Sunteți pe pagina 1din 213

CUPRINS

CAPITOLUL 1
Ce cliprillde sistemu/ - Srudiu! psi/wloglei - Upsa de Intregire a oll/H/lli -
StudilillilJl1ii $i studiul o/JIu{ui - Principiu/ scaiei - Posihila evollf!ie - Studiul
de sille '- Mlf/tele "ell "-I'i - Divi::iullea lune!iilar - Palm stari de cOllstlen!il -
Obserl'area, de sine - Amintirea de sine - DOlla /tille/if slIperioare -
FUllctionarea incorectii a IIIGsinii - Imagillafia - Aiineilll/o. - Abscnta voiil{ei-
Lipsa COil troll/lui - Exprimarea elllo/iilar nepliiclIfe - EII/offile lIegatil'c -
Schimbarea alillldillilor - Observarea fUllctiilor - Idelllificarea - COllsiderarea
_ SOIllIlIl/ - j/lchisoarea \'Ij evadarea - $apte categorii de oallleni -
Mecanicitatea - Legen {ui - Legea Illi $apte - Iluziile - Noi !HI putem
"lace" - Bille Sf riiu - lvforalitate :;f cOII$tiill!ii - Doar pulflli se pot dezvoila
illjlllcn/ele A. B \'Ij C - Celllrul magnetic - Tri'iim illlr-1I1I loc neprieillic dill
Ullivers - Ra::.a de Crea(ie - Ordine ale legUOI ...... ...................... n ............ 1.
CAPITOLUL 2
Omul este 0 fiill!i'i incolI/plela - EI Iriiie$te sub nil'e/ul lui legitim -
Revalori::.area vechilor valon' - "Util" !if "dill/llator" - lluziile - Ol/wl este
adonl/it -, Swdiul de sine praclic - Studiul obstacole!or - Psih%gia mil1cilmii
_ Qmul esle a ma.yil1i'i - Crearea lilli/I "ell" permanent - A/egoria ullei case ill
dcordille - Rolurile - Amorti:::oarele - Amilltirea de sille - De ce sistemlll Iltl
poafe fi papillar - illchisoarea - Forl11ularea scapului - A Ji liber - Piicatu{
Ciiin{a - A ajllta olllcllirea - Atrac!ia !ji repu/sia - Obserl'area de sille -
Diviziullea a tot ce apar{ine ol1111lui ill $apte calegorii - # fiill!(l -
Rela!ia dintre acestea - Putem avea lIlai mll/ta cl/llOa!jtere - Necesitatea de a
schimba fiinta - !/J!elegerea - Flil/c/iile dtlllluitoare - Exprimarea emo!ii/or
negative - Vorbirea nenecesara - D{ferell{a dilltre acesl sis(em Si altele -
Nive/llrl ale j1in!ei A giindi ill categorii di/erile - Pericole ale SifUa{iei
aC{lIale... . ....................................................................... ,26
CAPITOLUL3
Silldilli de sille !ji pel1ix!ionarea - Stari de COIl$liell(a $i /lIl1c!ii - Grade de
cOllf1iell/ii - Dil'iziullea limc/ii/or - Amilltirea de sine MecOllicitalea Studilll
vii
fimcliilor celor palru celltri - Subdiviziunea cenlri!or - Atel//ia - Aparawl
formator - Func!ionarea a centrilOi' - Patm feluri de el1ergie - Oprirea
scurgerilor - Oprirea emo{iilor negative - incetarea emo/ii/or negative -
Schill/barea atitlldini!or ... ......................... , .... " ............................... ..... 50
CAPITOLUL4
Limbajul - Di/erite diviziuni folosite ill sistem - Esell/a # persollalitate -
1l1fluell/ele A,B, C - Centl'lI magnetic - Celltrll magnetic - Ajlltorul de
majordom - Legea aecidentului - Legea destillului - Legea volntei - Legea
cauze; $i a efectului - Scaparea de sub legea accidentului - Celltl'lIl de greutate
- De ce sunt necesare $colile - Pelltrll cine sunt Ilecesare - COl/stitll/fa
ullei $coli - Grade ale colilor - Calea fachirului, calea ciilugarului si ealea
yoghinului - A Patra Cale - Diferen!e intre a patra cale si caile tradi/ionale -
Toate eaile due catre seop - Nivelul colii depinde de nivelul
studenti/or - Cerellrile interioare ale omenirii" .... ..................... " .......... ".74
CAPITOLUL5
Posibilitatea dezvoltarii in contilluare a o111ului - Absell!a -
Cunoa.y!erea adeviirului - Studiulnivelelor de eOIl$tienla - Amintitea de sine $i
observarea de sine - Imposibilitatea de a dejini ee este amintirea de sine -
Amintirea de sille ca metoda de trezire - Abordarea amintirii de sine prill
celltl'lll illtelectllal - Recollstruirea glindurilor - Oprirea glindurilor ca metoda
de a aduee amintirea de sine - A-Ii aminti de line insuli in momente emo{iollale
- Iglloranla # sliibiciune -ldentifiearea i lupta ell ea - COllsiderare interioara
i exlerioara - Emolii negative - Loeul tawl din tille insuli ... ............... .... 100
CAPITOLUL6
illlelegerea ea cerin/a prillcipala a aces!ui sistem - Relativitatea
inlelegerii - CUIIl poale ere$le inlelegerea - Un nOll limbaj - Atiludini
coreete # gre$ite - Atitudinile # illlelegerea - Neeesitatea l/nui scop i a
lIJlei direclii - Dificultatea de a afla ee allume vrem - Seopurile noaslre sun!
prea indepartate - Bine i riill - Moralitatea i neeesitatea simlului l1loral-
Neeesitatea giisirii willi standard permanent pentru biue $i raIl - Dezvoltarea
ca seop al sistemullti - Observarea eOlltradic/iilor -
Amortizoarele ca principal obstacol in dezvoltarea c01l$tiin!ei - Pregatirea
pentru distrugerea amorti::oarelor - Lipsa de armonie interioara i fericirea
- Nevoia de a stabili WI eehilibrll interior - Norme de eomportament in viarii
- COlltienla i eOI1tiinla - Cum sa rectmoa$tem adevarul- Nevola de a ji
sinceI' ell tine insuli - Mecanieitatea ... ........... ". ... .... .. ............... '" ... 128
viii
CAPITOLUL 7
Pluralitatea .{lintei noastre $i absenta willi "ell" permanelll - Cillci

cllvdl1ll1lui "ell ". Diverse personaiita!i Vi preferil1/e antlparii -


ne(olositoare $i folositoare - Celltl'ul Magnetic $i Ajl/torlll de
lloasfra in "eu" $i "dOfllllUI X" - Falsa personalitate. Ce
"eu"-I? SlUdiul falsei personalita!i, ea mijloe de a illviila sa-Ii
de tine insuti - EJortul de a lupta impotriva falsei personalitali - Neeesitatea
cCintrblullli Falsa persollalitate $l emofiile negative. Pe ee ne plltem bi::ui ill
in#ne $i pe ce llU ne pl/tem bizlIi - Suferillla .yi utilitatea ei - A Illl spune
fora discriminare - Falsa personalitate deformeazii -
Trasatura principala salt trasiiturile - Neeesitatea cUJloa:jteru slablclUllllor
. _ Trlada slatica - Prel1lirea - Perieolul de a deveni dol -
:rist"lizllrea ... ....................... ' ... ... ... ... ..... . ... " ................................. 153
.CAPITOLUL 8
Loeul OIl/Ullii in lume - Limitari ale pereepliei $i giindirii Iloaslre -
Ctmoa:jterea inseal1lJlii a ellnoa$le totul - Prillcipiile relativitatii $i scarif-
Legea lui Trei - Patl'll stari ale materiei - Noi Slll1tem orbi fala de Ireia forfa
_ Legea lui Sapte - Octave asceJldente $i descendente - Observarea tntervalelor
_ Raza de erea(ie - Vohila Absollllului - Raza de erealie ea instrument penlm 0
gal/dire Iloua - Un limbaj special - Ra'Za de ereafie ca octava - orgalll:c:
a
pe pamant -A hriilli Luna - lI!fluen/ele cosmice - llljluell!a mecalllea a LWllI -
lnjluenlele i starea.flinlet - planetare i esenta - Eliberarea de legi
;'-Posibilitatea-dezvoltarii - Omul ea parte a vielii orgalllee - Stlldiullegi/OJ'-
Dreptate $i Iledreptate - Legile care apar!ill ol1lului - A Illcra impotriva nalurii
.: Studiul idei/or cos111ologiee ca ajutor pentru amintirea de sine - Legea lui
Trei crealia - Treeerea forlelor - Trei octave de radla/if - Tabelul
lzidrogenilor - Diferite/e /live/uri de materie - Oecava laterala - Posibilitatea
evaltl!iei ... .................. " ................................................................... 178
CAPITOLUL 9
Studilll omului ea llzilla chimica - Diagrama hrallei - Trei octave ale hranei #
dezvoltarea lor - Prima Ireapta ell WI $oe meeallic - A dOlla treaplii Clf WI $OC
con'itient _ A treia lreapla Cll al doilea :joc eOll$tiellt - Valoarea relativii a celo!'
tre/ feluri de hranii - Impresiile - Amintirea de sine - Carbolllli 12 - Raslll -
bUlle rele - Impresiile ea hidrogelli d{{eri/i - Controtlll impresiilor-
LI/crul ell mi 12 - CClltri # vitezele lor - Centri superiori ,'Ii caracteristicile lor
_ Legiitura Cll cellt!'i superiori - Centri superiorf $i drogurile - Telepatia -
ix
Neeesitalea de a mari prodlle{ia de materii slIperioare - EJ/ergia!ji depozitarea
el1ergiei - Aelllllulatorii - Legalllra ell aellillulaloml mare - Caseatlll - illtreaga
1IIU1/ca trebllie cOllcenlrala asupra cOIl!jliel/lei...... . .................... .... 207
CAPITOLUL 10
Nu putem face' - !mportall/a ill/elegerii adevantilli acestei idei -lhda
ca fAct' $i ce allllme 0 produce - ill via/a toful se il/tdmplii, dar ill luem
frebuie sa illviiram sa faeem' - A merge impolriva curel/tll/ui - 'A face'
illterior - Ull cere vicias $i calea de ie!jire - Caordollarea celltrilor - 'A face'
ill cepe Cll 'a IIllfaee' - Controilll interior - A face imposibiflli !ji ce insea/JIllii
aces! iuel'll - A pune lIIal multa presilille ill e:(orlllrile tale - A II/cra asupra
voillfei - Ce este voin/a ill adeviiratttl sens al c/lvdntIlllli $i care este vail/{a
Iloastra? - Voill/a noas!rii ca rezllitat at dorill/elor - COlljlictul lupta dill
illterior - A renllllta la voin/a - Avem lIl/mai momente SCllrte de voill!(i -
Diseiplilla - Necesitalea de a-Ii amillti de lille II/Sllfi - COII!j/iell/a Illseamnii
voin{(1 - Scopul ca factor de cOlllrol - Necesitatea revenirii cOllstante la
problema scopului - Vain/a proprie !ji illCapa{dllarea - Friclillnea - Lucrul
impotriva "oin/ei proprii - Nli pqti'.face flimic/arCI 0 Necesitatea ullei
munci regulate - Rascrllcile - A crea lUll a ill tine insll(i - Celllrlli de greutate -
Supra-efortul- Ce anume creeaza stimul peJ/lm luCl'u ... ......... <0 .... '" ........ 231.
CAPITOLUL I I
Necesitatea studierfi principiilor melodelor - Trei linii de lucm -
Corecl !ji gresit ill legaturii cu cele trei lillit - Neeesitatea in!elegerU - Seopuri
sf nevof ale scolii - PUllerea altllia in /ocul tiiu - Pelltru IUCI'ul praclic esle
Ilecesara 0 organiza/ie - Ce este 'luCl'ul'? - Pre{lIirea - LUCI'ul Cll oamenii -
LUGrul pentl'll scoala - inleresui personal ill orgalli:::.alie - Tipul corec! de
oameni - G .ycoalii a palra eale - Alitudinea corecla - Plata - Cum s4
CelliI'll de grelltate - Disciplinii - Reguli - A /Ill/ace ce esle illtltil- RCIIIII1!area
la deciziile proprii - A (ace/arii cerill!elor - $ocuri III lucrlll dill !jcoala -ldeea
de alegere - MllI/ca flzieii - Ctllloa!jterea in !jcoala - Galllenff Clf lIIillte
slIpcrioarii - Pot scolile sa iJ1!luen!eze via/a? ... ........... ' .......................... 255
CAPITOLUL 12
Necesitatea de a distinge ill Ire idcile mal importante Si ce/e mai pUfill
importante ale sislemuilli - Limitiirile flin(ei - Posibilitatea de schimbare a
!iinrei - Gospodar, vagabond si lunalie - J-/asllallllls- SOll/lluf !ji posibilitatea
tre:::.irii - ill!elegeri ,yi clivil/te - Cum sii alitlldillea emo{iollafii - Silll!1I1
propol'/ici - Amilllirea de sille - A le clllloa!jte Sf a te vedea pe lille lilSII/i - Afi
x
_ Lupta Cll obiccillriIe - il1!clegerca mccal1icitcllii - E(ortllri Studilll de
Alito-observarea - $ocllri - CUIIl safl; /JIai elllo/iollaf - A pune ilia; mlllta
pr""julle III luCl'u _ AlltreJ1area celllru/ui emotiollal - Elllolii pozitive - EII/or
ii
- Cre!jlerea pre!lIirii - apar lucrI/rile noi - jncelinirea
>, _ Cresterea sialldardlllui proprill... . ... 283
CAPITOLUL 13
eategorii ale acrhmii umane - Utilizarea corectci incorecta a
_ Sflldilll aCliviliifilor WI/aile - Sii-Ii amillte!jti pllncllli de porn ire -
>'",van1,.,," ill/erioarii - A IlIva{a sii ve:::.i fa/sa peronalilate - Mii)'1tile
!jf'siiibici!llli - Swdiul melOdelor - Ceasllrile dqleplatoare -
'l1Jlposibilitatea de a sludia sistemul dintr-lIll punct de vedere utilitarist -
Limbajul filosofic, teoretic practic - Trei niveluri de - Gdndirea
COreClt1 _ Gcilldllrile scurte !jf IUlIgi - Rollll illtelee/ullii - D((crite valori -
Curiozitatea eorectii!jf [llcoreetii - Atfllldillea criticii - !njluen!area celorlalJi -
p,:lV(tS/"" omultll vic/eall !ji a diavolului... ... . . .. .... .311
CAPITOLUL 14
Dfficultiifi pasonale - Necesilatea de a gasi cea mai urgelltii Sf persislemii
dijlcultate a fa _ ElIIo!ii negative, imogina!ie, gdlldireformatoare - Crearea de
fwi pllllcte de vedere - Lupta Cll idelltiflcarea - Trei cafegorii de elllof
ii
migdtfve $i Clllll sa Ie Iratiim - Trallsformarea emo{iilor lIegalit'e - !ritarea -
Lellea _ Stiiri negative apiisiitoare - Diferitelorlllc de imaginalIe - Relllll1!area
la suferillfa _ Sl!(erin!a volulltarii ca cea mai lIIare for/a pe care 0 pHlem avea -
Respollsabilitatea III {ucI'1I1 personal - Necesitatea de a iucra pe lIlai IIIl111e
linii deodalii - Gcilldirea formaloare Si caracteristicile acesteia - GclJldirea
asociativii _ Necesitatea cenlrifor sllperiori pentm a IlIfeiege adel'arlll -
Me:ditatia _ Gal/direa corectii - Conversa/ii imaginare - Diverse in/elesllri ale
- Viata dllpii 1IIoarle ............... .............................................. 339.
CAPITOLUL 15
Ideea de ezalerism - A1etoda iogica de gdlldire !ji metoda psihologica de
gondire _ Explicarea metodei psihologice - Ce implicii ideea de e::olerislII -
ArlllJlJite fljJllri de idei ezoterice devill accesibile IIl1mai ill perioade dijicile -
Necesitatca de (l Ii IIIlilar - Materialitatea cllIJoa$terii - Marea Clilloastere
prill ce d[(erii aceasta de clllzoa!jterea obi!jlwilii - AClllllltfatori de -
ScoUle _ POli influellfa evenimel1lele exterioare? - Stlldilll l'ie/Ii - Marile
evenimente ale vietii il!j7l1ellfa lor - Ciii slibiective ,d cal obiec!iI'e -
Atitlldinile ca mijloc de a schimba iJ!jlllel//eie - El'aiuarea el'cllimellleior din
xi
viala -. gradata a iI!fluen!ei B - Molivul scaderii iI!fluen!el cercuri/or
ezotence - Llpsa pregatirii - Sistelllul $i cum esle prezentat - Di(erite searl -
Decesu/ .$coli/or # condilii necesare penlru existeJ1!a lor - sisteJ1Jullli
ell Cre.$tinisll1ul - A lIIuri.$i a Ie J/a.$te - Rugaciul1ea - Sl/gestii pentnr a studia
rugiiciullea Tatal Nostru ... ....................................... '" ...................... .366.
CAPITOLUL 16
Ideea de recl/renfii poate ft privitii doar ca a teorle - Gamenii se a{la til
diferite de posibilitatea recurentei - Trei etape sllccesive -'De ce
poslbliitalea de a prTJ1Ji injluenta C trebuie limilatii - Amintirea vieti/or trecule
- Teoria retncamiirU ca 0 simplijicare a ideei de recuren!a - Imposlbilitatea de
a SUJltem l!mitafi de starea t11 care se ajla jiinta noastrii -
tljJltrl de ca cel maf jJlltemic argument til Javoarea pre-
exlstenfel - De ce .$coltle IIll se SUpUIl legii recuren!ef - Studiul recurentei tntr-o
vialii - Etema reCllrell!a nu este eternii - Posibilitatea variatiilor - sun!
timpul este masurat - Amilltirea de sine.$i recllren/a - Personalitatea
$1, - copiilor - Origillea ideei de recurenla - Trei
ale - qe!rec:urell!ii .$i sistemul- Timp jJaI'alel- Limite
A llOa!tre - Intanrea tendmlelor .$i recuren!a - Posibilitiifile de a
0 data -1
ft
pregiitit - Este Plillctlli de plecare acela.$i
pelltlll loll. - $coala $1 cermteie el - MOG/tea esenlei - Recllrellla .$i data morlif
- Recurenla evellimentelor JIlO/ldiale - Sillgllrullucru este trezirea ... .......... 392
INDEX ................................................................................ .415
xii
CAPITOLUL 1
<cuprinde sistellllli _ Studiul psihologiei - Lipsa de tntregire a omului -
'.",,"n,/ lumii $i studilll ol1lului - Principilll scalei - Posibila evOill!ie - Studilll
_ Multele "ell "-ri _ Diviziullea ,fi/llc!iilor - Patrll stiiri de cOI1$tien!ii -
110<,,,,0.,po de sille - Alllintirea de sille - Datta filllc!ii superioare -
i.f.?,c!ia.lla"'ea incorectii a IIw$inii - Imagina!ia - MillcilllJa - Absell(a voill!ei -
ca.,"ra/.,,/ui - Exprimarea emo!iilor nepliicllte - Emo!iile negative -
Scllilli,barea atitudinilor - Observarea.fullcliilor - Identijicarea - COllsiderarea
SOll/llul _ inchisoarea $f evadarea - $apte categorif de oameni -
,;).,{ecanicitatea _ Legea lui Trei - Legea llii $apte - llllziile - Noi flU putem
_ Bille.sf riiu - Moralitate $i COIl$tiillfii - Doar pu!ini se pot dezvolta -
.JnjlueJl!ele A. B $i C - Cell trill magnetic - Triifm tlltr-ull loc neprieinic din
,Ullivers -Raza de Crea!ie - Ordille ale legUO/'.
,'''NAINTE DE A iNCEPE sA EXPLIC, intr-o manier. generala, despre ce
.1
" este yorba in acest sistem. sa de.sp:e sa
A

;: fie foarte cIar cli cele mal miportante Ide! prmC!pll ale s!stemulUl nu 1m!
<,apaqin. Mai ales acest lucru Ie face valoroase pentru ca, daca mi-ar fi
apaqinut, e1e ar fi fost ca toate celeialte teorH inventate de mintile -
arJi generat doar 0 viziune subiectiva a lucrurilor.
n,<::and am inceput sa scriu "Un nOll model al U"iversului" in 1907
"ajunsesem, cum au ajuns multi inainte sau dupa mine, la concluzia eli
Aincolo de suprafata vietii pe care 0 sta ceva muIt mai mare mai
Important. Atunci mi-am spus ca, pana dnd nu Yom mai muIt despre ceea
ce se afia in spate, tot ceea ce despre viata despre noi este cu
totul neglijabil. Jmi amintesc 0 conversa!ie din acele vremuri, dnd am spus:
"Dacaar fi posibil sa acceptam ca dovedita posibilitatca manifestarii separate a
(sau, cum numi-o acum, intcIigcnta) fata de corpul fizic, muIte
alte lucruri ar putea fi dovedite". Mi-am dat seama cii manifcstarile de
psihoiogie supranormala cum ar fi transferul gandurilor, clarviziunea,
posibilitatea viitorului, a privirii in trecut mai departe, nu au
f9
51
, dovedite. ca am inccrcat sa gasesc 0 metoda pentru studierea acestor
lucruri am lucrat In aceasta directie mai multi ani. Am gasit uncle lucruri
interesante in acest sens, dar rczultatele erau foarte evazive; mai multe
experimente au era aproape imposibil sa fie repetatc.
Am ajuns Ia doua concluzii in cursu! acestor experimente: prima, ca nu
suficient despre psihologia nu putcm psihologia
supranonnalii, pentru cii nu psihologia normaUi. In a1 doilea rand,.
am ajuns Ia concluzia ca 0 anumita re.ala exista; ca poate exista
*coli care cunosc exact ceea ce vrem sa noi, dar cii din anumite motive ele
sunt ascunse aceasta este ascunsa. cii am inceput sa caut
aceste Am caiatorit 'in Europa, Egipt, India, Ceylon, Turcia Orientul
A PATRA CALE
Apropjat. Mult mai tarziu, cand deja terrninasem aceste dUitorii, am intalnit in
Rusia, in timpul nlzboiului, un grup de oamcni care studiau un anumit sistem
care provenca, la originc, din ;;colile orientale. Acest sistcm incepea ell studiul
psihologici, exact dupa cum Imi dilduscm ;;i eu seama cii ar trcbui sa inceapa.
Ideea de baza a acestui sistcm era ca noi ntl folosim dedit 0 midi parte din
puteri!c ;;i forte1c Boastrc. A vem in noi, ea sa spul1em a;;a, 0 aJdituire foarte
vasta ;;i [oarte subtiJa., numai ea nu ;;tim cum sa 0 folosim. In acest grup ei
foJoscau anumite metaforc orientale; ;;i mi-au spus cil in noi exisHi 0 casa mare,
plina de mobile frumoase, ell 0 bibliotedi ;;i multe aIte camere, dar 110i tdiim in
subsol ;;1 in buditiirie ;;i nu putcm din acestea. Dad cineva ne spune di
aceasta casa are etaj, nu credem sau radem de el, sau a numim superstitie sau
basm sau nascoeirc.
Acest sistem poate fi impartit in studiullumii, dupa anumite principii noi
studiul 0!llului. Studiul lumii .$1 studiuI omului inc1ud In ele un fel de limbaj
special. Incercam sa folosim cuvinte acelea.$i cuvinte pe care Ie
folosim intrRo cOllvcrsatic dar Ie dam un Inteles putin deosebit mai
precis.
StudiuI lumii, studiul universului, este bazat pe studiul unor legi
fundamentale care In general nu sunt cunoscute sau recunoscute de
Cele doua legi principale sunt Legea lui Trei Legea lui care vor fi
explicate mai tarziu. Aici se indude principiul scalei - un principiu care nu
intra in nici un studiu sau intra foarte putin.
Studiul omuIu! este strans legat de idcea evolutiei omuIui, dar evolutia
omului trebuie inteleasa intrRu'n mod putin diferit de cel De obicci
cuvantul "evolutie" aplicat 1'a om sau Ia orice altceva presupune un fel de
evolutie mecanica; adica anumite Iucruri, datorita unor legi cunoscute sau
necunoscute, se transforma in alte lucruri, iar aceste alte lucruri se transfonna
la randul lor in altele mai departe. Dar din punctul de vedere al acestui
sistem nu exista deloc 0 astfel de evolutie - nu vorbese in general, ci in cazul
amI/lui. Evolutia omuIui, daca apare, poate fi doar rezultatul al
efortului. Atata timp cat omul doar ceca cc poate In mod nu
exista nici 0 pentru el niei n-a fost vreodata 0 pentru eL
Studiul serios in acest sistem incepe eu studiul psihologiei, prin asta
intelegand studiul de sine, pentru ca psihologia nu poate fi studiaUi in exterior,
cum poate fi astrologia. Un om trebuie sa se studieze. Cand mi sRa spus
acest lucru, mi-am dat seama imediat ca nu avem metodelc de a ne studia
avem deja multe idel despre noi Astfel, mi-am dat scama ca
trcbuic sa ne debarasam de ideile despre noi in timp, sa
gasim metode pcntm a ne studia.
Poate va puteri da seama cat de dificiI este de definit cc se intelege prin
psihologie. Exista atatea intclesuri asociate cuvinte in diferite sisteme
incat cste greu de obtinut 0 definitie gcnerala. Incat yom Incepe prin a
dcfini psihologia ca stlldill de sine. Trebuie sa invatati anumite mctodc si
principii 111 acord cu aceste principii utilizand metode, sa incercati
sa va priviri dintr-un nou punct de vederc.
2
CAPITOLUL 1
:.l'", ...V,,," incepem sa ne studiem, in primul dind ne yom lovi de un cl..lVfmt pc
foiosim mai mult decat pe oricare altul accsta cstc cuvantul "cu".
<;,p,mem "eu fae", "eu stau", "eu simt", '"eu prcfer", "eu nu prefer" mai
... <leparte. Aceasta este iluzia noastra principalii, pcntru ca eroarea fundamcntala
o facem in 1cgatura eu noi cste aceca de a ne considera drcpt un
intotdcauna vorbim despre noi ca despre "eu" presupunem
la lucru tot timpul, pc dnd in rcalitatc suntcm divizati in
sute de "cu"-ri difcritc. La un moment dat cand spun "eu", a
mine iar in'ait moment ciind spun "eu" un cu totul alt "eu".
ca avem un singur "eu", ci muIte "eu"-ri difcrite legate de
lelltirnelntele dorintele noastre nu avcm niei un "eu" de . Aceste
schimba tot timpul; unul il suprima pe ceHilalt, unulII pe
,elall'" :,1 toata aceasta lupta constituie viata noastra interioara.
,y __ : pc eare Ie vedem in nOI sunt impartitc in mal multe grupuri.
'din 'aceste bTfllpuri sunt legitime, corespund divizitlllilor corecte ale omulUl, tar
altele ,dintre ele sunt complet artificiale sunt create de
de unele idei imaginare pe care omulle are despre el
pentru a incepe studiul de sine trebuie studiatc metodele de
.sltl,e,i dar acest lucre trebuie sa se bazcze pc 0 anumita a dIVIZJU1111
'runctiilor noastrc. Ideea noastra despre aceste diVIZiU111 cste compIet
diferenta dintre functiile intelectualc cele cmo!ionale. De
dnd discutam despre lucruri, nc gandim la
tiweritam cxplicatii sau gasim explicatii reale, .aceasta 111
>lctivitate intclectuaIa; pc dnd dragostea, ura, fnca, SuspIciUnea ::oal
:partc sunt emotionale. Dar ne
'amestecam functiile intelcetuala emo!Ionala; caud slmt1m cu adevarat,
asta gandire cand gandim, numim asta simy!r:. pc
studiului vom invata in ce fel ele difera. De exemplu, CXlsta 0 dIferenta enorrna
':d'c"viteza, dar Yom mai mult despre acestea ceva rnai tarziu. . .
:':, ,'Apo! mai sunt doua aIte functii pentro care uic! un sistcm de
nu folosc.$te 0 diVlziune corccta ..
,inStinc,tiva functia motoare. Ceea ce este 111st111CtlV se refe.ra la aCtiVltatea
,lutema a organismului: digestia hranei, bataile - ace:-tea,sunt
j:llnct
ii
instinctive. Func!iei instinctive ii aparpn slmrunl.e -
auzul, mirosul, pipaitul, senzatia de frig cald,
Diutre externe, doar retlexele simple apartin [ullctlel 111stm.cttve,
dcoarcce rctlexele mal complicate apartin functiei motoare. Estc foarte
'de distillS intre functiilc instinctiva motoare. Nu trebuie sa invatam nimic dm
ceca ce apartine instinctive, neRam nascut cu capacitatea de a
toate functiile instinctive. Functiile motoare, pe de alta parte, toatc trebule
_' un copil invata sa mearga, sa scrie mai departe. Este 0
difc;enta en0n11a intre cele doua functii, pentru ca nu este nirnic 111
motoare, in timp ce functiilc instinctive sunt toate
3
A PATRA CALE
In observarea de sine este necesar in primul rand sa clasifici imediat tot
ceea ce observi, spun and "aceasta este functie intelectuaHi", "aceasta
fi.l11ctie emotionalii" mai departe. "
Daca veli practica aceasHi obscrvarc pentru 0 perioada de timp, veti putea
rcmarca lucruri cindate. De exemplu, vcti vedea ca ceea ce este eu adevarat
dificil 111 observare este faptul ca uita!i de aceasta. Incepeti sa observa!i, dar
emotiilc urmeazii cate un gand uita!i de observarea de sine.
Din nOll, dupa putin timp, dad vcti continua acest cfort de a observa. veti
remarca un a1t lucru intere5ant - ca in general nu vii amillti/f de voi fll$ivii. Dad.
ati fi tot timpul cOl1$tienti de voi atunei ati putea sa observati tot timpul
sau ill orice caz atat timp cat ali dori. Dar din cauza ca nu va aminti de
voi nu va puteti concentra; din acest motiv va trebui sa admiteti ca nu
aveti vointa. Daca ati fi putut sa va. amintiti de voi ati fi avut vointa
ati fi putut face ceea ce ati fi vrut. Dar nu va pute!i aminti de voi nu
pute!i fi de voi deci nu ave!i vointa. Uneori puteti avea
vointa pentru 0 perioada scurta, dar deviaza spre altceva uitati de ea.
Aceasta este situatia, starea fiintei, starea de la care trebuie sa incepem
studiul de sine. Foarte cun'ind, daca Yeti continua, Yeti ajunge la concluzia ca
va trebui sa corectati in vol unele lucruri care nu sunt corecte, sa puneti in
ordine uncle lucruri care nu se afla la loeul potrivit. Sistemul are 0 explicatie
pentru aceasta. I
, '
Suntem tacu!i in fel incat putem tdii in patru stari de dar
cum sun tern de obieei, folosim numai doua: una d.nd suntem adonniti, iar
cealalta cand suntem ceea ce 1.1umim "treji" - adica in acea stare in care putem
vorbi, aseulta, citi, scrie mai departe. Dar acestea sunt numai doua din
cele patru stari posibile. A treia stare de este foarte ciudata. Daca nl
se explid. ce este a treia stare de incepem sa credem ca 0 avem. A
treia stare poate fi numita' COl1$tien/a de sine majoritatea oamenilor, dad.
sunt intrebati, vor spune: "Sigur ca suntem Este necesar suficient
timp eforturi repetate frecvente de observare de sine, inainte de a
cu adevarat faptul di nu suntem ca suntem numai
potential Dad suntem intrebati, vom spune: "Da, sunt " pentru
acel moment, suntem dar in momentul unnator incetam sa ne mai aducem
aminte nu mai sun tern Astfe1 in procesul observarii de sine ne
dam seama ca nu suntem ilJ a treia stare de ca traim numai in doua
stari. Noi traim fie in somn, fie intr-o stare de trezie care, in sistem, este numita
conytiell!ii relativii. A patra stare, care este numita cOl1$tien!ii obiectivii, ne este
inaccesibila pentru ca poate fi atinsa numai prin de sine, adica
devenind de sine in primul rand, pentru ca dupa aceea, mult mai
tarziu, sa putem sa atingem starea obiectiva de
Deci, In timp cu observarea dC--Sine, yom incerca sa fim de
noi pastrand senzatia de "eu sunt aiei" - nimie mai mult. $i acesta este
faptul pe care toata psihologia vestica, tara cea mai mica exceptie, I-a omis.
oameni au ajuns foarte aproapc, nu au rccunoscut importanta
acestui fapt nu dat seama ca starea omului, cum este ct, poate fi
4
CAPITOLUL 1
schimbata: ca poate aminti de el daca incearca 0 perioada lunga
,dc,timp.
Nu poate fi yorba de 0 zi sau de 0 luna. Este un studiu foarte lung un
'studiu 'despre cum sa inIaturi obstacolele, pentru ca nu ne amintim de noi
nu sun tern de noi avand prea multe funqii in
rna:;;ina noastra toate aceste functii trcbuie corectate puse in ordine. Cand
majoritatea acestor functii vor fi puse in ordine, aceste perioade de amintire de
vor deveni din ce in ce mai lungi daca vor deveni suficient de lungi,
dobandi doua noi functii. Cu de sine, care este a treia stare de
con$tienta, Yom dobandi 0 func!ie emo!ionalii sllperioara, aceasta este in
masura intelectuala, pentru ca la aeest nivel nu exista diferenla intre
inteleetual emotional cum exista la nivelul far eand ajungem la
starea de obiectiva dobandim 0 alta functie, mentala superioarii.
Fenomenele' pe care Ie numesc psihologie supranonnala apaqin acestor doua
func!ii de aceea, atunci cand am Tacut acele experimente, acum
de ani, am ajuns la concluzia ca munca experimentaIa este
imposibila, pentru ca nu se pune problema de experiment ci de schimbare a
stiirii de

Am expus cateva idei generale. Acum incercati sa-mi spuneri ce nu
inteJegeti, ce anume ali dori sa va explie mai bine. incercati sa puneti orice
J:ntrebare dori!i, fie in legatura cu ceea ce am spus sau propriile voastre
intrebari. 1n acest fel va fi mai sa facem un inceput.
I: Pentru a atinge starea de superioara este necesar sa fii pennanent
de tine insuti?
R: Nu, putem face asta, deci nu se pune problema de a fi pennanent
Acum putem vorbi doar despre incepu!. Trebuie sa ne studiem 'in conexiune cu
aceasta impartire a diferitelor functii, atunci cand putem - cand ne amintim sa 0
facem -'pentru ca in acest proces depindem de Cand ne amintim, trebuie
sa incercam sa fim de noi Asta este tot ce putem face.
tTrebuie sa ajungi sa fii de funetiile tale instinctive?
R: Numai de simturi. Activitatea instinctiva interioara nu are nevoie sa devina
Ea este pentru sine, independent de functia intelectuala
nu este 'necesar sa mai fie sporita. Trebuie sa incercam sa devenim
dc,noi cum ne vedem pe noi nu de funcpile noastre interne.
Dupa 0 perioada de timp este posibil sa devenim de unele
interne, de care este folositor sa fii dar nu acum, Vedeti, noi nu
dobandim senzatii noi. Not doar clasificam mai bine impresiile noastre
lucrurile legate de viata, de oameni, de arice.
I: Este corect spus ca atunci cand invatam ceva, cum ar fi sa conduci 0
fimctia intelectuala ii spune functiei motoare ce sa fad iar apoi, cand devine
capabila, funetia motoare lucreaza. singura?
R:-;Foarte Pute!i observa multe lucruri de acest feI. Intai se invata prin
funqia intelectuala.
5
A PATRA CALE
1: Cat de importante sunt acumulate prin observarea actiunilor
naastTe fizice? Sau cste mai curand un exerci!iu pentru observarea mintilor
noastre?
R: Nu, estc foarte important, pentru cil noi amcstecam multe lucruri ;;i TIU
cunoa;;tem cauzele multor lucmri. Putem intelege cauzele doar prin observare
constanta 0 lunga perioada de timp.
i: Putem fi instruiti cum sa lucram ell fiecare din cele patru funetii?
R: Toate acestea var fi explicate, dar deocamdata pentru indi mult timp veti
putea uumai sa observati.
i: Ar putea fi un exemplu pentm activitatea diferitelor "eu"-ri atunei cand
cineva, culciindu-se tiirziu, decide [oarte hotarat sa se culce devreme in seara
unuatoare, dar dud vine noaptea face ea ;;i pana atunei?
R: Foarte exact, un "eu" decide, iar altul trebuie sa execute.
I: Cum sa pracedam pentru a incerca sa fim mai de noi
R: Este simplu de explicat, este [oarte difieil de realizat. Nu exista drumuri
acolite. 0 stare mai buna poate fi obtinuta doar prin efart direct, numa!
incercand sa fii mai intrebandu-te cat mai des posibil 'Sunt eu
sau nu?'.
j: Dar cum paate ajunge cineva Ia certitudinea ca metoda dumneavoastra este
corecta? J '
R: Daar comparand 0 obseli'atie cu alta apoi sa discutam cand ne intaInim.
Oamenl! vorbesc despre observa!iile lor; Ie campara; eu incerc sa explic ceca
ce ei nu pot lntelege; sunt al!i oameni care rna ajuta; in acest feI, ajurigi sa fii
sigur de lucrurile cum ca iarba este verde.
Nu este de credinta sau ineredere in toate acestea. Din contra, acest
sistem te inva!a sa nu crezi in absolut nimic. Trebuie sa verifici tot ceea ce
vezi, auzi sau sim!i. Doar in acest fel poti ajunge Ia eeva.
In timp, va trebui sa-ti dai seama ca noastra nu functioneaza
perfect. De fapt fune1ioneaza departe de perfeetiunc, din cauza multor functii
incat a parte foarte importanta a studiului de sine se leaga de
studiul aeestor fune!ii Trebuie sa Ie pentru a Ie putea
elimina. $i una dintre functii pe care uneori 0 apreeiem in
noi cste imaginatia. In acest sistem imaginatia nu inseamna gandire
sau inten!ionata asupra unui subject sau vizualizarca a ceva, ci
imaginatie care se invarte rara nici un control rara nici un rezultat. Consuma
foarte multa energie detumeaza gandirea intr-o directie
I: Cand spuneti "imaginatie" va referiti Ia a-ti imagina ca ceva este adevarat
sau la construirea de imagini?
R: Imaginatia are muite aspecte; poate fi daar reverie sau, de
exemplu, sa-ti imagillezi puteri inexistcnte in tine. Este Iucru,
functioneaza rara control, merge de Ia sine.
j: Fiecare dintre acestea este auta-amagire?
R: Nu 0 vczi ca 0 auta-amagire: iti imaginezi ceva, apoi crczi accl lucru uiti
ca a fost imaginatie.
6
CAPITOLUL )
omul in starea lui actuaIa de somn, de absenta a unitatii, de
.. de Jipsa de control, vom gasi multe alte functii care sunt
'1 sale - ill special minciuna fata de el fata de ceilaI!i.
,!,sihe')ollia a omului ar putea fi numita studiul minciunii pentru ca
muir- dedit orice altceva, minte; de fapt, el nu poate spune
",de".ru1. Nu este atat de simplu sa spui adevaml; trebuie sa inveti cum sa faci
ia foarte mult timp.
I: Ati vrea sa explicati ce intelegeti prin minciuna?
R; Minciuna inseamna a gandi sau a vorbi despre luemri pe care nu Ie
acesta' este'inceputul minciunii. Asta nu inseamna minciuna intentionata - sa
spul ca de exemplu ca este un urs in camera aIaturaUi. Te poti duce in
camera alaturata sa vezi ca nu exista nici un urs aeolo. Dar dad vel pune
IaolaWi toate'teoriiIe pc care oamenii Ie expun, despre arice subiect dat, lara a
despre el, vei vedea unde incepe minciuna. Omul nu se pe
sinei:nu nimic are tcorii despre arice. Majoritatea acestar teorii
sunt minciuni.
sa adevarul pe care este bine sa-l in starea mea actuaUi. Cum
pot afla daca nu este cumva 0 minciuna?
R:,Pentru aproape arice $tii, ai metode sa verifici. Dar, in primul rand, trebuie
sa ce poti ce nu poti. 'Asta te ajuta sa verifici. Daca incepi cu asta in
curand vei auzi minciuni, chiar rara sa te Minciunile au un sunet
diferit, mai ales minciunile desprc lucrurile pe care nu Ie putem
I: In ce prive$te irnaginatia - daca am gandi in loc sa ne imaginam, ar trebui sa
fim de efort tot timpu!?
R: Da, ar trebui sa fiti - nu atat de mult de efort cat de control. Sa
ca tu controlezi lucrurile nu doar ca cIe merg de la sine.
I>Cand spune!i "amintiti-va de voi intelege!i prin asta sa-ti
dupa ce te-ai observat sau intelegeti sa-ti de lucrurilc care cii sunt
In tine?
R:, Nu, trcbuie disaciat de observare. A-ti aminti de tine Inseanma lucru
eu a fi de sine - "eu sunt". Uneori vine de la sine; este un sentiment
[oarte ciudat. Nu este a functie, nu este gandire, nu este simtire; este 0 stare
diferita de De la sine vine numai pcntru momente foarte scurte, in
general ill imprejurari total noi atunci, ili spui: "Ce ciudat, eu sunt aiei".
Aceasta este amintirea de sine; in acest moment ili de tine insuti.
Mai tarziu, cand vei incepe sa distingi aceste momente, vei ajunge la 0 alta
conciuzie interesanta: iti vei da seama ea ceea ce-ti din copiliirie sunt
doar lntrezariri ale amintirii de sine, pentru ca tot ceca ce $tii despre
momenteIc este ca luerurile s-au intamplat. $tii ca ai fast acolo, dar
nu iti nimie exact; dar dacii apare aceasta licarire, atunci i!i
toate imprejurarile acelui moment.
I: Este posibil prin observare sa fii ca nu ai obtinut anumite lucruri?
Potl observa luerurile din punctul de vedere ca totul cste posibiI?
R: Nu cred di este necesar sa folositi cuvinte cum ar fi "totuI". Este sufieient sa
observi Tara nid a presupunerc sa observi doar eeea ce poli vedea. 0 lunga
7
A PATRA CALE
perioadii de timp trebuie daar sa observi sa afli ce pot! despre func!iile
intelectuaia, emotionaHi, instinctiva matoare. De aici poti ajunge la concluzia
ca a1 flU daar 0 minte, c1 patru minti' diferite. 0 mintc controleaza functiile
intclectuale, 0 minte total diferita controleazii functiile emotionale, a treia
controleazii functiile instinctive iar a patra, din nOll total diferita, tontroleaza
functiile motoare. Le numim centfi: centrul intelectual, centrul emotional,
centrul motOr $i centrul instinctiv. Ei sunt total independenti. Fiecare centru are
propria lui memorie, propria lui imaginatie $1 propria lui vointa.
I: In cazul dorinteior care intra 111 conflict, presupun di daca ai sJlficienta
cunoa$tere de sine potl vedea acest lucru, astfel Incat ele sa nu mai intre In
conflict?
R: In sine nu este sufieienta. pori dorin!ele' sa fie In
eontinuare In conflict, pentru di fiecare dorin1a reprezinta 0 vointa diferita.
Ceea ce numim vointa In sensul este numai rezultanta dorintelor.
Rezultanta detennina uneori 0 anumita linie de aetiune iar alteori nu poate
detennina nici 0 linie, pentru ca 0 dorin!a merge Intr-o directie iar cealalta Intr-
alta directie nu ne putem hotari ce sa facem. Aceasta este starea noastra
Desigur, scopul nostru de vii tor trebuie sa fie sa ajungem la unitate
In loc de a fi mai multi, cum suntem acum; deoarece pentru a putea face
ceva corect, pentru a ceva corect, pentru a ajunge undeva, trebuic sa
devenim unul. Estc un scop [oarte Indepartat, nu ne putem apropia de el pana
cand nu ne pe noi pentru ca, in starea In care suntem acum,
ignoranta despre noi e$te de natura incat ailmci cand 0 yom vedea,
Yom 'incepe sa tim ca oriunde am vrea sa mergem nu 0 sa ne mai
gasim drumul.
Fiinta umana este 0 foarte complicata trebuie studiata ea 0
,Ne dam seama 'ca pentru a controla orice fel de cum ar fi un
automobil sau 0 locomotiva, va trebui mai intai sa inva!am. Nu putcm controla
aceste instinctiv, dar din anumite motive credem ca instinctul
este suficient pentru a controla umana, ea este mult mai
complieata. Aceasta este una din primele presupuneri nu ne dam seama
di trebuie sa inva!iim, iar eontrolul este 0 problema de
indemanare.
*
Ei bine, spuneti-mi ee va intereseaza eel mai mult dintre toate aeestea
despre ee vreti sa mai auziti.
i: Ma interesa problema imaginatiei. Inseamna oare ca in folosirea
euvantul se un sens eronat?
R: in sensu} al imaginatiei eel mai important factor dar in
tenninologia.acestui sistem incepem cu ce este eel mai important. Factorul eel
mai important in fieeare functie este: "Este sub controlul nostru sau nu?" $i
atunci dnd imaginatia este sub controlul nostru niei macar nu 0 mai numim
imaginatie; 0 numim in diferite feluri - vizualizare, gandire creativa, gandire
8
CAPITOLUL 1
;;ipy,:ntiva - se poate gasi un nume pentru fiecare caz in parte. Dar atunci eand
una singura ne cOlllroleadi ea pe noi incat sun tern sub puterca ei,
o numim imaginatie.
mai este 0 latura a imaginatiei pe care 0 ncglijam in in1eiegerea
dt TIe imaginam lucruri inexistente - capacitiiti inexistente, de exemplu.
puteri pe care nu Ie avem, ne imaginam ca suntem de
;; TIU suntem. Avem puteri imaginare de sine
ne imaginam ca fiind unul, dnd in realitate suntem muIte "eu"-ri
dJ1Il:nr.c .. Sunt muIte astfel de lucruri pe care ni Ie imaginam despre noi
ceilalti oameni. De exemplu, ne imaginam ca putem "face", ca avem de
nu avem de ales, nu putem "face", doar ni se inmmpla diverse Iucruri.
"Deci intr-adevar ne imaginam pe noi Nu suntern ceea ce ne
imaginam ca am fi.
I::Este vreo diferenta intre imaginatie reverie?
nu poti controla reveria, inseamna ca ea este 0 parte a imaginatiei, dar
nu' :-in,jntregime. Imagina!ia are muIte fete diferite. Ne imaginam stari
in,c;dstente, posibilitati inexistente, puteri inexistente.
kimi puteti da 0 definitie a irnaginatiei negative?
R: Sa-ti imaginezi tot felul de Iucruri nepliicute, sa te torturezi, imaginandu-ti
t9ate'lucruriie ce ti s-ar putea fntampla tie sau altor oameni - lucruri de acest
gen; imbraca diferite fonne. Unii imagineaza diferite boli, al!ii
hnagineaza accidente, iar altii imagineaza nenorociri,
T:,C9ntrolul emotiilor este un obiectiv rational?
R:; Controlul emotiilor este un lucru foarte greu. Este 0 parte foarte importanta
a"studiului de sine, dar nu putern incepe eu controlul cmo!iiior, pentru ca nu
intelegem suficient despre ernotii.
, Sa explic: ceca fee putem faee chiar de la' inceputul observarii functiei
emotionale este sa incercam sa oprim 0 anumita manifestare din noi
Treb'uie sa fncerciim sa oprim 0 rnanifestare distinctii fn noi Trebuie sa
incercam sa oprim manifestarea erno!iiior nepliicute, Pentru multi oameni
acesta este unul dintrc cele mai dificile lucruri, pentru ca emo!iile nepliicute
sunt exprirnate atat dc rapid atat de indit nu Ie poli prinde. pana
mi:incerei, nu poti sa te observi cu adevarat astfel incat, de la bun ineeput, cand
observi ernotiile, trebuie sa incerci sa exprimarea emotiilor nepliicute.
Acesta cste primul pas. in acest sistem noi grupam toate aeeste emolii
nepIacute, violente sau depresive sub numele de emo!ii negative.
Dupa cum am spus, primul pas este incercarea de a nu exprima aceste
emotii negative. Al doilea pas cste studiul emotiilor negative fnsele, intocmind
liste cu aeestea, gasind conexiunile dintre ele - pcntru ca uncle diTItrc de sunt
simple iar altele sunt compuse - sa incerciim sa intelcgern ca nu sunt de nici
un folos. Suna ciudat, dar este foarte important sa intelegem ca toate emotiile
negative nu sUnt absolut de nici un folos: nu servesc nici un scop utiL Nu ne
deschid catre Iueruri noi nu ne apropic de lucruri no1. Nu nc dau energie, ele
numai ne risipcsc energia creeaza iluzii neplacute. Pot chiar sa ne distruga
sanatatea fizicii.
9
A PATRA CALE
In al treilca pas, dupa suficient studiu obscrvare putem ajunge la
concluzia ca ne putcm debarasa de emotiile negative, di ele nu sunt obligatorii.
Aici sistemul ajuta aratfmdu-ne di de fapt nu exista un centru real pentru emoTii
negative, ci ele apart-in unui celltnl artificial din noi, pc care il crecm in tinerele
imitand aamenii ell cmotii negative, de care suntem inconjurati. Oamenii chiar
Ii inva!a. pc copii exprimc emotiilc negative. Apoi copiii invata mai
omit prin imitare: ci ii imiHi pc alti copii mai mari, copiii mal mari ii imita pc
adulTi, :;;i astfella 0 varstii [oarte fragedii ci devin profesori de emotii negative.
Este 0 marc eliberare cand incepem sa l11telegern cil nu cxista ernotii
negative obligatorii. Ne-am naseut rara ele dar dintr-o ratiune neeunoseuta
invatam singuri emoTiile negative. '
I: Pentru a nc elibera de negative, trebuie sa fim eapabili sa Ie
impiedieam aparitia?
R: Este gre$it, pentru di noi nu putem eontrola emotiile. Am mentionat viteza
diferita a diferitelor funerti. Cea mai lenta este functia inte1ectuala. Dupa aceea
Yin funcTiiie motoare $i instinetiva care au 0 viteza aproximativ cgalii,'care este
mult mai mare decat cea inteleetuala. Funetia emotionala ar trebui sa fie $1 mai
rapida, dar in general luereaza la viteza ca functia instinetiva. Deei
funetiile motoare, instinctiva $i emotionaIa sunt mult mai rapide decat
gandirea, $i este imposibil sa ,ajUngi din unna cmotiile eu gandirea. Cand
sun tern intr-o 'stare emotionaUi, starile se succed una dupa alta atat de repcde,
incat nu avem timp sa gandim. Dar putem avea 0 idee asupra diferentei de
viteza comparand funetiile gat;tdirii cu functiile motoare. Daca, atunci cand fad
o mi$eare rapida, incerci sa te observi, vei vedea ca nu poti. Gandirea nu poate
unnari mi$earea. Ori trebuie sa faci foarte lent, ori nu 0 pori observa.
Este un fapt foarte clar.
I: Prin vre!i sa spurieti fizice?
R: Da, lueruri cum fi sa conduci un automobil sau sa scrii; nu pori
observa niI!lic de aeest fei. Iti pori aminti, mai tarziu se erccaza iIuzia
observarii. In realitate nu poti observa rapide.
Dupa cum vezi, cum suntem acum, lupta reala: cu emotiiie negative este
o problema de viitor - nu un viitor foarte indepartat, dar sunt multe lucruri pe
eare trebuie sa Ie mai inta! metode pc care trebuie Sa Ie studiem
Nu exista cale direeta; trebuic sa invii!iim metode oeolite pentru a Ie ataca.
In primul rfind, trebuie sa schimbiim multe dintre atitudinile noastre
mentale, care sunt mai muIt sau mai putin'in puterea noastra, adica atitudinile
intelectualc sau punctele de vedere. Avem prea muite puncte de vedere
despre emotii1e negative; Ie gasim necesare, sau frumoase, sau nobile; Ie
glorificam mai departe. Trebuie sii ne debarasiim de toate astea. Deci
trebuie sa ne curatam min tea privitor la emotiiIe negative. Ciind mintea noastra
va fi coreeta privitor la emotiile negative, dnd vom ineeta sa Ie glorificam,
atunci putin cate putin vom gasi 0 cale de a lupta cu ele, eu fiecare separat
Unei persoane ii este mai sa lupte cu 0 anumita emotie negativa, alteia ii
este mai cu alta. Trebuie sa incepi cu ce este eel mai ee este eel
mai pentru mine poate fi eel mai difieil pentru tine; di trebuie sa
10
CAPlTOLUL I
ce cste cel mai pentru tine, mai tarziu sa ajungi la ee este mai
poate explica de ce asociez unele dintre emotiile mele negative cu
.)(Jal1]erude care imi amintesc din copilarie?
Foartc posibil, pentru cii multe emo!ii negative sunt invatate prin imitatie.
altele pot fi eminamente in natura noastrii, pentru ca natura noastra are
;;dilerite inclinatii intr-o direetie sau alta. Emotiile pot fi impiirtite in grupe, 0
poate fi mai inclinata spre 0 grupa, iar alta spre alta bTfllpa. Dc
>;, unii oameni au inelinatii spre diferite fonne de frica. altele sprc
diferite fonne de furic. Dar sunt diferite nu provin din imitare.
"IJ Sunt cele eu care este eel mai b1feu de luptat?
<'CdJd, dar ele sunt in general bazate pc un fel de sJabiciune, pentru ca la baza
';; ,ema.!iillor ne'gative sta in general un fcl de auto-indulgcnta - c$ti ingaduitor fata
de tine. dad nu-ti ingadui frica, iti ingadui furia, daca nu iti ingadui furia
iti',Sngadui auto-compatimirea. Emotiiie negative sunt intotdeauna bazate pe 0
.. ' aIlUlTuraingaduinta.
Dar inainte de a ajunge la asemenea intrebari complicate, cum ar fi Iupta cu
cmotiile negative, este foarte important sa ne observam in manifestarile mici,
:de fiecare zi, ale functiei motoare in cele pe care Ie putem observa ale
,'; funetjei instinctive, adidi senzatiile de placut neplacut, cald rece - senzatii
acest fcl care tree intotdeauna prin noi.
Nu a!i mentionat identificarea; putea pune 0 intrebare desprc aceasta?
R: Desigur. Dar nu toata lumea de aici a auzit despre ea, ca VOl explica
lJUtin. Vedeti, cand incepem sa observam, mai ales emotiilc dar $i toate
celeialte functii in egaJa masura, dcscoperim ca toate functiile noastre sunt
Jnsotite de 0 anumita atitudine: devenim prea absorbili in Iueruri, prea pierduti
in lucruri, mai ales dnd apare eel mai vag element emotionaL Acest lucru cste
riumit identificare. Ne identificam cu lucrurile. Nu este un cuvant foarte bun,
dar in engleza nu este unul mai bun. Ideea identificarii exista in scrierile
indiene vorbesc despre Aecste cuvinte
mi se par mai putin satisracatoare deoarece, inainte de a 1ntalni sistemul am
citit aceste cuvinte nu Ie-am inleies - sau mai degraba am inTeles, dar am luat
ideea intr-un mod intelectua1. Am deplin numai dnd am gasit
idee exprimata in rusa in greacii la scriitori ai timpuriu. Ei au
patru cuvinte pentru patru grade de idcntifieare, dar acestea nu ne sunt inca
"necesare. Vom incerca sa intelcgem ideea nu prin definire, ci prin observare.
Exista 0 anumita calitate a sa fii pierdut in lucruri.
1:\$i iti pierzi simtul observatiei?
R: Cand devii identificat nu poti sa ohservi.
I>Acest lucru incepe de obicei eu emotia? Posesivitatca intra $i ea aid?
R: Da. Intra mai muIte lucruri. Mai intai ineepe eu interesul. interesat de
ceva $i in mornentul unnator e$ti in interiorul acelui lucru, nu mai
,I: Dar dad te $i de efortul de a gandi. te salveaza asta de
la identifieare? Nu-i ca nu Ie poti face pe amandoua in timp?
II
A PATRA CALE
R: Da, te salveaza pentru un moment, dar in momentul unnator vine un ait
gand te ia ell el. cii nu exista nie1 0 garantie. Trebuic sa fii tot timpulla
panda.
I: Ce ema!ii negative cste probabil sa fie apreciate?
R: Unii oameni sunt fcarte mandri de iritabilitatea sau iritatia lor, sau ceva de
acest gen. Le place [oarte mult sa fie agitati. Practic nu exista emotii negative
de care sa nu tc poti bucura, 5.sta-i eel mai greu luem de in!eies. Unii oameni
oblin chiar toatc pJacerile din emotii negative.
Identificarea in re1atie ell camenii ia 0 fanna speciaHi care este numitfr, in
acest sistem, cOl1siderare. Dar considerarea poate fi de dona feluri: caud luam
in s:ntimenteJe ce!0rlalti ca.nd Ie luam in considerare pc ce1e
propnt. In specIal luam in considerare propriile sentimente. Le luam in
considerare mai ales in sensul di oamenii, intr-un fel sau altul, nu ne apreciaza
suficient, sau nu se gandesc suficient la noi sau nu sunt destul de atenti fata de
noi. Gasim multe cuvinte pentru acest lucru. Aceasta este 0 latu;a
importanta a identificarii este foarte difieil sa te eliberezi de ea' unii oameni
sunt cu totul in puterea ei. In orice caz este important sa observi
*
Pentru mine personal, la inceput, cea mai interesanta idee a fost aceea a
amintirii de sine. Pur simplu nu puteam pricepe cum s-a putut omite un
asemenea Iucru. Toata filosofia psihologia europeana au omis pur sl simplu
acest lucru. Exista unne In invataturile mai vechi, dar sunt atat de deghizate $i
plasate Intre lucruri mai putin importante incat nu se poate vedea importanta
ideii. '
Atunci dnd avem in minte toate aceste lucruri $i ne obselV'am, ajungem la
concluzia foarte clara ca in starea de con$tienta in care ne aflam, eu toata
aeeasta identificare, considerare, emotii negative absenta amintirii de sine,
noi suntem intr-adevar adormiti. Ne imaginam numai di suntem treji. atunci
dnd incercam sa ne amintim de noi In$ine, Insearrma un singur lucru _
incercam sa ne trezim. ne trezim timp de 0 secunda $i apoi cadem din nou In
sorrm. Aceasta este starea noastra de a fl, deci de fapt sun tern adonniti. Ne
putem trezi numai dadi vom corecta multe lueruri din ma$ina daca Iucram
!'oarte insistent pe aceasta idee a trezirii, $i un timp Indelungat.
I: Durerea fizidi grava poate defonna ideiIe euiva?
R: eu siguranta. De aeeea nu putem vorbi despre asta. Cand vorbim despre
vorbim despre om in starea lui nonnala. Dupa asta putem vorbi despre
oblmerea acestor noi functii, con$tienta $i a$a mai departe. Cazurile
nu pot intra in discutie, pentru ca ele defonneaza Intreaga
Imagme.
Sunt muite lucruri interesante in legatura cu aceasta. Gmpul pe care I-am
Intalnit la Moscova folosea metafore orientale $i parabole, $i unul dintre
lucrurile despre care Ie placea sa vorbeasca era inchisoarea - ca omul se afla in
inchisoare, a$a ea ce-ar putea sa a$tepte, ce-ar putea sa doreasea? Daca un om
12
CAPlTOLUL 1
de cat bun simt, po ate dori un singur lueru - sa evadeze. Dar chiar
,["armc de putea fonnula aceasta dorinta. ca vrea sa evadeze, el va trebui sa
con!ltient cii cste in inehisoare. Daca nu i$i da scama eft este in
inchisoare, nu va putea dori sa evadeze. Apo!, dnd i$i va formula aceastii
dorintii, va II1Cepe sa-$i dea seama de posibilitatile de evadare, va
de unul singur nu poate evada, pentru ca este necesar sa sape pe sub zldun, $1
lucnJri de acest fel. va da seama, in primu! rfmd, cii ar trebui sa mai aiba
oameni care ar vrea sa evadeze eu el - un mic grup de oameni. Deci I$i va
ria seama ca pentru un anumit numar de oameTii este posibila evadarea. Dar
pot evada toli. Unul singur nu poate $i toti nu pot, dar un mie numar de o.arnem
pOL Dar, in ee conditii? El va ajunge Ia concluzia di este necesar sa alba un
ajutor. Fara aeesta ei nu vor putea evada. Trebuie sa aiba harti, pile, l.melte $i
mai departe, deci trebuie sa aiba ajutor din afara.
Aceasta este exact, aproape literal, situatia omului. Putem invata cum sa
folosim partiie neutilizate ale ma$inii noastre. Aceasta inehisoare 'inseamna de
fapt'ca',noi starn In buciitaria $i subso!ul casei noastre nu putem iC$i de acolo.
Pofi afarii, dar nu de unul singur. Fara $coata nu poti. $coaia inseamna ca
exista oameni care deja au evadat sau In arice caz se prcgatesc sa evadezc.
$,coala nu poate incepe rara ajutor de la 0 alta $coala, fiira ajutor de la eei ea.re
au.:evadat mai inainte. De la ei putem lua unele idei, un anumit plan, anumltc
- acestea sunt uneltele noastre. Repet, nu pot evada toti. SU?t.
legi'eare actioneaza impotriva. Pur simplu acest ar fi prea VIZlblI, $1
imediat s-ar produce 0 reactie din partea fortelor meca11Ice.
I:,'D,orinta de a evada este instinctiva, nu-i a:,;a?
R:-Nu. Dear aetivitatea interioara a organismului este instinctiva. Trebuie sa fie
inteiee,tuaia :,;i emclionaIa, pentru di func!ia instinctiva apartine de fapt
functiilor inferioare fizice. in unele conditii, poate exista 0 dorinta fizica
de>a evada. Sa presupunem ca este prea cald in camera $1 $tim ca afara este
dicoare' eu siguranta yom dori sa evadam. Dar pentru a rcaliza ca sun tern In
tnchiso:u.e este sa evadam, este nevoie de ratiune $1 sentiment.
I: Pare dificil, rara 0 fcarte buna observare de sine, sa $tii ca obiectivul tau este
evadarea.
R: tia bineinteles. Inchisoarea este numai un exemplu. Pentru noi inchisoarca
este $'i vrem sa ne trezim dnd nc-am dat seama ca suntern adormiti.
Trebuie sa ne dam seama in mod emotional. Trebuie sa intelegcm ca suntem
lipsiti'de ajutor in somn. Putem vedea ale vedea .
lucrurile se intampla intr-un fel sau altul - $1 mlucrunle man $1111 eele lUICl -
,sa-recunoa$tem ca se intampla din cauza ca oamenii sunt adonniti. Evident ca
ei nu pot face nimic in somn.
$titi, in legatura eu aeeste idei aceste metode, traim intr-un feI un
ciudat, pentru di $colilc dispar repede. Acum treizeci sau patruzeCl de ani
puteai gaS! multe feluri de care practic acum nu mai exista sau sunt mult
mai dificil de gasit.
hAu disparut $i in Est $i in Vest?
13
A PATRA CALE
R: Vorbcsc dcsprc Est, bineinteies. in Vest au 111cetat de a fi ell mult timp In
unna.
Dar despre ered di cstc mai bine sa vorbim separat. Este un subiect
foarte il1teresant, pentru ca nu sa Ie deosebim in mod corcet. Exista mai
multe feluri de
*
I: Cand incepi prima data sa observi, este mai bine sa alegi activWi!i scurte
dedit sa tc implici in cele mai lungi? Este vreo diferenta?
R: Nu. Trebuic sa incerci sa te observi in cOl1ditii difcrite, TIU doar 'in
conditii.
I: Estc mai bine atunei, sa analizczi dupa aceea?
R: Nu. In general vorbind pentru 0 lunga perioada de timp, u-ar trebu! sa
existe nici un fel de analiza. Pentru a analiza, trcbuie sa legile
confonn ciirora lucrurile se 111ta.mpHi fel $i nu sc pot intampla altfc!'
Deci pana cand nu legile, este mai bine sa nu incerci sa analizezi. Este
suficient sa obscrvi lucrurilc cum sunt sa incerci sa Ie clasifici, mai mult
sau mai putin, in functiiie intelectuala, emotionala, instinctiva motoare.
din accste functii a)cJpropriul centru sau minte prin care se manifesta.
In legatura cu functiiie starile de din punctul de vedere al
posibilei lui omul se imparte in categorii. Oamenii se nasc doar
intr-una din primele trei categorii. 0 persoana la care predomina functia
instinctiva sau cea motoare, Ia care functiile intelectuala emotionalii sunt
mai putin dezvoltate, cste numit om Nr. 1. Daca fimctia emotionala predomina
asupra celorlalte funcrii, este numit am Nr. 2. Dadi functia intelectuala
predomina, el este om Nr. 3. Dincolo de aceste trei feluri de oameni, dar nu
nascut ca atare, cste omul Nr. 4. Asta inseamna inceputul schimbarii, mai ales
in dar in capacitate de observare. Apoi vine omul
Nr. 5, care deja a dezvoltat in el a treia stare de adidi
de sine in care lucreaza func!ia emo!ionala superioara. Apoi
unneaza omul Nr. 6 in final omul Nr. 7 care are 0 in intregime
obiectiva $i in care lucreaza functia intelectualii superioara.
i: Cum putem recunoa$te un am superior noua, daca nu $tim ce sa ciiutam?
R: Cand vom mai bine ce ne lipse$te, care sunt Iucrurile pe care ni Ie
atribuim dar nu Ie posedam, atunci vom incepe sa vedem cate ceva despre
aceasta, putcm distinge de fapt oamenii de un nivel superior numa! prin
pe care 0 poseda. Dacii ei ceva ce noi nu daca ne dam
seama ca nimeni altcineva nu $tie, $i ca acel Jucru nu ar putca fi invatat intr-un
mod obi;;nuit, atunc! acestea ne pot servi drept ghid.
Sa incerdim sa ne gandim putin la acestc categorii de oameni. De
exemplu, care ar putea fi caracteristicile generale ale omului Nr. 1,2 sau 3? In
primul rand sonmu!. Omu! Nr.1, 2 sau 3, inainte sa inceapa sa se studieze in
legatura cu vreun sistem care dea posibilitatea studiului de sine, petrece
toata viata in somn. Are numai aparenta ca ar fi treaz; nu este niciodata treaz
14
CAPITOLUL 1
C;U ,'adevarat sau ocazional se treze$te pentm un moment, se uita in jur ;;i
qdoanne din nou. Aceasta este prima caracteristica a omului 1,2 sau 3. A doua
caracteristica este faptul ca de;;i eI are multe "eu"-ri diferite, unele dintre accste
nicl macar nu se cunosc uncle pc altele. Omul poate avea anumite
atitudini, anumite cOl1vingeri sau anumite vederi pc de alta parte, poate avea
convingeri total diferite, vederi total diferite, prcferin!e diferite $"i antipatii
diferite, ;;1 ntl $tie una de ceaIaita. Aceasta este una din caracteristiciie de baza
"Ie omului Nr. 1,2 sau 3. Oamenii sunt foarte divizati $i ci nu :;;tiu :;;i nu 0 pot
*,ti, pentro ca ficcare dintre aceste '"eu"-ri numai unele dintre '"eu"-ri,
pc, care Ie intalne;;te prin asociere; alte "eu"-ri raman complet necunoscutc.
'tEu"-rile sunt impaqite in raport de functii. Exista "eu"-ri intelectuale,
emotionale, instinctive motoare. Ele $tiu cate ceva din jurol lor, dar mai
dcparte nu ;;tiu nimic, a;;a incat pana omul nu va incepe sa se studieze, avfind
cuno$tinta de aceasta diviziune, nu va putea ajunge niciodata la 0 intelegere
corecta a func!iilor sau reactiilor sale.
Acest somn al omului $i absenta unitalii in el creaza alta caracteristica
importanta $i anumc completa mecanicitate a omului. In aceasta stare, omul
Nr. J,2 sau 3, este 0 controlata. de influente externe. El nu are nici 0
posibilitate de a rezista la influcnte externe, $i nici a posibilitate de a Ie
distinge una de alta. Nu se poate studia pe sine distinct de aceste lucruri. Else
yede pc _ sine mereu in mi;;care are iluzia, de mult timp stabilita foarte
putemica cum ca el este liber sa mearga unde vrea, ca se poate mi$ca in acord
eu, dorinta sa, ca poate merga la dreapta sau la stanga. Dar el nu poate face
acest: lucru; daca se la dreapta, asta inseamna ca nu s-a putut mi$ca la
stanga., -"Vointa" este 0 idee complet ea nu exista. Vointa poate exista
daar jn omul care are un "eu" guvernant, dar atat timp cat are multe '"eu"-ri
diferite care nu $tiu unul de altul, va avea tot atiitea diferite. Fiecare
'?U" arc propria lui vointa, ;;i nu poate exista alt "eu" sau alta vointa. Dar omul
{)Date ajunge Ia 0 stare dmd dobande$te un '"eu" de control cand
vain-ta.'- EI poate atinge aceasta stare doar prin dezvoltarea Acestea
eicmenteie principii lor acestui sistem.
*
Acum vrea sa mai spun un lucru. Noi incepem cu psihologia - studiul de
sine al ma;;inii umane, al starilor de con:,;ticnta, metode de corectare a lucrurilor
mai departe. In timp 0 parte im'portanta a sistemului este acordata
doctrindor despre legiJe generale ale lumii, pentru ca nu ne putem intelege l1ici
macar pe noi ill:,;ine dad llU ciiteva dintre lcgile fimdamentale care
stan in spatele tutmor lucrurilor. $tiintifid nu este
suficicnta pentru asta deoarcce, a:;;a cum au fost neglijatc in psihologie puncte
importante, ca absenta amintirii de sine, la fel Hoastra fie a uitat fie nu a
niciodatii legile fUlldamentale pc care se bazeaza totul.
15
A PATRA CALE
. Dupa cum am mai spus, toate lucrurilc din lume, fie cle mari sau mici, la
once scara, se bazeaza pc dona legi fundamentalc care, in sistem, Sunt nUmite
Legea lui Trei Legea lui 1?apte.
Legea lui Trej, descrisa pc scurt, illsearrllla cil trc1 forte intra in fiecare
manifestare, in fiecare fenomcn, in fiecare eveniment. Ele' sunt numite (dar
sunt cllvinte, pentro cil. ele nu exprima calitatile accstora)
p.ozlt!va, negattva neutralizanta, sau activ., pasiva neutralizanUi san mal
pot fi numite prima [ol1a, a doua foqa a trcia forta. Aceste trci forte
oric;, In multe cazuri intelegem necesitatea a dona fol1e - pentro ca 0
smgura [orta nn poate crea 0 aC!iunc, pentro di exista. actiune rcactiune. Dar
gc?cral nu suntem de a treia Aceasta este legata'de starea
fil11!el noastre, de starea noastre. In alta stare am fi de ea
in multe din cazurile pe care nu Ie vedem acurn. Uneori putern gasi de
a treia in de exemplu in chimie in biologie
putem gasl neccsltatca unel a trem forte in crearea evenimentclor
fenomenelor.
. Noi cu studiul psihologiei. Mai tarziu YOm vorbi mai mult despre
trel forte Yom putea gasi cfiteva exemple ale interactiunii lor. Dar este
mal bine Sa fii prcgatit sa te de pc acum cu ideea necesitatii
studierii aces tor trei forte. " '
Legea lui $apte trebuie $i ea descrisa pe scurt. Ea semnifica faptul ca nici
un praces din lume nu merge rara intreruperi. Pentru a ilustra aceasta idee sa
luam 0 anumita perioada de activitate in care vibratiile cresc; Sa prcsupunem ca
ele fncep la 1000 de vibratii pc secunda cresc la 2000 de vibratii pe secunda.
Aceasta perioada este numita 0 octava, pentru ca aceasta lege a fost aplicata la
muzica :;;1 a fost imparJ:ita in note 0 repetare a primei note.
Octava, in specIal octava majora, este intr-adevar 0 imagine sau 0 fonnula a
unei legi cosmice, pentru ca In planurile cosmice, in interiorul unci octave
exista doua cand vibratiile se fncetinesc de la sine. Vibra!iile nu se
dezvolta regulat. In octava majora acest lucru este indicat de semitonurile care
lipsesc. De aceea ni se spune ca este 0 imagine a legii cosmice; dar aeeasta
lege nu are nimic de a face eu muzica.
Motivul pentru care este necesar sa intelegem Legea lui $apte este ca
aceasta joaca un ral foarte important fn toate evenimetele. Daca nu ar exista
Legea lui $apte, toate lucrurile in lume ar merge pana la concluzia finala dar
din acestei .leg! totul deviaza. De exemplu daca ar incepe pioaia, ar
contl11ua Iani opnre, dadi. ar incepe inundatiile, ele ar acoperi totul; dad ar
incepe un cutremur, el ar continua la infinit. Dar se opresc din cauza Legii lui
$apte, pentru ca la fiecare semiton lipsa lucrurilc deviaza, nu merg in linie
dreapta. Legea lui $apte explica de asemenea de ce nu exista linii drepte in
natura. Totul fn viata noastra noastrn este bazat pe accasta lege.
ca o. vom studia in functionarea organismului nostru; pentru cii trebuie sa ne
doar psihologic, nu doar!n legntura cu viata noastrn mentala, ci
111 legatura Cll vlata Boastra fizica. In procesele noastre fizice gasim multe
exemple ale fimctionarii acestei legi.
16
CAPITOLUL 1
timp, Legea lui $apte explicii faptul ca po!i filmiza un
StlpliIDIentar unei octave sa pastrezi 1inia dreapta, daca cum in ce
iC momlent trebuie !acut. Putem observa cum oamenii incep sa faca un lucru iar
dupii'un timp fac un lucru total diferit, numindu-\ fnca cu primul nume, rara a-
da'seama ca lucrurile s-au schimbat complet. Dar in munca personaUi, mai
'ales in rnunca legata de acest sistem, trebuie sa invatam cum sa impiedicam
'aceste octave sa devieze, cum sa pastram linia dreapta. Altfei nu vom afla
/liimic.
*
Trebuie sa ne intoarcem mereu la psihologie, chiar dnd studiem alte parti
ale sistemului, pentru ea numai eu ajutorul studiului psihologie Yom putea
fn rara el yom lnvala doar euvinte. Numai cand vom cum
sa 'ne studiem pSihologic, in legatura cu functionarea mintilor noastre,
perceperea noastra mai departe, yom putea incepe sa intelegem ceva.
Voi fncerca Sa dau exemple legate de cum ar trebui sa se inceapa
studiul de sine. Am vorbit deja despre minciuna am dat 0 definitie posibiHi a
psihologiei ca "stu diu al minciunii". Deci unul dintre primele cele mai
importante lucruri de observat este rninciuna. Foarte asemanatoare cu minciuna
sunt iluziile noastre, lucrurile cu care ne amagim, ideile false, convingerile
false, vederile false mai departe. Toate acestea trebuie studiate deoarecc
pana nu ne vom intelege iluziile, nu Yom putea vedea adevaruL Trebuie in
primul rand sa separnm iluziile noastre de fapte. Numai dupa aceea va fi
posibil sa vedem daca putem invata intr-adevar ceva nou.
Dna dintre cele mai importante mai dificile iluzii de invins este
convingerea noastra ca putem "face". Incercati sa fntelegeti ce inseamna acest
lucru. Noi credem ca ne facem un plan, decidem, incepem finalizam ceea ce
dorim, dar sistemul explica faptu! ca omul NT. 1,2, sau 3, nu poate "face", nu
poate face nimic, totul doar i se intampla. Poate suna ciudat, mai ales acum
cand fiecare crede ca poate face ceva. Dar, putin cate putin, Yeti intelege ca
muIte lucruri pe care sun tern obi$ntliti sa Ie spunem despre oameni fn general,
ar putea fi adevarate numai rcferitor la oameni de un nivel superior $i nu se
aplica oamenilor de nive!ul nostru inferior. Cand spui ca omul poate "face",
asta ar fi corect despre omul Nr. 7 sau NT. 6. Chiar omul Nr. 5 poate face ceva
in comparatIe cu noi, dar noi nu putem face nimic. Ai putea spune ca e$ti de
parere ca omul are Asta ar putea fi corect fn Iegatunl Ctl omul Nr. 5,
6, sau 7, incepand de la NT. 5, dadi ar fi sa spui di omul are asta
ar fi corect in legatura cu omul Nr. 4, dar nu in legatura cu omul NT. 1 ,2, sau 3.
Trebuie sa invatam sa distingem 1a ce categorie de oarneni ne referim, dcoarecc
uncle lucmri sunt corecte referitor la 0 anumita categoric, dar sunt grc$ite
referitor la 0 alta.
Este foarte important sa fntclegem ca omul nu poate "face", pentru ca asta
este baza viziunii despre noi chiar cand suntcm dezamagiti de noi
in$ine crcdem ca ccilaili pot "face". Nu putem accepta Ctl totu! in intrcgime
17
A PATRA CALE
di lucmrilc sc intampla mecanic ;,;i cil nimeni nu Ie da un impuls. La inceput
este greu de viizut acest luem pc scan! mare, dar 11 veti vedea [oarte cun'ind ill
voi l11!;iiva. Studiindu-va pc voi dad incercati sa faceti anumite lucruri
pc care de obicei TIU Ie faceti, de exemplu dadi incercati sa Va aduceti aminte
de voi dad incercati sa fiti de voi atunei, foarte
curand, Yeti vedea daca pute!i "face" ceva sau llU. $i in majoritatc cazurilor
vcti vedea ca nu pute!i face.
I: Dadi BU putem face nimic Ctl noi iU$ine, ca am Nr. 1,2, Sau 3, trcbuic sa
apeUim la un intennediar extern daca vrem sa tim
R: Nu exista intennediari extcmi la care sa putem apcla pentru eil Slll1tem
mccaniei. Nu putem face nimic, dar exista diferen!e in a face $i observarea de
sine Ie va arata; de exemplu, putem apune a anumita rezistenta. Putem avea a
dorinta, a tendinta, dar ii putem apune rezistenta $i putcm continua sa-i
rezistam in fiecarc zi. Deci in ce prive$te lucrurile foarte mici avem de ales. De
exemplu, putem incerca sa fim con$tienti de noi in$ine, Bineinteles ca nu 0
Yom putea face pentru mult timp. Dar incercam noi sau nu? Aceasta ste
intrebarea, Observand aceste actiuni diferite ale noastre vom vedea ca, de$i in
principiu omul Nr. I, 2, sau 3 nu poate "face" nimic, daca el devine interesat
de ceva, dadi el incepe sa doreasca ceva mai mult decat lucrurile obi$nuite,
atunci el nu va mai fi tot timp,ui la acela$i nivel $1 va putea alege momente
dnd sa poata incepe sa "faca"IIa un nivel elementar. .
o alta problema importanta pe care trebuie s-o luam in cansiderare este
idcea de bine $i de rau in acest sistem, pentru ca in general ideile oamenilor
asupra acestui subiect sunt foarte conf'uze $i este necesar sa stabile$ti, pentru
tine insu!i, cum s-o in!eiegi. Din punctul de vedere al sistemului exista doar
doua lucruri care pot fi comparate $i observate in om: manifestarea legilor
mecanice $i manifestarea con$tientei. Daca vrei sa gase$ti exemple pentru ceea
ce poti numi bine sau diu $i sa ajungi Ia 0 concJuzie, vei vedea imediat ca ceea
ce numim rau este intotdeauna mecanic, nu poate fi niciodata con$tient; ceea ce
numim bine este intotdeauna con$tient, BU poate fi mecanic. Va lua mult timp
pentru a intelege cauza acestui lucru; pentru ca ideile de mecanic $1 con$tient
sunt amestecate in mintea noastra. Nu Ie descriem niciodata corect, a$a ca
acesta este urmatorul punct de care trebuie sa-1 aveti in vedere $i sa-l studiati.
Mai departe, in legatura cu problema binelui $i a raului, treblJie sa intclcgcm
pozi!iile relative ale moralitatii $i cOl1$tiin!ei. Ce este moralitatea ce este
Putem spune inainte de toate ca moralitatea nu este constanta. Ea
este diferita, in tari diferite, in secole diferite, in decenii difcrite, la cIase
diferite, la oameni de educatie diferita, $i a$a mai departe. Ceea ce poate fi
moral in Caucaz poate fi imoral in Europa. De cxemplu, in multe tari
dizbunarea unei rude de sange este Un lucru dintre cele mai morale; daca un
om refuza sa ucida pe cineva care i-a ucis un unchi de departe, el va trebui
considerat cel mai imoral. Dar in Europa nimeni nu ar gandi astfel, de fapt
majoritatea ar gandi ca un om ar fi foarte imoral daca ar omori pc oricine, chiar
pc 0 ruda a cuiva care i-a omorat unchiul. A$a ca moralitatea este mereu
diferita, se schimba mereu. Dar con$tiin!a nu se schimbii niciodata..
18
CAPlTOLUL 1
tl,jnl'tiiln(a este un fel de intc1egcre emotionalli a adcvatului in anumitc situatii
general in legatura cu modul de comportament, cu oamenii $1 mai
Este mereu Ia fel; nu sc poate schimba $i BU poate diferi de la 0 natie
Waltllidlela 0 tara la alta, de la 0 persoana la alta.
,',lm:c[<:a\,i sa legali in mintea voastra ceea ce v-am spus despre studiul binelui
mecanicitate con$tienta, moralitate $i cOl1$tiinta, $i apo! puneti-va
Jntrelbarea: '"Este posibil raul con$tient?" Asta va l1cccsita studiu $i observare,
punctul de vedcre al sistemului cste un principiu clar ca raul
imlpmlibil; mecanicitatea este cea care ar trebui sa fie
ca raul este intotdeauna incon$tient este destul de dificil de inteles.
explica ceva mai mult?
spus ca, in primul rand, sa incercati sa aflati pentru voi ce anume
,lmn,I'1 rau, nu ca definitie, ci prin exemple. Cand aveti un numar suficient de
".,,,,mllle intrebati-va, pot fi accstea con$tiente? Ar putea fi posibi! ca lucrurile
fie Iacute con$tient? Mai tarziu Yeti putea vedea ca ele pot fi mcute
Un alt raspuns este eli tot ceca ce numiti rau se poate
;, ca intotdeauna se intampia mecanic, ca nu necesita
Am spus ca va trebui sa studiem ideile accstui sistem mai ales in legatura cu
omuIui, $i am explicat ca prin evolulie trebuie sa intelegem un proces
eforturi con$tiente, continue $i legate intre ele. Nu exista evolutie
mecanica,' a$a cum se intelege uneori. Evolu!ia, dad este posibilii, poate fi
numai con$tienta, $i inceputul evolutiei este intotdeauna evolutia con$tientei,
nu poate fi cvolutia a nimic altceva. Daca incepe sa evolueze con$tienta, atunci
$i",aite lucruri incep sa creasca $i sa se evolueze. Daca va ramane con$tien!a la
accla$i nlvel, orice altceva va ramane la nivel.
, Sunt cateva Iucruri impartante de inteles de la bun inceput in legatura eu
evolutia. In primul rand, cii dincolo de multi mea de oameni Nr. 1,2 $i 3, numai
foarte putini pot sa devina Nr. 4, 5, 6, 7, sau macar sa inceapa. Acest lucru
trebuie sa fie foarte bine inteles, pentru ca dad incepcm sa credcm ca oricine
p'oate evolua, incetam sa intelegem conditiile necesare pentm inceputul
evolutiei, cum vi Ie-am descris in exemplul cu evadarea din inchisoare.
It Toate rasele umane au posibilitate de dezvoltare?
R:, Este 0 intrebare interesanta. eu am pus intrebarca cand am venit prima
data in aceasta munca mi s-a spus ca s-a discutat in multe $coli foarte
Importante intr-o perioadii foarte importanta, dupa ce au fost mcute toate
experimente1e posibile in legatura cu accasta s-a ajuns la concluzia ca nu exista
diferentii, din punct de vedere al dezvoltarii posibile, intre rasele alba, galbena,
ncagra,' aramie $i rO$ie. In prezent rasele alba galbena au prepondcrenta, pe
ciind in trecut a fost probabil una din celclalte. De exemplu Sfinxul iti
ainintc.$"te mai degraba de cea neagra decat de europeni.
I:' in legatura cu ceea ce ati spus despre bine rau, cineva care urmeaza. acest
sistem poate lua parte la razboi?
R: Este treaba lui. Nu exista interdictii exterioare sau conditii.
hDar Ie poate el reconcilia pe amandoua?
19
A PATRA CALE
R: asta este tot treaba lui. Acest sistem in special lasa omului [aarte multa
libcrtatc. EI vrea sa creeze vointa. Nici niei vointa nu
pot fi create urmand anumite restrictii exterioare. Trebuie sa tii liber. Trehuie
sa intelegi di lucrurile exterioare sunt ultimele care conteaza. Lucrurile
interioare sunt celc importante, razboiul interior.
I: Sunt muIte lucruri care rui se par rele, i pc care sunt capabil sa Ie cornit.
R: Nu tc po!i aprecia singur pentro di nu ai putca cuprinde decat exemple ale
r;lului pc care \-ai comis deja, ea cstc mal bine sa iei ideea la modul
general. toate exemplele posibile - nu ma refer Ia accidente sau
pentru cii multe ac!iuni negative sunt accidentale - ci tot ceea ce
denumim evident diu inten1ionat $i vei vcdca ca nu necesita deloc cOll$tien1a; 0
ac!iune mecanica, totul merge apoi de la sine.
i: Se creeaza iIuzia alegerii.
R: Aceasta este cea mai mare iluzie - iIuzia de a "face" $i iIuzia alegerii.
Aceste lucruri apaqin unui nivel superior. Incepand de la Nr. 4, incepi deja sa
ai de ales, dar oamenii Nr. 1,2, $i 3 au foarte pUlin de ales.
i: Vre!i sa spuneti ca studiul magiei negre este un rau con$tient?
R: pe cineva care sa 0 fi studiat, cu exceptia celQr care citesc carti
cu imagini infrico$atoare se amagesc singuri?
i: Dad in mod deliberat actionezi pentru a pe cineva nu reprezinta
aceasta un rau de1iberat? j J
R: Cel mai probabil nu aveai ce sa mai faci; a existat 0 asemenea presiune a
circumstantelor sau a ceva anume, incat nu ai fi putut sa faci altfel.
Acestea sunt, toate, probleme dificile $i ia mult timp pentru a te obi$nui cu
ele, pentru ca suntem sa gandim intr-un mod De exemplu, cand
privim evenimentele istorice, consideram ea fiind con$tiente numai acele
lucruri care nu pot fi iar lucrurile care ar putca fi con$tiente Ie
consideram drept mecanice, ca un fel de proces.
*
Acum, daca ne intoarcem la ideea ca doar [oarte putini sunt cei care pot sa-
dezvolte sa-$i gaseasca posibilitatile ascunse, apare in mod natural
intrebarea: ce dctermina diferentierea? De ce unii au 0 iar n-au nici
o $ansa? Este foarte adevarat ca unii n-au nici 0 $ansa de la bun inceput. S-au
nascut in asemenea circumstante incat nu pot invata nimic, sau sunt deficienti
in anumite privinte; incat ii vom exclude pe cei deficienti, pentru ca nu este
nimic de spus despre ei. Ne intereseaza oamenii care se afla in circumstante
nonnale, ei trebuind sa fie nonnali, cu posibilitati obi$nuite de invatare,
intelegere $i a$a mai departe. Apoi, dintre ace$tia numai foarte putini vor fi
capabili sa faca macar primul pas pe calea dezvoltarii. Cum de ce se
intampla astfel?
Toti oarnenii in conditii obi$nuite de viata, traiesc sub doua feluri de
influente. in primul rand sunt influentele create in via!a, dorin!a de bogatie,
faima rnai departe, pe care Ie numim influente A. In al doilea riind, sunt
20
CAPITOLUL 1
y"lte influente care vin din afara vietii, care lucreaza in acelea$i conditii, de$i ele
$"i numim aceste influente B. Ele ajung la om sub fonna religiei,
sau filosofiei. Aceste influente de al doilea tip sunt Ia
Influenteie A sunt mecanice de Ia bun inceput. Omu} poate intalni
B sa tread pe Ianga ele rara a Ie remarca, sau Ie poate auzi
sa foloseaca cuvintele $i in acela$i timp sa nu aiba
feI de reala. Aceste doua influente detennina real mente
. diez,'olta",a ulterioara a omului. Dad omul acumuleaza influente B, rezultattll
influcnte se cristalizeaza in el (folosesc cuvanttll "cristalizeaza" in
obi$nuit) $i formeaza in el un anumit centru de atractie pe care il numim
Y'Xicn"u magnetic.
de memorie compacta formata din aceste influente iI atrage intr-o

