza unui sir de ilustraii; b) povestire cu nceput dat; c) povestire pe baza unui plan dat; d) povestire dup modelul educatoarei. LECTURA PE BAZA DE IMAGINI Copiii trebuie sa analizeze imaginile, sa le descrie, sa le compare si sa le interpreteze, folosind un limbaj propriu. Nu trebuie folosite multe ilustraii, pentru a nu dispersa atenia copiilor, se desfasoara dirijat, un plan de intrebari, care trebuie s fie clare, precise, accesibile, s nu sugereze rspunsul si sa nu permita rspuns monosilabic ( ,,da, ,,nu ). ACTIVITATEA CU CARTEA - Dei n general nu tiu sa citeasc, precolarii folosesc i aceasta metoda. Rsfoind cri de poveti cunoscute care au text alaturi de imagini, ei memoreaz poveti, privesc desenele, le comenteaz. Totodata, invata cum sa tina corect cartea, sa rasfoiasca fil cu fil de la nceput pn la sfrit, sirul ( firul logic ) al povestilor din fiecare carte, achizitii foarte importante pentru precolari. MEMORIZAREA este o metoda specifica de predare invatare in invatamantului prescolar . Ea sprijina dezvoltarea memoriei logice a prescolarilor.

3. Mijloace utilizate n activitatea educativ din grdini. Materialele didactice propriu-zise, cumprate sau confecionate: obiecte concrete (fructe, jucrii de toate tipurile, obiecte de uz caznic. de uz didactic etc.); tablouri sau plane cu imagini utilizate n povestiri; jetoane cu imagini, piese - figuri geometrice; creioane, culori, acuarele, plastilin, hrtie, lipici, pnze; instrumente muzicale; costume, mti pentru dramatizri; material mrunt de construcii (trusele LEGO); caiete speciale; diafilme, diapozitive, cri cu imagini i text scurt, pentru copii etc. Mijloace suport: casetofon, video, TV, radio, retroproiector, aspectomat. aparat de proiecie a diafilmelor, diapozitivelor, tabl magnetic, suporturi diferite, mobilier adecvat pentru jocurile de creaie, pentru serbri, biblioteca cu literatur pentru copii etc. Mijloace ale realitii nconjurtoare care se constituie, mai degrab ca un cadru de extindere a actului educativ dincolo de graniele grdiniei: parcul, strada cu oamenii i viaa ei. pdurea, marea, rul, uzina, ce se ofer ca un cadru de observare dirijat complex; filmele, spectacolele de teatru de ppui, de teatru cu actori, concerte ; natura nsi cu frumuseile ei. parcurgnd ciclul celor patru anotimpuri este un mijloc la care educatoarea recurge cu prilejul excursiilor organizate etc. Metode si strategii didactice interactive valorificate n nvmntul primar precolar i

BRAINSTORMING - ,,metoda asaltului de idei; ,,furtun n creier Este utilizat pentru a ajuta pe copii s emit ct mai repede si mai multe idei. Ea stimuleaza creativitatea si imaginatia copiilor si formeaza trasaturi de personalitate ca spontaneitatea. Copiii nva s asculte, s emit preri, s colaboreze, s respecte ideile celorlali, s compare, s argumenteze i s decid. STUDIUL DE CAZ consta in confruntarea copiilor cu o situaie real. De exemplu: Prietenul la nevoie se cunoate, Ce ie nu-i place, altuia nu-i face !. PROIECTUL/TEMA DE CERCETARE consta in efectuarea de investigaii n mediul nconjurtor, proiectarea i confecionarea unor modele materiale, elaborarea unei lucrri bazate pe cercetarea i activitatea practic a copiii pe o perioad mai ndelungat i finalizat ntr-un produs util. HARTA CONCEPTUAL- este o metod prin care nvarea noilor informaii depinde de conceptele deja existente n mintea copilului i de relaiile care se stabilesc ntre acestea. CIORCHINELE- este o tehnic de predare care ncurajeaz pe copii s gndeasc liber i deschis. Este o metod grafic si consta in scrierea unui cuvnt sau sintagm care s reprezinte subiectul, urmata de scrierea, pe msur ce vin ideile, a unor ramuri legate de subiectul principal prin linii. Aceste subiecte-ramur pot avea, la rndul, subiectemldie. Un subiect poate avea numeroase ramuri, iar o ramur numeroase mldie. PREDICIILE- aceast metod se poate aplica cu succes la povestiri sau lecturi. Copiilor li se vor da cteva cuvinte cheie, iar ei trebuie s spun ce cred c se ntmpl legat de cuvintele respective si de ce ; rspunsurile se trec intr-un tabel de cu 3 coloane : Ce credei c se va ntmpla?/ De ce credei asta?/ Ce s-a ntmplat de fapt ? Alte metode : Stiu/vreau s tiu/am nvat, Cadranele; Cubul; Mozaicul, Explozia stela, Metoda Palariilor ganditoare, etc