sau iI face sa se indrepte intr-o anumita direc!ie, Cand centrul


s-a fonnat in om, va fi pentru el sa atraga spre sine mai muIte
B, sa nu fie distras de influente1e A. La oamenii obi$nuiti
dnfluentele A pot lua atat de mult din timpul lor incat nu mai ramane nimic
rpentru influente $i nu sunt deloc afectati de influentele B. Dar daca acest
..... magnetic din om cre$te, atunci dupa un timp el intalne$te un alt om, sau
, un grup de oameni, de la care poate invata ceva diferit, ceva care nu este incIus
;''In; influentele B, $i pe care 0 numim influenta C. Aceasta influenta este
;con$tienta la origine $1 in actiune $i poate fi transmisa numai prin instruire
xiiir',ctii. Influentele B pot veni prin caq!, opere de arta lucruri de acest gen,
;dar influenta C poate vent numai prin contact direct. Daca un om in care
centrul magnetic a crescut va intalni un om sau un grup prin care sa intre in
contact cu influenta C, va inserrma ca el a mcut primul pas. $i atunci va exista
o posibilitate de dezvoltare pentru el.
1: Ce inseamna primul pas?
R: Este legat de ideea de "cale" sau "drum". Ceea ce este important de inteles
'despre cale este faptul ca ea nu incepe la nivelul al vie1ii; incepe la un
nivel superior. Primul pas este momentul cand cincva se intalne$te cu influenta
C. Din acest moment incepe 0 scara eu un numar de trepte care trebuie urcata
inainte ca sa poata fi atinsa calea. Calea nu incepe de jos, ci numai dupa ce
ultima treapta a fost urcata.
I: Ce intelegeti prin om nonnal?
R: Poate parea paradoxal, dar nu avem alta definitie - inseamna un om care se
poate dezvolta.
I: Exista vreo Iegatura intre influentelc B $i influentele A? Cand influentele B
ajung In om, vor afecta ele influentelc A $i Ie vor transfonna?
R: "Le pot afecta dar, in timp, una 0 va exclude neaparat pe cealalta.
Omul pe Pamant sub aceste doua influcntc; el poate alege numai una,
sau Ie poate avea pe amandoua. Cand incepi sa de influentele A B,
lncepi sa vorbe$ti despre Dad aceasta expresie cu un fapt
anume sau altul, vei vedea in ce rclatie se afla ele. Este foarte U$OT.
La acest punct apare in mod nattlral intrebarea: de ce este atat de greu
pentru un om sa inccapa sa se schimbe, sa ajunga la 0 posibilitate de cre$tere?
21
A PATRA CALE
Pentru ca, vedeti, trcbuie sa ne amintim di omul estc creat de la natura intr-un
mod faarte interesant. El este dezvoltat pana la un anumit nivel; dupa acest
nivel trcbuie sa se dezvolte singur. Natura nu-l dezvolta pc om dincolo de un
anumit nivel. Mai tafziu vom lnvala, in toate- detaliile, paua 1a ce nive! este
ornul dezvoltat, cum trebuie sa inceapa dezvoltarea lui ulterioara $i yom
vedea de ce, din acest punet de vedere, e1 nu se va putea niciodata dezvolta
singur $i de ce el nu se va putea dezvolta de la natura. Dar inainte de acestca
trebuie sa intelegem uncle conditii generale.
Estc dificil pentru om chiar sa inceapa orice feI de Iucru ell sine pentru di
tniic$te lutr-un loc fcarte pu!in propice din univers. La inceput asta poate surra
ca 0 idee foarte ciudata. Nu ne dam seama ca exista locuri bUne proaste in
univers, cu siguranta nu ne dam seama ca se intamplii ca noi sa ne afiam
aproape in eel mai prost lac. Nu sa ne dam seama pentru ca, dintr-un
punet de vedere, noastre asupra universului sunt prea complicate.
Din alt punct de vedere, aceasta nu iau In considerare fapte reale.
Daca Yom diuta eel mai apropiat loc de noi din un ivers, Yom realiza ca
traim pc Pamant, ca Luna se afia sub influenta Pamantului. In acela$i timp
vedem ca Piimantui este una din planetele sistemului solar, ea exista planete
mai mari, probabil mai putemice decat Pamantul, $i ca toate aceste planete,
luate impreuna, trebuie ca anumit fel sa afecteze $i sa stapaneasca
Pamantul. Urmatorul, pe scara, vine Soarele $i ne Yom da seama ca Soarele
stapane$te toate planetele $1 Pamantul In timp. Daca Yeti gandi din acest
punct de vedere, Yeti avea deja 0 idee diferita a sistemului solar, de$i nu este
nimic nou in aceste lueruri: este yorba numai de cum sa legi un lucru de altul.
Absolutul
Toate Lumile
1--1,-\_-Toti Sorii
U"-l---l::-l:::t:::t:t--Soarele Noslru
Toale Planetele
Pamantul
Luna
Pamantul este una dintre planete1e sistemului solar iar Soarele este una din
stelele Caii Lactee. Dineolo de asta putem considera toate !umile posibile. Asta
este tot ee $tim din punetu! de vedcre obi$nuit. Ca un termen pur filosofic
22
CAPITOLUL 1
!,' PlltClm adiiuga la aeestea a stare de lucruri sau 0 legatura intre lucrori, pc care 0
",. muuuu Absolut, 0 stare in eare totul este unitar. Aeum putem exprima aceasta
. , "w,m de la Luna la Parnant, de la Parnant la planete etc. intr-un feI putin
o
o
o
o
o
o
o
Absolutul. Inceputul necunoscut a toate.
Toate Lurnile. Toate galaxiile similare $i nesirnilare galaxiei
noastre.
Toti Sorii. Galaxia noastdi.
Soarele nostru. Sistemul nostru solar.
Toate planetele. Toate planetele sistcrnului solar.
Pamantul.
Luna.
Uitandu-ne de sus in jos, putern incepe sa inte1egem diferenta mare de scara
dad vom compara To!i Sorii cu Soarele nostru, sau Parnantul cu Toate
Planetele. Putern Inte1ege ca acestea se afia Intr-o relatie precisa de scara una
rata de alta. Cea mai mica este Luna, dincolo de Luna nu rnai nimic.
Intregul compus din toate acestea este nurnit Raza de Creatie. Exista alte
raze, pentro ca acesta raza nu include intregul Univers, dar pentru ca noi
loeuim pe Parnant, ea trece prin Parnant, nol apartinern acestei Raze de
iCreatie. Din aceata diagrama reiese clar ce se inte1ege printr-un loc neprielnic
in Univers. Cel mai rau loc este Luna, dar Pamantui este aproape la fel de rau.
Este ca cum ai trai la Polul Nord, ceea ce explica de ce atilt de rnulte lucruri
sunt dificile pc pamant. Nu putcm schimba sau face ceva In legatura eu
aceasta, dar atunci cand ne putem adapta, $i in acest fel putem scapa de
muIte lucrori de care altfel nu am putea scapa. Dar nu trebuic sa Jasarn
imagina!ia sa ne poarte, spunandu-ne ca putcm scapa Cll totuI.
Vreau sa mai adaug doar un iucn!. Pentru motive greu de explicat acum, In
Raza de Crca!ie toate aceste lurni sunt legate una de alta: influentele tree de la
cele superioare la cele inferioare, dar exista un gol intre Planete $i pamant.
Pentn! a face 0 punte de legaturii, a$a incilt infiuentele de la Toate Planetele sa
poata atinge Parnantul, a fost inventat un fel de instrument. Este un fel de film
sensibil care inconjoara Pamantul, $i anurne Viata Organicii de pe pamant.
Deci planetele, animalele $i oamenii servesc unui anumit scop; ci servesc
intre Pamant $1 pian etc. Cu ajutorul vietii organice care Ie poate
primi retine, influentele p!anetarc patrund pe parnant. Acesta este sensu! $1
motivul victii organice pe parnant.
23
A PATRA CALE
I: Admiteti viata organica numai pe Parnant, admiteti di nu mai exista nimic pe
celelalte planete?
R: Nu, delae, dar noi suntem interesati in viata organidi de pe Pamant,
deoarece noi suntem pe Pamant $i suntem parte a vietii organice de pe Pamant,
a$a ca nu vom vorbi decat despre Piimant. Pe toate celelalte planete Ie vom
considera lmpreuna ca 0 masa, dar despre Pamant vom vorbi diferit. Acesta
este principiul scalei. Cu cat ceva se afHi mal aproape de tine, eu atat studiul
tau va fi mal aproape de iutreaga scadi. Dad analizezi aceasta camera ai
nevoie sa $tii cari oarneni vor venl $i de cate scaune va fi nevoie; analizezi in
detaliu, dar daca lei in considerare numal casa, nu ai nevoie sa $tii asemenea
detalli, lar dad iei strada in considerare, este din nou diferit. in feI
studiem Raza de Creatie Ia diferite scari. Vorbim despre viara organica pe
Pamant, dar nu vam vorbi despre viata organica de pe nici 0 alta planeta; nu
avem nici 0 modalitate de a a studia, exceptand Pamantul.
*
Va vai da ceva mai muIte detalii despre Raza de Creatie, care va var explica
ce inseamna dnd spun ca Pamantul este un loc neprielnic din Univers. Va
amintiti ca, mai devreme, am, spus ca va trebui sa ajungem la studiuI legilor
fundamentale ale universului., am spus ca cele doua legi pe care ar trebui sa
Ie studiem ar fi Legea lui Trei Legea lui am menlionat de asemenea
scalei. Acum v-ati intalnit deja cu acest principiu intelegeli ca nu
totuI Ia scara. Acesta este chiar punctul cel mal slab din
oamenii de incearca sa studieze totul Ia scara, rara a
inteIege ca nu este deloc necesar. De fapt, este tocmai contrariul. Pentru toate
seapurile practice trebuie sa invatam sa studiem Iucrurile la seari diferite.
Trebuie sa ne intoarcem Ia Legea lui Trei. Va Yeti aminti cum am explicat
ca arice se intampIa este rezultatuI actiunii a trei foI1e ca doua forte, singure,
nu pot produce niei un efect. Voi lncerca sa leg aceasta idee cu Raza de
Creatie.
Lumea I Absolut 1
Lumea3 Toate lumile 3
Lumea6 Toti sorii 6 (3+3)
Lumea 12 Soarele 12 (3+6+3)
Lumea24 Toate planetele 24 (3+6+ 12+3)
Lumea48 Pamant 48 (3+6+12+24+3)
Lumea 96 Luna 96 (3+6+12+24+48+3)
este Lumea 1, pentru ca cele 3 forte in el fae una. Prin propria
vomta con$tienta Absolutu! creeaza lumi. Aiei totul este intentional $i fiecare
forta din el ocupa intregulloc. Asta este de neinteIes pcntru noi. In unnatoarea
lume, Lumea 3, exista trel forte numai di ele sunt deja divizate. Aceste
24
CAPITOLUL 1
forte praduc din nou lumi din care consideram una, dar aceasta Lume 6
diferWi de Lumea 3 care se afla in contact cu Absolutul, deoarece ea este
mecanica. Lumea 6 are trei forte de Ia lumea precedenta $1 trei proprii.
'.lJnnal:oarea lume, Lumea 12, are trei forte din lumea de ordinuI doi, din
ordinul trei trei proprii. Unnatoarea lume, Lumea 24, are
de forte, imediat unnatoarea de forte ultima
I;' de forte.
Aceste cifre se rcfera Ia numarul de legi care guvemeaza fiecare lume. Cu
cit este mai mare numarul de legi, cu atat mai greu este sa schimbi ceva. De
omul triiie$te pc Pamant care se afla sub patruzeci$iopt de legi. EI
se afla sub mult mai multe legi, dar chiar aceste de legi
sa fie foarte greu pentru el sa schimbe ceva, pentru ca fiecare lueru oricat ar
de mic este guvemat de aceste legi. Din fericire, nu toate legile sub care
omul sunt obligatorii pentru el, ca poate scapa de unele dintre cle,
i posibilitatea lui de evolutie este legata fundamental de scaparea de sub
anumite legi: escaIadand zidul inchisorii, un om poate scapa de legi.
25
CAPITOLUL2
Omu/ este 0 [rill!a incomp/eta - EI sub /livelu! lui leaitim -
vechi/or valort - "Ulil" "dal/nato,." - Iluziile - 0117111 esle
adorllllt - Studiui de sine practic - Studiu/ obstacolelor - Psiholoaia minciullii
- Omul esle 0 ma#nii - Crearea willi "eu" permanent - Aleaoriaounei case III
dezordine - Rolurillf - Amortizoarele - Amintirea de sine - De ce sistemul Illl
- Jllcliisoarea - Forulll/area scopului - A fi fiber - Pacatul-
Camra - A aJuta omenirea - Atmetta # repa/sia - Obsermrea de sine -
a lOt ce apar/ine ollll/lui ill $apte categorii - $i fiin/a -
d1l1tre - Putem avea mal IIIlIllii clllloa!jtere - Necesitatea de a
Sclll/llba jUnta - In!elegerea - Func/file daulla/oare - Expl'imarea emo{iilor
- Vorbirea neflecesara - Diferell!a dillfre acest sistem $i allele -
Nlveluri ale fiil/lei - A gUlldi in categarii diferite - Pericole ale situatiei
actuate.

vrea sa revede!i, in memoria voastra, ce am spus ultima oara, pentru


ca muIte din lucrurile pe care Ie-am spus nu au fost dezvoltate in
. intregime. Am numai unele 0 idee generala asupra
pe sa Ie studiem, incat este necesar sa reamintesc
ordmea lucrunlor lor relativa. Deoarece unele dintre notiunile pe
care Ie-am erau esenpale pentru intelegerea in continuare a ideiIor, iar
altele Ie-am mtrodus mai mult,pentru explicarea altor lucruri.
D?r mai sa subliniez, din nou, un punct important. Acest sistem
apaT!lI1: de slsteme care privesc omul ea pc 0 fiin!a incompleta il
studlaza dm punctul de at dezvoltarii lui posibile. Psihologia
este foarte departe de reahtate. Omul pe care il studiaza ea cste 0 cantitate
Omul nu este ceea ce se presupune ea este. Ne atribuim multe
cahtap care nu Ie posedam. Nu sun tern Daca nu suntcm
nU putem avea unitate, nu putem avca individualitate, nu putem
sau "eu". Toate aceste lucruri sunt invcntate de om pentru a
pastra. iluzla Omul paale fi dar in prczcnt nu cste.
Trebu:e recunoseut ca. omul sub !livelul lui legitim. Mai sunt alte
Iucrun la care poate aJunge omul, dar aeum vorbese de eeea ce ii apar!ine de
drept, dar nu poseda.
. ee sau am gfmdit vreodata. Nu poate fi
cu Ideile pSlhologlel Trebuie sa ne decidem cum unneaza
sa un ou S?U ca pc 0 pasare. ::;;i dac1i-1 privim ea pc un ou,
nu propnctatile unei pasari. Cand il privim ca pe un ou
se intreaga viata umana devine viata embrionilor, a
Incomplete. $1 pentru unii sensul vietii va deveni posibilitatea de a
trece III alta stare.
CAPITOLUL 2
Este, foarte important sa se inteleaga ce este 0 fiin!a completa ce este 0
fiintii incornpieta, pcntlU d daca nu s-a in!eleas de la inceput, va fi dificil de
mers mai departe. Poate un exemplu va ajuta Ia ilustrarea a ceea ce vreau sa
spun. Sa comparam 0 trasura cu cal cu un avion. Un avion are multe
posibilitati pe care 0 trasura nu Ie are dar, in timp, un avion
poate fi folosit ca 0 trasura Ar fi foarte greoi nerecomandabil r;;i
foarte scump, dar ii poti doi cai sa eu avionul pe pamant. Sa
presupunem ca omul care are acest avion nu ea acesta are un motor ca se
poate singur sa presupuncrn ca elinvata despre motor - atunci se poate
dispensa de cai r;;i il poate folosi ca automobil. Dar chiar acum ar fi prea
greoi. Sa presupunem d omul studiaza aceasta descopedi ca ea poate
zbura. eu siguranta va avea multe avantaje, care i-au lipsit atunci dind a folosit
avionul ca trasura. Este ceea ce facem cu noi ne folosim ca pc 0 trasura
dind am putea zbura. Dar exemplele constituie un iucro, iar faptele aItu!. Nu
este nevoie de alegorii r;;i anaiogii, deoarece putem vorbi despre fapte reale
daca yom incepe sa studiem intr-un mod corect.
Dadi ne intoarcem pentru un moment Ia analogia cu avionul, din ee cauza
avionul nostru nu poate zbura? Desigur, primul motiv se datoreaza faptului ca
noi nu cum sa lucram eu ea cum sa 0 punem in
$i al doilea motiv este ca, d:!torita acestei ignorante, lucreaza 1a 0
viteza foarte redusa. Efectul acestei viteze reduse este mult mai mare decat
daca am compara 0 trasura cu un avion.
Pentru a urrnari 'in intregime ideile metodele sistemului, este necesar sa
sa aprobi doua premize: nivelu1 inferior de r;;i absenla
efectiva a vointei r;;i individualitatii in am. Cand acestea au fost acceptate, este
foarte util r;;i necesar sa inveli utilizarea corccta a doua idei, a doua cuvinte,
"util" "daunator", deoarece este dcstul de dificil de aplicat aceste cuvintc la
o stare psihoiogid de gasit ce anume este util 'in structura psihologid a
omului ce este daunator. Dar dad omul din punctul de vedere al
posibilei lui evolutii, devine clar ca ceea ce ajuta dezvoltarii lui este uti I, ee 0
impiedica este daunator. Este foarte dudat ea este necesar chiar sa explicam
aceasta dar, din pacate, gandirea noastra obir;;nuita, mai ales dnd se
cu probleme serioase, nu aceasta idee; cumva pierdem in!elegerca a
ceea co oste util daunator. Gandirea noastra a capatat multe obiceiuri proastc,
unul din ele este a gandi tara scop. Gandirea noastra a devenit automata;
5untem foarte satisfficuti daca ne gandim Ia diferite aspecte posibilc r;;i Ie
dezvoltam, tara a avea vreo idee de ce anume 0 facem. Din punctul de vedere
al acestui sistem asemenea gandire este inutila. Orice studiu, orice gandire
investigat
ie
trebuie sa aiba un scop, un obiectiv 'in vcdere, iar acest scop trcbuie
sa fie dobandirea Este inutil studiul de sine rara acest objectiv.
Exista motive pentru studiul de sine numai dad ai realizat deja ca nu ai
sa 0 Altfel este zadamic. Dobandirea
este legata de eliberarea gradata de mecanicitate, pentro ca omul
cum este el, se afia in intregime !ji complet supus legilor mecanice. In
masura in care un om con$tienta, in aceea$i masura lasa in urrna
27
A PATRA CALE
mecanicitatea, l11semnand di el devine mai libcr fata de legile mecanice
intamphitoare.
Primul pas in dobandirea este in!eiegerea f..1ptuiui cii nu suntem
Dar flU cste suficient sa sdipam doar de accasta iiuzie, pentru ca
sunt multe altcle. dupa cum am spus mai devreme, eea mai rca diotrc elc
:ste iluzia cil putcm "face". Intreaga noastra viala estc bazata pc aceasta iiuzie.
Intotdeauna credem ca noi facem ccva pc cand, in reaiitate, nu [aeero nimic _
totul se intampHi.
AWi iluzie estc aceea ca suntem treji. Ciind ne vom da scama ca suntem
adom1i!i, vom vedea tti intreaga istOfic este fiicuti'i de oameni care sunt
adonniti. Garneni adormi!i lupta, fae legi, cameni adonniti se supun sau nu,
Cele mai rele dintre iluziile noastre sunt ideile false printre care tniim $i care
ne guvemeaza vietile. Daca ne-am putea schimba atitudinea rata de aceste idei
false $i am intelege ce sunt ele, acest lucru in sine ar fi 0 mare schimbare $i ar
schimba imediat alte lucruri.
Acum, ar fi bine sa incepem in modul urmator: v-ati gandit in timpul
saptamanii, ca incercati sa va amintiti ce nu a fost clar din ce ari auzit $i
puneti intrebari, apoi eu voi dezvolta acea linie de gandire.
I: Dacii nu suntem con$tien!i, suntem noi atunei capabili sa judecam ec este util
pentru n01 $i ce este daunator?
R: Am spus cii observarea de nu poate fi impersonaIa, pentru eii suntem
interesati personal in funetionarea corccta a noastre. Functionarea
corecta a organismului este profitabila pentru noi, fi.ll1etionarea incor;cta cste
dauniitoare. Trebuie sa ai 0, atitudine comerciala simpla fata de viata ta
functiiie interne, trebuie sa $tii ce constituie profit $i ce constituie pierdere,
a$a cii nu te pori observa total impartial, cum ar fi ni$te evenimente istorice
care s-au intamplat acum 0 mie de ani. Cand un om adopta aceusta atitudine
fala de sine, este gata sa inceapa studiul de sine practic, pentm cii studiul de
sine practic inseamna studiul luerurilor eelor mai mecanice. Uncle funetii din
noi pot deveni con$tiente, altele nu pot deveni niciodata con$tiente.
instinctive, de exemplu, n-au nevoie sa devina con$tiente, dar sunt multe altele
- via!a noastra este plina de ele - pe care este foarte important sa Ie faci
sau, dad ele nu pot deveni sa Ie sau sa Ie elimini,
pentru ca sunt realmente daunatoare. Ele nu sunt numite mecanice in sensul di
sunt automate, ci prin faptul ca se datoreaza functionarii incorecte a ma$inii,
lucru declan$at cu mult timp in unna. A$a ca ele deja au produs diferite daune;
ceva s-a strieat, ori s-a denaturat, ori s-a deformat.
I: Incercand sa rna studiez nu pot gasi nimic real, nimie tangibil.
R: Studiaza ce este acolo - fie ca este real sau nereal. Nu poti studia numai ce
este real, trcbuie sa studiezi ce este acolo, Nu constihlie un obstacol in studiul
sine daca nu nimic real - trebuie sa studiezi ceca ce De fapt
al perfecta dreptate ca acolo nu se afla nimic real, dar trebuie sa te studiezi sa
studiezi obstacolele.
Obstacolul principal in ealea dobandirii de sine sta in faptu! ca
noi eredem ea 0 avem. Nu vei ob!ine nieiodata de sine atata timp cat
28
CAPITOLUL 2
crede ea 0 at. Sunt muIte lucruri pe care credem ca Ie avem $i din aecasta
nu Ie putem obtine. $i anume individualitatca sau unitatea - credem ca
Slmtern unul, indivizibil. Credem d avem vointa, iar daca nu 0 avcm deja 0
avca, cat $i alte lucruri. Sunt muIte aspecte aici, pentru ca daca nu avem
lucru, nu putem avca niei altuL Credem cii avem aceste lucruri, iar accasta
intiirnplii pentru cil. nu intelesul cuvintelor pe care Ie folosim.
'E,,,sta un obstacol clar, un motiv clar pentru eare nu putem aveu
suntcm acum. Accst obstaeol principal in calea dezvoltarii estc
Am mentionat deja minciuna, dar trebuie sa vorbim mai mult despre
>,: ca nu !,itim ee inseamna minciuna deoarece nu am studiat niciodatii
accastii problema in mod serios. Psihologia minciunii este realmente cea mai
importantiiparte a studiului fiinlei umane. Dad un om ar putea fi descris ca un
zoologic, ar fi descris ca un animal mincinos.
Voi liisa deoparte toata minciuna exterioara $i voi Iua numai mineiuna
omului fata de cl despre el Acesta este motivul ca suntem in
'starca in care suntem acum, nu putem ajunge la 0 stare de mat
buna, mai inalta, mai putemica, mai deosebita. Conform sistemului pe carc-l
.SUUGlemacum, nu putem $ti adevarul, pentru ell adevaml poate fi atins numai in
stare de con!,itienta obiectiva. ca nu putcm defini ce este adevaml dar,
considerand ca minciuna este opusul adevarului, putem defini minciuna.
Cea mai serioasa minciuna se manifesta atunci cand perfect de bine ca
9t1m nu putem $ti adevarui despre lueruri, $i nu actionam niciodata
consccinta. Gandim aetionam intotdeauna ea cum am adevarul. Asta
luseanma minciuna. Cand $tiu cii nu ccva, $i in acela$i timp spun cii
salHqiOll'ez ca 9i cum a$ este mieiuna. De excmplu, nu 9tim nimic dcsprc
$i realmente .ytim ca nu $tim nimie, niciodata nu
acest fapt; nu 0 marturisim niei miicar noua in$ine,
::< 9i gandim vorbim ca $i cum am $t1 cine suntem. Aceasta este
originea, inceputuJ minciunii.
Cand vom intelege asta $1 vom urmari aceasta linie, 9i cand vom incerca sa
legam accasta idee eu arice gandim, ariee spunem, arice facem, Yom incepe sa
'inHituram obstacolele care stau in calea eon$tienlei. Dar psihologia minciunii
este:mult mai dificila decat credem, pcntm ca exista multe feluri de minciuna
multe fonnc foarte subtile, greu de descopcrit in noi in$ine. La allii Ie vedem
comparativ mai U$or, dar nu in noi
I: Dad nu $tim ce este adevaml, cum $tim dnd mintim?
R: Slii eli nu pOli adevarul, $1 dad ai spune ca sau poti ar fi 0
rninciuna, pentm eli nimeni nu poate $ti adevarul in starea in care suntem. Nu
te 'gandi fiiosofic, ci fa 0 legatura cu fapteie. Oamenii vorbese dcsprc oricc ca
ar 5ti despre ce cste vorba. Dad intrebi pe cineva dad exista oameni pc
Luna, el va avea 0 opinie despre acest lucm. $i la fel despre ariee alteeva.
Avcm opinii despre orice, $i toate aeeste opinii sunt minciuni, mai ales desprc
n01 in9inc. Nu $tim despre starile de cOI1$ticnta, sau despre diferitclc functii,
sau viteza functiilor, sau relatia lor una Cll alta. Nu cum stInt impaI1ite
29
A PATRA CALE
func!iile. Nu nimic, $i totu$i credem ea $tim despre noi in$ine. Tot ceca ce
avem sunt opinii, iar cle sunt toate minciuni.
i: Daeil toate opiniiIe sunt minciuni, ar trebuie sa evitam opiniile?
R: Trebuie sii Ie cuno$ti valoarea. Prima minciuna pc care ne-o adresiim este
atunei dind spuncm "eu". Estc 0 minciunii penttLl ca spunand "eu" presupunem
anumite Jucrmi: presupunem 0 anumita unitatc $i a anumita putere. $i daca
spun "eu" astiizi $1 spun "eu" maine, se presupune ca ar fi acela$i "eu", pc dud
in realitate nu exista legatudi intre cle, Suntem In starea actuaUi din cauza
anumitor obstacole sau anumitor fapte din noi in$ine, $i eel mai important fapt,
pc care nu-J in!elcgcm, este acela ca nu avem dreptul sa spunem "eu", pentru
ca va fi 0 minciuna. Cand incepi sa te observi vei vedea ca lucrurile stau astfel:
exista "cu"-ri in tine care nu se cunosc unul pe altul nu vin niciodata in
contact. De exemplu, incepe sa studiezi preferintele antipatiile tale vei
vedea ca iti poate placea un lucru intr-un anumit moment alt lucru in alt
moment, cele doua sunt atat de opuse unul altuia incat i!i vei da seama
imediat d aceste "eu"-ri nu se intalnesc niciodata. Dad iti observi deciziile
vei vedea cii un "eu" decide, iar altul trebuie sa decizia,
din urma fie nu s-o faca, fie n-a auzit niciodata de ea. Daca vei gasi un
lucru despre care sa nu te minti, ar fi ceva foarte rar. Fiind inconjurati de aceste
mineiuni, nascuti educati cu aceste minciuni, nu putem fi eu nimic diferiti de
ceea ce suntem; adica rezultatul,' produsul acestei minciuni.
I: Dad incerc sa gascsc adevarul vad ca este imposibil, n-ar trebui sa rna
separ de lumea de fiecare zi?
R: Ai studia atunci 0 fiinta, artificiala, nu una reala. Te poti studia doar in
conditiile in care te afli, pentru ca tu rezultatul acestor conditii. Nu te poti
studia separat de conditiile proprii.
I: Nu exista nimic comun tuturor "eu"-rilor?
R: Doar un singur lucru, ca ele sunt toate rnecanice. A fi rnecanic insearrma a
?cpinde de circurnstante exterioare.
I: Din ceca ce spuneti pare foarte dificil sa te studiezi lara sa te minti.
R: Nu, rninduna trebuie sa inceteze. Trebuie sa tii minte principiul: minciunile
nu pot produce decat minciuna.
Numa! cand vei principalele tipuri de minciuna vei putea, nu spun
sa lupti cu ele, dar sa Ie observi. Lupta vine mai tarziu. Multe lucruri sunt
necesare pentru a putea lupta cu ccva din noi 0 lunga perioada nu Yom
putea decat sa ne studiem. Numai cand Yom aranjarea generaHi
cIasificarea lucrurilor din noi numai atunci va aparea posibiiitatea de a
Iupta cu ceva. cum suntem nu putern schimba nirnic, pentru ca omul este 0
foarte bine echilibrata - echiIibrata in sensul ca un lucru it
eonditioneaza pe aItu!. Lucrurile par lipsite de conexiune, dar de fapt ele sunt
legate, pentru ca fiecare lucru este echilibrat de multe alte Iucruri.
I: Nc explica mai pe larg ce in!elege!i prin nu pot avea
poten!ialitati, ele nu pot avea speranta de a dobandi
R: Analogiile nu pot fi complete deoarece nu pot fi duse la infinit. $1 . asta
provine tot dintr-o lirnitare a mintii noastre sau, dad vreti, 0 limitare a
30
CAPITOLUL 2
noastre. incat comparatia cu 0 nu poate fi dusa in oriee
directie. Dar omul este 0 intr-un sens fomte real, foarte cIaI'; el nu poate
nid 0 actiunc de la el fiind numai 0 statie de transrnisie, l1imic
mai rnult, ca atare el este 0 Dad un am ar putea avea vrco idee sau
ar puteafacc ceva lara cauze exteme care sa ac!ioneze pentro el, atunci el l1-ar
mal fi 0 sau nu ar fi in intregirne 0 cum estc, el cste in
intregime 0 mai ales in starea de in care ne afla111. $i faptul
ca.'ne credem a fi l11tr-o stare total diferita ne face mal mecanici.
noastra nici macar nu functioneaza corect, c5 daca un 0111 vrca
5;i creeze conditii favorabile pentru posibilitatea de interioarii care se
afla in el, el trebuie sa devina mai intai 0 normala. Cand auzim de
mecanieitate adesea credem ca, omul este 0 nu toate functiile lui
suntmeeanice in mod egal, nici toate activitiiti1e umane nu sunt mecanicc in
mod egal. Fiecare cate ceva pc care it crede mai purin mecanic, in
funetie de vederile sau gusturile sale. in realitatc toate activitatile umane sunt
laJel de mecanice, nu exista diferenta din acest punct de vedere Intre a freca
podelele a scrie poezie.
in general vorbind, trebuie inteles di este neccsara 0 reevaluare completii a
tiituror valorilor din punctul de vedere al utilitatii lor; lara reevaluare nu ne
vom putea niciodata din punctul in care suntem. Avem multe valori false
- trebuie sa avem curaj sa incepem aceasta reevaluare.
binteleg ea trebuie sa cream un "eu" din nimic. Ce creeaza "eu"-l?
R:ln primul rand, de sine. Exista 0 aIegorie estica foarte buna care
despre crearea "eu"-Iui. OmuI este comparat cu 0 casa pi ina de
servitori, lara stapan sau rnajordom care sa-i supravegheze. di servitorii
fae ce Ie place; aici unul nu se ocupa dc propria activitate. Casa se atla intr-o
stare de haos compIet, pentro ca fiecare servitor inccarca sa faca munca altuia,
pentru care nu este competent. Bucatarol lucreaza la grajduri, vizitiul la
huca.tarie, mai departe. Singura posibilitate pentru a ameliora lucmrile ar
1i dad un anumit numar de servitori ar decide sa-I aleaga pe unul dintre ei
drept ajutor de majordom astfeI, acesta sa-i coordoneze pe ceilal!! servitori.
EI poate face un singur luero: sa puna ficeare servitor unde ii cste 10cuI astfel
el. sa inceapa sa faca rnunca ce Ii se Cand s-a facut acest iueru,
exista posibilitatea sa vina majordomul adevarat care sa-1 in10cuiasca pe
ajutorul de majordom sa pregateasdi casa pcntm stapan. Nu ce
iU5eanma adevaratul rnajordom, sau ce lnseamna stapan, dar putcm considera
en. aceasta casa plina de servitori posibilitatea unui ajutor de majordom, ar
descrie situatia noastra. Aceasta alegorie ne ajuta sa inteiegel11 inceputul
posibilitatii crearii unui "eu" permanent.
Din punctuI de vedere al studiului de sine al luerolui in vederea
dobandirii unui "eu", trebuie sa intelegem procesul prin care putem ajungc de
la accasta pluralitate la unul. Este un proces cornplicat are diferite stadii.
Intre starea prezenta de pluralitatc a "eu"-rilor cea a unui "eu" conducator pe
care doril11 s-o atingem, exista anumite stadii de dezvoltarc care trebuie
studiatc. Dar mai intai, trcbuie sa in!elegcl11 ea exista in noi anumitc stTllcturi
31
A PATRA CALE
rara a Ie nu vom putea .lntelege cum sa ajungem in cele din urmii din
starea noastra prezentii, in starea de "eu" un ie, dad va fi posibil pentru noi.
Vedeti, majoritatea noastrea nu sunt coneetate niei macar
nu se cunose unul pc altul, ele se impart In anurnite grupe. Asta nu inseanmii di
sunt imparJ:itc in mod ele sunt impartitc prin circumstantele vietii.
Aceste grupuri de "eu"-ri se manifesta precum roIUTilc pc care un om Ie joaca
in viata lui. Fiecare arc un anumit numar de roluri: unul corespunde unul
anumit set de conditii, altul altuia, etc. Omul rareari sesizeaza aceste
diferente. De exemplu, el arc un ro1 pentru serviciu, aItu! pentro acasii, $i altul
printre prieteni, altol dad este interesat in sport, mai departe. Aceste
roluri sunt mai de observat in altii decat in tine insuti. Oamenii sunt
adesea atat de diferiti in conditii diferite incat aceste roluri devin foarte
evidente bine definite; dar uneori sunt ascunse mai bine sau jucate numai in
interior rara nici un fel de manifestari exterioare. Tot! oamenii, fie ca saU
nu, fie ca doresc sau nu, au anumite roluri pe care Ie joaca. Aceasta manifestare
este Daca ar fi putut fl ar fi fost altfel, dar nu
remardim niciodata cum trecem de la un rolla aItu!. Sau dadi remardim,
insistam in sinea noastra ca 0 facem intentionat, ca. este 0 actiune In
reaiitate, schimbarea este intotdeauna guvemata de circumstan!e, nu poate fi
guvemata de omul pentru ca el nu exista inca. Adesea exista
contradictii evidente intre un ro1 altui. Intr-un rol spui un lucru, ai anumite
vederi $i convingeri clare; $i apoi treci in alt rol $i ai convingeri absolut diferite
$i spui lucmri absolut diferite, rara dai seama sau gandindu-te ca 0 faci
intentionat. .
Exista cauze foarte clare care Impiedica omul sa vada diferenta Intre un rol
sau mascii alt rol. Aceste cauze sunt anumite structuri artificiale, Dumite
amortizoare. Amortizor este un nume foarte bun pentru aceste dispozitive.
Amortizoarele dintre vagoanele de tren previn ciocnirea, diminueaza
Este acela$i lucru cu amortizoarele dintre diferitele raluri diferitele grupud
de "eu"-ri sau personalitati. Se poate trai cu diferite personalitati rara ca ele sa
se ciocneascii, dad aceste personalitati nu au manifestare extema, ele vor
exista in interior in acela$i fel.
Este foarte util sa incercam sa afiam ce sunt amortizoarele; sa incercam sa
sesizam cum te poti min1i cu ajutorui lor. Presupunem eli spui: "eu nu discut
niciodata in contradictoriu". Apoi, daca Intr-adevar ai 0 convingere clara ca nu
disculi niciodata in contradictoriu, sa discuti in contradictoriu cat iti place
$i niciodata sa nu remarci. Acesta este rezultatul unui amortizor. Dacii ai un
anumit numar de amortizoare bune, te afli in perfecta siguranta in fata
contradictiilor nepiacute. Amortizoarcle sunt in Intregime mecanice; un
amortizor este ca un lucru de lemn, nu se adapteaza, dar joaca ralul foarte
bine: te Impicdicii sa vezi contradictiile.
I: Cum sunt create rolurile?
R: Rolurile nu sunt create; ele nu sunt con$tiente. Ele sunt adaptari la
:ircumstante.
I: Este greu sa te din ajuca un rol?
32
CAPITOLUL 2
R: Nu se pune problema de a te opri, se pune problema de a nu te idcntifica.
I:'Unele roluri pot fi bune? .
R: Vorbim numai desprc con$tienta rnecanicitate, Dad un rol estc rneca11lC,
trebuie sa-l observam $i sa nu ne identificam cu el. Cel mai dificillucru este sa
te eomporti in mod con$tient. Incepern apoi de obieei nc
identificiim.
:1: Ati spus cli patio u?ul dintre cii ar fi
atat de bme echlhbrata mcat strlcarea acestul fi dauna!oare.
R:' Da, dar vorbeam de cineva care incearca sa se schlmbe smgur, rara vreo
plan sau sistem. Dar daca lucrezi dupa plan cu:n ar fi acest
sistem, este altceva. De aceea e$ti sratuit sa faci anumlte lucrun nu.
produce nici un efect daunator. rezuIta:ul expenentel.. $1
apoi, pentru oprirea efectiva a expnmaru emotnlor neplacute, opnrca
imaginat
iei
lucruri de acest gen, la poate
poate face mai mult pentru observarea de sme. C:ezl ca daca te-at decls sa.
rin'iucru 11 poti Indeplini, dar nu este a$a. Lucru:Iie mer.g m:camc,
nid nu observi. Dar dacii vei Incerca sa Ii te opm, atuncl vel mcepe sa abservl.
Deci este yorba mai mult de observare decat de vreun fel de rezultate. Nu estc
atilt de Sa obtii rezultate. . _ .
1: Daca vrei sa-ti opre$ti imaginatia, n-ar trebui sa extste un loc m care sa-t'
fixezi mintea?
R' Intotdeauna avem destule punete asupra carora sa ne fixam mintea, dar
este dacii 0 putem fixa? dar putem
ment
ine
min tea asupra a ceea ce vrem. Sltuatm este abordarn
studiu de sine din diferite laturi ale sale. Dad facem putm mtr-un punct, $1
putin in alt punet, $i putin in al treilea impreuna vor produce un anumit
efect, sprijinind posibilitatea de a face ceva mtr-un al pat:nIea pun:t..Nu putem
face mai intai un lucru $i apoi aitul; trebuie sa Incepcm dm toate parpie.
Cat des pre lupta Cli doar "sugerata 0 lupta: nu !nseamna
eli 0 putem opd. Mult mai multa energle decat avem. nOl este necesara a
opri imaginatia - putem doar sa :: opnm. Nu pu:etTI mmIC,
putem numai sa Incercam. Putem nu.mal sa mcepem ceva, mcepem
multe lucruri in acela$i timp vom obtmc unelc rczultate. Cu acest Slstem este
'posibil di incepcm din mai muIte part!, _
I:' Cand incerc sa-mi amintesc de mme tnSUml nu pot sa gandesc sau sa fac
nimic altceva.
"R: Da asta arata cat de greu estc. La inceput, la primele incerdiri pe care Ie
faci a fi con$tient de In:uti practic sa-5i toate
puterile mentale, a$a incat nu mmIC. ?ar_ asta nu va fi
mereu a$a. Aceasta nu este ammttre de sme adevarata; acum
sa' facio Dupa cum vei afla mai tarziu, con$tienta eXlsta rara gandtrc;
con$tienta cste ceva diferit de gandire. a da
impuls, $i apoi incepe sa se mi$te in acea directle
gandire. Apoi te pori gandi la :e vrei. la ea va sa
folose$ti aceasta energie mentala, pentru ca este smgura energle controlablla pc
33
A PATRA CALE
care a ai, exceptand Dar 111.1 poti ajunge sa fii illVattind 0
roata sau alcrgand, ca 1a inceput trebuic sa encrgia gandirii. Nu
!l1seamnii di va trebui sa 0 faei mereu - doar deschizi 0 u$a.
I: De ce acest sistem nu este mai CUl10SCtlt $i mai popular?
R: Nu poate fi mai popular din cauza caractcrului lui negativ. Noi nu studiem
calea de a dobiindi, ci de a pierde. Dadi ai putea dobandi Iuem!"i dintr-o data
aT fi popular, Dar nu se poate promite nimic. Este greu sa te a$tepti
oamemlor sa Ie pladi acest lucru, pentru ca nimanui 11u-i place 5.1-$i piarda
i1u2iile. Oamenii vor lucruri pozitive tara a-$i da seama de ceea ce este posibil.
Vor sa $tio imediat unde pot ajunge. Dar mai intii.i trcbuie sii piardil muIte
lucruri. Ideile acestui sistem nu pot fi niciodata populare atat timp ciit nu vor fi
deformate, pentru di oamenii nu vor fi de acord di sunt adormiti eli sunt
- oamenii care se considera importanti se vor opune acestei
idei.
Sistemul nu sa of ere idei eelor care nu Ie dorese. Daca oamenii au
Ineereat aIte metode dat seama de inutilitatca lor, s-ar putea sa doreasdi
sa ineerce acest sistem. Aeest sistem este doar pentru cei care au nevoie de el.
Este necesar sa se inteleaga situatia omului posibilWiti1e lui. Dupa cum am
spus, omul se afia in inchisoare. Dad. el da seama ca se ami In inchisoare,
ar putea dori sa scape. Dar se poate teme ca daca scapa s-ar putea afla intr-o
situatie mai rca decat atunei sa se multumeasdi sa stea in inchisoare.
Daca. se decide sa scape, trcbuie sa inteleaga ca sunt necesare doua condi!ii:
trebule sa fad parte dintr-un numar de oameni care vor sa scape, pentru ea au
de sapat un tunel un om 11u 0 poate face singur, in al doilea rand trebuie sii
fie ajutati de cei care au scapat inaintea lor. Deci, mai intai trebuie sa-$i dea
seama ca se afia In inchisoare; apoi trebuie sa doreasca sa scape; in al treilea
rand, trebuie sa alba prieteni care ei sa doreasca sa scape; al patrulea, trebuie
sa alba ajutor din afara; al cincilea, trebuie sa lucreze pentm a sapa tunelul.
Nici 0 cantitate de credinta sau rugaciune nu pot sapa tunelul pentru el. $i nu
ce va gasi cand va din inchisoare. Sunt multe motive pentru care un
om singur nu poate seapa din inehisoare. Dar douazeci de oameni ar putea.
Fiecare din ei va profita de lucrul celorlalti. Ceca ce obline unul, vor obtine tot
i
cei douazeci. .
1: Progresam mai mult prin procesul de e1iminare decat prin cel de construire?
R: Exista doua etape. Mal intai este proeesul de e1iminare - multe funetii
nefolositoare trebuie eliminate. Apoi urmeaza proeesul
I: Ati spus di scopul nostru ar trebui sa fie dobandirea con;;tientei de sine. Dar
acest scop mi se pare prea mare pentru mine, pentru cii nu ce este
de sine. Cum putea inte1ege mai bine ideea de sccp adecvat?
R: Ar trebui sa poti intelege problema scopului - nu ncaparat sa fii capabil sa
dai un raspuns. Scopul este unul in general, fie cii este mare sau mie. Ar fi
trebuit sa ajungi deja la unele concluzii, prin incercarea de a te studia, pc
baza acestor eoncluzii ai putea sa-li formulezi scopu!. S-o luam sub aceasta
forma: putem spune ca scopu1 nostru este libertatca, ca vrcm sa fim Iiberi?
putem spune ca acum nu sun tern liberi? Este suficient pentru 0 formulare
34
CAPITOLUL 2
generala. Dadi Incepem eu aceasta fonnulare Yom fi intotdeauna capabili sa
vedem unde ne aflam. Vom putea vedea cat de departe suntem de a fi liberi, $i
in ce anuine devenim mai liberi. Aeesta idee a absentei libertatii trcbuie
'studiata individual de catre fiecare persoana. Cu alte cuvinte, fiecare trebuie sa
fie capabil sa vada in ce fel nu este libeL Nu este suficient sa-ti aminte;;ti
cuvintele "nu sunt liber"; este necesar sa 0 foarte clar. Trebuie s1Hi dai
seama cii in fiecare moment al vietii tale decizi sa faci un lucru ;;i faci altccva,
ca VIei sa mergi Intr-un loc in rcalitatc mcrgi In alt loe, $i mai departe.
Din nou, nu trebuic luat literal, dar fiecare trebuie sii-;;i gascasdi propria forma
de lipsa a Iibeltatii, specifidi pentru el. Cand fiecare va realiza acest lucru, va fi
mai de vorbit despre aeeasta. Fiecarc va Intelege atunei cii este un sclav
va vedea ec anume II guvemeaza il conduce In realitate. Atunei va fi slmplu
de Inteles ca scopul este libertatea; dar arM timp cat va fi mai mult teoretie, nu
va servi nici unui scop util. Va servi scopului nostru de a Intelege ce vrem
numai dad Yom realiza aceasta sclavie individual, in propria noastra viata,
prin propria noastra experienta practicii.
Fiecare din nOl trebuie sa gaseasca in ce fel nu este liber. Vrca sa - nu
poate fie nu arc timp, sau poate nu are pregatitoare. Vrea sa fie,
',vrea aminteascii de sine, vrea sa "fad." Intr-un anumit fel, dar lucrurile sc
IntampHi altfel, nu cum vrea eLCand va da seama de aceste lucruri va vedea
eel scopul este libertatea; ca sa fii liber, trebuie sa fii
I: Dar libertate numai pentm putini, nu pentm Intreaga lume?
R: Nu te poti gandi decat la tine. Tu nu poti sa-mi dai mie libertate - ee folos ar
,fj sa te la mine? Dar este posibil sa ajuti alta persoana sa gaseasca
ceva care-l va ajuta pe el sa devina Iiber, dar asta numai cand ai obtinut tu
!nsuti ceva, numai cand tu insuti ai devenit mai liber.
I: Cum ar putea un om sa fie liber vreodata? Ornul este atat de slab sunt atat
de multe fot1e impotriva lui!
R: Poate fi mai liber decat este acum - mai liber comparativ cu starea lui
prezenta. dintr-un punct personal de vedere, nu filosofic, ;;i vei vedea
cit poti fi mai liber sau mai putin liber, pentru ea sunt diferite momente in viata
tao in unele momente mai putin liber, In alte momente mai liber.
Noaptea, cand dormi mai putin liber decat ziua, daca se IntampHi un
incendiu in timp ee dormi, vei muri, pentru ca nu vei putea sa pleci de acolo.
ca ziua c$ti mai liber. Lucrurile trebuie luate simplu, nu filosofie. Desigur,
dad incepem sa gandim filosofic cii nu exista asemenea lucruri cum ar fi
libertatea, atunci nu mai ramane decat sa murim.
i: Este posibil sa determinam influentele din via!a care distrug eel mai mult
libertatea?
R: Infiuentele care ne accentueaza sclavia sunt iluziile noastre, ;;i in special
i1uzia ca suntem liberi. Ne imaginam cii sun tern liberi, asta ne face de zece
ori mai sclavi. Aceasta este principal a influenta cu care putem lupta. Sunt
multe alte influente cu care trebuie sa luptam, dar accasta eonstituie inccputul,
aceasta este prima: iluziile despre pozitia noastra, despre libertatea noastra.
Deci intai de toate este necesar sa sacrificam aceasta iluzie a libertatii pe care
35
A PATRA CALE
crcdem Gii 0 avem. Dad vom incerca sa sacrifidim aceasta. iluzie, poate vom
ajunge la posibilitatea de a fi realmente mai liberi.
I: Ce semnificatie au valorile cum ar fi curajuJ, Jipsa de egoism
bunavoin!a, din punctul de vedere a1 sistemului?
R: Uocan au 0 scrnnificatic [aarte buna, alteori niei 0 semnificatic. Nu te pori
a$tepta Ia 0 semnificalie permanenta a accstar valori, pentru di viziunea
dii cuvintelor a scmnifica!ie pennanenta., pc care de fapt nu 0 pot
avea tot timpul.
I: Are acest sistem ceva de spus desprc ideea de pacat?
R: Pacatui, ea definitie generaJii, este "tot ce este nenecesar", dar trebuie sii
modifidim aceasHi defini!ie. Facatul este intotdeauna rezultatul sHibiciunii.
Dad trebuie sa merg undeva promit sa fiu acolo la 12.30, ca dacii
merg repede voi fi acolo la timp, dar In schimb rna opresc pe drum sa rna uit la
vitrine, aceasta ar constitui un pacat impotriva promisiunii mele de a fi acolo la
12.30. Totul trebuie considerat din punctul de vedere al scopului sau deciziei,
in raport cu lucml pe care !i-ai propus sa-l faci intr-un moment dat. Dad ai un
scop In legatura cu munca, atunei tot ee vei face impotriva muneii tale va fi un
pacat. Nu va fi pacat daca nu ai nici un scop. Nu este nici un pacat sa te
la vitrine1e magazinelor, dar dad trebuie sa fii undeva tntr-un anumit moment
oprirea te face sa Intarzii, atupci este un pacat. Putem intelcge pacatul $i
crima dnd Ie vom intelege in' legatura eu munca. Dupa aeeea vom putea
cuprinde 0 viziune putin mal ampIa sa ne gandim la cei care de abia vin In
munca, apoi la cei care pot veni, $i a$a mai departe. Este neccsar Sa ne
apropiem de aceasta problema gandind In cercuri coneentrice $i incepand cu
cei care sunt In munea sau care se cred In munea. Iar atunci orice vor face
impotriva propriei lor intelegeri a muncii va fi cu siguranta un pacat, pentm cii
se vor amagi singuri. $i ceca ce vor face ei impotriva altora din mund, fie prin
sugestie fie prin exemplu, va fi un pacat pentru ca scopul lor este sa ajute, nu
sa impiedice. Deci cste posibil sa intelegi pacatul numal in legatura cu munca,
mal intai, apoi mai tarziu sa-l vezi in afara muncii.
I: Ce inseamna dnd spune!i cli pacatui este rezultatul sJabiciunii?
R: Vedeti, In mund cerinte1e cresc; multe lucruri, gradat, devin mai dificile.
lei anumite decizii, iar una dintre primele cste sa faci eforturi, sa mergi
impotriva modului obi$nuit care este intotdeauna pentm evitarea eforturilor
pentm a face lucrurile cat mai posibil. Daca incerci sa iei
dccizia de a merge impotriva acestei tendinte, sa faci lucruriIe mai dificile, Din
nou, daca acest lucru ramane mai mult 0 decizie rnentala, dad nu duce la niei
a ac!iune, este un nonsens $1 este, cu siguranta, un pacat impotriva ta insutl.
1: Puteti corcIa cuvantul "pacat" cu euvantul "cainW'? Sa presupun ea aceasta
cainla este total diferita de conceplia care i se atribuie in mod
R: in munca lucrurile rele anuleaza multe lucmri bune, dar lucrurile bune nu
anuleaza lucmrile rele. Lucrurile rele pot fi anulate numai prin cain!a, Asta nu
inseamna ca un om face ceva $i apoi se i$i spune "Nu voi mai face
acest lucm", pentro ca va face din nou. Daca faci un lucru, urma ramane,
36
CAPITOLUL 2
indit va fi mai sa 0 faci a doua oara, asta va crea ineI1ie. Uneori poti
'!nvinge aceastii ineI1ie prin cainla, care Inseamna suferin!a,
I: 0 numiti cainla in masura in care invingc inertia?
R: Ciinta poate fi buna, dar nu suficient de putemica pentm a invinge inertia.
Dar, daca 0 invinge, atunci este "cainW'. Cainla sincera este 0 mare forta In
munca. Tcndintcie noastre Intotdeauna ne detennina sa facem lucruri care sunt
impotriva muncii. Ele nu imbraca ncaparat forma, eeea ce Ie face
Pot face ceva sub a anumita forma apoi sa nu continui sub
forma dar in acela$i Jel. Dar daca rna voi cai sincer la momentul
potrivit, voi putea opri aceasta tendintii
I; Deci cainla reala inseamna neaparat schimbare a fiintei?
!t: Nu a$ numi-o schimbare a fiintei, ei doar oprirea unei tendinte.
I: Nu exista nici 0 cale prin care sa ajutarn omenirea?
R: Intotdeauna incepem cu idcea ca lucrurile ar trebui indreptatc. Dar sa
presupunern ca un om dobande$te putere incepe sa illdrepte lucrurile. EI Ie
poate imautati intr-atat Incat s-ar putea sa fie nevoie sa vina 0 putere superioara
sa Ie 'indrepte din nou, asta poate insemna distrugerca Pamantului. Asta
explica un alt lucm - difieultatea dobandirii a eeea ee numim puteri superioare.
Este ca cum 0 anumita minte tc impiedidi sa puteri
superioare, pentru ca imediat ai vrea sa abuzezi de ele. Pare ca cum vei putea
obline aeeste puteri numai cand aecste minti superioare sau fiinle
vor fi sigure ca nu vei interfera. Dar nu exista observator con$tient - exista legi,
$1 ele sunt in tine, Exista un fel de frane automate In tine, care te vor impiedica
sa interferezi.
I: La ce bun sa ai aceste puteri daca nu Ie poti folosi?
R: La un moment dat foI1eie din lume vor trebui sa duca 0 lupta intre ele, dar
puterile superioare nu doresc sa interfere, evident din anumite motive foarte
clare. Daca partea pozitiva - cea opusa haosului - va fi suficient de puternica,
atunci ea va invinge. Daca va fi slaba, va trebui sa fie distrusa, iar atunci poate
'va aparea ceva nou. Exista multe aluzii la aceasta idee in Biblie - sau poate
'sunt numai alcgorii. Totul arata ca lucrurile trebuie sa fie disputate la Ull
anumit nivel - deci nu va putea fi nici 0 interferenta,
I; Ati spus ca un om nu are voin!a. Atunci cum' se dnd 0 persoana
face un efort real sa Invinga un obieei, sau sa nu fad ce i-ar place sa facii?
R: Este fie 0 atrac!ie catre ceva, fie 0 repulsie fata de ceva. Fie ii este frica de
ceva, fie ii displace ceva asta creeaza repulsie; sau eineva i-a spus ca ar
putea dobandi ceva $i asta creeaza atractie, Nu este 1n el, este in lucmri.
Luerurile il atrag sau il resping, dar el numc$te asta vointa lui.
I; Deci poate fi privita atunci ca fiind totallipsita de
R: Este mecanicii; nu are niei a valoare. Poate avca 0 valoare obicctiva, in
'SensuI ca cI poate obtine ceva in sens material. Dar nu acesta este efortul
despre care vorbesc. Eforturile incep numai de la un singur lucru - efortul de a
tetrezi.
LPoate ornul dezvolta con$ticnta prin propriile eforturi?
37
A PATRA CALE
R: Nu, nu 0 poate face numai prin propriile eforturi. de toatc trebuie sa
aiba 0 anumita 0 anumita expJicare a metodclor; sunt muIte
aIte dificultiiti in pius. Oruul estc 0 0 ma$ina care lucreaza sub
influente externc. Aceasta a omului I, 2, sau 3 nu sc pc ea
105a$l, dar cand ornul incepe sa se cunoasca, deja devine 0 diferita.
Astfel illcepe dezvoltarea. Dar nu poate dobiindi necesara de unul
singur. . _. .
1: Cand spuneti di observarea de sine cste ealea spre de smc, trebmc
sa te observi chiar in timpul experientei?
R: Cit de mult poti. La inceput poate paTea dificil, dar [oarte curand vei vedea
ca este posibiL Cind W, vei da seama di poti sa ell 0 parte a min!ii
sa observi cu alta parte, nu vor mai fi complicatii sau confuzii.
I: Primul pas ar fi sa incercam sa in!eiegem cIar ca nu nimic?
R: Ar fi foarte util daca s-ar putea, dar nu putem face asta, deoarece suntem
atat de siguri de atat de multe lucruri.
I: Este acesta un lucru spre care sa
R: Putem tinti spre el cat ne place, dar nu-l putem dobandi niciodata pe calea
Daca inva!am lucruri noi despre noi lucruri pe care nu Ie
inainte, dupa aceea putem compara ceea ce inainte cu ceea ce am
inva!at acum. Fara compara1it nu putem dobandi nimic.
*
Ultima data am explicat impartirea omului in categorii. Aceasta
impartire, legata de ideea posibilei evolu!ii a omului.' da 0 buna
pentru intelegerea diferentelor dintre diverse lucrun sau a claslficam lor. De
exemplu, de la inceput luam diferitele manifestari ale omuIu! in diferite
campuri de activitate, in religie, arta mai departe, incercam sa
Ie privim din punctul de vedere a1 acestei impartiri in categorii. Veti
vedea imediat ca dacii exista ;;apte categorii de oameni, trebuie sa fie, in mod
corespunzator, categorii pentru orice apartine omului. Nu
omul 5, 6 sau 7 dar diferen!a dintre omul 1, 2 sau 3, putem
in!eIege cu u;;urinta ca religia omului Nr.I, oricum s-ar numi, va 0
primitiva, simplificata in toate sensurile. Divinitatile vor fi simple, vlrtu!lle vor
fi simple ;;i pacatele vor fi simple - totul va fi simplu, pentru ca omului Nr. I
nu-i place sa gandeascii mult. Religia sentimentala, emo!ionala, plina de iluzii
imagintie, va fi religia omului Nr. 2. rar religia compusa din teorii, cuvinte ;;i
definitii pentru orice va fi religia omului Nr. 3. Sunt singurele feluri de religie
pe ca;e Ie cunoa;;tem, daca. exista oameni de nivele trebuie sa
existe religia omului Nr. 5, religia omului Nr. 6 religia omulUl Nr. 7.
La fel este cu arta - exista arta Nr. 1, arta Nr. 2 arta Nr. 3, altceva nu
mai Dar exista unele opere de arta care au dimas din vremuri foarte veehi
care in mod evident apartin oamenilor cu superioara. Dad gasim
asemenea lucdiri de arta, Yom vedea cii nu Ie intelegem, sunt peste nivelul
nostru. Din acest punct de vedere toata arta arta omului Nr. I, 2 sau
38
CAPITOLUL 2
3, este numita arta subiectiva pentru cii este bazata numai pe 0 intelegere
subiectiva sau 0 simtire subieetiva a lucrurilor.
In este mai de inteles diferenta. Bineinteles tot ceea ce
este Nr. 1, 2 3. Aceasta actuala stare de
a omului functiile prezente ca un instrument pentru a obtine
anumite rezultate. $tiinta Nr. 4 va incepe cu perfectionarea instrumentelor.
Dadi trebuie sa lucrezi in orice ramurii a vei avea un anumit instrument
pentru acest lucru ;;i vei obtine anumite rezultatc. Dar sa prcsupunem cii poti
avea un instrument mai bun; imediat vei obtine rezultate mai bune. Deci ;;tiin!a
Nr:' 4 este legata de perfectionarea instrumentului de de
perfectionarea functiilor omuIu! a starii de
t:-Ne puteti spune mai mult despre ce inseamna omul Nr.l, 2 3?
R: Se refera la centrul de greutate in momentul deciziilor importante. Omul Nr.
3 va actiona dupa teorie, omul NT. 2 pe baza preferintelor aversiunilor
emolionale, omul Nr.l pe baza preferintelor aversiunilor fizice.
I: Pentru a intelege excmplele de arta trebuie sa ai 0 pe
care 0 persoana medie nu a obtinut-o?
R:"Nu numai cunoa;;terc, ci cunoa;;tere fiinta. Sunt doua aspecte din noi care
trebuie dezvoltate.
Vorbind desprc $i fiinta este necesar sa pornim de la inceput.
Incearca sa te gande;;ti cum priveai aceste lucruri, care era atitudinea ta relativa
la, aceste doua idei inainte de a fi intalnit sistemul. To!i suntem in
pozitie. Vrem dar nu realizam ca exista obstacole in noi care ne
impicdicii sa dobandim aceasta cunoa;;tere.
'" Voi incepe cu minco inaintc de a intalni sistcmul am citit foarte mult am
fiicut multe cxperimente. Din accste experimente am obtinut stari intcresantc,
am:inteles mai multe legi, natural, doream 0 continuare a acestor stari. Dar
am vazut ca pentru asta era necesara mai multa Apoi am intaInit
acest sistem. in sistem un accent special era pus pejiin/a. Dupa acest sistem nu
,este posibila mai multa cunoa;;tere pana cand fiinta ta nu se schimba.
Curand dupa ce am auzit despre cunoa;;tere ;;i fiinta, grupurile noastre s-au
impart-it in doua tabere. Prima tabara sustinea cii totul cra schimbarea fiintei, ca
nrin schimbarea fiintci Yom obtine mai mult din pe care deja 0
avem., A doua tabara (careia cred ca ii apaqineam doar eu) sustinea ca in chiar
starea prezcnta a fiintei noastre putem obtine mai multa decat avem,
cii nu suntem atat de saturali cu cunoa;;tere incat sa nu mai putem absorbi.
Mai tarziu am inteles cii ambele sunt necesare. Sa luam exemplul a doi
oameni: unul cele patru operatii aritmetice, celalalt nu. Natural,
primul'va fi intr-o pozitie mai buna, nivelullor de fiinta este accla;;i. Cu
cat un om ;;tie mai multa matcmatica, cu atat mai buna va fi pozitia lui intrMo
anumita, profesiune. Deci cunoa;;terea poate cre;;te chiar cn aceea;;i fiinta. $i el
poate mai mult nu numai in matematicii; poate ;;ti multe alte lucruri, poate
avea 0 cunoa;;tere psihologica mai buna.
, Pe de alta parte, observi cii dadi. oferi (vorbesc de
psihologice) la dOlla persoanc, una in timp ce cealaita nu poatc.
39
A PATRA CALE
Evident fiinta lui nu estc pregatitii. Deci carnenii nu sunt in aceea$i pozitie din
aceasta privin!,l.
Relatia dintre cunoa$tere $i fiinta estc 0 problemii [oarte importanta. A$ vrea
sa vii ganditi la ea $1 sii llltelegeti ceca ce am spus pana acum. Incercati sa
gasiti cxemple pfaprii. CUllOa$terea poate duce [oarte departe. Problema este, a
pori primi? 0 poti asimila? Un tip de CUllOa$tere 11 putem obtine, a1tul nu, a$a
di nu putem vorbi in general despre asta. De exemplu, sa luiim cunoa$terea.
psihologidi: a$a cum suntern putem invii!a foarte mUlt, $i anumite lucruri pot
deveni mult mai clare. Dar in fiecare moment cunoa$terea unui om depinde de
fiinta lui. Asta este ceca ce nu lntelegem noi. Un om poate obtine atata
cUl1oa$tere cat Ii perrnite fiima lui, altfel cunoa$terea lui va fi numai cuvinte.
Dacii aceasta cunoa$tere este data mai multor oameni, unii dintre ei 0 oblin,
altii nu. De ce? Evident din cauza ca fiinta lor este diferita.
I: Nu inteleg prea cIar ce este "fiinta". .
R: Este tIl, ceea ce e$ti tu. Cu cat te cuno:;;ti mai mult, cu atat mai mult iti
cuno:;;ti fiinta. Daca n-ai fi invatat niciodata ca ai fiinta, fiin!a tuturora ar fi fost
aceea:;;i pentru tine. Cineva care n-a auzit niciodata de amintirea de sine,
intrebat fiind, va spune ca-:;;i poate aminti de el insu:;;i. Aceasta este 0 fiinta.
Altul :;;tie cii nu-:;;i aminte:;;te de sine - aceasta este 0 fiinta diferita. Al treilea
incepe sa-:;;I aminteascii de sine - aceasta este 0 a treia fiinta. Astfel trebuie
" '
pusa problema. f
Intelegem diferenta dintre lucruri, dar in gandirea obi:;;nuita nu intelegem
diferenta de fiinta. Ce invatam in acest sistem? In primul rand cii nu suntem
unul, ca avem multe "eu"-ri, ca nu existii un "eu" central care sa conducii.
Aceasta este starea fiintei noastre. Rezultatul este mecanicitatea - noi suntem
ma:;;ini. Dadi izbutim sa fim mai putin mecanici, mai putini divizati in
interiorul nostru, daca izbutim sa avem mai mult control de sine, va insemna di
fiinta noastra s-a schimbat.
Cand am intalnit acest sistcm, el mi-a demonstrat ca schimbarea fiintei era
necesara, pentru ca noi nu suntem ceea ce credem noi a fi. Daca am fi fost ceea
ce credem di sun tern - daca aveam con:;;tienta, vointa, daca am fi putut "face",
atunci ar fi fost necesara numai cunoa:;;terea. Dar no! toti ne credem diferi!i de
ceca ce suntem in realitate. :;;i exact aceasta diferentii intre ceea ce suntem :;;i
ceea ce credem ca suntem este cea care arata ce lipse:;;te in fiinla noastra. A:;;a
indit doua Iucruri sunt necesare: schimbarea cunoa:;;terii :;;i schimbarea fiintei.
I: Dar noi tot timpul ne schirnbam! '
R: Nu, ne intr-o camera, alergand dintr-un colt intr-altul, nu
schimbandu-ne. Intr-un colt eredem ca suntem un lucru, in altu! ne credern
diferi!i. Nu ne putem schimba numai pentru ca am alergat dintr-un colt in altul.
Ceea ce pare schimbare este schimbare prin schimbarea conditii!or,
preferintelor :;;i aversiunilor.
Aceasta stare de con:;;tienta in care suntem acum, se mereu in sus $1 in
jos. "Jos" inseamna ca suntem mal aproape de somn, "sus" Inseamna cii
suntem mai aproape de posibilitatea trezirii. Nu suntem niciodatii in exact
40
CAPITOLUL 2
,stare, dar aceste mici schimbari inseamna numai a marca timpul in
acela:;;i loco
D)Jpa cum vezi, evolutia omului este foarte posibila, dar estc posibila numai
prin ,schimbarea :;;i schimbarea fiintei, iar schimbarea fiintei
iIl;seamna dobandirea con:;;tientei. Nu poate veni de la sine, nu se poate
"intampla".
i:)loti dobandi de sine prin observarea de sine?
R: Observarea de sine este !egata de anumite practici clare. Daca vei inecpc
sa observi cum se intamplii lucruriie, iti vor scapa muIte lucruri; dar
dadi vel incerca sa lupti impotriva micilor obi:;;nuinte, vei incepe sa vezi dintr-
o data multe lucruri, pc care de obicei nu Ie remarci. Fiecare are multe mici
obiceiuri: obiceiuri de mel'S, obiceiuri de a-:;;i mi:;;ca mainile, obiceiuri de a sta
a:;;ezat, de a sta in picioare, de a vorbi intr-un anume fei. Aceasta lupta nu
anumite rezultate ci este mai mult pentru observare de sine. Poate
mai tarziu ili vei da seama ca trebuie sa inlaturi uncle obiceiuri, dar in prczent
aceasta luptii va fi mai mult pentru studiul de sine.
In acela:;;i timp, dacii vrem sa dezvoltam con:;;tienta :;;i sa ne perfectionam
rUIlctiile, chiar de la inceputul observarii de sine sun tern sfiitui!i sa incercam :;;i
sa oprim uncle dintre functiile noastre care nu doar ca sunt tara fo10s, ci efectiv
dliunatoare. De exemplu, observandu-te, mai ales observand functia
emotionala, ineearca sa opre:;;ti cat mai mult posibil oriee cxprimare a emotiiior
negative. Multe dintre vietile oamenilor practic constau in ceva; ei i:;;i
exprima emotiile negative in orice moment posibil, cu orice oeazie, fie ca este
eazul sau nu; pot gasi intotdeana cate ceva rau in orice. Tendinta de baza a
omului Nr. I, 2, sau 3, este de a-:;;i exprima imediat toate emo!iiie negative.
Dad va face un efort de a opri aceasta exprimare, va obtine material pentru
observare, se va vedea pc el dintr-un unghi total diferit. Daca va face
efort serios in aceasta directie, foarte curand va fi cOl1vins di nu are vointa
pentru di este un lueru dint;e cele mai difieilc sa opre:;;ti exprimarea emo!iilo;
negative. In ace1a$i !imp este 0 necesitate.
Alta funqie nefolositoare este vorbirea: vorbim prca mult. Vorbim, :;;i
vorbirn, :;;i vorbim, :;;1 niciodata nu ne dam searna cu adevarat. In general
credem cii vorbim foarte putin, mult prea putin, dar in special cei care vorbesc
eel rnai mult ered ca ei nu vorbesc niciodatiL Este un subiect foarte util de
observat. Vei vedea cum iti tree zilele, cate lucmri mecanice spul in anumite
conditii, cat de muIte aIte lucruri mecanice in alte conditii. vei da seama ca
tot :;;i vorbe:;;ti :;;i pentru ca iti faee piaeere, sau iti umple
timpul. Este necesar sa observi :;;i sa incetezi eel putin 0 parte din aceste
discu!ii neneeesare. Vorbirea, imaginatia, minciuna exprimarea emo!iiior
negative sunt de fapt functiile noastre de baza,
Acum dad Yeti dori sa rna intrebati ceva, voi incerea sa expiic, Trebuic sa
incercam nu doar sa studiem aceste idei in fonna in care ele sunt date ci ;;i sa Ie
aplicam in legatura cu diferite probleme. Ele fumizeaza chei bune pentru
solutia multora dintre ele,
41
A PATRA CALE
I: Cand vorbi!i desprc minciuna va referiti la ceca ce spunem sau la
gandurile noastre?
R:-Iu prezent este suficient sa ne oprim la ceea ce spuncm. Mai tafzin va trchui
sa nc studiem :;;i gandurile - adica minciuna fata de noi Estc
Iucru, dar trebuic sa incepem ell lucruriie pc care efectiv Ie spunem, Ia
incepnt minciuna va necesita un anumit efort pentru a vcrifica. Vorbim
intotdeauna despre lucruri pc care nu Ie $tim. Nu 0 numim minciuna - astfe! ne
eschivam, ii dam cate un nume bun, :;;1 astfel 0 putem acccpta.
I: A:;; vrea sa $tiu mai exact ce se intelege prin fiin!a? Am in!eles di este ceva
mai permanent care se apune unoi fel de colectii schirnbatoare de "eu"-ri.
R: Nu 0 complica prca mult. Tot ce tine de tine este fiinta tao este
separata. P01i vizualiza separat tot ceca ee dar tot ceea ce e$ti, separat de
ceea ce este fiinta tao In aceasHi impartire tu te eompui din doua lucruri:
ceea ce ceea ce Din punetul de vedere al dezvoltarii, ideea este ca
luerul asupra nu este sufieient Tara luerul asupra fiintei.
este limitata de fiinta. In starea in care dad vei dobl'mdi
multa nu vei fi capabil sa a sa a intelegi, sa faci
conexiuni. Dezvoltarea nu este suficienta, pentru ca Ia un anumit
moment trebuie sa se opreasdi, in lac sa te duea illainte te va duce lnapoi,
pentru ell dadi dobandirea tale nu va fi unnata de sehimbarea
fiinlei, toata aceasta se va deforma in tine. t;;i atunci cu cat mai
multa vei acumula, eu atat va fi mai diu pentru tine.
I: Ce ral joaca fiinta in dobandirea
R: Fiinta este starea tao Intr-o po!i dobandi a anumita cunoa!jitere, dar dad.
se dezvolta alta stare poti acumula mai multa cunoa!jitere. Dad e!jiti divizat in '
"eu"-ri diferite, care se eontrazic unele pe altele, este foarte dificil sa
acumulezi pentru di fiecare parte a va aemnula !jii a va intelege in
felul ei, !jii nu vei putea avea prea muita inteiegere. Daca vei deveni unul, cu
siguran!a va fi mai U!jior sa acumulezi sa !i-o sa 0
intelegi. Fiinta inseamna stare, conditii interioare, toate impreuna, nu separat.
i: Fiinta noastra nu prin
R: Nu, fiinta nU poate de la sine. chiar cunoa!jiterea foarte
buna, nu poate face fiinta sa creasca. Trebuie sa lucrezi asupra !jii
asupra fiintei separat, altfel vei inceta sa mai intelegi pe care a
dobande!jiti. Lucrul asupra fiintei constituie 0 mund diferita - este necesar un
efort diferit.
in general vorbind, mai mult despre cunoa!jiterea noastra dedit despre
fiinta noastni. t;;tim cat de putin despre noi :,;tim cum, in fiecare
moment, facem in orice; :,;tim d nu putem prcvedea lucrurile, d nu
putem intelege oamenii, ca nu putem intelege lucrurile. t;;tim toate astea !jii ne
dam seama ca toate sunt rezultatul insufieientei noastre Dar nu
intelegem diferenta dintre fiinta oamenilor. Este util sa iei a bucata de hartie !jil
sa descrii din ce se constituie fiinta noastra. Atunci vei vedea di nu poate cre$tc
de la sine. De exemplu 0 trasatura a fiintci noastrc este aceea ca suntem
alta di traim doar intr-o midi parte a noastre; 0 a treia - aceasta
42
CAPITOLUL 2
pluraJitate despre care am vorbit la prima lectura. Spuuem "eu", dar acest "eu"
este diferit in fiecare moment. Avem muIte "eu"-ri, toate la acela$i uivel nu
exista un "eu" central pentru coordonare. Aceasta este starea fiin!ei noastre. Nu
sun tern niciodata unul $i niciodata Daca vei descrie toate aceste
!r'dsaturi vei vedea ee ar constitui 0 sehimbare a fiintei:;;i ce poate fi sehimbat.
In fiecare trasatura partieulara este ceva care se poate schimba; !jii a midi
schimbare intr-o trasatura va insemna a schimbare in alta.
Cu cat te cuno!jiti mai mult, cu atat mai mult iti vei fiinta. Dad nu
te nu iti cuno:,;ti fiinta. dad ramai la aceIa!jii nivel al fiinrei nu vei
putea acumula mai multa cunoa!jitere.
I: Pentru a munci asupra fiintei, este necesar sa ne ocupam tot timpul unei zile,
sa nu risipim niei un pic de timp?
R: Vrei sa incepi cu imposibilul. lncepe cu ceea ce este posibil; lncepe eu un
pas. Incearca sa faci putin, $1 rezutatele l!i vor arata. lntotdeauna exista 0
Iimita, nu poti face mai mult decat poti. Daca vei incerca sa faci prca mult, nu
vei mai face nimic. Dar putin dHe putin, vei vedea ea sunt necesare gandirea
coreeta, atitudini eorecte. Este nevoie de timp, deoarece atat de mult timp
oamenii au fost In puterea emotiilor negative, imagina1iei negative, minciunii,
identifiearii, !jii lucruri de acest fel. Dar putin cate putin aceste Iucruri vor
disparea. Nu poti schimba totul data.
Intotdeauna trebuie sa te la pasul urmator - numai un pas. Putem
intelege pasul urmator ea ajungand sa fim putin mai stapani pe noi in!jiine decat
acum. Cand am inteles asta, ne putem gandi ca ajungand sa fim mai stapani
pc noi dar nu complet; nu pana la capat.
I: Vom putea fi capabili sa apreciem schimbarea fiintei noastre fara a ne

R: Da, dar lnainte de a fi capabil sa apreciezi schimbarea, trcbuie saHli
mUla a!jia cum este ea acum. Cand vei majoritatea trasaturilor fiintei
tale, vei fi capabil sa vezi schimbarile. Putem sa ne apreciem nivelul fiintei
prin instabilitatea "eu"-lui nostru - ceea ce numim noi "eu" - pentru ca la un
moment dat a parte din nOl spune "eu", in alt moment a alta parte. Daca vei
observa bine, vei vedea cat de diferit chiar In cursul unei singure zile. Intr-
un moment te sa faci un lueru, In alt moment aIt lucru. Aceasta
schimbare continua chiar In cursul a douazeci :';1 patru de orc arata clar niveJul
fiilltei noastrc.
1: De ce anume depinde diferenta de nivel printre oameni adonniti?
R: Depinde de incredere. Exista oameni mai de incredere !jii oameni in care nu
poti avea multa incredere. Asta este adevarat $1 in lucru. Oamenii care nu sunt
de incredere nu pot obtine mult.
I: Incepcm toti la nivel?
R: Mai mult sau mai putin, dar exista variatii. Lucrul de baza cste increderea.
I: Cum p01i sa-ti dezvolti fiinta?
R: Tot ceca ce ai invatat, tot ceca ce ai auzit despre posibilitatea dczvoltarii,
totul se refera la fiin!a. in primul rand dezvoltarea fiinlei inseamna trezire,
atata timp cat principal a trasatura a fiintei noastre este accea ca suntem
43
A PATRA CALE
adormiti. Incercand sa ne trezim, ne schimbam fiinla; acesta cstc primul punet.
Apoi sunt multe alte iucl11ri: crearea unitatii, necxprirnarea emoliiior negative,
?bservarea, studiul emotiilor negative, incercarea de a nu te identifica,
mCCrcarea de a evita vorbirea inutilii - toate acestea inseamna iUCIU asupra
fiinlei. Este adevarat ca in acest fel acumulezi 0 anumita dar dadi
este a numai intelectuala este pusa separat Fiinta este "puterc",
putere de a "face"; puterea de a "face" este puterea de a.li altfel.
I: Nu inteleg distinctia intre fiinta, dud ele lucreaza imprcuna. Se
pare di in studiul de sine sunt atat de amestecate incat este greu de vazut care
este una care este cealalUi.
R: Da, dar in timp este posibil. ce inseamna ea
aceasta este relativa dcpinde de capacitatile noastre. De fapt
putem acumula suficienta cu care Sa incepem in starea noastra
prezenta; dar foarte curand vom realiza ca pentru a acumula mai multa
0 mai profunda sau mai vasta a luerurilor pc Care vrem
sa Ie intelegem cu adevarat, trebuie sa ne schimbam fiinta, deoarece
capacitatile noastre prezente de acumulare a sunt foarte limitate.
Deci chiar din punetul de vedere al aeumularii ajungem la
necesitatea schimbarii fiintei, altfel yom avea numai cuvinte nu VOm $ti ec
inseamna ele.
I: Ideile sistemului au vreo din punctul de vedere al schimbarii fiintei?
R: Ideile in sine nu pot produce schimbarca fiintei. Efortui tau Sa
mearga in directia corecta, un lucru trebuie sa altuia. Fad un
,:ebuie faci un efort in cealalHi direc!ie. Nu pO!i
mmIC rara un sIstem; cI11ar cu un sistem este difiei!.
I: Ce se intelege prin "lucru"?
R: "Lucru!", in sensul in care folosim acest cuvant in sistem, inseamna munca
pentru dobandirea pentru studiul schimbarii fiintei. Trebuie sa ai
un obiectiv cIar sa pentru el, a:;;a di "lucrul" include dobal1direa
a cOl1trolului de sine pentru atingerea obiectivului.
I: De cc natura a Tacut omul incomplet, I-a lasat la jumatate de drum?
R: Este 0 intrebare buna atata timp cat nu inte1egi ce poate dobandi un am.
Cand vei il1telege, iti vei da seama cii aceste lucruri pot fi dobandite numai prin
eforturi ale omului. Ceea ce poate fi dezvoltat in am estc
vOln!a ele pot fi dezvoltate numai daca omul realizeaza ca nu Ie posedii.
Cal1d va realiza acest lucru, va vedea ca elc nu pot fi decat dobandite, nu
daruite. Omul este creat In unicul fel in care putea fi creat. Tot ce se putea oferi '
s-a oferit; nimic mai mult nu poate fi of edt. Altfel ar fi Ca cum ai lua un am
de pe strada I-ai face general; e1 n-ar ce sa faca. Este un subiect de
dezbatut, nu ni se pot da acele calitati, trebuie sa Ie sau sa Ie
cumparam. Este singura cale de a Ie dobandi.
44
CAPITOLUL 2
reala, obiectiva este care vine de la 0
minte superioara. 0 asemcnea ne arata cum sa studicm omul, cum
sa studiem universu1, de asemenca cum sa fie studiat primul in legatura eu al
do ilea. Prin obiectiva estc posibil sa se cunoasca lumea reaM,
utilizand principii Ie relativiHitii sdirii cunoscand cele doua legi
fundamentale ale univcrsului: Legea lui Trei Legea lui
Apropierea de obiectiva se face prin stl1diullimbajului obiecti\'.
Dad va amintiti, am spus eli studiul acestui sistem incepo cu studiul unui nou
lirnbaj, am dat mai 111ulte exemple: eentri, impartirea omulu! in Nr. 1,2,3,4,
5 mai departe, identificarea, considerarea, amintirea de sine. Toate sunt
expresii ale acestui limbaj.
Pasul urmator este studiul de sine, studiul umane intelegerea
locului omului in ul1ivers. Aceasta de sine este un scop un
1111jloc.
Dar, dupa cum am spus, dad un om vrea sa se dezvolte, nu este suficienta
numai el trebuie sa lucreze pentru schimba fiinta. Doar ca
schimbarea fiintei este atat dc dificila incat ar fi aproape imposibila, daca n-ar
cxista care sa-1 ajute pc am. fiinta trebuie sa
creasca alaturi, una este complet separata de cealalta. Nici
nici fiinta luate separat nu pot oferi 0 corecta, deoarece intelegerea
este rezultanta unei simultane a fiintei.
inseamna 0 trecere de la particular la general, de la
detalii la intreg, de la iJuzoriu la real. este intotdeauna 0
a detaliilor Tara intreb'Ului, 0 a frunzelor, sau
a nervurilor zimtilor frunzelor, Tara a copacuL reaIa nu
iti arata doar un anumit detaliu ci locul, functia intelesuI acestui detaliu in
lcgatura cu fntreguL
1: Dad aceasta exista pe diferite niveluri, atunci noi putem obtine
numai de pc nivelul nostlU?
R: Desigur, dar daca am avea toata pe care am putea s-o ob!inem
pe nivclul nostru, nivelul nostru s-ar schimba. Problema este ca nu avem toata
accesibila noua pe nivelul nostru - avcm prca putina.
i: poate fi data numai in legatura directa cu lucrul?
R: De la inceput vi s-au dat uncle idei vi s-au spus anumite lucruri desprc
umana, de exemplu, despre ecle patru functii, despre diferite stari de
despre faptul ca traim I11tr-o stare care fluctueaza in sus in jos,
uneori mai aproapc de de sine, alteori mai aproape de somn. Cand
ati auzit aceste lucruri vi s-a spus Sa Ie verificati pentru vOl dar numai
dnd veti intelege ficcare functie veti deseoperi propriile senti mente
scnza!ii legate de fiecare din ele, atunei vor deveni
Fiin!a cste ceva complet separat. Puteti face toate eforturilc posibile in
starea prezenta, sa simtiti ca s-ar putca scoate mai mult din
voastra, dar fiinta voastra nu este corcspunzatoarc. ca va fi
nccesar sa lucra!i asupra fiintei, sa 0 faceti mai putemica, mai prccisa. Dupa
aceea, din cuvintc veti putea extrage mai muitii
45
A PATRA CALE
I: Dadi inte1egerca este rezultatul :;;i a1 fiintei, nu pot vedea
cum se combina cleo
R: In orice moment intelegi cova, intelegerea ta va fi 0 combinatie intre
cunoa$terea ;;1 fiinta tao Intc1egerea este un rezuitat al cxpcricntei, 0 anumita
experienta in fiinti'i :;;i a anumita experienra in cunoa;;terc.
i: N?-mi cste indi dcstuJ de clar; ce intelegeti prin fiin!a;;i stare a fiilltci?
R: In loc sa cauti defini!ii, incearca sa gase;;ti ilustra.ri. Fiinta unni om
reprezinta tot ceca ce este el. Multe lucruri intra in fiiura. Poti fi mai coo;;tieot
sau mai adonnit, mai divizat sau mai intreg, mai interesat de unele lueruri ;;i
mai putin illteresat de altele. Poti sa minti mai mult sau sa minti mai putin, sa-ti
displaca minciuna sau sa minti fiira nici a jena, sa fii mai consecvent sau mai
putin consecvent, sa ai un sentiment de mecanicitate sau nu. Poti sa nu ai
conflicte mari in tine insuli sau poti sa fii alcatuit din conflicte, sa ai
comparativ putine emo!ii negative sau sa fii cufundat in emotii negative. In
general, starea fiintei inseamna a consecventa mai mare sau mai mica in
ac!iuni. Cand un lucru iI contrazice pe altul prea muit, inseamna fiinta slaha.
Nu ne dam seama ca daca un om este foarte ineonseevent, atunci cunoa;;terea
lui nu va fi demna de incredere. Dezvoltarea unci singure laturi, fie
cunoa;;terea, fie fiinta, da rezultate foarte proaste.
Fiinta include toate puteri\e, tale de a "face". Cunoa;;terea este numai
auxiliara; poate ajuta. Dar pentru a ne schimba fiinta - ;;i aici intervine
- trebuie mai intai sa vedem ;;i sa inteIegem starea noastra
prezenta. In masura In care Incepem sa intelegem starea fiintei noastre,
Incepem sa Invatam ee sa facem eu noi In;;ine.
I: Ce ati vrut sa spuneti prin faptuI ca dezvoltarea doar a sau doar a
fiintei da rezultate proaste?
R: Poate fi de ajutor daca-ti spun cum am auzit prima data de acest lucru. Cand
se dezvolta dincolo de fiinta, rezultatul va fi un "yoghin slab" - un
om care totul ;;i nu poate face nimic. Daca fiinta se dezvoltil dincolo de
rezultatul va fi un "smnt prost" - un om care poate face totul ;;i nu
ce face.
Daca vei compara acest sistem cu altele, vei vedea ca diferenta fata de alte
sisteme, filosofice sau de aIt fel, consta tocmai in importanta acestei
idei de fiinta. Alte sisteme sunt interesate de comportament. Ele
presupun ca, cum suntem, putem mai mult sau ne putem purta diferit. fn
sistemele religioase "credinta" $i "comportamentul" sunt In general privite ca
fiind voluntare. POli sa fii bun sau rau - este arbitrar. Dar acest sistem merge pe
ideea diferitelor nivele ale fiintei. La actualul nostru nivel de fiinta exista 0
anumita un anum'it comportament, 0 anumita credinta, toate
?eterminate de fiinta. Dar mai intai vine - oridit de putin am
Incepeti sa va studia!i: va dati seama ca suntcti dar puteti deveni
con$tienti. incepe la un nivel al fiintei. Tot ce poate ea sa faca
sau nu, este dependent de acest nivel. Incercati Sa intelegeti ce semnifica fiinta,
nivelele fiintei, sehimbarea fiin!ei. Acest sistem spune ca totul - foI1e, energii,
difcritc fcluri de activitate - toatc depind de nivelul fiintei. Nu putem mai
46
CAPITOLUL 2
mult din cauza nivelului fiintei noastre. In timp cea mai mica difercnta
in nivelul fiintei va deschide noi posibiJitati de a $i de a "face". Toate
puterile noastre sunt determinate de niveIu! fiintei noastre.
1: Sa inteleg di am fi toti la nivel?
R:,Da, in comparatie Cll omul Nr. 4. Dar exista unii care se afla mai depmic de
nivelul omului NT. 4 altii care se afla mai aproape de cl. ea In orice altceva
exista grade. Este a distanla mare intre cele doua nivele, dar exista stari
intermcdiare. La fel este In interiorulnostru: fieeare din nOI poate fi diferit in
momente diferite.
Exista 0 diferenta intrc oameni, dar nu este suficient pentru a masura
fiinp. To!i oamenii normali sunt nascuti la nive! ;;1 au accJea$i
posibilitati. Nimeni nu se poate mai sus de nivelul Nu putem
dobandi nimic lara un antrenament speciaL Micile diferente dintrc oameni,
sunt dlferente In func!ii, dar diferen!a reala a fiintei este diferenta de stare de
con$tienta. Diferenta in func!ii este 0 diferenta unilateraHi.
I: Puteti explica mai mult despre gradele care exista intre noi omul Nr. 4? A$
vrea sa inteleg.
R: Este 0 intrebare buna 0 vei putea intelege observandu-i pe ceilaJti $i pe
tine insulL Exista oameni NT. I, 2 3 care nu sunt deloe interesati de
posibilitatea dezvoltarii sau de' dobandirea sau de orice lucru de
acest gen. Apoi vin cei care au posibilitatea unei anumite Intelegeri, dar aceasta
sc muta de Ia un lucru la altul - nu este un interes directionat. Apoi poate fi
interesul directionat, inceputul centruIui magnetic, intalnirea cu influenta C
mai departe. A$a ca omul Nr. 1, 2, sau 3 poate fi foarte diferit - poate fi mai
aproape de posibilitatile de dezvoltarc, mai departe de acestc posibilitati, sau
chiar lara nici un fel de posibilitati.
I: Cum pori InteJege ce alti oameni tara sa fii la accla$i nivel?
R: Vrei sa SpUI cine poate invata pe altii, In cine potl avea ineredere a$a mal
departe? La nivelul la care suntem putem apreeia ce aitii, dar nu fiin!a lor.
Putem vedea tara sa cine mai mulL Dar despre fiinta, sunt foalic
posibile grc$eli. Sa presupunem ca pe cineva care mai mult decat
tine, dar 11 suspectezi ca fiinta lui ar fi inferioara. Vei pentru ca nu este
treaba ta sa-i judeei fiinta. Lasa-i fiinra in pace $i inccarca sa invcti de la el. Nu
suntem capabiIi sa vedem nivele ale fiintci superioare noua; putem aprccia
nivelul fiintei uumai Ia nivel ca a1 nostm sau inferior. Este important sa
tii minte acest principiu.
i: Este acest sistem un sistem de
R: Acest sistem nu este atat un sistem de , cat un sistem de gandirc.
Arata cum sa aItfel, de ce estc mal binc sa aItfe!' A gand!
altfelIllscamna a gandi in catcgorii diferitc.
Exista un obstacol in calea noastra ; nu ce inseamna "a Trcbuie sa
intelcgem ce inscamna a $ti; asta ne va ajuta sa in!eIcgem ce inscamna a gaud!
in categorii noi.
i: Care este originea acestui sistem?
47
A PArRA CALE
R: Nu voj vorbi despre detaiii, ci dcspre principiu - despre care aT trcbu! sa fie
originea lui, in principiu. Pentru a servi unui scap util, penull a avea vreo
grcutate, 0 inva!atura trebuie sa vina de Ia oarneni eu 0 minte superioara nOlla,
altfel nu va ajuta n01 vom ramane la acela$i nivel. Dadi 0 invatatudi vine de
la un nivel superior, ne putem la ceva. Dad vine de la adela$i nivel ca
al nostru, nu ne putem a$tepta 1a nimic. Avem suficicnt material pentru a face 0
evaluare. Ne putem intreba: a fast inventat la nivel ca al nostru sau la
un nivel diferit? Dadi materialul de care dispunem nu este suficient penhu a ne
ajuta sa apreciem, va trcbu! sa a$teptiim. Dar trebuie sa judedim singuri. Daca
eu va voi spune ceva despre acest lucru, nu yeti putea verifica. Este util sa va
ganditi la asta; numai voi singuri trebuie Sa va gasiti raspunsurile.
1: A fast transmis de-a lungul vremurilor?
R: Cum pute!i veri fica asta?
I: Va vOl crede pe cuvant.
R: Nu trebuic sa crezi nimic.
1: Ne puteti spune unde putem sa-i dutam originile unnele?
R: In voi V-a dat eI ceva ce nu aveati inainte?
i: Desigur ca este imposibil sa intelegi pana dnd nu a1 atins nivelulla
care acesta are originea?
R: In!elegerea este relativa. Putem intelege multe lucruri la nivelul nostru;
numai dupa aeeea ne putel11 mota mai departe. Nu putem sari. Cu siguranta, eu
ajutoruI aeestui sistem putem avea a intelegere mai buna despre noi
despre viata decat cu orice aIt sistem pe care il eu. Daea putem spune ca
am obtinut prin el ceea ce nu am putut obtine in nici un alt feI, atunci va trebui
sa continuam sa-J studiem. Trebuic sa facem 0 apreciere. In foarte scurt timp
poti vedea. Eu am invatat foarte mult de la aeest sistem intr-un timp scurt cu
ajutorul lui, am inceput chiar sa in!eleg lucruri pe care Ie-am intainit in alte
sisteme nu Ie-am inteles. De exemplu sa luam "somnu!" din Nolil Testament.
Nu se prea remarea, aici se de asta in mod constant. Este spus in
mod continuu ca oamenii sunt adormi!i, dar se pot trezi, insa nu se vor trezi
lara eforturi. Sistemul nu se explicii numai pe el ci ee este adevarat in
alte sisteme. Este explicat ca dadi oamenii dorese sa se inteleaga unul pe altul,
intelegerea cste posibila doar Intre oamenl treziti. in via!a totul este 0
incurcaturii lipsita de speranta; oamenilor nu Ie este destinat sa se inteleaga
unul pc altul in viala Daca ie-ar fi fost destinat, oamenii ar fi fost
creali altfel. Omul trebuie sa se intregeasca prin propriile eforturi. Putem sa ne
dam seama de asta, daca ne yom da seama de natura vointei a
Capaeitatea de a intelege cste legata de aeeasta. Daea oamenii vor ineepe sa
Iucreze eu de a dobandi vointa, var incepe sa se inteleaga
unul pe altu!. In viala, eu eele mai bune intentii, sunt numai incurcaturi.
Oamenii sunt ma$ini: nu sUnt flieu!i sa se inteleaga unul pc altuL
I: Este posibil sa inte1egem ratiunea acestei confuzii? Care estc ratiunea de a fi
fost fiicuti astfeI?
R: Sa vedem pcricolul, sa ineeream sa ineepem sa ne intelegem situatia.
Oamenii nu se inteleg nieiodata unuJ pe altul, dar in vremuriJe noastre situatia
48
CAPITOLUL 2
din viata devine din ce in ee mai complieata periculoasa. In aceJa$i timp,
oamenii servcsc scopuriior Lunii ale Pamantului. Dar despre asta
vom vorbi mai tarziu.
Este 0 sa ne gandim la vremurile noastre ca fiind ea orieare altele.
Acum sunt difieultati deosebite faeiJitati deosebite.
I: Este posibil ca dificuitatile sa creasea cu timpul? _ . . _ .
R: Da, dar nu peste 0 anumita limita - dincolo acea.sta deville 0
imposibilitate. Este important sa ne dam nu .111 faptele:
di oamenii nU se inteleg unul pe altul ca srtua!ra devme dm ce Il1 ce mar
complieata. Daea o;menii au anne automate, este $i :u
atomate in multe sensuri. ca arice neintelegere dcvl11e mal profunda mat
cQmplicata.
i: $i care va fi
R: Nu putem spune; ar insemna ghicirea viitorului. Dar desigur nu ne putcm
la nimic bun. .
Vedeti, toate conceptii1e noastre despre lucrun nu sunt bune, nu
duc nidiieri. Este necesar sa gandim diferit, asta inseamna sa vedem
lucrurile cum nu Ie vedem acurn, sa nu vedem luerurile cum Ie
acum. $i aceasta din unna este poate eel mai greu, pentru ca suntem oh.l$nllltl
sa vedem anurnite lucruri; cste un mare sacrificiu sa nu vedem Iucrunle a$a
cum suntem sa Ie vedem. Suntem sa gandim cii traim intr-o
lume mai mult sau'mai putin multumitoare. Sigur, cxista lucruri
cum ar fi razboaiele sau revolutiiIe, dar in ansamblu este 0 lume multumrtoare
# binevoitoare. Este eel mai dificil lueru Sa renunti la aceasta idee a lumi
binevoitoare. $i apoi trebuie sa intelegem ca nu vedem deloc mAscl:.
Vedem, ca in alegoria lui Platon, numai reflexele luerunlor, astfelmcat
ceca ee vedem pierdut ariee realitatc. Trebuie sa ne dam seama cat de des
suntem guvemati controla!i nu de lucrurile insele, ci de ideile noastre
iucruri conceptiile noastre despre lucruri, imaginea noastra despre luerun.
Acesta'este lucy';.tI eel mai interesant. Incercati sa va ganditi la el.
49
CAPITOLUL3
Stue/iul de sine \'11 pel.iecjionarea - Star! de cOI1.ytien!a $i llllle/ii - Grade de
cOIl.ytien/ii - Divizilll1ea fimc/ii!or - Aminfirea de sine - MecGnicitatea - Studiul
fimc/iilor celor paInt cellt!"i - Subdivi=iullea centrilm' - Atenfia - Aparatu[
/ormato,. - FUllc{iollarea gre.yitii a centrilOl' - Palm fe/uri de energie - Oprirea
sCllrgeriior - Oprirea emo/iilor negative - incetarea ell/alii/or negative _
Schimbarea atitlldinilor.
An acest sistem, care shldiazii ornul ea pc 0 fiin!a incompleta, un accent
!
deosebit estc pus pc studiul de sine, :;;i in acest sens ideea studiului de sine
estc strans legatii de idcea perfec!ioniirii. A:;;a cum suntem, putem folosi
[oarte putin din puterile noastre, dar studiul Ie dezvolta. Studiul de sine incepe
eu studiul starilor de Omul are dreptul sa fie de sine
chiar cum este el, tara nic! 0 schimbare. obiectiva cere
multe schimbari In interiorul lui, dar de sine poate avea chiar acum.
Inca nu a dobandit-o, crede ca 0 are. Cum a inceput acesta iluzie? De ce
atribuie omul de sine? $i-o atribuie pentru di este starea lui
legitima. Daca el nu este de sine, sub nivelul sau legitim,
numai 0 zecime din puteri. Dar atat timp Giit atribuie ceea ce este
numai 0 posibilitate, nu va munci pentru dobandirea acestei stari.
Atunci apare intrcbarea: de ce nu poseda omul de sine dad are
toate structurile organelc nec.esare pentru aecasta? Motivul este somnul lui.
Nu cste Sa te pdntru ea sunt multe cauze ale somnului. Se pune
adesea intrcbarea: toti oamenii au posibilitatea de a se trczi? Nu, nu toti; foarte
putini sunt capabili sa dca seama di sunt adonniti $i sa faca eforturile
necesare pentru a se trezi. in primul rand un om trebuic sa fie pregatit, trebuie
lnteleaga situatia; in al doilea rand, trebuie sa aiba suficienta energie 0
dorinta destul de putemica pentru a putea sa se ridice.
in accasta ciudata alcatuire care este omul, unieul luem care poate fi
schimbat estc Dar, mai intai trebuie sa-$i dca seama ea el este 0
astfcl incat sa tic capabil sa stranga uncle sa slabeasca altCIc,
etc. Trebuie sa studiezc; acesta estc punctul unde incepe posibilitatea
schimbarii. Cand i$1 va da seama di este 0 $i cand va $ti cate ceva
dcspre lui, va vedea di accasta ma$ina poate munci in conditii diferite
de con$tien!a, a$a ca va il1cerca sa-i creeze conditii mai bune.
Ni se spune in acest sistem ca omul are posibilatea de a trai in patru stari de
con$tienta dar ca cum este el, numa! in doua dintre ele. Mai $i
ca func!iilc noastre sunt impartite in patm categorii. ca yom studia patm
categorii de func!ii in doua stari de In timp, ne vom da
seama ca sc intamplii sa avem lidriri ale de sine. Ce ne lmpiedica
sa avem mai muite licariri de acestca este faptul ca nu ne amintim de noi in$ine
- ca suntem adormi!i.
CAPITOLUL 3
Primul Iucm necesar intr-un studiu de sine scrios estc sa di ce
prive$te ca arc mai multe Trebuie t1llC!1 ca nu
trecem dintr-o stare de con$ticn!a in alta, Cl ele se adauga una celelialte,
Inseamna ca dadi. in stare de somn, dind te vei trezi, starca de,
relativa sau "somn treaz" cste adaugata la starea de SOlun. Dad devu
de sine, starea se va adauga la starea de somn "treaz"; $i dad starea
de con$tien!a obiectiva, aceasta se va adauga la starea de de SlOe.
exista treceri bm:;;te dintr-o stare in alta. De ce? Pcntru ca stare consta
din diferite straturi. Ca in somn, unde poti fi intr-un somn mal pro fund
intr-un sonm mai superficial, la fel in starea in care suntem acum, putem fi mal
aproape de de sine sau mai ea. . . ..
Al doilea lucm necesar intr-un StudlU de sme senos este
prin observarea lor, invatand sa Ie impart! mod e?rect, sa .0
recuno$ti pe tiecare scparat. Fiecare propna _ profesle, propna
specializare. Trebuie sa fie studiate .sa fie clar 1llt
eles
:,
amintindu-ti di ele sunt controlate dc difentl centn sau crelere. Este foa:te _uttl
sa te gande'$ti Ia diferitele functii sau cenn:.i $i dai beneficlaza
totala independenta. Nu ne dam seama ca eXlsta patru fimte mdcpendcnte III
noi, patru minti independente. incercarn sa la ?
singura minte. Centrul instinctiv poate eXlsta total. separat de
centrii motor $i emotional pot exista rara cel Ne putem
patru oameni traind in noi. Cel pe care-l este om fiZIC.
Ornul motor este tot un om tizic, dar Cll mchna!JI dlfente. ApOl es.te.
sentimental sau emotional, omul teoretic sau intcleetual. Daca ne pnvlm
acest punct de vedere, este mai U$or sa de baza III
legatura cu noi pentnI ca ne conslderam ea fimd unul, mtotdeauna
fu "1 "
Nu avem mijloacele de a vedea centrii, dar putem observa n:\n .c:. cu ca
, bservi mai mult, etl atat mai mult material vei strange. Aceasta. dlvlzarc a
este foarte importanta. Controlul orieareia dintre faculta!lle noastre,
poat; fi obtinut numai etl ajutorul poate fi
controlata numai daca vom partlculantatlle vlteza tieCanIla. . _ .
Observarea functiilor trebuie legata de studiul de :;;1
brradelor de Trebuie cl.ar $1 sunt
lucruri total diferite. A te mi$ca, a te gandl, a slmtl, a avea acestea
sunt functii, care pot lucra total independent, fie cii suntem
cu aite ele pot munci mecanic. A ti con$tie.nt este total dtfent.
Dar dad suntem mai imediat va .tunctnior _
Functiile pot fi comparate eu ce ia grade, d:
Aceste sunt astfel construite incat pot mal la decat III
intuneric in fiecare moment in care este mal multa iumma, muncesc
mai este lumina, iar sunt functiile. _ _ '
Observarea functiilor cere munca multa. Este necesar sa ti? gaslte n:
u1te
exemple din fiecar;. Studiindu-le vom il:evitabil di ma$llla noas.tra
munce:;;te bine; unele functii sunt in regula III ttmp ce aJteIc sunt ncdonte dm
51
A PATRA CALE
punctul de vedere al scopului nostru. Pentnl ca trcbuie sa avem un scap, altfel
niei un studiu nu va da rczultate. Daca ne dam 5eama ca suntem adonniti,
scopul va fi sa l1e trezim. Dad realizam eft suntem scopul va fi sa
inceHim de a mai fi ma$ini. Daeii dOfilTI sa tim mai cOl1$tien!i, va trebui sa
studicm cc 11e impiedica sa ne amintim de 110i in;;ine. De aceea va trebui sa
il1troducem 0 al1umita evaluare a functiilor dupa cum acestca sunt mai
folositoare sau mai diiunatoare pentm amintirea de sine.
Deci sunt dOlla linii de studiu: studiul functiilor centrilor 110$tri ;;i studiul
funqiilor nenecesare sau dfiunatoare.
I: Metoda acestui Shldiu este observarea?
R: Poti afla multe lucruri pc aeeasta calc $i poti pregati un fundament pentru
studiul ulterior, dar numai observarea nu este suficientlL Prin observare de sine
nu poti stabili eele mai importante diviziuni din tine insuli, diviziuni orizontale
vertieale, pentru di exista muite diviziuni diferite; nu poti diferite
stari de sa-ti separi functiile. Trebuie sa diviziunile
principaIe, altfc! vei face gre$eli $1 nu vei $ti ce observi.
Omul este 0 foarte complicata; de fapt el nu este 0 ci 0
fabridi mare care contine muIte diferite, fiecare lucdind la 0 viteza
diferita, cu un combustibil diferit, in condini diferite. A$a ea nu cste numai 0
problema de observare ci 0 problema de cunoa$tere, iar omul nu poate obtine
aceasHi de la 'ei pentru cii natura nu a flicut aceastii
instinctiva - trebuie sa fie dobandita cu ajutorul mintii. Instinetiv,
omul poate $t1 ee este aeru sau dulce lucruri similare, dar
instinctivii se aiei. Deci omul trebuie sii invete, $i trebuie sa invete de la
cineva care a inviitat inaintea lui.
Dacii vei face un efort serios sii-ti observi propriile functii, vei vcdea ea, de
obieei, oriee ai face, orice ai gandi, orice ai simti, nu-ti aminte$ti de tine. Nu W
dai seama ca e$ti prezent, di aici. In timp vei constata ca, daca faci
suficiente eforturi pentru 0 perioadii suficient de lunga, pOli mari capacitatea de
amintire de sine. Vei incepe sa-ti aminte$ti de tine mai des, vei incepe sii-ti
amiute$ti de tine mai profund, vei incepe sa-ti de tine in legatura cu
mai muIte idci - ideea de con$tienta, ideea de mundi, ideea de centri, ideea de
studiu de sine.
Dar problema este CUIll sa-ti de tine, cum sa devii mai con$tient?
Primul pas este sa-ti dai seama ca nu Cand intelegem asta 0 observam 0
perioada de timp, vom incerca sa ne surprindem in momentele in care nu
suntcm $i, putin cfite asta ne va face mai eon$tienti. Acest
efort va anita eat de putin suntcm, pentm di in conditii obi$l1uite de
viata este foarte difieil sa fii Astfel va puneti in situatii artificiale,
ganditi despre voi: '''stau aiei" sau "sunt eu insumi" - niei atunci nu puteti
face mult. Dar in conditii obi$nuite, cand va ganditi la eeva, sau discutati, sau
Iucrati, totul va distrage nu va puteti aminti de vol in$iva. Aceastii expresie
"amintire de sine" estc alcasa intentionat, penttll ca in convcrsatia
spunem adesea "a uitat de el instl$i" sau "$i-a amintit de el in scuTt
timp." Folosim aceste expresii uumai in legatura cu fonne extreme de emotii
52
CAPITOLUL 3
dar de fapt intotdeauna uitam de noi in$ine cu rare exceptii, nu ne
amintim de n01 in$ine in timp.
I: Amintirea de sine este procesul initial al acestui sistem?
R: centrul procesului initial, trebuie sii continue, trebuie sa intre in
;:toate. La inceput suna putin probabil, pentru cii poli incerca sa-ti aminte$ti de
tine, apol sa constati ca pentru lungi perioade de timp nu-ti vine in minte;
apol din nou incepi sa-ti aduci aminte. Dar eforturile de acest fel nu sunt
niciodata pierdute; ceva se aeumuleaza la un moment dat, cand in starea
te-ai fi identifieat $1 cufundat complet in lueruri, vel constata cii pori
sa stai deoparte $i sa te eontrolezl. Niciodata nu cand va fi sau cum va venL
Trebuie numai sa faci ce poti sa te observi, sa te studiezi, mai ales incearca
sa-ti de tine; apoi, la un moment dat, vei vedea rezultatele.
I: Cum incepi sii-ti folose$ti memoria, in sensul amintirii de sine?
Amintirea de sine nu este de fapt legata de memorie; este numai 0 expresie.
De fapt inseamna de sine, con$tien!a de sine. Trebuie sa fii
de tine. incepe eu proeesul mental de incereare a amintirii de sine.
Acesta capacitate care este amintirea de sine trebuie dezvoltata, pentru ea in
observarea de sine trebuie sa inceream studiem funetiile separat una de
alta - functia inteIectuala separat de cea emotionala, cea instinctiva separat de
cea motoare. Acest lucru este'foarte important dar nu este U$or.
I: Adidi ar trebui sa practicam observarea aeestor diferite funetii?
R: Da, in anumite momente ale zitei trebuie sa inceream sa vedem in nOl ce
gfindim; cum simtim, cum l1e etc. Odata te pOli concentra pe func!ia
inteleetualii, altiidata pe eea emotionalii, apoi pe cea instinctivii sau motoare.
De exemplu, incearca sa afli la ce te gande$ti, de ce te $i cum te
la -aeel lueru. Incearcii sa observi senzatii fizice ca frigul, ciildura.
Observa ce vezi, ce auzi. Apoi, de fiecare data dnd faei 0 mi$care, pOli vedea
cum te cum te cum stai in pieioare, cum rnergi, etc. Nu sunt U$or
-separat functiile instinctive, pentru cii in psihologia obi$nuitii sunt
amestecate eu ceIe emotionale; este nevoie de timp sa Ie pui la locullor.
I: Are vreun sens suprimarea unor cum ar fi sa mergi seara Ia
culcare 1a 0 anumitii ora?
R: Schimbari mecanice de acest gen pot fi utile la inceputul studiului de sine,
dar nu pot produce un efect de durata. Te pot ajuta sa vezi eeva pe care altfeI
nu l-ai fi vazut, dar prin eIe insele, nu pot produce niei 0 schimbare.
Schimbarea trebuie sa inceapii din interior, de la schimbarca din
momentul dnd incepi sa-ti aminte$ti de tine sau chiar mai devreme, cand
incepi sa realizezi posibilitatea amintirii de sine ca ea este eu adevarat
importanta. Numai ca din pacate se intampla adesea ca oamenii sa inceapa
bine, dar apoi sa piarda linia eforturilor.
I:-Observarea meeanicitii!ii poate slabi meeanicitatea? Ma gandeam la munca
fizicii.
R: Para mundi asupra toate partile din noi care pot fi con$tiente
vor deveni din ce in ee mai mecanice. Numai munea foarte uniforma, lara nici
un feI de variatii este total mecanicii. Dadi munca este putin mai complicata,
53
A PArRA CALE
atunci ell cat estc mai mecanidi, ell atat este mai rau. Mecanicitatea nu estc
folositoare in niei un fel de mundi. Trebuie sa te adaptezi, sa-!i schimbi
metodele, pentru a produce 0 munca de cali tate, pentru asta trebuie sa fii
de ceca ce facio A fi eficient in munca fizidi nU inseamna
mecanicitatc. Antrenamentul nu ne face mai mecanici. A fi un expert inseamna
a fi inteligent in munca tao
l: Centrii motoTi instinctiv par a munci mai egal nonnal dedit eel
intelectual eel emotional. De ce estc a$a?
R: Pentru cil altfel oamenii merge Ia stanga in loc sa rnearga la dreapta $i n-
ar mai ajunge lliciodatii unde vaT sa mearga. $i daca centrul instinctiv aT fi fast
cum sunt acum centrul intelectual centrul emotional, un om s-ar otravi in
scurt timp. Un anumit grad de nonnalitate este obligatoriu pentru centrj
instinctiv motor. AI!i centri 0 pot lua razna rara a dauna imediat.
Pentru a intelege mecanicitatea omului este foarte util sa Invatam sa ne
gandim la el ca 1a 0 sa studiem functiile acestei sa intelegem
diviziunile prineipa1e ale functiilor nu numai in general, nu mai muIt in teorie,
ci sa Ie studiem in aetivitatea lor, sa invatam cum lucreaza ele. Acesta
diviziune in patru func!i! este numai 0 diviziune preliminara, pentru di fiecare
din ele este din nou subdivizatil. Toate acestea trebuiesc studiate Intelese prin
observare, pentru eil studiul teoretic nu da rezultat, nu duee la
eonciuzii, nu evidentiaza adevilr. De exemplu, foarte purine sisteme
recunosc existenta centrului instinetiv sau a mintii instinctive, nici un sistem
de care am auzit nu existenta unei min!i motoare independente. $i
min tea motoare joaea un rol foarte important In viala noastril, Indit
absenta acestei diviziuni afecteaza in mare masma rezultatele observilrii
a.omului, mai ales in psihologia modema, pentru cil atat timp cat
acest fapt nu este recunoscut, multe lucruri vor fi atribuite unei false origini.
CentruI motor este foarte important de studiat observat, pentru ca are alte
functii pe Hinga in spaliu, cum ar fi, de exemplu, imitarea, care este 0
functie foarte importantil in omul Nr. 1. In plus, eentrui motor guvemeazii
visele, $i nu numai visele din timpul noptii, ci $i cele din starea treazil -
reveriile. $i cum cea mai mare parte a vietii noastre se petrece fie in vise reale
fie in reverii, studiul functiei motoare este de eea mai mare importantii. Noi
credem ca pal1ile intelectuaIa $i emotionalil sunt mai importante dar, de fapt,
cea mai mare parte a vietii noastre este guvemata de mintile instinctiva
motoare. A$a ca centrul motor are multe functii, folositoare nefolositoare.
I: vreo legatudi Intre a te comporta mecanic centrul motor?
R: Nu, centrul motor inseamna doar min tea a carei funelie legitima este sa
controleze mi$carile., "motor", "mecanic" nu sunt lucIU.
Fiecare centru poate fi mecanic, fiecare funetie poate fi mai mecanica sau mai
putin mecanica, mai sau mai putin Bineinte1es, exista
unele procese mecanice in noi care nu au nevoie sa devina cum ar fi
procesele fiziologice, organizate controlate de propria lor minte. Insa
ac!iunile noastre, privite ea un Intreg, fie In relatie cu noi fie cu alti
oameni, pot deveni diiunatoare daca sunt lasate de capul lor,
54
CAPITOLUL 3
tEste vorbirea intotdeauna mecanidi? Adesea vorbese lnainte de a avea timp
sa rna opresc.
R: in majoritatea cazurilor. Este unul din primele lucruri pe care ,trebuie,
observi cu care trebuie sa lupti. Este foarte dificil de observat este dlficil
dduptat, dar trebuie Iacut.
f: M-am gandit ca vorbind despre observatiile mele, Ie formulam. Dar acum
simt ca exisUi peri co lui ca prin vorbire observarea sa se .
R:'Pot
i
vorbi in moduri foarte diferite; poti vorbi numal de a vorbl,
sail te po!i indemna sa vorbe$ti, cu efort. Vorbirea poate fi treZlre, poate fi
somn.
I: Ne-ati putea prezenta 0 calc de a face mai muIte eforturi pentru a
R: Dacil va puneti intr-o pozitie mai dificila, de cxemplu .daca va asumat: 0
postma. nu va. veti putea opri sa nu observatl. . ,ne obse:v
am
pentru ea viata este prea U$oaril. Dacii vei fi .obostt, tll. va fi te
vei observa. Dar datorita civilizatiei nu exista emotll fiztce putermce. Aplanam
toate lucrurile inainte ca ele sa atinga un grad care sil ne fadi sa. observam.
I: Acesta este tipul de obscrvare pe care vreti sil-l practieiim noi? Am crezut cii
era de observarea starilor noastre interioare.
R: iotul este uti1. Studiul este la fel de necesar ca partea psihologica.
Nu poti studia 0 parte flira ceafaltii. Trebuie sa cum lucreaza.
I: Cum poti cati centri sunt? .. . _
R: Prin observare. in mod po!i observa patru functn dlfente care,
evident, yin din surse diferite, guvemate de principii diferite. Observarca de
sine arata asta foarte elar, dupa. un timp nu Ie mai poti amesteea.
1: De ce nu au ajuns psihologii modemi la aceasta coneluzie?
R:,Pentru ca nu despre acest lucru. Aeeasta impiirl;ire a eentrilor pare foarte
simp la, faptul ca nu este cunoscuta arata ca a
poate descoperi. Mintea eonfonn psihologiei doar slmte
ceva diferit, dar nu poate spune clar ca acesta este un lucru, tar acela aIt lucru.
Aceastii idee vine de la $coIi, cum este ideea compieta a diviziunii eeIor
patru stari de Ultima idee 0 puteti gasi in literatura, dar descrierea
este total diferita; cii, din nou, vine din trebuie explicata oral. Exista
lucruri care pot fi descrise in earti, existil alte lucruri care nu pot fi niciodata
descrise corect.
i: Deci ideea centrilor este 0 idee veche?
R: Este foarte veche, dar nu 0 putem descoped panii cand nu ni se spune despre
ea. Dacil ni se spune, putem observa singuri sil aflilm ca este adevarat, dar nu
o ,putem descoperi singuri. F aptele dovedesc aceasta, pentru ca nu a fost
descoperita,
1: Unde sunt situati eentdi?
R: Nu are deoarece fiecare centru ocupa intregul corp .. Nu 0
singura celulii din corpul nostru care sa nu fie guvemata de totl centrn. Nu
trcbuie luat prea literal; de exernplu, nu poti spune cil. intelectul
[lecare celula existil limitari dar, in general vorbind, fiecare centru guvemeaza
intregul corp'lntr-un mod diferit. Dar nu putem eunoa;;te partea fizicii prin
55
A PATRA CALE
observare putem studia totu$i functiile, $i asta va fumiza tot
materialul necesar.
1: Atunei poti observa ell intelectul?
R: Nu poli face aItfel; aceasta este singura parte din noi care este, pana la un
anumit nivel, sub controlul nostru, a$a di vom utiliza miutca pentru obsenrare.'
Mai tarziu poate vei antrena a1ti centri sa faca observatii, dar asta nu se poate
intampla iuca mult timp de acum incola. Evident, ceilalti centri nu trebuie sa
stea in calc. De exemplu, dadi te identifici emotional ell vel fi impiedicat
sa observi; vrei sa te gandc$ti la un lucru, dar acesta jti va aduce mereu alte
ganduri, alte asocialii. Mult timp va trcbui sa Iucram din centru! intelectual,
dar In acela$i timp trcbuie sa fn!elegem ca nu putem merge prea departe ell
acesta, pentru ea are el limitele lui; te va duce pana lntr-un anumit punet;
dupa care nu Vet putea merge mai departe pana nu vei putea folosi centrul
emotional. Dar centrul emotional trebuie mai lntai antrenat. Trebuie sa lnveti
sa nu-ti exprimi emotiile negative, numai daea faei aeest lucru sufieient de
mult timp vor putea fi explicate alte lucruri.
I: Nu-i cii nu putem Hisa emotiile sa ne eonduca, Tara intelect?
R: In mod normal poti, dar aeum noi nu suntem foarte normali, cii ne pot
conduce lntr-o direetie buna sau intr-o directie proasta. Nu exista garantii ca ne
Vor in directia oare 0 dorim - putem dori sa ajungem intr-un loe, iar
emolule noastre sa ne conduea in alta parte.
I: Emotiile ar trebui sa dezvolte 0 inteIigenta proprie?
R: Sunt perfect de acord, dar ee inseamna asta? Inseamna in primul rand ea
trebuie sa inve!i sa eoritrolezi exprimarea tuturor emotiilor nepHicute; numai
atunci vei putea emotional ce sa faei in eontinuare.
I: Ati spus ca funcliile de gandire emotionala sunt complet separate, dar nu
este foarte difieil de aratat diferenta?
R: Nu este deloe dificii, sunt numai putina rabdare observare' in
timp vei vedea foarte c1ar ee este gandire ce este simtire. '
I: Cei trei eentri luereaza adesea simultan?
R: Da, dar "simultan" poate avea diferite intelesuri. Foarte rar ele Iucreaza
asupra subiect. Toate patru funetiile pot aetiona chiar
actloneaza simultan, dar ele pot Iuera asupra Unor aspecte diferite. Un exemplu
al tuturOr celor patru funetii lucfilnd simultan asupra subiect ar fi
creatia artisticii.
Datorita luerului lor simultan, adesea centrii se amesteca foarte mult,
este posibil sa-i distingem. Acesta este inceputul observarii de sine
inteiegerii de sine: trebuie sa lntelegem diferitele func!ii apoi sa incepem sa
Ie sepanlm.
I: De ce centrul motor poate opri imaginatia? Eu gasesc ca gradinaritul sau
ori:e alta mund fizid sunt de ajutor pentru oprirea ei.
R: Inseamna ca centru care era ocupat cu imagina!ia, va fi ocupat cu
Wadinaritul. doar ca imaginalia este 0 a centrului motor.
I: Nu potfnleiege importanta accentului pus pe centri.
56
CAPITOLUL 3
R: Este foarte important de viizut ca mintea noastra este divizata In patru minti,
ca nu existii unitate in noi, ca cele patru minti, sau functii, sunt foarte diferite.
Numai asta iti da 0 imagine diferita despre tine insuli.
I: Cum poti distinge intre emotie instinct?
R: Este 0 problema foarte importanta trebuie solutionata prin propria
observare propriul studiu. Emotiile instinctive sunt intotdeauna legate de
ceva fizic. Intrucat psihologia moderna nu separa emotiile instinctive de
celelalte emotii, va rezulta 0 anume dificultate in inte1egerea diferentei. Dar
cand ea ele sunt diferite, devine posibil sa distingi intre ele.
f: Exista ceva ce poate controla organele sau celulele rebele?
R: Da, centrul instinctiv. Crezi ca am putea fj in viata chiar 0 jumatate de
ora, daea centrul instinctiv nu ar lucra? EI funetionarea corecta
incorecta a fiedrui organ. Intotdeauna incearca sa Ie faca sa functioneze
corect. Noi credem ca organele lucreaza singure - asta este imaginatie. Ete sunt
controlate de catre centrul instinctiv. Acesta este "instinct" In adevaratul sens
al cuvantului, in legatura cu omul.
I: Are calitatea intelectului vreo implicatie in dobandirea
R: Da, pentru ca trebuie sa incepem cu intelectul. Centrul nostru intelectual
este mai bine dezvoltat, sau se afia mai mult sub propriul control. Centrul
emotional este mai iresponsabil. d, intrucat avem mal multa autoritate
asupra centrului nostru intelectual, trebuie sa-1 utilizam paoa dind fie devenim
mai fie vom invata sa utilizam aite functii mai cficient sa Ie
controlam mai bine decat 0 facem acum. In prezent nu avem control asupra
functiilor instinctiva emotionala, numai pupn asupra funqiilor motoare.
Influentele extcrne Ie pun in Nu putem fi veseli sau lara nici 0
cauzii, 0 cauza inseamna ceva extern. Lucrul, mai tarziu, va trebui sa fie in
centrul emotional pentru ca principal a energie se afia in el.. Centrul intelectual
este numai auxiliar, dar in prezent este tot ce avem.
*

Vreau sa va spun ceva mai mult despre care va va ajuta sa fntelegeti
situatia. Unii centri sunt 'impartiti in doua jumatati - pozitiva negativa.
Aceata fmpartire este foarte clara In centrii inteiectual instinctiv. In centrul
intelectual este "da" "nu", afirmatie negatie. Toata munea centrului
intelectual consta in comparare. Diviziunea din centlUl instinctiv este foarte
!impede: pliicere - durere. Toata viata instinctiva este guvernata de asta. La 0
privire superficialii ar parea di centrul emotional consta din doua jumlitati -
emotii pliicute emorii nepliicute. Dar nu este chiar Toate emotiile noastre
violente deprimante in general cea mai mare parte a suferintei noastre
mentale are caraeter - este nenaturalii, organismul nostru nu are un
centru real pentru aceste emotii negative; ele functioneaza cu ajutorul unui
centru artificial. Acest centru artificial - un fel de umflatura - este creat treptat
in noi din frageda copilarie, pentru cli un copil inconjurat de oameni cu
emotii negative ii imita.
57
A PATRA CALE
I: Ematiile instinctive nu sunt negative?
R: Pot fi negative, dar estc coreet sa fie Ele teate sunt folositoare.
negativa a centrului instinctiv cstc un paznic, care ne previne de
pen col. In centru! emo!ionai emotiile negative sunt fcarte daunatoarc.
. Apci fiecare jumiitate a unui CCl1tru este impartitii III trci parti: partea
mtelectuaHi, partea emotionalii partea motoare sau mecanica. Partea motoare
a fieciirui centru este eea mai mecanica eea mai des folosit5. In general noi
uumai partile mecanice ale centrilor. Chiar partite emotionale sunt
foloslte nurnai ocazional; cat despre partile intclcctuale, fcarte rar sunt folosite
in conditii obi$lluite. Asta arata cat de mult ne iimitiim, CUm folosim numai 0
mica parte, partea cea mai slaba a organismului nostru.
Sunt foarte de distins aceste trei parti efind incepem sa ne observam.,
ParJ:ile mecanice nu au nevoie de aten!ie. Partile emotlonale au l1evoie de
inter:s putemic sau de identificare, atentie lara efort sau il1tel1tie, pentru ca
atentla este captata pastrata de catre atractia fata de obiectul Iar in
partile intelectuale trebuie sa-ti controlezi atentia.
Cand te vel sa-!i controlezi atentia, vel intelege imediat ce vreau sa-'
ti spun. Mal intal caracterul actiunii iti va arata in care Centru te afli, apoi
observarea atel1tiei itl va indica in ce parte a eentrului.
Este important mai ales'pa observi partile emotionale sa studiezi lucrurile
care .at:rag pastreaza atentia, pentru ca acestea produc imaginatie. Studiul
atentlel este 0 parte foarte importanta a studlului de sine, 9i daca incepi sa
aceasta divizare a centrilor in parJ:i, adaugata divizarii centrilor in9i9i,
vel avea posibilitatea sa ajungi Ia detalii mai mici 9i te va ajuta sa studiezi
aten!ia. '
I: Este posibil ca cum suntem noi acum sa acordam atentie unui lucru lara
sa fim idel1tificati? "
R: Bineinteles. Trebuie doar sa faci distinctia dintre atentie identificare.
Atenlia poate fi contra lata; identificarea este
i: Ati spus di avem trei feluri de atentie?
R: Nu. Atentia este una singura; nu exista alta atentr'e. Dar uneori poti actiona
fiira atentie - poli face multe lucruri, ehiar nonnale, logiee, lara niei 0
In alte cazuri atentia este atrasa pastrata de insu9i lucrul respectiv, iar al
!Teilea caz atentia este controlata.
I: constatat cii daea imi controlez atentia, chiar pentru scurt timp, nu pot sa
mal dau drumul imaginatiei.
R: Foarte corect, pentru ca imaglnatia este intretinuta de partile mecanicc ale
centrilor, rara atentie. Daca atentia este fixata asupra a ceva, imaginatia se

I: Numai atunci cand iti de tine poti avea a aten!ie controlata?
R: Iv!ai mult sau mai putin este de linie dar, in timp,
atentla controlata este posibila in via!a obi
9
nuita. Uneori oamenii i$i pot
controia atentia sa fad 0 munca interesanta, lara sa 9tie nlmic desprc
amintirea de sine. De9i atentia controiata este foarte aproape de amintirea de
58
CAPlTOLUL 3
sine, exista a diferenta. Atentia poate fi intr-un singur centru in timp ce
amintirea de sine necesita lucml a trei sau ehiar patru centri.
i::Nu este foarte ca atentia controlata sa devina identificare?
R: Nu, sunt total diferite. Una reprezinta maximul de control, cealaltii minimul
de'control. Nu exista posibilitate de control in identificare.
I: Putem incuraja centrul intelectual sa lucreze?
R: Cultiva atentia. Vei vedea ea apoi ob!ii rezultate diferite. Giinde9te eu
afen!ie. Nu gaudi mecanic. Gandirea mecanica se transforma in imaginatie.
I: Ce diferenta este intre a face lucrurile con$tient a Ie face intentionat?
R:, Nu putem vorbi despre a face lucrurile con9tient, pentru d noi nu suntem
Pe dnd a face lucmrile intenlionat - daca faci 0 anumitii mund 9i
trebuie sa-i dai atenlie, atunci, lara ehiar sa-ti dai seama, 0 parte din efort va fi
legat de pastrarea atentiei asupra a ceca ce facio Dar dadi devine complet
mecanic, este posibil ca tu sa te Ia altceva, iar mainile tale sa continue
sa' faca acel lueru. Asta va fi partea mecanidi a centrului. Dad munca ta
necesita in mod constant gandire, inventie, adaptare, va trebui sa lucrezi cu
partile intelectuale.
Partea mecanidi a centrului intelectual are un nume special. Uneori sc
de ea ca de un centru separat In accast eaz este numit centrul
fannator sau aparatul formator: Majoritatea oameniior utilizeaza numai aceasta
parte; ei nu folosesc niciodata partite mai bune ale ccntrului intelectual. Dar
ideile acestui sistem sau idei similare nu pot fi nicicum intelese prin aparatui
fonnator. Aparatul fonnator are limitari faarte clare. Una dintre particularitatile
lui este d el compara numai doua lucruri, ea cum in orice mod de a proccda
ar exista numai doua lucruri. Apoi centrului fonnator ii place sa gandeasca in
extreme; de exemplu, fie ca totui, fie ca nu nimic. 0 aita particularitate
a lui este sa caute imediat opusul. Puteti gasi muIte exemplc de gandire
fonnatoare. De exemplu, dad spun trebuie sa faceti asta sau trebuie sa faceti
astalalta oamenii raspund "dar spus ca nu putem facel" Daca spun "asta
necesita puterea vointei", ei vor spune "cum, dadi nu am vointa?". Dad
vorbese despre a fi mai sau mai putin ci vor spune, "dar noi
nu avem Acestea sunt exemple de gfindirc f0n11atoare.
I:'Puteti da un exemplu de aparat fonnator, utilizat corect?
R: Dad centrul intelectual lucreaza nonnal, adiea dadi celelalte parti i9i fac
munca lor, centrul formator face munca foarte bine. Este un aparat de
inregistrat. Ne intcreseaza numai func!ionarea lui grc9ita. Acest lucru este
valabil nu numai pentru aparatul fonnator, ci pentru toate partile mecanice ale
centrUor. Numai dnd incep sa funqioneze ele devin perieuloase. Deci
nu este nevoie sa ne lngrijoram de functionarea lor corecta; eeea ee trebuie sa
faceli este sa elimina!i funetionarea lor gre9ita. Partea mecanica a centrului
emotional vrea sa fad munea partii superioarc La fel este in cazul centmlui
formator: vrea sa fad munea centrului inteleetual ca rezultat, partea
motoare a eentrului va ingloba toata viata intelectuaHi a unci persoane
obi
9
nuite.
59
A PATRA CALE
i; Cum aprecia!i faptul cil. carneoii pot triii uneori In piirtile superioare ale
centrului? Poti avea uneori 0 idee desprc ceva?
R: Anumite combil1a!ii de idei se pot intampla", dar noi vrem controlul, nu 0
explicatie a lucrurilor care se intamplii de 1a sine. Oriee se poate tntampla odatii
sau de doua ori, dar asta nu are 0 valoare practicii sau 0 semnificatie, cum
odata san de doua ori poti gasi bani pc strada, dar nu poti trM din ei.
I: Nu ioreleg ce inseamnii sa actionezi mccanie, pentru ca se pare ca poti 5ii-1i
petree! jumiitate din viata fiicand in mod mecanic diferite lucfuri, cum ar fi
scrisuL Trebuie sa se renunte la toate acestea?
R: Acesta este centml motor - dar eu nn rna refer Ja asta. Multe lucruri sunt
mecanice ar trcbui sa ramana mecanice. Dar giindurile mecanice,
mecanice - acestea sunt cele care trebuiesc studiate .$i care pot trebuie sa fie
sehimbate. Gaudirea mecanidi uu face dOl bauL- Poti gandi mecanic despre"
multe lueruri, dar nu vei obtine nimic din asta. In mod mecanic nu vei obtine
nimic. In mod mecanic nu poti folosi decat 0 midi parte din centrul tau
intelectual, aparatul fonnator, nu merita sa-ti pierz! vremea.
Un lucru trebuie inteles despre partile centrilor, acela ca partile intelectuale
difera mult mai putin una de alta decat celelalte parti. Aceata impart:ire in
inteiectuai, emotional motor este foarte clara precis definita in partile
inferioare ale centrilor, dar ,devine mult mai putin evidenta in paqiie
superioare. !
1: Numai diferiti centri interfereaza unul cu altul, sau este posibil ca 0 parte a
unui centru sa interfere eu 0 alta parte a centru?
R: Orice combinatie este posibila. Sa presupunem ca lucrezi cu centrul motor -
apoi poate interfera centrul instinctiv, sau centrul emotional, sau alta parte a
centrului motor. Sau daca te sim!i intr-un centru apoi incepi sa treei
!n alt centru chiar poti sa uiti ceea"ce voiai sa spui.
I: Suma partilor inteleetuale din diferiti eentri alcatuiese centrul intelectual sau
sunt separate?
R: Nu, toate pot lucra separat dar, bineinteles, dad ai putea controla
intelectuale ale tuturor centrilor sa Ie faci sa lucreze impreuna, asta ar [1
calea spre centrii superiori. Partile intelectuale nu vor alditui un centru in sine,
dar munca lor combinata va produce 0 munea mai buna decat ar putea-o face
separat.
1: Munca asupra sinelui diminueaza functiile partiior meeanice ale centrilor?
R: Va diminua munca paqilor meeanice in sensul ca va diminua mecanicitatea
acolo unde atentia sunt utile. Atunei partile mecanice vor
indeplini munca pentru care ele au fost concepute, poate ehiar mai bine dedit
in prezent, pentru ca acum sunt prea oeupate cu lueruri care nu Ie privesc. Asta
va determina partile mai bune ale centrilor sa lucreze.
I: Mecanicitatea'trebuie privita ca un fapt care trebuie observat sau ca un rau
impotriva caruia trebuie Iuptat?
R: Vezi, nu vei intelcge niciodata mecanicitatea dad astfcl - in
legatura cu luerurile miei. Dar dind vei vedea, sau iti vei aduce aminte cat de
mecanic poti face eele mai abominabile lucruri, mai tarziu neputand sa Intelegi
60
CAPITOLUL 3
cum de le-ai putut face, atunci vei ce este mecanicitatea. ToaHi viala noastra
facem, in mod mecanic, ceea ce n-am fi facut niciodata in mod Este
ceca ce trebuie sa intelegem. Dad ne examinam viata, an de an, luna de luna:
vedem lucruri pc care nu Ie-am fi flieut nieiodata in mod sau lucrun
pe care nu Ie-am flicut pe care Ie-am fi flicut daca eram Acesta
cste modul de a gandi despre meeanicitate.
1: Formularea constituie 0 funqie coreeta a eentrului intelectual?
R: Desigur. Pot fi diferite grade, dar in prezent putem vorbi numai de
formulare formare. In aceasta legatura este important de inteles sensul corect
al cuvantului "formator". Exista doua metode de concluzii mentale: "fonnare"
"fonnulare". "Formare" este a conc1uzie la care se ajunge pe ealea
rezistentei minime ocolind dificultatile. Este mai pentru ea se faee de la
sine _ fraze de-a' gata, opinii gata, ca un timbru. In general ea este
defectuoasa cu exceptia cazurilor ce10r mai simple. "Fonnularea" este 0
conc1uzie 1; care se pe baza intregului material disponibil; necesita efort
uneori este dificila, dar reprezinta Iucrul cel mai bun pe care-I putem face.
l: Cum ar fi posibir pentro noi sa fonnulam? Diferite1e "eu"-ri nu vor denatura
faptele? .
R: Dad vor denatura, atunci vor denatura fonnularea. Dar este deSlb'1lr necesar
sa invatam sa distingem fonnuHirca de fonnare. Fonnarea este, ea sa spunem
doar 0 sclipire, uneori foarte iar fonnularea, dupa cum am spus,
apare atunci cand aduni tot ceea ce desprc un subiect dat incerc! sa faci
deductii.
i: De cc uneori lecturile m! se par interesantc alteori nu?
R: Pentru ca te afii in centri diferiti. Intr-un centru poti fi interesat, in alt centru
nu interesat. Sa presupunem ca in centrul instinctiv; acesta nu poate fi
intercsat in idei esoterice - el este interesat de hrana lucruri de acest gen. Dar
daca te afli in centrul intelectual sau partial in cel emotional, poti fi interesat.
ca exista patru camere in casa noastra, depinde de camera in care ne
afiam dad suntem sau nu interesati. .
I: Am vazut ca atunci cand scrii la lucruri de rutina, scdi mai repede.
Cand scrii la lucruri mai complicate, scrii mai incet.
R: Pcntru ca lucreaza doi centri. 0 muncii mai complicata nevoie de dOl
centri. Dar chiar cand copiezi lucreaza centrul inte1cctual. In centlUl motor
nu poti avea prea multa incredere; eI controleaza imaginatia visele. ca
atunci cand acesta luereaza, centrul intelectual supravegheaza. Dacii lucrezl In
intregime numai eu centrul motor pe jumatate adonnit. Orice cooperare a
centrilor inseamna un anumit grad de trezire. Ce insearnna sa adonni? Lipsa de
coneetare a centrilor.
,1: Vorbirea tine de doi centri, nu?
R: mai multi ehiar. In general este instinctiva, partial motoare, partial
intelectuala poate fi emo!ionalii, deci poate include toate patru functiile.
1: Este partea intelectualii cea mai buna parte a fiecarui centru luat
cea care sa necesite exersarea mentinerea, in incercarea a a opune partllor
emotional a mecanicii a fiecarui centru?
61
A PATRA CALE
R: Toate partiie sunt in mod ega! nccesare, dar ficcarc parte trebuie faca
munca propric. PartiJe 01.1 au nirnie ran in sine, fiecare dintre ele are propria
funetic, dar daca. se inlocuiesc una pc alta, munca lor devine neadecvata.
Vezi, ideea ea nu ne folosim in intregime creierul ci nurnai 0 parte din el, nu
este nona, dar sistemele psihologice nu explica ce anume nn utilizam, deoarece
panile centrilor se afia 1a nivel - sunt de fapt l1i$te lTIa$ini diferite.
Sistemul prezinta 0 anatomie reala a creierului nostru $1 in general a iotregii
noastre mcntaiiti'i!i. Deci acesta este un punet [oarte important, $1 ,dad incepi sa
tc observi din punctuI de vedere al ateotiei, pori studia diferitele valori ale
proceselor tale mentale. Este cheia pentru aceste
f: Ce diferenta exista lntre partea motoare a centrului intelectual partea
intelectuaIa a centrului motor?
R: Sunt complet diferite. Partea intelectuala a centrului motor poate controla
noastre cele mai complicate atunci cand trebuie sa inventam
noi. Sa presupunem di cineva inventeaza 0 foarte compiicata, sau
lucreaza cu a foarte dificila, sau face lucru manual foarte complex care
necesita atentie constanta chiar amintire de sine constanta, pentru a nu strica
tot ansamblul; acesta ar fi lucrul partii intelectuale a centrului motor.
lar partea motoare a centrului intelectual este registrul sau aparatul formator
- un sistem indexat de din creier. Este foarte folositoare in locul in carc se
afla, dar este utilizata pentru scopuri neadecvate. Sa presupunem, de exemplu,
ca arunci aceste in acr $i incerci sa faci deductii din modul in care acestea
cad; acesta ar fi lucrul al aparatuiui fonnator - $i este ceea ce facem de
obicei.
1: Cand ati vorbit despre punerea lucrurilor in ordinea corecta, era vorba cumva
de a face centrii sa lucreze mai binc? Ce anume ii va ghida ditre aceasta
functionare mai buna?
R: Lucrul asupra ta insuti, oricare ar fi acesta - studiul de sine, de
sine, amintirca de sine. Mai intai trebuie sa cunoa$tem iar apoi va
trebui sa invatam sa a conducem. Trebuie sa corectam functiiIe asfel incat
fiecare faca propria munca in mod corect. in majoritatea activitatiloi
noastre, un centru face munea altui centru. lncapacitatea de a ne atinge niveIuI
nonnal sta in inabilitatea noastra de a ne face centrii sa luereze corect. Multe
lucruri inexplicabile pe care Ie observam sunt datorate lucrului gre$it al
eentrilor.
i: Lucrul grc$it al centrilor inseamna interferarea unuia cu altul?
R: Exista doua fonne de Iucru gre$it al centrBar. Fie ea ei interfedi, adidi
Iucrcaza unul in locul celuilalt, fie ca unul ia energic de la altu!. Uncori centrii
trebuie sa lucreze unul pentru altu!. Daca, dintr-un motiv oarecare, un centru
Inceteaza sa funetioneze, este astfel conceputa incat aIt centru ii poate
continua munca pentru un timp, pentru a evita 0 intrerupere. La origine, ideea
unui ascmenea plan este foarte corecta dar in viata, a$a cum cstc ea acum, acest
lucru a devenit cauza tuiburarilor fizice mentaie, deoarccc Un centru nu poate
func!iona adecvat pentru altu!. lar in starea de identificare centrilor Ie place sa
faea 0 munca grc$ita in locul muncii proprii. A devenit un fel de obicei prost,
62
CAPITOLUL 3
prin amestecarca functiilor centrii incep sa amestecc energiile, incercand sa
obJina encrgii mai putemice, Ia care ei nu sunt adaptati.
1: Imi este greu sa vad exemple de lucru gre;;it al centrilor. Singura observatic
cstc aceea d incerc adesea 0 senzatie de exaltare nenecesara.
R: PO!! vedea exempJc atunei eand oamenii devin emo!ionali in mod nenecesar
!n legatura eu lueruri care ar fi mai bine Tacute lara nici 0 emotie.
I: Cum poate fi opritii aceasta interferenta?
R: Functiile noastre sunt in prezent conditionate de starea noastdi de
cQn;;ticllta. Exista 0 u;;oara variatie: putem fi mai decat suntem -
putill mai mult sau mult mai putin. Asta afeeteaza functiilc, pentru ca dad e;;ti
mai trcaz, fullc!iile dau rczultate mai bune; daea e;;ti mai adormit ele dau
rezultate mai proaste. Putem observa aceasta dar, ea principiu, trebuie sa
intelegi ea functiile starile de con$tienta sunt indcpendente uncle de altele
exista de sine sHitator. Starea de con;;tienta afecteaza functiile, iar con;;tienta
crescuta va crea noi functii. Trezirea eompleta, reaUi va produce noi func!ii pe
care nu Ie avem acum.
f: Lucrul spre care se tinde este 0 echilibrare perfecta a cclor patru centri?
R:, Da, acesta este punctul de plecare. Dupa aceea un om se poate gandi Ia
crearea stiirilor superioare de con;;tienta - a fi de sine - $i apoi a fi
cOll;;tient de lucrurile din afara lui. Asta ar carespundc activitatii centrilor
superiori.
Un centro uu poate fi imbunatatit de unul singur. Totul trebuie imbunata!it,
trebuie sa ajunga la 0 functionare nonnaia. Vezi, umana cstc foarte
inteligcllt alcatuita $i tot ce exista in ea poate fi folosit pentru aceJa;;i scop. Dar,
la nive! obi$nuit, functionarea centrilar nu este pc dcplin coordonata; ei traiesc
prea independent in acela;;i timp, sc impiedica unul pe celiilalt ;;i folosesc
unul altuia energia.
Fiecarc centru este adaptat Ia lucrul cu un anumit fcl de cncrgie $i cl
exact ceea ce are nevoie; dar toti centrii fur5. unul de la aitul ;;i, astfel,
un ccntro care are nevoie de un tip superior de cncrgie este obligat sa lucreze
eu un tip de cnergie inferiar sau, un centru construit pentlU a lucra cu 0 energie
mai putin putemidi folose$te 0 energie mai putemica, mai exploziva, In acest
fellucreaza la ora actuala. mai multe sobe - una trebuie
sa functioneze cu motorina, alta cu lemn, a a treia cu benzina. Daca
presupunem ca cele! prevazute pentro lemn i se pune benzina, nu nc putcm
deeat 1a explozii. lar apoi imaginati-va 0 soba prevazuta pentru benzina
veti inte1ege cii nu poate lucra in mod adecvat cu Icmn sau carbune.
Trebuie sa distingem patru energii care lucreaza prin noi: energia fizica sau
mecaniea - de exemplu mutarea accstei mese; energia vietii care face carpul sa
absoarba hrana, sa refaca tesuturile, $.a.m.d.; cncrgia psihidi sau menta Hi, cu
care lucrcaza centrii cea mai importanta dintre toate, energia
Energia con$tientei nu este 'recunoscuta de psihologie ;;i de $colile
Con;;ticn!a este privita ca parte a functiilor psihice. Alte $coli neaga
eu totul con;;tienta ;;i privesc totul ea fiind mecanic. Uncle ;;coli neaga existen!a
cnergiei vietii. Dar cnergia vietii este diferiHi de cnergia meeanicii materia
63
A PATRA CALE
vie poate fi creata daar din materie vie. Orice plead. de la energia
vietii. Energia psihica este cncrgia eu care lucreaza centrii. Ei pot Iucra ell
cOl1$tienta sau lara cOll$tienta, rezultatele fiind diferite, de:;;i nu at&t de diferite
ineat diferenta sa pcats. fi U$or de rcrnarcat 1a altii. iti poti da seama de
COll$tientii daar in tine insu!i.
Pentru fiecare gand, sentiment sau actiune sau pentru a fi cOll$tien!i, trcbuie
sa avcm 0 energie corespunzatoare. Daca n-am obtinut-o, coboram :;;i lucram
eli 0 energie inferioara - ducand mal degraba 0 viatii animala sau vegetalii.
Apoi, din nou acumuHirn cnergie, din nOll avcm ganduri, putcm din nOll sa tim
cOll$tien!i pentru scurt timp.
Chiar $1 0 enorma cantitate de energie fizidi TIU poate produce nici macar un
gand. Pentru gandire este necesarii 0 solutie diferita, mai putemidi. Iar
necesita 0 energie mai rapida, mai exploziva.
I: Dadi nici 0 cantitate de energie psihica nu poate produce energie
ce mai conteaza cat de multa energie psihica folosesc?
R: Iti trebuie energie psihica pentru scopuri complet diferite. pe exemplu
trebuie sa cu energie psihica.
I: Am descoperit d. incercand sa pastrez aten!ia fixata se consuma 0 mare
cantitate de energie. Inseamna oare ca fac acest lucru intr-un mod
R: Nu, trebuie sa energie pentru a pastra atentia. Aceasta este munca,
munca are nevoie de energie pe de alta parte, energie -
pierderea de energie in alta directie. Dacii vei face luerurile rara
asta va insemna 0 pierdere mult mai mare.
l: De ce este atat de dificil sa controlezi aten!ia?
R: Lipsa Suntem prea sa Iasam lucrurile sa se inHimple.
Cand vrem sa eontroUim atentia sau altceva, ne dam seama ea este dificil,
munca fizid. este dificila dad nu suntem obi$nuiti cu ea.
l: De ce momentele de sunt atat de rare? Este 0 problema de
energie?
R: Nu exista comhustihil. Dad. nu ai electricitate sau dad ai 0 lantema de
buzunar cu 0 baterie slaba, poti avea 0 lidirire apoi nimic. este
lumina, iar lumina este rezultatul unei anumite energii; dacii nu exista energie
nu este nici un fel de lumina.
I: Tot secretul dezvoWirii sta in conservarea controlul energiei?
R: Nu, nu tot secretul, de!jii conservarea !jil energiei sunt foarte
importante. Dar nu este suficient; trebuie sa !jitii cum s-o controlezi. Energia
este partea mecanica a con!jitientei. Nu putem incepe cu ideea de control.
Pentru a putea controla un mic lucru trebuie sa cunoatem intreaga
Mai intai trcbuie sa oprim irosirea encgiei; in al doilea rand sa 0 colectam prin
amintirea de sine; apoi, sa ajustam lucrurile. Nu putem ineepe in niei un alt fei.
1: Energia poate fi stocata?
R: Da, energia poate fi stoeata dnd .capabil sa 0 stochezi. Dar problema
este, in primul rand, nu a 0 stoca ci a nu 0 irosi. Am avea sufieienta energie
pentru arice am dori sa facem dad n-am irosi-o in lucruri nenecesare. De
exemplu, motivul pentru care suntem atat de formatori este pentru ca suntem
64
CAPITOLUL 3
prea inerti, nu simtim suficient. Credem d simtim, dar este 0 iluzie. $i motivul
pentru care simtim atat de putin este acela ea nu avem energie disponibila
pentru centrul emotional.
Deja s-a vorbit despre scurgerile de energie, dar cea mai rea dintre toate cste
exprimarea emotUlor negative. Daca poli opri exprimarea emotiilor negative
vei economisi energie niciodata nu vei simti Jipsa ei.
Putem spera sa devenim fiinte contiente doar dad vom folosi intr-un mod
corect energia care este utilizata acum intr-un mod poate
produce suficienta energie, dar 0 poti irosi fiind furios sau iritat sau ceva de
acest gen $i atunci riimane foarte putin. Organismul nonnal produce suficient
de muIta energie nu numai pentru toti centrii dar !ji1 pentru inmagazinare.
Produqia este a!jia cum trebuie, cheltuirea ei este Aceste scurgeri
trebuiesc studiate, deoarece in cazul anumitor tipuri de seurgeri niei nu merita
sa continui pana ce acestea nu vor fi aprite, deoarece eu cat mai multa energic
vei acumula, cu atat mai multa se va seurge in afara. Este ca cum ai pune apa
intr-o sita. Anumite emotii negative produe exact asemenea scurgeri. In
anumite situatii, unii oameni tree printr-un intreg de emotii negative atat de
obinuite incat nici nu Ie observa. Pot ocupa numai cinci minute sau cinci
secunde, dar poate fi suficient pentru a cheltui intreaga energie pe care
organismullor a produs-o pentm douazeciipatru de ore.
Vreau in mod special sa va atrag atentia asupra acestei idei a emotiei
negative a starii de emotie negativa. Acesta este, realmente, al doilea punct
important; primul s-a referit la contien!a - ca noi nu suntem i ca
putem deveni Este necesar sa ne dam seama cii nu cxista nici 0
singura emotie negativa folositoare, in nici un fel. Emotiile negative sunt,
toate, un senm de slabiciune. Apoi trebuie sa ne dam seama ca putem lupta cu
ele; pot fi cucerite i distruse, deoarece nu exista un centru real pentru ele.
Daca ar fi avut un centru real, cum au emotiile instinctive, n-ar fi fost nici 0
am fi ramas pentru totdeauna in puterea emotiilor negative. Dec! este un
norac pentru noi c1i ele nu au un centru real; este vorba de functionarea unui
centru artificial !jii acest centru artificial poate fi desfiintat. Cand acest lucru se
va face, ne vom simti mult mai bine. Chiar faptul cii ne dam seama ca acest
lucru este posibil e foarte mult, dar avem convingeri, prejudecati i chiar
referitor la emotiile negative, incat este foarte greu sa renuntam la
ideea ca ele sunt necesare. Incercati sa va ganditi Ia asta, daca aveti intrebari
va voi raspunde la ele.
I; Ati spus cii noi nu avem emotii pozitive?
R: Nu avem emotii pozitive. Numim emotie pozitiva 0 emotie care nu poate
deveni negativa, dar toate emotiile noastre, chiar eea mai buna pe care 0
putem avea in starea noastra actuala, poate deveni in arice moment negativa.
De asemenea, prin chiar scopul lor, emotiile noastrc sunt prea mici pentru
emotii pozitive. Emotiile pozitive euprind foarte mult, pe cand emotiile noastre
sunt foarte inguste. Deci, 1a ora actuala, nu avem emo!ii pozitive, dar avcm
ernotii negative.
I: $i dacii ne eliberam de emotiile negative?
65
A PATRA CALE
R: Anmci vom putea avea cmotii pozitive. Unele negative pot fi distruse
pur simplu, dar de altele putem seapa uumai transformandu-Ie ill eruotti
pozitive. Daar ca acum acest lucru este [oarte indepartat de ,noi; 11u-l putem
face la ora actuaHL Acum putem doar sa pregatim tcrenu! pcntru asta, in special
prin crearea de atitudini corecte, deoarece mai'iutai vine munea mentaUi. Vom
crea atitudini mentale corecte intelegand di ema!iile negative uu servesc uiei
unui scop util dal1du-ne seama cat de mult pierdem pennitandu-ne pHiccrca
de a Ie avea. Apci poate vom avea suficicnta energic sa [acem ceva eu cleo
I; A face ceva eu cle inseamna a Ie opri?
R: Trcbnic sa incepem ell intelegerea corecta cu atitudinea corecta. Cat timp
credem ca emotiile negative sunt inevitabile;'sau chiar utile pentru exprimarea
de sine, sau ceva de acest gen, nu putem face nimic. Este necesara a iupta
mentala pentru a intelege ca ele n-au nici 0 funqie utila in viata noastrii ca in
timp toata viata este bazata pe ele.
Exista multe Iucruri ciudate in noL Mai intai sunt lucmri care ar putea fi
dar nu sunt. Apoi ne irosim viata prin emotii negative pentru care
natura nici macar nu a prevazut un centru, incat trebuie sa producem unul
artificial. Ce anume este mecanic? Ceea ce nu este normal, nu este natural, asta
este cel mai mecanic.
I: Puteti intotdeauna difereT}.tia 0 emotie negativa de una autenticii.?
R: Iti dai seama dupa i1dentificare, deoarece doua lucruri sunt intotdeauna
prezente in emotiile negative - identificarea imaginatia negativa. Fara
imaginatie negativa identificare emotiile negative nu pot exista.
I: Cand deja te afli in mijlocul unei negative, cum ar fi din fire,
n-o poti opri numai prin gandire?
R: Nu, dar poli pregati terenul dinainte. Daca poti crea 0 atitudine carecta'
ahmci, dupa ceva timp, te va ajuta sa emotia negativa de Ia inceput.
Cand te afli in mijlocul ei nu a poli opri; atunci este prea tarziu. Nu trebuie sa
te prada tendintei de a-ti pierde firea; nu trebuie sa 0 justifici.
I: Din ceea ce spuneti mi se pare cii presupuneti existenla unui "eu" superior
altara care poate face acest lucru.
R: Nu superior, dar exista "eu"-ri intelectuale independente de centrul
emotional care pot vedea lucrurile impartial. Ele pot spune "am avut aceasm
emotie negativa toata viata mea; am ceva? Nu, numai am platit, am
platit am platit. Asta inseamna ca este nefolositoare."
I: Avem noi emo!ii care sa nu fie negative?
R: Desigur, dar nu pozitive. Ele nu sunt inca negative, dar pot deveni negative
in unnatorul moment.
I: Dar mi se pare ca exista circumstante care pur simplu detennina pe eineva
sa aiba emotii negative.
R: Asta este una dintre cele mai rele i1uzii pe care Ie avem, Noi credem di
emotiile negative sunt produse de circumstante, in timp ce toate emotiile
negative sunt ill noi, ill interiorll/ nostrIl. Acesta este un aspect foarte
important. Intotdeauna credem ca emotiile noastr: negative se produc din
cauza altar oameni sau din cauza circumstantelor. Jlltotdealllw credem astfeL
66
CAPITOLUL 3
Emotiile noastre negative sunt in noi in$ine sunt prod use de 110i Nu
exista absolut nici un singur motiv inevitabil pentru care actiunea cuiva sau
anumite circumstanle ar trebui sa produca 0 emotie negativa ill mine, Este
numai sIabiciunea mea, Nici 0 emotie negativa nu poate fi predusa de cauze
exteme daca noi nu vrem. Avem emo!ii negative pcntru di Ie admitem, Ie
justifieam, Ie explicam prin cauze externe astfel nu Iuptam eu ele,
f: Exista vreun motiv pentru care suntem atat de domici sa Ie pastram?
R: Obi$nuinta. Suntem prca eu ele. Nu putem donni lara ele, Ce ar
face multi oameni lara emotiile negative? Acest obicci este atat de puternie
ineat este necesara 0 mundi speciaJa pentm a seapa de ele.
,.. Dar la inceput Iucrul ,eu emo!iiJe negative are doua aspecte: studierca
ll1cercarea de a nu Ie exprnna. Adevarata munca asupra cmotiilor negative vine
mai tarziu. Nu Ie poti studia dacii Ie exprimi. Daea incerci sa
exprimarea lor, atunci poti sa Ie vezi sa Ie studiezi.
I: Schimbarea punctului de vedere nu este 0 metoda de a lupta cu ele?
R: Foartc adevarat, numai cii ea singura nu este suficienta. Lupta realii inccpe
en lupta cu identifiearea. Daea distrugi identificarea, emo!iile negative vor
sliibi de la sine. Dar, desigur, sehimbarea punctelor de vcdere este de asemenea
foarte neeesarii.
I: Am inteies ea ati spus ca illpta cu emotiile negative este inutila, dar trebuie
sa Ie studiem sa Ie observam. Este corect?
R: Lupta eu emotiile negative necesita eforturi foarte mari; obiceiul este prea
puternic. La inceput trebuie doar sa studiati sa incercati sa luptati eu
exprimarea emotiiIor negative. La ora aetuaia, daea luptati eu 0 emotie
negativa pute!i crea doua in loc. in timp, in mod indirect, poti dbtine un
asupra emotiilor. Dar primul pas este studiul.
I: Poate avea eineva emotii negative sa fie intr-o stare buna de sanatate?
R:,CuvantuI "sanatate" trebuie luat intr-un sens mai larg, din punctul de vedere
al sistemului. Nu-l putem lua in sensul al manifestarilar fizice _
efectiva a bolii fizice - pentru ca una din primele ccrinte privind
sanatatea este lucrul coreet a1 centrilar. Oamcnii ai caror centri lucreaza
nu sunt Ideea de siinatate trebuie extinsa, nu poate fi abordata in mod
restrans.
I: Despre lucrul corect al centrilor - nu vad cum poti preveni eentrul emotional
sa nu interfere cu munca pe care ineerci sa 0 faci cu eel intelectual. '
R: tot timpuL Nu pOli faee nimic pana nu lnvingi emotiile negative
nu invett sa nu te identifici. Cand vei ineeta sa te identifici, emotiile negative
vor inceta sa mai aiba putere, pentru ca ele lucreaza numai pe baza
identificiirii.
1: Cand simti 0 emotie neplacuta, de ce este neeesar sa nu a exprimi?
R: Este la fel ca in lega.tura eu vorbirea nenecesaru. Intreaba-te: este uti!, cste
nccesar sa Ie exprimi? Ideea este sa creem rezistenta, altfel nu putem observa.
$i accasta creare a rezistentei este introducerea in studiul emotiilor. Nu Ie
putem vedca lara aceasta. '
67
A PATRA CALE
1: De ce atunci cand incerci sa Ie asta cauzeaz1i 0 compleHi oprirc a
gandirii?
R: Lipsa de practidi. La inceput totul se
I: Dad nu exprimi ernotii nepHicute, este biue sa Ie iofi"anezi? . . .
R: Inccarcii. Nu trebuie sa crezi nimic. Dadi vei gasi ca cste bme sa Ie expnml,
vom discuta. $i atune! voi spune ca nu poti controla aceastii exprimare di
dadi observi, vei vedea ca este mai bioe sa nu Ie exprimi. Problema este, te
poti abtine de la a Ie exprima? Mult timp alte .. lucruri necesare pc
Hinga asta astfel incat, eli adcvarat, sa nu expnml
i: Ce anume iti da. 0 senzaJie de cand expnml fune sau mtare?
R: Exista un vierrne in tine care vrea sa se exprime. $i dnd se exprima simti 0
dar astfeI eI devine mai putemic are din ee 'in ce mai mult
asupra ta. Cand 'iti dai seama ea nimeni altcineva nu este responsabll. pentn:
iritarea ta, putin cate putin vei Ineepe Sa simti aItfe!' Avem mult mal multa
putere asupra emotiiIor negative decat ercdem putem Invata sa
Ie exprimam. Chiar In viata nu exprimam Intotdeauna ernop!
negative; In anumite conditii ca ar fi periculos. $i da;:a putem
exprimarea lor 'in anumite eonditii, 0 vom putea controla III toate condlt111e,
daca Incercam.
I: Dare abtinandu-ne de la emo!iiior negative, deserisa de obicei ea
"descarcare", nu poate aparea un efect daunator?
R: Nu este nici un peri co!. Nu putem produce 0 abtinere suficient de putemica
pentru a ne dauna. "Descarearea" ea este 0 iluzie. Ea ne sa
pierdem energie. Exprimarea emotiiIor negative este me_camd.,
ca nu poate fi nieiodaHi utila. Dar rezistenta fata de ea este
I: Dad trebuie sa nu avem emotii negative, asta va desfiinta 'intreaga viata
emotionaIa!
R: Din contra. Acwn nu avem viap. emotionaUi, ci doar 0 imitatie. Ideea este sa
avem 0 viata emotionaUi. In centrul emotional sunt posibilitati reale de a
. A A'
I: oboseaUi 0 resimt cand rna stapanese eand dau frau hber
exprimarii. Atunei ee pot Incercand sa stapanese furi.ei?
R: Este 0 presupunere foarte ca este de eantItate de
energie, deoareee controlul face sa ereasca energia. Probabil di
0 anumitii cantitate de energie pentru a stapani 0 .anumlta
dar In urmatorul moment, neche1tuind energie eu aeea emotle nefolosltoare,
eodtrolul va determina energiei. Aceasta este actiunea chimiea a
controlului.
1: Experienta mea este aceea ca suprimarea unei emotii negative te _
R: Poti sa daea doar suprimi exprimarea. Dar eu nu am spus melodata
Sa suprimi, ci am spus "sa nu exprimi, ea sa nu
Suprimarea nu poate ajuta niciodata I?al s.au
ernotia negativa va afara. Daca doar supnml, vel mentme
vei impiediea numai exprimarea exterioara. Problema este de a gasl motive, de
68
CAPITOLUL 3
a gandi coreet, deoarece exprimarea emotiei negative este Intotdeauna hazata
pe un anume tip de gandire gre.;;ita.
I: dori mai mult ajutor in abordarea emotiiior negative.
R: Trebuie sa fie propriul tau efort in primul rand, trebuie sa-ti studiczi
emotiile negative sa Ie clasifici. Trebuie sa afli ee ernotii negative prineipale
ai, de ee vin, ce Ie aduce :;;i mai departe. Trebuie sa Intelegi ca singurul
control asupra emotiilor este prin intermediul mintii - dar nu este imediat. Daea
coreet timp de luni, atunei asta va afccta emotiile negative. Dadi
incepi sa eoreet astazi, aeest Iucru nu-ti va schimba emotiile negative
maine.
I: Cand rna gandesc la emotiile negative, inteleg foarte clar ca elc se afla In noi
:;;i eurfmd dupa aceea, continui sa Ie exprim. Sa fie astfel pentru ca
nu sunt unitar?
R: Mal intai pentru ea nu unitar iar apoi pentru ea nu Ineerei 'intr-un mod
coreet. Este 0 problema de lueru Indelungat, dupa cum am spus, asta nu
poate fi sehimbat imediat. Daca ai in mod constant emotii negative, repetandu-
se emotii negative de feI, vei cadea mereu in punet. Dad te-ai
observa mai bine ai ea se va Intampla sau s-a intamplat :;;i, daca a1 fi
gandit coreet dinainte, ai fi opus rezistenta. Dar daca. nu ai 0 atitudine eoreeta,
daca nu eoreet, atunei e:;;ti lipsit de ajutor emotia negativa se
intampla din nou, In moment, in feI. Aceasta este una dintre
metodele de a controla emotiile prin eentru! inteleetual. Dar atitudini!e trebuie
create nu In momentul exploziei emotionale ei eu mult timp 'inainte. Apoi,
putin cate putin, exploziile emotionale vor intra sub stapanirea intelcctului.
Gandurile pot fi mai pennanente decat sentimentele :;;i astfel ganduriie pot
intluenta sentimentele. pori crea ganduri permamcnte, atitudini permanente,
care in' timp vor afccta emo!iile. Dar .lnainte ea aeeasta sa devina posibil,
trebuie introdusa 0 anumita diseiplina in emotii1e noastre trebuie dobandita 0
anurnita pentru a luera asupra mintii ernotionale.
1: Am remarcat ea, aproape tot timpul, eu greu simt vreo emotie sau am vreo
insufletire a experientei. Este aeesta somn?
R: Partial este somn, partial traire In centrii motor :;;i instinetiv. Atunci, exact
cum descrii, eu greu mai simtim vreo Insuflctire a experientei.
i: In anumite eazuri emotia negativa a fricii pare sa fie utila, altfel oamenii ar
traversa strada in orice moment, tara sa se uite?
R: despre frica instinetiva. Frica este diferitii, este bazata
pe imaginatie.
i: Emotiile negative au vreun efeet daunator asupra altor funetii?
R: Trcbuie sa afli singur acest lucru. De exemplu, daca agitat sau iritat sau
ceva de acest gen, vei observa alte lueruri. iti po!i aduec aminte bine? Poti
gandi bine, poti luera bine? Vei vedea ca toate faeultatile iti sunt diminuate.
Aceasta obscrvatie in sine iti va ariita muIte lucruri de observat.
i: Dc ee emo!ia' sa afectcze funetionarca centrului instinetiv in
asemenea masma?
69
A PATRA CALE
R: Emotia negativa afecteaza ta!i centfii. Centrii sunt astfel Incat ou
poti sa ;, 0 emotic ncgativ5. puternidi san violenHi - ell ajutorul identifidirii
devin putenice - raTa a afccta toti centriL Nu poti avea 0 emotic negativa
;;i, in timp, sa faei altceva coreet san chiar sa gandc$ti coreet. Vel
lTIanca prost, vei respira prost, vel merge prost, vei lucra prost.
I: Emotiile negative constituie 0 [alosire grc$ita a centrului instinctiv?
R: Nu,' dar toate emotiiie I$i au originea in centrul instinctiv. La un copil mie
centrii nu sunt divizati. Emotiile negative sunt create din material luat de Ia
centru! instinctiv. Acest material apaI1ine, in mod legitim, centrului instinctiv
;;i este in mod grc;;it, de la el. Ne afHim situatie foarte
ciudata. deoarece emotiile pozitive nu apaqin centrului nostru emotional
obi:;muit ci centrului emotional superior, iar emotiile negative nu apartin
centrului emotional ci exista centru artificial. Centru!
emotional imprumuta material de la centrul instinctiv cu ajutorul paqii
negative a centrului instinctiv ajutorul imagina!iei identifidirii, creaza
emotii negative. A !e distruge este 0 munea foarte dificila. Trebuie sa va dati
d atat timp cat exista emo!iiie negative, nu este posibila nici 0
dezvoltare, deoarece dezvoltare inseamna evolutie a tot ce ,exista in om.
Emotiile negative nu pot evolua ar fi total dezastruos dad ele ar putea.
ca daca incerci sa creezi in timp trebuie sa lupti cu emotiile
negative, pentru ca fie Ie pastrezi, fie evoluezi nu Ie poti avea pe amandoua
impreuna.
I: Un mod de a putea controla emo!iile negative ar putea fi sa incerci sa intelegi
de ce s-a intamplat un sa intelegi cauza efectul?
R: Ar putea fi, pentru un caz particular; dar la ora aetuala problema nu este de
a Ie distruge sau controla, problema este de a Ie studia. Cea mai puternica
metoda de a controla emotiile negative, este a invata sa nu Ie exprimi. Deei, in
primul rand, trebuie sa luptam cu exprimarea emotiilor negative in al doilea
rand, cu aeele emotii eu eare putem iupta. Cand Yom fi invatat sa nu Ie
exprimam, vom vorbi de urmatorul pas. Nu poti eontrola emotiile negative cat
timp ele se exprima tiber.
Vreau sa inteiegeti ca oprirea exprimarii emotiiIor negative lupta ell
emotiile negative sunt doua practiei total diferite. Mai intai vine incercarea de a
opri 'exprimarea. Dad. exprimi 0 emo!ie negativa, in puterea ei, nu poti
face nimic in ace! moment. Cand at invatat sa exprimi, poti incerca sa nu te
identifici, sa creezi 0 atitudine corecta de tine insuti.
I: Uneori Ia inceput sa nu exprim 0 emotie negativa, dar ea continua,
incercand sa se exteriorizeze.
R: Asta inseamna ca ai oprit numai manifestarea exterioara trebuie sa incerci
sa eauza ei. Nu vreau sa spun emo!ia in sine, ci eauza e,:<primarii. Este 0
diferen!a, Emotia este un Iucru, exprimarea este un altuL Incearca sa vezi
diferenta,
I: Incercarea de a controla emotiile nepiacute Ie elimina, in mod gradat?
R: Desigur, deoarece multe din ele pot exista numai cand nu exista control;
dind incepc controlu!, multe din ele devin de eliminat.
70
CAPITOLUL 3
I: Daca pregatirca ta anterioara a fost de natura incat sa nu exprimi emo!ii
nepIaeute, nu este Ia fel dc meeanic?
R: Aceasta este 0 intrebare academiea. Este neecsar sa verifici daca 0 poti face
in toate eircumstantele. Poti fi antrenat sa nu exprimi emotii negative in
anumite circumstan!e. dar in alte circumstan!e Ie vei exprima.
I: Problema nu este sa nu simti emotii neplacute?
R: Asta vine mai tarziu este 0 problema compiet separata. Ajungi aiei
neidentificiindu-te.
I: Prin ce mijloace se poate veri fica de unde i!i Yin emo!iiIe neplacute, ce Ie
determina cum putem sa tendinta noastra de a ne Este
posibil numai prin intennediul unei
R; In acest moment nu este important sa invatam de unde Yin ele, ei cste
important sa Ie oprim exprimarea. Mai tarziu se pot invata multe Iueruri despre
emotiile negative. Referitor la ce Ie detennina - identificarea este cauza
generalii a tuturor emotiilor negative. Nu pori Iupta eu ele rara ajutor - au
incercat multi oameni. Daea da seama cat de mici sunt posibilitiitile
noastre, ai intelege ca este neeesar tot ajutorul posibil pentru a rea!iza ceva.
i: Emotiile negative trebuie intotdeauna sa fie mecanice?
R: Care este opusulla mecanie? Cine ar vrea emotii negative in mod
Cand ca se poate renunta la cle, atunci nimeni nu Ie-ar mai avea.
Deei, cu siguranta, sunt mecaniee.
I: Putem auz! mai mult despre atitudinea coreeta ea arma impotriva emotiei
negative? Trcbuie sa insemne mai mult decat a nu te identifica.
R: Cu siguranta inseamna mai muIt: inseamna gandire corecta asupra unui
anumit subiect. De exemplu, aproape toate emo!iile noastre personale negative
sunt bazate pc aeuzatie; altcineva este vinovat. Dad, printr-o gandire
conseeventa, ne dam seama ca nimeni nu poate fi vinovat fata de noi, eil. /loi
suntem cauza a tot ceea ec ni se intiimpIa, asta va schimba luerurile, nu
imcdiat, desigur, deoarece de multe ori aceasta Intelegere va veni prea tarziu.
Dar, dupa un anumit timp, aceasta gfindire corecta, aeeasta creare de atitudine
corecta sau punct de vederc corect poate deveni un proees permanent; atunci
emotiile negative vor aparea doar rareori. Aeest proces de giindire corecta are
putere asupra emotiilor negative cand el devine permanent - Ie prinde inca de
Ia inceput
I: Crcd ca 0 mare parte din timpu! meu se petreee stare negativa nu
foarte clara, nu mi se pare ca pot face ceva referitor la acest lueru.
R: Da, dar trcbuie sa-ti fi dat seama ca este, in general, lcgat de un anumit tip
de identificare sau imaginatie. Cand diferite manifestari ale acestci
stari negative poti lupta ell ea, deoarece aceasta Iupta este in minte. Poti refuza
unele punctc de vedere aceepta alte punete de vedere foarte curand, vei
rcmarca 0 di fcren!a.
Acestea sunt in legatura eu 0 problema foarte mare deoarece, dintr-un punet
de vedere, suntcm atiit de mecanici incat nu putem face nimie; dar, din alt
punct de vedere, cxista cateva Iucruri pe care putem lncepe sa Ie faeem. Avem
anumite posibilitati in noi, numai ea nu !e utilizam, Este adevarat ca nu putcm
71
A PATRA CALE
"face" nimic 'in sensul ca nu putem schirnba ce sim{im 1a Un moment dat, dar
ne putem dctcnniua sa gdndim asupra unui subiect la un moment dat. Acesta
este inceputul. Trebuie sa ceca ce este posibil sa incepcm de acolo
deoarecc, dupa aceea, posibilitatea de a face ceva in loc sa Iasam lucrurile sa se
intample, va treptat.
Nu ne dam 5eama ce putere enorma zace in gandire. Nu rna refer prin asta la
a explicatie filosofica a puterii. Puterea sUi in faptul cii, daca intotdeauna vom
gaudi coreet despre anumite lucruri, accasta poate deveni ceva permanent,
poate intr-o atitudine permanenHi.. Puteti afla 0 inclinatie catre
manifestari emo!ionaie de un anumit tip. Chiar in acel moment nu puteti
face nimic, deoarece ati educat in voi capacitatea pentru acest tip de
reactie gandire Dar daca ineepeti cu gandirea corecta, dupa un
timp veti educa in voi capacitatea pentru 0 reactie diferita. Doar ca aceasta
metoda trehuie inteleasa, iar aceasta intelegere trebuie sa fie foarte profunda.
Puteti aplica aceasta metoda la multe lucruri diferite. Acesta este, de fapt,
singurul lucru pe care-l puteti face. Nu "puteti" face nimic alteeva. Nu exista
modalitate directa de a lupta eu manifestarile negative, deoareee nu Ie pute!i
prinde. Nu exista alta roodalitate de a Ie iropiediea decat sa fii pregatit pentru
ele dinainte. Doar 0 inte1egere superficiaIa a faptului ca ele sunt nu va
ajuta; trebuie sa fie foarte,profunda, altfel va fi un proces la fel de dificil sa
terenul pentru 10 alta manifestare. Nu-ti dai seama cat de roult pierzi
prin aceste manifestari spontane cu earacter negativ. Ele fac atat de muIte
Iucruri sa fie imposibile.
I: Chiar daea incep sa gandesc coreet, am observat ea incepe imitatia dnd aud
pe cineva borobanind, incep sa fac la fel.
R: Faptul ea incepi sa corect nu va schiroba nimic pe loco Este necesar
sa corect pentru mult tirop; atunci rezultatele vor aparea, nu imediat.
Este 0 problema de luni sau ani sa creezi atitudini corecte. Creand atitudini
corecte consolidezi faptul ca te-ai hotarat intr-adevar serios sa nu dai drumul
manifestarilor negative. Nu ne dam searoa ce roult pierdem astfel. Pierdem
exact ceea ce vrem sa obtinem.
Dar, in primul rand, trehuie sa ohiceiul de a exprima emotii
negative. De aceea, chiar la priroele lecturi, cand auzi despre observarea de
sine, este explicat ca trehuie sa inveti sa nu exprimi emotii negative'. Toata
luroea cum sa nu arate ceca ce sirote - nu vorbesc de cazuri exeeptionale, ci
in cazurile Toata negativitatea se hazeaza pe identificare, pe
imaginatie pe 0 anuroita trasatura speeifica, aceasta fiind faptul ca permit
exprimarea. Intotdeauna crezi ca nu 0 poti opri de aceea, crezi ca este foarte
eorect sa exprimi ceea ce simti. Astfel incat, mai intai, trehuie sa scapi de
aceasta iluzie, Po{i oprl manifestarile emotiilor negative. Dad spui "nu VIeau"
o sa te cred, dar nu dad spui "nu pot",
V-am dat roulte sugestii despre lucrul asupra emotiilor cum ar fi studiul,
lupta eu identificarea, lupta cu exprimarea emotiilor negative, gandirea corecta
asupra erootiilor negative. Patru practiei. Daca intr-adevar veti folosi tot ceea
ce s-a oferit, [oarte curand veti vedea rezultate foarte perceptibile. Adevaratul
72
CAPITOLUL 3
control al eentrului emotional are nevoie de atnintirea de sine, 0 noua stare de
deci este un drum lung. Acum trebuie sa utilizam metode auxiliare.
Cea mai importanti'i dintre ele, la inceput, este atitudinea corecta.
73
CAPITOLUL4
Limbajul - Diferite diviziulli folosite in sistem - Esen!a personalitate -
Injluell!eie A,B, C - Centr/{ magnetic - Centru magnetic gre$it - Ajlltorul de
majordolll - Legea accidelltului - Legea clestillllllli - Legea volntei - Legea
cauzei i a eleclt/lui - Sciiparea de sub legea accidellllllui - CelJtru/ de grellfate
- De ce sun! necesare -$colile - Pentru cine sunl necesare - Constitlllia
unei $coli - Grade ale $colilor - Calea jachirullli, calea cii/ugiiruilli \'11 calea
yoghinullli - A Palra Cale - Diferenfe [litre a palra cale $i ciiRe tradi/ionale -
Toale diile due catre acela# scop - Hive/Ill depillde de nivelul
studen/ilor - Cel'curile interioare ale omenirii.
S
tudiul metodelor utilizate de acest sistem prin care omul poate ajunge la
o cOll$tienta superioara incepe cu studiul unui nou limbaj. Acest limbaj
este bazat pc anumitc principii pe care inca nu Ie cunoa$teti dar, pc
masura cc va continuali studiul, foarte curand Yeti incepe sa Ie in!elegeti. eu
acest limbaj este posibil sa te apropii de adevar, estc posibil sa vorbe$ti cu mai
marc precizic decat 0 facem noi acum $1 doi oameni care inteleg acest limbaj
niciodata nu se vor intelege gre$it unuI pc altul, in lucruriIe simple. Deja ati
auzit anumite expresii ale accstui limbaj, cum ar fi amintirea de sine,
idcntificarea, considerarea $.a.m.d. Este foarte important sa inlelegem diferitele
diviziuni pc care Ie sistcmul, care sunt parte ale acestui Omul
este a ma$ina foarte compticata $i poate fi studiat pc diviziuni. In lirnbajul
nu folosim aceste diviziuni astfel oamenii nu se pot intelcge unul pc
altu!.
Incercali sa intelegeti ce spun pentru ca este destul de dificil de exprimat.
Daca luam un puteii intelege ea poate fi impartit in nord, sud, est vest;
poate fi impartit in districte cartiere apoi impaqit in diferite strazi. Poate fi
studiat din punctul de vedere al populatiei sale, deoarece are oameni de diferite
nationalitati, oameni de diferite profesiuni, apaqinand diferitelor clase, etc,
Nici una dintre aceste diviziuni nu va coincide cu alta, fiecare trebuie studiata
separat. Nu poti face a harta generala care sa Ie includa pe toate - trebuie sa
faci 0 serie de haqi diferite.
La fel este cu omul. Deja v-am dat cateva diviziuni. Prima este irnpaI1irea
in centri sau funetii astfel incat ficcare om consta din patru oameni, fiecare
propria 'viata in om, eu propriile lui propriiIe lui
preferinte antipatii. Apoi v-am aratat impartirea in diferite "eu" -ri. Aceasta
este 0 imparj:ire foarte utila:' omul nu este unul, este multiplu, este a multime
constand din oameni care nu se cunosc unul pe altul care se lupta unul cu
altul. Acestei impaqiri in rnulte "eu"-ri i adaugat diferite roIuri pe care
omul Ie joaca in diferite circumstante. Apoi era diviziunea dintre $i
fiinta - ce un om ce este eL V-am dat irnpartirea omuIui in
categorii: ornul m.l, 2, 3, 4, 5, 6 7.
CAPITOLUL 4
Acum ajungcm la 0 cu totul alta diviziune, care nu este paralela cu nici una
din celelalte: impaqirea in esenta personalitate. Esenta este ceea ee
innascut in tine, personaiitatea este eeea ee dobiinde$ti. Esenta este a ta propne,
personalitatea nu este a tao Toata viata interioara a omului, toate perceptiile
reactiile lui sunt divizate in aeeste doua parti. Exista anumite lueruri care
odata eu tine cum ar fi anumite trasaturi fizice, starea sanata!ii, anumite
feluri de predispozi!ii, inc1inatii, tendinte mai depm1e, Ele apaqin
esentei, Personalitatea este ceca ce in cursul vietii: vederi, opinii,
cuvinte. Este mai sa intelegi diferenta dintrc esenta $i personalitate daca
cateva exemple, cele. doua
este mai de distins personahtatea esenla III alll oamcm decat m tme
insuti, deoarece pcrsonalitatea se schirnba foarte des, cu schimbarea
eonditiilor, pc cand esenla ramane Este foarte important sa se inteleaga
aceastii impaqire pentru ca muIte lucruri din om, despre care vorbirn, se refera
la esenta, in timp ce altele se refed la personalitate.
I: Daca esenta este cea cu care ne-am naseut, i se mai poate adauga ceva?
Poate ea
R: Da, dar asta se poate face numai daca personalitatea va deveni educata va
inceta sa mai preseze asupra esentei. Personalitatea este prca grea, prca
putemica; ea inconjoara eseu!a ca 0 carapace astfel incat nirnie nu ajunge Ia
esenta, ci totul trebuie sa treaca prin personalitate. Esenta nu poate in
eonditii, dar daca personalitatea devine mai transparenta, impresiile
influentele cxteme vor patrunde prin ea vor ajunge Ia esenta astfel
esenta va ineepe sa creasca.
i: Deci 0 personalitate putemica impiedidi impresiile sa <9unga la esenla?
R: Da, dar ce inseanma a personalitate putemica? Inseamna 0 influenta
putemica a ceca cc nu iti aparj:ine, a ceea ce ai dobiindit - cuvintele altar
oameni vederile $i teoriile altor oarnenl. Ele pot forma 0 crusta atat de groasa
injurul' esentei, incat nimic sa nu poata patrunde prin ea pentru a ajunge la tille,
pentru a ajunge Ia ceea. cc tu. ..
I: Este posibil sa spargl aceasta carapace sau dlstmgl?
R: Inainte de a distruge acest al personalitatii sau a-I sparge, este
neeesarii pregatirea unui sistern de aparare. Dacii, dintrRun motiv oarecare,
acest cade, oamenii se vor gasi Iipsiti de oriee aparare in fata multor
influente foarte dificile pc care nu Ie vor putea eontrola. Personalitatea te
prateje;za de anumite influente mai de la distanta; dacii a vei slabi tc vci afla
sub multe influente care nu puteau ajunge Ia tine inainte, astfel ineat vei avea
chiar mai putin decat ai acum. Dar sunt multe lucruri pe Ie-am
putea controla pc care aeum nu Ie controlam. Aeesta este modul carect de a
gandi problema.
1: Puteti da un exemplu de asemenea influente?
R: De' pilda, un exemplu simplu ar putea fI modificarile atn:osferic:
schirnbarea anotimpurilor - de afeeteaza esenta foarte mult, pe cand daca
imprejmuit de personalitate vei fi mai putin afectat. Schimbarca
este un lucru foarte serios pentru oamenii a carar esenta este mat desclllsa
75
A l' ATRA CALE
influcntcloL Spun aceasta doar ea un exemplu de Iueruri pc care carnenii nu Ie
iau in considerare :,;i desprc care nu au niei a idee. Sunt multc alte lucruri; de
exemplu, vechile carti de magic avertizeaza oamenii cat de periculoasa este
aceasta :,;i cat de pregatit trcbuic sa fie cineva mai Inainte; :,;i in multe cazuri ei
au dreptate, deoarece dezvelirca esen!ci poate fi buna, dar poate fi acompaniata
de muite pericoie. Personalitatea este crcata pc multe premize false, dar este :,;i
un fel de protectie.
I: Este posibil sit treccm prin viata rara ea vreodaHi sa observam esenta?
R: Depinde daca este vorba de munea in :,;coaJa sau nu. In viata niei
nu :,;tim de existenta acestor doua principii. In studiul de sine !i'se spune desprc
acestii diviziune, dar esenta $i personalitatea sunt atat de ames tecate InCar,
pentru mult timp, aceasta diviziune ramane teoretid, deoarece este imposibil
sa spui care este una $i care este cealalHi prin observare, cu exccp!ia eazurilor
extreme. Apoi, pe masudi ce luerczi, ineepi treptat sa vezi ca un lucru este mai
inradacinat, merge mai pro fund, altul mai putin. Astfel, putin cate putin, pori
vedea esen!a. Toate ealitatile stabile sau mai putin stabile trebuie sa depinda de
esenta. Cand personalitatea este educata $1 devine mai putin greoaie, multe
calWiti tree in esen!a devin pennanente. In aeest mod se dczvolta esenta. In
personalitate lucrurile apar $i dispar, dar ceea ee trece in esenta ramane. '
I: Esenta este, mai mult sau Plai putin, acela$i lucru cu fiinta?
R: Nu se poate aborda aslfel. Fiinta este viata, este un proces. Esen!a este un
obiect.
1: La un copil esenla este mai dezvoltata decat personalitatea?
R: La 0 anumita varsta; foarte frageda, esenta poate fi mai puternica decat
personalitatea, dar ambele sunt nedezvoltate $i apoi existii copii diferiti
eircumstante diferite.
I: Cum putem lupta impotriva personalitatii?
R: Nu se pune problema de lupta, ci doar de control educare. Personalitatea
nu trcbuie sa aiba prea multa libertatc. Trebuie cducata fntr-un anumit fcl, sa
actioncze eonfonn anumitor principii, sa lucreze anumita direc!ie. In
prezent personaiitatea noastra este dezordine totaHi. Este prea multa
minciuna, imaginatie, emotii negative. Toate aceste lucruri
trebuie indreptate; numai atunci ma$ina va lucra cum trcbuie. Trebuie sa
Iucram prin personalitate; mult timp escnta nu poate avca niei un sens praetie
pentru noi. Daea Yom incepe sa lucram asupra ei in mod con$tient, anumite
lucruri vor influenta esenta, dar nu imediat.
1: Putem faee ce dorim cu personalitatea?
R: Dadi lucrezi, daca studiezi, treptat 0 vei schimba luerul tau asupra
personalitatii se va reflecta asupra esentei. Ori controlezi tu personalitatea, on
personalitatca este controlata de miile de ,eu'-n diferite, fiecare dintre acestea
avand propriilc idei, propriile vederi dorinte. Trebuie sa intelegem ec mund
enonua este dobandirea unita!ii tinand cont ca, dupa sun tern noi aeum, 0
parte decide sa lucreze iar 0 alta parte nu $tie despre asta sau nu este de acord.
Cand ti-ai educat personalitatea, cand a devenit supusa scopului tau incepe
sa-l serveasea, atunei cste folositoare corecta. Dar dad ai un scop intr-o
76
CAPlTOLUL 4
anumita pa11e din tine, iar personalitatea ta lucreaza impotriva aecstui seop
atunci, desigur, nu este corecta.
1: S-a spus ca cxista ceva bun in personalitate, la fel ca in esenta, dar nu pot
gasi nimic util in ea pentru scopul meu fundamental.
R:c La ce tc referi cand spui di nu exista nimic bun in personalitate? Dad.
observi afli lucruri despre tine insuli, este bine. Acestea sunt de asemenea in
personalitate. Partea care sa sa lucreze, sa se schimbe, este 0 parte
a personalittitii. Pot fi muite lucruri care sunt in personalitatea naastra,
aceste lucruri trebuic sa fie studiate eliminate. Personalitatea se dezvolta
prin studiu prin diminuarea nefolositoare. Prin asta devine mai
buna mai eurata. in conditiile de esenta trebuie sa fie mai importanta
decat personalitatca, iar dad personaiitatea 0 domina prea mult, dezvoltarea
devine imposibila, deoarece dezvoltarea reala este in esen!a. Dadi
personalitatca apasa prea greu asupra ei, esenta nu poate respira. Dar
personalitatea este, de asemenea, foarte importanta. Posibilitatea schimbarii
este intr-adevar foarte complieata, deoarece consta in multe lucruri. Trebuie Sa
existe 0 anumita c'alitate in esenta, deoareee dad aceasta calitate nu exista,
nimic nu estc posibil; trebuie sa existe un anumit material, anu01ite elemente
dobandite in personalitate trcbuie sa existe un anumit fel de circumstante.
I: ingaduie personalitatca sa fie pe locul doi? Se da ea 1a 0 parte de
bunavoie?
R: Nu se da inapoi, devine diferita. Dad ea opreseaza esenta, este un Iucru
anonnal. In starea noastra prezenta personalitatea este patoiogici'i, nesanatoasa.
Prin munca ea doar devine sanatoasa.
I: Nu inteleg cum personalitatea poate influenta escnta, daca esenta este cea eli
care nascut.
R: Sa luam eentrul intelectual: continutul lui nu s-a nascut odata eu noi -
ganduri, idei, convingeri, opinii, toate acestea sunt dobandite. Ciit despre cum
poate personalitatea influen}a esen}a, sa presupunem ca in personalitatea ta,
ajungi la a anumita concluzie descoperi, prin observare, di ai un anumit
obicei de baza, sa spunem ca ar fi un anume fel de emotie neplacuta care apare
intotdeauna in anumite circumstan!e. Iti dai seama ca nu este folositoare in nic!
un feI, energie $i-ti face viata mai dificila. Cum po!i lupta eu asta?
Descoperi ca aceasta stare negativa se din auto-justificare, ca in starea
ta nonnaia 0 justifici intotdeauna crezi ca este altcuiva, sau spui ea
nu asta intentionai sau ca oamenii nu te inteleg, sau ceva de acest fei. Asta ii
permite sa existe. Dad iti modifici punctul de vedere, daca incetezi cu
justificarea ei in loc de asta, creezi in tine ideea permanenta ca aecasta
emo!ie este d ea nu se justifidi, atunci acest punet de vedere poate, in
cele din unna, sa devina pennanent.
1: Ereditatca este tributara pentru tot ce exisHi in es
en
1
a
?
R: Practic, ereditatea nu exista in om. Calitatile rele pot fi creditare, dar
calitatile bune nu pot fi Animalele se afla sub legi diferite fata de
om; Ia ele, calitatile rele bune se transmit in mod ega1, dar 1a om ceca ce se
77
A PArRA CALE
poate transmite, scparat de calitatile fizice, sunt numai trasaturi de degenerare,
in alte privin!c nu este nimic de transmis,
Trasaturile fizicc pot fi dar nu trasaturi cum aT fi de
sine. Esenta nu poate fi
I: Tendinta ditre emotie negativa se aflii in esentii sau este in intregime
dobandita in personalitate?
R:-Poate exista 0 tendin!ii chiar $i in escllta - 0 anumita dispozi!ie spre ea, dar
putem considera ca. emolia negativa, in intregime, se rcfera Ia personalitate
deoarece, dadi ar fi 0 tendin!a ell adevarat putemica ciitre emona negativii in
ar insemna aproape dement,a,
I: Dadi existii defecte in escnla, pot fi ele modificate?
R: Da, dar, dupa cum am spus, trebuie sa se schimbe mai inHli personalitatea;
esenta nu se sehimba atat de Sehimbarea trasaturilor din esenta este 0
munea foarte difieila; ea necesita $i sufieienta energie, pe cand noi
suntem slabi nu avem nid un fel de eunoa$tere. Este realizata numai atunei
cand este neeesar $i numai eu ajutorul metodelor Sa presupunem ca
eineva are 0 esenta Iene$a $i dore$te sa se trezeasca - 0 poate sehimba dupa 0
lunga pcrioada de studiu de sine, dar trebuie sa aiba ajutor, ajutorul
ca este un noroe pentru noi ca munea asupra vine pe loeul doi, $i ca
trebuie sa ineepem eu asupra personalitatii. Dar lucrand asupra
personalitatii noi deja Iucram: intr-o anumita masura, asupra esentei. Somn,
trezire, con$tienta - toate acestea nu se refera la personalitate, se refera la
esenta. ineat, de fapt, luerezi asupra esenlei de Ia bun ineeput, iar
personaiitatea, sehimbandu-;-se, va produce 0 anumiHi presiune asupra esen!ei $i
ova sehimba pe ca.
I: Intotdeauna te l1a$ti eu esenta?
R: Da, dar adesca esenla ramal1e nedczvoltata, Ia nivcIul unui copil mic.
i: Este esenta paliea din noi pe eare te poti bizui?
R: Chiar $i in personaIitate exista lucruri pe care te poti bizui $i altelc pe care
nu te poti bizui. De exemplu pe imagil1atie nu te poti bizui. Faptul ea-ti
imaginezi ea poti innota eand nu poti $i eunoa$terea tablei inmultirii sunt
in personalitate; pe una te poti bizui, pc cealalta nu te poti bizui.
f: Nivelul de fiin!a depinde de cre$terea esentei?
R: Desigur, $i aceasta este legatura dintre ele. Numai ca nu poti masura fiinla
pe aceasta calc pentru ca impartirea in esenta personalitate este Ia ora actuala
mai mult teoretiea. Dar este util sa-ti aminte$ti ca aeeste doua principii sunt in
tine deoarcee, dupa cum am spus, daca nu $tii de aceasta imparJ:ire, acest lueru
tc va Impicdica sa intclegi anumite lueruri pe care Ie vei auzi.
Un lucru pc care trebuie sa-I intelegi despre esen!a personalitate este ea
csenta este una, in timp ee personalitatea eonsta tn mai multe grupuri de "eu"-
rio A$a ca putem spune ca nu avem 0 personalitate ci personalitati, la plural,
deoarece exista cinei sau adesea zece personalitati persoana.
Centrul magnetic, de exemplu, cste de asemenea tn personalitate, deoarece nu
ne-am nascut eu el - este creat in Yiata. Este un grup de "eu"-ri care poate, intr-
o mica masura, sa controleze alte grupuri de 'eu"-ri. Uncle dintre aceste
78
CAPlTOLUL 4
pcrsonalitati sunt bune, dar altele vor fi mereu in calea ta $1 vor trcbui
controlate sau eliminate.
I: Ce muneli se poate face asupra pcrsonalitatii?
Poate fi controlata de miute. Asta este tot Ia ce te poti iti fom1Ulczi
scopui'in mintea ta $i personalitatea trebuie sa lucreze tn acord eu acest seop.
i: Cui se datoreaza dorinta de a te trezi? Este ea in esenta?
R: Este in lcgatudi cu centrui magnetic. ca la prima lcctura am
vorbit despre centIlJI magnetic $i diferitele influente sub care traie;;te omul.
Asta ne aduce Ia intrebarea de ce unii oameni sunt interesati de acestc idei, in
timp ce altii nu sunt, ce creaza aceasta dorin!a de a $ti, cnergia de a cauta; de ee
oameni care traiesc ill conditii simiiare sunt atat de diferiti, pcntru ca 0
pcrsoanii este satisfiicuta cu tcorii $i cli$ee de-a gata, in timp ce alta dorc;;te sa
gaseasca pentru sine adevarul. Ce anume expliea aceasta diferenta intre
oameni, in legatura eu noi idei, pentru ca unii oameni se intalncsc cu
posibilitatea de a dobandi 0 cunoa$tere noua $i nu SUnt interesa!i, in timp ce
altora Ie poate schimba total cursul vietii?
Oamenii ajung Ia aceste idei $i altele similare in diferite moduri. Unii
dite ceva, altii Ie iau Ia un nivel obi$l1Uit. Motivul aeestei diferente estc faptul
di omul tr1iie$te, in viata mecanicii, sub doua feluri de influente. Ce inseamna
asta? Este in legatura cu ideea cxp'iicatii la inceput, conform carcia omul cstc 0
ma$ina condusa dc influcnte exterioare, de Iucrurile din jurul lui. El poate fi
receptiv Ia un tip de influente $i ncrceeptiv la ait tip. Multe din aceste influente
sunt create in viata t11S3$i, de catre oameni la fel ca d. Dar printrc cle,
amcstccate cu eie, exista alte influente care nu sunt create 111 viata ci yin dintr-o
sursa diferita, de la oameni cu 0 minte superioara. Ele yin sub fonna religiilor,
sistemelor filosofice, doctrinelor ezoterice, artei, difcriteIor feluri de
invataturi $i mai depal1e. Privite din afara, cle nu pot fi distinse de
influenteie de primul tip, a$a Incat depinde de om daca el face deosebire jntre
ele sau nu. Omul poate tnli numai sub influente A, adidi influcnte de primul
tip; $1 sa ignore influentelc B, sa nu fie interesat de e!e. Dar dad. cste interesat
de aceste influen!e de al doilea fel $i absorbit in cantitate suficienta, in el
va avea loc un anumit proces. Rezultatul acestor influentc B, amintirea, lor, sc
adulla treptat, tntr-un compartimcnt special $i formcaza ceea ce sc l1ume$te un
centro magnetic. Centml magnetic este 0 eombinatic de anumitc subiccte care
intereseaza $i asocieri emoiionale care 'il fac sa ia 0 anumita directie. Exista
un anumit ciclu aI ideilor $i un anumit ciciu a1 emotiilor. Aceasta este originca
interesului in acest feI de idei. I: Daca nu suntem altceva decat
trcbuie sa deducem ca dumneavoastra incereali sa ne conduceti pe noi,
anumita directie care ar fi de dorit, sau suntem noi capabili sa
distingcm intre adevar $i faIs? Dad da, ell ec faeultate a noastra?
R: Cu centrul magnetic. Oamenii slIIll flidi nici 0 indoial5.: doar ca nu
sunt chiar ma$ini cum ar fi un motor sau ceva de acest fel. Ati auzit deja ca
ornul poate triii in patru stiiri de con$tienta dar ca, ill viata obi$nuita, traic$tc
numai tn doua dintre cle. Ce1clalte doua stari de pot fi dczvoltate in
OlD, dar nu se pot dezvolta de 1a sine, ele trcbuie dezvoltate prin cUlloa$tere
79
A PATRA CALE
cfart. facultatea care il ajutii p,e om Sa inteieaga sa discearna este centrul
magnetIc.
. vorbim dcspre om lnainte ea e1 sii intalneasca 0 EI t -', t
supunandu-se conditiilor Conditiile pot fi foart de 10
oncare fi d 1 I . , e I en e ar
ar I con 1!11 e, e triilC$te sub cele doua feIurl de Inllue I d '
I b' C . ne esprecare
\Of _It. sunt mfluenteie A? Toate interesele legate de viata lu ta cotru
eXlstenla, donnleie, atractiile, averea, bunastarea, distractiile etc" P P
Acestea sunt create tara intentie $1 sunt mecanice atat'in ce proIveot ..
y e ongmea
A
B

A
__ __
cat $i lor. de asemenea, ornul traic$te sub influente care au fast
create III dar au fast aruncate apal in tumultul general a1 . r
B ca sa spunem 0 viatii aparte. Ele
unm anmmt scop, sa servcasca drcpt "Iumini pe drum" R tul
?eKmde I de omul. Toate intcresele sale se pot concentra'
uente or de p:lmul fel sau 0 parte din el poate ramane interesata de
m vietii, in timp Cc 0 aita parte poate fi interesata de
a e : III .. Daca un am Ie observa Ie studiaza, acestea sc ot
a.cumu!a Ammtlrea acestui interes poate sa se adune in el de Ia a vfi:Sta
:a forn:eze un anumit grup de "eu"-ri, in afara multiplelor "eu"-ri
me. _ un ac.est grup de "eu"-ri sau centrul magnetic ince e Sa
conduca d.ete:mme dlrectia lui generala in viatii tendinta sale
sau a a l?tereseior sale. Centrul magnetic inscarrm;i sa cau!i anumite
lucrun sa fiJ Ia l1Ivelul anumitor lucruri.
Dar dadi un om nu aceste influente, ele l1U vor roduce nici u
De _aceea oa:nenll sunt atat de diferiti. 0 persoana Ppoate fi
poa!e sa fi studiat filosofia, arta, etc. in timp sa nu aiba
mCI 0 daca nu are centru magnetic. Daca va veni in contact cu 0
80
CAPlTOLUL 4
nu 0 va Iar un alt om poate fi educat insuficient, poate sa nu fi citit
prea mult, poate sa nu prea multe cuvinte dadi 0
el poate deven! bmsc interesat.
I: Ce ne face diferiti in acest sens?
R: 0 combinatie de elemente Cll care ne-am nascut de circumstantc
exterioare ne face ceea cc suntem; totul este mecanic, totul este sub legea
accidentului. Nu arc sens sa negam ca oamenii sc nasc diferiti; asta nu putem
schimba, in arice caz nu la inceput. Trebuie sa presupunem ca fiind adevarat di
oarnenii au capacitati diferite, dar nu pentru trezire; aiei oamenii fae 0
Trezirea nu depinde de ceva cu care te-ai nascut, depinde de centrul magnetic,
iar centrul magnetic depinde de ceea ce te intereseaza. 0 persoana este
interesata de un iucru, 0 alta de alt lucru, dar de ce anUme depinde asta nu
nu ne va fi de folos sa investigam aceasta problema, deoarece vor fi doar
teorii. in starea noastra de putem numai unele lucruri
trebuie sa ne concentram asupra lucrurilor pe care Ie putem rara Sa ne
irosim timpul cu lucruri pe care nu Ie putem
1: Centml nosh'll magnetic nu depinde foarte mult de eauze mecanice?
R: Nu tocmai. Dupa cum am spus, este de 0 anumita cQmbinatie de
interese, nu numai de interese ci de ideile pe care un om Je-a dobandit, de
o anumita de 0 anumita intelegere. Toata aceasta combinatie intra
in centrol magnetic. Este un Iucru mecanic, ca orice altceva, dar influentele B
sunt de 0 natura diferita, de$i la inceput ele vin in mod mecanic. Asta nu este
important. Important este daca exista intcres fata de influentelc B sau nu. in
acest fel, din mecanicitate, apare lupta eu mecanicitatea. Centrul magnetic
ajuta un om Sa vada, sa inteleaga sa distinga anumite lucruri. Un om nu
poate aprecia diferenta dintre idei, el nu poate spune care este mai buna care
este mai proasta, care i se care nu i se rara ajutorul
centrului magnetic. Acumularea de cuno$tinte nu te ajuta sa creezi un centru
magnetic; centru magnetic este blllilli gust cu ajutorul caruia un om poate avea
o noua evaluare a ideilor care vin in calea sa. Problema este ea in acest curent
al vietii sa distingi cele doua feluri de influente, sa difercnta dintre ele.
Daca un om nu 0 simte, daca e1 prive$te influentele B in acela$i fel ca
influentele A, atunci ele vor produce efect iar centrul magnetic nu se va
fonna.
Apoi, exista multe pericoie, deoarece unele dintre aeeste idei care constituie
al doilea fel de influente, pot fi atat de distorsionate incat sa fie posibil sa
fonneze un centru magnetic gre$it. Ccntrul magnetic trebuie sa fie foarte
unifonn foarte sanatos pentru a duce undeva, altfel va constitui doar un
impediment nimic altceva.
1: Cum daca te afli sub influente B?
R: Influentele B exista tot timpu1. Ele provin, Ia arigine, din cercul interior al
vietii, din partea vietii care s-a eliberat de sub legea mecanicita!ii; dar accstea
pot trece prin multe stadii inainte de a ajunge la om pot fi atat de
distorsionate atat de deghizate incat sa fie greu sa Ie cum cste
greu sa ideile de origine ezoteridi ce ne parvin prin legende sau
81
A PATRA CALE
mituri, sau chiar prin superstitii lucmri de acest gen. Uncari eIe au 0 origine
atunei sunt influcnte B.
I: Putem,presupune ea cineva doar imagineaza cil Iucreaza sub influenle B?
R: dcspre lucru nu "lucrezi" sub influente B. Poti doar sa fii interesat
?c mflucntele, B avantaj personal, profesie, [aima sau ceva de acest gen;
In acest caz plerZl once profit pc care IMai putea obtine din accstea. Dar dadi un
om pentru ceca ce sunt cIe, nu 111 mod egoist, nn numai pentru
proprlUi sau ca:;;tIg, el este interesat de intelesul lor, atunei poate obtine
ceva de elc: Defimtnie. sunt [oarte dificile :;;i in majoritatea lor gre:;;ite,
deoarecc hmbaJul nostru obl:;;nuit cuprindc atatea asocieri diferite incat uneori
o definitie precisa anuleaza posibilitatea il1telegerii. De exemplu,
afirma, . nu. ca Intotdeauna va fi Intocmai, ca principala
:aractensttca a mfluentel A ar fi di este intotdeauna egoista, in timp ce
B ar fi neegoista. Dar oamenii inteleg aceste euvinte atat de diferit
mcat asta nu spune prea mult. Se poate spune, de asemenea ca influentele A au
iar influentele B pot exista Tara iden;ificare $1 daca va
eXlsta IdentIficare cu mfluen!ele B, Ie va anula. De fapt, cu cat va exista mai
muWi identificare cu B, eu atat mal muIt ele vor deveni influente A.
toate nu sunt suficlente pentru a explica diferenta dintrc ele.
I: A fi absorbtt total de influentele B $i respingerea completa a influentelor A
0 atitudine coreeta fata de viata? Ne putem lipsi cu de
m1uentele A? I
J?e InfluentAele A pot rcprezenta intercse foarte legitime in
vIata. Daca nu dlspan cu totul 10 ele, acestea sunt destul de inofensive. Trebuie
tot doar sa nu tc identifici. In1uenteie A nu sunt periculoase
'? numal IdentJficarea este periculoasa. Deci nu se pune problema de a ne
hPSI de aeestea, este numai de a avea oareeare interes fata de influentelc
B $i de a nu fi eu totul sub puterea influentelor A. Daca oamenii sunt
de aeeste influentc B, ei au un centru magnetic; daca nu, ei nu au un
magnetic.
I?upa un cu ajutorul centrului magnetic, un om poate gasi 0 $coaIa sau
daca se aprople de vreuna, 0 poate reeunoa$te. Dar daca nu are centru
magnetic, nu 0 va observa sau nu va fi interesat. $i daca va intaIni 0 $coaIa sau
u.n om care transmite alt tip de influen!a, influenta C, centrul magnetic il va
aJuta sa recunoasdi aceasta noua influen!a $i sa 0 absoarba. Daca un om nu a
absorbit mai 1utai suficiente influen!e B, sau nu are centru magnetic sau dacii
ccntrul lui este g:e;;it sau prea slab, el nu va influenta C.
Sau cl llltall1l. 0 $coala falsa eu 0 inva!iitura faisa $i In loc de a ajunge mai
bun, va aJunge mal rau; In loc de a dobandi, va pierde. Influcnta C difera de
influentcle prin faptul ca este con$tienta In loc de a fi $i in
ce pnve:,;te originea :,;i in ceca ce prive$tc actiunea ei, In timp ce
1Oflucn!eie B sunt In ceea ce prive:,;te originea lor dar sunt
intamplatoare sau mecanicc in actiunea lor. 1n1ue11ta C este 0 influenta de
'
I: Trebuie sa fii la 0 varsta matura pentm a recunoa$te In'fluent
a
C?
82
CAPITOLUL 4
R: Nu exista 0 regula generalii privind varsta. Dar trebuie sa ai suficicnta
experienta, sufieiente tentalii legate de influentele A sufieient timp pentru a
acumula influente B. Altfel, influen!a C va sen!i drept influenia B, cu altc
cilvinte va face treaba unui instrument mult mai simplu nu va avea deplina ei
valoare. Cand oamenii au incercat $1 $i-au dat seama ca mijloace!e
nu-i satisfae, ca nu Ie pot oferi ceea ce doresc, atunc! ei ajung sa pretuiasca
influen!ele C. Dar daca vin mai devreme, ei vor considera influentele C la
acela$i nivel eu alte influente, iar influentele C I:,;i vor pierde puterea. Este
foarte important ca acest lucru sa fie inteles,
i: Daca influenta C, atunci este cea menita sa fie buna pentru tine?
R: Nu, deloc, se poatc sa ai dreptate sau se poate sa te in$eli, depinde de centrul
tau magnetic. Daca centml magnetic este corect, c$ti menit sa recuno:,;ti
lucrurile corecte; daca este poti gasi 0 falsa. Asta se intfimpHi in
fiecare zi. De ee exista atat de multe nefondate $i false, lara nici un fel de
substanta? Deoarece oamenii au un centru magnetic gre:,;it. Este cazul, de
cand un om cu un centru magnetic grc:,;it format poate ajunge la 0
care pretinde ca este legata de ezoterism cand, de fapt, asemenea
conexiune nu exista. In acest caz influentele care ar fi trebuit sa fie inf1ucntc de
al treileafel devin influente de primul fel, adica ele nu vor duce nicaieri.
I: Exista vreun mod in care po!.j afla?
R: Numai prin rezultate. Dar chiar daca oamenii au rezultate false, chiar daca
au un centru magnetic ei cauta sa se eonvinga pe ei in$I$1 ca rezultatele
sunt bunco Te poti 1n$e1a pe tine insuti despre orice.
In general vorbind, sunt foarte putine de a gasi 0 :,;coaJa adevarata $i
multe posibilitati de false deoarece 0 trebuie sa aiba influente C,
adica idei care vin direct de la 0 minte superioara. Ce inseamna "direct"?
Inseamna ca nu vin prin carti, nici prin vreo invalatura obi$nuita accesibila
oncul. Aceste idei trebuie sa vina de la 0 aWi $i a$a mai departe, pana
cand ajungi la sursa initiaJa. Daca nu exista idei de acest fel, este numai 0
de imitatie. Asta nu inseamna d 0 :,;eoaJa trebuie sa fie direct conectata
eu sursa dar trebuie, la un anumit moment, sa fi primit acest fel de idei, apoi
oamenii sa poata lucra cu ele. Dar daca nu are idei diferite de ideile
nu este 0 $coaJa; atunci, In cel mai bun eaz, este 0 la nive! de influente
B, adidi 0 filosoficii sau Poate fi numita :,;coaJa numai daca,
prin ea gasi direetia prin care sa devii om nr. 4 nu cxista garantii de a
atinge acest nive!). Decl, prin intermediul $colii poti gasi dircctia adcvarata
numai'daca este yorba de un tip de :,;coaIa adevarata. Dad ajungi la un tip fals
de vei pierde ceea ce poti invata de unul singur.
I: Ce se intampiii cu centrul magnetic cand ai ajuns la 0
R: Putem spune ca devine acea parte din om care este interesata de munca din
Acea parte traie$te din influente B, dar aeum va primi un material mai
bun, 0 cunoa$tere mai concentrata decat inainte. Pe lftnga asta, multe lucmri pe
care un om le-a invatat mai inainte pot fi utile pentru e! cand a intrat intr-o
mai ales dupa 'ce a aruncat tot ceea ce era inutil. in viata obi$llUita omul
nu $tie ce sa invete $i la ce sa renunte. De exemplu, multe lucntri in care cred
83
A PArRA CALE
nu. au niei 0 semnifica!ie dar, de obicei, un om nu poate
asta consldcdi totul1a acela:;;i nive] - :;;1 cele ce au 0 semnificatie :;;i cele care
nu au. Da.:, studiindu-se pc el lusu:;;i conform mctodclor $colii, el invala sa
:alorile imaginare din c1 lusu:;;i :;;i, prin asta, sa descopere valorile
Imagmare dm afara lui. apci, mult mai tarziu, dupa 0 munca indelungata,
grupul de "eu"-ri sau personalitatea care a constituit centrol magnetic se
dezvolta in "ajutor de majordorn".
Cand centrul magnetic cstc coreet :;;i un om se intainc:;;te ell influenta C
adevaratii, aceasta va incepe sa ac!ioneze asupra centrului magnetic. $i ap;i, in
acest punet, omul se elibereaza de legea accidentului. Cu cat mai marc cste
centrul magnetic, cu atat mai mult omul se elibereaza de legea accidentului.
Asta inseamna ca el se elibereaza de aceasta lege numai in punctul in care este
conectat cu influcn!a C.
I:. Ati spus :a, dupa vcnirea in contact cu sistemul, centrul magnetic devine
aJutor de maJordom; este acesta samanta "eu"-Iui pennanent?
R: Ceea ce a fost centrul magnetic inainte de a intaIni lucrul, poate deveni mai
tarziu majordom, ceea ce inseamna 0 personalitate care alte
Ie guverneaza - dar asta nu se intampIa dintr-o data. Ajutorul de
este mult superior centrului magnetic. Centrul magnetic se fonneaza
dm mfluen!e B, in timp ce ajutorul de majordom se fonneaza din eforturile
!a!c. Centrul magnetic constitule'samanta, gennenul ajutorului de majordomo
I: Co se intelege prin legca accidentului?
R: Via!a a omului care nu poate "face", care nu are vointa sau
alegere, este stapanit de deoarece lucrurile din viata se
wmecanic, nu exista nici 0 ratiune in cle. $i cum viata
a o.muim este stapanita de influente exterioare intampHitoare,
vIa!a lUI mtenoara este stapanita de influente interioare exterioare care sunt
la fel de intampiatoare. Yeti intelege asta daca va Yeti da seama ce inseamna ca
este adonnit, ca eJ nu poate "face", ca poate aminti de e1
inteJcge cand va yeti gandi la fluxul de ganduri ale
unm om, de reverii, de identificare considerare, de conversatii mentale
continue din mintea lui, de devierea lui constanta spre linia dc' rezistenta
minima. Oamenii cred ca accidentele sunt rare dar, de fapt, cele mai multe
lucruri care Ii se intampla sunt accidentale.
. Ce inseamna un accident? inseamna 0 combina!ie de circumstante
mdependente de vointa omului sau de vointa unei alte persoane sau de
destm, cum ar fi de exempJu conditiile de :;;i sau de actiunile
precedente ale omului Un accident are loc cand se doua
linii de evenimente. Sa presupunem ca un om sti:i sub unei case
adapostindu-se de ploaie; cade 0 caramida in cap. Asta ar fi
accident. Exista doua linii separate de cauza efect. Sa consideram linia
:;;i ca s-a intamplat ca e1 sa se opreasca sub
unet anumlte case. Flecare lucru marunt din aceasta linie are 0 cauza dar
caramida nu a intrat in aceasta linie de cauza :;;i efect. Sa presupunem ca 'acca
caramida a fost pusa neglijent ploaia a desprins-o intr-un anumit moment,
84
CAPlTOLUL 4
a clizut. Nu exista nimic din viata omului sau din viata caramizii care sa poata
fi conectat. Cele doua linii de cauza efect se intalnesc accidental.
i: Dadi accidentele trag sforile, ce anume produce accidentele?
R: Alte accidente. Nimeni nu face accidente; mod simplu, obi:;;nuit.
In viata omeneasdi, lucrurile se intampHi in functie de trei legi:
,,1. Legea accidentului, cand un eveniment se fnmmpla tara nic! 0 legatura
cu linia de cvenimente pc care Ie observam.
2. 'Legea destinului. Destinul se refera numai la lucruri cu care ornul s-a
nascut: parinti, frati, surori, capacita!i fizice, sanatate :;;i lucruri de acest gen. Se
refera, de asemenea, 1a rnoarte. Uneori, lucrurile se pot intampla in
viala noastra sub legea destinului :;;i atune! sunt lucruri foarte importante, dar
acestea sunt foarte rare.
3. Legea vointei. Vointa are doua inlelesuri: propria noastra vointa sau
vointa altcuiva. Nu putem vorbi de propria noastra vointa deoarece, cum
suntem, noi nu avem vreuna. Cat voin!a unei alte persoane, in scopul
darificarii, fiecare actiune intentionalii a unei alte persoane poate fi considerata
rezultatul vointei acestei persoane.
Studiind viata omului, devine dar di aceste definitii nu sunt suficiente.
Devine necesar sa introducem, intre accident :;;i destin, legea cauzei efectului
care controleaza 0 anumita parte a evenimentelor din viata omului, deoarece
diferenta intre evenimentele controlate de intamplare 'in sensul strict a1
cuvantului :;;i evenimentele ce rezuIta datorita cauzei efectului, devine foarte
clara. Din acest punct de vedere, vedem 0 diferen!a considerabiIa intre oamenii
din viata obi:;;nuita. Exista oameni in a caror viatii evenimentele importante
constituie un rezultat al intampliirii exista alti oameni, in cazul carora
evenimentele importante din viata lor sunt intotdeauna rezuItatul actiunilor lor
precedente, adica depind de cauza efect. Observiiri ulterioare aratii ca primul
tip' de oameni, adica oamenii care depind de intamplare, nu se apropie
niciodata de lucrul de :;;coaHi sau, daca 0 fac, plcaca foarte curand deoarece 0
fntamplare ii poate aduce iar 0 alta, la fel de Ii poate indeparta. Pot veni
sa lucreze numai acei oameni a caror viata cste controlatii de legea cauzei
efectului adica cei care s-au eliberat, masura considerabiJa, de legea
intamplarii sau care nu s-au aflat niciodata in intregime sub aceasta lege.
I: Ati spus ca omul este 0 pusa in de influente extcrioare.
Atunci unde intra controlul?
R: Nu exista controL Trebuie sa ne schimbam pentru a avea control. In jurul
nostru se intampIa 1ucruri sun tern afecta!i de cle. In fiecare moment viata
noastrii este intersectata de alte linii, astfel incat majoritatea evcnimentelor sunt
guvemate de accident. Actiunea unei afecteaza alta Suntem
inconjurati de posibilitati de accident; dad nu se intampIa unul, se intampta un
altul.
Trebuie sa ne intelegem situatia. In oamenii 1,2 :;;i 3 nu exista control;
practic totu} in viata lor cste controlat de accident. Exista unele lucruri care
constituie rezultatele propriilor lor actiuni, dar accstea sunt toate pe
niveL Controlul incepe pe un nivel diferit inccpe cu noi controlul
85
A PATRA CALE
. sUirilor de a1 functiilor mai departc.
cat: putcm ajunge sa avem un oarecare contralill sensul de a
eVlta 0 mfluen!a de a ne apropia de alta. Estc un proces [oarte lent.
I: Cand incetam de a mai fi supu$i legii accidentului?
R: .Atunei . diod ne Vom dezvolta vainta. Eliberarea complcta de Jegea
[aarte fosa existi diferite stadit iotre libertatea
dephna ,$1 sltuapa actuaUi. In conditii obi$nuite accidentul este opus
Un om mtr-un caz sau altul, actioneaza conform planului va
seapa, In de sub legea accidentului. Dar actiuni conforme unul
plan Imposlbl.le in viala obi$nuita, in afara de situatiile in care combinatia
de even.lmente aceldentale are $ansa sa coincida cu planul. '
" pentru care este imposibil sa tndeplinim un plan In viata sunt, mai
de $i a In ornul insU$i. $i noile
hnn care Intra In hma de acpum a omuIui, intersectand-o. Acest lucru
fi _u$or venficat dad un om incearca sa unneze un plan in arice nu se
mtampla sau :e opune tendintei generaie de ineI1ii ce opereaza in viata lui, de
daca un om inceardi sa-$i aminteasca de sine, sa se Iupte Cll
s: observe pe sine $.a.m.d. EI va observa ca planul lui nu se
$1 ca rezultatul este desrnl de diferit de ceea ce a intentionat, sau ca
$! chiar impulsul initial i inte1egerea
utIhtapl-acelor Ineercan Qlspar. Dar dad el continua sa se srndieze Sa fae-
eforturi, sa luereze. va dbserva ca relatia lui cu legea accidenrnlui se
treptat. Faprnl d fiinta noastra se supune Iegii accidenrnlui este un fapt dar
;:are nu poate fi sehimbat In totalitate. Aa cum Sun tern ne yom
mtotdeauna sub. 0 anumita .de accident. Totui, putin cate putin,
putem accldentale mal putin posibile.
acc:dentelor este foarte simplii. EIe se intamp1a numai cand loeul
este daea 10eu1 este oeupat, nu se pot intampla. Ocupat de ee? De actiuni
?oti p:oduce 0 actiune eontienta, acest loe trebuie
cel putm :u a;:tlUm Illt:ntlonale. Astfel, atunei cand munea $i tot ce este legat
de ea deVille mtr-adevar centrul de greutate in viata omului el devine practie
liber de legea aecidenrnlui. '
I: Ce numi!i centru de greutate?
R: Ideea de de greutate poate fi interpretata in muIte moduri diferite.
Este. un scop m.al sau mai putin pennanent 1 inte1egerea importantei
:elatlVe a III legaturii eu aeest scop. Aeeasta inseamna ca anumite
mterese d:VIn mal orice alteeva - se dobandete 0 direc!ie
pennanenta, nu se mal merge 0 Zl intr-o directie i alta zi in alta direetie' se
merge intr-0 singura diree!ie i se eunoate directia. ' ,
cat :ste tau de eu atat eti mai liber de
accIdent. Cand Itl schlmbI In fiecare moment, atunci in fiecare moment
se poate intampla ceva nou i fiecare accident te poate orienta spre 0 directie
alta. !Jar daca activitatea ta intentionala, cum ar fi de exemplu amintirea de
sme, atat de atat de intensa i atat de continua incat sa nu lase lac
pentru aCCldente, arnnel aeeidentele vor avea a probabilitate muIt mai mica de
86
CAPITOLUL 4
a se intfimpla, deoarece accidentele au nevoie de spatiu i de timp. Astfel incat
trebuie sa adaugam mai multe cauze care sa produca rezultate i, in acest mod,
sa excludem pur i simplu accidentul deoarcce, cu cat timpul nostru va fi mai
ocupat eu lucrul contient, cu atat mai putin spatiu va riimane pentru
evenimente accidentale.
I: Daca nu te identifici, dad nu consideri daca nu ai emo!ii negative, acest
fapt va crea cauze noi?
R: Sigur. Dar din moment ce intotdeauna ne identificam, intotdeauna
consideram i avem emotii negative, nu putem experimenta acest lueru.
Trebuie sa ne dam seama ca simplul fapt de a avea cu 0 emotie negativa mai
putin ar insemna 0 noua cauza.
i: Cum este posibil sa triiim sub aetiunea a doua legi atat de diferite cum sunt
legea accidenrnlui Jegea eauzei i efectului?
R: Nu vad nici 0 contradietie. Cauza efectul in relatie cu legile sub care
traie$te omul inseamna rezultatul propriilor actiuni, iar "accident" 'inseamna
ceva care ti se intampla fara lcgatura eu actiunile tale.
1: Putem sa controlam sau sa modificam acum lcgea aceidentului sau trebuie sa
pana Yom avea con$tienpi deplina?
R: Nu se pune problema de a dad a$tepti nu obtii nlmic. -In fiecare
moment trebuie sa faci ce poti. in prezent putem, 'intr-o anumita masura, sa
modifidm legea accidentuIul'doar modificandu-ne pe noi Cu cat avem
un control mai mare asupra noastra cu atat se schimba legea
accidentului $i, aa cum'am spus, accidentele de mai tarziu pot chiar sa dispara
cu toate ca, teoretic, posibilitatea va ramane intotdeauna.
1: Cum creem cauze noi? Inseamna aceasta sa facem planuri?
R: Nu, de obicei faci acelea$i pIanuri pe care Ie-ai facut toata viata i te a$tep!i
sa ai cauze noL
i: dori sa $t1U cum se poate mie$ora efecrnl aeeidenrnlui asupra muncii unei
persoane. Cand fae un plan pentru 0 zi acesta este deseori distrus de venirea
nea$teptata a unor persoane.
R: Nu va faceti probIeme pentru aeeste cazuri. Ceea ce este important sunt
persoaneie, sau "eu"-rile din noi care vin i ne opresc munca. De exemplu 0
emotie vine opre$te lucrul. Aceasta este ceea ce trebuie sa
prevenim.
I: Aecidenrnl nu trebuie sa fie intotdeauna un accident nefericit, poate fi unul
fericit, nu-i
R: -Exact. Dar scopul nostru este de a scapa de accident dupa un anumit
timp, daca Iucram, ne putem elibera i de sub actiunea aecidentelor bune de
sub actiunea ce10r rele. Intrebati-va daca va fi rnai bine. Incercati sa intelegeti
cat de mult de la accidentele bune cat de grea ar deveni viata dad
ar trebui sa "facem" totul i daca nimie nu s-ar "intfimpla".
f: Poti fi eIiberat paI1ial de sub influenta legii accidentului daca e$ti Intr-o

R: Nu, ar fi prca simplu. Doar faprnl de a fi aeo10 nu schimba nimic. Tocmai
am explicat cii omul incepe sa iasa de sub influenta legii accidentului dacii
87
A PATRA CALE
ceea ce numim un centru de blfcutate, ceca ce inseamnii di munea
asupra lui devine extrcm de importanta, suficient de importantii pentru a
ocupa un loc semnificativ in viata omului., Aceasta creaza un anume fel de
echilibru ;;;i, putin cate pU!in, eIibereaza de accident.
I: Vreti sii spuneti ca atune! dud suntcm mai com/tienti flU mai suntem afectati
de Jegea accidentului?
R: Repet, nu [aptul in sine de a fi face aceasta. Ciind accidentele
interioare se aprese in noi, aceasta ne va face mai Iiberi de accidentele
exterioare. Sunt prea muIte lucruri accidentale in noi cum am spus,
putem sdipa de aceste Iucruri accidentale numai creandu-ne un centru de
greutate, a anumita greutate permanent5., greutate in sensul cii ne mentine mal
echilibrati. $i pentru aceasta avem nevoie de a $coala.
I: De ce'sunteti atat de sigur cii cineva nu se poate dezvolta decat cu ajutorul
unei
R: Sunt atat de muIte dificultati. Dad incercati sa in!elegeti aceste dificultati
Yeti vedea di lara metoda rara ajutor omul nu se poate el dimane ceca
ce'este sau mal degraba va regresa, pentru ea nimic nu ramane in stare.
Dad nu te dezvolli atunci regresezi. In viata, In condi!ii totul
regreseaza sau a capacitate se poate dezvolta in detrimentul alteia. Capacitatile
nu se pot dezvolta rara ajutorul $colii deoarece sunt necesare un sistem $1 0
metoda. ,
Dar inainte de a vorbi' despre de ce sunt necesare trebuie sa
intelegem pentru cine sunt ele necesare, pentru ca nu sunt deloc
necesare pentru marea majoritate a oamenilor. Ele sunt necesare doar pentru
cei care deja dau seama de nepotrivirea culese de min tea
care simt ca, singuri,' doar cu fortele lor proprii, nu pot niei sa
rezolve problemele care ii inconjoara niei sa gaseasca drumul eel bun.
Numai asemenea oameni sunt capabili sa dificultatile legate de
munca in doar pentru ei sunt neeesare
$i, pentru a intelege de ce sunt necesare omul trebuie sa realizeze ca
acele care yin de la oarneni cu 0 minte superioara pot fi transrnise
simultan doar unui numar foarte, limitat de oameni ca este necesara
indeplinirea unei serii intregi de conditli, rara de care nu pot fi
transmise cOIeel.
Existen!a acestor conditli imposibilitatea de a face ceva in absenta lor
explica necesitatea unei organizatii. Transrniterea cere eforturi
a1<:1t din partea celui care Ie cat din partea celui care Ie of era.
Organizatia faciliteaza aceste eforturi sau Ie face posibile. Aceste condi!ii nu se
pot manifesta de la sine.
D poate fi organizata doar pe baza unui anumit plan clar, intocmit
cunoscut cu mult timp Inainte. In nu poate fi nimic arbitrar improvizat.
Dar pot fi de diferite tipuri, care corespund diferitelor ciiL Voi vorbi mai
tarziu despre diferitele cai.
i: Poate fi expiicat In ce constau aceste conditii?
88
CAPITOLUL 4
R: Aeeste conditii sunt legate de necesitatea unei dezvoltari simultane a
a fiintei. cum am spus inainte, dezvoltarea uneia rara 0
dezvoitare corespunzatoare a ceieilalte conduce la rezultate $colile
sunt necesare pentru a evita 0 astfel de dezvoltare unilateralii rezultatele
nedorite legate de ea. Conditiile de predare in sunt astfeJ incM de la
primii IUCIUI progreseaza simultan de-a lungul celor doua lin ii, Iinia
linia fiinteL Din primele zile in omul incepe sa studieze
mecanicitatea sa lupte impotriva ac!iunilor involuntare, impotriva vorbirii
!1enecesare, impotriva imagillatiei, impotriva reveriei impotriva somnului.
Faciind un pas de-a lungul liniei omul trebuie sa fad un pas de-a
lungulliniei fiinlei. Principii Ie lucrului in toate eerintele impuse asupra
lui, toate if ajuta studieze fiinta sa lucreze pentru a 0 schimba.
I: Dad nu exista speranta de a atinge un nivel mai inalt de in afara
unei atunci acest fapt nu ar exclude pe atatia oameni care, nu din vina
lor, nu intra nieiodata in contact cu potrivita care doresc
neaparat sa progreseze?
R: Este imposibil de dat un dispuns acestor lucruri, deoarece oamenii traiesc in
asemenea masura sub legea aecidentului, iar omul individual este atat de mle $i
de nesemnificativ. Credem eli sun tern foarte importanti, dar in realitatc nu
sun tern deloe importanti. a deveni importanti trebute mai intai sa
devenim ceva pentru ca, cum suntem acum, nu suntem practic nimic. Cine
ar putea fi interesat de dezvoltarea noastra in afara de noi Astfel ca, de
fapt, a intalni 0 care corcspunde tipuiui unei persoane - pentru ea 0
persoana poate intalni 0 care nu corespunde tipului sau sau dezvoitarii
sale - este in mare masura 0 chestiune de norac.
l: Nu se pune problema de a dori intr-o masura suficienta, pentru ca se spune
"eauta vei gasi"?
R: Cu exceptia circumstantelor foarte dificile cand soarta, accidentul cauza
efectul vor merge toate impotriva unui am, dad omul cauta intr-adevar,
atunci poate gasi. El va cauta 0 cu ajutOlul centrului sau magnetic; dar
dad eentrul magnetic nu este format, nu poate incepe sa caute.
I: Unde due ,colile?
R: Aceasta este 0 intrebare interesanta, pentru ca raspunde altar intrebari
asupra diferentelor dintre oameni. Cu ajutorul unci po!i atinge ceea cc
dar a fast
pusa 0 intrebare asupra faptului dad 0 conduce spre ceca ce
este bine pentru ete. Dacii este 0 reala nu va conduce nicaieri,
pentru ca au propria lor soarta in univers nimeni nu poate face ceva
pentru ele. Dar a poate ajuta oamenii care s-au saturat sa fie ea
Ie poate arata calea ce trebuie urrnata pentru a inceta sa mai fie ii
poate inva!a cum poate fi lacut acest lucru. Aeeasta este tot ce poate face 0
$coala 1.'i, tara 0 acest lucru nu poate fi realizat.
1: Ce constituie 0
R: in general vorbind, 0 este un loc un de po!i invata eeva. Pot exista
$coli de limbi modeme, de muzica, de medicina $.a.m.d. Dar gcnul
89
A PATRA CALE
de la care rna refer este nu numai pentru a invata,' ci pentru a develli
diferit. S-a explicat mai inainte di nimeni uu poate Iucra singur, rara 0
Trebuie, de asemenea, sa va fie elar inca de pc acum ca un grup de aameni care
decid sa lucreze singuri uu vor ajunge nieaieri, deoarece ei u-ar unde sa
mearga ce sa faca.
cil. putem spune di 0 este 0 organizatic pentru transmiterca, spre
un anumit numar de aameni pregatiti, a cuno.;;tintclor venind de 1a 0 minte
superioara. Aceasta este caracteristica csentiaHi a unci .;;coli. Alt fapt fcarte
important este selectia studentilor. Doar aamenii eu 0 anumita. prcgatire .;;i ell
un anumit nive! de intelegere sunt intr-o .;;coalii reala. 0 .;;coaHi nu poate
fi deschisa tuturor, nu poate fi desehisii multora. :;Ieolile pot fi de niveluri foarte
diferite, in fune!ie de pregatirea de nivelul de fiinta al studentilor. Cu cat este
mai inalt nivelul eu atat mai mari sunt eerinte1e impuse studentilor.
Astfel incat, din aeest punet de vedere, sunt impiiI1ite pe grade. Exista
unde oamenii m. 1, 2 3 invatii cum sa devina m. 4 obtin toate
care Ii vor ajuta in aceasta schimbare. Nivelul urmator II constituie
unde oarnenii TIr. 4 invata sa devina m.S. Nu este nevoie sii vorbim
despre niveluri mai avansate, deoarece ele sunt prea departe de noi. Dar ehiar
in de nivelul cel mai mic, inceperea luerului in presupune deja 0
anumita pregatire. Nu pori trrc'C'direct de la absurditatea vietH la
Chiar dad 0 face tot posibilul sa dea unui om ceva, dad el nu
va fi pregatit, nu va cum sa primeascii, nu i se va putea da.
Y: Ce inseamna a fi pregatit?
R: Este necesar mai intai sa fii gata pentru ariee nivel cu care se poate Incepe,
nu doar din punctul de vedere al ci din cel al fiintei. Trebuie
sa-ti dai seama de situatia in care te afli, sa ce nU poti face de unul singur,
sa ill dai seama cii ai nevoie de ajutor multe alte lucruri. Depinde de ceea ee
necesitii 0 persoana dintr-o Nimeni nu are nevoie de 0 ea atare,'
dar daca ai nevoie de ceva, atunci ai nevoie de 0 pentru a obtine ace!
lucru. A fi pregatit inseamna cii trebuie deja sii te pe tine insuli intr-o
anumita masurii; trebuie sa-ti scopul; trebuie sa valoarea
propriilor decizii; trebuie sa fi eliminat intr-o anumita masura minciuna fata de
tipe insuti; trebuie sa poti fi sincer eu tine Insuti. '
Din pacate, influenta C devine foarte adesea influenta B daca oamenii yin la
o nepregatiti, Mai tarziu, poate dupa 0 lunga perioada de timp, ei pot
auzi lucruri pe eare Ie-au auzit cand au, venit prima datii sa
descopere un nou inteies in aeestea. Acestea devin atunci influenta C. Exista
multe idei care, intelese coreet, pot deveni influen!ii C.
In plus, cineva poate intra intr-o doar cand pierdut, sau este
pregiitit piarda, intr-o anumita masura, vointa proprie. Vointa proprie este
obstacolul major pentru a intra int1'-o pentm cii 0 nu inseamna
numai 'invatatura ei disci pI ina. :;Ii unii oameni pot gasi disciplina plictisitoare
sau inutila.
1: Exista vreo fonna dc testare ce trcbuie trecuta inainte de a intra in
90
CAPITOLUL 4
R: Testarea este aproape continua, ca exista tot timpul nu doar inainte de a
intra in ci cand te afli in . .. . .,
I: Trebuie sa fie un motiv pentru eare unii oameni v1id poslbliItatea schllnbarn,
..
R: Da, exista motive. Este un fel de antrenament ,at
Majoritatea oamenilor au dar
pregatit
i
pentru schimbare, iar allll nu. Dar, chlar daca sunt pregatlp. au neVOle
de ajutor trebuie sa faca eforturi. " _
I: Se poate ea oamenii sa doreasdi sa se schlmbe sa gaseasca aeest lucru
imposibil? . . .
R: Dneori rezistenta cste prea mare; de exemplu Imagmatm poate. fi prea
puternica ei pot refuza sa renunte la ea. Ori, cum am Sp?S,
magnetic poate fi fonnat intr-un mod Exista cu dOl sau mat
multi centri magnetici ee privese in directii diferite. Atuncl el nu .vor putea fi
interesati de lucru pentru mult timp. ,Dar daca .are
eentru magnetic coreet format, toate aceste interese se mterconecteaza devm
un lucru foarte puternic. .'
j
. Spuneti eii dacii oamenii sunt nepregatiti, influent
a
C devme pentru el
. " ?
influent
ii
B. Este din cauza ca. nu au cum dea seama. , .'
R: Nu numai din cauza aeeasta; din cauza ca nu au 0 valonzare a Ideilar,
ei iau toate ideile la niveL
I: Emotii1e negative te impiediea sa influenta C? ""
R: Daea ai muIte emotii negative, ele vor forma un nor eare va lmpledlea nu
numai influenta C, dar chiar influenta A sa la tine. .
A fost stabilit cu mult timp In urma ca, mfluentele C. eXlsta, .nu Ie p01J
obtine de unul singur. Asta insearnna cii exista eeva ce eucent pentru a
pentm a mai mult,. De aceea
este neeesara In nu te pOll \1 se poate explrc
a
de ee nu
intelegi. "
, cum am spus, exista multe niveluri de :;Ico,lil: :are mcep de la
nivelul al vietii sunt foarte elementare. In ele eXIsta, mod
anumite reguli conditii. Daea Ie uiti sau 1ti scuze ca sa nu Ie respect
l
,
nu te poti considera ca fiind intr-adeviir intr:o _ _ ".
1: poate cineva sa fie diseiplinat fata de vtata In fura sa fie dlsetplmat
fata de conventiile
R; Disciplina este bazata pe intelegere - este un total difcrit. _
1: Nu exista pericolul ca disciplina sa fie foloslta pentru a scapa de
responsabilitate?
R: Atunei vei
I: In ce masudi poate eineva dezvolte fiinta in afara une.i .
R: Nu este posibila niei 0 dezvoltare reala a fiintei $coh sau: mal degraba,
este posibilii intr-o anumita masura dar este in general Dezvoltarea
corecta a fiintei este imposibila rara pentru ca nu te POtl nu
pori fi sufieient de strict eu tine insuti. :;Ii nu este doar 0 a,fi st:
1ct

pur simplu nu-ti pori aminti lucrurile la momentul potnvlt, vel Ulta vel
91
A PATRA CALE
face lucrurile mai pentm tine. Dadi ar fi fast posibil sa lucrezi de unnl
singur, ar fi fast 0 pierdere de timp. iar sistemcie nn ar fi fast necesarc;
dar, din moment ce eIe exista, inseamna ca estc imposibil rara ele. Nu poti avea
niei un plan, niei un sistcm de unul singur. $i cum poti sa te dezvolti rara un
plan sau un sistem? Cum poate fi Taenta vreo mund? Cum pori obtine
necesare, cum poti sa-ti inteiegi pozitia sa ce sa faei? 'Nu
poti obtine niei macar cuno$tintc1e preliminare ell care sa incepi.
I: $colile con tin in mod nccesar oameni ell cOl1$tienta mai tnalta?
R: Nu contin, nu ne putem a$tepta Ia acest lucru dar, a$a cum am spus, 0 $coaHi
!1u poate fi porniHi rara cuno$tinte veuiud de 1a cameni eu 0 Iniute supcrioadi.
I: 0 rna va ajuta sa iau deci7ii care sa afecteze viitorul?
R: Tot ce pot sa spun este ca ceea ce faci astazi va constmi ziua de maine,
incat maine depindc de ceea ce faci astazi. Poti schimba viitorul aClll1l - aceasta
este ceea ce trebuie inteles. In viata nu poti sehimba nimie dar, cfind
vei incepe sa mai mult, vei avea mai rnuIta putere sa sehimbi.
*
$colile nu sunt toate Ia fel., Pentru un anumit fel de oameni este necesar un
anumit fel de pentru hIt feI de oarneni este aIt fel de necesar. Nu
exista 0 universala pentru toate tipurile de oameni. Aceasta ne aduce Ia
subiectul diferitelor dii. Dar inainte de a vorni despre cai trebuic sa Intelegem
ca oamenii au ajuns, eu cateva mii de ani in unna, la ideea ca omul se poate
sehimba, ca poate dobandi eeva ce nu are. Ceca ce poatc dobandi a fost
exprimat in mod diferit a fost abordat din diferite unghiuri, dar ideea
generaHi a fost intotdeauna - di omul se poate dezvolta, ca poate
dobandi ceva nou. AstfeI s-au fotmat trei cai, corespunzand impat1irii omului
in omul nLl, nr.2 nrJ.
Prima eale este calea Fachirului. Este 0 calc lunga, dificiHi nesigura.
Fachirullucreaza asupra corpului tizie, asupra cuceririi durerii fizice.
A doua este calea Calugarului. Calea aceasta este mai scurta, mai sigura
mai clara. Cere anurnite condi!ii dar, mai presus de toate, cere credinta, pentru
ca daca nu exista credinta un om nu poate fi un adevarat calugar.
A treia cale este calea Yoghinului, calea a
Cand vorbim despre cele trei cai, vorbim despre principii. In viata de fapt
ele sunt intalnite rareori intr-o forma pura pentru ca sunt de obicei amestecate.
Dar daca prineipiul, cand studiezi praeticile poti separa 0 practicii
anumita ca apartinand unei cai anumitc. Cand vorbim despre yoghini ne
referim de fapt doar la Jnana Yoga la Raja Yoga. Jnana Yoga este yoga
a unui nou mod de a gandi. Ea te invata sa in categorii
diferite, nu in categoriile de spa!iu, timp cauzalitate. Iar Raja Yoga inseanma
lucrul asupra fiinlei, asupra
Cu toate ca din multe puncte de vedere aceste eai sunt foarte eficiente,
trasatura lor caraeteristica este ca primul pas este eel mai dificil. Chiar din
92
CAPITOLUL 4
primul moment trcbuie sa rcnunti la tot sa faci ceca ce se spune. Daca
pastrczi un lucru cat de mie, nu poti llnna nici una dintre acestc cai. Astfel
incat, eu toate ca celc trei cai sunt bune din multc alte puncte de vcdere, ele nu
sunt suficient de elastice. De exemplu, cIe nu eonvin actualului nostlll mod de
viata. Fachirul este un om 11f. I exagerat, cu a putcmica a
centlUlui instinctiv de Calugarul este un om 11f. 2 exagerat, Cll
centml emotional dczvoltat cu ceilalti centri sllbdezvoitati. Yoghinul cste un
om 11f. 3 cxagerat, ell centml intelectual dczvoltat iar ceilalti ccntri nu
indcajuns de dezvoltati. Dadi ar exista doar accste trc1 ciii nu ar
insemna nimic pcntm noi, pentru di suntem prea supraeducati pentro acestc
cai. Dar exista a Patra Cale, care este 0 calc speciala, BU 0 a
celorlalte trel. Estc diferita de celclalte in primul rand prin faptul cii nu exista 0
renuntare exterioara la lucruri, deoarece intreaga munca cste interioarii. Un om
trebuie sa inceapa lucrul in conditii in care se gasca cand a inta.lnit-o,
pcntru ca aceste conditii sunt cele mai bune pentru el. Daca incepe sa lucreze
sa studiezc in aceste condi!ii el poate obfine ccva rnai tarziu, dad va fi
necesar, va putea sa Ie schimbc, dar nu inainte de a vcdea necesitatea accstui
lUClll. Deci la inceput va continua sa traiasca viatfi ea mai inainte, in
cireumstante ca inainte. In multe privinfe aceasta calc se
mai dificila decat altele, pentru di nimic nu cste mal greu decat sa te sehimbi in
interior, tara sa te schimbi in exterior.
Apoi, in a Patra Cale primul prineipiu este cii omul nu trebuie sa creadii
el trebuie sa invete: deci credinta nu intra In a Patra Cale. Nu trebuie sa
crezi ce auzi sau ce SIatuit, trcbuie sa dovczi pentru orice. Daca
eonvins ca eeva este adcvarat, atunci poti crede, dar nu inaintc. Aceasta este 0
expunere a diferentelor dintre cele patru cal.
I: De ce este sa crezi?
R: Oamenii ered sau nu cred, dnd Ie este prea Icne sa gandeasca. Trebuie sa
alegi, trebuie sa fli convins. 1i se spune ca trebuie sa-ti aduei aminte de tine
insuri, dar ar fi sa-!i aduci aminte de tine insuli pentm d ti s-a spus. Mai
intal trebuie sa-ti dai seama ea nu-ti de tine insuti ce inseamna asta
iar apoi, daca iti dai seama Cll adevarat cii ai nevoic de asta ai dori sa-11
de tine insuti, 0 vei face in mod corect. Daca 0 vei face doar copiind
pc altcineva, 0 vei face intr-un mod Trebuie sa-ti dai seama ca 0 faci
penttll tine inslIfi, nu din cauzu ca spus cineva.
I: A Patra Cale este pentru un anumit tip de am?
R: Da, daca vrei pentru un tip de om care nu poate urma cclelalte cai.
l: Este mult mai lung5?
R: Poate ti cea mai scurta, deoareee contine mai Inulta A Patra
Calc este numita uneori calea "omului viclean". Omul viclean despre ccle
trei efti traditiona1e dar de asemenea, mai mult decat ceilalti. Sa spunem ca
oamenii de pc toate aceste cai lucreaza pentru a intra anumita stare
neccsara pcntm 0 anumita munca pe care 0 au de tacut. Omul viclcan va
produce aceasta stare in cel mai scurt timp; dar el trcbuie sa cum sa faea,
trebuie sa cunoasca secrctul.
93
A PATRA CALE
I: Care estc sensu! special asociat.cuvintelor "om vic1ean"?
R: Ce intelegi prin viclenie?
i: Ocolire.
R: Da, multe Iuerori nu Ie poti obtine direct. AceasUi idee este [carte mult
fol05ita in Noul Testament, doar ca nu cste [0105it3o denumirea de "viclean".
Exista situatii care sunt atat de dificile incat nu potl merge drept inainte, este
necesar sa fii "viclean".
i: Oricine poate merge pc a Patra Calc?
R: Nu, deoarece necesita intelcgere eforturi. Trebuie sii fii pregatit pentro a
face eforturi.
j: Cum poate spune cineva dadi este ealea buna pentru el?
R: Dupa rezultate. intalnc$ti un sistem $i incepi sa lucrezi. Dupa un timp
trebuie sa poti spune ce ai obtinut de)a el. Nu este [aarte greu, Desigur, in
majoritatea cazurilor, va aparea 1a inceput ca acumuUiri intelectuale pentru ca
1!i idei noi, noi. Dar este astfel organizat incat de
idei noi .din sistem este legata de 0 anumita schimbare la nivel de in!elegere, de
atentie, de voin!a Nu po!i sa-ti insu1,'e1,'ti noi idei intr-un mod corect,
Tara 0 anumita schimbare.
1: Daca cele patru cai sunt cai catre obiectiv, atunci care este factorol
sau calitatea principala comu9a tuturor?
R: Ceea ce este asemanator in toate caile este posibilitatea schimbarii fiinlei.
Dad. te Ia tot ce constituie fiinta, cum ar fi lucrol gre1,'it a1 centrilor,
identificarea, considerarea, emotiile negative, absenta unitatii 1,'.a.m.d., vei
intelege ca toate acestea pot fi schimbate in fiecare din cele patru cai; pe calea
Fachirului iuvingand suferinta fizica, pe calea Calugarului creand emotia
religioasa, pe calea Yoghinului dobandind 1,'i lucdind asupra
Caile sunt 1a feI, dar oamenii sunt diferiti; un om care poate me:ge
pe 0 cale nu poate merge pe 0 alta. Exista patru categorii distincte de oamem in
timpurile noastre, In funclie de care sunt ImpaI1ite diile. Asta nu Inseamna ca a
fost intotdeauna astfel dar acum, in mod sigur, este. Aceasta impartire nu
este legata atat de mult de faptul ca oamenii ar fi Nr.!, 2 sau 3, cat de faptul ca
ei pot fi oameni cu un centru, oameni cu doi centri, oarneni cu trei centri,
oameni cu patru centri. Asta inseamna oarneni in care un centru este pe deplin
dezvoltat in timp ce ceilalti sunt subdezvoltati, sau doi centri dezvoltati
ceilalti nedezvoltati, sau trei centri dezvoltati 1,'i al patrulea subdezvoltat, sau
toti cei patru centri dezvoltati mai mult sau mai putin ega!. Acest lucru
determina impaI1irea in patru cai.
I: Acest sistem constituie a Patra Cale?
R: Este 0 formulare Te poti intreba: "ApaI1ine acest sistem call
Fachirului, caii Calugarului sau caii Yoghinului? Nu, dar poate apartine celei
de a Patra Cai." Nu poti spune cii acest sistem este a Patra Cale; a Patra Cale
este foarte mare prin comparatie, acest sistem este foarte mic.
i: Centrol magnetic opereaza numai in legatura cu
R: Pc ealea religioasa este neecsar un centru magnetic diferit. Un eentru
magnetic care te aduce Ia 0 1,'coaia Yoga sau la 0 manastire este difcrit de
94
CAPITOLUL 4
centrul magnetic care tc aduce chiar la un grup care este posibil sa te indrume
catre 0 de a Patra Cale. Cu acel tip de centru magnetic nu s-ar putea
lucra aiei: oamenii nu ar avea suficienta initiativa. Pe ealea religioasa ei trcbuie
sa se supuna. Pe aceasta cale oamenii trebuic sa aiba 0 minte mai larga, ei
trebuie sa inteleaga. in 1,'colile Yoga 1,'1 pc calea religioasa poti merge multa
vreme lara sa intelegi, doar lacand ceca ce ti s-a spus. Aiei, rezultatele sunt
proportionaie Cll 111!elegerca. . . .
I: Pentru oameni centrul magnetic poate fi atras de idel dtfente?
Punctul de plecare are legatura cu aceasta?
R: Da, poate fi foarte diferit dar, in 1egiiturii cu acest sistem, trebuie sa existe 0
anumita asemanare a centrelor magnetice, astfel incat oamenii sa poata lucra
impreuna; deoarece pentru 0 anumita perioada, clasa educa!ie oamenii au,
mai mult sau mai putin, material.
I: A Patra Cale Ie include pe celelate trei?
R: Nu, aceasta este 0 descriere eronata, deoarece a Patra Cale nu are multe
lucruri care sunt incluse in primele trei cai 1,'i are muIte alte lucrori care nu sunt
incluse in celcJaltc trci cai. Ideea celei de a Patra Cai este ca ea elimina din cele
trei cal ceca cc este nenecesar in acestea deoarece, pc Hinga lucrurile nccesare,
cele trei cai au alte lucruri care au dimas acolo din pud traditie, imitatie

Pe a Patra Cale, toate aspectele care se pot dezvolta, se dezvolta in acela1,'i
timp, asta 0 face diferiUi de celelalte cai, unde dezvolti mai intai un aspect,
apoi te tutorci 1,'i dezvolti un altul, apoi mcrgi din nou inapoi 1,'i dezvolti un al
treilea. In a Patra Calc toti cei patru centri trebuie sa fie mal mult sau mai
putini vii, la suprafata, pentru a primi impresii altfe!, inaintc de a putea
incepe, este necesara 0 lunga muncii preliminadi. pentru a-i deschide.
i: De fapt, nu este a Patra Calc eea mai dificila, datorita alegerii continue
cerute in conditiile distragerii exterioare maxime?
R:- Depinde ce' anume tu ca fiind cel mai dificil. Celelate trei cai au
nevoie de 0 decizie foarte mare chiar de la inceput, dind nu uimic de fapt.
Trebuie sa renunti absolut la tot. Daca poti face asta 1,'i dacii ai alte calitati
necesare, pori merge pc calea Calugarului sau pe calea Yoghinului, dad poti
gasi 0 1,'coala pentro Calugari sau pentru Yoghini. Dar dad nU
asemenca 1,'coli iti dai scama ca nu poti renunta nici macar la lucrurilc mici,
Cll siguranla aceasta este singura cale posibila pentm tine. Nu se pune
problema de dificil sau mai putin dificil. Se pune problema care cste cea mai
posibiHL Apoi, dad te gandc1,'ti, vei vedea d exista 0 singurd calc posibilii.
I: Exista in 1,'colile celei de a Patra Cai ccva asemanator starii de rugaciune
dad da, vine prin amintirea de sine?
R: Da, pc toate caile trcbuic sa treci prin acelea1,'i doar cii
ordine diferita. Cu siguranta amintirea de sine, neidentificarea cateva aIte
practici vor produce senzatii personale, ea emo!iile inalte de ordin
religios sau intelectual. ca omul a fast comparat cu 0 casa cu patru
eamere. Ce inseamna dezvoltarca? Inseamna a lucra in cele patm camere, doar
95
A PATRA CALE
cii ordinca camerelor in care lucrcaza un om estc diferWi pentru dii diferite. Pe
a Patra Calc munca estc meuta in toate camercle odatii
i: Aceasta organizatie este 0 .
R: Estc 0 fntrebare interesantii: ne putem noi numi 0 $coaJa? 1ntr-o anumita
putem, v d_obao?im anumite cuno$tinte $i in acela$i tiqtp
lIlva!am cum sa ne schlmbam fimta. Dar trebuic sa va spun, in iegiitura eu
acest lucru, cil la inceputuJ muncii noastre la St. Petersburg in 1916 am fast
aj
uta
l
i
sii intelegem ca 0 in sensu! deplin al tcrrnenului, t:ebuie sii
constea din doua trepte, adieu trebuic sii contina dona niveluri: un nivel unde
oarnenii nr. I, 2 $1 3 invata cum sa devinii nr, 4 $i un aItu! unde oamenii nr. 4
invata sii devinii nr. 5. Dad 0 $coaHi are doua niveluri, are mai multe
posibilitati, deoarece 0 dubla organizare de acest fel poate sa of ere 0 varietate
mare a sa faca I?unca mai rapida mai sigura. Astfel, dqi
mtr-un anumlt sens ne putem numl 0 estc bine sa folosim acest termen
pentm 0 organizatie mai mare.
r: Sa inteleg din ce ati spus ca aceasta nu este exact 0
R: Pentru unii oameni poate fi 0 pentru altii nu. Intotdeauna este astfeL
!'Ju poate fi ciar nu poate fi la fel pentru toata lumea.
I: Daca inca nu se poate numi ce anume 0 poate face sa devina astfel?
R: munc:.a ei asupra fiintei lor, intelegerea principiilor
lucrulUi III dlsbplma de un anumit tip, foarte clara. Daca vrem sa
0 deo.arece am ajuns la concluzia ca nu ne putem schimba
smgun, atuncI trebUie sa luarn parte la construirea unci Aceasta este
metoda celei de a patra Cal. Pe calea religioasa exista deja dar aici, daca
vrem 0 trebuie sa luam parte la construirea ei. Dar mai inHii trebuie sa
!nveti. Cand vei suficient, vei ce sa facio
I: Ati spus ca se poate invata sa evadezi doar de la cei care au evadat mai
inainte?
R: Exact - in alegoria inehisorii. $i asta inseanma ca 0 $coalii poate incepe doar
de la 0 alta $coalii. Acest sistem poate avea valoare doar daea vine de la 0
minte superioara. Daca am avea motive sa credern di vine doar de la 0 minte
ea a noastra, nu ar putca avea nici 0 valoare $1 u-am putea
de la e!. Atunei mai bine te scrii propriul tau sistem.
I: Este posibil pentru oricine intr-o sa progreseze de la nr.A la nr. 5 sau
nurnai pentru putini?
R: in principiu nu cxista limitare. Dar trebuie sa intelegeti ca exista 0 diferenta
enonna intre omul nrA omul nr. 5. Omul nr. 4 cste un om care a dobandit
centru de greutate pennanent, dar in arice altceva este un om Omul
nr.S este foarte diferit. El deja poseda unitate, un "eu" permanent, a treia stare
de con$tienta. Asta inseamna ea cI este treaz, poate aduce aminte de el
intotdeauna dind are nevoie, iar eentrul emotional superior lucreaza in
:1, ceca ce Ii da multe noi puteri.
I: Este :au sa nu poti I?erge inainte cu sistemul decat sa nu fi inceput?
R: Daca al mceput, lllmelli nu te poate opri, in afara de tine insut
i
.
96
CAPITOLUL 4
I: Cum se poate impaca acest lueru cu ceea ce ati spus despre faptu! ca BU
exista nici a garantie?
R: Depinde de munca tao Cum pot eu garanta pentm munca ta? Ceca ee putcm
ob!ine depinde de propriile noastre eforturi, trebuie sa lucrezi pe propriul
risc. Dar dupa un timp incepi sa vezi: "Am obtinut acest lucm pe care nu-I
aveam inainte" $i "am obtinut un alt lucru pe care nu-l aveam inainte". Astfel,
p\l!in cate putin, pori fi mai sigur.
1: Ce anume studiaza a $coala?
R: Studiaza posibilitatile de dezvoltarc a calitatilor interioare din om. Se incepe
cu ideea ca nu toate calitatile se pot dezvolta in mod egaJ. Pentru ca anumite
calitati sa se dezvolte, alte calitati trebuie sa se restranga, iar altele trebuie sa
dispara. Sa presupunem cii aveti 0 suta de calitati. Dintre acestea sa
presupunem ca treizeei se pot dezvolta $aptezeci nu pot. Atunei trebuie sa se
restranga cele $aptezeci pentru ca cele treizeei sa se poata dezvolta. $i in $coli
exista anumite cuno$tinte legate de ce calitali anume sc pot ce calitati anume
nu se pot dezvolta, ce conditii sunt bunc, cum sa se restranga anumite calitati,
cum sa dezvo]ti alte calitati. $coli diferite tc inva!a in moduri diferitc. De
exemplu, acest tip de spune in mod simplu: dezvolta doar iar
tot restul iti va fi adaugat; $1 pentm asta trebuie sa lup!i eu emotiiic negative,
minciuna, identificarea, considerarea, imaginatia $.a.m.d.
I:,A!i spus ca trebuie sa verificafn totul, dar d;ca noi putem doar ccca ce am
experimentat noi in$ine, nu ne limiteaza acest lucru la 0 lume [oarte mica?
R: $tim nu numai ce experimentam noi ceea ee au experimentat
altii. Intreaga idee de este reprezcntata de studiul pe baza experien!ei
celorlal!i oameoi, nu oarneni cum suntem noi, ei oarneni eu minti
superioare, altfel n-ar putea fi niei un fel de Daca a se lirnitcaza
numai Ia ee noi atunei nu este a :;;coala.
t Oare nu credinta ca exista eeva dineolo de ee $tim noi ne face sa ciiuHim
acest lueru?
R: Exista multe lueruri dincolo, dar trebuie sa intelegem cii posibilitatea
noastra de a de a ell adevarat este foarte limitata in eonditiile prezente.
Putem formula probleme, putem face teorii dar nu putem gasi raspuns pentru
acestea, sau putem gasi mai degraba raspunsuri teoretice astfel incat un raspuns
este la fel dc bun ca altu!. Dar putem sa speram sa ne ca daca ne
starea de con$tienta ne perfeqionam interioara, atunci
poate Yom mai mult.
i: ,$coala reprezinta auto-initierea?
R: Ce inseamna auto-initiere? Sunt numai cuvinte. Ce ar insemna sa fii initiat
In limba chineza? Ar insemna sa inveti, cineva siHi predea. Nu poti fi initiat In
chinczii doar prin atingere cu rnainile. reprezinta munca. Doi oarneni
pot fi in pentm unu! sa fie 0 de unnivcl iar pentru altul
o de alt nive!. Iar pentru un al treilea poate sa nu fie deloe 0
Depinde cat de pro fund e:;;ti implicat. 0 de cel mai inalt nivel se poate
afla la un nivel inferior, iar una $coala se poate afla la diferitc
97
A PATRA CALE
niveiuri, depinzand de oamcnit din interiorul ci. Aceasta necesitii mundi
amintirea scopului.
I: Dad $colile sunt atat de importante, atunci de ce TIU au mai multa influenta
10lume?
R: $colile pot actiona daar prin oameni care sa fie interesati de cle. Elc nu pot
face nimic daca sunt iTIconjurate de oameni care sunt indifercnti. Posibilitatea
ea $colile sa influenteze viata este conditionaHi de atitudinea generaHi fata de
$coli .. Pentru a avea influenta, $colile trebuie sa aiba oarneni care sa fie
interesali $i sa se supuna. Dar asta trebuie sa vina de jos in sus, nu poate fi
tacut de $coli. $colile pot raspanrli influen!e B tn lume dar daca oamenii nn
sunt interesati de acestea, ele nu pot face oimie. Ele TIU pot folosi vioienta.
i: 0 $coalii poate pierde daca ofedi
R: 0 poate pierde in muIte felud. Vom ajunge la aceasta problema mai
tarziu. Depinde cui i Ie of era. Dad Ie ofed doar in general, nu
nimic, va pierde cu siguranta. Dad cineva are bani incepe sa ii dea la toata
lumea, fie ca ei merita sau nu, cu siguranta va pierde banii.
I: Ati spus ca dadi vrem 0 trebuie sa participam la construirea ei. Cum
putem face asta?
R: Trebuie sa va amintip ca nivelul unci depinde de nivelul oamenilor
care 0 constituie. Daca nu exista suficienti oameni cu centro magnetic, nu
poate fi nici 0 Dar prezenta unui centru magnetic nu este aditata doar
prin simpla venire la lecturi acceptarea a ceea ce auzi.
1: Raspandirea ideilor a limbajului printrc alti oameni ar putea fi
de ajutor din punctul de vedere al
R: Ideile nu s-ar putea raspandi sub forma corecta - este important de inteles
acest lucru. Ar putea fi foarte bine dad s-ar putea face, dar nu se poate.
Cuvintele ar ramane, dar ideile in sine ar fi diferite. Daca ar fi sufieient sa Ie
de ee ar mai fi necesare Limbajul s-ar raspandi de 1a sine,,,
poate chiar in timpul vie!ii noaste, dar ideile ar intra in raspandirea curenta
intr-o fonna De exemplu, n-ar fi nici 0 deosebire intrc "a face" "a se
intampla".
f: Vorbim despre diferite niveluri. Nu este cam neclar? Ce inseamna
niveluri superioare?
R: De ce vi se pare neclara ideea de niveluri superioare? De exemplu, putem
Iua in considerare ideea nivclurilor aplicata la noi folosind toate
capacitatilc noastre mentale noi putem gandi doar pana la un anumit nivel dar,
dadi nu am putea utiliza centrii superiori, de exemplu centru! emotional
superior care deja necesita amintire de sine mai mult sau mal putin compleHi,
atunci cu siguran!a Yom putea gandi foarte diferit asupra subject
Yom putea gasi mult mai muIte conexiuni in lucruri pe care acum nu Ie
observam. Asta ar arata diferite niveluri de gandire, uneori avem de fapt
sclipiri ale unui nivel superior de gandire astfel incat am putea avea material
pentru observare, deoarece chiar $1 acum putem gandi diferit asupra aceluia$i
subiect.
98
CAPITOLUL 4
$i in ceea ce diferitele niveluri de oameni, noi vcnim in contact cu
rezultatele muncii unor oameni care, evident, apartin planurilor superioare; nu
putem spune ca experien!a noastra din viata se limiteaza la rezultatele
muncH oarnenilor asernanatori noua. Daca luam Noul Testament, diferite
Iucrari de arta, scrieri ezoterice, literatura $.a.m.d., acestea evident nu
pot apartine oamenilor Existenta oamenilor cu 0 dezvoltare
superioara nu este imaginatie, nu este ipoteza, ci un fapt real. Astfel fncat nu
pot intelege in ce mod poate fi neclar; nu vad cum ar putea cineva sa se
gandeasca fara a acest fapt Este un fapt clar ca oarnenii traiesc nu
numai pe nivelul pe care ne aflam, ci se pot afla pe diferite niveluri.
Din acest punct de vedere omenirea poate fi privita ca fiind impartita in
patru cercuri concentrice. Cele trei cercuri interioare sunt numite Ezoteric,
Mezoteric Exoteric. Al patrulea este cercul exterior unde traiesc oamenii nr.
1, 2 3. $colile actioneaza ca porti prin care omul nr. 4 care se afla intre
cercul exterior $i cercul Ezoteric, va putea trece. Omul nr. 5 apartine cercului
Exoteric, omul nr. 6 celui Mezoteric, iar omul nr.? cercului Ezoterie sau eel
mai interior. Cercul exterior mai este numit cercul confuziei limbilor, pentru
ca in acest cerc oarnenii nu se pot intelege unul pe altul. Intelegerea este
posibila numai in cercurile interioare.
Toate acestea arata ca exista grade. Un om care in cercul exterior se
afla sub Iegea intamplarii sau, dad are 0 esenta exprimata mai puternic, viata
lui este mai mult guvernata de legile tipului sau sau de legile destinului. Dar
cand un om incepe sa lucreze in directia el deja are 0 directie. Asta
inseamna 0 schimbare, poate impereeptibila, dar 0 schimbare, din punct
de vedere cosmic. Numai cfortul individual il poate ajuta pe om sa treaca. din
eercul exterior in cercul Exoteric. Ceea ce se rcfera la un om din eercul
exterior nu fl pe un om care incepe sa lucreze. El se afla sub legi
diferite sau, mai degraba, legi diferite incep sa afecteze un om care incepe sa
lucreze. Fiecare cere se afla sub legi diferite.
99
CAPITOLULS
Posibilitatea dezl'oltarii ill cantillltare a oil/HIll! - Abseil/a con.ytiell!ei -
Cll1lOasterea adeviitlllui - Studiulnivelelor de co}/.ytien!a - Al1lintirea de sine Sf
observarea de sille - Imposibilitatea de a clef/Ill ce este amifltirea de sille -
Amintirea de sine ca metoda de trezire - Abordarea amilltirii de sille prill
centrul illte/ectltal - Recollslrllirea giindurilor - Oprirea giindurilor co metoda
de a aduce amintirea de sine - A-Ii alllillti de lille il/suti in momellle emoJionale
-lgnorall!a sliibicilille -ldelltificarea .Ji lupla ell ea - COl1siderare illferioarii
Sf exterioarii - Emotii negative - LOClll {acllt din tille illsufi.
A
T fi bine dadi, din dnd in cand, ati incerea sa va faceti, in minte, un
sumar la ceca ce ati auzit pana acum; deoarece, dupa 0 anumita
perioada de venit la lecturi discutii incepi sa uiti cronologia ideilor,
estc important sa fie retinuta ordinea in care ele sunt prezentate.
Din tot ceea ee ati auzit, cea mai importanta idee cste aceea potrivit careia,
eu 0 anumita cu anumite eforturi, omul se poate dezvolta, se
poatc pc sine. Dezvoltarea omului, dadi este un proees (nu este deIoe
obligatoriu), trece prin anumite ctape definite sau Dadi va intoarceti la
inceput, va Yeti aminti ce anume s-a spus despre absenta in om
faptul ca atunei cand un om Intelege acest luem, aceasta. inteiegere Ii va da
posibilitatea de a dobandi $i Yeti vedea ca aceasta cste directia in
earc un om se poate dczvolta. Atat timp cat el nu va intelege ca este pur
simplu 0 di toate pmceseJe sale sunt mecanice, el nu va putea incepe
sa se studicze pe sine, pentrU ca aceasta intelcgere este ineeputul studiului de
sine. Deci studiul trebuie sa ineeapa astfeI: trebuie sa intelegem di nu avem
de sine, ea nu putem fi de noi in momentele dind
aetionam sau gandim. Acesta este primul pas. Al doilea pas este Intelegerea
faptului di nu ne pe noi nu ne ma$inu proprie
modul cum functioneaza ea. lar pasul urrnator este sa intelegem ea trcbuie sa
studiem metoda necesara pentru studiul de sine. Ne observam pe noi
toata viata, dar nu ce inseamna observarea de sine. Adevarata observare
de sine trebuie sa se bazeze pe fapte.
Deci, unul diutre primele objective este: cum sa-ti aduci aminte de tine
Insuti, cum sa fii mai Nu este suficient Sa admiti aceasta lipsa a
con$tientei in tine; trebuic sa vezi rcalmente acest lucru, sa vcrifici prin
observatie personaUi.
Nu ne dam seama ce cste ce implicii ea. Daca devii con;;tient
timp de a jumatate de ora, este incredibil ce poti vedea invata. Decl, ea este
un scop in sine prln ceea ce aduce inseamna, de asemenea, un pas ci'itre
obiectiva.
Este nccesar Sa vorbim putin despre asta, despre ce sc intelege prin cele
patm grade de pc care Ie poate avea un am. Daca abordarea sc face
CAPITOLUL 5
din punctul de vedere al cunoa;;terii adevarului, atunci In somn noi nu putem
diferenta dintre ce este adevarat $i ee nu este adcvarat. Lucmrile pe
care Ie vedem in' vis arata toate asemanator. In starea de veghe avem deja, in
mai mare masura, ocazia de a diferenta intre lucruri: fonna
lucrurilor este perceputa de ochii no;;tri, suprafata lucrurilor prin pipait ;;i, intr-
a anumita masura, ne putem orienta prin perceptiile instrumentelor noastre de
sim!. Deci exista un element obiectiv, dar noi ramanem subieetivi fata de noi
Cand dcvenim con$tienti de noi devenim objectivi fata de noi
in$ine iar cand devenim in mod objectiv, putem adevarul
abiectiv despre orice. Acestea suut gradele de con;;tienta.
I: Trebuie sa ne modificam pe care a avem pentru a vedea lucrurile
a;;a cum sunt ele ;;i sa adevarul?
R: Nu, in aceasta stare de nu putem accede la lucruri a;;a cum sunt
ele; trebuie sa ne'sehimbam starea,de con$tienta. Dar putem indcparta uncle
straturi de minciuna. Lucrurile sunt ineonjurate de minciuna. Putem Indeparta
unul, doua, trei inveli$uri sa venim mai aproape de lucrurile reale.
I: Am neclaritati privind superioara. Am putea eel putin, cum sa
ne gandim la ea?
R: Ne dam seama de posibilitatea,con$tientei superioare in momentul in care
ne dam seama ca noi nu suntem deloc Suntem numai
arareori, lara posibilitatc de control. La ora actuaHi ne afiam in doua stari - in
somn $i semi-trezie. Comparatiile teoretice ale starilor de
o
con;;tienta
dcserierile in cuvinte nu vor fi de ajutor; dar cand yom inccpe sa ne trezim ne
yom 'da seama de starea in care ne afiam acum. Este necesar sa gasiti momente
de amintire de 'sine ;;i atunei, in acele momente, Yeti vedea diferenta.
Studiindu-va veti vedea ca pute!i fi foarte aproape de somn sau puteti fi foarte
aproape de de sine. Deci studiul incepe cu studiul acestor stan
diferite din noi. De exemplu, cand ne consideram ca fiind unitari - sau nu ne
gandim la aeest lucru - atunci suntem aproape adonniti. Dar dnd ineepem sa
ne divizam ;;i ca, in fiecare moment doar un "eu" sau un grup de
"eu"-ri, atunei suntem mai aproape de con$tienta de sine, mai aproape de fapte
objective.
Exista diferite eai de a studia in tine insu!L La Inceput, primul
lucru este sa-ti dai seama ca nu pori fi atunci cand vrei. Cea mai buna
ocazie de a-ti da seama de aceasta este dupa ce ai vorbit sau ai fiicut ceva. Sa
presupunem ca ai vorbit despre afaceri importante sau ai scris 0 scrisoare;
intreaba-te dupa. aceea: "Am fast eu tot acest timp?" Al doilea lucru,
pentru inceput, este sa.-!i dai seama cii nu e$ti unitar, ca ai multe "eu"-ri
diferite.
I: Cum ne pl1tem da seama daca suntem de noi in$ine?
R: Vei estc un sentiment total diferit. Daca Incerci sa fii la un
moment dat $i apoi compari eu un alt moment dnd nu ai incercat Sa fii
vei vedea diferenta, Nu poate fi descris. Intr-un anumit moment e$ti
de tine insuti, in alt moment nu facl diferite lucruri, vorbe$ti,
scrii - nu
101
A PATRA CALE
Dar trebuie sa iti di se spune, chiar de 1a luceput, di trebuie sa
studiezi nu numai starile de ci obstacolele in calea,
Deci trcbuie sa Ie studiem :;;i apc! sa Ie indeparHim. Toate aceste obstacole se
aiM. in noi in:;;ine. Nu putem schimba circumstantele exterioare, trebuie sa Ie
luam a:;;a cum sunt elc :;;i, in aceste circumstante, sa ne schimbiim 'in interior.
1: Dad te observi la un moment dat inseamna ca e:;;ti con:;;tient in acel
moment?
R: Nu neaparat; poate fi daar mccanie. Dar daca e:;;ti con:;;tient in timp ce te
observi, linia aten!iei talc va fi ca 0 sageata ell doua varfuri, unul indidnd
atentia directionata asupra lucrului pc care it observi iar celaIalt pc tine lnsu!i.
I: Nu pot intelege legatura dintre observarea de sine amintirea de sine. Cum
trebuie inceput, ce trebuie Iacut?
R: Arnintirea de sine este 0 incercare de a fi de tine insuli.
Observarea de sine este intotdeauna directionaHi spre 0 funetie anurne: iti
observi fie gandurile, fie fie ernoliile,- fie senzatiile. Necesita un
anumit obiect pe care sa-l observi in tine insuti. Arnintirea de sine nu te divide.
trebuie sa-1i intregul, este pur sirnplu sentirnentul de "eu", propria
ta persoana. Pot aparea impreuna mai ales in stadiiIe mai avansate, atunci Ie
vei putea face pe amandoua in timp - sa observi ceva anume sau Sa
rnanifestari in ,insuti sa-li de tine; dar la inceput cele
doua lucruri sunt diferite. incepi cu observarea de sine - aceasta este calea
nonnaHi - prin observare de sine ili dai searna ca nU-li de tine
Insut1. Cand 11i vei da seama de acest lucru de faptul ca [oarte rar ill aduci
aminte de -tine insuti, atunci orice persoana nonnala. va putea intelege ca este
posibil sa aeeste momente de amintire de sine. $i apoi vei incerca sa
faci acest lucru.
i: Este greu sa-mi dau seama daca intr-adevar rna observ pe mine insumi sau
doar imi amintesc lucrurile dupa aeeea.
R: La inceput nu este absolut necesar sa-1i faci probleme cum anume stau
lucrurile; ra ce poti, fie ca observi In momentul respectiv, sau -iti
imediat dupa aceea, sau iti dupa un timp. Mai tarziu vei surprinde
anumite momente cand vei putea fi de tine insuti chiar in momentul
in care se intampUi lucrurile. Aceea va fi amintire de sine.
i: Cum poti rezultatele miraculoase care urmeaza amintirii de sine?
R: Vedeti, asta se leaga de intreaga idee a dezvoltarii, de posibilitatea de
schimbare a fiin1ei. Acesta este unul dintre primele lucruri care trebuie
intelese: ca omul nu este menit sa ramana cum este; el se poate schimba.
Exista'diferite niveluri ale omului care pot fi atinse dupa 0 munca lunga
persistenta. Daca putem fi mai aceasta va face sa functioneze centrii
superiori. Func1ionarea centrilor superiori va fi in muite privinte miraculoasa:
Ideea amintirii de sine apare in muIte sisteme invataturi ale dar nu
se afla la locul corect, nu este niciodata pusa prima. Dar acest sistem spune ca
nu-ti de tine insuti daca intelegi ca nu-ti de tine 'insuti,
atunci ai putea sa realizezi ceva. de sine este cea mai mare
schimbare posibila deoarece, in conditiile ale vietii, nimeni nu este
102
CAPITOLUL 5
de sine, oamenii dau seama de accasta. Toti cei ce se
afla aici, in cazul in care se vor intreba sincer daca ei sunt de
ei vor trebui sa raspunda ca uu sunt. Nimeni uu este lntreaga
idee este sa fii de tine insuli in acest lac, 'in acest moment. Acesta este
inceputuJ, pentru ca trebuie sa incepi de undeva. Mai tarziu poate lua fonne
diferite, muIte alte lucruri pot fi incluse.
Nimic nu poate sa descrie acest lucru: este material de observare studiu.
Descrierile nu vor fi de ajutor, trebuie sa exersezi. in mod normal, nimeni
de el nimeni nu este de el Aceasta cste starea
a unci fiinte umane, a unui Dar daca el acest lucru,
d,aca da seama se aminteasca de el devine posibil.
Doar ca, la inceput, amintirea de sine vine [oarte incet foarte putin, cu pauze
foarte marl in care nu-ti aduci aminte.
1: Caracteristica esentiala a starii de amintire de sine este starea de
vigilenta a minti!?
R: Nu, nu 0 poti considera astfel - este prea pulin. Este a stare diferita, mal
diferita de starea noastra prezenta dedt este starea noastra prezenta de somnul
fizic; dar chiar compararea somnului Cll starea of era 0 posibilitate
de inlelegere a diferentei. Cand adonnit, lumea ta este limitata de senzaliile
pe care Ie percepi atunci, dar cand te te afli in lumea obiectiva
vezi acesta Iume in categorii subiective) ea este mult mal pUlin limitata. Dar
cand iti dai seama ca asta nu inseamna trezire deplina, ca tu de fapt treaz
mai putin de jumatate, vei intelcge ca daca te pe deplin te vei afla intr-o
lume mai bogata vei vedea vei intelege multe din caracteristicile ei care
acum trec neobservate.
i: Vreau sa daca ar trebui sa ne ca amintirea de sine, cel putin
intr-un stadiu de inceput, sa constea din incetarea indreptarii neproductive a
aten!iei catre orice altceva indreptarea ei spre tine insuti?
R: intr-un stadiu de inceput poti doar sa-!i dai seama ca nu-ti de tine
insuti. Daca ne vom da seama cat de pulin suntem de noi
catde minuscule sunt momel1teie cand suntem dnd ne vom aminti
de asta vom sim!i acest iucru ne vom da seama cc: il1seamna, atunci vom
putca intclegc ce inseamna amintirea de sine. Daca va veti da seama de
importanta acestui fapt de tot ceca ce implica el, nu va fi neproductiv. Dar
dad nu va yeti da seama, averi dreptate, va fi neproductiv. Atunci va fi doar un
:xerci!iu ciudat care nu va duce nicaier1.
I: Amintirea de sine apare automat atunci cand iti dai seama ca nu-ti
de tine insuti?
R: Accasta este amintire de sine. Nu pori face urmatorul pas rara a-1i da searna
unde te ath. Este proces, lucru. Cu cat mai mult iti dai seama cat
de neplacut periculos este sa fii 0 eu atat mai mult ai posibilitatea de
ate schimba.
i: Cum?
R: intotdcauna exista ceva ce putem face, in anumite momente. Trebuie sa
aceste momente, ce sa faci cum. Noi studiem porti. Amintirca de
103
A PArRA CALE
sine estc 0 poarta. Daca. intelegerea clara a faphdui di noi nu ne aducem aminte
de noi devine continua, atunei ne putcm amiDti de noi In fiecare
zi iti pori gasi timp sa iti dai seama ca nu-!i de tine insuti; acest luero
te va aduce treptat la amintirea de sine. Dar nu inseamnii di iti ca nu-
ti de tine insuti ci ca infelegi clar cii stau Iucrurile.
Repet, nu estc util sii cauta!i definitii, ele u-ar putea decat sa fadi
intelegerea mai dificiUi. Ceca ce este ell adeviirat util pentru intelegere este
compararea diferitelor grade de din starea noastrii
deoarece chiar in starea noastn'i de relativa exista diferite
grade, difcrite niveluri: putem fi mai aproape de sau mai departe de
ea. Cand vom Invata eu adevarat sa observam, vom putea vedea asemenea mari
diferen!e in noi incat ele ne vor arata posibilitatile pc care Ie avem. Este
un lueru de netagaduit. Intotdeauna ne intre doua !armuri - intre somn
trezie. Ate indrepta mai mult catre un farm sau mai mult catre eeiaialt ereaza
doua posibilitafi diferie: una este dezvoltarea, cealaltii este decaderea.
I: Ne-a!i cerut sa nu acceptam nimic rara sa ne punem Intrebiiri. Ave!i
daca aceste stari superioare de au fost cu adevarat atinse?
R: 0, da. In primu! rand puteti gasi muIte descrieri in literatura asupra faptului
cum misticii oamenii au ajuns la lucruri. Asemanarea
descrierilor acestor experiente este eea mai buna dovada. Tot felu! de oameni,
din diferite tari, la mii ,&:' ani distanta, traind in conditii diferite, au ajuns la
feI de pe anumite cai. Apoi pute!i gasi multi oameni care au
avut 0 experienta persona1a de acest fel, lucru ce ca exista stari de
percep!ie reactie foarte diferite. Deci nu este 0 ipoteza.
1: Recent, am avut 0 experienta foarte ciudata. Vorbeam cu cineva incercam
sa fiu de mine Insumi. Bruse, am vazut-o pe prietena mea foarte clar
mi-am dat seama ca, mai inainte, nu 0 vazusem deloc cu adevarat.
R: Este 0 observatie foarte buna; intr-adevar se intampla. Cand ai incercat
sa fii de tine insuti, pentru un moment ai devenit ai vazut
lucrurt pe care mai inainte nu Ie vedeai. Daca ai fi putut sa pastrezi aceasta
sa zicem pentru zece minute, ai fi vazut muIte Iueruri care te-ar fi
uimit. Privim eu ochii nu vedem; dar daca devenim incepem
sa vedem Iucruri despre care nu avem nici 0 idee. Aceasta este foarte normal,
!,lumai sa nu Iasam sa patrunda imaginalia.
I: Luen'ind pentru a atinge urmiind linia sistemului, poate surveni 0
sehimbare brusca sau 0 iluminare?
R: Brusca? Nu. Ce inseamna brusc? Vedeti, in proeesul de catre
unitate, cand aeest proces s-a 0 lunga perioada, intr-un anumit
moment dificiJ te pori s1mti diferit. Poate parea bruse, dar nu este intr-adevar
Este rezultatu1 eforturilor anterioare.
r: Daca poten!ialitatea pentru obieetiva reprezinta eondi!ia normaIa a
omulu}, cum se face ea purini sunt cei care se pot dezvolta?
R: Cand ineerei sa faci primuI pas eatre obiectiva, care este
dobandirea de sine, vezl ee greu estc cate forte din tine insuti
se opun, cate obstacole existii, nu vei mai avea niei 0 indoiala ca numai pu!ini 0
104
CAPITOLUL 5
pot atinge, ca ea este 0 posibilitate, dar 0 posibilitate foarte indepartata. Sunt
prea multe obstaeole - lenea, minciuna, inertia, Ne place sa dormim.
1: Cum de ce a ajuns omul sa fie aceasta fiin!a eu false valori?
R: Ce vrei sa spui prin valori false? Este un eoncept relativ: dintr-un punet de
vedere e1e pot fi false, dintr-altul adevarate. Poti doar pentrll tine fnSll!i sa afli
daca dezvoltarea omului este 0 idee abstracta sau adevarul. Trebuie ca tu fnSll!i
sa ajungi 1a un punct de vedere sau altul. Daca iti dai seama ea schimbarea este
posibila numai prin trezire, atunci ea devine un fapt, pentru ca vei putea vedea
mici grade de trezire in tine insuti.
I:Daca omul de el inseamna ca el nu are
R: Tu nu-\i de tine nu omul, ci tll. Daca incerei nu
nu inseamna ca nu ai ei ca nu ai sufieienta. Propria ta experien!a,
oricM de limitata, este singura care poate arata gradul.
Cand folosim expresia de sine" ne referim la un anumit grad,
dineolo de cantitatea de Noi avem 0 anumita cal1titate de
dar nu este suficienta pentru a ne seoate din starea noastra. Dad 11-
am fi avut 0 pieatura de am fi ramas cum SUl1tem.
I: Cum este posibil sa daea amintirea de sine?
R: Mai intai trebuie in!eleasa cu mintea, ee inseamna ce ar insemna sa 0 ai;
iar apoi trebuie inteles ca te po!i afla la diferite distan!e fata de ea. Sa
presupunem ca nu sigur, dar distan!a dintre starea de amintire de sine
starea ta actuaHi se schimba., dupa. un timp Iti dai seama ca Intr-o zi distan!a
este de cinci mii de mile, iar in aWi zl numai de trei mii de mile. Este 0
diferenta. Nu putem vorbi de mai muIte grade in timp; nu putem vorbi
dedit despre unnatorul grad pe care II putem produce.
r: dori sa despre urmatorul grad.
R: Acesta este, in intregime, material pentru observare. Vrei sa Ie pui etichete,
dar nu poti; ele se schimba tot timpul. Intr-un moment este aproape
de sine, in unnatorul moment adormit. Trebuie sa obscrvi vezi
rezultatele. intr-o stare poti intelege unele lucruri, in urmatoarea nu poti. Intr-o
stare te identifiei, in alta ai control; eu cat mai mult control exista, cu atiit c!?ti
mai aproape de de sine. Diseutia nu va ajuta prea mult, va ramanc
fonnatoare. Este necesar sa atingi centrul poti face asta numai
Ineerdil1d diferite Iucruri. Munea nu este simpla: de la inceput trebuie sa
incerci sa faci lueruri imposibile - imposibile in sensul ea ele nu sc intampl5. de
1a sine. Nu exista instruc\iuni care sa-ti spuna sa faci mal intai un lucru, apoi alt
lucru
In timp trebuie mereu puse intrebiiri despre amintirea de sine
deoarece, pentru mult timp, sunt posibile muIte grc!?eli privitor la ea. Deci
aceste intrebari nu trebuie nieiodatii suprimate deoarece elc sunt de cea mai
mare importan!a..
I: Exista vreo Iegatura 1l1tre amintirea de sine trezire?
R: Amintirea de sine este 0 metoda de trezire. Ceea ce faceti aeurn estc doar
prcgatirea, numai studiul metodei. Trebuie sa faceti cat de mult pute!i in starea
voastra actuaia; apoi, dnd situaria voastra iuterioara se va modifica, veri putea
105
A PATRA CALE
exp:rienta pc ca,re, 0 acum. Dar a ajunge la intelesul real
a1 de sine POSlbli numm in stari foarte emotionale. Cit timp nu
PO!1 crea aceste stan emotionale, nu pori ce este amintirea de sine, dar te
po!i pregati pentm aceasta experienta; $i atunei dind va veni vei $ti cum sa
procedezL Pentru amintirca de sine este necesara 0 encrgie emotionaHi foarte
fna1ta. Acum doar exersati, dar fiini acest exercitiu nu veti obtine uiciodata
starea reala. ' "
I: Cand spune!i "adonnit" $i "trcaz", exista 0 linie clara intre cele dOlla?
R: Nu, sunt stari trecatoare. In acela$i timp exista 0 linie dincolo de care nu
treccm niciodata.
i: Estc 0 problema de antrenament?
R: Estc mai mult un antrenament al mintii. Trebuie sa Invatiim sa gandim Intr-
un mod diferit $i, mai presus de toate, sa gandim mai Ca reguHi noi nu
?andim practic - gandim mai mult despre lucruri care nu ne privesc. '
I: Atunei amintirea de sine este 0 functie a centrului intelectual? Pare a fi un
efort inteleetual.
Amintirea de sine este Ineeputul $i punctul central aI sistemului $i eel mai
Important lucru de in!eies. Nu poate fi deserisa ca 0 activitate inteleetuaia sau 0
idee inteIeetuaHi. Trebuie sa incepi sa studiezi ee insearnna amintirea de sine
intr-un mod intelectual dar, qe fapt, ea nu este intelectuaJa deoarcce constihlie
un moment de via!a. Estel necesar sa-ti aminte$ti de tine insuti nu intr-un
moment lini$tit cand nu se intampJa nimic ci cand c$ti pe cale' sa faci ceva
.fe$it - $i sa nu facio De exemplu cand e$ti identificat, trebuie sa fii capabil sa
sImt
i
asta $i sa te opre$ti in acela$i timp, sa-!i aminte$ti de tine Insuti; sa fii
con$tient ca 0 faci, ca mecanicitatea te determina sa fii identificat $1 'ca tu 0
opre$ti. Aceasta va fi amintire de sine.
I: Cum poti incepe sa practici amintirea de sine?
R: Amintiti-va di am dat un exemplu desprc diferite grade de lumina intr-o
camera $i 0 ma$ina de scris. de scris poate fi considerata centrul
intelectual, iar lumina drept con$ticnla. Numai ca, in cazul con$tientei exista 0
anumitii legatudi intre toti centrii deoarece, sub lumina dcplina nu' numai up
centru, ci toti centrii lucreaza diferit. Amintirea de sine adevarata necesita
emotie, dar nOl nu avem control asupra centrului emotional. Dar cu 0 anumita
in!elegere, putem face centrul intelectual, asupra ave;n un anumit
sa ca cum ar fi lumina, $i asta va produce
de sme. AmmtIrea de sine insearnna 0 forma de gandire sau mund.
mtelectuala cc corespunde trezirii $i astfel va induce un moment de trezire.
AP?i, :,and te .trezc$t.i pentru un moment, iti dai seama ca in general e$ti
adormlt, ca nu e$ti COn$tlcnt, $1 ce periculos este. Cu cat investc$ti mai mult cu
atfit intelegj mai mult $i cu atat mai bun va fi rezultatul. Daca iti dai ce
pierz! neamintindu-ti de tine insu!i $1 ce amintindu-ti de'tine insuti vel
avea . un s.timulent mai mare pentru a face efolturi ca sa-ii amiute$ti 'tine
Vel vedea ca a nu-ti aminti de tine insu!i este ca $i cum te-a! gasi intr-un
aVlOn, mult deasupra pal11fintului, $i profund adormit. De fapt acea,.<:;ta cstc
situa!ia noastra, dar uu dorim sa ne dam seama. Daca un om i$i da seama,
106
CAPlTOLUL 5
atunc! evident va face eforturi sa se trezeasca. Dar daca se gande$te doar ca sta
intr-un scaun comod $i nu se intampHi nimic deosebit, va crede di nu exista
nimic daunator in a dormi.
i: Ce inseamna a-ti pune gandurile intr-o forma care corespunde trezirii?
R: Dupa cum am spus, gfindurile sunt singurul lucru pe care-l putem controla.
Intr-o anumita masura ne putem controla mi$carile dar, in condi!ii
rara nici 0 instruirc speciaUi, nu putem face nimic eu mi$carile. Cat prive$te
gandurile, in primul rand trebuie Sa aruncam toate gandurile legate de
identificare $i sa ne gandim la ideile sistemului. Aceasta este pregatirea pentru
amintirea de sine deoarece, de fiecare data, ajungem la necesitatea de a ne
aminti de noi in$ine. Daca nu-ti po!i aminti de tine insuti, inceardi sa reinvii, in
minte, ideile sistemului. Intregul sistem, studiul omului $i al universului, toate
acestea sunt de ajutor amintirii de sine. Acest mod de a gandi, in sine, iti va
aminti $i va erea atmosfera interioara pentru amintirea de sine. Dar mai intai va
trebui sa elimini toatc gandurile care iti stau in drum. Daca, in acest stadiu, nu-
ti poti stapani gandurile, nu vci putea face nimic mai departe, Este posibil sa
nu-ti poti stapani iritarea sau imaginatia, sau minciuna, dar trebuie sa-ti
stapane$ti gandurile. In momentele lini$tite trebuie sa potl vedea cand anume ai
Daca nu poti inseamna ca nu ai inceput inca; dar mai devremc sau mai
tafziu trebuie sa incepi.
I: Ar trebui ca fiecare dintre noi sa $tie ce anume ii sta in calc?
R: Da, sigur ca fiecare trebuie sa in general aceasta este in legatura cu
unele forme de negativitate, lene sau frica.
I: Inca nu-mi dau seama ce inseamna sa incercam $i sa gandim ca $i cum am
crede ca suntem mai con$tienti.
R: Incearca sa te imaginezi pe tine insuli con$tient - aceasta ar fi foIosirea
corecta a imaginatiei_ No! ne dezvoltam aceasta putere a imagina!iei intr-un
mod $i nefolositor care intotdcauna ne aduce neajunsuri. Dar acum, cu
aceasta ocazie, inccarca sa 0 folose$ti $1 sa-ti imaginezi ca con$tient.
Incearca sa te gande$ti cum ai actiona, gandi, vorbi $.a.m.d.
La inceput amintirea de sine este un cfort asupra functiilor. Incepi sa-ti
aminte$ti de tine insuti pur simplu forrnandu-ti procesele mentale intr-un
anumit mod $i asta va aduce momente de con$tien!a. Nu poti lucra chiar asupra
con$tien!ei: PO!! face unul sau doua eforturi izolate, dar nu eforturi permanente.
Dar poti face eforturi asupra gandurilor $i in acest fel poti lucra asupra
con$ticntei intr-un mod indirect. Accasta este cea mai importanta parte a
metodei. incearca sa inte1egi diferenta intre aminti de tine insu!i in acest fel
$i a fi con$tient. Este proces mental pe care-l folose$ti in orice, In citit,
scris $i tot ceea ce faci, deci ai un anumit control asupra lui. Dadl am investi
aceea$i cantitate de energie in amintirea de sine cfita investim in studiul unei
limbi striiine, atunci am' dobandi 0 anumita cantitate de Din
nefericire, nu dorim sa investim nici macar aceasta cantitate de energie;
credem cii aeeste lucruri trebuie sa vina de 1a sine sau ca este suficient sa
incercam 0 data - trebuie sa vina. Amintirea de sine necesita efort, a$a ca
dad vei continua sa faci aceste cfomlri, momentele de vor veni mai
107
A PATRA CALE
des vor sta mai mult. Apci, gradat, arnintirea de sine va illceta de a fi pur
intelectuaIa - va avea 0 putere de trezire.
I: $i ce va fi atunei amintirea de sine - emotic san senzatie?
R: Emotia este 0 fun9!ie senzatia este 0 func!ie, dar amintirea de sine nu estc.
Estc 0 incercare de a crea in tine insuti 0 stare de rara uiei 0 Iegatura
ell func!iile. De la bun inceput trebuie sa intclegem eli functii1e reprezinta un
lucru, jar starile de cOll$tienta un aituL Acurn te afti Intr-o anumiHi stare de
cOll$tienta, $i incercand s8o-ti adnci aminte de tine tnsuti inccrci sa creezi 0
apropiere de a treia stare de cOll$tienta. Faci asta printr-o anumita recollstruire.
Reconstruic$ti 0 anumita forma de gandire pc care 0 ai tn starile superioare de
Nu poti pastra 0 lidirire de con$tienta pana cand gandurile tale nu
se ami Intr-o anumita fonna. Este foarte simplu: va amintiti exemplulliniei de
aten!ie eu doua sageti? Atentia este diree!ionata $1 asupra mea insumi $i asupra
lucrului pe care il vad. Aceasta atentic dublii este fonna de gandire ce
corespunde unei alte stari de con$tienta.
I: Amintirea de sine Insa$i nu este 0 stare de con$tienta?
R: Poate fi considerata astfe1. In acela$i timp poate fi considerata ca 0 metoda
de a induce con$tienta de sine.
I: Care este legatura intre gandire $i con$tienta?
R: Este foarte dificil de raspJ.llls pe scurt. Gandirea este un proces mecanic, ea
poate lucra Tara sau cu foarte putina con$tienta. Iar con$tien!a poate exista rara
o gandire perceptibilii.
I: Daca amintirea de sine poate fi considerata fie ca 0 stare de con$tien!a, fie ca
o metoda de a induce aceasta stare, atunci exista diferite feluri de amintire de
sine? Este ea produsa de diferite calitati ale gandirii?
R: Trebuie sa faci multe lucruri pe langa gandire - trebuie sa faci eforturi. Nil
este vorba numai de gandire. Diferenta este numai ca la inceput putem face
foarte pulin. Trebuie Sa incepem de unde ne afiam. Apoi, daca vom continua,
amintirea de sine va deveni, gradat, mai emotionala. Nu diferitele calitati ale
gandirii detennina diferenta; este de diferite calitati ale efortului $1 de
int.elegerea care sta la baza lor. Amintirea de sine devine reala numai cand ili
dal seama ca nu-ti aminte$ti de tine insuli, dar ca pOfi sa-ti aminte$ti de tine
Insuli.
1: Actul de a acorda atenlie nu este 0 metoda de schimbare a starii de
con$tien!a?
R: Un anumit control al atentiei este necesar $i in viata Dar atentia
poate fi atrasa sau poate fi controlata, $i atunci are 0 valoare total diferita.
1: Am inteles cii avem un anumit control al gandurilor noastre in sensul de a
opri anumitc modalitati de gandire. Dar nu am mai auzit niciodata despre
construirea gandurilor noastre.
R: Avem nu numai puterea de a gandi ci $i de a gandi dcspre un lucru sau altul.
Deci putem sa Ie facem pe ambele: putem elimina gandurile inutile $i putem,
de ascmenea, sa punem in centrnl gandirii noastre recunoa$terea "eu"-lui - "eu
sunt aici", "eu gandesc".
108
CAPITOLUL 5
i: Ce se inUimpl1i dad 0 intamplare sau 0 criza violcnta aduce amintire de
sine?
R: Orice fel de moment emotional, de $OC emotional, te face sa-ti dai scama cii
'"'eu sunt". iti dai seama de asta lara nici 0 teorie care sa stea in spate; dad te
afti intr-un loc complet nea$teptat ai sentimentul de "eu" $i "aici"; cand te afli
in circumstan!e neobi$nuitc, acest lucru iti aminte$te intotdeauna de existcnta
tao Dar, in conditii obi$nuite, uitam intotdeauna.
I: Amintirea de sine este singura forta pe care nc-o ofed sistemuI?
R: Este singurul mod prin care poli ajunge la restul, deoarece cste primul lucru
care lipse$te din noi. Mereu uitam dc 110i in$ine, de la un moment la altul, $i
aceasta stare trcbuie schimbata. Trebuie sa-ti aminte$ti de tine il1suti - acesta
estc inccputul $i sffir$itul oricarui lucru, deoarece atunci dnd posezi acest
lucru posezi totu1.
i: Care este deosebirea de sens intre atentie $i con$tienta?
R: Atentia poate fi privita ca inceputul elementar al con$tientei - primul grad.
Nu este con$tien!a deplina deoarece este indreptata intr-o singura direct
ie
.
Dupa cum am spus, con$tienta necesiHi atentie dubla.
i: Care este obiectivul pentrn a atinge acesta con$tienta superioadi - sa traie$ti
mai deplin?
R:' Un IUClU depinde de altul."Daca dorim sa avem vointa, dad dorirn sa fim
liberi in lac de a fi marionete, daca vrem sa ne trezim, trebuie sa dezvoltam
can$tienta. Daca ne dam searna cii sun tern adonniti $i d toti oamenii sunt
adormiti $i ce inseamna asta, atunei se explica toate absurditatile vietii. Este
foarte clar ca oamenii nu pot face nimic diferit de ceea ce fae ei acum, adica
sunt adonniti.
I: A$a cum suntern, Yom fi vreodata capabili sa tim con$tienti atunci cand vrcm
sa fim, sau intotdcauna se va intampla accidental?
R: Nimic nu ajunge la starea deplina datil.. Primul pas este sa fii mai
cOIi.$tient, al doilea pas este sa fii $i mai con$tient. in cazul in care, cu efort,
po1
i
deveni acum pentru un minut, atunci daca vei lucra pentru acest
scop $1 vei face tot ce este posibil sa-l ajuti, dupa un timp vei putea sa tii
timp de cinci minute.
I: Este gre$it cand apare accidental?
R: Nu te poti baza pc asta. cum suntem, starile superioare nu pot dura; sunt
daar licariri $i daca dureaza atunci este imaginatie. Acesta este un fapt clar,
dcoarece noi nu avem energie pentru stari superioare de durata. Lidiriri sunt
posibile dar, din nou, trebuie sa Ie judeci $i sa Ie c1asifici dupa materialul pc
care il aduc ele.
I: Nu pot ramane nici macar in memorie?
R: Memoria pe care 0 putem comanda, controla $i folosi este numai
intclectuala, $i memoria intelectuala nu Ie poate pastra.
I: Mi se pare aproape imposibil sa-mi amintesc de mine insumi la dC$i
nu mi se pare atat de dificil so. ma observ.
R: Trebuie sa incerei metode care so. 0 produca. Inccarca aceasta metoda de a-1i
opri gandurile, pentru a vedea cat timp Iti poti alunga gandurilc, sa nu te
109
A PATRA CALE
1a nimic - dadi dcspre amintirea de sine. Dar sa presupunem cit un
om care nu nimic despre amintirca de sine inceardi acest iuclU - el Bu,va
ajunge pc aceasta. cale la idcca 3111il1tirii de sine. Daca deja $tii de ea, aceasta
metoda va crca un moment de amintire de sine; pentro cat timp, depinde de
eforturile tale. Este 0 cale [oarte buna, Aceasta metoda estc descrisa, de pilda,
in uncle diTti de Yoga, dar camenii care 0 incearcii nu :;;tiu de ce 0 fae, 3$a lndit
ea nu poate produce rezultate bune. Chiar din contra, poate produce un fel de
stare de transa.
I: Cand ati spus "sa :;;tim despre amintirea de sine" asta insemna sa 0 ai In
minte, drept scop, ori sil ai un gust al ei?
R: Exista diferite grade. Vedeti, vorbim despre amintirea de sine tot timpul; ne
intoarcem mereu la ea; incat nu puteti spune ca nu despre amintirea de
sine. Dar daca vom considera un om care a studiat psihologia sau filosofia
el nu va despre ea.
l: Este posibil sa fi practicat amintirea de sine inainte de a inHilni sistemul?
Intreb deoarece am ineercat sa-mi aduc aminte de mine insumi rezultatele
par sa corespunda cu ceca ce sa fac mai Inaintc, fiira a ce
Iaceam.
R: Asta estc problema. Poli studia pentru a In!elege principiul ca daca. faci un
anumit lucru ce este, yl va produce un rezultat, iar dad faci aproape
luem rara sa ce este, el va produce un rezultat diferit. Mulli oameni
s-au apropiat foarte mult de amintirea de sine in practidi, al1ii s-au apropiat
foarte mult in teorie dar rara practidi - fie teoric rara practid, fie praetica rara
teorie - nki printr-una; nici prin cealalta nu au ajuns la adevarul real. De
exemp!u, in literatura Yoga exista multe abordari apropiate de
amintirea de sine. De exemplu, acestea vorbesc despre lui "Eu
sunt", dar sunt atat de teoretice Incat nu poti ob!ine nimic de acolo.
Amintirea de sine nu a fost men!ionata niciodata in vreo literatura intr-o
fonna exacta, concreHi, sub 0 fonna deghizata se despre ea in
Noul Testament in scrierile budiste. De exemplu, cand se spune: "vegheaza,
nu dormi", aceasta este amintire de sine. Dar oamenii 0 interpreteaza diferit.
I: Centml emotional este principalul centru care in amintirea de
sine?
R: Nu poti eontrola emoliile. Este suficiept sa decizi sa-!i de tine
insuti. Am dat 0 metoda simp la, practiea. Inceardi. sa-!i gandurile dar,
in timp, nu-ti uita scopuI- anume ca faci acest lucru pentm a-!i aminti
de tine insuli. Asta poate ajuta. Ce impiedica amintirea de sine? Fluxul
continuu al gandurilor. aeest flux poate vei simti un gust ai amintirii
de sine.
I: Care dintre centri lucreaza in amintirea de sine?
R: Amintirea de sine necesitii cea mai buna munca pe care 0 pori produce,
eu cat mai multi centri iau parte la ea, eu atat rezultatul va fi mai bun,
Amintirea de sine nu poate fi produsa printr-o muncii inceata, slaba - munea
unuia sau a doi centri. Poti incepe cu doi centri, dar nu este suficient, deoarece
alti centri pot sa-ti intrerupa amintirea de sine s-o opreascii. Dar daea pui toti
110
CAPlTOLUL 5
centrii la lueru nu va mai fi nimic care sa 0 poata opri. Trebuie sa-ti
Intotdeauna ca amintirea de sine neecsita cca mai buna mundi de care
capabiL
I: A!i spus ca adevarata amintire de sine are nevoie de emotie, dar cand ma
gandesc la ea nu experimentez nici 0 emotie. Este posibiJ sa-li de tine
insu!i rara traire emotionala?
R: Ideea este sa-!i de tine insu!i, sa fij de tine Insuti doar
sa observa ce anume vine odata eu ea, nu trebuie sa preformulezi
clarc. Dad faci 0 praetidi regulata din a Incerca a-ti aminti de tine insuli de
trei sau patm ori pe zi, amintirea de sine va veni de la sine In intervale, cand ai
nevoie de ea, Dar Iti vei da scama de asta mai tarziu. Trcbuie sa-ti fad 0
practid regulata din a incerca a-ti aminti de tine insuti, dad este posibii in
momcnte ale zilei. dupa cum am spus, practica de oprire a
gandurilor va produce efect. ca, nu-ti poti aduce amintc de
tine Insuli, incearca sa-ti gandurile. Ili po!i opri gandurile, dar nu
trebuic sa fii dezamagit dad la inceput nu poti. Oprirca gandurilor este un
lucm foarte dificiL Nu po!i spune "imi voi opri gandurilc" $i ele sa se opreasca.
Trebuie sa faci efort tot timpul. A$a c5. nu trebuie sa 0 fac! pentru mult timp.
Dad 0 faci pentm cateva minute cstc suficient; altfel, te vei convingc pe tine
insu!i ca faci acest lucm in timp ce tu doar vei sta 1ini;;tit, vei gandi, ;;i te vei
simti foarte lmpacat. Cat de mult poti, pastreaza un singur gand: "nu vreau sa
rna gandesc 1a nimie" da-Ie afara pe celelalte. Este un cxerei!iu foarte bun,
dar numai un exerci!iu.
I: Este rau dad Hi oprc:,;ti respiralia atunci cand ineerci sa-ti opre$ti gandurile?
R: Intrebarea a fost pusa odata in vcchile noastre grupuri ;;i Dl. Gurdjieff a
intrebat: "Pentru ciit timp?" Omul a spus ca pentru zece minutc. DL Gurdjieffa
raspuns: "Dad iti poti opri respiratia pentru zcce minute este foarte binc.
deoarece dupa pahu minute vei muri!"
I: Amintirea de sine oprirea gandurilor sunt lucru?
R: Nu tocmai; sunt doua metode diferite. In prima vii cu un anumit gand clar
anume iti dai seama ca nu iti aduci aminte de tine Intotdeauna eu asta
trcbuie inceput. Iar oprirca gandurilor doar creaza 0 atmosfera corectii, un
mediu corect pentm amintirea de sine. Deci e1e nu sunt acela$i Iucnl, dar due la
rezuttate.
I: Este munca mai exacta dad W aduci aminte de tine insuti :,;i de munca pc
care 0 faci?
R: Da, dnd treaz poti face totul mai bine, dar pentru asta este necesar mult
timp. Cand te vel eu amintirea de sine nu vei putea Intelege cum ai
putut vrcodaHi sa lucrezi fiira ea. Dar la inceput este greu sa lucrezi $i sa-ti
de tine insu!i in timp. in aceasta direc!ie dau
rezultate foartc interesante, rara indoiaIa. Intreaga experien!a din toate
timpurile arata ea aceste eforturi sunt intotdeauna raspliitite. In plus, dad faci
aceste cforturi, vei in!eiege ca anumitc lucruri Ie pori face doar in somn nu Ie
pori face dnd e;;ti' trcaz, deoarece unele luemri pot fi doar mecanicc. Dc
III
A PATRA CALE
exemplu, sa presupunem di uiti san pierzi Iucruri: nu poti pierde lueruri ell un
anumit scap, Ie poti pierde daar mccanie.
Y: In timp ce dintam 1a pian, dod m-am gandit "eu sunt aici" nu am mai
ce Iaceam.
R: Din cauzii ca asta nu inseanma a fi ci a te gaudi 1a amintirea de
sine. Atunei illterfereazii ell ceca ce faci; ca atunei caud seTii brusc te
"cum se serie acest cuvant?" - nn-ti poti aminti. Asta reprezinta
illterferarea unei functii ell 0 alta. Dar adevarata amintire de sine nn estc in
centri, ci estc deasupra centrilor. Nu poate illterfera ell lucrul centriior, daar cil.
vei vedea mai mult, iti vei vedea propriile
Trebuie sa inte1egem, capacitatea de a ne aminti de nOl in$ine este dreptui
nostru. Nu-l avem, dar il putem avea; avem toate organele necesare pentru ea,
ca sa spunem dar nu suntem antrenati, nu suntem sa Ie folosim.
Este necesar sa creem 0 anumita energie sau focalizare specifica, folosind acest
cuvant in sensul asta poate fi creat doar in momente de serioasa
tensiune emo!ionala. TotuI inainte de asta este numai 0 pregatire a metodei.
Dar dad te afli intrRun moment de tensiune, emotionala foarte puternica
incerci saRti aduci aminte de tine insuti, atunci ea va dimane dupa ce tensiunea
a trecut, atunci vei putea saRti de tine insutL Deci numai cu emotie
foarte intensa este posibil s::reezi acest fundament pentru amintirea de sine.
Dar acest lucru nu se poate face daca nu te mai inainte. Momente pot
aparea, dar nu vei obtine nimic de la ele. Aceste momente emotionale vin din
cand in cand, ,dar nu Ie folosim pentru ca nu CUIII sa Ie folosim. Daca.
incerci suficient de tare saRti de tine insuti in timpul unul moment de
emotie intensa, dad tensiunea emotionaia este suficient de putemica, ea va
iasa 0 anumita unna, asta te va ajuta saRti de tine insuti in viitor.
I: Deci ceea ce facem noi acum este un fel de antrenament?
R: Acum doar va studia!i, nu puteti face nimic altceva.
I: in ce consta pregatirea de care vorbi!i?
R: Studiu de sine, observare de sine, intelegere de sine. Nu putem schirnba
nimic inca nici sa facem un singur Iucru sa fie diferit. Totul se intampia in
fel ca mai inainte.
Dar exista 0 diferenta deja, deoarece pute!i vedea multe lueruri pe care nu Ie
puteati vedea mai inainte multe lucruri "se intampJa" diferit. Asta nu
insearnna ea ati schimbat voi ceva: elc se fntiimplii diferit.
1: Este via!a noastra suficient de Iunga pentro a obtine rezultate?
R: Ajungi la intelegerea acestui punct prin amintire de sine. Cand ob!ii anumite
rezuitate legate de amintirea de sine, dad ea apare des - cum te-ai vedea in
oglinda - atunci va aparea 0 alta fonna de amintire de sine, amintirea vietii
proprii, timpul-corp. Asta posibilitatile. Sunt alti dar nu putem
vorbi decat despre urmatoml pas, altfel ar fi imaginatie. Trebuie sa intelegem
ea anumite probleme nu trebuie sa fie atinse lara amintirea de sine. Este 0
problema de perfectionare a instrumcntului nostru de Mintea
noastra este foarte limitata de starea noastra de Putem spera ca
112
CAPITOLUL 5
anumite lucruri VOl' deveni accesibile intelegerii daca starea noastra de
se va schimba.
I: Con.o;;tienta de sine poate conferi cunoa.o;;tere?
R: Nu, con.o;;tienta nu poate, de una singura, sa confere
trebuie dobandita. Nici 0 cantitate de con.o;;tienta nu poate eonferi cunoa$tere
niei 0 cantitate de nu poate conferi Ele nu sunt paralclc
nu se pot iniocui una pe alta.
Cand devii vezi lucruri pe care nu ie-ai vazut inainte. Dad
pastrezi aceasta stare suficient de mult ea va produce un efect enonn. Lumea
intreaga ar putea fi'diferita daca ai putea pastra starea, sa zicem, cincisprezcce
minute. Dar nu poti fi de tine insuti timp de cincisprezece minute rara
un ,element emotional foarte putemic. Trebuie sa produci ceva care sa te faca
emotional; nu poti fiira ajutorul eentrului emotional.
I: Nu vine de la sine?
R: Problema care se pune este distrugerea obstaeolelor. Nu suntem suficient de
emotionali deoareee ne cheltuim energia in identificare, ernotii negative,
atitudine eritica, suspiciune, minciuna lucmri de acest feI. Daca sa
oprim aeeasta risipa vom fi mai emotionali.
I: Straduindu-ma sa imi amintesc de mine insumi mi s-a parot ca ar trebui sa
evit sa fac prea mult efort. Simi. ca pori ingreuna efectul prin efort excesiv.
R: Ceea ce spui tu nu se refera la prea mult efOft, ci la un tip de efort.
Efortul muscular nu te va ajuta saRti de tine. Este necesar ea fiecare
persoana sa gaseasca pentru sine momentui de a face acest efort marc, in
special in momentele cand toate tendinfele instinctive emotionale sunt
impotriva. Acesta este momentul de a face efort. Daca atunci saRti
aduci arninte de tine insuti, vei cum sa facio
i; Cum poti preveni eforturile de a fi doar formale; cum poti face ca
semnifieatia lor sa nu dispara?
R: Amintirea de sine nu poate deveni fonnala: daea devine, asta inseamna
somn adanc. Atunei este necesar sa faci ceva pentru a te trezi. Dar trebuie sa
incepi intotdeauna cu ideea de meeanieitate de rezultate ale mecanicitatii.
Ai perfecta dreptate. Totul scapa dispare din nou, te fiirii nimic.
Din nou, incepi eu un efort con.o;;tient, din nou scapa. Problema este cum sa
irnpiedici aceasta disparitie. in modul nostru de a gandi de a sirnti
exista multe tendinte rnecanice care intotdeauna ne indreapta pe drumul
obi.o;;nuit. Vrem sa gandim altfel, vrem sa tim diferiti, sa lucram altfcl, sa
simtim intr-un fel nou dar nu se intarnpIa nimic, deoareee sunt atat de muite
tendinte vechi care ne trag inapoi. Trebuie sa studiem aceste tendinte sa
incercam sa aruncam lumina asupra lor. Mai presus de toate trebuie sa
prevenim inertia mintii; apoi, dad facem asta, de ore nu vor fi
suficiente viata va deveni foarte plina. Este dificil de inceput - $i totu$i nu
este atat de dificil.
I: Cum poti invinge aceasta inert-ie?
R: Prin efort: efort sa-ti aduci aminte de tine, sa observi, sa nu te identifiei.
este 0 fort5, iar forta poate fi dezvoltata doar invingand obstacole.
113
A PATRA CALE
Domi lucruri pot fi dezvoltate il1 am - vointa. Ambele sunt [otic.
Daca ornul invinge el va paseda dadi va invinge
mccanicitatca, el va paseda voint.i Dad el intelege natura putcrilor pc care Ie
poate atinge, va fi clar pentm el ca acestea nu pot fi diiruite; aceste puteri
trebuie sa fie dezvoltate prin efort. Dadi am fi fast raculi mai am fi
dimas ma$ini cOI1$tiel1te. Dl. Gurdjieff mi-a spus ca in anumite $coli au reu$it,
prin mijloace 'speciale, sa fadi a oale c011$tieot5o. Dar' a ramas doar 0 oaie
c011$tieot5. Am intrebat ce-au ilieut eu ea $i mi-a spus ca au maneat-a.
Ideea oii c011$tiente este urmiHoarea: sa presupunem ca un am este flicut
c0I1$tie11t de ditre altcineva; el va deveni un instrument in mainile cclorlati
Sunt necesare propriile eforturi deoarece aitfeI, chiar daca un om este
el nu va fi capabil sa foloseasca' acest lucru. Prin chiar natura
lucrurilor vointa nu pot fi daruite. Daea eineva vi le-ar putea
darni, nu ar fi un avantaj. Acesta este motivul pentrn care trebuie sa cumperi
totul, nimic nu se of era gratuit. Cel mai difieiI lueru este sa Inveti 'cum sa
Dar daca s-ar putea expliea In cateva euvinte, n-ar fi nevoie s5 mergem
la Trebuic sa nu numai pentru ci pentru totuI. Nici
eea mai mica idee nu poate deveni a ta proprie pana cand TIU ai platit pentru ea.
I: Amintirea de sine pare sa fie 0 experienta [oarte trista nepHieuta. Este un
sistem trist?
R: Nu exista sisteme triste, pe lcite eu; ci numai oameni atitudini
tristc, intelegere trista. nu Inteleg de ce amintirca de sine ar trebui sa fie
nepH'icuta trista. Este Intelegerca faptului ca adormit. Daca ti-ai da seama
ca c!jti adonnit n-ar fi niei, 0 de a te trezi, atunci Intr-adevar ar fi 0
situatie ncpJacuta, sunt perfect de acord. Dar sistemulnu spune ea ar trebui sa
te aici; spune ca ar trebui sa Ineerei sa te asta este cu totul
alteeva. Imi amintesc ca atunci cand am auzit prima data de aceasta idee am
vazut muite lucruri complet noi, deoarcec eonstituia un raspuns Ia toate
intrebarile pe care Ie aveam cand am studiat psihologia. Ineat mi-am dat
seama imediat ea psihologia Ineepe in aeest punet. Am Inteles ea omul
de el dar !ji-ar putea aminti de daca ar face suficiente
eforturi. Fara amintirea de sine nu poate exista niei un studiu, niei 0 psihologie.
Dar daca omul I!ji da seamQ are In minte faptui ea de el
di nimeni !ji ca exista 0 posibilitate de amintire
de sine, atunci Incepe studiul. In acest mod trebuie Inteles.
Desigur nu este niei 0 bueurie sa-ti dai seama ca 0 !ji adOlmit.
Dar nu vorbim de bucurie sau suferinta, vorbim despre control. Ne dam seama
ca sUlltem ma!jini nu vrem sa fim Ne dam seama ca sun tern adOlmiti
!ji vrem sa ne trezim. Adevarata bucurie poate fi legata doar de trczire sau d'e
ceva care ajuta trezirea.
I: Dar atat de multi oameni sunt de ei in sensul rau al
cuvantului. Nu este !ji asta 0 fonna de amintire dc sine?
R: Deloc. Ceea ce se Intelege prin a fi de tine In cngleza este 0 fonna
de stanjeneala sau sfiiciune; nu are nimic de-a face cu amintirea de sine.
114
CAPITOLUL 5
Dupa cum v-am explicat, daca nu e!jti treaz nu te poti face sin,brur treaz; dar
ai un anumit control asupra gandurilor trcbuie sa Ie construie!jti in fel
incat sa te conduca la trezire.
I: Un copil se afla mai aproape de amintirea de sine decat 0 persoana adulta?
Exista amintiri atat de vii din copilarie.
R: Nu, nu tocmai; nu este amintire de sine. Amintirea de sine inseamna lucnt
adicii lucnt Amintirile vii din copiH'irie se datoresc
activitatii centrului emotional. lntr-un copil cl cste mai aetiv, momentcle de
vin de Ia sine. Dar amintirea de sine este un moment de con!jtienta
care vine prin efortul tau propriu. Sa presupunem di un copil are sclipiri de
fara posibilitatea de a utiliza acestc momente. Nu la
nimic.
I: Nu ne-ar fi de folos sa Incercam'sa ne Intoarcem la acele stari pe care Ie-am
avut In copiIarie?
R: Cum? Aceasta este Intrebarea. Daca am putea opri identificarea, am avea
muIte momente de acest fcl, dar nu cum sa ineepem sa oprim
identificarea. Daca am putea distrilge emotiile negative, dad ne-am putea
aminti de noi atunci aceste lucntri ar fi In mainile sub controlul
nostru, nu intampIatoare.
I: Dupa ce m-am spalat m-am Imbracat cu grija, simt ca este mult mai
sa-mi aduc aminte de mine.
R: Nu este deloc interzis. Dar aceasta nu este calea faehirului.
I: Ce rela\ie exista Intre amintirea de sine emoliile negative?
R: Atunci cand apar emotiile negative, amintirea de sine devine imposibila.
pentru a-ti aminti de tine insuti trebuie sa ai un anumit control asupra
emotiilor negative. De fapt oamenii nu sunt egali In aceasta privin!a. Unli au
un control mai mare, a1tii au un control mai redus chiar asupra exprimarii lor.
Si nu numai asupra exprimarii, deoarece unii oameni pot avea un control mai
mare asupra ernotiilor lor, iar unii pot'controla numai anumite ernotii. Cu
siguranta insa doar aceia care au un anumit control asupra emotiilor negative
pot sa lucreze Ia amintirea de sine !ji sa obtina rezultate bunco In timp
acest control poate fi obtinut. Pentru aceasta se poate incepe din mai multe
directii, daca se ereaza ceva amintire de sine, asta va ajuta imediat In lupta
cu' emotiile negative,' iar lupta cu emotiile negative va ajuta amintirea de sine.
t: Intotdeauna iti ia mult timp sa te
R: Ce lti pot spune este doar cat de mult timp iti ia sa acest sistem, dar
nu iti pot spunc cat de mult timp i!i ia sa te Trezirea cste rezultatul
muneii perso'nale, deci este dificil de prezis. Ea are loc In ctape. Trezire
complcta inseamna 0 schimbare foarte marc !ji acest luent neccsita timp,
deoarece inseamna obtinerca unor funerii psihice noi. De accea ee putem studia
sunt doar diversele etape sau prin care trcbuie sa tread un om. Acestuia j
se poate arata calea, dar el trebuie sa lucrcze pentm sine. In sine este
un Iucnt minor pentru ca omul se poate schimba doar prin aplicarea
obtinute. Omul poale deveni de el la un moment
liS
A PArRA CALE
dat. Aceasta de sine inseamna trczire este unul din atributele unci
alte stari de COl1$tient,i
i: Se poate ea cineva sa l$i doreascii sa se trczeasca $i sa dea grc$?
R: Poate pentru 0 lungii perioadii de timp el va de grc!}, dar dad este capabil
trezire se poate trezi. Estc un proces Indelungat. Poate rnsa $i sa dea grc$. In
situatia in care ne afHim avem doar a singura trasatura pozitivii: nu avem nimie
de pi'crdut. Dadi dam grC$ ne vom afla in accca$i pozitie ea mai inainte; dadi
iusa vom feu!}i vom cih;;tiga ceva nOll.
I: Un cfort considerabil poate face pc cineva sa devina mai cOll!}tient?
R: Depindc de cfort, deoarece dadi cineva face un efart considerabil pentru,a
face ceva afHindu-se intr-o stare de identificare, nu va deveni mal
1: Amintirea de sine opre$te automat identificarea?
R: Nu cxista nimic automat in amintirea de sine - fiecare moment inseamna
cfort. Dadi amintirea de sine este suficient de profunda de 0 durata suficient
de lunga - atunci este un lucru, dar daca este doar 0 scanteie nu este suficient
De ascmenea, de tine insuti excluzand arice altceva este una,
iar daca iti de tine insuti de scopul tau de ceea ce faci este cu totul
altceva. Depinde de cat de mult in amintirea de sine.
I: Se poate numi de sine?
R: Con$tienta de sine este 0 stare perrnanenta. Amintirea de sine este un
experiment - intr-o zi poat;e sa rew,;easca, in alta zi sa nu reu$easca, poate sa fie
profunda sau mai putin profunda.
I: Ne pute!i spune ceva despre lucrurile care ne pot trage inapoi?
R: Vorbim chiar acum .dcspre aceste lucruri. Sunt doua lucruri care ne trag
inapoi: ignoranta $i nu $tim suflcient ::,;i nu suntem suficie.nt de
putemici. Intrebarea este cum sa ::,;tim mai mult Singura metoda este studml de
sine. Dupa aceea vine lupta cu identificarea imaginatia, principalele cauze
ale sIabiciunii. In cazuri individuale insa aceste lucruri pot dpata diverse
nuante: un lucru care are 0 anumita culoare pentru cineva, are cu totul alta
culoare pentru altcineva. insa lucrurile care ne trag tnapoi sunt mat mult sau
mai putin
1: Nu exista nimic intre con$tienta de sine ::,;i identificare?
R: Ele se gasesc pe nivele diferite, nu se pot campara. Nu poti sa te identifici
sa fii de tine Insuti; prezenta unui aspect Inseamna absenta celuilait.
Toate lucrurile sunt legate intre ele, nici 0 manifestare nu este separata. Toate
sunt legate cu a anumita ordine a lucrurilor. A
i: Cred ca nu mi-am fonnat 0 idee clara despre identificare. Inseamna ca
lucrurile sunt cele care ne stapanesc pe noi $i ea nu noi suntem cci care
stapanim lucrurile?
R: Este greu de descris ce estc idcntificarea deoarece nu sunt posibile definitii.
cum suntem, nu suntcm niciodata libed de identificarc. credem ca nu
sun tern identificati cu ceva atunci suntem identificati cu ideea ca nu suntem
identificati. Identificarea poate fi descrisa in termeni logici. Trebuie sa
gase$ti moment de identificare, sa incerci sa il prinzi $i apoi sa
lucrurile cu acel moment. Identificarea cste peste tot, in orice moment al vietH
116
CAPITOLUL 5
obi;muite. Cand incepi obscrvarea de sine, unele forme ale identificarii devin
deja imposibile. Dar in viata obi$nuita aproape arice este identificarc. Aceasta
constituie a trasatura psihologica foarte importanta care penetreaza intreaga
noastra via!a; iar noi nu 0 observam deoarece ne aflam in ea. Cea mai buna
cale de a intelege este aceea de a gasi tateva exemple. De exemplu, cand vezi 0
pisica urrnarind un :?oarece - aceasta este identificare. Cauta apo! analogii ale
acestei imagini in tine insuli. Doar ca trebuie sa in!elegi ca identificarea se aWi
acolo in orice moment, nu doar in momente exceptionale. Identificarea este 0
stare aproape perrnanenta In noi. Trebuie sa fii capabil sa vezi aceasta stare
independenta de tine, sa te separi de ea :?i acest lucru poate fi facut doar
incercand sa devii mai incercand sa-ti aminte$ti de tine, sa fii
de tine Insu!i. Doar atunci cand devii mai treaz poti sa te lup!i cu
manifestari eum este identificarea.
I: Am descoperit ea atunci cand sunt identificat, sunt aproape intotdeauna
identificat cu lucruri din mine insumi.
R: Poate ca ai dreptate, poate ca nu ai dreptate. Poti crede ca identificat cu
un lucru pe cand, in realitate, sa fii identificat cu un eu totul aIt lueru. Nu asta
conteaza. Ceea ce eonteaza este starea de identificare. In stare de identificare
nu poti sa simti coreet, nu poti sa vezi corect, sa judeci corect. Subiectul
identifiearii nu este important, Tezuitatul este aeela::,;i.
I: Atunei care este modul de a depa$i identificarea?
R: Asta este altceva. Este diferit in cazuri diferite. Mai intai este neeesar sa
vezi; apoi este necesar sa ii pui ceva impotriva.
I: Ce vreti sa spune!i prin "sa ii pui ceva impotriva"?
R: Doar sa-ti Indrepli atentia spre ceva mai important. Trebuie sa inveti sa
distingi intre important mai putin important $i, daca iti vei intoarce atentia
spre lucrurilemai importantc, veideveni mai pulin identificat eu lucrurile
neimportante. Trebuie sa i!i dai seama ca identificarea nu te poate ajuta
niciodata, face doar ea lucrurile sa fie mai con fuze rnai dificile. Chiar dadi
acesta este singurul lucru de eare iti poti da seama, el te poate ajuta in uncle
cazuri. Oarnenii ered ea identificarea ii ajuta, rara sa vada ca ea face luerurile
mai dificile. Identificarea nu are deloc energie folositoare ci doar energie
destruetiva.
I: Identificarea este, in principal, emotie?
R: Ea are intotdeauna un element emotional, un feI de tulburare emotionala,
dar dteodata devine un obieei atunci emotia nu poate fi niei macar
observata.
i: Am in1eles ca este important sa fii emotional intr-un mod coreet, dar atunci
dnd simt ceva emotional in munca, curand distrug totu!.
R: Doar identifiearea este distruetiva. Emolia poate doar sa dea 0 energic noua,
o intelegere noua. Tu lei identificarea drept emotie. Necunoscand emotia tara
identificare nu poti vedea, pentru ineeput, emotia eliberata de identificare.
Oamenii cred deseori ca vorbese despre 0 funetie emotionaia pe cand, in
reaiitatc, vorbesc despre identificare.
117
A PATRA CALE
1: Estc posibil pentru noi, cum suntem acum, sa avem sentimente tadi
identificare?
R: Foarte greu, in afara cazului caud incepem sa ne observam. Dupa aceea
tipurile de identificare, dnd spun u!;,oarc rna refer in sens individual,
vor riispunde la tratament. Fiecare din noi are propriile specializari in
identificare. De exemplu mie 1mi estc sa nu rna identific ell muziea, pentru
altcineva poate fi [aarte dificil.
1: Estc posibiHi dragostea fiidi identificare?
R: Pot spune ca dragostea este imposihiHi cu identificare. Identificarea ucide
toate emotiile ell exceptia emotiilor negative. Prin identificare ramane doar
partea nepliicuta.
i: Neidentificare nu inseamna indiferenta?
R: Din contra, indiferenta necesita identificare. Neidentificarea inseanma cu
totul altceva.
I: Daca e$ti identificat cu 0 idee cum poti opri aceasta?
R: In primul rand intelegand ;:e inseamna identificarea $i dupa aceea incercand
sa-!i aminte$ti de tine insuti. Incepe cu cazuri U$oare, mai tarziu vei putea trata
!?i cazuri mai dificile.
I: Dezvoltand amintirea de sine se obtine un fel de atitudine mai
eliberata de identificare? J '
R: Atitudine deta$ata in senSuI ca i!i mai bine atitudinile; ce iti este
folositor ce nu iti este folositor. Daca nu iti aminte$ti de tine este u!?or sa
Spre exemplu poti intreprinde un anumit tip de studiu care este de fapt
complet nefolositor. Amintirea de sine ajuta intelegerea intelegerea
inseamna sa aduci totul catre un anumit centro. Trebuie ca in intreaga ta
mund, in toate atitudinile tale, sa ai un punct central amintirea de sine este 0
conditie necesara pentro aceasta.
Ar trebui sa vorbim mai mult despre identificare daca trebuie. Oasind doua
sau trei exemple bune va fncepe sa fie mai claro Identificarea este 0 anumitii
stare, in care te afli in puterea lucrurilor.
I: Dad privesc atent gandesc profund inseamna ca m-am identificat?
R: Nu, identificarea este ceva special, inseamna sa te pierzi pe tine insuti.
cum am spus, nu se prea pune intrebarea cu ce e$ti identificat. Identificarea
este 0 stare. Trebuie inteles d multe din insu$irile pe care Ie atribui lucrurilor
exterioare sunt, in realitate, in tine. De exemplu frica. Frica este independenta
de lucruri. Daca te afli intr-o stare de frica te poti teme $i de 0 scrumiera.
Aceasta se intampIa des in starile patologice 0 stare patologica este doar 0
intensificare a starii Te temi, dupa aceea alegi de ce sa te temi.
Acest fapt face posibila lupta cu aceste lucruri, deoarecc de se afla in tine.
I: Putem avea vreun fel de intelegere cu identificare?
R: Cata intelegere poti avea intr-un somn adanc, cum este, de fapt,
identificarea? Daca iti vei aminti de scopul tau, i!i vei da seama de pozi!ia ta
vei vedea pericolul somnului, asta te va ajuta sa dormi mai putin.
I: Care este diferenta dintre compasiune identificare?
118
CAPITOLUL 5
R: Este cu totul altceva; este 0 emotie normaUi justificata care poate exista
tara identificare. Poate fi compasiune cu identificare compasiune fiira
identificare. Cand simpatia este amestecata cu identificare sffiqe$te deseod in
manie sau in alta emotie negativa.
i: Ari spus di cineva se picrde pe sine in identificare. Care sine?
R: TotuI, arice. Identificarea este 0 idee foarte interesanW .. In procesul de
identificare sunt doua etape. Prima indica procesul de incepere a identificarii,
iar cea de a doua stare cand identificarea este completa.
i: Prima etapa este complet inofensiva?
R: Daca Iti re!ine prea mult aten!ia ocupa prea mult timp, conduce spre a
doua etapa.
I: Cand iti eeva, poti dod tara identificare?
R: Identificarea nu este obligatorie. Dad insa sa pe cineva nu
poti sa 0 faci lara identificare; dad dispare identificarea nu mai sa 0
facio Este posibil sa nu te pierzi pe tine insuti, pierderea de sine nu este deloc
un element necesar.
I: Este posibil sa te identifici cu doua lucruri in acela$i timp?
R: Cu zece mii! Este necesar sa observi sa observi. Dintr-un anume punct de
vcdere lupta cu identificarea nu este atat de dificiUi deoarece, daca 0 putem
vedea, devine atilt de ridicoUi incat nu putem ramane identificati. Identificarea
altor oameni arata intotdeauna ridicola, $i a noastra poate deveni Ia tel. Rasul
poate fi folositor in aceasta"privinta daca it intoarcem spre noi
I: Nu vad de ce identificarea este un lucru rau.
R: Identificarea este un lucru rau daca vrei sa te dar daca vrei sa dormi
atunci este un lucru bun.
I: Nu va avea de suferit tot ceca ce facem, daca ne yom indrepta mintea spre a
ne tine treji, in lac sa fim atenti la ceea ce facem?
R: Am explicat deja ea cste chiar contrariuL Putem face bine ariee avem de
flcut, numai atata timp cat sun tern treji. Cu cat suntem mai adormiti, cu atat
mai diu yom face lucrul pe care il avem de facut, fiira exceptie. Abordezi
problema academic, reducand-o Ia cuvant, dar intre somnul adanc !?i trezirea
eompleta exista diferite niveluri, $i treci de la un nivella altu!.
I: Dad ne simtim mai treji, nu ar trebui sa supraevaluam aceste momente, nu-i

R: Cum putem sa Ie supraevaluam? Aceste momente sunt prea scurte chiar
dad Ie intreziirim. Putem doar sa incercam sa nu Ie uitam sa actionam in
concordanta cu aceste momente. Este tot ce putem face.
I: Se poate spune ca identificarea inseamna a fi agatat de ceva, nefiind eapabil
de a indeparta 0 idee din minte?
R: A fi agatat de lucruri estc un caz extrem. Sunt multe idcntificari mici foarte
greu de observat care sunt cele mai importante, deoarece ele ne determina sa
ramanem mecanici. Trebuie sa intelegem ca trecem intotdeauna de la 0
identificare la alta. Daca un am se uita la un zid, el este identifieat cu zidul.
I: In ce fel difedi indentificarea de asocieri?
119
A PATRA CALE
R: Asocierile sunt un eli totu! alt lucru; ele pot fi controlate mai mult sau
controlate mai putin, dar nu au nimic de a face ell identificarea. Diferite
asocieri sunt 0 parte necesadi a gaudirii; noi definim lucrurile prin asocieri
facern totul ell ajutorul asocieriIor.
i: Nu viid de ce un "eu" se schimba. eauza poate fi vazuta intotdeauna
identificare?
R: 'Are loc il1totdeauna prin asocieri. Un numar de "eu"-ri incearca sa se
impunii in fata imediat ce te pierzi intr-unul din acestea, el va fi
inlocuit de un altul. Noi credem ca "eu"-rile sunt doar pasive, lucruri
indiferente Jnsa emo!iiie asociatiile, amintirile lucreazii intotdeauna. De aceea
este 513.-!i gandu;ile chiar ocazional, ea un exercitiu. Ahmci vei
ineepe sa vezi cat de dificil este sa faei asta. Intrebarea ta arata ca nu ai ineereat
nieiodata, altfei ai fi
1: Este coneentrarea identifieare?
R: Concentrarea este 0 aetiune controlata; identifiearea te controleaza ea pe
tine.
I: Este concentrarea posibiia pentru noi?
R: Sunt grade de coneentrare. Concentrarea intentionata pentru 0 jumatate de
ora este imposibiia. Dacii ne-am putea coneentra rara ajutor din afara, am putea
fi Totul insa este gra,dat.
I: Ineeputul unei noi observari este cumva identificarea en obiectul pe eare-l
observi?
R: Identificarea are loe atune! cand respins sau atras de ceva. Studierea sau
observarea nu produc neaparat identificare, dar respingerea sau atractia produc
intotdeauna identificare. De asemenea, folosirea unni limbaj accentuat prea
putemic produce automat identificarea. Avem numeroase mecanisme automate
de acest feI.
I: Ce se poate face in privinta identificiirii? Simt ca intotdeauna rna pierd pe
mine in tot ceea ee fae. Nu pare sa fie posibil altfe1.
R: Nu, este posibil. Daca ai ceva de raeut, faci acel lucru, dar potl sa te
identifici mai mult sau poti sa te identifici mai putin. Alita timp cat iti
de asta, nimic nu este rara sperantii. Incearca sa observi; nu te
identifici intotdeauna in masura: cateodata tc identifiei in fel inc!
nu mat vezi nimie alteeva, altadata mai poti vedea cate eeva. Dacii lucrurile s-
ar petrece intotdeauna la fel, nu ar exista nici 0 pentru noi, dar ele variaza
intotdeauna ca grad de intensitate accasta ne of era 0 posibilitate de
sehimbare. Indiferent ee facem trebuie mai intal sa invatam. Daca vrei sa
conduci 0 nevoit inainte sa inveti. Dadi acum vei luera, in timp vei
avea mai mult control.
I: De ce este sa fii complet absorbit in munca ta?
R: Ar fi 0 mundi prost racuta. Daca identificat nu vei obtine niciodata
rezultate bune. Este una dintre iluziile noastre sa credem cii trebuie sa ne
pierdem pentru a obtine rezultate bune, deoarece in acest mod yom obtine
rezultate slabe. Cand identificat, nu exista doar lucrul cu care
idcntificat.
120
CAPITOLUL 5
I: Scopul neidentificarii cstc de a clibera min tea de obiect? .
R: Scopul este de a te trezi. Identifiearea este 0 caracteristidi a
min tea identificata este adonnita. Eliberarea de idcntificare estc una dm latunle
trezirii. Este destul de posibila 0 stare in care sa nu existe identificare, dar nu 0
observam in viata de toate zilele, nu observam ca sun tern in mod constant
identificati. Identificarea nu poate disparea de Ia sine: este necesara lupta.
i: Cum se' poate trezi cineva daca identificarea este pretut!ndeni? . .
R: Cineva se poate trezi doar ea rezultat al efortulUl, al luptet lmpotnva
identificiirii. Dar mai intai trebuie sa inteleaga ee inseamna sa te identifici. Ca
in oriee aItceva in identificare exista grade de identificarc. Observiindu-te pe
tine insuli poti afla cand mai identifieat, mai putin identificat sau deioc
identificat. vrei sa te atunei trebuie sa poli sa te eliberezi de
identificare. cum suntem, suntem pierduti in fiecare moment al vietii
noastre, niciodata liberi, deoarece ne identificam.
I: Puteti da un exemplu de identificare?
R: Ne identificam tot timpul, de aceea este dificil sa dai un exemplu. Luand, de
exemplu, preferintele antipatiile, toate inseamna identificare, in
antipatiile. Ele nu pot exista rara identificare in general, nu mmiC
altceva decat identificare. De obicei oamenii imagineaza ca au mal muIte
antipatii decat au de fapt. Investigiindu-Ie analizandu-Ie ar descoperi probabil
ca de fapt Ie displac doar unul sau doua lucruri. Cand am studiat asta, am putut
gasi in mine doar un singur lucru care nu-mi place.a . .
Trebuie sa-ti propriile cxemple; trebme sa venficl pnn expenenta
personala. intr-un moment de identificare puternica vei incerca sa 0
vei vedea care este ideea.
I: Dar tot nu inteleg ee este identificarea!
R: Sa pe partea intelectuaia. iti dai seama ca nu-ti de tine
insuti? inccarca sa vezi de ce nu poli vei vedea ca identificarea este cea care
te Atunci vei vedea ce este identificarea. Toate aceste lucruri sunt
coneetate.
I: Neidentificarea este singurul mod de a afla ce este identifiearea?
R: Nu, cum am explicat, trebuie s-o obse.:vi deoar:ce n"u este .1a "feI
intotdeauna. Noi nu observam temperatura noastra eorporala decat atuncl cand
ea devine putin mai ridicata sau mai scazuta e:te In fe!
putem observa identificarea atunci cand ea devme mal sau .mal slaba
decat de obicei. Comparand aceste niveluri putem vedea ce este ldentIfiearea.
i: In lupta cu identificarea este necesar sa de ce cineva este
R: Cineva nu este identificat dintr-un motiv sau un scop anume CI pentru ca, III
toate cazurile, persoana respeetiva nu poate face altfel. Cum poti sa de ce te
identifiei? Dar trebuie sa de ce te Iupti. Asta e totui. Dad nu uiti motivul
pentru care te lupti, vei avea de zece ori mai mult succes. Deseori incepem sa
luptam uitam de ceo _ .
Exista muIte forme de identificare, dar primul pas cste sa 0 veZI; cel de al
doilea pas este sa te lupti cu ea pentru a te elibera de ea. am
un proces nu un moment; suntem in el tot timpul. Ne cheltmm energla mtr-
121
A PATRA CALE
un mod in identificare ,;;i ernotii negative; cle sunt robinete deschise prin
care se scurge energia noastra.
I: Se poate transfonna brusc energia manici in altccva? In aeele momente ai 0
energie colosaHi.
R: Ai 0 energie colosaIa care lucreaza de Ia sine, rara uiei un control,
racanduRte sa actionezi intr-un anumit feI. De ce? Care cste veriga de legatura?
Veriga de legatura este identificarea. idcntificarea aceasta encrgie se
va afla la dispozitia tao Cum poti face asta? Nu dintr-o data, este nevote de
practidi in momentele mai Atunei caud emolia este foarte puten)icii nu
poti sa a faci; este necesar sa mai mult, sa tii pregiitit. Daca vei cum sa
nu te identifici la momentul patrivit vei avea Ia dispozi!ic 0 energie enorma. Ce
vei face cu aceasta energie este un cu totul alt lucru - 0 poti pierde din nou, pe
ceva destu1 de nefo1ositor. Dar este nevoie de praetica; nu pori illvata sa innoti
in mare pe timpul unei furtuni: trebuie mal intai sa inve!i in apa Apoi
daca vei cadea in mare poate vei putea sa innoti.
Va repet: este imposibil sa fii dadi identificat. Aceasta este
una dintre dificultatile care vor aparea mai tarziu, deoarece oamenii au unele
identificari preferate la care nu vor sa renun!e in timp spun ca doresc
sa fie Aceste doua lucruri nu pot merge impreuna.
in viala sunt multe lucruri incompatibi1e, iar identificarea sunt
dintre cele mai incompa9bile.
I: Cum putem evita reac!ia care apare dupa ce te simtl foarte entuziast? Se
datoreaza identificarii?
R: Da, aceasta reaclie apare ca un rezultat a1 identific5rii. Lupta cu
identificarea va preveni ca acest lucru sa se mai intample. Aceasta reac!ie nu
este produsa de ceea ce numim cntuziasm, ei de identificarc. Idcntifiearea este
urmata de aceasta reaetie.
I: Un om plictisit nu este identificat cu nimic?
R: Plictisea1a este de asemenea identificare - una dintre cele mai mari.
Reprezinta identificarea eu tine insuti, eu ceva din tine insuli.
I: Mi se pare ea nu pot studia 0 persoana rara a rna pierde pe mine in el sau in
ea; am inteles ca acest lueru este
R: Faptul ca cineva nu poate studia 0 persoana sau oriee alteeva rara a se
pierde pe sine este 0 idee Lasandu-te absorbit in indiferent ce, nu-l vei
putea studia. Identificarea este intotdeauna un senm de slabiciune: cu cat te vel
identifica mai mult, cu atat studiul tau va fi mai slab iar rezultate1e mai
nesemnifieative.
Poate iti ca 1a prima lectura am spus c5 identificarea cu oameni ia
forma considerarii. Exista doua feluri de considerare: "interioara cxterioara.
Considerarea interioara este 1a fel ca identificarea. Considerarea exterioarii
necesita 0 anumita cantitate de amintirc de sine; inseamna sa iei in considerare
sliibiciunilc altar oameni, punandu-te in loeul lor. in via!a estc descris deseori
prin euvantul "tact"; tactul insa poate fi educat sau intamplator. Considerare
exterioara inseamna control. Invatand cum sa-I folosim con$tient, ne va oferi 0
posibilitate de control.
122
CAPITOLUL 5
Considerarea interioara apare atune! cand simtim ca nu ni se da suficient, ca
nu sun tern apreciati suficient. Dad vei considera interior, vei picrdc
momentele de considerare exterioara. Trebuie sa cultivam considerarea
exterioarii sa eliminam considerarea interioara. Mai intai insa, observa
vezi cat de des pierzi momente de considerare exterioara rolul pe care-I
joaca in via!a considerarea interioara.
Studiu1 considerarii interioare, al mecanicitatii, al minciunii, a1 imaginatiei,
a1 identifiearii arata ca ele "toate ne apartin, ea ne gasim tot timpul in aceste
stari. Cand vei vedea asta, iti vei da seama de dificultatea 1uclUlui cu tine
insuti. Nu poti incepe sa obtii ceva nou cum vei vedea ca mai intai
trebuie sa cureti bine - este prea acoperita de rugina. Credem ea suntem
ceea ce sun tern. Din pacate nu sun tern ceea ce suntem ci ceea ce am devenit;
nu sun tern fiinte naturale. Suntem prea adonniti, min tim prca mult, traim prea
mult in imagina!ie, ne identifidm prea mult. Credem cii avem de-a face cu
fiinte reale, dar in realitate avem de-a face cu fiinte imaginare, Aproape tot ce
despre noi este imaginar. Sub toata aceasta ag10meratie omul este complet
diferit. Avem multe lucruri imaginare pe care este nevoie sa Ie aruncam inainte
de a putea ajunge la lucrurile reale. Atata timp cat traim in lucruri imaginare nu
putem vedea valoarea realului, doar atunc! cand vom ajunge la lucrurile realc
din noi yom putea vedea este real in afara noastra. Avern in noi prea
multii accidentalii.
I: Dad cineva se izoleaza de lume, va cu siguranla identificarea,
considerarca emotia negativa?
R: Este 0 intrebare care este pusa deseori, dar nimen! nu este sigur ca este mai
De asemenea, puteti gasi in Iiteratura descrieri despre oameni care au
atins un grad foarte inalt de dezvo1tare in izolare, dar dnd au intrat in contact
cu aJti oamenl au pierdut dintr-o data tot ceea ce obtinusera.
In celei de a Patra Cai, s-a gasit ca cele mai bune conditii de studiu
lucru asupra ta insuti sunt conditiile de viata ale omuIui deoarcce
aceste conditii sunt, pe de 0 parte, cele mai pe de alta parte ce1e mai
dificile. ca daca ornul obtine ceva in aceste conditii, acest ceva it va pastra
in toate conditiile, in schimb ceca ce ob!ine in conditii speciale poate sa se
piarda in alte conditii.
i: Puteti va rog sa repeta!i ce anurne este considerarea interioarii ce anume
este considerarea exterioara?
R: Considerarea exterioara este 0 forma a amintirii de sine in reiatie cu
oamenii: iei alti oameni in considerare facl nu ceea ce este placut pentm tine,
ci ceea ce est'e pliicut pentru ei. Inseanma sa te sacrifici, dar nu inseamna
sacrificiu de sine. Inseanma ca, in relatie cu oamenii, nu trcbuie sa actionezi
lara sa Trebuie sa mai intai apoi sa actionezi. Gandirea iti
va arata ca, mai des decat crezi, dad 0 persoana ar prcfera ca tu sa actionczi
intr-un fel nu in aitul, este lucru pentru tine, ca de ce sa nu-\ fad
pe plac? Deci nu apare ideea sacrificiului. Dad insa nu este lucru
pentru tine, problema este total diferita: cc este mai bine pentru tine, ce este
mai bine pentm ei, cine sunt oameni, ce vrei tu de la ei, ce vrei sa fac!
123
A PATRA CALE
pentru ei - toate aceste lucruri intra in caleul. Ideea este eli in rclatie eu aamenii
lucrurile nu trebuie sa se petread mccanie, :rara gandire. Tu trcbuie sa decizi
cursul actiunii. inseamna sa nu treei peste aameni fadi sa-i observi. Iar
considerarea interioarii inseamna ca treei peste ei Tara s3:-i observi. A vern prca
multa considerare interioarii $i nu suficienili considerare exterioariL
Considerarea exterioara este faarte importantd pentru amintirea de sine. Daea
nu vom avea suficienta considerare exterioara, nu vom putea sa ne amintim de
noi iO$ine.
I: Este acela$i lucru eu a intelege aamenti?
!Z: Nu. Poti intelege camenii numai in masura in care te intelegi pc tine insuti.
Inseamnii a inte1egc dificulHi!ile lor, a intelege ce var, sa impresia pe
care 0 produci asupra oamenilor sa incerci sa nu Ie produci 0 impresie

I: Vreti sa spune!i ca bunatatea este considerare exterioara?
R: Ceea ce din viata nu este considerare exterioara. Este necesarii
intelegerea principiului crearea de standarde pentru tine insuti. Cu ajutorul
considerarii exterioare poti controla impresia pc care vrei sa 0 produei. Cu
considerarea interioadi sa produci 0 impresie produci 0 impresic
diferita.
I: Mi se pare foarte indepartata considerarea exterioara.
R: Trebuie sa fie aici, astazi. Daca ramane indepartata, tu insuti ramai
indepartat. !
i: Considerarea exterioara impiica abilitatea de a juca un rol
R: Da, dar exista grade diferite. Considerarea cxterioara este doar inceputul; a
juca un roI inseatnna mult mai multo
I: $i ce este considerarca interioara?
R: SentimenuI ca oamenii nu te piatese deajuns, a tine conturi, a te simii tot
timpul platit mai putin.
1: Gasesc ca este foarte dificil de oprit considerarea interioara. Exista vreo
tehnidi speciaHi care sa poata fi folosita impotriva ei?
R: Nu, nu exista 0 tehniea speciala, doar inteiegere puncte de vedere corecte.
Observa mai mult.
Poate vei giisi momente eliberate de considerare vei vedea cum sa incepi
sa lupti cu ea cum Sa 0 studiezi. Este mecanica, este 0 atitudine mecanicii, Ia
fel ca identificarea.
I: Auto-justificarea este de obicei 0 manifestare a considenirii interioare?
R: Este legatii de ea, dar este alt Iucru. Considerarea interioara nu are nevoie de
oici 0 justificare. Pentru a te justifica ai nevoie de un motjv, dar dadi te afE in
considerare intcrioara illtotdeauna vei avea justificare. Considerarea interioarii
inseamna identificare; eonsiderarea exterioara inseamna iupta eu identifiearea.
Considerarea interioara este mecanica; eonsiderarea exterioara inseamna cel
putin atentie. Dec! practicilnd ne-identificarea, incerdind sa-!i controlezi
aten!ia, vei gasi numeroase oportunitati de a studia considerarea exterioara
dadi vei gasi exemple, poate vei gasi metode de a lupta cu considerarea
interioara de a 0 transforma in practica a considerarii exterioare. De
124
CAPITOLUL 5
exemplu, cu cineva de ia care vrei sa obtii ceva. Sa spunem ell el
ceva tu vrei ca el sa iti spuna ceea cc PentlU asta trebuie sa-i
cum i-ar place lui, rara sa te uiti, rara sa-J contrazici. Considerarea exterioara
intotdeauna practica.
l: Considerarea interioara inseamna cii te iei prea mult in considerare?
R: Intotdeauna ia forma unei targuieli interioare, a gandirii eli ceilal!i nu te
considera pe tine suficient. Estc foarte importanta in!eiegerea considerarii
interioare. Sunt atatea forme subtile ale ei pe care nu Ie observam viap
noastra este impregnata dc ea.
l: Dorinta de a atrage atentia este considerare?
R: $1 dorinta de a atrage cea de a nu atrage aten!ia, ambclc reprczinta
considerare. Sunt numeroase stari psihologice pe care psihologia nu
Ie poate explica sau descrie care depind de identificare considerare.
i: Cum este cel mai bine sa ne gandim la considerarea interioarii?
R: Trebuie ca, in momentele Iibere, sa te gandc$ti corect la ea. Atunci cand
consideri, este prea tarziu. Trebuie sa te la cazurile tipice de
considerare, ce anume 0 produce, apoi sa ai un punet de vedere corect asupra
ei, sa iti dai seama cat este de nefolositoare ridicola. Compar-o apoi cu
considerarea exterioara, incearca sa nu uiti. Daca vci face asta poate iti vei
aminti de acest lucru atunci candya veni un moment de considerare poate ca
nu va mai veni. Ceca ce este cu adevarat important cste sa te la
considerare cand liber de ea sa nu 0 justifici sau sa 0 ascunzi fata de tine

I: CU cat incerc sa lucrez mai mult, cu atM consider interior mai mult. Pare sa
fie cel mai dificilluclU de racut.
R: Considerarea nu poate daca lucrezi, doar ca devine mai vizibiHi. $i
aceasta inseamna ca ea se miqoreaza, pentru ca nu poate fi vazuta dad nu se
rniqoreaza. Faptul ell 0 observi ca a devenit mai putin putemica.
Acest lucru este 0 iluzie fireasca, ca atunci cand cineva nu mai in!elege
ceea ce intelegea mai inainte. Asta inseamna ca el a inceput sa inteleaga.
Primul dubiu asupra propriei in!eiegeri lnseamna deja 0 anumWi intclegere.
I: Te poti gandi Ia idcntificare ca la 0 stare negativa cauzata doar de.emotii
negative?
R: Nu, nu chiar Identificarea este un elcment necesar in fiecare emotic
negativa; nu po!i avea 0 emotie negativa rara identificare. Deci, studiul
identificarii lupta impotriva identificarii sunt arme foarte puternice In iupta
eu emotiile negative. Cateodata nu poti lupta cu emotia negativa direct, dar
ineerdind sa nu te identifici ii puterea deoarecc toata puterea emotiilor
negative sta in imaginatie identifieare. ca atunci dnd separi
identificarea imaginatia, emotiile negative practic dispar, sau se modifica
1ntr-o anumita masura.
I: Deci pentru a Iupta cu emotiile negative trebuie sa obscrvam mai mult sa
luptam impotriva unci puternice identificari cu emotia?
R: Da. Mai tarziu vom vorbi despre mctode de lupta Cll emo!iile, deoarece
exista metode numeroase [oarte clare, diferite pentru cl110tii diferite; JnSa
125
A PATRA CALE
mai inta! trebuic sa lupti ell imaginatia negativa $1 identificarea. Acest lucru
este arhisuficient pentru a distruge multe dintre emotiile negative camune - in
oriee caz Ie face mult mal U$oarc. Trebuie sa incepi de aiei, deoarece uumai
atunei dnd vei putea lupta Intr-o oarecare masura ell identificarea $i dud vei fi
oprit deja imaginatia negativa, va fi posibil sa incepi sa folosc$ti metodc mai
putemice. Imaginatia negativa trebuie oprita complet. Este inutil sa studiezi
mctode mai avansate pana dud TIU ai facut asta. Poli opn imaginatia negativa;
$i studiul insu$i al identifidrii va conduce la diminuarea ei. Trebuie sa incerci
sa eviti identificarea dit mai des pori, TIU numai In legatura eu emotiile
negative, ci in legatura cu arice altceva. Daca vei crea in tine capacitatea de a
nu te identifica, ea va actiona asupra acestor emotii vei observa ca vor incepe
sa dispara. Identificarea este atmosfera in care traiesc emo!iile negative rara
ea acestea nU pot trai.
I: Ne puteri da cateva reguli sau 0 directie care sa ne caHiuzeasca in conditiile
vietii
R: Incercati sa va amintiti de voi incercati sa nu va identificati. Asta va
produce un efect imediat in viata Din ce consta viata? Emo!ii
negative, identificare, considerare, minciuna, somn. Primul obiectiv este: cum
sa-!i de tine insu1i, cum sa fii mai Dupa aceea vei vedea cii
emotiiIe negative constituie dintre principalii factori eare ne fae incapabili
sa ne amintim de noi A;;a ca un lucru nu poate funetiona rara eelalalt.
Nu pori lupta eu emotiile negative rara a-ti aminti de tine insuti mal mult ;;i nu-
ti poti aminti de tine insut1 mai mult rara a lupta cu emotiile negative. Daca iti
vei aminti aceste doua iucf1.lri vei intelege totul mai bine. Incearca sa pastrezi
in minte aceste doua idei, care sunt legate lntre ele.
1: Am avut 0 problema care m-a ingrijorat. Am incereat sa-mi amintesc de
mine insum! ;;i pentru a perioada seurta de timp am intrat intr-o stare in care nu
mal era posibil sa rna ingrijorez ;;i in timp simtul valorilor mi s-a
modificat complet. Aceasta stare nu a durat muIt dar problema, dind a revenit,
nu a mai avut importanta ca inainte. Mi se pare foarte difieil de regasit
accasta stare.
R: Exact. Continua sa observi vel deseoperi ca exista un loc in tine in care
c;;ti lini;;tit, calm ;;1 unde nimic nu te poate tulbura - doar ca este greu sa
drumul pana acolo. Fadind insa asta de mai multe ori vei putea sa-ti
cativa din pa;;ii racuti repetand pa;;i, sa poti ajunge din nou in acel
lac. Numai ca nu po!i sa fael asta dupa a singura cxperienta, pentru ca nu ill
vei aminti cal ea. Acest lac lini;;tit nu este a metafora - este un lucru foarte real.
I: Este starea pe care a obtii cand iti aminte;;ti de tine insuti, deoarece atunei
totul pare ;;i se pare ca e;;ti cu adevarat de tine?
R: Da, poti sa 0 iei in acest fei.
I: Am incercat sa obtin acea stare din nou incercand sa-mi amintcsc de mine,
dar nu am regasit-o.
126
CAPITOLUL 5
R: Daca tc vei afla din nOll in acca stare incearca siHi aminte;;ti cum ai ajuns
acolo, pentru ca se inHimpla uneori ca cineva sa gaseasca acest Joc, dar sa
piarda drumul pana acolo; apoi sa ajunga iar acolo ;;i sa piarda din nou drumul.
Este foarte dificil sa-ti drumul pana in acest lac,
127
CAPITOLUL6
in!elegerea ea cerill/a principalii a acestui sistem - Relativitatea infelegerii
- Cum poate crele fnlelegerea - Un nOll limbaj - Atitudini corecte #
gl'e$ite - Atiludinile $i lll{elegerea - Necesitatea llnui scop $i a llnei direc/ii
- Dijicultatea de a afla ce allllme vrem - Scopurile lloastre sun! prea
indepiirtate - Bine $i riiu - Moralitatea # necesitatea sim/utlli moral -
Necesitatea gasirii unui standard permanellt pentru bine $f diu Dezvoltarea
cOJ1.,tiin!ei ea scop at sistemului - Observarea cOlltradictiilor -
Amortizoarele ea principal obstacol in dezvoltarea COll$tiinlei - Pregiitirea
pelllrll distrllgerea amortizoarelor - [ipsa de armonie interioara $i Jericirea
- Nevala de a stabili un echilibru inferior - Norme de comporlamellt ill via/a
- # - Cum sa adeviirul - Nevoia de a fi
sincer Cll tille insuli - Mecanicitatea.
D
9resc sa va reamintesc d acest sistem este bazat pe intelegere.
Intelegerea trebuie sa ocupe primul loc in acest sistem. Cu cat
" intelegeti mai mult, cu atat rezultatul muncii noastre va fi mai bun.
Intelegerea este un termen relativ. Fiecare intelege cate ceva in fiecare
moment in felul sau. Dar intelegerea poate fi mai cuprinzatoare, mai
cupr.inzatoare, inca mai cuprinzatoare. In acest sistem numim in!elegere
maximul posibil ce corespunde unui anumit nivel de fiinta. De
regula, acest maxim este prea .coborat; Intelegerea oamenilor este de obicei
limitata la 0 singura camera, ei nu ies niciodata din acea camera. Dar
intelegerea acestor idei este cu mult dincolo de aceasta camera.
Ceea ce dori este sa va ganditi la intregul ansamblu. Oamenii nu intreaba
suficient de des "de ce?" $i daca 0 fac, acest "de ce?" este de regula foarte
Iimitat. Ar trebui sa va intrebati de ce veniti aici, ce vreti de la acest sistem
de ce, ce puteri invara din el, de ce exista acest sistem, de ce vorbesc despre
acest sistem ce doresc sa realizez vorbind despre eL Trebuie sa avem un
anumit punct de vedere despre sistem In ansambIu; poate fi unul dar,
oricum, trebuie sa avem 0 idee.
in situaria actuaia, aproape fiecare idee prezentata ramane nedeschisa,
neexplorata. Aceste idei sunt asemenea unor cutii care pot fi deschise, Ii se
poate citi continutul adauga multe alte Iucruri. Dar in general avem de a face
cu cutii nedeschise. 0 cutie - alta cutie - fiinta 0 a treia -
Intelegerea mai departe. Nici macar nu deschidem cutiile. Mai intal
trebuie sa ne informam asupra continutului cutiilor. in acest sens nu trebuie sa
va limitati 0 anumita chestiune. Acesta este un sistem organic: puteti Incepe
de oriunde. Incepe!i de unde va place, dar faceti ceva cu ideile pe care Ie auziti.
Nu estc suficient sa statl pur simplu pe aceste cutii cu carli
Deschideti cutia cu cutia cu fiinta. Importanta este relatia
dintre fiintiL
CAPITOLUL 6
Sunt multe lucruri pe care Ie puteti acum bineInteles, ele vor fi
Inconjurate de altele pe care nu Ie puteti inca dar dad. veti incepe cu
ce1e pe care Ie Intelegeti, veti Intelege multe alte lucruri. Fiecare moment de
intelegere, fiecare percepere face lumina nu numai asupra lucrului la care ne
gandim, ci asupra multor alte lucruri.
i: Un moment de Intelegere este un moment de amintire de sine?
R: Depinde. Poate fi legata de aceasta sau nu.
i: Poate exista intelegere adevarata tara sa fie IegaHi de amintirea de sine?
R: Nu exista intelegere "adevarata". inrelegerea este relativa. Ea este ca
temperatura, poate fi de cinci grade, zece grade, cinsprezece grade. Vedeti de
ce limbajul este inuti1 de ce trebuie sa invatam un limbaj diferit?
Pentru ca in limbajul toate cuvintele sunt luate In sens absolut. In
realitate, exista diferite grade de intelegere. cum am spus, putem intelege
mai bine, apo! mai bine. Mat departe, daca vrem sa in!elegem Inca mai
bine, trebuie sa ne schimbam fiinta. Daca putem face sa partieipe centml
emotional superior, putem intelege mult mai bine. Pentru a Intelege mai mult
este nevoie de centrul intelectual superior.
Vedeti, definitiile pot ajuta rareori de fapt, putem avea foarte purine
definitii. Aceasta convingere, ca pentru a Inte1ege un lucru trebuie sa-l definim.
este ioarte deoarece majoritatea lucrurilor nu Ie putem defmi; sunt
put
ine
pe care Ie putem defini, pe acelea doar in mod relativ, eu ajutorul
altora. In enorma cantitate de lucmri pe care nu Ie putem defini deloc
exista mici insule, de lucruri pe care Ie putem defini.
i: Amintirea de sine este mai putin relativa decat intelegerea?
R: Chiar considedind amintirea de sine ca un tennen absolut, Intrebarea este
pentru cat timp? Deoarece este 0 mare diferenta daca, In eel mai fericit caz, iti
aduci aminte de tine insuti 0 jumatate de ora sau cinci minute.
I: Cum se poate trece la amintirea de sine de la simpia cugetare asupra ei? Este
o problema de intelegere?
R: Trebuie sa spargi un anumit zid nu cum sa facio A Invata sa fact ceva
inseamna a dobandi 0 anumita abilitate. Mult timp nu poti face lucrul respectiv
bine, stangaci; apoi, Intr-o zi, descoperi ca poti face cum trebuie. La fel se
Intampla cu amintirea de sine; nu chiar dar aproape.
i: Exista vreo cale de a ne spori intelegerea?
R: Nu una, ci 0 mie de cai. Tot ce am discutat aproape din prima zi a fost
despre cai de sporire a intelegerii. Dar prima cale consta In a ne observa, a ne
studia, intrucat aceasta capacitatea noastra de intelegere. Acesta este
primul pas. Dad ati putea intelege ideile care v-au fost oferite.
voastra ar sporl. Dar voi intelegeti doar la suprafata iara dorinta de a
inteiege. Sau puteti avea 0 mare dorinta de a intelege. dar sa nu lucreze,
in noastra avem parti mai bune pe care nu Ie folosim In prezent.
Le yom putea folosi doar prin Acesta este singurul mod.
I: Ne poate ajuta memorarea celor auzite?
R: Nici cea mai buna memorie pe care am putea-o avea n-ar fi suficienta,
deoarece in acest sistem ne arnintim nu prin rnemorare, ci prin Intelegere. Din
129
A PArRA CALE
poate fi 0 piediciL Auziti ccva care aTC locnI in sistem
daca 11 pute!1 pune la locnI corespunzator, nu jJ vcti mai uita va ramane
aeola; dar simpla memorare a ceca ce spus Tara punerea la loenl patrivit
cste total inutiiii. Chiar eel mai mie lueru pc care il auziti trebuie sii lllcercati
sa-I intelegeti, a-I in!eiege inseamna a-i gasi locu!
celelalte idei. Trebuie sa averi 0 idee de ansamblu asupra sistemului $i ariee
lucru nOll trebuic afle locnl in el; atunei nu-l veti uita $i fiecare nOlla.
observatie pc care 0 veti face 1$i va gasi locuL Este ea $1 cum ati avea 0 schita
de ansamblu rara detaIii, $i fiecare observa!ie ar mai completa detaliu.
nu aveti 0 schi!a, observatia este pierdutii
Dar eel mai important este sii luptati cu obstacolele care va impiedica sa
intelege!i. Numai inlaturand aceste obstacole pute!i incepe sa intelege!i mai
mu!t. Dar obstacole.le, exceptia unor elemente generale de identificarc
mal sun: mdIvIduale. Trebuie sa Ie descoperi!i pe cele proprii; sa
veder.I c: va sta. ce va impiedica sa intelegeli. Cand Ie descoperili,
tr.ebme sa luptap Impotnva lor. Este nevoie de timp, deoarece nu pot fi gasite
dmtr-o data, uneori poate fi destul de dar aproape de la inceput. Pentru
mult .timp, intreaga munca trebuie concentrata asupra inte1egerii" deoarece
numal ea te poate mdruma. Principala problema este cii vrem "sa facem"
Inainte chiar de a despre ce este yorba. Dar in acest sistem trebuie intai sa
Cand intelegeti mai multe alte lucruri devin posibile, dar nu
mamte.
I: Ati spus ca pentru a inrelege acest sistem trebuie sa faeem sa creasea in
masura fiinta ca eea mai dificilii este fiintei.
R: Ambele sunt la Fel de dificile. '
I: Dar ridicarea nivelului mi se pare
R: Nu este chiar atat de pc dit credeti, deoarece rara
inte1egere este inutiJa, vor fi pur simplu mai multe cuvinte.
Trebuie sa lucram asupra schimbarii fiintei, dar dad Iucram tot cum
fac:m celelalte d.in nu ne va ajunge intreaga viata. 0
schlmbare durablla a fimtel poate fi obtinuta doar daca utilizam metodcle
.ale in altfel incercarile noastre vor fi prea
dlspersate. Pnma condItie este sa nu crezi nimic, sa verifici tot ce inveti' a
conditie cste sa nu faci nimic pana cand nu inte1egi de ce in ce ;c'op
[acl ceva. cii depinde de intelegere. Toatc scurUiturile depind de in!elegere.
I: Nu am inteles diferenta dintre fiinta intelegere.
R: Vedeti, acestea sunt doua lucruri diferite. Intelegerea este 0 eombinatie a
a Care estc factoruI limitativ In noi? Este cu sigu;ant
a
fimta, respeetlv capacltatea de a intelege. Ce este inlelegerea? Este conectarca
unei part! de cu 0 alta parte de Bunaoara, Yeti vedea cii
inte1egerea depinde de fiintii, daca luali in considerare ideea de
!iint
a
. Omul estc divizat in diferitc "eu"-ri sau grupuri de rara lcgatura
mtre cleo Atunci, dad un "eu" ceva, un a1 doilea altceva, un al treilca
ele nu se intalnesc niciodata, ce fel de illte1egerc poate fi
poslblla? Dmtr-un punct de vedcre, poate parea ca omul are suficienta
130
CAPITOLUL 6
dar, intrucat aceste "eu"-ri nu se intalnesc niciodata, aceasta
nu poate fi pusa Ia un lac. Aceasta este starea fiintei unui om
ea ca cum este el nu va putea intcicge. A inle1egc
inseamna intotdeauna a lega lucrurilc dc ansamblu dacii cineva nu
ansamblul, cum Ie-ar putea lega?
In acest sistem trebuie sa incercati sa intelegcti; numai ceea ce intelegeti
poate da rezultate pozitivc. Dad facetl ceva rara sa Intelegeti, aceasta nu va da
prea multe rezultate, deoarece numai ceea ce Intelegeti are valoare.
1: Mi se pare greu de intcles ca nu este nevoie de credinta. Nu trebuie sa avem
"incredere in ideile sistemului?
R: Nu, credinta nu va fi de ajutor. Trebuie sa accepta!i sau sa nu aceeptati
ideile pe baza pregatirii voastre. Voi veni!i spre aceste idei cu anumite
cu ajutorui acestor yeti decide dad sa accepta!i sau nu
aceste idei in functie de intelegerea pe care 0 aveti sau nu asupra lor. Puteti
folos! cuvantul "acceptare", dar noi folosim cuvantul "intelegere". $i dadi poti
In!elege, nu ai nevoie de credin!a. Nu exista absolut nimic in ideile preliminare
care sa necesite credinta deoarece in unele cazuri, ca in cele psihologice, pute!i
verifica totuI, iar in altele, ea in studierea universului, exista ideea de scar;:i. Nu
viid nici 0 singura idee in acest sistem care sa neeesite credinta, sau in care
ar fi de vreun ajutor. Din confra, cred eli credin!a ar complica lucrurile
:,;i v-ar opri in loc sa va ajute.
i: Daca pentru un moment vad mecanieitatea ma impotrivesc ei, uneori vad
:,;i inteleg ceva nou. Ce-mi da aeeasta in!elegere?
R: Acesta este un camp pentru observare. Vei primi un raspuns Ia intrebare
doar daca observi faptele vei vedea conditiile interioare :,;i exterioare care
insotesc intelegerea conditiile -care insotesc lipsa de intelegere.
I: Mai putem face alteeva in afadi de auto-observare pentru a merge mai
departe eu intelegerea?
R: Da, trebuie sa in!elegi ce faci de ce faci ceva. Cu cat Intelegi mai mult, cu
atat mai mult poti obtine prin eforturi.
Dar principalullucru este sa iti de tine insuli. Cu cat iti vei aminti
mai mult de tine insuli, cu atat vei gandi mai biue, deoarece vei descoperi
mecanisme noi. Dacii vei fi de tine insuti, vei constata ca nu mai ai
nevoie de aceasta minte. Aceasta minte iti va servi sa te la mese la
scaune, dar daca' vei dori sa te la lucruri mai mari vei putea folosi
mecanisme mai bune.
t De ce nu pot intelege nici cel mai marunt lucru cand rna gandesc la el, dar
alteori intelegerea vine dintr-o data?
R: Intelegerea vine intotdeauna astfel - intelegi apoi nu mai intelegi. Dar
daca toate incerciirile de a in!elege ceva inccarcii sa nu te mai
la aceasta, ci doar sa-!i de tine insuti, adica sa fii emotional cu
timpul vei intelege. In!elegerea nu devine permanenta dintr-o data; ea in
celelalte lucruri exista multi poti inteiege ceva zi sa nu mai
intelegi acel luc11l a doua zi, fiindcii in circumstante poti fi mai
131
A PATRA CALE
illtr-o zi mai adonnit intr-alta. cil pot trece multe zile parra
dud sa devina a tao
1: Inteiegerea se face prin centrul emotional?
R: in!elegerea este 0 funelie combinata a tuturor centrilor. Fiecare centru
separat poate doar cunoa$te; cand ei combina toate cuno$tintele lor, aceasta
,?uce la mte1egere. Pentru a inteiege ceva sunt necesari eel putin ttC! centri.
I: Vreti sa spune!i eil trebuie intelcasa fiecare latunl a unui lucru?
R: Nu, vreau sil-spun di mai intai trcbuie sa ai idee pc ce linie, Ia ce scarii, la ce
ansamblu tc gandc$ti. $1 apci, dad sau gandc$ti despre un anumit
iucru, trebuie sa inteiegi reiatia accstui lueru separat ell intregul. Doar aceasta
este fntclegere: sa gasim locul acelui lucru, semnifica!ia lui, reiatia lui cu tine
$i cu celelalte lucruri. Ineeardi, dar vei vedea ca nu este de U$or pe
eat pare.
l: Nu in!elegem nimic, macar in mod limitat?
R: Ba da, uneori inte1egem lucruri simple; dar daca eeva este putin mai
complicat, ne pierdem $i nu intelegem. Vrem sa in!elegem Iuerori mari'tara sa
ne dam seama di de fapt nu putem intelege nici cele mai simple lucrori. Daca
yom incepe eu lucrurile mici, atunci treptat vom incepe sa in!elegem mai mult.
Dar daca VOm incepe eu luerurile mari $i Yom refuza sa ne gandim sau sa
?bservam lucrurile maronte, nu,vom fntelege nieiodata eeva in mod corect.
I: Nu putem uneori inte1ege! emotional Tara sa in!elegem inteleetual? Uneori
sim!i un lueru pe care nu-I po!i intelege.
R: Atunei este 0 simtIre, nu intelegere. emotionaia este uneori
foarte buna, numal ca nu b po!i verifiea. Dar daca pOli privi un lueru sub
prisma unui centru, apoi prin prisma altui centru $1 a unul a1 treilea centru
atunci il poti intr-adevar intelege. chiar indicatiiie centrilor nu
suficiente in sine, deoarece este nevoie de Doar atunci cand
cunoa$terea este eorelata eu indieatiile centrilor se poate vorbi de intelegere.
f: Cum poate trece 0 intelegere inteleetuala lntr-una emotionaiii?
R: Cum spuneam, In!e1egerea lucreaza foarte rar eu un singur centru. Munca
unui centru poate consta in infonnare sau sim!ire, dar nu in intelegere, care
reprezinta func!ionarea mai multor centri - doi, trei, patru, poate chiar mal
multi.
I: Exism vreo cale prin eare pot veri fica daca am inteles un lueru?
R: Ai intrebat Tara sa spui la ee lueru te referi $i aceasta aratii ca tu insuti nu
intelegi ce anume intrebi, deoarece pentm fiecare tip de intelegere existii alt
test. Sa presupunem cii afinni ca intelegi cum sa ajungi de acasa pana aici.
Apoi, daca te UTci in ma$ina (dad ai ma$ina) $i ajungi aiei, 'inseamna ca {i-ai
testat intelegerea. Pentru oriee lucru, doar punerea lui in praetica va va arata
intelegeti sau nu.
I: ajungem la un anumit nivel de intelegere, vom fi mai de folos lumii?
R: Intal trebuie sa ne fim de folos noua in$ine. Cand ajungem la acest stadiu,
putem sa ne gandim la a1 doilea. Daca suntem adonniti, nu putcm fi de folos
nimanui, nici macar noua. Cum am putea sa-i intelegem pe altii cand nu ne
intelegem niei pe noi in$ine? Oamenii ], 2 3 nu se pot intelege llnu] pe altul;
132
CAPITOLUL 6
la acest nivel, in!elegerca este pur aceidentala. Daca ne rni$dm in directia
omului numarul patru, ineepem sa ne intelegem unul pe aItu!.
1: Ce vreti sa spune!i prin a ne intelege unul pe altul?
R: Clnd vorbesc, oarnenii ineearca sa-$i exprime punctele de vedere, dar nu
Nu pot niei macar sa rcpete corect ee au auzit, ei modifidi lucrurile.
neintelegerea cre$te mereu. Unul invcnteaza 0 teorie, imediat se inventeaza
altele cinci pentru a 0 eontrazlee, Mii de ani s-au seurs de la inceputul Creatiei
in tot aeest timp oamenii nu s-au inteies niciodata. Cum ne-am putea a$tepta
s-o faca acum?
A$adar mai intai trebuie sa ne intelegem pe noi Nu ne vedem situatia
$1 nu ne darn seama de mecanicitatea noastrii. Nu vedero ca aceasta lipsa de
!nteiegere este 0 lege.
I: Cum pot sa-roi inteleg mai bine roecanieitatea sa vad ca sunt 0
R: Nil putem face nimic dad nu ineerdm. Dad VIeti sa va convingeti in ce
masurii sunteti sau nu 0 ma$ina, incerca!i sa face!i ceva ce nu poate face 0
ma$inii. Incerca!i sa va amintiti de voi in$ivii, pentru ca 0 nU-$i poate
aminti de ea Insa$1. Dad Yeti vedea ca puteti, inseamna d nu sunte!i 0
Dad veti vedea ca nu puteti, aeeasta va dovedi ca sunte!i 0 ma$ina. $i apoi,
dad vii dati seama cii suntet! 0 lTIa$ina vret! sa afla!i dad puteti ineeta de a
mai fi 0 ma$ina, singura metoda este"tot incercarea.
L Ali afinnat ea doar oamenii afla!i la aeela$i nivel de fiinta se pot intelege
unul pe celalalt?
R: Nu este 0 intelegere tocmai corecta, pentru ca doi oameni afla!i la un nivel
de fiintii la fel de scazut nu se vor intelege unul pe eeHilalt. Nu egalitatea aduce
intelegerea intre oameni, ci un anumit nive!, nu, doar de fiinta, ei $i de
cunoa$tere. Diferitele niveluri, de pilda oamenii nr. 5, nr. 6 $i nr. 7 presupun
niveluri diferite atat de cunoa$tere, cat $i de fiinta. Oaroenii nr. 5 se presupune
ca se inteleg unul pe celalalt; oamenii nr. 6 se inte1eg mai bine, tar'oarnenii nr.
7 se inte1eg pc deplin. Chiar oamenii nr. 4 se vor inteiege unul pe celiilalt in
comparatie eu noi, dar noi nu ne putem intelege sau ne intelegem doar
accidental, pentru un moment, iar in momentul unniitor nu ne mai intelegem.
Nu ne putem baza pe 0 astfel de intelegere. Oameni care se cunose unul pe
eelalalt foarte bine pot lucra impreuna ani de zile $i dintr-o data. sa nu se mai
inteleagii. De aceea, locul sau condi!ia in care ne gasim se locul
incurearii limbilor, pentru cii vorbim limbi diferite. Din acest motiv, intr-o
adevarata invatam inainte de toate limbajul eu care putem vorbi cu alti
oameni din $coala, iar apoi, folosind acest limbaj - dad il folosim corect -
ne Vom intelege intre noi. De aeeea este neeesar un nou limbaj. Daca nu
inva!ati acest limbaj, sau dad limbajul este gre$it, nu va veti intelege niciodata
cu altii.
I: Aeela$i cuvant poate avea ealitati diferite de semnificatie' in functie de
nivelu! celor care it folosesc?
R: Da, este posibil. Cuvintele incep sa capete semnificatie obieetiva incepand
cu nivelul omului nr. 4. Oamenii I, 2 3 sunt pur subiectivi $i fiecare intelege
133
A PATRA CALE
fiecare cuvant In [elul siiu. Dar daca oamenii cunose acest Iimbaj, sau chiar
diteva cuvinte din et, ei 11 pot utiliza eu inteies.
i: Dadi intelegi complet un cuvant, inseamna cii ai ajuns la nivelul emului nr.
7?
R: Nu, nu poli intelege un Cllvant complet altul incornplet. Trebuie sa Ie
pc toate 1a un anumit nivel; apoi, fiin!a ta se schimbii vel descoperi multe
alte diviziuni. Astfel, limbajul nostru devine tot mai compiicat. Ia un anumit
nivel poate vei avea nevoie de cuvinte noi, forme noi, deoarece formele vechi
nu var mai fi suficiente.
I: Intelegerea unui tennen sau a unul cuvant variazii in func!ie de nivelul de
fiintii? Cuvatitul "iubire" poate insemna ceva pentru omul nr. 1 altceva
pentru ornul nr. 4 sau 5?
R: Cu siguranta. Putem vedea deja cum cuvant inseamna ceva pentru
ornul nr. 1, altceva pentru ornul nr. 2 altceva pentru omul nr. 3. Dar la
nivelul omului nr. 1, 2 3 acesta este un fenomen mecanic, in sensul ca
oamenii nu i se pot irnpotrivi. Ei inteleg in functie de nivelul capacitatea lor,
nu in functie de intelesullucrurilor.
I: Care sunt semnele unei schimbari de la un nivel la altul - sa zicem de la
ornul nr. 3 la nr. 4 sau 5?
R: Ornul nr. 5 este unul, are unitate. El nu in acest conflict al
"eu"-rilor pe care Ie a\fem. EI are de sine. Are control asupra
centrului emotional superior. Astfel, el va ce fel de schimbarc este aceea.
Ceilalti vor numal ceea ce Ie arata cl; pentru ca el se poate controla. Ornul
nr. 4 telul modul in care acesta poate fi atins. EI merge cu ochii
in tirnp ce noi mergem cu ochii
I: Ce ati vrut sa spuneti intr-una din prelegerile anterioare, cand ati afirmat ca
intelegerea poate fi diferita?
R: Daca oamenii ajung la eel mai inalt nivel nu vor putea intelege lucrurile in
mod diferit. Aceasta se refera 1a eel mai inalt nivel, dar cat timp noi asplram la
el, trebuie. s-o luam ca pe un principiu. Daca oamenli inteleg Iucrurile diferit,
inseamna ca cu totii. Intr-un feI, puteti gasi exemple in acest sens ehiar
acum. Dadi doi oameni intr-adevar inteleg ceva, adica daca de exernplu pot
face ceva la fel de bine, ei se vor intelege. Dar noi am pierdut obieeiul de a
judeca lucrurile sub aspect practic, Ie judecam teoretic, prin cuvinte.
I: Nu putem obtine 0 anumita intelegere inainte de a avea 0 intelegere totala?
R: Nu putern vorbi in termeni absoluti atunci cand vorbim despre noi
Putem vorbi doar in termeni relativi. Intelegerea completa este foarte departe,
dar putem vorbi despre mai putina intelegere sau despre mai multa intelegere.
Daca Yeti "continua Sa incerca!i sa Va amintiti de vol sa nu va
identificati, intelegererea va
I: Pute!i sa explicati mai pe larg la ce va referiti cand spunetl cii a intelege
inseamna a intelege 0 parte in relatie cu intregul?
R: Daca intelegeti doar 0 parte, aceasta nu este in!eiegere. Ar fi ca in povestea
cu acei orbi care incercau sa explice ce este elefantul, unul prin coada, aitul
prin trompii mal departe. intelegerea inseamna conectarea partilor cu
134
CAPITOLUL 6
intregul. Putem pomi de 1a parti sau putcm pomi de la Intreg. Dar indiferent de
unde incepem, eli cat lucrurile sunt mai legate, cu atat intclcgem mai bine -
daca legaturile sunt bine mcute nu sunt doar 0 iluzie.
r: Dad intelegem ceva din sistem, ne folosim centrii superiori?
R: Nu, doar parti1e superioare ale centrilor. Centrii superiori inseamna
superioara. Dar exista numeroase stari diferite de intelegere se pot
face cercetari foarte interesante privind intelegerea. De exemplu, sunt lucruri
pe care cineva intr-un moment nu Ie intelege, iar intr-altullc in!eIege, pentru ca
apoi din nou Sa nu Ie mai jnteleaga. Apoi exista Iucruri, cum sunt multe
afirmatii din Noul Testament, care au mai multe Intelesuri. De pilda, afirmatia
despre' are cam patruzeci de intelesuri dar nimeni nU Ie poate
tine minte pe toate. N-am putut intelege niciodata mai mult de trei intelesuri in
timp. Am scris vreo douazeci, dar apoi ele au devenit doar cuvinte. Este
necesar sa ne limitele.
o intelegere corecta neeesita 0 atitudine corecta. Trebuie sa intelegem ca nu
avem nici un control, cii suntem ca totul ni se intampla. Dar simpla
discutie despre acest fapt nu schimba situatia. Pentru a inceta sa fii mecanic
este nevoie de altceva, in primul rand este nevoie de 0 sehimbare de
atitudine. Un lucru asupra caruia avem un oarecare control H constituie
atitudinile noastre -atitudini fata de fata de sistem, de lueru, de
studiul de sine, [ata de prieteni mai departe. Trebuie sa lntelegem ca nu
putem "face", dar ne putem schimba atitudinile,
Atitudinile pot fi foarte diferite, Pentru moment vom considera doar doua
-'pozitiva negativa, nu in sensul de emotii pozitive negative, ci In
legatura cu partea pozitiva cu cea negativa a centrului intelectual; partea care
spune da partea care spune nu, aprobarea dezaprobarea. Acestea sunt
prineipalele doua atitudini. Estc foarte important sa ne gandim la atitudini,
fiindcii foarte adesea adoptam 0 atitudine negativa rata de lucruri pe care Ie
putem Inte1ege doar adoptand 0 atitudine pozitiva. De exempIu, se poate
intampla ca oamenii sa adopte 0 atitudine negativa fata de ceva legat de lucru,
Atunei intelegerea lor se nu mai pot intelege nimic pana
schimba atitudinea. Trebuie sa avem atitudini pozitive in unele cazuri
negative in altele, fiindca adesea Jipsa intelegerii este cauzatii de 0 atitudine
Exista muIte, multe lueruri in viata pc care nu Ie putem inteiege pana
cand nu avem 0 buna atitudine negativa fata de ele, pentru di dad Ie
pozitiv, nu vei intelege niciodata nimic. Daca studiezi via!a, trebuie sa ajungi la
concluzii negative, fiindca exista prea multe lucruri in viata. A incerca
sa creezi numai atitudini pozitive este la fel de cu a avea numai atitudini
negative. unil oameni pot avea atitudini negative fata de orieine de
arice, iar allii incearca cultive atitudini pozitive despre lucruri care cer 0
atitudine negativiL Pe de alta parte, cum am spus, atune! cfind adopti 0
atitudine negativa fata de lucruri referitoare la munca, Ia idei, metode reguli
de lueru, incetezi sa mal intelegi. Poli inte1cge, pe rnasura puterilor tale, numal
atat timp cat pozitiv.
135
A PArRA CALE
Dar aceasta se rcfera numai Ia atitudini intelectuale. In centrul emotional
atitudinile emotionale negative inseamna identificare. ' ,
I: Nu sunt sigur ca imeleg ce inseamna 0 atitudine negativa.
R: Inseamna 0 atitudine neincrezatoare, nepasatoare - exista multe nuautc;
uneori 0 atitudine de teama. la-o in sensul obi:;muit de acceptare
neacceptare.
1: 0 atitudine nu este lueru ell identificarea?
R: Cu siguran!a nu. Atitudinea inseamnii un punet de vedere. Pori avea un
punet de vedere rara a fi identificat. Foartc adesca, identificarea este rezultatul
unei atitudini
I: Cum iti po!i schimba atitudinile?
R: In primu! n'ind studiindu-ne pc noi viata noastrii in termenii sistemului.
Aceasta schimbii atitudinea. Acest sistem este un sistem ce tine de a gandire
diferita, sau mai degraba ce tine de atitudini diferite, nu neaparat de aflarea
unor Apoi este necesara 0 anumita pretuire; trebuie sa Inrelegi
valoarea relativa a lucrurilor. Nu vorbim inca despre a face, vorbim despre a
studia. Trebuie sa studiem sa ajungcm sa In!elegem lucruri care acum sunt
pentru noi doar cuvinte, adesea cuvinte utilizate cu sensul in locul
Este necesar sa Intelegeti sa nu uita!i anumite principii fundamentale.
Daca veti proceda astfel, veti pomi pe un bun. Daca nu Ie intelegeti sau
nu vi Ie amintiti, lucrurile ydr'merge prost. In general exista trei sau patru
pietre de incercare principale pana nu veti intelege sau nu va veti aminti
principiile fundamentale, va veti impiedica de una sau alta dintre ele.
I: ea 0 mare pr.etuire a sistemului eu min tea, dar cum pot
pretulrea emo!tonala, astfelIncat sa fac eforturi mai mari?
R: Intelegand mai bine Incercand sa-!i de tine insuli. Intelegerea nu
poate fi doar in minte; am explieat ea ea inseamna lucrul mal multor eentri in
timp ca rolu! jucat de eentrul emotional aici este foarte important
deoarece nu poate exista intelegere adanca rara energie emo!ionalii.
I: Pute!i explica mal pe larg de ee este necesara 0 anumita atitudine pentru a
inlelege ceva?
R: Ineearca sa te Incearca sa vezi singur de ee este neeesar Incearca
sa descoperi ce inseamna 0 atitudine sau un punet de vedere adecvat. Este un
proces de gandire, de a pune luerurile impreuna - toate lucrurile pe care Ie
deja, ideile principiile pe care Ie-am invatat - a fi capabil sa
faptele dmtr-o noua perspectiva. A gandi intr-un mod nou este un lueru foarte
dificil, deoarece modul vechi de gandire este intretinut de vechi obiceiuri de
gandire, vechi asocialii, atitudini de influenta insele. Sa zicem ca
ai 0 anumita atitudine fata de un lucru ca accl lueru incearca sa intretina
aceasta atitudine in tine prin toate mijloacele posibile. Atunci, sehimband
atitudinea respectiva, redirectionand-o, vei face un mare pas inainte.
i: Ni s-a spus ca pentru a lucra eu adevarat asupra fiintei trebuie sa ne dam
seama cum putem ob!ine 0 intelegere corecta. Ati de asemenea ca
trebuie sa ce vrem. '
136
CAPITOLUL 6
R: Exista mai muIte motive pentru asta. Intclegerea este cea mai mare forta pe
care a avem care ne poate schimba. Cu cat yom avea 0 intelegere mai buna,
cu atat rezultatele eforturilor noastre vor fi mal bune. Cat despre a ce vrem,
inehipuiti-va cii va ducet! intr-un magazin mare, cu multe raioane difcrite.
Trebuie sa ee vreti sa cumparati. Cum vreti sa obtineti ceva, daca nu
ce vre!i? Dar in primul dind trebuie sa ce exista in magazin, altfe1 puteti
cere lucruri care nu se vand acolo. Astfel trebuie abordata aceastii problema.
Este totdeauna necesar sa ne amintim de ce am Inceput. Vrcti sa obtineti
lucruri pe care Ie pute!i ob!ine de la viata sau altfel de lucruri? Merita
sa incercati? Puterea noastra de imaginatie, utilizata de regula atat de ne
poate ajuta in acest caz. Dar trebuie sa 0 controlati tot tirnpul sa nu 0 lasati sa
hoinareasd. Ii spunern imaginatie dad dar daca. 0 a
puteti utiliza sa vedeti ce inseamna un lucru, ce presupune el. Astfel, daca a
Yeti folosi, Va poate ajuta sa vederi dad intr-adevar vreti sau nu ceea ce spune!i
ca vretl, fiindcii foarte adesea vrem ceva diferit, sau nu ne dam seama ca un
lucru va atrage dupa sine un aItu!. Nu puteri dori Sa averi un singur Iucru,
izolat. Daea doriti un lucru, odata cu el veti obtine multe alte lucruri. Doar
atunci cand ce vreti, Yeti incotro mergeti 0 veti bine. Este neeesar
sa Poate parea fantastic, aproape imposibil din perspeetiva
sa fie coreet. Sau poate foarte simplu corect sa fie
imposibil.
I: Puteti sa-mi spune!i care ar trcbui sa fie scopul nostru, adidi ce putem obtine
prin lucru?
R: La modul general, singurul scop este schimbarea fiintei. Scopul este sa
atingem stari superioare de sa putem lucra cu centrii superiori.
Restul este in intregime subordonat acestui scop, atingcrii sale. Trebuie sa
facem 0 mie de lucruri care par sa nu aiba niei 0 legatura cu scopul nostru, dar
ele sunt toate necesare, fiindca noi traim sub nivelul normal. intai trebuie sa
atingem nivelul normal, iar apoi trebuie sa dczvoltam lucruri posibilitati no1.
Nimeni nu va poate ajuta, doar propria voastra munca propria voastra
intelegere. Trebuie sa incepe!i cu intelegerea. Aceste prelegeri acest sistcm
sunt menite sa va of ere inteiegere. Urmatorul pas depinde de eforturile voastre.
Schimbarea fiinlei poate fi realizata doar daca tineti minte tot ce s-a spus, lara
Sa face!i exceptii pentru voi Iasand la 0 parte luerurile care nu va plae.
Daca veti proceda altfel nu veti avea 0 relatie coreeta eu ceea ce s-a spus,
chiar daea veti incerca sa tineti minte acest lucru, nu se va sehirnba nimic.
I: Ce intelegeti dnd spuneti ca traim sub nivelul nostru nonnal? Ce este
nonnalitatea?
R: Normalitatea este capacitatea de dezvoltarc. De regula, oamenii sunt sub
nivelul normal. Posibilitatea de dezvoltare incepe numai de la nivelul omului
normal. Dar exista multe stari sub cea a omului nonnal. Oamenii prea
identificali, sau prea hipnotizati de idei formatoare, sau care mint prea mult
sunt mai dedit oarnenii nonnaii. A fi un om normal insearnna deja 0
stare destul de inalta, deoarece din aceasta stare ne putem
137
A PATRA CALE
I: Am incercat adcsca sa rna gandesc ce anume vrean, dar am gasit doar 0
harababura de multe lucruri.
R: este. Vreau sa vii dati seama cat este de dificil de definit ce annme vrei.
Sa presupunem ca ave!i Iibertate deplina in a alege ceca ce doriti: nu veti cc
sa spune!i. Dar este important sa intelegeti sa acest lucru. Trehuie sa-l
pute!i fOlmuia, Despre nnele lucruri puteti fi siguri ca nu Ie puteti obtine pc cai
dar nici pc aceasta cale nu exista vree garantie ca Ie veri obtine. De
pi Ida, ordinea poate fi grc:}itii. Exista 0 anumita ardine, pc care noi nu 0
in care se pot obtine lucrurile. Pute!i fi sigur! ca ati putea obtine tmele iucruri,
dar s-ar putea sa obtineti nu ceca ce credeti cil vre!i, ci altceva, $i chiar daca nu
obtineti lucrurile pe care Ie vreti, puteti fi siguri ca nu le-ati fi obtinut pe nici 0
alta cale.
Curios este ca, de regula, oamenii cunosc scopul. Scopul poate fi
fonnulat doar daca cineva deja ceva despre locul in care se afla. Dadi nu
unde te afti, toate scopurile tale vor fi imaginare. va sfiituiesc sa
reflectati la scopul vostru: ce ati gandit inainte referitor la el cum ati descrie
ceea ce poti obtine ceea ce trebuie sa incerci sa obtii. Este inutil sa va
stabilip un scop pe care ca nu-I puteti atinge. Dar daca averi un scop pc
care puteti spera sa-I atingeti, munca voastra va fi serioasiL
La inceput, oamenii de regula scopuri prea abstracte prea
indepartate. Scopul cuiva! este la inceput ca 0 lumina pe care 0 in
departare pe cand merge in noapte pe un drum intunecat. EI face din aceasta
lumina tinta sa merge spre ea. Pe drumul catre ca el vede, intre e1 prima
lumina, 0 alta lumina; intelege c5. intai ar trcbui sa mearga spre lumina cea mai
apropiata $i merge sprc ea. Dupa un timp, vede a a treia lumina aflata din nou
intre el lumina catre care mergea $i a$a mai departe. Aceasta se repeta de
cateva ori pana dind, in cele din unna, omul vede lumina cea mai aprapiata de
el, adica scopul pe care i1 paate atinge din Iocul in care se afta.
A$adar nu trcbuie sa averi 0 viziune prca ampUi asupra lucrurilor. Nu privifi
prca departe. Priviti mai aproape. Nu puteti ineepe sa luerati pentru un vii tor
indepartat. Lucrati pentru maine. Deseoperi!i ceva astazi. De ee? Pentro
ca a fost gre$it ieri. A$a ca daca proceda!i astazi coreet, maine va fi corect.
doar avand un scop va puteti aminti ce ati mcut ieri $i ce face!i astazi, ce
corespunde $i ce nu scopului vostru.
In toate actiunile noastre puterea motivatiei poate fi de doua feluri: ceva ne
atrage sau eeva ne respinge. Nu putem $ti unde putem ajungc intr-un viitor
indepartat, dar foarte bine situa!ia in care nc aflam acum. Dacii a
inteiegem, ea ne va da un seop clar. Scopul va fi sa din aceasta situatie.
Putem :,;ti unele lucruri in noi de care trebuie sa incercam sa ne eliberam.
Scopul trebuie fonnulat clar, inteles tinut minte. Numai atunei putem
obtine rezultate. Daca scopul este uitat in fiecare moment, nu sunt posibile
rezultate. Cum poate eineva care da seama de situatia lui Sa-$1 fonnuleze
scopu!? E! va vedea cii centrol de greutate al situatiei sale este somnul; atunci
scopul va fi sa se trezeascii. Sau, daca vcde mecanicitatea, scopul sau va fi
138
CAPITOLUL 6
sa seape de mecamcltate. Ambele ajung tot acoio. Vedeti, aceasta este a
viziune simpla $i practica.
I: Vad mai clar acum ea ceea ce ne impiedicii evolutia csto faptul ca nu vrem
suficient de mult sa evadam din mecanicitate. Cum se poate intensifica dorin!a
de evadare?
R: Aceasta este una din intrebarilc la care se revinc constant $i la care este
aproape imposibil de raspuns. Trebuie sa incerci sa eompari ceea ce este cu
ceca ce ar trcbui sa fie. Este necesara mai multa in!elegere $i, daca 0
explicatie completa, mai multa amintire de sine, deoareec acesta este singurul
raspuns adevarat. Dacii amintirea de sine cre$te, totul cre$te.
I: Ati mentianat obstacolele pe care trebuie sa Ie depagim inainte de a ne atinge
scopu!' De atunci am vazut atatea obstacole in mine ca nu vad niei 0
posibilitate de a ajunge undeva.
R: Aecasta insearnna ea te identifiei eu e1e. Trebuie sa vezi ca e!lti in
migcare, ea nu ramai niciodata pe loc; uneori e$ti mai aproape de scopul tau,
alteori mai departe. Este necesar sa te observi, sa prinzi momentele cand
mai aproape de scopul tau. Dacii iti fonnulezi scopu!, vei $ti dnd e$ti mai
aproapc de el $i cand mai departe. Daca scopul este fonnulat coreet, nu
poti fi intotdeauna la distanta fata de eL
I: Am descoperit ca lucrez pentru,xezultate imediate. Este un scop
R: Nu se pune problema de coreet sau se pune doar problema sa iti
cuno$ti propriul seap. Scopu! trebuie sa fie intotdeauna in prczent $i sa se
refere la vii1:or. Nici un rezultat nu este posibil daca nu exista seop, efort $i
decizii.
I: Cum putera afla cum sa facem eforturi mati?
R: Facand eforturi miei. Un efort mare depinde de imprejurari, de situatie, de
intelegere, de multe lucruri. Nu putep incepe cu eforturile mario Trebuie sa
incepeti eu eiorturile mici, ca de pilda sa incercati sa va amintiti de voi in$iva,
sau sa incerclti Sa opriti gandurile de trei ori pe zi. Este un efort destul de mic
dar, daea it fleet! regulat, poate apare nevoia sau posibilitatea unui efort mare
Yeti fi caproili sa il faceti la momentul potrivit.
I: Cand am \enit prima data la prelegeri, aveam un scop foarte mare, dar acum
s-a Iaeut muk mai mic.
R: Da, scoptrilc se mic$oreaza foarte mult atunci dnd ineepem sa lucram. Ele
incep prin a :i euorme - ca baloanele - apoi devin atat de mici incat Ie pori
pune in buzmar.
I: Presupun ,a, in starea noastra actuaia, nu putem aprecia diferenta dintre biue
rau.
R: Dimpotrwa: putem aprecia aeeasta diferenta, $i nu numai ea putem. dar
chiar trebui! sa 0 facem. sau raul ineepe sa devina inteligibil din
momentul i1 care avem a directie. Dad nu avem niei 0 directie, atunci nu
exista niei m rau, pentru ca totuI este la feI.
I: Prin dire:tie vreti sa spuneti scop?
R: Da, se(pul inseamna direc!ie, 0 anumita linie. Daca scopul meu estc sa
merg de aci acasa, imi va fi bine dad 0 iau la dreapta rau daca 0 iau la
139
A PATRA CALE
stanga. A$a sc poate stabili principiui binelui $i diului. Nu poate exista niei 0
definitie pentru bioc $i rau, pentru coreet $i grc$it, rara a stabili mai iutai un
seop sau 0 directie. Cand aveti un scop, atune! ceca ce se opune scopului
vostru sau vii indeparteazii de el cste grc$it, iar ceea ce ajutii scopului vostlU
Trebuie sa fie scopul vostru personal. Daca cl
poslblhta!Ilor de dezvoitare, atunei sistemul explica aceste posibiiita.ti. $i veti
intelege cil ceca ce vii retine de Ia a va atinge scopul cste mecanicitatea,
ceca ce vii ajutii este cOll$tienta, atunei cOll$tien!a va reprezenta binele $1
raul. Astfel, in loc de "bine" $1 "nlu", sistemul utilizeaza
cuvmtele "con$tient" $1 "rnccanic". Aeeasta abordare este suficienta pentru
toate scopurile practice.
Daca mai sunt intrebari putem continua, dar sa nu uitati niciodata aceasta
practidi, fiinddi este singurul teren sigur pe care n avem: corect
pentrtf noi este ceea ce ajuta evolutia noastra, trezirea lupta noastra eu
mecanicitatea; rau pentru not este ceea ce ne incurajeaza tendintele mecanice
ce sa ne schirnbam, ne impiedica evolutia. incepem
mal tarzm yom descoperi muite aite criterii de discernamant.
I: Orice este mecanic este rau?
R: Aceasta nu inseamna neaparat ca tot ce e mecanic este rau; dar ce e rau nu
poate fi I]u poate fi decat mecanic. Trebuie sa te intrebi: poate fi raul
in mille? In rest, totu,i cite filosofie. Daca_ exista ceva care din punctul
tau. de vedere subiectiv consideri cii este bun daca incerci in mod sa
facl un lucru pe care-I consideri rau, vei descoperi fie ca nu poti sa-l faci fie ca
pierzi arice placere de a-I fa,ce. Exact in feI, nu pori fi negativ mod
rara identificare. Emotine negative sunt cele mai bune ciii ditre rau
reprezinta unul dintre cele mai mecanice Iucruri de care dis;mnem. '
I: Sunt multe lucruri pe care trebuie sa Ie fadi cineva in viala impotriva
scopului sau.
R: De ce impotriva scopului? Pori spune ca multe lucruri TIll corespund
tau, dar nu vad de ce cineva ar trebui sa faca multe lucnri impotriva
SCOPUlUl sau. Facand activitatile pe care trcbuie sa Ie faca cimva in viata
singura realizare este pierderea timpului, Dar sunt mul1e Iucruri pe
care cmeva'nu este obligat sa lefaca care sunt mult mai rele decat pierderea
timpului. Daca 0 activitate nu poate fi evitata, ea poate fi trarsformata 'in
Exista alte lucruri muIt mai rele, ca imaginatia, emo!iiIe ne5ative
mal departe. Ele sunt de ncevitat. Lucrurilc pe care suntcm OJliga!i sa Ie
facem nu contraZlC munca. Dar rara a fi in vreun fel f<cern lucruri
care munca. Actiunile care sunt indreptate in mod cia- impotriva
SCOpUllll nostru pot fi numai mecanice muIte dintre ele ne intreru) avansarea
in directia scopului nostru.
I: este sa ai un control total al astfel inca: pentru un
om sa nu existe nimic mecanic?
R: Sa-J lasam pe ornul Poli intelege raul doar in legatlra cu tine
insutl - restul este prea general. In tine insuti trasaturi tenlinte care
merg impoh'iva intaresc rezistenta. Acest rau este in Vei
140
CAPITOLUL 6
vedea ca raul se poate manifesta numai in mod mecanic. Este nevoic de mult
timp pentru a inte1ege acest lucru pe deplin. Puteti fi indu$i eroare,
puteti lua drept rau ceea ce nu este rau, sau drept ceva mecallIC. _
1: Putem face ceva dad actionam doar mecallIC, in concordanta Cll
educatia noastra? Ar fi mai bine dad am actiona impotriva ci?
R: A impotriva ei ar fi la fel de mecanic, vei opune doar 0 mecallicitate
altei mecallicitati. Dad vei face ceva impotriva a ceea ee nu va fi
ncaparat ceva corect. De altfcJ, nu inseanma ca tot ce am invatat sau suntem
sa facem este Ar fi prea simplu. 1a cateva ale
actiunilor tale vei vedca ca atunei dnd luerurile se intampHi, atunc! dnd Ie
la$l sa se intample, ele pot sa fie bune sau rele, Dar dad ai fi con$tient, ai
putea sa alegi; a1' fi cu totuI alta situatie.. .
I: Trebuie sa ne gasim reguli de condUita, sau sa descopenm altele
noi in mundi?
R: Foarte adesea ne gasim scuze pentru ncrespectarea regulilor
gandindu-ne ca ne trebuie altele noi. Cand suntem in curs de a Ie dobandi pe
cele noi, la un moment dat nu avem nici unele, astfel incat trebuie sa inte1egeti
di trebuie sa urmati regulile pana dnd Ie aveti pe cele noi. Dad
analizat
i
regulilor morale nu yeti afla nimic care. sa di!erc .in
mod special de ceea ee gasiti in De cxcmplu, sa luam. regultle
de relatii cu oamenii. Acestea sunt foarte simple: ce lie nURtl place, altum nU-I
face. Este foarte logic dar $i este unanim acceptat in sistem.
i: N-ar trebui sa descoperim singuri ce e coreet ce e nu sa ni se
spuna?
R: Cum puteti sa descoperiti singuri? Oamenii au ciiutat un riispuns Ia accasta
problema de la facerea lumii inca nu I-au gasit. Dacii putea afla singuri
e corect ce e ati putea afla arice alteeva. Nu, ac:st.
invatat, ca multe altele. Numai dnd vei aprccia valoarea ammtlfll de sme VCl
incepe sa ai valori corecte po!i judcca cantari. . .
i: Sunt multe lucruri pe care Ie faci deliberat, ca sunt gre$lte, dar nu
suficient de putemic sa te abtii.
R: Bineinteles, fiindca dacii e$t1 mecanic in toate, nu poti deveni 1ntr-
un singur' lucfU. in plus, deliberat nu inseamna luerurile doar se
intampla. Daca totul se intampla, nu se poate ca un singur lucm sa Illl sc
intample; trebuie Sa se intample el.
i: Exista un etalon moral special al acestui sistem?
R: Da, bincinteles, dar, cum am spus, el estc foarte U$or de inteles 'in
legatura cu sistemul. Este yorba de dintre mecanic $i
inseamna ea anumite lueruri sunt mecanice trebuie sa ramana mecal11ce, dar
alte lucruri care acum sunt mecanice trebuie sa devina
Vedeti unul dintre lucrurile cele mai dificilc este sa ce e coreet $1
ce e greii;, sau bine rau. Mintea noastra nu este sa s.e la
aceasta problema legat de Credem ca trebUle sa eXlste 0 defim!le
externa perrnanenta, care poate fi acceptata, memorata unnata nu ne dam
141
A PArRA CALE
seama ca nu poate exista niei 0 definitie externa, ci exista doar calitati1e interne
ale actiunilor care determina lucrurile.
Aceasta idee a reia!iei diotrc bine 1/i rau in reialie ell
este a problema despre care este [oarte util de reflectat, in special atunei dnd
incepi sa analogii corecte; nu numai fiindd iti da 0 anumitii inteiegere
clara, dar fiindea fixandu-!i min tea pc aceasta. idee pc altele similare pc
care Ie-ai auzit in sistem, 0 mentii la eel mai 'inalt nivel posibil pentru noi,
adidi in partile intelectuale ale centrilor. Nu te pop gandi in mod profitabil 1a
aceste Incruri eu partile inferioare, mecanice ale centrilor, pentru cii nu ar
nimie din asta. Pentru a obtine 0 anumita inlelegere, trebuie sa utilizezi partite
intelectuale ale centrilor nu numai una, ci doua sau trei in timp.
Ce estc moralitatea? intelegerea regulilor de conduita.? Nu estc suficient.
Daca am spune, ca un salbatic "daca tu furi de Ia mine este rau, dar daca eu fur
de la tine este bine", aceasta nu este moralitate; este doar comportament
salbatic. Fiindca moralitatea incepe atunci ciind cineva are simtul binelui $i
raului in legatura cu propriile actiuni :;;i este capabil sa renunte la ceea ce
consided rau :;;i sa faca ceea ce considera bine.
Ce e binele? ce este raul? in general, in aceasta prima etapa, omul
imprumuta principii morale de la ideile religioase, filosofice sau :;;tiintifice sau
pur :;;i simplu adopta tabuuri conventionale. E1 crede ca uncle lucruri sunt bune
:;;i altele rcle. Dar aceasta este 0 morjilitate subiectiva :;;i intelegerea binelui $1 a
dului sunt pur relative. In toate Itarile $i epocile au fost acceptate anumite
coduri morale care au incercat sa expJice ce e bine $i ce e diu. Dar dadi
incercam sa comparam teoriile existente, Yom vedea ca ele se contrazic :;;i ca
sunt ele 1nsele pline de eontradictii. Nu exista un astfel dc lucru ca moralitatea
generaIa; nu exista niei macar un asemenea lucru ca moralitatea cre$tina. De
exernpIu, cre$tinisrnui spune sa nu omori, dar nimeni nU ia asta in serios. Multe
moralita!i au fost eonstruite pe baza crimei. De exemplu, dupa cum am spus in
prima prelegere, in unele tari refuzul de la riizbunarea siingeiui este considerata
cel mai imorallucru. $i de ce in uncle cazuri omul ar putea omori $i in altele
nu? Tot cc se despre rnoralitatea este pi in de inconsecven!e.
De aceea, daca te gandc:;;ti la aeeasta problema, vei intelege di in ciuda
sutelor de sisteme de invalaturi morale, omul nu poate spune ce e bine :;;i ce e
rau, pentru ca valorile morale se schimba, nu e nimic permanent in ele. in
timp, in functie de atitudinea lor fata de bine :;;i diu, oarnenii pot fi
imparJ:i!i in doua categorii. Exista oameni care nu au deloe simtul binelui :;;i
raului; tot ce au in locul simtului moral este ideea de plaeut neplacut,
avantajos dezavantajos. $i exista oameni care au simtul bineiui :;;i rauIui, tara
sa :;;tie de fapt ce e bine :;;i ce e rau. Cei care aparJ:in primei categorii nu pot fi
interesa1i de sistem, nu este pcntru ci. Cei din a doua categorie pot fi interesati.
Ceea ce trebuie in!eles de la inceput este ca omul trebuie sa inceapa cu un
anumit sim! al binelui :;;i raului, altfel nu se poate face nimic, Apoi, el trebuie
sa fie destul de sceptic in ceea ce moralitatea obi$nuita :;;i sa Inteleaga
cii nu exista nimic general sau stabil In priucipiile morale obi:;;nuitc, deoarece
ele se schimba In func\ie de conventii, loc timp. $i el trebuie sa inteieaga
142
CAPITOLUL 6
neccsitatca unui bine :;;i uuui rau obiectlv. Daca illtc1cge aecstc lucruri, el va
gasi 0 bazii pentru a distinge intrc ce e bine :;;i ce e rau in legatura cu fiecare
lucru scpamt, fiindca dad ineepe corect, va descoperi ca exista reguli precise
eu ajutorul carora binele $1 raul inccteaza a mal fi relative devin absolute.
Totul este sa se pomeasca de la 0 atitudine corccta, de la un punct de vedere
corect. Daca de la un punet de vedere gre$it, el nu va afla nimic.
i: Cum putem avea 1ncredere in sirnrui nostru de bine diu?
R: Nu pute!i avca sau nu avea incredcre; el e acolo. A$a ca nu acesta e
problema. Puteti doar czita sau avca dubii in legatura eu subiectul. Desigur,
tara cunoa:;;tere, Tara dezvoltare, fiira con$tienta nu puteti spune precis daca
eeva estc corcet sau nu; dar puteti fi in drum spre aceasta. Moralitatea cste
mercu diferita, dar simtul moral cste permanent. Dad oamenii nu au simt
moral, este inutil sa vorbim eu ei. Dar sirntul billelui $i al raului este una,
definirea, con!inutul este 0 alta problema. Doi oarneni pot avea un sim1 al
binelui $i raului foarte dezvoltat, dar ce e bine pentru unul poatc fi rau pentru
celalalt. Simtul nu presupune definire, astfel ca un om poate avea simtu
1
binelui :;;i rauIui, dar sa aiba idei gre:;;ite privind definirea acestora.
1: Ar putea fi apiicat acest etalon pentru a afla dadi un anumit lucru impicdica
sau ajuta
R: Etalonul trebuie pus in Iegatura C\), un sistem. Fara un sistem (nu neapilrat
acest sistem, dar trebuie sa ai 1/11 sistcm) nu potl judcca.
Acest sistem incepe cu posibilitatea con:;;tientci obiective, iar
obiectiva este descrisa ca 0 stare in care putem adevarul. Daca atunc!
dind 0 atingem putem adevilrui, vom putea $t1 $i ee e biue :;;i ce e rau.
In consecinta, ace1a$i drum care duce la obiectiva conduce $i Ja
intelegerea a ce e bine :;;i ce e rau. Dat fiind c5. nu am ajuns la
obiectiva, consideram ca tot ce ne ajuta sa 0 dezvoltam este la fel de corect
bine $1 tot ce ne impiedica este la fel de gre:;;it :;;i rau.
In inteiegerea nostril adevarul obiectiv se refera mal mult la latura
intelectuaIa a vietii, dar poti dori sa afli acest adevar legat de latura
religioasa, de latura moraIa, tatura cstcticii mal dcparte. Sistemul explicii
faptul di oamenii I, 2, 3, 4, 5, 6 $i 7 se afla in pozitii diferite III accasta
privinta. Exista religie nr.l, nr.2, nr.3, nrA etc, $i exista moralitate m.l, nr.2,
nr.3, nrA, nr. 5 etc. Aeeasta nu inseamna ca una sau alta din ele este ci
ca una nu poate fi explicata prin cealalta. De exemplu, Cristos 11U a
propovaduit inchizitia $i daca invatatura lui estc distorsionata de oamenii 1, 2
sau 3 penttll a fi utilizata in scopuri criminale, accst lucru nu i se poate imputa
lui.' intrudt suntem oameni I, 2 3, exista multe lucruri despre care nu putem
gasi nlei 0 indicatie clara ca ar ajuta sau impiedica dezvoltarea con:;;tientei. De
aceea, trebuie sa cautam aIte principii :;;i putem gasi aceste aite principii numai
dad. ne gandim la situatii concrete de comportament In sistcm pot fi gasite
suficiente indica!ii care sa arate cum sa privim un lucru sau altu!.
1: Credeti ca de-a tungul timplllui va izvori din sistem 0 noua credinta
moralitate?
143
A PArRA CALE
R: Din acest sistem, nu. Estc eu totul altceva. Aceste idei nu sunt pentru rnase,
pentru multime. Trebuie sa tineti minte ca aceasta este 0 invatatura
invatatura poate exista numai pentru In situatii favorabile estc posibil ca
$colile sa poate dar asta estc ell totul altceva; nu este lucru ell
aparitia dezvoltarea unci religii.
Scopul acestui sistem este sa conduca ornul ditre con:;;tiinta. este
o facultate care exista in orice om nonna!. Ea este de fapt 0 alta expresie a
con:;;ticntei, dar con:;;tienta actioneaza mai mult pc partea intelectualii, iar
con:;;tiinta mai mult pc partea moraHi: ea ne ajutii sii nc dam scama ce e bine :;;i
ce e diu in comportamentui nostru. Con:;;tiinta este 0 stare in care cineva nu
poate ascunde nimic fata de sine, ea trebuie dezvoltata in om. Aceasta
dezvoltare este paraleIa simultana cu dezvoltarea Nu putem
spune ca nu 0 avem, deci nu este yorba de dezvoltarea a ceva ce nu exista in
noi, dar in viata noastra ea sc afia in spatele scenei, ingropata foarte adanc in
noi :;;i adormita. Ea se poate trezi pentru un moment in viata de toate zilele :;;i
atunci cand 0 face, in specialla inceput, aduce intotdeauna suferinta, pentru ca
este foarte ncplacut sa infrunti in fata adevarul despre tine insu!L
Con:;;tiinta este fata de emo!ii ceea ce este con:;;tienta fata de idei. Poate este
mai u:;;or sa intelegeti ce e con:;;tiinta, daca va ganditi la sensul etimologic al
cuvintelor con:;;tienta :;;i con:;;tiinta. Con:;;tienta inseamna toate cuno:;;tintele
legate intre ele. Dar nu puterq v6rbi de toate cuno:;;tintele, ar fi prea mult;
putem vorbi doar de toate cuno:;;tintele pe care Ie-am putea avea legate de un
anumit subiect. Ea trebuic legata de con:;;tienta de sine, astfel incat con:;;tienta
se refera Ia tine insuti, impreuna cu tot ceea ce :;;tii tu despre un anumit lucru.
Con:;;tiinta este acela:;;i lucru, dar in legatura cu emotiile. A avea un moment de
con:;;tiinta inseamna a simti deodata tot ce stmli in legatura cu cineva sau ceva,
Daca ai putea simti tot ce ai simtit vreodata in legatura eu 0 anumita persoana,
tara, casa, carte sau arice alteeva, acela ar fi un moment de con:;;tiinta :;;i ai
vedea cate cotradic!ii exista in emotiile tale, Pana cand nu ai Aavut acesta
experien!a, nu iti poti imagina cate sentimente diferite poti avea, In starea de
con:;;tiinta Ie vedem pe toate odatii. De aceea estc 0 stare atilt de neplaeuta,
Con:;;tiinta nu este foarte departe, doar ca avem multe metode de a 0 trata ca sa
ne impiedice a 0 experimenta - ca de cxemplu imaginatia, emo!iile negative,
justificarea $,a,m,d.- pentru ca estc prea incomoda.
I: Conform celor afirmate de dunmeavoastra, con:;;tiinta consta in a ne simti
toate emo!iile in acela:;;i timp. Nu pot in!elege deloc cum Ie putem simti pe
toate odata,
R: Nu, n-am spus niciodata aceasta. Am spus ca intr-un moment de con:;;tiinta,
fie ea dore:;;ti sau nu, veti simti toate emotiile legate de un anumit subiect
odata, Dar accasta nu este 0 definitie a Con:;;tiinta poate fi definita
ca 0 simtire emotionala a adevarului referitor la un sublect dat. A:;;a cum am
spus, este acela:;;i lucru cu numai eli noua ne apare
diferita, Suntem subiectivi, astfel ca abordam lucrurile dlntr-un punct de
vedere subiectiv. Cand ne gandim la con:;;tient3, ne gandim la 0 anumita forta,
la 0 anum ita energie sau stare in legatura cu aprecierea intelectualii.
144
CAPITOLUL 6
energie, aceea:;;i fOt}3 se poate manifesta prin se
intampia omului obi$nuit in eonditii obi:;;nuite. Uneon oamenn pot avea 0
emotionala a adevarului - unii mai mult, al!ii mai putin, Aceasta este con:;;tnnta,
de con:;;tienta, absenta amintirii de sine multe alte
identificarea :;;i imaginatia ne 'inchid calea spre aceste momente de
care, altfel, ar fi mai posibile, incerca!i sa vedeti lucrurile in acest :a
ca exista corelatie intre contradictii con:;;tiin!a, dar ele nu reprezmta aeela$l
lucru, astfel ca daca Ie puneti impreuna nu veti ajunge niciodata nicaieri. .
Con:;;tienta, cum 0 putem avea in starea noastra, nu s: poate
prin centrol intelectual, fiindea acesta este prea lent, el luerand ?e
partea sa formatoare. Dar ea poate, din cand in cand, sa se pnn
centrul emotional :;;i atunci - dupa cum am spus - se con:;;tnnta.
a se mani'festa, necesita 0 pregatire indelungata, capacltat:
intelectuale :;;i alte lucruri de genul acesta, dar con$tiin!a lucreaza mal :;;1
mai decat eon:;;tienta deplina. deplina necesita multe cuno$
t1n
t
e
legate de intelegerea, sa fie 0 intelegere
constanta; nu este suficlent sa 0 mte1eg1 aZI :;;1 sa 0 Ult1 mame. ,
La inceput, cand con:;;tiinta se manifesta in noi, se intoarce
noastra :;;i Incepem sa ne vedem toate contradictiile interne. De Obteel nu Ie
putern vedea deoarece suntem intotdeauna intr-un mie sau
dar eon:;;tiinta poate vedea de sus sa ne arate eli aeum ceva, pe urma
altceva, :;;i apoi cu totul altceva, toate in legatura ell acela:;;t sublect.
Dad luam de exemplu munca, trebuie sa ne dam seama ca la un moment
dat simtim ceva despre ea, in alt moment cu totul altceva, iar in al
moment din nou altceva, ca niciodata nu Ie sim!im pe toate in acela:;;1 tlmp.
Daca am putea sa simtim in aeela:;;i timp tot ceea ce am simtit vreodata despre
munca, am avea un mare $OC. Aceasta ar fi Toatii. viata n?astra,
modurile obi:;;nuite de gandire, nu au decat un singur scop: sa A
sentimentele neplacute, recunoa:;;terea lucrurilor neplacute despre not $1
acesta este principalul lueru care ne mentine adormiti, a ne
trezi trebuie sa nu ne fie frica; trebuie sa fim destul de ca sa ne vedem
contradictiile. . , A
Chiar iasand deoparte problema con$tiintei, este important sa m
voi ca atunci dnd aveti emotii puternice (nu ma refer la emotnle mmore),
atunci cand aveti trairi putemice legate de un anumit lucru, puteti fi aproape
siguri ca in alt veti avea 0 emotie diferita. referitoare, la acel,a$i
Dad nu puteti vedea asta in voi s-o alp
Cand va veti da seama de existenta acestor emotll contradlctorn, acesta va va
ajuta sa va intelegeti .voast:a de
_ Jipsa de de sme. cat yom Slrutl emotll d:fente III
momente diferite cum am putea fi n01? lntr-un moment eredem, mtr-altul
suntem suspicio:;;i; intr-un moment ne place, intr-altul ne displace. De aceea,
scopul este sa adueem aceste emotii la .un alt:el nu ne yom cuno?$te
niciodata, Dad Yom simti intotdeauna 0 smgura emotle la un moment dat :;;1 nu
ne vom aminti de aIte emotii, inseamna ca suntem identifieati eu ea, Cand
145
A PATRA CALE
avem alta emotic 0 uiHim pc prima; dind 0 avem pc a troia 0 uitam pc prima
r
c
a doua. Foarte III viata, prin imitatie pc alte cal, IIlVa!am sa traim
mtr-un fel de stare Imagmara, sa ne ferlm de lucruri nepHicute, astfel incat
camen!] dezvolta in ei aceasta capacitate de a vedea doar 0 emotie la un
moment dat. '
. sa .. de tine 1ntr-o dispozir
ie
, apai
ammtc$te-p de tme ll1tr-alta dlspozlpe. Incearca sa Ie pui impreunii $i apai vei
vedea.
I: Daca avem diferite compartimente, acestea se exprima?
R: Cum tocmai am spus, cate unul pc rand. De exemplu, iubim pc cineva la un
moment dat $i ii daflm moartea in urmatorul moment. Doar ca TIU 0 vedem.
Totu$i. Yin uncle momente cand simtim toate cmotiile noastre referitoarc fa un
lueru, odata. Doar eli trebuie sa pana cand simti gustul unui astfe1 de
moment, pentru ea rara gustullui nu vei putea avansa niciodata in intelegerea a
c: inseamna un de poate fi foarte puternicii
clara. Dar de cele mal multe ori ea este adormita, pentru ca majoritatea
oamenilor fiind adormiti, totul in ei este adormit. '
Deci trebuie trezita. Trebuie sa invalam sa intelegem adevarul in
mod emoponal in anumite cazuri putem s-o facem numai daca uu ne temem
sa infruntam contradietiile din noi
Avem in noi dispozitive l s'p'eciale care ne impiedica sa vedem aceste
contradictii. Aceste dispozitive sunt numite amortizoare. Amortizoarele sunt
mecanisme speciale, sau excrescente speciale daca vre!i, care ne impiedica sa
vedem adevarul despre noi despre alte lueruri. Amortizoarele ne partajeaza
Intr-un fel de compartimente impermeabile la ganduri. Putem avea multe
dorinte, intentii scopuri contradictorii, nu vedem ea sUnt contradictorii
fiindca amortizoarele stau intre cIe ne Impiedica sa privim dintr-un
compartiment intr-altul. Cand suntem intr-un compartiment credem ca aeesta
reprezinta totul, apoi trecem intr-un alt compartiment credem ca acesta
_ totuI.. Aceste dispozitive se numesc amortizoare pentru ea
dlmmueaza ca la vagoanele de tren. Dar referitor la umana ele
sunt chiar mai n:ult: ele ne Impiedica sa vedem, incat sunt in timp
obturatoare. Cel care au amortizoare putemice nu vad niciodata. Dar daca ar
vedea cat de contradictorii sunt, Ie-ar fi imposibil sa se fiindea nu ar mai
avea incredere In ei. De aceea, amortizoarele SUnt necesare In viata meeanica
Astfel de cazuri extreme reprezinta dezvoltari dar chiar in oamenii
exista amortizoare ascunsc adanc intr-o privinta sau alta.
I: Cand un amortizor in tine insuti, nu poti face nimic pentru a scapa
de el?
R: In primul rand trebuie sa-l vezi; inainte de a-I vedea nu e nimic de fiicut.
Dupa ce iI vezl, capacitatea de a face ceva depinde de miirimea amortizorului
de .multe .alte lucruri. Uneori este neeesar sa iei un ciocan sa-l srafllmi;
el ?ISpare pui lumina, fiindca amortizoarelor nu Ie place
lumma. Cand amortlzoarele !Dcep sa dispara devin mai putin puternice
146
CAPITOLUL 6
Incepe sa sc manifeste In viala ea este tinuta In frau de
amortizoare.
I: Ati putea cxplica mai bine ee in!elegeti prin amortizoare?
R: Amortizoarele sunt foarte greu de descris sau de definit. cum am spus,
elc sunt un feI de despartituri in noi, care ne impiedica sa ne observam. Poti
avea diferite atitudini emotionale (amortizoarele se refera intotdeaune Ia
atitudinile emotionale) fata de lucru de dimineata, la priinz:;;i seara, rara
sa observi. Sau, in anumite Imprejurari poti avea pareri, in alte
imprejurari alte pareri, amortizoarele fiind peretii care stau Intre ele. In general,
fieeare amortizor se bazeaza pe un anumit fel de ipoteze despre tine
Insuti, posibilitatile tale, puterile tale, inclinatiile, tale, fiinta,
etc. Acestea difera de ideile pentru di sunt
permanente; in anumite imprejurari, cineva vede simte intotdeauna
lucru; trebuie Sa intelegeti ca in omul m.l, 2 3 nimic nu trebuie sa fie
permanent. Singura pentru ca el sa se sehimbe este data de faptul ca nu
exista nimie permanent in el. Parerile, prejudecatile, ideile preconcepute nu
sunt inca amortizoare, dar atunci cand devin foarte stabile, mereu la fel, cu
mereu mecanism de a sustrage luerurile din sfera privirii noastre, atunci
elc devin amortizoare. Daca exista in om un anUme tip de atitudine
constanta, bazata pe informatii erenate, pe aetivitatea a centrilor, pe
emotie negativa daea ei utilizeaza mereu fel de scuze, inseamna ea
$i cand un amortizor a fost creat a devenit
permanent, el orice progres posibil. Daca amortizoarele continua sa se
dezvolte, ele devin idei fixe asta este deja nebunie sau inceputul nebuniei.
Amortizoarele pot fi foarte diferite. De exemplu, am cunoscut un om care
avea un amortizor foarte interesant. De fiecare data eand racea ecva rau,
spunea ca 0 fiicea dinadins, ca experiment. Acesta este un foarte bun exemplu
de amortizor. Altcineva avea un amortizor cum ca el nu intarzie niciodata; cu
acest amortizor stabilit ferm, el intarzia mereu, dar nu observa niciodata daca
i se atragea aten!ia, era intotdeauna mirat spunea: "Cum sa intarzii, eu nu
Int5..rzii niciodata!"
1: Cand Ull amortizor a fost distrus vezi ceva de nesuportat, care este
urmatorul pas?
R:Intreaga munca este 0 pregatire in acest scop. Dad eineva nu lucreaza, ci
doar crede ca luereaza ii dispare brusc din intamplare un amortizor, el se
intr-o situatie foarte nepHicuta vede deasemenea ca doar pretindea ca
lucreaza. Amortizoarele ne ajuta sa pretindem ea Iucram in loc Sa lucram. De
aceea, oamenii In starea nu pot avea fiindea daca ar aparea
bruse ei ar innebuni. Amortizoarele sunt utile in aceasta privinta: cle
ne ajuta sa ramanem adormiti; fiindca daca aite parti nu sunt dezvoltate, daca
totul nu este adus la un anumit echilibru, ornul nu ar fi capabil Sa se suporte
cum estc. Astfel eli nu este nici macar recomandabil Sa se distruga
amortizoarele inainte ca omul sa fie pregatit. Omul trebuie sa fie pregatit mai
inainte. Ne putem suporta numai pentru cil nu nc Daca ne-am
cum suntem, ar fi de nesuportat
147
A PATRA CALE
i: cineva se vede In mod intelectual rara sa aiba sentimente puternice.
R: Studiul de sine intelectual este numai 0 pregatire; dar atunei dod fucerei sa-
Ii de tine insuti sa nu te identifici, incep! sa te simti emotional.
I: avem amortizoare?
R: Da. N-a!J1 putea trili tara ele. Ar trebui sa tim sinceri tot timpul sa vedem
totul permanent.
i: Care este cauza lipsei de annonie interioara pc care 0 avem de obicei?
R: Aceasta Jipsa de annonie este starca normaia a cmulu! nr.l, 2 3. Un om
adonnit nu poate fi armonios; dad el ar fi arrnonios nu ar exista oiei un
stimulent oiei 0 posibilitate de dezvoltare.
I: Dar dad cineva incearcii sa fie mal treaz, el devine mal de lipsa lui
de armonie; vazand aceasta, ar putea deveni el mai arrnonios?
R: Aceasta este 0 lntrebare teoretidi. Incetezi sa fii lipsit de arrnonie atunci
cand inceteazi sa fii ceea ce acurn. cum acum, lipsit de
arrnonie, apoi de lipsa annoniei, din nou lips!t de annonie, din nou
de aceasta tot
I: Deci cineva nu poate fi nieiodata fericit?
R: Fericirea lnseamna echilibru echilibrul in starea noastdi este irnposibil,
eonsidedind eehilibrul in sensul de armonie. Suntem totdeauna in echilibru
tntr-un anumit fel, dar tntr-un fel Daca. am fi fost tn actuala
noastra stare, nu am avea niqi bi! motiv sa ne schimbam; astfel, natura a aranjat
foarte bine sa nu putern fi cum sun tern ca sa nu putem fi fericit!
tn aceasta stare. Fericirea este armonie intre imprejurarile exterioare
manifestarile interioare pentru noi este imposibiUi, daca prin fericire
tntc1cgem annonie.
i: Lucrul pare sa te faca mai nefericit.
R: Studiul sistemului, dobandirea unui control mai mare, nu pot face omul mai
nefericit Nu exista niei 0 renuntare in el. Ceea ce trebuie omul sa piarda este
imaginatia. Tot ceea ce este real nu este un obstacol tn lucru. Lucrurile
imaginare ne tin adorrniti la ele trcbuie sa renuntam.
i: Amortizoarele se datoresc educatiei anturajului?
R: Se datorese multor Iucruri. Dar eele mai bune amortizoare sunt create priri
autoeducare.
i: Sistemul ne tnvata sa sciipam de amortizoare?
R: Da, sistemul ne tnvata sa Ie descoperim mai intai. Apoi, dupa ce Ie-ati
descoperit, putet! gasi metode pentru a scapa de ele. Nu pute!i tncepe munca
asupra lor tara sa Ie
I: Cum poate eineva des'eopere amortizoarele?
R: Nu Ie poate descoperi dad nu se observa intr-un mod coreet. Trebuie sa
9autati contradictiile.
I: Trebuie sa-ti deseoperi singur amortizoarele sau trebuie sa,:,ti fie aratate?
R: in orice caz nu-ti pot fi aratate pana dnd nu ai tacut singur tot ce era
posibil. Altfel oamenii nieiodata n-ar erede, spunand: "Orice numai asta nu!"
I: A-ti spune: "Asta voi face maine" cstc un amortizor?
148
CAPITOLUL 6
R: Nu este un amortizor, dar este 0 metoda foarte buna de a asigura buna
functionare a amortizoarelor.
I: d. trebuic sa d.uUim neconcordantele. Eu vad multe neconcordante,
dar Ie pun pc seama diferitelor "eu"-ri. .
R: Da, este foarte corect. Dar atunci dnd ne gasim tntr-una dm aeeste
neconcordante, suntem de regula identificati cu unul din aceste puncte de
vedere nu Ie putem vedea pe celeiaite. Cand nu sunteti tn niciunul, dnd stati
deoparte, putcti spune: "Uneori rna uit la acesta tntr-un fel alteo.ri alt
dar dnd sunteti identificati n-o puteti face. Trebuie sa tncercatl sa spargep
aceasta idcntificare.
I: A vrea a nu vrea in timp este un amortizor?
R: Nu este un amortizor. Un amortizor ia adesea forma unei convingeri
De exemplu, un barbat pe care n era convins ca iubea toti oamenii. In
realitate nu iubca pe nimeni, dar in virtutea acestui amortizor era liber sa fie cat
de antipatic dorea. Era un amortizor foarte sigur durabi1.
i: Se poate invata despre amortizoare observandu-i pe . .
R: Da, pentru ca te poate ajuta sa vezi amortizoarele dm tme msutl. Dar cum
lucrurile se repeta arareori aidoma, tentat sa Ie vezi intotdeauna doar
altii nu tn tine tnsuti. 'i:nsa daca cineva este pregatit prin gasirea acestora mat
intai tIl seama de mecanicitatea lui el poate tncepe vada
amortizoarele.
I: Cand iti vezi amortizoarele, uneori parca iti faci altele pentru a te justifica.
R: Nu-ti poti crea amortizoare de Poti sa creezi minciuni lucruri
imaginare, dar amortizoarcle sunt lucruri solide crearea lor este un proces
indelungat.
I: poate fi tl1teIeasa numai eand traim emotii .
R: Nu; precum am spus, este un sentiment poslbll pentru once om
rara nici 0 Este un feI de
legatura cu un lueru sau aituL Legatura poate fi dar sentlmentul m sme
va fi foartc coreet.
I: Cu siguranta este mai mult decat a fi de toate
sentimentele tale 1a un moment dat, fiindca ea tti poate modifica aetiunea. Se
pare ca ea accentueaza unele emotii . . _ . _
R: Aeeasta pentru ca Ie vezi. Este cea mal mare poslbIlltate a noastra, fimdca
atunci cand 1ti vezi diferitele emotii despre lucru Ie vezi pennancnt,
ingrozit.
I: Ceea ce numim nu este uneori situatia tn care un "eu" 11 dezaproba
....... .
R: Aceasta este 0 [oarte buna observat1e pnvmd m sensul al
cuvantului. Dar ceea ce eu numesc eon$tiinta este 0 anumita stare tn care vom
putea fi mai tarziu. Ceea ce se in viata este pur.
simplu 0 serte de asoeieri, Suntem sa gandim sa facem lucrunle
tntr-un anume fel dad. pentru un motiv sau aitul ac!ionam altfel, avem un
sentiment neplacut pc care-l numim In realitate, un
sentiment mult mai adanc mai putemic atunei cand aparc
149
A PATRA CALE
adevaratii, veri vedea ca nu seamanii ell nimic din ceca ce numiti acum

I: Atunei sentimentul pc care il numim este
R: Nu neaparat dar nu este acela:,;i lucru. EI poate fi asociat unor lucruri
destul de obi:,;nuitc, carc nu au niei a valcare moraHi deosebita. Moralitatea este
intotdeauna relativa, con:,;tiin!a este absoluta .. Con:,;tiin!a este 0 emotic pozitiva
speciaHi. In starea noastdi actualii avem 0 foarte vaga idee despre aceasta
emetie, suficienta pentru a avea sentimentul cil ceva cste bine :,;i altceva diu,
dar insuficienta pentru a sptme c1ar ce este bine :,;i ce este diu. Asta trebuie
dezvoltat. Starea de con:,;tiinta pc care 0 putem avea in prezent nu distinge ceca
ce este marc de ceca ce este mie, dar de mai tarziu poate deveni 0
metoda foarte diferita de un instrument de discriminare.
Inainte de desehiderea totala a acestei trebuie Sa avem vointa,
trebuie sa fim in stare "sa facem", sa in concordanta eu ee ne dicteaza
altfel, dadi in om se total tn aetuala stare, el poate
fi cea mai nefericita fiinta: el nu ar fi in starc sa uite, sa se adapteze luerurilor
ar fi incapabil sa schimbe ceva. distruge amortizoarele, astfel
incat omul se flira aparare fala de el in timp nu are
vointa, astfeI di nu sc poatc schimba, nu poatc face ceea ce ca e bine. De
aceea, el trebuie sa dezvolte vointa, altfel se va gasi intr-o situatie foarte
nepliicuta, pe care n-o poate'cbntrola. Abia atunci cand va dobandi
va putea permite luxul de a avea in nici un caz inalnte.
I: Ce este sentimentul de remur;;care pe care-l avem atunci cand facem ceva
care simtim ca nu e blne? Este
R: Nu, este aItceva, mai putemic, mai cuprinzator. Dar chiar daca
cineva momentele de acest lucru este uti!. Numai ca
este necesar sa pe ce se bazeaza
I: Exista vreo legatura lntre esenta
R: Este 0 stransa legatura, pentru ca atat con$tienta. cat conr;;tiinta vin din
esen!a, dar nu dintr-a no astra. Esenta noastra este pur mecanicii.
I: Prcsupun ca amintirca de sine nu aduee automat inaltare morala.
R: Aduee in mod cert 0 alta intelegere, fiindea atunci dud cineva devine
tntelege mal bine partea moraJa a lucrurilor, opusul moralita!ii fiind
mecanicitatea. Daca cineva devine mal con$tient, va fi capabil controleze
comportamentul.
I: Poate fi simtul moral util sau demn de incrcdere in comportament?
R: Este greu de vorbit in general, dar cu cat studiati sistemul, eu atat mai mult
va Yeti vedea pe voi Exista muIte lucruri pe care Ie credeti corecte, dar
care din punctul de vedcre aI sistemului sunt complet Sunt multe
Iucruri pe care nu Ie $tim. Ne putem face mult rau crezand cii sun tern morali -
un rau real, nu numai in sens moral. Sistemul, in special in etapele sale mai
avansate, are un cod de legi mult mai strict, $i tn timp este poate mai
liber decat orice altceva. Dar, a$a cum am spus, puteri pleca intotdeauna de la
cc anume este mecanic ce anume este
Unca nu imi cstc cJar care este functia conr;;tiintei.
150
CAPITOLUL 6
R: Dacii problema se pune astfel, Tara a mai adauga nimic, tot ce pot spune este
ca dadi cineva nu arc un obiectiv cJar, daca nu lucrcaza cu un scop precis,
functia consta numai in a strica viata celui care are nenorocul sa 0
aiba. Dar dad el lucreaza eu un anumit scop, atunci 11 ajuta sa-$i
atinga obiectivul.
1: Nu este posibil ca dupa ce, prin amintirea de sine alte practici, cineva
acumuleaza $i putere, acestea sa fie pusc in slujba raului?
R: Vedeti, 0 parte inevitabiHi a proccsului de dezvoltare de sine consta in
trezirea con$tiintei, iar trezirea conr;;tiintei va inliitura orice posibilitate de
utilizare a noilor puter! in scopuri gre$ite. Acest luclU trcbuie inteles cJar de la
inceput, fiindd atunci cand se ea nu va permite sa se fad
nimic egoist sau contrar intercselor altor persoane, sau daunator pentru cineva-
nimic de fapt din tot ce consideram rau sau Con$tiinta trebuie trezita
pentru ca flira 0 con$tiinta treaza vei face intotdeauna grc$eli nu-ti vei vedea
contradictiile.
I: Respectarea unui cod moral tn starea de somn ne ajutii?
R: Nu suntem mereu la fel de adormiti $i in momcntcle cand suntem mai putin
adormit
i
putcm Iua anumite decizii; in starea de somn putem respecta accste
restrictii mai mult sau mai putin, sau putem sa nu Ie respectam de Ioc sa fim
in puterea absoluta a starii de somn;"In plus, dad cineva respecta anumite idei
con$tiente, prin acest proces el devine mai treaz.
I: Cand cineva devine conr;;tient, el i$1 da seama de contradictiile lui. Intr-un
fel, aceasta nu Ie anihileaza?
R: Nu, ar fi prea simplu. Poti sa Ie vezi ele sa ramana. Una este sa vezi
$1 alta este sa faci ecva, una este sa $tii $i alta sa modifici.
i: Adevarul absolut este posibil numai avand conr;;tienla obiectiva?
R: Adevarul exista tara noi, dar cineva poate cllJlOa$te adevarul numai in starea
de cunoa$tere obiectiva. Nu adevarul "absolut", ci pur $i simplu adevarul,
pcntru ca adevarul nu are nevoie de calificative. In starea noastra nu putem
adevarul, cu cxceptia unor lucruri foarte simple chiar r;;i atunci
facem
i: Cum poate cineva recunoa$te adevarulla nivelul nostru?
R: Prin reducerea la lucruri simple. In lucrurile simple putem
adevarul; putem ce estc 0 $i ce este un perete putem aduce r;;i
problemcle mai dificile 1a lucruri simple. Inseamna ca trebuie sa
recunoar;;teti 0 anumita calitatc in principii foarte simple sa folositi aeeste
principii simple r;;i la verificarea altor lucruri. De aceea filosofia - adica
discutarea posibilitatilor intelesului cuvintelor - estc exclusa din sistem.
Trebuie sa incercati sa tntelegcti lucrurile simple r;;i trebuie sa invatati sa
ganditi in accst fel; atunci Yeti fi capabili sa reduceti totul 1a lucruri simple.
Luat
i
de exemplu amintirea de sinc. Vi sc da tot materialul; daca va observati,
vcti vedea ca nu va amintiti de voi in ace} moment; veti baga de seama cii in
momcntc va aminti!i de voi mal mult in alte'momente mai putin
yeti decide di cstc mai bine sa va amintiti de voi. Aceasta inseamna cii ati gasit
o ca vedcti diferenta dintrc $i perete.
151
A PATRA CALE
i: Sum sa prelungim starea de
R: Intai trebuie sa vii ganditi nu cum 5-0 prelungiti, ci cum 5-0 creati, fiindca in
starea noastra nu 0 avem. Atunei eaud 0 cream sau 0 trezim, este eu
siguranp. util sa 0 mentinem cat mai mult, dC9i este foarte nepIacut. Dar nu
exista metode directe pentru a 0 induce, astfel cii putem dobandi gustul
numai dad facem tot posibiJul. In general, una din primele conditii
este 0 mare sinceritate [ata de noi in9ine. Niciodata nu suntcm sinceri ell noi

i: Cum poate cineva invii!a sa fie sincer ell el
R: Numai incerca.nd sa se vadii. Gfindi!i-va la voi nu in momentele emotionale,
ci in 9i nu vajustifica!i, fiindcii de regula noi nejustifidim
9i explicarn totul spunand ca era inevitabil, ori ca a fast din vina altcuiva tot

i: Am Incercat sa fiu sincer, dar acum vad ca nu ce Inseamna a fi sincer.
R: Pentru a fi sincer nu este suficient sa vrei. In multe cazuri nu vrem sa fim
sinceri; dar chiar daca am vrea, n-am putea. Trebuie sa 1n1e1egem acest lucru.
A putea sa fim sinceri este 0 decizia de a fi sincer este foarte
dificiIa, fiindd avem multe rezerve.
Numai sinceritatea totaHi a faptului ca suntem' sc1avii
mecanicitatii cu unnarile sale inevitabile ne poate ajuta sa gasim sa
distrugem amortizoarele 0\1 ajutorul carora ne amagim singuri. Putem In1elege
ce este mecanicitatea toate ororile mecanicitatii numai daca facem ceva
oribil ne dam seama cii numai mecanicitatea din noi ne-a fmpins. Trebuie sa
fim [oarte sinceri cu pentru a fi capabili sa vedem acest lucm. Daca
incercam sa acoperim, sa gasim scuze explica!ii, nu ne vom da seama
niciodata de ea. Poate sa doara foarte rau, dar trebuie sa induram sa incercam
sa Intelegem ca numai deschizandu-ne rata de noi putem evita sa nu se
mai repete iar iar. Putem chiar sa schimbam rezultatele printr-o fntelegere
deplina completa neincercand sa ascundem ceva.
Putem scapa din tentaculele mecanicitatii saRi distrugem forta printr-o
mare suferinta. Daca incercam sa evitam suferinta, daca ne este frica de ca',
daca incercam sa ne convingem ca nimic rau nu s-a intamplat, ca de fapt acest
lucru nu este important ca lucrurile pot continua cum au mers pana
acum, atunci nu numai ca nu vom scapa niciodata, dar VOm deveni tot mai
mecanici, vom ajunge foarte curand fntr-o stare in care nu va mai exista
pentru noi nici a posibilitate nici a
152
CAPITOLUL7
Pluralitateafiinlei noastre # absell!a willi "eu" permanent - CillCi Illfelesuri
ale cllwintului "eu". Diverse persollalitii!t $i preferillle $i antipatii -
Personalitafi nefolositoare $i folositoare - Celltrul Magnetic $i Ajutorul de
Majordom. Divizarea 1I0astra III "ell" # "do/JInul X" - Falsa personalitate. Ce
este "eu "-I? Studiul falsei pel'sonalitii{i, ca mijloe de a Illvii{a sa-Ii amillte$ti
de tille insuli - Efortul de a lupta Impotriva falset persollalitiili - Necesitatea
controlului - Falsa personalitate $i emofiile negative. Pe ee ne putem bizui III
noi In$ine $i pe ce nil ne putem bizui - Suferin!a # lllilitatea ei - A IlU spune
"ell" fora discrimil1are - Falsa personalitate deformeazii ideile sistemuilli -
Trasalllra principalii sat! trasaturile - Necesitatea sliibiciul1ilor
proprii - Triada staticii - Pre{uirea - Pericol de a deveJli dol - Cristalizal'ea.
I
I'..: Cand intrebam cum sa fim mai putin meeanici, ni se spune sa fim mai
treji. Cand intrebam cum sa ne trezim, raspunsul cste sa nu te identifici, iar
dnd intrebam cum sa nu te identifici, raspunsul este amintirea de sine. Pare
sa fie un cere, fiecare metoda fiind 0 contraparte a celeilalte. Putem ob!ine
ajutor sup limen tar pentru a incerca una dintre acestea sau pc toate?
R: Nu este chiar pentru ea ficcare dintre aeeste incercari prezinta 0
triisaturi'i proprie are un gust specific. Sunt foarte diferite. Estc nccesar sa
incercam din toate partile posibife pentru a sparge zidul. Este un zid foarte ina1t
foarte dur eel pe care il avem de sfi'iramat.
Dar nu incepem cu asta - incepem cu pluraiitatea noastdi. Cand am vorbit
prima data de multimca "eu"-rilor din noi, am afirrnat ca noi "eu"-ri se ridica
in ficcare moment, controleaza lucrurile pentru scurt timp apoi dispar, iar
multe dintre ele nu se mai intalnesc niciodata. Cand itl dai seama ca nu
unul, ca mai multi, ca poti sa ceva cu certitudine dimineata sa nu mai
nimie dcspre asta dupaamiaza, atunci aceasta intclegere constituie
inceputu1. Nu vreau sa spun d dad ne dam seama de aceasta pluralitate a
putem schimba putem deveni diferiti. dar aceastii inrelegere este primul pas.
t: Nu inteleg de ce diferitc preferinte ar trebui Sa insemne diferite "eu"-ri sau
grupe de "eu"-ri?
R: Pentru ca "eu" ar fi identic. Cand spui "eu", te la intreg. in
realitate este doar 0 mica parte a tao Putem exista numai pentru cii nu ne putem
pune intregul capital in fiecare "eu", altfel am fi faliti. Puncm numai
"Eu"-rile noastre sunt Presupumind ca ati avea 0 anumita
suma de bani, toata in de fiecare data dnd spune!i "eu" folositi un
ban. Asta este 0 chiar cum suntem, reprezenUim ceva mai l11u!t
dedit a para.
A PATRA CALE
In acest sistem cuvantul "eu" poate fi spus in cinci feluri, pc cinci nivcluri
difcrite. Omul in starea sa normahl este 0 multitudine de "eu"-li: accasta este
prima semnificatie. Cand un Om decide sa lucrezc, apare un "etl de observarc"
sau un grup de "eu"-ri ; aceasta este a doua semnificatie. eea de a treia,
iudicata prin cercu! eel mai mic, estc legata de aparitia AjutolUlui de
Majordom. El are controlul asupra unui anumit numar de "cu"-ri. eea de-a
patra semllificatie indicata prin cereul mijlociu, este lcgata de aparitia'
Majordomului. El are centroIu! asupra tuturar "eu"-rilor, eea de a cineca
semnificatie este aceea a Stapanului. El estc desenat ca un cere marc exterior
deoarece el afC un Corp-timp. El trecuhl1 de asemenea, viitorul, pot
exista diferite grade.
I: Este posibiHi sporirea numarului de "eu"-ri interesate de lueru?
R: Avem suficiente "eu"-ri, ele sporesc singure. Scopu! este sa Ie eonectezi
sa Ie ajuti sa devina Un singur "eu" interesat de !ueru. Dadi mai muIte "eu"-ri
diferite sunt interesate nu unul de altul, atunei un "eu" sau grup de "eu"-
L
(
- - - -
\
- -
- -
- - -
- -\ -
\
-liliiii- - -
I)
- :J-J -1
-
- :l-L
.-/
ri poate face ceva iar un altuI, altceva, rara sa Poti spune "eu" vorbind
despre tine numai in legatura cu munca ta pentru un anumit seap: studiul de
sine, studiul sistemului, amintirea de sine mai departe. In alte lueruri iti
poti da seama ca nu ehiar tu aee1a, ei daar a mica parte a ta, aproape cu
totul imaginara. Cand vei invata sii faei aeeasta distinetie, caud va deveni
154
CAPITOLUL 7
aproape un obieci Cin sensul de a fi constant) te vei sim!i pc tine insul1 intr-un
mod eoreet. Dar dad tu intotdeauna vei spune "eu" pentru orice rara
discriminare, aceasta va ajuta numai tendintcie tale mecanice Ie va intiiri. $i
cate lucruri facem, lara sa vrem sa Ie facem deloe! Trcbuie sa facem asta
cealaltii, sa gandim despre asta, sa sim!im despre cealaita astfel un lucru
dupa altul ne fura toata energia, nimic nu mai riimane pentru munea real5.
Am spus in prima leetura ca acestc sute sute de "eu"-ri formeaza anumite
grupuri in care ciiteva "eu"-ri lucreazii impreunii. Uncle dintre aceste grupuri
sunt naturale, altele sunt artificiaIe, iar altele chiar patologice. Prima diviziune
naturala de "eu"-ri este dupa funetii: inte1eetualii, emotionalii, instinetiva
motoare. Dar separat de acestea sunt multe alte diviziuni care pot fi denumite
personalitati diferite.
I: Care este diferenta dintre personalitati "eu"-ri?
R: Se poate spune eli aceste personalitali constau din diferite "eu"-ri. Ficcare
poate gasi eateva personalitiiti in el studiul de sine real incepe cu
studiul acestor personalitati diferite, pentru cii nu putem studia "eu" -rile - sunt
prea multe. Dar cu personalitatile este mai pentm cii fiecare personalitate
sau grupuri de "eu"-ri inseamna cateva inciinatii speciale, 0 tendinta specialii
sau cateodata 0 aversiune.
f: Exista observapi speciale pe care face ca sa vezi personalitii!ile?
R: Studiul preferintelor personale te va ajuta. De exemplu, daca ceva
care ti-a placut cu adevarat toatii viata ta, inca din eopilarie, vei vedea cii in
jurul aeestui lucru s-a construit 0 anumita personalitate. Suntem creaturi ale
preferinteior, ne piac tot felul de lucruri dar avem numai un anumit numar de
preferinte autentice. Prin studiullor, iti poti gasi personalitali1e.
f: Sunt toate personalitati1e legate de placeri nici una de nepIaceri?
R: Nu cred eii oamenii normali au antipatii atat de puternice. AntipatiiIe sunt
de obieei accidentale, deci nu Ie acorda incredere. Dar exista lucruri care 1i-au
placut fntatdeauna sunt diteva care doar ti-ai imaginat cii-!i pIac.
Personalitatile pot fi foarte diferite. Unele sunt bazate pe fapte reale
gusturi inciina!ii reale, in timp ce altele sunt bazate pc imaginatie idei
despre sine. este necesar sii separam personaliHiti1e ce pot fi
folosite in Vreun fel de acelea ce nu pot fi folositoare pentru dezvoltarea
proprie trebuie deei sa fie distruse, sau eel putin atenuate.
f: Mi se pare ca unele personalitati dispar un timp destul de lung.
R: Ele nu dispar, pot doar sa piece in spatele scenei. Daea sunt doar "eu"-ri
ocazionale pot disparea, dar personalitiitile nu dispar atat de cu toate cii
cIe pot fi ascunse vederii. Sau cle pot fi sacrificate, deoarece uneari in vederea
manifestarii unei anumite personalitati, ai de sacrificat altele catevu.
I: Cum se poate afla care personalitati sunt mai reale care sunt imaginare?
R: Via!a of era teste pentru personalitati. Presupunand ca tu crezi dHi place
ceva foarte mult apoi viata te pune in eonditiile in care te poti bueura de ce
credeai ca-ti place, dar descoperi in schimb ca nu te bucuri deioc, numai ti-ai
imaginat ca-ti place. Atunei poti vedea ea aeeasta personalitatc a fost
imaginarii.
155
A PATRA CALE
i: Ce arata di 0 personalitate sau un grup de "eu"-ri sunt lara folos ar trebui
eliminate?
R: Personalitatile se pot c1asifica. Dezvoltarea de sine incepe ell centrul
magnetic, acesta fiind un grup de "eu"-ri sau 0 personalitate interesata tn
anumite luemri. Cand un om centrul siin magnetic incepe sii
acumuleze cuno;;tinte practice, teoretice ;;i experientii, care Yin din studiul
fiin!ei $i in acest rei acesta poate deveni in cele din urma Ajutor de Majordom.
Pe Hinga aceasHi personaiitate exista alte personaiitii!i; uncle dintre ele se pot
dezvolta, iar altele pot sa nu fie deloe de acord ell accsta. A$adar unele
personalitiili pot adera 1a mundi, altele sunt neutre $i, atata timp cat nu ne stau
in drum, poate fi ingiiduit sa ramana pentru catva timp, iar aItele trebuie sa fie
eliminate. Cand centrul magnetic incepe sa se transfonnc in Ajutor de
Majordom, iei anumite decizii, ili fonnulezi un anumit scop, intreprinzi a
anumitii munca. Atunci el poate afla care pcrsonalitate poate lucra cu el care
nu poate. Dacii 0 personalitate este impotriva scopului tau poate sa-i dauneze
sau sa nu-I dorcascii, sau sa nu despre el, atunci evident ca nu poate lucra
cu Ajutorul de Majordom. Deci acestea pot fi ordonate, dar in primul rand
trebuie sa Ie Apoi, cand personalita!ile sunt puse in ordine
grupate in jurul ccntrului ma!:,rnetic - ceea ce inseamna Ajutorul de Majordom-
ele vor produce un efect asppra esentei, prin cxistenta lor.
f: Ajutorul de Majordom Ifeprezinta
R: Con:;;tiinta ia parte la formarea Ajutorului de Majordom, dar nu pori spune
ca este Ajutorul de Majordom, deaorece este mult mai cuprinzatoare.
I: Exista vrco legatudi intre centrul magnetic con:;;tienta?
R: Da, dar nu una directii: exista mai muIte stari diferite intre ele. Mai bine
spus centrul magnetic este terenul din care "eu"-1 pennanent. Prin
transfonnari succesive centruJ magnetic devine "eu" permanent, mult, mult
mai tarziu. Este samanta "eu"-lui pennanent, dar numai sam-anra; mai iutai el
trebuie sa devina ceva complet diferit.
Acum incearca sa intelegi cea mai importanta impaqire pentru utilizarea
practica. Estc impartirea intre "eu" (pentru mine) "Ouspensk.)'''. Ce este
"eu"? Noi nu avem un "eu" pennanent ca sa-I opunem lui "Ouspensky". Dar
tot interesul nostru fata de sistem, toate eforturile noastre in studiul de sine
dezvoltare de sine, ceea ce uneori numim "eu de observare"; toate acestea
sunt inceputul pentru "eu". Restul este "Ouspensky" sau "falsa personalitatel\
"Ouspensky" este portretul nostru imaginar despre noi in:;;inc, pentru cii punem
in acesta tot ceea ce credem despre noi, lucruri in general imaginare. Tot
studiul se reduce 1a studiul acestui portret imaginar separarea noastra de eL
Deci in prezent poti sa "eu" pretuirea ta fata de sistem. Accsta
"tu". Din atitudinea ta fata de sistem, lucrulin sistem, interesul fata de sistem,
"eu"-I poate cre$te. Pe aceasta baza poti separa "eu" de falsa personalitate. Nu
exista nici a garantie ca va fi absolut corect, dar aceasta metoda are 0 mare
valoarc practiea.
156
CAPITOLUL 7
Falsa personalitate este intotdeauna impotriva muncii pentru dezvoltarea de
sine stridi munca tuturor celorlalte personalitali. Nu poate fi niciodata
folositoare.
1: Care este diferenta intre personaJitatile rcale falsa personalitate?
R: Amesteci doua diviziuni care sunt foarte diferite pe 0 scala diferita, a$a ca
nu pot fi comparate. Despre personalitati (1a plural) se vorbe$te in relatic cu
escnta, pentm cii am spus ca personalitatea poatc fi impaltWi in diferite
personalitati ce a compun. impartirea in esenta personalitate cste in prezent
mai mult teoreticii $i este folositoare mllnai ca principiu, deoarece este dificil
sa 0 vezi in tine. Noi nu ne personalitiitile, U$U ca incepem sa
studiem de la doua capete. Studiem mai intai acca personaiitate care este legata
de lucru $i care s-a dczvoltat din centrul magnetic; $i apoi studiem falsa
personalitate, pe 0 scala complet difcrita. Paisa personalitate se opune "tie",
este ideea ta des pre tine insuti - exact ceea ce tu /Ill e-$ti. Aceastii
impartire estc practica, deoarece este neccsar sa cIar cum arata falsa ta
personalitate.
Deci nu trebuie sa eonfunzi falsa personalitate cu personalitatile, deoarece,
cu toate di nu sunt foarte reale, se pot baza pe inc1inatii reale,
gusturi $i preferinte reale, in timp ce falsa personalitate este cu totul falsa $i
chiar poate pretinde sa-i placa ceva ce "tie" iti displace sau sa-i displaca ceva
ce "tie" iti place eu adevarat. Cand despre falsa personalitate consideri
ca "lu" falsa personalitate nu exista; dnd desprc pcrsonalitati,
falsa personalitate in afara conversatiei discuti diferitcle impartiri a ceca
ce consideri d "tu insuti".
PaIsa personalitate nu trebuie sa devina doar un cuvant. Oricine vorbc$te
despre asta trebuie sa aiba cateva imagini ale sale dnd de afla in puterea faisei
personalitati. Numai daca acest termen este utilizat astfel se pot obtine unclc
rczultatc.
I: Puteti sa spuneti ceva mal mult desprc ce reprezinta "eu"?
R: "eu" este presupus numai; n01 nu :;;tim ce este "eu". Dar "Ouspcnsh.-y"
pot sa-l studiez in toate manifestarile sale. Deci trcbuie sa inccp cu
"Ouspcnsky". "Eu" este lunecos $i foarte mic; cxista numai ca poten!ialitate;
daca acesta nu falsa personalitate va continua sa controleze totuL Multi
oameni fac sa creada ca ei care cine este, Ei spun: acesta cste
"eu"-I, pc dud in realitate este falsa persoualitate. Aceasta se Jeaga in general
de capacitatea noastra de a juca roluri. Este 0 capacitate foarte limitata; in
general avem in jur de cinci sau roImi, fie ca Ie observam sau nu. Putcm
remarca 0 anumita similaritatc, foarte intTe aceste roluri apoi,
sau incon$tient ajungem la concluzia ca in spatcle lor sti 0
individualitate permanent1L ii spunem "eu" credem d ea este in spatc1e
tuturor manifestarilor pe cand, in rcalitate, este un portret imaginar desprc noi
Acest portret trebuie sa fie studiat. Este imposibil sa ai 0 cunoa:;;tere
practicii desprc tine insuti dad nu-ti falsa pcrsonalitate proprie. Atiita
timp cat credem cii suntcm unitari, toate dcfinitiiIc nostre sunt grc,site.
157
A PArRA CALE
Numai cfll1d un om di toa.te intentiile sale, dorintcle mai departe
flU sunt reale, ell ele constitue falsa personalitate, numai atunci el poate obtine
ccva. Aceasta este sinb'1lra mundi practica posibila, $i cste famie dificiHL Paisa
personalitate trebuie sa dispara, sau eel putin sa fie adusa in stadiul de a-i lipsi
puterea de a ne impiedica in muneli. Dar acesta se va apara $i nu va [cnunra
atat de U$Or. Munca este iupta ell [alsa pcrsonalitate care va reveni, mai ales
prin minciuna, pentru ca minciul1a este eea mai puternica arma a ei.
I: Dad spunc!i cil cc numim "eu" este imaginar, ce vfcti sii spuneti prin
"coll$tien!ii de sine"? Ce "sine" poate fi cOll$tient?
R: Sine1e ea fiind diferit de non-sine. "Eu" - $i aceastii masa.. Cand am spus di
"eu" era imaginar, I-am In,eles In sensul unui portret mental pe care-l avem
despre noi in$ine, a ceca ce credem despre noL Cand spun "Ouspensky" este
un "Ouspensky" gamisit, racut sa arate ceea ce el nu estc. Ii atribui acestuia
multe lucmri pe care el nu Ie poseda; nu Ii cunosc sIabiciunile. Conditia
cre$terii unui "eu" real este sa po!i sdipa de "Ouspensky", nu sa tc identifiei eu
eJ.
i: Niciodata acest "eu" nu este real daca nu se asociaza cu efortul?
R: "eu" poate sa existe numai In starea de eOn$tienta de sine, $i fiecare moment
din munca de creare a con$tien!ei de sine Inseamna efort. Nimic nu se poate
"intampla" de la sine. Daca pe schimbam fiinp., lucmrile vor fi diferite, dar in
aceasti'i stare nimie nu poate fi diferit.
I: Mi se pare ca falsa personalitate este singuml lucm ce se poate adapta unor
noi circumstante; ea poate juca un nou rol $i-I poate face mai confortabil.
R: Falsa personalitate nu se adapteaza, in realitate. A te adapta, In mod
obi$nuit, Inseamna, mai mult sau mai putin, 0 controlata. Falsa
personaiitate reactioneaza intr-un fel diferit 111 functie de ceea ce arc loe, dar nu
se poate adapta. <5i ea nu face neaparat lucmrile mai confortabile - nu te poti
baza pe asta. Trebuie sa Inlelegi cii nu ai nici eel mai mic control asupra falsei
personalitaii. Cand incepem sa 0 vcdem ne dam seama eli ea controleaza totul
$i ca nimic nu 0 poate controla. Deci nu-i poti spune adaptare. Trebuie sa
delimitezi In tine Insuti ce poti controla'.$i cc nu poti controla. Ce nu poti
controla apartine falsei personalitati, iar ee poli controla Iti apaI1ine.
1: ce se poate face in legatura cu falsa personalitate?
R: Trebuie sa-i cuno$ti mai intai toate trasaturile, apoi trebuie sa gande$ti
coreet. Cand vei gandi corect vei gasi cai sa tratczi eu aeeasta. Nu trebuie sa 0
justifiei, ea traie$te din justifidiri, $i ehiar glorifieari ale tuturor trasaturilor
sale. in orice moment al vie!ii noastre, chiar $i in momentcle lini.$tite,
intotdeauna noi ii gasim justifieari, considerand-o legitima :;;i gasindu-i toate
scuzele posibile. Asta este ceea cc numese gandire
Studiind falsa personalitate incepem sa vedem mecanicitatea din ee in ce
mai mult. In paraIel eu intelegerea meeanicitatii noastre studiem cum sa ie$im
din ea eu ajutorul crearii a ceva ce nU este mccanie. Cum putem sa facem asta?
Mai intal trebuie sa ne gandim ee anume vrcm, separand importantul de
neimportant. Munca asupra ta insuti, dorinta ,de a te CUll0a$te pe tine IllsUti $i
ideile mnncii, lupta sa creezi cOI1$tien!a, nu sunt mecanice - putem fi siguri de
158
CAPlTOLUL 7
asta. dad privim din acest punet de vcdere vom vedea multe luemri
imaginare in noi In$ine. Aeeste lucmri imaginare sunt falsa personaiitate -
emolii imaginare, interesc imaginare, idei imaginare despre 110i in$ine. Falsa
personalitate este complet mecanica, a$a ca inca 0 data este yorba de ImpaI1irea
111 eon:;;tient $1 mecanie. Aceasta parte mecanidi a noastra cste bazata In
principal pe imaginatie, pe vederi gre:;;ite despre arice, :;;i inainte de toate pe 0
vedere grqiHi despre noi Trebuic sa ne dam seama cat de mltlt sun tern
111 puterea acestel false personalitati :;;i a luemrilor inventate care nu au
existenta reala $i trebuie sa separam, in noi lucrurilc de care putcm
cu adevarat de cele de care nu depindem. Asta nc poate servi. ca U12
Inceput. Cand ne yom pe noi mai bine, aceasta ne va aJuta sa
ne trezim.
I: Vreti sa spuneti cii trebuie sa ne studiem falsa personalitate prin colectarc de
material, observatii?
R: Tinand cont de diviziunea din noi, nespunand "eu" pentm aricc. Poti intr-
sa folosc$ti cuvantul ''-eu'' numai in legatura 'eu cea mai con:;;tienta parte
a ta - dorinta de' a lucra, dorinta de a Intelege, realizarea neinlelegerii,
rcalizarea mecanicitalii; pe accasta 0 pori uumi "eu". "Eu"-I ineepe sa ereasc1i
numai in contact cu studiul, cu lucrul asupra noastra; aItfel nu poate crc$te $i
nu va fi nici 0 schimbare. Un "eu" pennallent nu poate veni deodata. Toate
"eu"-rile iluzorii dispar putin cate putin $i "eu"-J real cre$te incehll cu incetul
din ce in ce mai putemie, in 'principal prin amintirea de sine.
Amintirca de sine in sensul unei con$tiente juste este foarte buna, dar pUlin
cate putin, cand mergi mai dcparte, aceasta Incepe sa se lege cu alte interese,
eu ceea' cc vrei sa obtii. Aetualmente, un moment ili de tine Iusuti
apoi pentru 0 zi sau saptamana uiti: dar este neccsar sa-ti de tine tot
timpul.
I: Obiectivul amintirii de sine este descoperirca gradata a unui "eu"
pennanent?
R: Nu descoperirea; este pregatirea terenului pentlU aeeasta. "Eu"-l permanent
nll este aici. Aeesta trcbuie sa creasca, dar nu poate cand este ell totul
acoperit de emotii negative, identificare alte luemri de acest fel. Deci se
incepe prin pregatirea terenului.
Dar inainte de toate, a$a cum am spus mai inainte, este nccesar sa
ce este arnintirea de sine, de ce este mai bine sa-ti aminte$ti de tine, ee cfeete
va produce aceasta $i a:;;a mai depalte. Este neccsar sa te gande$ti la asta. Pe
lanua aceasta, in incercarca de amintirc de sine este necesar sa pastrezi legatura
cu celelalte idei ale sistemului. Daca tii cout de un lucnl $i omiti alt lucm
_ de exemplu, daca cineva lucreaza serios la amintirea de sine rara sa $tie
despre ideea diviziunii "eu"-rilor, deei dacii eincva se eonsidera pe sine unitar
Inca de la inceput - atunci amintirea de sine va da rezultate gre$ite $1 poate
chiar sa faea dezvoltarca imposibila. Exista $eoli, de exemplu, sau sisteme
care, eli toate ca nll se exprima astfel, sunt, de fapt, bazate pc falsa
personalitate $i pe lupta impotriva Astfel de rnunea va produce Cll
sigurant
a
rezultate!:,rre$ite. La inceput sc va creea un fel de putere, dar aceasta
159
A PATRA CALE
va face ea dezvoltarea lmei superioare sa fie 0 imposibilitate. Falsa
personalitate fie dist11lge, fie distorsioneaza memoria.
Amint!rea de sine este un Iueru ce trcbuie sa se bazeze pc 0 fimctionare
corectii. In timp ce lucrezi eu aceasta trcbuie sa lucrczi 1a siiibirea falsei
personaliHiti. Ciiteva directii de Iueru sunt sugerate explicate inca de la
inceput, toate trebuie sa meargii impreunii. Nu poti face un Iueru, iar a1tul nu.
Toate sunt necesare pentru crearea acestei combinatii corecte dar, mai inainte,
trebuie sa vina intclcgerea luptei ell falsa personalitate. Sa presupunem di
incerci sa-ti de tine insuti $i nu dorc$ti sa faei eforturi impotriva falsei
personalitati. Atunei, toate tdisaturile tale vor intra in joc, spunand "imi
displace omul acesta", "nu vreau asta", "nu vreau a11alta", mai departe.
Atunci aceasta nu va fi munca, ci chiar contrariul. dupa cum am spus, daca
incerci Sa lucrezi in acest fel aceasta te poate face mai puternic dedit ai
fost inainte dar, in acest caz, cu cat devii mai putemic, cu atat devine mai mica.
posibilitatea dezvoltarii. Fixare inaintea dezvoltarii - acesta este pericolul.
I: Este asta ceva fata de care ar trebui sa fii in garda?
R: Cu siguranta. Numai 0 mica parte a ta vrea aminteasca de sine,iar
celelalte personaiita!i, sau "eu"-ri n-o vor dori deloc. Este necesar sa Ie gasim
sa Ie expunem vederii, sa vcdem care sunt folositoare pcntru accasta muncii,
care sunt indiferente care atat de adormite ca nu nimic despre asta.
Scopul este sa controlul asupra "eu"-rilor sau personalitatilor tale,
sa fii capabil sa aduci la suprafata pe unul sau pe altul, sa Ie dispui intr-un fel
anume. "Eu"-l care are controlul nu va fi unul din ce1e pc care Ie ai acum.
Aceasta idec a fonmlrii "eu" real cste cca mai importantii; accasta nu se
poate forma accidental. In ccle mai multe cazuri suntem satisTacuti cu 0 idee
filosofica despre "eu", credcm ca it avem nu ne dam seama ca, de fapt,
treeem de la un "eu" la altu!.
I: Cu privire la prcferinte antipatii, cum poti scpara ce este real de ce este
falsa personalitate?
R: incepand prin a in!e1ege ca totul este falsa personaiitate, iar apoi incerdind
sa afti cc nu cstc. Nu poti face al doilea lucru inaintea primului. In primul rand
trebuie sa intelegi ca totul este falsa personalitate cand incepi sa te convingi
de asta, vei putea afla ce "tu insuti". Continua sa observi. Munca incepe
din momentul in care iti dai seama ca tu Jill exi$ti. Cand aceasta patrunde in
toate, cand va deveni 0 in!eiegere, atunci va fi yorba de munca productiva. Dar
daca te la tine insuti ca la "eu" (intregul), atunei nu va fi vorba de
munca produetiva.
Trebuie sa intelegi di falsa personalitate este un lucru foarte greu de sesizat.
Ea este unitara, nu este alcatuita din diferite personalitati, dar in timp
contine trasaturi contradictorii incompatibile, trasaturi ce nu se pot manifesta
in timp. Asta nu inseamna ca poti vedea intregul falsei talc personalita!i
la un moment dat. Cfiteodata poti vedea mai mult, alteori cateva trasaturi ale ei
care se rnanifesta separat
De asemenea, trebuie reamintit ca falsa personalitate este deseori chiar
atractiva amuzanta, in special pentru alti oameni care traiesc in falsa
160
CAPITOLUL 7
personalitate. Deci dnd incepi sa-ti pierzi falsa personalitate, ceind incepi
cu aceasta, oamenii nu te vor mai pHicca. Ei iti vor spune ca ai inceput sa devil
plicticos.
1: Cum poti spune ce JlU este falsa personalitate? .
R: Un lucru pe care falsa personalitate nu-l poate face este sa faca efortun.
Aceasta este cea mai cale sa afli dad ai indoieli. Falsa personalitate
incearca sa faca totul cat mai posibil, intotdeauna alege ceca ce necesita
minimum de efort. Dar trebuie sa intelegi ca nu pOli invata sau schimba nimic
Tara efort. eand un "eu" sau un grup de "eu"-ri care sunt gata sa
fadi eforturi, asta inseamna ea ele nu apartin falsei personalitati.
1: Poti ciipata 0 noua falsa personalitate eu privire 1a sistem?
R: nu te la falsa personalitate sau nu 0 intelegi, .dad te
singur gandindu-te ea lucrezi, nu vei dipata 0 noua falsa personailtate, falsa
personalitate va Deci trebuie sa fie indepartata, daca nu dlStrusii,
imediat dupa inceperea luerului. .
I: Ideea mea despre mine insumi rna face sa cred d nu sunt aprecrat cum se
cuvine prin urmare, surar din cauza imaginii mele despre mine .
R: Corect, dar nu te gandi Ia imagine, trcbuie sa-ti doar directm. POll
in ideile despre tine insuli, dar nu este important. Numai directia trebuie
sa fie coreeta; nu te poti duce tindeva rara sa incotro mergi. Poti sa-t
i
vezi
portretul imaginal' numai din punctul de corect, iar de vedere
corect este directia. Nu exista nici un alt punet dm eare s-o potl vedea.
I: Puteti sa-mi spuneti din nou ce anume ocupa locul "eu"-lui real in prezent?
R: Dorinta de a Din aceasta "eu"-l real va dacii va La inceput
este dificil de definit, este scopul. Daca intri in legatura cu a anumita muncii,
eu un sistem anumit, acesta incepe sa creasea; dar nu poate de la sine
numai datorita unor eircumstante fericite. "
Este destul de simplu de stabilit ca nu avem "eu" permanent. Incearca sa-t
i
de tine insuti timp de 15 minute; aceasta iti indica nivelul fiintei
Daca ai fi avut un "eu" permanent, ai fi fost capabil sa-!i de tme
insuli timp de eincisprezeee are. Totut este foarte simplu,. intr-adeviir, ca
noi nu avem cheile noastre. Daca am fi avut chede, ar fi fost sa 0
deschizi sa vezi ce este inauntru, iar apoi sa separi ceea ce este imaginar de
ceea ce este reaL Dar chiar asta avem de inviitat; suntem prea Cll
ceea ce este nereal.
incat subiectul studiului nostru trebuie sa fie falsa personalitate, care
este intotdeauna acolo. Numai dad 0 vei in toate manifestarile ei vei
putea separa ceea ce este "eu". Suntem identificati. cu
despre noi aceasta este 0 forma foarte penculoasa a IdcntlficafIl.
I: Cum poate cineva incepe sa distinga ce este real?
R: Nu poti. Dar poti distinge ce anume este nereal, chiar in fel in
distingi adeviirul minciuna. Nu este nevoie de filosofie, ia asta sirnplu. Mat
intai trebuie Sa apliciim discriminarea pentru lucrurile simple. Imaginatia joaca
un rol foarte important in viata noastra, pentru ca noi credem in ea. Ceca ce
161
A PATRA CALE
este real poate numai ell prctul c1iminarii a ceca ce cste imaginar. Dar in
via!a ceca ce este nereal ell prcru1 c1iminarii a ceca ce cstc real.
f: Nu inleleg pc de-a-ntregul impaI1irca intre iUCnl viata obi!;illuita.. '
R: Relatia dilltrc lucrul personal viata este exact aceasta relatie dintre "eu"-I
permanent :.-i falsa personaiitate. Lucrul, in escl1!a, este "eu"-l pennanent, iar
viata este falsa personaJitatc. Cand inteiegi ce este "cu"-J permanent,
caod de tine 111SUti ai control pennanent, acesta este lucruL in
prezent in falsa personalitate.
1: Mi se pare dificil sa vad diferen!a dintre "eu" "D-ra B".
R: Cum am spus, in impaqirea intre "eu" "D-ra B", practic totul este
"D-ra B". "Tu" 0 poti lasa In urma pc "D-ra B" numai prin interesul tau fata de
sistem, deoarece "eu"-l real nu poate cre$te din nimic altceva. Tot materialul
care exista nu va duce la nimic niciodata rara aceste idei, rara acest interes,
pentru ca iI pastreaza pc 0 anumita linie, Intr-o anumita direetie. La ineeput
studiezi, te observi, $i a$a mai departe, apoi dupa eeva timp, dad lucrezi, "eu
ll
_
I va aparea pentru 0 secunda din cand In cand, dar nu vei fi capabil sa-l pastrezi
$i acesta va disparea din nou. Va merge a$a ceva timp, $i apoi, la un moment
dat, acesta va aparea $i va sta destul de mult timp pentru ca sa-l pori recunoa$te
$i sa ti-l poti reaminti. Aceasta este calea tuturor lucrurilor noi; la Inceput elc
VOl' veni pentru momente foarte scurte, apoi ele vor sta mai mult. Este ealea
naturalii a cre$terii, nu poate fi altcumva. Avcm in noi prea multe momente de
obicciuri mecanice de gandire $i prea multe alte lucruri gre$ite. "Eu"-l real
apare $i este imediat Inabu$it.
Cand vei intelcge mai mult despre falsa personalitate iti vei da seama ca e$ti
Ineonjurat de ea. Nu poti vedea nimie rara oehii falsei personalita!i, nu poti
auzi nimic Tara urechile falsei personaIita!i. Totul trece prin falsa personalitate,
$i primul pas este sa $tii asta, pentru ca astfel vei $tii cat de mult din viata ta
este ocupatii. '
i: intrueat falsa personalitate este imaginara, exista aceasta cu adevarat?
R: Nu exista cu adevarat, dar noi ne imaginam d ea exista. Ea exista in
manifestarile sale, dar nu ca 0 parte reala a noastra. Este 0 combinatie de "eu"-
ri ce nu au 0 baza reala, dar aeestea se manifesta $i produc efecte. Nu
incerca sa 0 define$ti, sau it! vei pierde drumulln cuvinte, iar noi trebuie sa ne
ocupam de fapte. Emotii1e negative exista, totu$i In acela$i timp ele nu exista,
fiindea nu exista niei un centru real pentm ele. Este 1ucru $1 cu falsa
personalitate. Este un ghinion a1 conditiei noastre naturale faptul ca suntem
plini de lucruri inexistente.
Trebuie sa Intelegi ea nu poti nici macar sa ineepi munca pe nivelul la care
te af1i; trebuie sa schimbi anumite lueruri mai intai. Poti gasi ce sa schimbi
numai ca rezultat al observatiilor tale. Cateodata aceasta devine foarte evident,
numai dupa aceea incepe lupta, pentru ca falsa personalitate' Incepe sa se
apere.
Trebuie sa cuno$ti falsa personalitate Intai. Tot ceea ce am vorbit pana
acum se refed la prima treapta. - in!elegerea faptului ea noi nu falsa
personalitate, ca pentru a 0 eunoa$te trebuie sa studicm, ca toata munca pe care
162
CAPITOLUL 7
o facem este meuta pe socoteala falsei pcrsonaIitati, ca toata munca pe care 0
putcm face eli noi In$ine consta In diminuarea puterii falsei personalitatj $i ca
daca. incepem sa Incerdim sa lucram rara a deranja falsa personalitate, atunei
toata munca se va reduce la nimic.
Repet din nou - trebuie sa Intelegi ea falsa personalitate este 0 combinatie a
tuturor minciunilor, trasaturilor $i "eu"-rilor ce nu pot fi niciodata utile in niei
un sens, niei In via!a nici In lueru - exact ca emotiile negative. Totu$i falsa
personalitate spune intotdeauna "eu" :;;i intotdeauna I$i atribuie multe
capacita!i, cum ar fi voinla, de sine $i a$a mai departe, iar dad nu
este verificata ramane un obstacol pentru Intreaga munca.
unul dintre primii $i cei mai importanti factori, In Incercarea de a te
schimba, este separarea ta In "eu" $i oricare ar fi numele tau. Daca aceasta
separare nu este Taeuta, dad ui!i continui sa gande$ti despre tine insuti in
felul sau daca te Imparti Iutr-un feI lucrul se oprc$tc. Lucrul
asupra ta Insuti poate progresa numai pe baza accstei diviziuni, dar trebuie sa
fie 0 diviziunc corectii. Deseori se intampla ca oamenii sa faca 0 diviziune
gre$ita: ceea ce apreciaza In ei in$l$i numesc "eu" ceea ce nu Ie place, sau
ceea ce in opinia lor este slab sau neimportant, ei numesc falsa pcrsonalitate.
Aceasta este 0 diviziune foarte gre$ita; nu schimba nimic $i ramai a$a cum ai
fast. Aceasta diviziune gre$ita"este pur :,;i simplu minciuna Minciuna fata de
tine Insuti este mai rea dedit arice, pcntru ca In momentu1 cand vei intalni eea
mai mica dificultate, aceasta va aparea ca argumentare interioara $1 Intelegcre
gre$ita. Dad folose$ti 0 diviziune gre:,;ita, nu te vei putea baza pe ea $i nu te va
ajuta Intr-un moment cand ai nevoie.
Ca sa fad a separare corecta in tine trebuie sa Intelegi ce este "eu" $i
ce este "Ouspensky", "Brown" sau "Jones", eli alte cuvinte ce este minciuna
ce tu insuti. cum am mai spus, chiar daca admiti aceasta posibilitate de
divizare in tine, vei avea tendinla sa nume$ti ce-ti place in tine "eu" $i ceea ce-
li displace NE-"eu", deoarece diviziunea corecta nu poate fi gasita imediat;
trebuie sa gase$ti cateva indicatii In legatura cu luerul care te vor ajuta. De
exemplu, daca spui ca scopul tau estc sa fii liber, este Intai de toate neeesar sa
intelegi ca nu liber. Daca vei ill!elege in ce masura nu liber $i dad it!
formulezi dorinta de a fi libel', atunci vei vedea in tine Insu!i care parte din tine
vrea sa fie libera $i care parte nu vrea. Acesta ar putea fi un inceput.
I: Poate cineva sa vada falsa personalitate rara ajutor?
R: Tcoretic nu exista nimic care sa se Impotriveasdi, numai ca eu n-am vazut
un asemenea caz. Chiar cu ajutor, oamenii nu 0 VOl' vedea. Poti sa ara!i unui
om a oglinda $i el va spune, "Nu sunt eu, aceasta este 0 oglinda artificiala, nu 0
oglinda reala. Aceasta nu este 0 reflectarc a mea".
i: Cum poti elimina falsa personalitate?
R: Nu a poti elimina. Este la fel ca :;;i cum ai Incerca sa-!i retezi capu!. Dar poti
sa 0 fad mai putin insistcnta, mai putin pennanent5.. Daca falsa ta personalitate
este aici douazeci$itrei de ore din douazeei$ipatru, cand munca Illcepe ea va fi
aici numai douazeci$idoua de ore iar "tu" vei fi prezcnt a ora mai mult. Dacii,
la un moment dat, vei simt! primejdia manifestarii falsei pcrsonalitati $i vei
163
A PATRA CALE
gasi 0 cale sa 0 stapezi, ell asta trebuie sa incepi. Problema eIiminarii nu se
pune delae, aceasta se Jeaga de Jucruri eli totul diferitc. Trebuie sii ai control
asupra ei.
I: Nu este studiuI falsei personalitiiti analiza ta proprie? Am crezllt cil asta era
un lueru rau.
R: Fana la un anumit punet este analiza. Ceca ce spus despre a te ab!ine de
la analiza a fast in prima prelegere. Am spus atunei cil analiza era imposibila
pentru ca nu destul. Analiza inseamnii stabilirca cauzelor a efectelor.
Deci in primul rand am spus ca tu trebuie sa te abtii de la analiza ;;i doar sii
observi, sa observi, sa observi nlmic mal muIt, pentru ca timpul pentru
analiza va veni, atunei caod vei legile. Acurn studiem aceste legi, deci
eu siguranta trebuie sa analizezi din ee in ee mai mult. Vezi, regulile pentru
observare gandire in prima prelegere sunt un lueru, dar eu treccrea timpului
se sehimba se modifica. Ce nu poate face cineva in prima luna, trebuie deja
sa faca in a doua luna. Ambele dificultati posibilitati erese tot timpuL
Analiza trebuie sa fie folosita eu grija, dind este neeesar; nu pentru fieeare
lueru. Cateodata este doar pierdere de timp.
1: Se poate spune ca falsa personalitate este cateodata eonstruita de alti oameni
- de exemplu, cand oamenii spun de fata eu un eopil ea ei urase strainii?
R: Comet. Falsa personalitate este construita din muIte paI1i eu siguranta in
mare parte prin sugestiiIe 'llt'or oameni. Un eopil muIte sugestii, in
special despre preferinte antipatii.
1: Nu prca pot sa inteIeg cum sa gasesc "eu"_rile care au obiee!ii Ia adresa
mundi. Asta inseamna ca trebui sa selectam care sunt aeeste "eu"-ri?
R: Nu trebuie sa te teoretic. 1ncearca sa ce anume in tine
obieeteaza la ideile sistemului, sau ineearca sa "eu"-rile (sau poti sa Ie
spui cum vrei) care sunt indiferente [ata de acestea. Sa presupunem ca ai
anumite gusturi in materie de mancare. Aecste "eu"-ri care sunt interesate de
mancare nu pot fi interesate de amintirea de sine. Apoi exista alte "eu"-ri
interesate de "eu"-ri opuse amintirii de sine. Exista multe lueruri pc care Ie po!i
face eu placcre l1umai dacii nIl-Ii amillte.$ti de tine insuti evident, aceste
"eu"-ri sunt ostile amintirii de sine, deoarece aceasta doar Ie va strica pUieerea.
1ncearea sa Ie in aeest mod. Abordarile teoretiee nu sunt de folos.
1: Care este originea acestor grupuri de "eu"-ri artifieiale?
R: Ere pot fi formate prin imita!ie, dorin!a de a fi original, de a fi atractiv, de a
fi admirat de oameni
I: Cand un grup de "eu"-ri care nu doresc amintirea de sine, ce fad?
R: Lasa-Ie in pace. Dad accstea nu vor, ce pOli sa Ie fad? Dad exista grupuri
de "eu"-ri care vor, luereaza cu ele. Acele "eu"-ri care inteleg necesitatea de a-
ri aminti de tine insuti trebuie sa Iuereze cu alte "eu"-ri care de asemenea
?oresc. Acestea nu trebuie piarda timpul pentru a convinge alte "eu"-ri.
I: Este de ea unele "eu"-ri sa fie inspaimantate de ideea separarii,"eu"-
lui de "DI. A"?
R: Cu siguranfa toate "eu"-rile care aldtuiesc [alsa personalitate vor fi
Inspaimantate pentru d asta inseamna moarte pelltru ele. Dar trebuic sa
164
CAPlTOLUL 7
intelcgi d cle pot arata teama numai catva timp dupa asta, elc sc pot
travesti cu seopul de a nu muri. 'Vei credc foarte serios ca ai terminat eu falsa
personalitate in timp ee aceasta s-a aseuns uumai inauntrul vreunei tdisaturi,
gata sa apara. Aceasta trasatura estc intotdeauna slabieiune. Atata timp cat
aeeasta ramane, va Iua toata energia, dar poatc fi foarte bine deghizata, sub
aeeasta forma ea poate dcveni chiar mai putemicii, creseand in paraiel cu
"eu"_lui real. intelegerea necesitatii diviziunii in "eu" "DI.
A" nu este sufieienta pentru a distruge falsa personalitate. Trebuie sa-ti
cii falsa persoualitate se apiirii.
j: Falsa personalitate se bazeaza pe emotii negative?
R: Sunt multe alte lucruri in falsa personalitate pe Ianga emo!iile negative. De
exemplu, exista intotdeauna obiceiuri mentale rele; falsa personalitate sau paI1i
din falsa personalitate se bazeaza intotdeauna pe 0 gfindire illtr-o
anumita masura ai dreptate: in anumite cazuri dad inlaturi emotiile negative
din falsa personalitate, aeeasta se naruie pentru ca nu poate trai rora ele. Pe de
aita parte, cateva false personalitati pot funetiona pe baza eelor mai pliieute
emotii. Sunt false personaliHiti foarte plaeute in aeest fel falsa ta
personalitate te poate paeali $i sa te fad 'sa erezi cii te lupti cu emotiile
negative. Aceasta te poate padli in muIte feluri diferite.
1: Toate emotiile negative izvorasc din falsa personalitate?
R: Cum poate fi altfel? Aceasta este, ea sa spunem un aparat special pentru
emotiile negative, pentru expunerea, pliicerea produeerea lor. ca
nu exista un centru real pentru emotiile negative. Falsa personalitate joaca rolul
de centru pentru ele.
I: Este identificarea intotdeauna 0 manifestare a falsei personalitati?
R: Falsa personalitate nu se poate manifesta rora identifieare, Ia fel ca emotiile
negative multe alte lueruri din 'noi, cum ar :fi toate mineiunile toata
imaginatia. Te identifici inainte de toate eu 0 idee imaginara despre tine insuti.
Spui "acesta sunt eu" eand nu este altceva decat imaginatie. Este Iueru
ea eu mineiuna - nu poti minti rara identifieare: ar fi 0 mineiuna foarte slaba
$i nimeni nu ar erede-o. Asta inseamna ca trebuie mai intai sa te pe
tine apo! saRi pe eeilal!i oameni.
Studiul falsei este una din cele mai rap ide metode pentru
amintirea de sine. eu cat vei intelege mai mult falsa personalitate proprie, eu
atat ili vei aminti de tine insuti mai mult. Ceea ee impiedica, inainte de toate,
amintirea de sine este falsa personalitatc. Ea nu poate nu
aminteasca de ea nu sa lase niei 0 alta personalitate
aminteasea. Ineearca in toate felurile posibile sa oprcasea amintire de sine, ia
anumite fonne ale somnului asta amintire de sine. Apc! este foarte
ferieita.
Nu trebuie sa te inerezi in falsa ta personalitate - ideile ei, euvintele ei,
aetiunile ei. Nu 0 poti distruge dar 0 poti face pasiva pentru catva timp, iar apoi
putin cate putin 0 pOli face mai slaba.
I: Spune!i ca nu trebuie sa ai incrcdere in nimie legat de falsa personalitate, dar
pare a fi tot ce avem.
165
A PArRA CALE
R: Nu poate fIa$a. Exista. un lucru - tU,:;;i exista "eu"-ri imaginare. Tu este ceca
ce este eil adcvarat, $i trebuie sa lnveti sa-l distingi. Acesta poate fi foarte mie,
[oarte elementar, dar ar trebui sa fii capabil sa gase:;;ti in tine ceva suficient de
siguT :;;i solid. Dad am fi in illtregime falsa personalitate atunei nimic nu s-ar
mai intiimpla. Exista oarneni care sunt numai falsa personalitate. Celelalte parti
ale lor sunt atat de supusc, atat de slabe incat nu pot rezista falsei personalitati.
Ace:;;ti oarneni nu se vor studia pc ei in:;;i:;;i pentro di le-ar fi frica sa vadii ceca
ce sunt. Falsei personalWiti nu-i place asta deloe. In general, dad ei incep,
foarte curand ei vor plcca, cxplicand tntf-un fel oarecare, pentm eil ei sunt
incapabili sii continue studiul de sine. Dar dad cineva are energia sa continue
studiul falsei personalita!i, atunci inseamna ca acel cineva mai are ceva pe
langa aceasta. cum am spus mai inainte, accasta mune,a este in fiecare zi,
nu odata pe luna sau odata pe an. Estc 0 examinare zilnid.
I: Vreti sa spuneti ca falsa personalitate are tendinta de a te parasi pc masura ce
inaintezi in varsta?
R: Nu. Dad nu faei nimic impotriva ei, va Gusturile se pot schimba,
dar ea Aceasta este singura "dezvoltare" ce are loe in viata mecaniea.
Falsa personalitate este cea mai mecanica parte a noastra - atat de meeanica
incat nu este niei 0 speranta pentru ea. incM nu trebuie sa i se ingaduie sa
intre in lueru.
I: Probabi d oamenii intr-adevar mari, sfintii de exemplu, au invins falsa
personalitate?
R: Depinde in ee masur,a. Sfin!ii descriu diavoli cu care au trebuit sa Iupte. Toti
diavolii traiesc in falsa personalitate.
i: Cum pot sa-mi amintesc de avuta ca mare parte din suferinta
emotionalii se afla in falsa personalitate?
R: Numai prin amintire de sine. Suferinta este cel mai bun ajutor posibil pentru
amintirea de sine, daca inveti cum sa 0 utilizezi. Prin ea nu ajuta; cineva
poate sufed intreaga sa viata nu va obtine nic! un gdiunte de rezultat. Dar
daca cineva inva!a foloseascii suferinta, aceasta va fi de ajutor. In
momentul in care suferi, incearca sa-ti de tine insuti.
I: Exista doua tipuri de suferinta: unul sc datoreaza vededi propriei mele
mecanicitati siabiciuni, iar cealalta este suferin!a ce provine vazand pe
cineva Ia care tii, bolnav sau nefericit. Cum pori Iucra impotriva ei sau sa 0
in munca?
R: Intrebarea este po!i sa faci ceva sau nu? Dad poti, poti; dar daca nu poti
atunci este altceva. Daca incepem sa suferim pentru tot ce nu putem ajuta,
atunci eu siguranta niciodata nu yom inceta sa suferim. Principalul lucm ,este
sa afli cat de multa imaginatie este in aceasta. Putem fi total ca nu este
deIoc imaginatie, dar daca Yom face un efort in plus Yom vedea curand ca totuI
este imaginar. AVem 0 imagine despre noi in timp
atribuim acestei imagini trasaturi reale. Dar dad aceasta imagine este
falsa, atunci tot ce este in legatura cu ea este menit sa fie fals, iar suferinta
acesteia este de asemenea falsa. Aceasta poate fi foarte acuta, dar asta nu
schimba nimic.
166
CAPITOLUL 7
Suferinta imaginara este in general mult mai neplacuta decat cea reala,
deoarece cu suferin!a reala poti face ceva, dar cu suferinta imaginara nu po!i
face nimic. Poti numai sa scapi de ea, dar daca indragostit de ea sau
mandru de ea atunci trebuie sa 0 pastrezi.
i: Tot nu-mi dau seama cum sa incep sa inteleg falsa personalitate?
R: Trebuie sa ce este ea, locul ei, ca sa spunem acesta estc primul pas.
Trcbnic sa intcIcgi ea intreaga identificare, intrcaga considerare, toate
minciunile, toate minciunilc fata de tine insuti, toate slabiciuuile, toatc
contradictiile, vazute san nevazutc, toate acestea sunt falsa personalitate. Este
ea 0 rasa' speciala de caini. Daca nu 0 riu poti vorbi despre ea. Chiar
dad vezi mici franturi din ea, este suficient pentru ca fiecate mica parte a ei
este de culoare. Dadi vei vedea acest caine odata, il vei
intotdeauna. Latra intrwun fel special, urnbla intr-un fel speciaL
La inecput uu pori care este "eu" care estc falsa personalitate. Ceea ce
"eu" este 0 structurii complicata deci este falsa personalitate. Nu
poti totul despre fiecare din acestea; dar dad pe de 0 parte iei ceva
despre care nu ai dubii ca este fals pe de alta parte ceva despre care nu ai
dubii cii este adevarat, Ie poti compara.
i: Cateodata 111a observ identific5.ndu
w
rna sau considerand imi dau seama ca
eu fac astfel datorWi unci imagini pe care 0 am desprc minc insumi. Pot sa
ajung in acest fel sa cunosc faIsa personalitate observand-o, sa 0 sJabesc?
R: Da, este singura calc, dar numai dad nu te va obosi, pentm ca, la inceput
multi oameni inccp foarte domici, dar curand obosesc incep sa foloseasd
"eu" lara discriminare, tara sa se intrebe care "eu"? Principalul nostru inamic
este cuvantul "cu" pcntru ca, cum am spus, nu avem absolut nici un drept
sa-l folosim in conditii Mult mai tarziu, dupa 0 mund Indelungata
putcm incepe sa ne gandim la "eu" ca fiind un grup de "eu"-ri ce corespund
Ajutomlui dc Majordomul. Dar In conditiile cand spui '"ou-mi place",
trebuie sa te intrebi: "camia dintre "eu"-rile mele nu-i place"? In acest fel, iti
vei reaminti constant dc aceasta pluralitate. Daca uiti odata, iti va fi sa uiti
data urmatoare. Sunt multe inceputuri bune in mund apoi, dupa catva
timp, aceasta se uita oamenii incep sa 0 ia injos la sraqit, devin mult mai
mecanici decat inaintc. Inceputul de sine consta in a in!elege cine
In tinc in cine poti avea incredere.
i: Capacitatea pentru munca poate in masura in care capabil sa
falsa personalitate proprie?
R: Munca inccpe cu lupta impotriva falsei personalitati. Tot ceea cc poti
obtine, ob!ii numai pc socotcala falsci personalitati. Mai tarziu, dnd aceasta
estc Iacuta pasiva, pori obtine mult pc socotcala altar lucmri dar, pentru un
timp indelungat, trebuie sa scapi, ca sa zicem de falsa personalitate. Este
[oartc dificil de depistat falsa personalitate in viata deoarece
neexistfmd nici 0 actiune impotriva ei, nu exista nici rezistenta. Dar dnd 0
persoana incepe sa Jucrczc, va aparca rczistenta la munca, iar accasta rezistenta
este falsa personalitate.
I: Falsa personalitate nu poate fi interesata sau atrasa de ideile sistemulul?
167
A PATRA CALE
R: Ba da, [oarte mult. Numai ca, atunci vei avea sistemul in lumina falsei
personalWi!i, va fi un sistem foarte diferit. In momentui in care falsa
personalitate alocii sistemul, ea va mai puternica $i va slabi sistemul
pentrn tine. Ea va adauga cate un Cllvant iei $i colo, :;;i nUR!i poti imagina sub ce
forma extraordinara se intore la mine unele dintre idei. Un Cllvant oruis dintr-o
anumita formulare poate face 0 idee total diferita. Falsa personalitate :;otie
intotdeauna eel mat bine $i este intotdeauna depIin justificata tn a face ceea ce-i
place. Aid se ascunde pericolul.
Sistemul inseamna tot ceea ce este spus, in sensu! in care a fast spus. Daca
cineva i1 corecteaza, con:;;tient sau incon:;;tient, atunei acesta nu mat poate fi
numit sistem - va fi un pseudo-sistem, falsificarea sistemului. In momentul In
care va deveni incorect sau ceva va fi uitat sau dat la 0 parte, acesta va da
rezultate
I: Am pus aceste Intrebari pentru ca uneori rna indoiesc de autenticitatea
interesului meu in munca - poate ca rna mint pe mine insumi.
R: Numai tu po!i raspunde la asta; inca 0 data, numai daca nu ui!i principiile
fundamentale daca nu spui "eu" despre ceva care este numai unul din "eu"-
r1. Trebuie sa inve!i sa celelalte "eu"-ri sa-ti de acestea.
Sa uiti de acestea este foarte periculos, pentru ca atunci 0 modificare a
ceva poate fi sufieient sa intr-o forma
,
*
Pana acum, cand am vorbit despre om, am vorbit despre trasaturi general
umane comune tuturor oamenilor. Dar la un anumit moment in iueru, pe Hlnga
intelegerea principii lor generale, fiecare trebuie sa incerce gaseasca
propriile particularita!i, pentru ea nu te poli in scopuri practice, daca
iti doar caracteristicile generale. Fiecare om are trasaturile sale
individuale, slabiciunile sale proprii atunci cand el nu este capabil sa reziste
lucl1.lrilor care se inHimpHi. Aceste trasaturi sau sIabiciuni pot fi foarte simple
sau [oarte complicate. Un om poate fi capabil sa reziste'la arice, exceptand
mancarea buna; altul la tot exceptand vorbaria, sau el poate fi sau poate
prea activo Este foarte important, pe 0 anumita treapta a studiului de sine, sa-!i
trasatura principala care inseamna sIabiciunea principala. SHibiciunile
principale ale oamenilor sunt foarte diferite, dad noi putem rezista la ceva la
care orice alt am nu poate rezista este pentru ca se intampHi. ca aceasta sa fie
trasatura lui principala. Aceste diferen!e de sliibiciuni ne dau iluzia ca putem
"face". Trasatura principala sau slabiciunea principaHi se afia in falsa
personalitate. In anumite cazuri este posibil sa vezi una, doua sau trei tnisaturi
sau tendin!e, adesea legate, care se constituie intr-o axa in jurul druia
graviteaza totul. Aceasta este trasatura principalii. Cateodata este foarte clara
vizibiia, dar alteori este dificil de descris. Limbajul nostl1.l adesea nu are
cuvinte, niei forme care sa 0 descrie poate fi indicata doar intr-un fel
indirect. Este interesant cii iti eu greu trasatura principala, pcntru ca Ie
168
CAPITOLUL 7
ajli in ea, daca !i se spune, de obicei nu crezi. Dar putem afla ee anume sHi
de parte cu ea, dc!?i nu este tocmai ea.
Este cateodata folositor sa aduni opinii ale prietenilor despre tine, pentru ca
aeeasta adesea ajuta in descopcrirea trasaturilor tale. Este foarte important sa
afli ce anume creeaza obstacole in munca noastra. Pana ce nu 0 gasim, 0
trasatura principaHi Inseamna pierdere constanta de energie, dcci trcbuie sa
gasim aceasta scurgere sa 0 oprim.
I: poate cineva vreodata gaseasca trasatura principaHi de unul singur?
R: La un anumit moment, intr-o munca organizata, aceasta va la suprafat
a
sau ti se poate Dar daca ti se spune, nu 0 vei crede. Sau cateodata este
atat'de evidenta cii este imposibil sa 0 negi dar, cu ajutol1.l1 amortizoarclor, 0
po!i uita din nou. Am cunoscut care dat.un lor
principale pentru catva timp ammtit-o, lar apol au ultat. Trebute sa te
apropii tu insuli de ea. Cand 0 vei sim!i tu insuti, 0 vel Dad. !i se
spune numai, 0 po!i uita Cand vei gasi mai multe manifestari ale falsei
tale personalitati, Itl vei putea gasi trasatura principaJa.
i: Aceasta este ceea ce numiti un amortizor?
R: Nu, dar amortizoarele ascund trasatura principala, ea este ajutata de
amortizoare." .
I: Daca scoatem la ivealli trasaturile noastre principale, Ie putcm corecta? Atl
spus ca nu putem schimba nimic.
R: In mod nu putem. Dar aici este yorba de folosirea rczultatelor
experien!ei :;;i a care nu apaqin vietii
I: Dar un om se schimba.
R: Binein!eles ca se schimba, el devine mai mecanic, mai limitat, mai stabiL
Pot fi exceptii dar, de regula, lucrurile evolueaza in viata
Pcrsonalitatile se schimba, in special daca se schimba circumstantele, dar este
o mccanica, accidentala. Adesea ne bazarn opinia pe exceptii, fie c1i
Ie observam corect sau Exceptiile sunt mai u:;;or de remarcat decat
regulile. .
I: Observand anumite tendinte in tine insuti decizi ea asta sa nu se rna!
intample.
R: Dc obieei, dupa ce ai decis, acel lucru continua inca sa se intamplc. Sau
dac1i nu mai are loc, In general alta tendinta apare In locul lui. Ca regula, un
singur lucru lucrurile - mea.
I: Trasaturile principale variaza in decursul vietii?
R: Daca sunt marcate clar, ele continua de-a lungul intregii vieti.
I: pot vedea lucruri pe care Ie-am avut care acum nu r.nai cxista. .
R: Posibil. noastre dcsprc noi In:;;ine sunt foarte llleomplcte. Pot
l
observa multe lucruri in viata sa faci mari dad nu cum sa
verifici. Si, in general, cum am spus, este dificil sa vezi trasatura
principalii.
I: imi puteti spune care este trasatura mea principalii?
R: Nu creel. Vezi, asta nu cste neccsar pentru Ineeperea lucrului. La Inceput, ce
este important nu cstc trasatura prineipala ci ceca cc este produs de
169
A PATRA CALE
accasta, lucru pc care tl studia sub fmma atitudinilor. Nu ne cunoa;;tem
atitudinile pcntru ca l1iciodatii TIU gandit Ia noi in$ine intr-un mod corcet.
Avcm prea multe idei imaginare. Ceca ce trebuie sa studiem acum sunt toate
punctele noastre de vedere, emo!iiie fclu! in care gandim, cc
invcntam. Toatc acestca sunt rezultatcle triisaturii principalc sau trasaturilor
principale, pentn! ca pot fi doua sau trei trasaturi care sunt mai importante, TIU
neaparat uumai una. Gande;;te-te la falsa personalitate; estc suficient pentm
scopuri practice. ea 0 tearie, [alsa personalitate in rnajoritatca cazurilor sc
invarte in juml unei axe, iar aeeasta axa estc trasatura principaHL Dad un om
are 0 singura mare sHibiciune, dintr-un punet de vedere este un avantaj, pentru
d dad el poate stapani aeeasta trasatura sau slabieiune, dintr-un sin!:,rur pas
poate realiza multe lueruri. Estc un avantaj eand luerurile sunt concentrate,
adunandu-se impreuna 'inuwun singur punet. Atunei eforturile in acest punet vor
produce rezultate mai bune deciit daca luerezi In diferite puncte. Dar trasatura
principala nu poate fi Intotdeauna definita. Ciiteodata poti pune degetul pe ea,
ciiteodata nU; intr-o persoana 0 poli vedea, in alta nu. Dar falsa personalitate 0
pOfi vedea.
I: Este trasatura principala hrana pentru falsa personalitate?
R: Trasatura prineipala nu este hrana. Ea este falsa personalitate; este ceva pc
care falsa personalitate se bazoaza care piitrunde in toate.
I: Trasatura principalii ia dechii intotdeauna In momente1e importante?
R: Aceasta este cea mai buna definitie pentru ea: ca Intotdeauna ia decizii.
In Jegatudi Cli trasatura principala, este mai bine sa mai intai in linii
generale - ce te-a determiriat sa abordezi acest sistem, ce de 1a sistem.
Adesea se 'intampla ea oamenii sa asiste la lecturi ani de zile sa uite de ce au
venit. Dad ili aminte:,;ti de ce ai venit, sistemul poate raspunde intrebarilor tale
dar, altfel, nu. Pori sa nu-ti aminte:,;ti des pre mecanicitate; poti uita de foarte
putemica convingere a fiecarei persoane ca ea poate "face", daca nu poate
este pentru ca nu sMa gandit sau nu :;;i-a dorit sa fadi acellueru. Este necesar sa
luptam cu aceasta idee, sa intelegem ca suntem mecanici, ca nu putem face
nimic, di suntem adormiti, ca avem multe"eu"-ri - toate aceste lucruri. Asta te
va ajuta sa vezi falsa personalitate, pentru ca toate aceste lucruri pe care ni Ie
atribuim sUnt exemple standard de imaginatie. $i personalitatea imaginara, sau
falsa personalitate este trasatura principaIa pentru fiecarc.
1: Falsa personaiitate este intotdeauna egoista?
R: Daca te gande:;;ti la tine insuti ea falsa personalitate :;;i incerei sa afli ce nu
este, poti fi aproape sigur ca tot ce este egoist, este falsa personalitate. Dar cu
cat te vei gandi mat mult la asta cu atat mai putin vei vedea. Ea f!i poate
aparea foarte neegoisHi :;;i asta este cel mat rau din toate.
i: Exista multe feluri de trasaturi principale?
R: Exista feluri eiudate :;;i exista uncle c1asice. 0 trasatura foarte comuna,
descrisa In multe locuri in Noul Testament, este aceea prin care vezl vina altera
dar nu pc a tao Apoi, anumite feluri de autocompatimire sunt foarte obi:;;nuite.
$i exista de asemenea combinatii curioase pentru care este cateodata dificil sa
0 definitie psihologica.
170
CAPITOLUL 7
I: Este amintirea de sine singura modalitate de a invinge trasatura principal a?
R: Fara amintire de sine nu putem face nimic. Este singura cale.
i: Nu este posibil sa ai trasaturi diferite dnd e:;;ti ell oameni diferiti?
R: Nu, acestea sunt roluri. Trasaturile nu se schimba atat de rapid.
i: Este blamarea oameni 0 trasatura?
R: Poate fi a trasatura, dar pe ce se bazeaza? Pe lipsa de 'intelegere. Daca vei
Incepe sa studiezi psihologia, vei afla ca toate cauzele sunt fn tine fnsuti, nu pot
fi cauze din afara tao Nu-ti aduci aminte de aceasta destul de des. 0 mica parte
din time intelege ca aceste cauze sunt in tine, dar 0 parte mai mare continua sa
acuze alti oameni. La baza fiedirei emotii negative favorite, vei gasi auto-
justificarea care 0 hrane;;te. Trebuie sa asta, tntai in minte, iar apoi dupa
catva timp vei fi capabil sa asta :,;i in emotii. Lipsa intclegerii este prima
cauza, lipsa de efort este cea de-a doua.
I: Ati spus c5. lenea poate fi 0 trasatura principalii?
R: Lenea este pentru unii oameni trei sferturi din viata lor sau mai mult.
Cateodata lenea este foarte importanta :;;i este trasatura principal a a faisei
personalitati, :,;i apoi tot restul dcpinde de lene :,;i 0 deserve$te. Dar trebuie sa-!i
aminte;:ti ca exista diferite tipuri de lene. Este necesar sa afli aceste tipuri
diferite observandu-te pe tine observand alti oameni. De cxemplu, exista
oameni foarte care tot tifupul fac eeva, totu:;;i mintea lor poate fi
lene;:a. Aceasta se intampHi mai des decat orice altccva. Lenea nu este numai
dorinta de a sta :;;i a nu face nimie.
i: Ca;c este eea mai buna calc de lupta cu falsa personalitate?
R: intotdeauna sa faci ceva care falsei personalita!i nu-i place :;;i foarte curand
vei gasi mult mai muIte Iueruri care nu-i plac. Daca vei continua, vei deveni
din ce in ce mai iritat :;;i sc va evidentia din ce in ce mai clar, ca in curand
nu vor mai fi intrebari despre asta.
Dar la Inceput lupta va trebui sa se bazeze pe cunoa:,;tere - trebuie sa cuno:;;ti
trasaturile ei, gasind ce anume iti displace in special. Unei false personalitati ii
displace un lucru, alteia ii displace alt Iucl1l. Trebuie sa ai suficienta putere in
tine Insuti sa mergi impotriva ei.
*
Sa vorbim acum despre reIa!ia falsei personalitati Cll alte paf\:i ale omului.
In fiecare om, in orice moment dezvoltarea sa are loc prin ceea ce putem numi
o Triada Statica. Aceasta triada poate fi numita statica pentru ca luerurile din
vfirful triunghiului stau intotdeauna in acela:;;i loc :;;1 joaca rolul de fort<1.
neutralizanta, in timp ce ce1elalte foI1e se schimba foarte incet.
Omul este divizat 'in patru parti: trup, suflet, esen!a :;;i personalitate. Am
vorbit deja despre esen!a :;;i personalitate. Termenul de "suflet" se folose:;;tc in
sistem In sensul de prineipiu vitaL Sufletul poate fi descris ca un nor de matcrii
foarte fine sau energii interconectate :';1 legate de corpul fizic. Atat timp eat
acesta este in trup, trupul este viu, iar trupul suflctul alcatuiesc un singur
lucrll. Cand acestea se scpara spunem ca trupul moare. Aceasta estc distinctia
171
A PATRA CALE
dintre 0 bucata de carne moarta una vie. Cand un cent11.1 lucreaza bine
aeola. Dar la om sufletuI flU are cal hat;
mel nu este de folas sa mai mult despre el. Vii spun asta
punet . de vedere teorcUe: este un simplu material, de 0
matenahtate mal fimt deeM trupu!.
Aceasta utilili pentru ca ne arata ce suntem, dadi putem
vedea .. _Ill noastra, ce suntem acum $i ce putem
Cand mva!a sa utillzeZI aceastii diagrama, te va ajuta sa determini
dlfentele stadn ale lucrului.
Primu! starea amului In viata obi$l1Uita.; eel de-al doilea arata
sa .cand .lll:epe sa se dezvoltc. Sunt perioade lungi intre starea aratata in
$1 .In cel de-al doilea triunghi, $1 perloade lnca $1
lung.I Intre pnmeIe doua $1 eel de-al treilea. De fapt exista muIte etape
IntermedIare, dar trei sunt suficiente pentiu 'a arata calea evolu!iei ln
raport cu falsa personahtate.
.Este sa reamintim ca nici una din aceste stari nu este permanenta,
dmtre ele jumatate de ora $i apoi a alta stare poate veni,
apoI dIn nou.o.sta:e DJagrama arata numai cum se desfa$oara evolutia
" fi POSlbll sa schema dincolo de permanent, ca
eu -I permanent are $1 el multe'forrne
, .
"Eu" -I
, ,
IIII II
III t I I
IIII r II
till
... t.
"Eu" - ri
, ,
.. I I t
1:
11
:." +
'" , ,
Centru!
Magnetic
+
"Eu" - permanent
Corp Esen!a
Corp l}1 Esent<'s
1 I r t
1 I t I I
-II f II
, ,
1 I I I
Mutte "Eu" rr
CAPITOLUL 7
Accasta triada este compusa din trup, suflet ;;i esenla in virful de sus al
triunghiului. in cel de-al doilea varf este "eu"-I Iuat in sensul de multe "eu"-ri
care reprezintii persoana, adicii, toate sentimentele ;;1 senzatiile care nu fac
parte din falsa personalitate. Cel de-al treilea varf al triunghiului este detinut de
falsa personalitate, adica de portretul tau imaginar.
intr-un am obi;;nuit falsa personalitate se nume;;te pe sine "eu" ;;i este
activa, dar dupa catva timp, daea un om este capabil de evolu!ie, centrul
magnetic lncepe sa creasca in el. il poate denumi "interese speciale",
"idealuri", "idei" sau ceva asemanator. Cand incepe sa i;;i simta centiul
magnetic, el va gasi in el insu;;i 0 parte sepamta, $i din aceasta parte va incepe
cre;;terea sa. Aceasta cre;;tere poate avea loc numai pe seama falsei
personalitati, pentru ea falsa personalitate nu poate aparea in timp cu
centrul magnetic. Gind centrul magnetic estc activ, falsa personalitate va fi
pasiva, iar ca.nd falsa personalitate este activa, ccntrul magnetic este pasiv.
Dadi centrul magnetic s-a format intr-un am, el poate intalni 0
dnd va incepe sa lucreze cl va trebui sa lucreze impotriva falsei personalitati.
Asta nu lnseamna ea falsa personalitate dispare; inseamna numai ca ea nu este
lntotdeauna prezenta. La inceput este aproape intotdcauna prezenta, dar dnd
centrul magnetic lncepe sa creasca aceasta va disparea, uneori pentru 0
jumatate de ora, aIteori chiar pentru 0 zi. Apoi se lntoarce $i ramanc 0
saptamana!
Cand falsa personalitate dispare pentru timp SCUlt "eu"-l devine mai
puternic, doar ca nu este adevaratul "eu", ci mai muIte "eu"-ri. eu cat mai
lungi sunt perioadele in care dispare falsa personalitate, eu atat mat puternie va
deveni "eu"-l alcatuit din mai multe "eu"-ri.
Centrul magnetic poate fi transfonnat intr-un Ajutor de Majardom, iar cand
Ajutorul de Majordomul va dipata eontrolul asupra falsei personalitati el va
transfera toate lucrurile nenecesare de partea falsei personalita.ti numai
lucrurile necesare VOl' ramanc de partea "eului". Apoi, la 0 ctapa uIterioara,
este posibil ca "eu"-I permanent sa vina in partea "eului" cu tot ce Ii apaqine.
Atunci multele "eu"-ri vor fi de partea falsei persol1alitati. dar nu putem spunc
mai mult despre aeeasta acum. Va fi un "eu" permanent cu tot ce-i o.partine
acestuia, dar nu $tim ce ii apar!ine. "Eu"-I permanent are fUllcrii complet
diferite, un punct de vedere complet diferit de arice alteeva eu Care ne-am
obi$nuit.
Denumirea de "eu permanent" nu este foarte potrivita. pentru ea acesta nu
este pennanent pentru mult timp; el vine numai $1 sta dnd estc necesar, iar
cand nu este necesar el poate sa pIece din nou. Deci este mai binc sa i se spuna
"eu real". Cand vine acest "eu", el controleaza toate cclclalte "eu"-r1. EI poate
controla orice Iucru Intr-un fel in care nici un "cu" existent nu 0 poate face,
deci este complet nou intr-un fel. Dar cand acest unic "cu" vine, asta nu
inseamna ca va ramane. In primul rand, poate sa nu fie neccsar ca acesta sa fie
acolo pentru di "eu"-rile mat mici pot invata ele sa actioneze in mod corect.
In al doilea rand acesta neeesita a mund. foarte intcnsa, iar daca munca
sJabc$te nu va putea ramane. Deci sunt necesare muIte eonditii pentru prezcnta
173
A PATRA CALE
sa, dar dad simti odatil. gustul prezentci lui aeola, vei $ti multe Iucrurt :;;i vei fi
siguT de multe lucruri care aeum pot fi doar banuite.
Triada Statidi aratii ca ariee mund personalii sau degenerare se
in relatic ell diferitc manifestari ale falsei personalitiiti, dar cii trupul, sufletul $i
csenta raman acelca:;;i tot tirupul. Dupa catva timp :;;i ele var fi afectate, dar
acestea nu intra in etapeie initia1e. Trupul va ramane acela:;;i trup, csenta se va
schimba mai tarziu, dar aceasta nu intrd la inceputuJ muncii. Confonn acestui
sistem, esenta intra numai in masura in care estc amestecata ell personalitatea.
Nu 0 putem considera separat, pentIlI ca, a:;;a cum s-a explicat deja, nu avem
mijloace de lucru asupra esentei separat de personalitate.
i: Aceasta schema sugereaza ca trupul esenta Yin cateodata de partea falsei
personalitati iar diteodata de cealalta parte, in functie de cea care predamina?
R: Nu. Daca trupul esenta sunt nannale, ele sunt impaqiaic nu sunt de 0
parte sau alta. Dar daca este eeva in neregulii eu acestea ele sunt in partea falsei
personalitati. Dar asta nu intra in discutia noastra; Ie luam ca 0 faqa
pennanenta. Schimburile au loc In celelalte doua puncte ale triadei.
I: Aceasta schema insearrma di Ajutorul de Majordorn incepe sa ia locul
centrului magnetic dind incepi munca in
R: cum am expJicat mai devreme, AjutaruI de Majordom nu vine de-a
dreptuJ din centrul magnetic, acesta trebuie Sa fie transfonnat mai intai in
diverse incruri. Prima care aratij carecta a oridirui lncru in locul
ccntrului magnetic este pretuirea - intelegerea muncii. Este un drum lung intre
unul celiilalt. in schema sunt aratati unnand unul altuia, dar asta nU inseamna
ca unul unneaza imediat celuila.!t - acestea sUnt separate de mile mile sunt
sute de transformari.
i: Ce anume face ca "eu"-l sa inceapa sa se dezvolte iar falsa personalitate sa
descreascii?
R: Toate schimbarilc au loc in timp. In viata falsa personalitate este
acolo tot timpul. Apoi, in timp, sc va diminua va deveni mai putin
impartanta, va ocupa mai putin timp.CAcest lucru este in a doua faza a
schemei unde falsa personalitate a devenit pasiva multe "eu"-ri ce inconjoara
centrul magnetic au devenit active). Nu poti diminua falsa personalitate in
privinta dimensiunii, dar 0 poti diminua in privin!a timpuiui. Sa Iuam
de ore - cate ore apartin uneia cate ore celeilalte? Tot ce se
schimba in noi se schimba in acest mod.
I: Am avut pana acum impresia di falsa persanalitate era colectia tuturor "eu"-
rilor. Aceasta diagrama mi-a mcut lucrurile un pic neclarc.
R: Printrc aceste multe "cu"-ri sunt cateva folositoare multe "eu"-ri pasive,
care pot fi inceputul celorlalte personalitati. Falsa personalitate nu se poate
dezvolta, in ea totul este De aceea am spus ca toata munca trebuie sa fie
impatriva falsei personalita!i. Dad cineva in munca sa este pentru ca
BU a dat sufieienta atentie falsei personalitati, nu a studiat-o, nu a Iucrat
'impotriva acesteia. Falsa pcrsonalitatc cste de asemenea fiicutii din multe "eu"-
Ii, dar acestea sunt toate imaginare.
I: Nu intcleg ce vrei sa spuneti prin "eu"-ri pasive.
174
CAPITOLUL 7
R: '''cu''-rile pasive sunt "eu"-rile care sunt controlate de alte "cu"-ri, active. De
exemplu, inten\iile bune pot fi controlatc de le11c. Lenea este activa, bunele
intentii sunt pasivc. "Eu"-l sau combinatia de "eu"-ri care controleaza sunt
active. "Eu"-rile care sunt controlate sau canduse sunt pasive. Ia-o foarte
simplu.
Aceasta diagrama rcprczinta 0 stare, apoi 0 stare putin diferita, apoi din nou
o stare diferita. Cu ajutorul acestei diagrame pori vedea trci stari diferitc ale
omului, de la cea mai simpJa. In cea mai simpHi stare este activa falsa
personalitate "eu", este pasiv. Trupul, sufletul esen!a raman intotdcauna
ncutraiizante. Cand, dupa multe etape, apare "eu"-l pennanent, "eu" devine
activ, mu1timca de "eu"-ri devine pasiva, iar falsa personaJitate dispare. Multe
alte diagrame difcrite pot fi schitate intre aeeste doua extreme dincolo de
aceasta, exista mai multe posibilitati.
i: Exista vreun loc in Triada Statica unde un g11lP de "cu"-ri, lleconectate eu
cent11l1 magnetic, sunt active, iar falsa personalitate pasiva?
R: Cand am spus ea anumite grupuri de "cu"-ri sau personalitati devin active,
m-am referit la cele centrate in jUnJI centnJlui magnetic. in primul rand centrul
magnetic iar apoi acelc "eu"-ri care se afia 'in jUnJl eent11llui magnetic
sunt opuse falsei Apoi, la un moment dat, centrul magnetic
devine activ falsa personalitate pasiva. Centrul magnetic este 0 combinatie a
unni anumit grup de interese sau prcfcrintc. Acesta nu te conduce, caiauzirea ar
insemna progres, pc cand tu ramai in loco Dar dnd vine momentul,
atunci eu ajutorul centrului magnetic vei fi capabil sa discerni dad un lucru iti
place sau iti displace. Poti face 0 alegere. Il1ainte ca cineva sa vina in munca,
centrul magnetic este un anuinit punct care s-a transfonnat intr-un anumit grup
de interese. Cand cineva intalnC.$te munca, acest grup devine interesat de
munca apai dispare ca eentnJ magnetic, pentnJ cii centrul magnetic
este un iucru tara putere, se transforma in ceea ce putem numi personalitate
de lucru. Aceasta diagrama sa descrie etapele initialc ale muncii
de aceea am numai foarte purine combinatii din cate puteau fi
ariitate. Dc exemplu, intr-una din ctapcle ini!ialc putem schita 0 triada cu trup,
suflet, escnta ia varful de sus al triunghiului, falsa pcrsonalitate intr-o parte
mai multe "eu"-ri deja divizate in anumite grupuri in cealalta parte. Unul din
aceste grupuri este centrul magnetic, dar sunt alte grupuri, poate nu dar
nco stile centrului magnetic, care pot exista in cele din urma sc pot
dczvolta in ceva mult mai bun. Grupurile de "eu"-ri care sunt intotdeauna
ostile intotdeauna daul1<ltoare sunt falsa pcrsonalitate.
I: Schimbarea de la 0 Triada Statidi la alta dcpinde de schimbarca fiintei?
R: Da, fiecare mica schimbare estc schimbarca fiintei, aecasta formulare
se aplid in general schimb5.rilor ITIai mari mai serioase. Cand vorbim despre
schimbarea vorbim dcspre schimbarea de la omul m.l, 2, 3 la omul nr.
4, de excmplu. Aceasta este schimbarea fiintei, dar desigur acest marc salt
consta in salturi mai mici. Triada Staticii este mai dcgraba 0 schema auxiliara.
Aceasta te reprczinta pe tine. Aceasta arata starea fiintei tale, ceca ce tu la
un anumit moment, te ajuta sa descrii pcntnl tine insuti toate ctapcle cc le-ai
175
A PATRA CALE
parcurs de la 0 cxistenta mecanidi, la evolurie. in acest fel nu 0
deserii prin cuvinte, ci ii dai 0 imagine completa.
Scopul nostru este sa devenim unnl, sa avem un "eu" pennanent. Dar la
incepnt munca inseamnii a deveni din ce In ce mai divizat. Trebuie sii intelegi
cat de departe de a fi unul; numai dind vei toate aceste fractiuni
ale tale vei putea inccpe munca pc baza unni singur sau a catorva "eu"-ri
principale in jurul carora poate fi construita unitatea. Ar fi 0 i'n!eiegere
sa unifici toatc lucrurilc pc care Ie in tine insuti acum. Nonl "eu" este
ceva ce nu in prezent; acesta CTC$tc din ceva pc care te poti baza. La
inceput, in separarea falsei personalitati de tine, incerei sa te divizezi pe tine
'insuti 'in ceea ce poli numi demn de incredere eeea ce ca nefiind
demn de incredere.
Cand intr-o stare de indoiaHi sa incerci sa aduci la suprafala
alte "eu"-ri care au a anumita prctuire. Acesta este singurul mod de a invinge
indoielile. Pentru a te putea dezvolta trebuie sa ai 0 anumita capacitate de
pretuire. Singura abordare practica este sa te Ia diferitele parj:i din tine
'insuli sa parj:ile care pot lucra parj:ile care nu pot. Unii oameni au
valori reale, altii au valori false inca altii nu au deloc La fel este cu
"eu"-rile.
Oamenii pot petrece vie!ile studiind sisteme cuvinte ale sistemelor
sa nu ajunga nlciodata Ia lucrurile reale. Trei sferturi sau nouazecimi din
noastra nu exista cu adevarat, exista numai in imaginatie.
Dar accasta mundi trebuie sa fie practica de Ia 'inceput.
Trebuie sa intelegi ca tara munca, tara sistem, nu poti sa fad nimic. Daca
incepi sa lucrezi, ai 0 Dar chiar in Iucru'sunt pericoIe, pentm ca dadi
oamenli cred ca ei pot face eeva in timp refuza sa lucreze asupra
dobandiri controlului, daca ei raman Ia nivel teoretic prea mult timp nu
inteIeg ea nid un fel de sehimbare nu este posibila Tara mari eforturi, dacii
continua sa amane aceste eforturi pana maine, atunci aeeasta continua ezitare
va incepe sa produca un efect dupa catva timp, vine un moment periculos.
Aeesta nu vine Ia inceput, ci numai daca pentru mult timp mergi inainte tara sa
faci sufieiente eforturi, sau Tara sa fad nimic serios. Atunei in loc de unul, potl
ajunge divizat in doi, incat toate trasaturile toate personalitatile se
divizeaza in doua grupuri - 0 parte utila muncii ajutand munea personala
eealalta parte indiferenta sau ehiar neprietenoasa. Aeeste doua grupuri pot
continua sa existe alaturi, ineercand sa nu iasa Ia ivealii in timp; unul
poate veni dimineata, eeliilalt dupa amiaza. Acesta este un perleol real, pentru
d dad incep sa se fonneze astfel doua parj:i, indiferenta uneia va strica
rezultatele mundi celeilalte in acest fel dezvoltarea se va opri. Aeeasta a
doua parte poate sa nu fie neaparat rea sau sa se opuna muncii, ci doar siaba,
dar sHibiciunea taria nu pot in timp. Deci este necesar sa lupti
foarte rapid neindurator impotriva acestui lucru, aItfcl se poate ajunge Ia
dubla cristalizare.
i: Pori sa-ti dai seama daca aeeste doua grupuri de personalitati se formeaza in
tine?
176
CAPITOLUL 7
R: Daca inve!i sa te observi pc tine insuli, poli afla cand aceasta sa sc
intamplc, atunei nu trebuie sa sa continue pentru prea ,mult tJmp pcntru
ca va deveni, cu fiecare zi, din ee in ce mai dificil sa luptl cu asta. Dar se
manifesta diferit in eazuri diferite.
I: Este cawl dobandirii de multe Tara sa Ie inteleg
i
? . _
R: Nu. Chiar intelegcrea este posibila intr-un caz, eafam
acliulIe, Vezi, ehiar intelegerea nu Apot nu
luereaza asupra fiintei. Daca vointa nu va m vel putea
inte1eg
e
, dar nu vei fi eapabil sa oamenll prca mult
tara sa faca eforturi serioase sau sa Ia deClZll senoase, pot eonfnm!a
eu 'inceputul dublei cristalizari, Atunei ei nu vor putea obtme 111
munca, iar dupa un anumit timp vor putea ajunge chiar la rezultate
177
CAPITOLUL8
Loelll ofJIu/ui III fume - Limitari Q.le pel'cept,'e, ,,' - I" 'I gam Ii'll Jloastre -
CUlloG$terea lIISeallllla a CIIllOG$te toud - PrincilJiile relativila-II'" ", ,"
L l' T,. . ' I scali I -
egea III . leI - PaInt stan ale materiei '- Noi slllltem orbi falii de a freia (Orla
- Legea Ita - ascendente $1 descendel1le - Observarea
- de cre.,a!le - Abso.'utului - Raza de crea/Ie ca instrument pelltrll 0
galldlre 110llQ - Un /tll/baj special - Raza de creatie ca octal'a'- Viata ol'gal' -
_ _ A I _ . . .. ,Ilea
pe pamant -. /raJll - injluell!ele coslIlice - l!1{luen!a mecal1ica a LUllii -
$l - [njllleJl!ele planelare $i esell/a - E/iberarea de lerri
- - ?mul ca parte a vie/ii organice - Studiul
DI eptate - Leglle care apar/in omului - A lucra impotriva naturii
- Studl1l1 ldellor cosmologice ca ajI/tor pel/tm amintirea de sille - Le I'
1>. . , . gea III
,- jOJ:telor - Trei octave de raelia/ii - Tabellil
Illdlogellllor - DiJerlfele lIlve!ur/ de materie - Octava laterala - Pos'b tt I
eVOlll!iei I I I a ea

sa desprc locul omuIui in lume, pcntm di de acum


maIllte trebmc mtotdeauna sa studiem omul in !eaatura cu locu! SV
d I I . 0 au,
. mu , ucnU'l desprc noi, despre ceca ce este posibil pentm noi
c;ea cc este Imposlbil, se afla in legatura Cll acest lucm
v In p,rima prclcgere am spus ca trcbuie sa studiem omui in paraIel, trebuie
sa studlem in care omul, pentm a putea in!clcge de ce omul este
:eea de nu poate fi altfel. Nu putcm gasi raspunsuri la toate aceste
mtrcban daca studICm omu! de lumea in care acesta Intr-un
sens omul in el opereaza legi Yom
gast :ste, mult mal sa mteiegcm diteva din accste legi prin studierea
omulm, ce altc legi pot fi in!eiesc mai bine prin studiul universului
de sa realizam Iimitele perceptiei noastre ale
noastre de deci acest studiu include, de asemenea, studiul
noastre, Slstcmul ne foarte mult dar nu 0 t
face mlracole. Daca Incerdim sa gandim lumea separat dc noi' $ts: e
vedem a$a, cum e.ste, chiar $i dintr-un punct de vedere fizic cu
telescopulm sau ,vo.m intelege cat de limitate sunt capacita!ile
noastre dc per_Cep!le,. ele .fimd ca marime. lar capacitatea noastnl de
vedere este hmitata. Chiar dad am veni in contact cu 0
sursa _a uncI ap cum sun tern nu am fi capabili sa 0 primim
sau sa 0, pentru ca putem CUllOa$tc mai mult dedit in
mod eXlsta 0 Iimita In noi - in min tea noastra. Deci trebuie -
cu ttl" _ 'I . sa ne
em oat,c nmtan e cand Yom puterea instrumennllui
Yom. c: putcm obtme. Prima idee a acestui sistem este aceea ca
mtr-o masura, putcm imbunata!i acest instnllTIent pentm
- aceasta este ideea auto-fmbunatatirii,
CAPITOLUL 8
Dad va amintiti, am spus ca din punctul de vederc al acestui sis tern numai
intregului poate fi considerata deoarece
unei parti rara relatia aeesteia eu intregul nu reprczinta ci daar
ignoran!a, PI/fem avea aceasta numai ca nu ne dam seama $i no
intelegem di orice lneepe eu intregului. Sa luam, de
exemp!u, aeeasUi cutie de chibrituri. Dad 0 privesc printr-o desehizanlra
ingusta voi putea vedea numai a mica parte din aceasta $i no voi avea niciodata
ideea unei cutii de ehibrituri ea un intreg. Este la fcl eu oriee lucru. Aproapc tot
ceca ce numim nu este in realitatc deIoc pel1tm ea este
mai degraba unci mici parti rara a locul acestei parti in intreg.
Exista 0 carte cu aforisme care spune : "a lnseamna a totul". A
0 parte din eeva inseamna sa nu Nu este difieil sa tonll,
deoarece pentrn a tot ai de foarte putin, Dar pcntru a $ti acest
putin ai de :;;tiut destul de mull. trebuie sa incepem eu acest "dcstul de
mulf', in ideea de a ajunge Ia acel "foarte putin" care este nccesar pentru a
totul.
A tot este posibil cu utilizarea a doua principii: principiul
rclativitat
ii
principiul searii. Daea vorbim despre lume este neecsar sa
totul despre Imne, putem $ti tot ee avem nevoie sa despre asta dadi
eonsideram lucrurile Ia scari diferite. Putem :;;ti mult mai mult decat in
mod daca studiem lucrurile care se pot masura fata de noi avand 0
relat
ie
eu noi pc 0 seara, iar lucrurile care sunt mai indepartate de noi care nu
au 0 relatie clara cu noi pe a alta scara, mai mica, lntr-un mod mai abstract. In
aeest fe1 vom,putea obtine intreaga cantitate neccsad de lara sa
invat
am
prea mult aceasta va include foarte putine lucmri
neneeesare, pentru cii daea invatam lara diseriminare, nu yom
lucrurile necesare.
De exemplu, iti casa la 0 scara proportionala cu trupui tau, dar
in care II la 0 scara mult mai mica. Cateva parti Ie
mai bine, alte parti nu atat de bine, dar nu exista niei 0 parte pe care sa 0
atat de bine ca pe propria ta casa, Anglia 0 Ia 0 scara inca mai
mica ... Europa la 0 scad mai midi
Acum Va voi reaminti ce am spus in prima prclegere referitor la studiul
lumii al celor doua legi fundamentalc ec 0 b'1lvemeaza voi indica ec
trebuie sa va amintiti cum trebuie sa Va amintiti. Acestc legi universale sunt
real mente dincolo de mintca noastra, lncat cu toata dorinta de a Ie studia nu
veti inteIegc nimic mai mult decat cuvinte. Dar chiar asta cste util. eu
ajutorul acestor cuvinte va reeonstrui imaginilc pe care Ie ave!i dcspre
univers omulla locni potrivit In reia!ie cu diferite lumi.
Primul lucru de reamintit este ce anume s-a spus dcspre Lcgea lui Trei - ca
oriee lucru din iume, toate manifestarile de energie, t9ate tipurile de actiuni, fie
in lume sau in activitatea umana, fie interne sau cxtemc, sunt intotdeauna
manifestari a trei forte care exista in natura. Aceste forte sunt dcnumite activa,
pas iva neutralizanta sau prima, a dona a treia. Trebuie inteles ca de Inl
difera lIna de cealalta precum activitatea inactivitatea difera In inte1egcrea
179
A PATRA CALE
noastra obi:;iOuita a accstOr termeni. Fortele activa:;;1 pasiva sunt ambele active,
pentru ca 0 forta nn poate fi pasiva. Dar exista 0 anumita. diferenta 111
activitatea lor, iar aceasta diferenta determina intreaga varietate de fenomene
care existii in lume. Celc trei forte lucreaza impreuna, dar una dintre accstea
predornina in fiecare combil1a!ie. In acela:;;i timp, fiecare foI1a care acum este
activa., poate deven! pasiva sau ncutraJizanta In momentul urmator, 10tr-o alta
triadii. Lucrurile se intampHi caud cele tfei fot1e se intiHnesc. Daca acestea nu
se inHilnesc, nimic TIU sc intampHi.
Din acest punet de vedere, materia trebuie sa aiba, de ascmenea anumite
denumiri, conform eli tipul de farta. ce lucreaza prin ea - fie ca accasta este
organica sau anorganica, un element chimic sau un compus. Cand foqa aetiva
trece prin oriee fel de materie aeeasta va fi numita Carbon. Cand foqa pasiva
trece prin aeeasta, materia va fi numita Oxigen. Cand forta neutralizanta
luereaza in materie, aceasta este numita Azot. Iar cand materia este Iuata in
afara reiatiei eu foqa ce lucreaza in ea, este numita Hidrogen. La inceput aeeste
nume ar trebui luate simpIu, ea etichete. Astfel Legea lui Trei aduce relativite
in definirea noastra data materiei, deoareee in loc de un fier Yom avea patru
fieruri, in loc de 0 arama patru arame samd. Tatal, mama, fiuI; carbon, oxigen,
azot. Familia este hidrogenuL Inceputul unei noi familii este fiuI.
In gandirea ne dam seama de eXistenta a doua foqe - actiune
rezistenta; eleetricitate pozitiva
f
negativa Dar in aeeasta stare de
nu vedem eli trei forte sunt intotdeauna prezente in oriee eveniment,
in oriee fenomen. di numai 0 intalnire a trei f011e poate produce un
eveniment. Doua fort-e nu pot produce nimic - acestea se vor invarti numai una
injurul celeilalte Tara niei un rezultat. Ia mult timp sa incepi sa vezi trei fort-e in
lucruri - din anumite motive noi suntem orbi fata de a treia forta, putem
observa acest Iueru in muIte reactii chimiee fenomene biologice. Chiar
atunci cand intelegem pe deplin ca nimic nu se poate intampla rara prezenta
tuturor aeestor trei elemente, in rela!ie cu noi suntem inclinati sa uitam
sau Sa omitem aceasta. Nu observam pe de-antregulnici chiar doua forte in
general, ne ca lucrurile Sa se intample dnd numai 0 singura forta
este prezenta. Mai tarziu veti vedea ca daca vrei sa produci un anumit efect
sau 0 anumita actiune 0 forta nu vei putea obtine nici Un rezultat. In
anumite cazuri aceasta poate fi forta pasiva atunei nimic nu se intampHi,
pentru ca daca nu este forta pasiva: nu exista material. In alt caz poate lipsi
foqa activa sau cea neutralizanta, $1 din nou nu se poate face nimic.
Dad veti incerca sa gasiti manifestari ale primei ceIei de-a doua fot1e,
cateodata veti putea gasi manifestari ale celei de-a treia. Aceasta necesita
observatie nu poate fi dovedita decat de voi In psihologie multe
lucruri pot fi explicate prin neeesitatea celei de-a treia forte. Asta expJica de
asemenea de ce nu putem "face" - nu putem aduce ce-a de treia f0118.. Iar rara
cea de-a treia forta niei 0 actiune nu are loe sau are lac intr-un fel diferit de
modul in care inten!ionam sa se fntample.
Cateodata putem vedea forta neutralizanta, numai ca asupra naturii
ei. De exemplu a vedem adesea ca rezultat cand de fapt ea exista inaintca
180
CAPITOLUL 8
primei $i eelei de-a doua. Facem multe grc$eli in legatura cu cele trei forte, dar
estc foarte util sa ne gandim la acest subiect.
I: Cele trei foqe sunt exteme - in afara noastra?
R: Sunt inauntruI $i in afara ta, la scara noastra, la scara planctara, universala,
la toate scarile.
1: Pute!i sa ne dati Un exemplu despre cum lucreaza acestea?
R: Presupunem ca vrei sa studiezi ceva. Ai ccva material, idei noi dar
in timp ai a la acest studiu, deoarece unele "eu"-ri vor, iar
alte "cu"-ri nu doresc acest lucru. EIe reprezinta fOJ1e1e activa $i pasiva. Sa
presupunem ea acest studiu produce un anumit fel de emo!ie in tine; aceasta
emotie va lucra ca fOI1a neutralizanta atunci vei putea studia. Daca emotia nu
vine, acele "eu"-ri care vor dori aceasta acelca care nu 0' vor dori, vor
continua sa se eerte nimic nu se va intampia.
Legea lui Trei explica multe Iucruri ce nu pot fi explicate in mod
pentru ca de obicei ne gandim numai la 0 singura fOI1a. Foarte rar luam a
doua forta, rezistenta, in considerare, niciodata pe cea de-a treia. in
?rice caleul al actiunilor este necesar Sa tinem cont de trei forte.
I: Este necesitatea cea de-a treia forta? Atat de multe decizii par sa fie
rezolvate de necesitate.
A: Si muIte altele sunt rezolvate:'de ceea ce nu este necesar. Oamenii pot
intotdeauna sa se descurce Iani lucrurile necesare, dar sa se decurce rara
lucrurile nenecesarc este mult mai dificil. cii nu pOli sa spui asta. Dar
trcbuie sa in!eiegi ca nu poti vorbi despre cea de-a treia forta rara sa dai de
prima de a doua.
I: Putem studia Legea lui Trei ca sa vedem de ce eforturile noastrc nu
R: Este foarte folositor cateodata. Cateodata poti vedea asta pentru cii
necunoscand ncincuviintand Legea lui Trei, oamenii pierd toate rezultatele
eforturilor lor. Fie nu socotesc rezistenta fie nu soeotesc forta aetiva - vorbesc
acurn despre 0 triada unde cea de a foqa este prezenta. Un fenomen foarte
straniu se intamplii eand diferenla dintre forte este prea mare - apare un rezultat
complet diferit de ceea ce se a$tepta. Sa prcsupunem cii vrei sa faci un anumit
lucru, dar nu ai calculat rezistenta. Intentia ta a rezistenta foarte
putemica rezultatul, dadi vine, estc absolut diferit de ceea ce s-a dorit.
In poti vedea doua f011c: ideile sistemului rezistenta ta, propriul tau
SOllUl. In fiecare eaz particular intra 0 a$a anumita a trcia forta ajuta fie 0
parte fie eealalta parte.
I: Care este valoarea practicii a studiului fo11elor?
R: Dincolo de toate lucrurile exista' legi cosmice. Nu poti intelege de ce
lucrurile se tntampla intr-un fel sau altul pana dnd nu ai a idee despre aceste
legi.
I: Daca iei evenimente in loeul materiei poti sa spui cii ele sunt de un fel diferit
in raport cu forta care lucreaza prin acestea?
R: Ele sunt diferite in funetie de ce triadii actioneaza. De exemplu, cu totii
cum aceea$i propozitie, cuvinte, pot avea inteles diferit in functie de
181
A PATRA CALE
cine Sau chiar persoana poate spune acelea$i cuvinte la
mamCllte diferite, intelesul va fi diferit.
Putem gasi luvatatura desprc cele trei forte sau cele trei gltlJaS 'in filosofia
Sankhya, dar 1n literatura existenta aceasta s-a deteriorat serios, pentn! ca se
vorbc$te despre fiecare guna sau [orta ea nlmanand tot timpul aceea$i pc cand,
din punet de vedere al sistemului, a$a cum am spus, activitatea, pasivitatea sau
puterea,neutralizantii a fiecarei forte apare numai 1n reia!ie ell cclelalte doua.
Pot fi $apte combina!ii de foqe, una dintre ele de neinteles pentm mintea
umana, lntrucat in aceasta triada fiecare [0115 ocupii acela$i loc.
Triadele se rcfera la evenimente, dcci dadi vorbim de fiecare eveniment
separat, fie mare sau mic, trebuie sa in\clegem carei triade apartinc fiecare
dintre ele. Dar 0 succesiune de evcnimente se in conformitate cu
Legea lui $apte sau Legea Octavelor. Legea lui $apte trebuie sa fie inteleasa
reamintita din punctul de vedere al intervalelor. Pe scurt, Legea lui $apte
inseamna ca nici 0 forta nu lucreaza vreodata continuu in directie; ea
lucreaza pentru un anumit timp, apoi se diminueaza in intensitate fie
schimba directia, fie sufed 0 sehimbare interioara. In fiecare oetava - adica 0
perioada intre un anumit numar de vibratii fie dubIul, fie jumatatea aeestui
numar - exista doua locuri unde vibratiile sau, ea sa fim mai exacti,
manifestarile energiei continlland timp spatiu, sau in ambele, sufera 0
anumta schimbare, incctinindu-sc apoi incepand din nou. Daea un $OC
adi!ionai nu intcrvine in aceste locun, octava sehimba direc!ia. Aceasta
ircgularitate masurata in viteza de vibratie, a fost ealculata integrata intr-o
anumita fonnula, ce exprima 0 lege cos midi $i a fast mai tihziu aplieata
muzicii in fonna scarii majore.' Legea lui $apte arata ca niei 0 fotta nu se poate
dezvolta intr-o singura direetie arata loeurile unde aceste sehimbari sau
Jncetiniri au lac.
i: Este din cauza obstacolelor la intervale?
R: Este din eauza intervalelor. Obstaeolele sunt normale, fieeare energie se
dezvolta printre obstaeole.
I: Accasta succesiune se sehimba intotdeauna Intr-o anumita directie?
R: Nu, 'in ariee directie. Cand lucmrile "se 'intampla" nu poti fi niciodata sigur
de direetie. Oamenii Nr.l, 2, 3 niciodata nu ajung unde vor, se poate Intampla
numai accidental. Credem ea atunci dnd nu ajungem unde vrem este 0
exceptie; nu ne dam seama cii aceasta este a lege. Nu ne putem baza pc norae
sa fumizeze $oeurile potrivite 1a momentele potrivite.
1: Acest praces este infinit?
R: Nu poti imagina 0 fo11a care lucreaza la intinit. Aceasta luereazll In functie
de cantitatea de energic care exista. Dar din nou, oetavele sunt diferite - pot fi
descendente sau aseendentc. 0 oetava ascendenta cste Intre un aoumit numar
de vibratii $i dubiui acestui numar. 0 octava deseendenta este Intre un anumit
numar de vibra!ii jumatatea accstui numar. vorbind despre 0
sucecsiune de evenimcnte, trebuie sa oetavele ascendente desceudente.
Fara a daea este dcspre a octava ascendenta sau descendenta este
imposibil sa intclcgi, $i asta estc ceca ee se intampla in gandirca obi$ouiHi,
182
CAPITOLUL 8
pentru c5. oamcnii studiaza octavcle ascendcnte Ie iau drept descendcnte
viccversa.
I: 1mi puteti da un cxernplu in care oamel1i iau 0 oetava dcsccndcntii drept una
useendenta?
R: Sa presupunem Cll intalnim salbatici; de obicei ne gandim ca sunt primitivi
de la oameni prirnitivi incepe sii se dezvoltc civilizaria $i cultura. Dar
llU nc dam seama ea, in ccle mai multe cazuri, ei sunt dcseendentii un or
oarneni carc au avut 0 eultura anume. Fourte adesea luam degenerarea drcpt
cvolutie.
Estc mai de observat Legea lui $apte In activita!iic umanC. Po}! vedca
cum oamenii 'incep sa faca ceva - studiu, munca - dar dupa cfltva timp, lara un
motiv vizibil, eforturile lor se diminueaza, lDunea se incctine$te, iar'daca Ia un
moment dat nu se face un efort special, linia schimba direetia. Este 0 mica,
dar realii sehimbare In puterea interioarii. Apoi, dupa ditva timp cstc din nou 0
incetineala, $i din nou, dadi nu apare un efort special, direc!ia se schimba. Se
poate schimba complet $i merge 'intr-o directie diametral opusa, de$i parand sa
fic acela$i Iucm. Exista multe faze ale activitatii umane ce raspund acestei
descried. Acestea incep intr-o directie iar apoi, imperceptibil, continua intr-o
direelie exact opusa. Dadi acestc interyale sunt cunoscute $i daca este utilizata
o metoda de creare a unui efort sau aranjamcnt speciale In aceste intervale, este
posibiJ sa se evite intrenlperilc in octave. Orice luem trecc prin octave; niei a
nici 0 niei 0 activitate nu poate merge in uiei un alt feI.
Searile variaza, a$a incat ou Ie putcm unnari, dar putem vedea rezultatclc,
rczultatele Legii lui $apte. Chiar $i functionarea fizidi interioara a
organismului se supune acestei leg!:
Cu anumite tiruri de efort putem sa praduccm aceste scmitonuri Jipsa, sa
umplem intervalele $i in acest fel sa sehimbarn lucml ma$inii Boastre. De
exempIu, vei vedca mai tarziu cum cfortul amintirii de sine schimba multe
Iuemri din chimia organismului nostm.
I: Dad deseoperi un interval 1l1tr-o anumita aetiune, este probabil cii va
continua sa se rerete?
R: Daea ai putea gasi exemple, ar fi mai u$or de vorblt. Sa raspund In general:
da; dadi nu se face nimic, intervalul va eu fieeare octava, in aeela$i loco
I: Ati vorbit desprc octavele amintirii de sine ...
R: Nu chiaro Am spus ea daea lucrezi, munea ta sc poate forma in octave .$"i
poate avea intervale. Dad nu unde vin intervalele, lucnJi tau se va
sehimba. Dar nu putem vorbi despre octave in reialie cu amintirea de sine,
pentm ca la noi aceasta abia ineepe $i se $i Dad stiipanim doua sau
trei note ar fi bine. Nu am obtinut suficicnta energic initialii. Totu$i trebuie sa
inccpem $i sa incepem din nou pana cc putcm face 0 oetava. Avem de inccput
din 110U in fieearc zi : do, re; do, re, wi ... Mult timp BU yom putea trcce de mi.
I; Daca ajungi la mi, ce sc intampla?
R: Atunei te $i te intorci inapoi. Muit timp nu vei trece intervalul. Dar
dupa catva timp de studiu vci fi capabil sa dctectezi intcrvalele.Vei di intr-o
poI1iune a dircctiei talc de lucnI se apropic un interval.
183
A PATRA CALE
i: Pentru a vedea octavele, ar trcbui sa incerci sa urmarc$ti 0 succesiune de
intampHiri in tine 105u:;;i?
R: Nu 0 succesiune de intampHiri, dar poli vcdea intervalele daca lneepi sa faci
ceva, sa inveti ceva. Vei vedea cum 0 actiune continua catva timp intr-o
anumita directie apoi deviazii de la cursu! initial.
*
Acurn, avand toatc acestea in minte, revenim la studiul universului Cll
scopul de a stabili ce este lumea pentm om.
Ornul triiic:;;te pc pamant, dar piimiintui este una dintre planetele sistemului
solar, deci ornul apartine :;;i lumii planetare. Piimantul aeupa un anumit loc in
sistemul solar, a:;;adar putem spune di apartinem de asemenea saarelui. Saarcle
este una din stelele Ciiii Lactee, deci intf-un fel noi apartinem :;;i Ciiii Lactee.
Apoi, intelege admite existenta altor galaxii, similare sau
nesimilare cu a noastra, deci apartinem de asemenea lumii tuturor galaxiilor
luate impreuna. Din punct de vedere astronomic nu putem merge mal departe,
dar din punct de vedere filosofic putem concepe 0 stare de lucruri unde lucru
este un intreg, cum un mar este un intreg. Aceasta stare 0 numim Absolut.
Deci toate galaxiile, galaxia noastra" nostru solar, planetele, pamantul
luna care este in sfera de influenta a pamantului, sunt toate in Absolut.
Absolutul creeaza, de fapt, numai lumea de ordin imediat unnator
Voin!a Absolutului nu se manifesta dincolo de Lumea 3. Pe masura ce numarul
legilor acestea devin din ce in ce mai mecanice mai complicate, iar
Vointa Absolutului nu poate sa treaca prin mecanicitatea care survine sa se
manifeste in lumile inferioare. Dar ea initiaza intreaga ca sa
Incercati sa va gandi!i 1a acest lucru, este foarte important.
1: De ce Vointa Absolutului nu umple totuI?
R: Sunt lucruri imposibile chiar pentru Absolut. Vedeti, noi ne gandim ca
dadi Absolutul reprezinta 0 stare de lucruri careia ii apartine originea tuturor
lucrurilor, Vointa Absolutului poate face arice. sunt lucruri pe care
Absolutul nu Ie poate face, pentru ca el a inceput prin crearea anumitor legi;
aceste legi creeaza alte legi, iar acestea inca alte legi. Absolutul creaza numal
primul rand de legi. Daca ar vrea manifeste vointa 1a nivelul nostru, el ar
avea de distrus toate aceste legi. Noi suntem inconjurati guvernati de 0
mul!ime de legi mecanice; cand vom incepe sa vedem acest lucru vom inteiege
ca este imposibil ca Vointa Absolutului sa intre pe nivelul nostru. Pentru a face
asta Absolutul ar avea de distrus toate lumile intermediare, devreme ce toate
depind de legile care Ie guvemeaza. 0 mica schimbare ar insemna distrugerea
intregii Raze de Creatie.
Putem intelege aceasta, intr-o anumita masura, prin analogie. Dacii vom
considera omul drept Absolut yom incerca sa gasim limitele ultime ce pot fi
atinse in el prin vointa sa, chiar cea mai superficiala a
fiziologiei umane ne va da un raspuns la aceasta intrebare. Vointa umana
(vorbind despre aceasta ca despre un concept conditional) poate guvema
184
CAPITOLUL 8
intregului organism, ale membrelor, a ditorva organe a respiratiei.
Daca un am l;;i concentreaza atcntia pc varful nasului sau, el incepe sa-I simta.
Prin aceasta concentrare poate provoca chiar senzatii in cateva tesuturi.
Dar nu poate in nici un' fel manifeste vointa in legatura cu cateva celule
separate ale corpului sau; celulele sunt prea mid pentru aceasta. Vointa umana
se poate manifesta numai in legatura cu {esuturile; ea nu se mai poate
manifesta in legatura cu celulele.
Daca luam omul ca analog al Absolutului, tesuturile vor corespunde Lumii
3, iar celulc1e Lumii 6.
Sa luam alta analogie; daca un arhitect deseneaza planul unei case il da
antreprenorilor de constructii, el nu va putea ulterior sa se amestece in treaba
zidarilor, sau a oamenilor care vor locui in casa dupa ce aceasta a fast
pentru ca nu i-ar placea felul in care ei se comporta.
Incercali sa intelegi ca fiecare nivel aduce legi in plus, independent de
celeialte nivele. Arhitectul a tacut planul a terminat cu casa. Multe lucruri nu
au intrat in acest plan: munca decoratorilor, oamenii care vor locui in casa,
pisicile, cainii, mai departe. Este 0 problema de intelegere a
Lulttea I
0
Absulutul
1 <
Lulttea 3
0
Toate Lulttile 3
Lulttea 6
0
Toti Som 6 (3+3)
Lulttea 12
0
SoanJe 12(3"+3)
Lulttea24
0
Phnetele 24 (3+6+12+3)
c=J
Lumea 48
0
Parnantul 48 (3+6+12+24+3)
Lulttea96
0
L"".
96(3+6+12+24+48+3)
principiului. Multe lucruri intra pe fiecare plan, independent de planul original.
Nu este nimic nou in Raza de Creatie, nimic care sa nu doar ca
faptele sunt dispuse diferit. Dispunerea materialului intr-un anume fei este
necesara pentru solutia oriciirei probleme, iar felul in care se face aceasta
include intelegerea despre cum anume aceasta problema va fi rezolvata.
Raza de Creatie este un fel de enuntare a problemei despre cum sa
locul omuIu! in lume. Asta nu insearrma numai locu1 exact a1 omului,
ci raportul acestui loc cu cat mai multe repere posibi1e.
185
A PATRA CALE
Raza de este un ajutor, un instrument sau metoda penhlJ 0 nOlla
giindirc" Stim dcsprc impartirea olTIuiui In catcgarii ;;1 ariee a1t iucl1l ar
trebni impartit in acela;;i fel. Gandirea obi;;nuita se imparte in giindirea nr. 1, 2,
3. Gandirea numarul 1 este mai ales imitativa; gandirea numanJ! 2 este mai
emotionalii, bazata pc prcfcrinte antipatii; giindirea numarul 3 este 0 gandire
teoretica, logic1i. care este chiar buna la locul sau, dar caud cste aplicata
lucrurilor care sunt dincolo de puterea ei, devine grc$ita. Asta este tot ceca ce
;;til11 in viafa obi;;l1uita. De la Raza de ereatic lncepe gandirea numiirul 4 ;;i asta
trcbuic sa inccrca!i sa intelegcti. Raza de ereatic BU este 0 alta teorie, ea alte
teorii pc care Ie este 0 anumita rearanjare a materialului pc care
deja il aveti. Iar gandirea numarul 4 este gandirca prin care putin dite putin se
elimina toate contradictiile. In gandirca numaruI 3, orice directie ai unna,
altcineva poate gasi imediat tcorii ce vor contrazice acea tcorie particulara. In
gandirea numarul 4, nu dintr-o data, dar treptat, vei ajunge la 0 anumita
intelegere a faptului ca este posibil sa fiira contradictii, sa Intelegi ca
aceste contradictii nu sunt cu adevarat contradictii.
Gandirea are multe contradictii. De exemplu dad luam lumea
fie gandiill ca este un fel de vointa divina creeaza pfistreaza totul, fie
accste lucmri doar se intampIa de la sine. Un alt cxemplu de gandire
este vointa in comparatic eu mecanipitatca, sau predestinarca In compara!ie cu
accidcntul. Cand yeti studia Raza de Creatie, Yeti vedea ca ca contine toatc
aceste lucruri. Toate aceste imagini sunt corecte Intr-un fe1, iar Raza de Creatie
Ie include pc toate. Este 0 teorie conform carcia mintea umana cum 0
nu poate inventa 0 minciuna absoluta. Nu poate inventa ceva care nu are nici 0
iegattlra cu adcvaml. Orice lueru pc care mintca umana II va inventa va fi 0
rcprezentare paI1iaUi a adevarolui. De exemplu daca un om incearca sa
desenezc un nou animal, cl va lua parti ale animalelor pentll.l di va
trebui sa foloseasca material imprumutat din observarca vietii curente. Raza de
Creatie ne arata cum toate teoriile contradietorii desprc predestinare sau
libertate, alegere libera, \'oin1a divina, meeanicitate mai departe pot fi
impacate intr-un singur sistem, cum in totalitatea lor, aceste imagini, fieeare
dintre ele aratand 0 a adevamlui, nu se contrazie una pe cealalta. Intr-un
loc este coreet un lucru, in alt loc un alt lucm este coreet, dar fieeare, daca se
aplicii intregului, cste Mai tarziu veti vedea cii anumite lucmri uu pot fi
aplicate intrcgului pentm ca Intregul nu este unul, este prea variat, are prea
mu!te fete. Raza de Crcatie arata aceasta de asemenea.
In prezent studiul Razei de Creatic a legilor universului nu este inca
- este numa! Iimbaj; dar cu ajutorui acestui limbaj vom fi capabili sa
vorbim despre multe lucruri diferite, pcntru care limbajul nu are
cuvinte, expresii, conexiuni intre lucruri. In studiul acestui nou limbaj
in!eiegcti raportul dintrc Iucruri, pentm cii aceasta leagii totul impreunii - tot
ceca ce sau trebuie sa sau putem fi interesa!i sa
in lume. Valoarea acestui limbaj cste aceea ca prin utilizarea unui
tennen al acestuia explici nu numai ce este acest obiect ce Joe ocupa acesta
IS6
CAPITOLUL 8
in imprejurimile imediate, dar de asemcnca poti arata locul lui in intregul
univers.
Vorbind de Raza de Crcatie ca despre 0 sllccesiul1e de evenimente, accasta
poate fi privita ca 0 octava. Este 0 octava descendenta in sensul expansiunii
diferenrierii. PrimuI interval al acestei octave este umplut de Voinla
Absolutului. In scopul de a umple cel de-al doilea interval, dintre planete
pamant, a fost creat un instnlment special din punct de vedere cosmic. Acest
instnlment este viata organica de pe pamant. Viata organicii de pc pamant
joaca un rol foarte important in Raza de Crcalie pentro ca aceasta garanteaza
transmiterea energiilor face posibila Razei de Crea!ie. Punctul de
al Razei de Crealie este luna. Ideea estc cii in cclc din unna luna va
deveni ca pamantul, iar pamantul ca soarele; atunci 0 alta luna va aparea,
cre$terea va continua pana la un anumit punct. Dar asta este, intr-o oarecare
masura, dincolo de noi.
Viata organicii este un fel de aparat de receptie pentm captarea
transmiterea influentelor cosmice care sosesc de la planetcle sistemului solar.
In timp, servind drept mijloc de comunicatie intre pamant planete,
viata organica luna. Tot ce scopurile pamantului; tot
ce moare luna. Asta suna ciudat la luceput, dar cand intelegem legile
care guvemeaza viata organica, ne yom da seama ca aceasta se bazeaza pe 0
lege foarte dura, legea prin care 0 clasa de fiinte vii se cu 0 alta clasa.
Aceasta nu numai ca face organidi sa se autointretina dar de asemenea
permite ca accasta sa hrancasdi luna sa serveasca drept transmitator de
energii. Astfel viata organica multo! scopuri - acelora ale lumilor
superioare, planetelor, pamantului lunii. Intrebarea care apare estc cum
putem dovcdi aceasta? Putem gasi anumite dovezi, mai tarziu, prin analogie
eu omul, pentru ca omul este eonstll.lit pe principiu ca Raza de
Crcatie. Sunt multe lucmri care nu pot fi dovedite rntr-un mod object iv, dar
putem gasi dovezi shldiindu-ne pe noi
i: Dc ee sufletulla moarte pleadi ciitre luna?
R: Luna este flamanda.
I: Pamantul nu este $i el flamand?
R: Intreaga suprafata a pamantului, compozitia stmctura sa, depind de viata
organica. Pamantul prime$te trupul, pentm ca asta estc ceea ce dore$te.
Depinde de gust apetit. Luna un lucm, pamantul altu!. Este 0 idee
foarte interesanta. Mai tarziu veti vedea mai ciaI' cum lucrurile sc leaga, cum
un lucru il face pe altul sa creasca. Anumite substante trec astfcl pe luna care,
altfel, nu ar putea sa ajunga pana acolo. 1ar acestca ajung intr-o forma deja
digerata.
I: Ce este pamanhll? Este viu? Unde se viata organica .;;i unde incepe
pamantul?
R: Viata organica este un lucru foarte clar - animale, plante, oameni .;;i toate
microorganismelc. Cat dcspre pamant, acesta este cu siguranta 0 fiinla vic,
numai cii pe 0 scara foarte diferita. Nimic llU este mort in natura. Numai unii
oameni sunt morti.
187
A PATRA CALE
I: Care cste fonna comunidirii dintre viata organica pamant?
R: Exista mnlte forme de comunicare. Cfmd inhalezi aer, de exemplu, asta cstc
comunicarc.
Noi suntcm aiei pc pamant ea parte a organice. Viala organidi este
sub anumite influente ce Yin de la toate planetele devremc ce noi suntem
parte a acesteia, acestc influcnte ne afecteaza ;;1 pc noi. Suntem de asemenea
sub anumite influente ce Yin de Ia saare, de la Calea Lactee $1 probabil, sub
intluenta Tuturar LumiIar, intluentele Tuturor Lumilor asupra
unni iudivid sunt [oarte mici. Nu $tim [carte mnlte despre influentele ce Yin de
la luna, dar $tim ca aceasta joadi un rol foarte important in yiata organidi, $i
Tara a fntelege cum totul este legat de planete soare, nu putem intelege
pozitia omului via!a sa actuaia cum cstc. De exemplu, rara accasta
diagrama estc imposibiJ de inteles ca omul intr-un loc [oarte prost in
univers, ca multe lucruri pe care Ie privim ca fiind nedrepte, impotriva carora
ne revoItam incercam sii IUptam, sunt de fapt rezultatui acestei pozitii a vietii
organice de pe pamant. Daca am fi fost pe luna, ar fi fost inca mai rau, acolo
nu ar fi fost nici 0 posibilitate de evolutie. Pe pamant exista 0 posibilitate de
evolutie - putem dezvolta anumite parti din noi.
Faarte putin din influentele planetare ajung la noi ca indivizi. In general
influentele planctare sunt resimtite dQar de masele de oameni; acestea sunt
responsabile de razboaie, revolutii' lucruri ca acestea. Un om individual se
afUi foarte putin sub influen!e planetare, pentru ca partea care poate fi afcctata
de acestea este nedezvoltata. Aceasta parte nedezvoltata este esenp.. Intr-un
anumit grad omul este, de asemenea, sub influenta soarelui cI se poate afla
sub influente mult mai inalte dad! dezvolta centrii superiori se pune in
!egatura cu fnseamna trecerea de la un anumit tip de
mfluente la un alt tip. In prezent triiim in mod special sub influenta lunli.
Trebuic sa devenim din ce in ce mai ca sa ajungem sub influente
superioare.
I: In ce fel anume suntem sub influenta lunii?
R: Luna joaca un rol [oarte important in viata noastra, sau mai degraba in viata
organica de pc pamant. Luna ne controleaza toate Daca fmi
bratui este luna cea care 0 face, pentm ca tara influen!a lunii aceasta nu se
poate intiimpla. Luna estc precum greutatea de la un ceas de moda veche iar
viata organica este preeum mecanismul eeasului, care este mentinu; in
functiune de aceasta greutate. Aetiunea lunii in viata naastra este pur
Ea aqioneaza prin devierea greutatii energii mai inaIte, care putin
cate putin 0 fac vie. Daca va aminti!i cele patru tipuri de energie: energie
mecanicli, cncrgie vitaia, energie psihidi energie atunci luna
actioneaza cu energie mecanica, preeum un electromagnet atriigand
substanta sufletului. Cand obtine aceasta substan!a, temperatura sa se schimba,
Luna este intr-o stare inferioadi, mult inferioara pamantului. Intrega noastra
mecanicitate dcpinde de luna. Suntem ca marionete prin sfori, dar
putem fi mai liberi fata de luna sau mal putin liberi. Cand intelegem aceasta,
vom intclege d'i modalitatca de a deveni mai liberi estc prin a nu ne idcntifiea,
188
CAPITOLUL 8
a nu considera, a lupta cu emotiile negative $i mai departc. In prezent nu
putcm face un pas rara energia lun1i; sforile nu pot fi tajate dintr-o data, pentru
eli atunei marionete1e s-ar prabu$i pur simplu. Este necesar sa invatam mai
intai sa ne Toli oamenii adorrniti sunt sub influenta lunii. Nu opun
niei 0 rezistenta dar daca un om se dezvolta, eI poate taia treptat cateva din
sforile care se poate deschide influente10r superioare. in acest
fel se poate elibera de luna, daca nu complet, eel putin considerabil mai mult
decat este acum.
I: Influentele joasc Yin de la luna?
R: Mal mult influentcle mecanice. Daca un om este complet sub influenta
Iunii, el este 0
I: Vreti sa spuneti di luna ne afecteaza in plan fizic in plan psihic?
R' Influenta fizica este altceva, aeeasta este normaHi. Cand insa luna incepe sa
mintea erno!iile, atunci este Aceasta se intampia numai
cand omul estc rupt de influentele superioarc. Dar nimic nu-l poate lupe de
acestea, in afara de el
I: Ne puteti spune mai multe despre aceasta idee a hranirii lunii?
R: Mai intai trebuie sa-!i pun 0 intrebare: ee inseamna aceasta idee penttu tine?
Care este principiul de baza pe care-l vezi in aceasta?
I: Nu in!eleg principiul de baza al aeestei:l.
R: Vezi, poti privi din difcrite parti, chiar $i atunci dnd ai auzit de ceva pentru
prima data. Cand vezl principiul corect, atunei totul devine c1ar. Cand am auzit
prima data despre aceasta, sigur cii rni s-a pamt foarte ciudat, dar in
timp am vazut cii principiul din spatele acestuia era ca totul este legat, ca
lucrurile nu exista scparat, cii inh-un anurne fel viata organieli Jeaga pamantul
de luna.
I: Luna detennina de fapt catastrofe umane cerand 0 anumita hrana pentru
fiinta sa?
R; Luna nu detennina eatastrofe; suntern noi vinovati - nu este de folos
sa inccrcam sa acuzam luna. Presupunand ca neglijam sa reparam un zid, iar
aeesta se a cui este vina? Acesta se datorita legilor
fizice, dar in timp nu poate fi vina legilor fizice. Daca influentele
cosmice cad pe un sol bun, nu sUnt catastrofe, cum zidul nu sc
daca.-l reparam. Dar pot fi desigur mari catastrofe ce nu sunt afectate de
atitudinea noastra.
I: De ce planetele afecteaza omul in masa $i nu un om individual?
R: Pentru ea partea din om cc poate fi afectata este fic foarte mica
ncdczvoltata, fie prca acoperita de personalitate. Pcrsonalitatea reflecta toatc
aceste influente ornul se afla sub legca accidentului. Dad amul ar trai in
escnta, el s-ar afla sub influentele planetare sau, cu alte cuvinte, sub legea
destinului. Daca aceasta ar fi sau nu in avantajul sau, este 0 alta problema;
poate fi mal bine intr-un caz mai rau in altul, dar in general cste mal bine.
Razele planetare nu pot penetra pcrsonalitatea.
Masele de oameni sunt afectate de influentele planetarc in anumite parti ale
lor care sunt intotdeauna aeolo. Majoritatea oamenilor multimc sunt
189
A PATRA CALE
oameni Nr. !, adidi oameni care tfiiicsc in centfij instinctiv $1 motor. lar
principala sursa de energie a omului Nr. 1 este imitatia $i imaginatia. Cand
oamcnii sunt sub puterea imitatiei $i imaginatici, ei acceptii foarte U$or
influcntele mecanice; incep sa 5C imite unul pc ceW.lalt, astfcl se produce un
mare efect.
Cand oamenii triiiesc ea fiidind parte dintr-o masa, nimeni nu-i poate ajuta;
ei sunt atiit de amestecati incat flU poti separa un atom de altul. La nivelul unci
mase ei sunt toti la fel. Damcnii se pot a$tepta sa intftlncasdi influente
favorabile numai atunei dind sc ridicii deasupra masclor, nu inaintc. Influentele
cc afecteaza masa sunt doar nefavorabile; ele sunt influentc ce 0 mentin jos.
Exista influcntc favorabile cc ajuta indivizii sa iasa, dar ele pot sa ajute doar pe
oamenii ce stau putin deasupra masei. Nc putem la ajutor, dar numai pe
un anumit nivel; in ce ar mai consta valoarea efortului nostlU daca cineva ne-ar
putea apuca de urechi ne-ar trage in sus? Daca devcnim este la fel
cu a avea v01nta pe un nivel superior; daca. am putea "face", ne-am putea
izola de multe din aceste influente planetare care afecteaza maselc.
I: Este scopul nostm de a ne dezvolta astfel incat ca indivizi sa putem ajunge
sub influente planetare?
R: Nu va fi 0 influcnta individuaHi, va fi in acord cu tipul propriu. Indivizii
sunt corespunzator lor. Escnta sau tipul uman este rczultatul
influen!eJor planetare. Planetele ne fac ceea ce suntem. Diferite combinatii ale
influenteior planetare produc difcrite esente. .
I: Ati spus ca ajungem sub legi in masura in care razboaieIe sunt
cauzate de influcn!e planetare. Estc asta 0 predestinare?
R: Daca raspunde cam ce reprezinta un destin, lua doar ceea ce poate fi
cu adevarat numit destin, dar pentru multi oameni dcstinul cste mult mai
extins. Atunci dnd sunt capta!i de 0 mai mare, cum ar fi
politice, razboaie, rcvolutii, pentm ei aceasta devine destin.
Trebuie inteles de ce vorbim despre influente planetare, de ce au fost
mentionate in legatura cu ceo Ideea de baza este ca influenteie planetare pot
fi foarte diferite. Starea in care suntem atrage sau rcspinge influentele
planetare. Nu putem ce sunt acestea, putcm doar propria noastra stare.
Daca iti aduci aminte de tine insuli, pOli sa atragi influcntele planetare bune;
daca mecanic, atragi influente rele.
f: Multele legi sub ale caror ne aflam produc diferite "cu"-ri in noi?
R: Da, [oarte multe. Fortele trec prin om, iar eI ia asta ca propriile dorinte,
atractii. Dar sunt doar forte ce trec' prin el din toate directiile.
Incepand cu Lumea 3, fortele ating omul pot produce actiuni, atitudini, sau
pot fi respinse. Putem doar sa studicm cfectele pe care acestea Ie pot produce.
Sun tern intcresati in orice din punct de vedere al profitului pc care il avem,
restul un ne intereseaza. Fortele superioare sau influentele superioare sunt
nonnale, cosmice; dar noi putem sa ne deschidem sa Ie primim, sau sa ne
inchidem fata dc ele. Dad suntcm adOlTI1iti, suntcm mai fata de ele, iar
eu cat sllntem mai adonniti cu atat suntem mai Daca ne trezim, ne
deschidem in fata influentelor sllperioare.
190
CAPITOLUL 8
L Iqi spus ca suntem sub lcgea accidcntului. De la ce sursa de influenta vine
accasta lege? Ne putem clibera de ea?
R: Accidentul are foarte multe manifestari. Celc mai simple fonne inccp sa
dispara indata ce suntem mai treji. Dar nu puteti lua a:ta in mod literal:
lege este foarte mare :;;i cu Illulte fatete. Este 0 chcst!l!11c de Ooar III
Absolut lucrurile sunt absolute. Pentru n01 este 0 scm'a lunga cu fiecare
treapta mai liber. Daea e:;;ti jos, nu poti vorbi dcsprc ceea cc se va intampla
atunci dnd vei fi in varf. Poti doar spune: "Dad incepe sa lucrez astfcl
incat sa ma eliberez de Jegea accidcnntlui, ar fi viala mea mai putin haoticii? "
Desigur, dad ai un tel permanent, te vei elibera de telurile acci?e.ntalc. d:
miracole. Fiecare linie de cfort va aducc rezultate pc aceasta Imle, de:;;! eXlsta
conexiuni.
i: Curl) poate cineva sa se elibereze de influentele negative?
R: inainte ca noi sa ne fi gandit la "a face" trebuic sa intelegem cc sunt aceste
influente. Aceasta este 0 gre:;;cala constanta pe care mereu 0 fac toti, gandind
ca ei "face". Nu putcm "face", dar daca yom vom putea ceva.
i: Dat fiind ca BU ne-am dczvoltat ccntrii superior!, cum primlm mfluentele
venind de la lumile supelioare?
R: Starea noastra estc relativa; in cc1c mai bune momente ale 11oast1'e
suntem reccptivi Ia Ele ajung la noi prin centri. BU
suntem permanent conecta!i eu ccntrii superiori, ei ne influcntcaza daca BU
sunt prea adanc ingropati, cate ccva sa ajunga la 110i prin eJ.
I: Care este scopul cxistentei umane? <
R: Omul chiar omenirea nu exista in mod separat, Cl ca parte a l.ntrcgll vlep
organice. Pamantul are nevoie de viata organica in intrcgul el -. oameO!:
anima Ie, plante. Raza de Creatie estc un ramudi in cre:;;tcre, :;;1 aceasta
comunicat
ic
este necesara pentru ca ramura sa poata mai dcparte. Totul
este conectat, nimic nu este separat, iar illcmrile mici, daca exista, servesc
pentnl ceva mai mare. Viata organica scopurilor
pentru ea insa:;;i. Un om individual este 0 celuJa cu specIahzarc malta dm
aceasta, dar la acca scara 0 celulii individuaHi nu existii - cste prea mica.
Punctele noastre de vedere obi:;;nuite sunt prea naivc homocentrice: totul se
invarte in jlllul omuIui. Dar omul este un lucru prca nesemnificativ, palic a
unei ma:;;inarii foarte mario Viala organica cste 0 anumita unitate iar
omul este 0 unitate in aceasta mare masa a vietii organice. EI are poslblhtatea
unei cvollltii viitoare dar aceasta evolutie depinde de propriul cfort al omulUl
propria iui inteleg;re, Intra in scopul cosmic ca un anumit de oamcni
a1' trcbui sa evolueze, dar nu toti, pentlU ca altfc1 ar contrazlce un alt scop
cosmic. Evident ca omcnirea trebuie sii existe pc pamant tTcbuie sii-:;;i
urmcze viata :;;i sa sufere. Dar un anumit l1umar de oameni pot seapa, aceasta
de asemcnea intt'find intr-un scop cosmic.
A$a di individual noi nu suntem deIoc pentru univers. Nll r
utcm
vorbi nici chiar despre omen ire in legantra eu ulllversul - putcm vorbt doar
despre viata organicii. A:;;a cum am spus, noi facem parte din viata organid. iar
viat
a
organica joaca un anumc ral in sistemui solar, dar estc un foarte marc
191
A PATRA CALE
luem 'in compara!ie ell !loi. NCRam sa gandim despre noi in mod
individual, dar [oarte cunind vom pierde aceasta iluzic. Este folositor sa
despre diferite seari; ia un lueru pc 0 scara $1 vei pierde directia.
I: Ati spus ca s-a intentionat ea unii din noi sa evolueze?
R: in linii mari, cum putem vedea, este sub lege ea de exemplu,
accidcntele l1ltiere. Este binecul10scut di in fiecaTe mare ora$ un anumit numaf
de oarnelli vor fi omorlti de trafic. Cine va fi omorit nu este stabilit, nu este
nevoie in mod necesar sii fic cutare sau cutare persoana, ci un anumit numar. In
acela$i fel, un anumit numar de carneni pot avea $allSa sa scape - dar nu exista
trebuie in acest caz. Asta este diferenta.
1: Ni se of eTa posibilitatea sau trebuid sa ne-o cream In ciuda eircumstantelor?
R: Posibilitatea este oferita. Fiecare persoana nonnala are aceasta
Restul depinde de noi. Individual, oamenii exista doar pentru ei In:,;i:,;1. Dar
chiar pentru ei ei nu servesc nici unui scop util. Daca un om cre:,;te :,;i
devine diferit, el poate deveni In mod individual important intr-un anume sens,
noi nu putem :,;ti aceasta eu siguranta. Dar aeeasta se poate referi doar la
un om cu 0 dezvoltare superioara, nu la un om mecanie.
i: De ce soareie, planetele luna vor sa eomunice?
R: Totul este un singur lucru; numai noua lucrurile ne apar separate, in realitate
toate sunt legate intre ele preeum diferitele parti ale corpului. Estc asemenea
cireulat
iei
sangelui intr-un org'4nis'm, sau a eurgerii sevei intr-o ramura care
De accca este comunicatia neeesara.
I: Sub cate legi un om?
R: Nu Putem vorbi doar despre pamant, care este sub patmzeci opt
legi, dar nu po!i folosi scara in privinta omului. Poti spune doar
aproximativ ca viata organica se afla in reIarie fata de pamant ea luna
deci, se afla sub de legi. Dar aeesta este doar prineipiuL
Omul se afla sub mult mai multe legi,
I: Ne puteti da un exemplu pentru cele de legi?
R: Nu sc pune problema de a eataloga, ci de a Intelege ce vrea sa spuna aceasta
idee. Omul nu este sub un tip de legi ei sub multe tipuri diferite. Mai intai toti
oamenii, precum fiecare creatura de pe pamant, sub legi fizice, ceea
insearnna di el poate trai numai in cadrul unor limite de temperatura. Apoi,
trebuie sa cxiste 0 anumita cantitate de umiditate in aer, aerul trebuie sa aiba
o anumita compozitie chimica penttll ca omul Sa poata respira. Omul este
limitat la un anumit tip de hrana pe care sa 0 poate digera. Accste aspeetc
sunt toate legi pentm om. Apoi, trednd la legi foarte simple, exista, de
exemplu, i!:,Jlloranta noastra. Nu ne pe noi aeeasta este 0 lege.
Daca incepem sa ne pe noi scapam de 0 lege. Dupa cum am
spus nu putem face un catalog al lor, pentru ca unele dinte ele nu au nume, dar
pe unele Ie De exemplu, ea tori oamenii traiesc sub legea
identifiearii - aceasta este alta lege. Aeei care incep aduea aminte de ei
in$i$i, incep sa scape de legea identifidiri1. ea pentru a tc elibera de legi
este mal intai necesar sa fie gasita 0 legc de care te poti elibera, sa te
eliberezi de aceasta. Apoi, cand te-ai eliberat de aceasta lege, poti gasi alta. Din
192
CAPITOLUL 8
nou te eliberezi, mai departe. Aceasta cste un mod praette de a studia
legile.
i: Exista de multe legi la care nu putem sa nu ne supunem, de exemplu
necesitatea dc a donni atat de muIte ore in fiecarc noapte. Este aceasta 0 calc
de a intelege cat de mult omul este 0
R: Nu, nu chiar, deoarece aceasta lege a somnului este 0 lege cosmidL Omul
este racut astfel; multe legi cosmice mentin acest aranjament. Dar exista legi
care ne stanjenesc in toate privintele sau ne mentin In supunere fala de ele
care nu sunt necesare deloc - nu exista 0 parte beneficii $i nici 0 necesitate
cosmicli. Noi ne aflam sub prea multe legi nenecesare, $i mai ales legea
propriei noastre mecanicitati. Aceasta este ceca ce in mod special ne mentine
jos. De exemp!u, traim sub legea emoliilor negative - nu este deloc 0 lege
necesara; putem tral mult mai ferici!i ffira emo!ii negative, de$i oamenii nu
cred asta.
I: Vreti sa spune!i ca trebuie sa ne supunem tuturor acestor legi?
R: Nu putem sa eadem, sau sa nu eadem, sub aceste legi; ele nu ne intreaba -
suntem subjugati. Acestea ne guvemeaza. ne controleaza ne directioneaza.
I: Ne putem elibera?
R: Putem - in anumite conditii. Caile intra aici. Cele patru Cal sunt cai de
eliberare de sub legi nenecesare. Far? nu poti de ce legi te poti elibera,
sau gasi mijloaee de eliberare de sub ele. Ideea este ca ne aflam sub prca muIte
legi rnecanice. In cele din unna putern scapa de cateva dintre cle supunandu-ne
altor legi. Singura cale de a seapa din putcrea unei legi este de a te pune sub
alta lege. Dar asta estc doar ideea generala. Vi se poate arata in ce mod, dar va
trebui sa Iucra!i voi
I: Nu cumva acceptarea de legi noi Intr-o $coaUi duce la cuvinte $i la 0 noua
productie de academisrn?
R: Rezultatul lucmlui asupra ta insuti nu consta in creare de noi legi. ci in
eliberarea de legi nenecesare. Disciplina, necesara pentru perioada de studio,
este doar un mijioc, nu un seop. In studiul de sine, Intelegerea este necesara cat
:,;i Nu pori scapa cu vorbe. Este exact ce este irnposibil.
i: Posibilitatea atingerii unui "eu" pennanent depinde de numarul de legi
carora te supui?
R: Da. incercali sa gasi!i 0 analogie 1a ce inseamna sa te afli sub mai multe legi
sub mai purine Iegi. Sa presupunem ca un om ce 0 viala
apoi este recrutat el intra in serviciul militar. Cat timp este in annata se afla
sub mai multe legi, iar cand tennina perioada de serviciu militar va fi sub
mai putine legi. Apoi sa presupunem di in timp ce era in annata comite 0
infracliune este trimis la arest. Este atunei sub legile arestului ce se adauga
legilor miiitare, legilor tarii sale, iegilor fizice biologice $i mai departe.
Acesta este tipul de analogie pe care trebuie sa-l gasim pentru a inrelege ideea.
De exemplu. daca un om este sanatos, este sub un anumit numar de legi; dad
el este bolnav se afla sub mai multe legi.
I: In realitate nu?
193
A PATRA CALE
R: Ba da, desigur; trebuie sa se supunfl doctorului sau sa mearlra 1a spital sa
se afle sub lcgile spitaiuiui. .....
f: Care cste scopul pentru care am dureri de dinti?
R: Nt! vad niei unul. '
f: Nt! face parte din proiectui cosmic?
R: flU estc. niei proiect. Nt! poti vorbi desprc scap tara SCJra
ea un acela$i scap sa fie aplicat pc 0 scara mare
pc 0 rule,a: ?nce are 0 cauza, dar nu ariee are un seDp'sau un objectiv;
trebUlc sa ntl Uitl Ideea de scara.
i: Natura pare sa fie foarte nedreapta [oarte crudii eu ornul.
R: Ce inteiegi tu prin natura? Un cutremur de pamant este de ascmcnea natura.
Dar pentru moment aplidim CllvantuJ "natura" la viata organica. Evident a fast
cum estc pentru ca nu au fost alte mijloace, Daca nu ne place, putern
studla mctode care ne pennit sa scapam. Suntem prea mici, individual, pentro a
putea fi dc .d!ntrc . forte1c;. superioare. ca cine estc drept
sau nedrept. NOl foloslm Idel lmagmare. Intr-un mic cerc limitat in anumite
conditii limitate, poate exista dreptate sau nedreptate. Dar pe 0 mai mare
aceasta idee pierde Exista multe astfel de idei care au 0
anumita s.emnificat}e Ia 0 scara mica, dar care picrd intrcaga semnificatie la 0
scara mal marc. In timp aceasta idee de justitic este
oa:nenii pierd 0 marp bimtitate de energie eu acest'subiect. Putem opri
:ceasta dar putcm eorecta lucrurile in lume. Intreaga via!a, de la
mceput pana la este 0 nedreptate. De exempJu, trebuie sa murim _ este
[oarte Noi lucrurile in drepte sau nedrcpte, cc drept avem?
Intreaga ,vtata orgamca este bazata pe injustifie; este 0 ferma care se
pisiei Pisieilc rnaniinca iar
mananca plslelle. Ce este dreptatea printre pisici Aeeasta
cste vtala. Nu este nimic foarte frurnos. Scopul nostru este sa scapam; nu este
treaba sa .ne sim!im indignali, asta cste doar a picrdere dc energic. Dar
!iu trebme sa pretmdem ca fapteie sunt altele dedit sunt.
I: Vre!i ea omul pc nivel eu restul vierii organice?
R: Nu eXlsta nlCI 0 dlferenta, numai altc clemente sunt in intregirne dezvoltatc
pe cand omul este nurnai pc jumatate dezvoltat. '
I: Cum s-a intiimplat ca omul, care este numai una dintre manifestarile vietii
organicc, a fost ales sa aiba unci viitoare dezvoltari? '
R: Nu ered eil. este 0 problema de alegere, ered cil. aecasta problema are nevoie
de 0 abordare eomplet diferita. Din acest punct de vedere intreaga viata
organici1 poate fi privita ca 0 indelungata munea de cxperimentare cu
producerii unei fiintc auto-evolutivc, Daea omul poate atinge 0 starc superioara
este cl conceput in acest fel - el cstc creat pentru a fi auto-
evolutlV. Celelalte fimte sunt numai experimentc pentru dezvoltarca divcrselor
trasaturi, accstea nu poseda toate calitatile pe care omul Ie poseda.
Omul este 0 dar cxista diferite iar pot fi tactlte
pentru anumite scopuri. Dad 0 este folosita in scopul pcntru care a fost
tacuta, atunc! este la locul potriv!t, dar daca este fiicuta pCnll'll un scop si
194
CAPITOLUL 8
folosita pentru un altul, se afla Il1tr-un loc Omul cste 0 spccial5.,
flicuta cu un anumit scop. EI este conceput ea un recipient al anumitor
influente superioare ce Yin din lumile 3, 6, 12, iar pentm di c\ poate primi
aceste intluentc din lumi superioare e1 poate deveni independent de lumea cc-l
ineonjoarii.
i: Cum poate omul scapa din accata situatie?
R: EI poate saapa de cateva din legi. Pe nivele diferite lucrurilc sunt sub legi
diferite.
i: Atunei omul cu 0 stare de mai inalt5. se supunc la mai putinc legi
decat 11oi?
R: Cu certitudine, pentru d'i majoritatea legiior carora trebuie sa ne supunem
sunt rezultatul somnului nostm a !ipsei noastre de Fiecarc pas pe
care il facem In a deveni mai ne face mai liberi. Sa presupunem ca
un om este satisfiicut de viata meeanid; atunci el sc mpe de influentcle
superioare numai influcnte incepand eu lumea 24, Cu siguranta, cI
va fi atunci Int1'-o pozitie mai rea dedit cca a unui om care influente
de Ia lumi superioare. Legile influentclc lumilor 3 6 pot veni numai prin
centrul mental superior, iar influentele lumii 12 prin eentml emotional
superior, In plus, trebuie sa intclegcti ca multe influcnte pot fi primite 'in mod
mecanic, dar multe altele necesita "efort. Mai mult, influentcle nu se pastreaza
cum sunt in om - in el acestea sunt transformate. Totul depinde de cum
anume sunt acestea transfonnate.
i: Sunt oamenii responsabili pentm ceCa ce fac anirnalcle nu sunt
rcsponsabile?
R: Oamcnii I, 2 3 sunt mai putin responsabili, omul Nr. 4 mai departe
sunt mai responsabili; responsabilitatea Un animal nu are nirnic de
pierdut, pe cand un om arc. Ciind un om a inecput sa ereasca, cI va trebui sa
plateasca pcntru fiecare pe care 0 face. Daca nu ai Bici un control, ca
in somn, TIU ai nici 0 responsabilitate, dar dad ai eca mai mica posibilitate
de control, 0 posibiJitate de a fi mai treaz sau mai putin treaz, ca in eam!
nostru, atunei deja responsabil.
I: Aceasta presupune justifie.
R: Nu, nimeni nu 0 va numi justilic dad va trebui sa pentru
tale. Majoritatea oamenilor ered ca justitie inseamna sa ob!ii ceea ce nu
ceea ce meriti. Justitie trebule sa insemne un fel de eoordonare intre actiuni
rezultatele aetiunilor. Aceasta eu certitudine nu exista nu poate cxista sub
legea accidentului - iar 110i traim sub Icgea accidentului. Cand vom
legile principale, yom intelege ca traim intr-un loc neprielnic, Un loe eu
adevarat rau. Dar nu putem vietui in nici un alt loc, incat trebuie sa vedern
ce putem face aici. Numai ca nu trebuic sa ne imaginam ca lucrurile sunt mai
bune decat sunt intr-adevar.
Problema drepUitii a nedrepta!ii cste un subiect foarte bun la care sa te
pentru ca oamenii cheltuiese 0 multirnc de cnergie eu aeeasta
problema. Ei folosesc cuvinte, dar clarifica de ce un lucn! iI numcsc
drept, iar pe un altul nedrept. un lucro este intotdeauna legat de un altu\,
195
A PATRA CALE
un lucru unneaza inevitabil altuia. Este presupunerea noastrii ca trebuie sa fie
dreptate pc fiecare scadi. Incercali sa explicati cc este drept ce estc nedrept.
Cum pute!, Oamenii sunt Cum pot sa fie drcpte? Nu este
o cali tate ce apaI1ine Dadi acestca sunt responsabile ca omul Nr. 5,
atunei putcri vorbi despre dreptate nedreptate; dar daca ei actioneaza iutr-un
fel in care conditiile circumstantele 11 fae sa actioneze, la ce te poti a!,itepta?
Foarte adcsea ideea noastrii de ncdreptate se bazeaza pc 0 viziune foarte
ingustii. Nu compariim lucruriJe !,'i nu vedern cii aceasta cste ordinea naturaJa a
lucrurilof. Nu putcm vorbi desprc nedreptate atat timp cat ne gandim la aceasta
ca 1a 0 exceptie. Cand 0 vedem ca pe 0 regula, ne putem gandi cum sa scapam
de ea. Nu poate exista dreptate in starca noastra prezenta, nu exista nici 0
dreptate In Inchisoare. Singurul Iucru la care cineva se poate gandi in mod
serios cand da seama ca este in inchisoare este cum sa evadeze, nu sa stea
sa planga din cauza nedreptatii din inchisoare. Oamenii sunt impinse
intr-o anumita directie, ele se rostogoiesc, dnd se lovesc de un perete se
oprese apoi Incep sa se rostogoleasca Inapo!. Dreptatea, ca muIte alte lucruri,
depinde de loc. Sa incepem sa 0 plasam din punct de vedere al sistemului.
Vom ineepe cu divizarea omenirii in diferite cercuri. Acum Yom putea vedea
unde se neintelegerea despre dreptate. Dreptatea incepe cu adevarat in cel
de-al doilea cere, dnd oamenii incep sa se inteleaga unul pe ceIalalt mai bine;
exista mai muita dreptate in cerFuIl.Ii din interiorul acestuia inca mai multa
dreptate in cercul cel mai interior. In cercul exterior dreptatea poate fi numai
accidentala, ca orice altceva. Dreptatea, ca muIte alte lucruri reale sau
imaginare, ca emotia pozitiva, anumitor lueruri ca viata viitoare,
intelegerea intre oamenl, pe care am vrea sa Ie gasim aid in cercul
exterior, exista, daca intr-adevar exista, numai in cereurile interioare.
I: Lucrurile vor ramane cum sunt pana ce fiecare este
R: Lucrurile vor ramane cum sunt, dar noi putem evada. Este necesara
muita pentru a de ce anume putem evada de ce anume nu
putem evada. Dar prima lec!ie pe care trebuie sa 0 invatam, primul lueru care
ne impiedica sa sdiparn, este faptul ca niei nu ne dam seama de necesitatea
situatiei in care ne aflam. Oricine este deja intr-o situatie muit
mai buna.
I: Dad omul este analog lumllor, putem intelege care sunt cele trei legi ale
omuIui?
R: Da, putem. Dadi luam Lumea 6, Yom vedea ea sunt 6 ordine de legi, trei de
la lumea de deasupra trei proprii. incat putem spune di legile ce apartin
Lumii 6 sunt jumatate din totalitatea legilor sub care aceasta se ami. Sa iuam
acum Lumea 12. Trei legi proprii fac 0 jumatate, egaIa cu ceIeIalte noua legi
care fae cealalta jumatate; mai departe pana ajungem la om. Trei legi
proprii ale omuIui fac jumatate din totalu} numarului de legi sub care
omul. Poti vedea din aceasta ca pe masura ce fo11ele sunt mai fine, e1e ajung
mai putin la om.
i: De ce acestea reprezinta jumatate?
196
CAPITOLUL 8
R: Pentru cii aces tea ocupii jumatate din spathl pot sa ocnpe chiar totul, iar
celelalte forte pot sa nu lucreze de loc. Totul depinde de influentele la care
suntem - superioare sau inferioare.
I: Ati spus ca viata orgallica este guvernata de 96 legi, la fel ca Luna?
R: numar, dar 0 manifestare total diferita. Viala organica nu este
similara lunii. Luna este UI1 corp ceresc, viata organicii este 0 peiicula pe
suprafa!a pamfmtului. Numiirul de legi arata doar reia!ia unei unitati date cu
restul, dar nu fiin!a consistenta sa.
I: Ati spus ca planetele afecteaza situatiile - razboaie1e mai departc?
R: Da, accastea pot crea razboaie. intregul sistem solar este 0 unitate, deci totu!
in acesta este legat de cauze cosmice totul afecteazii viata pe pamant.
Cauzele lucrurilor care au Ioc pe pamant sunt deseori in afara pamantului. Dar
cand exista cauze ce pot produce razboaie, depinde de starea omenirii la un
moment dat intr-un anumit spatiu. Oarnel1ii pot manifesta mai multa rezistenFi
sau mai putina rezistenta. Daca oamenii la un anumit moment Intr-o anumita
tara sunt intr-o stare mai buna, ci pot opune mai multa rezistenta.
1: Pamantul poate afecta luna celelalte planete?
R: Da, dar noi sun tern interesa!i numai de ceca ce influenteaza viata organica,
prin viata organica pe noi
I: Cum putem verifica dec1aratiile arbitrare despre rolul vietii organ ice
dcspre faptul ca luna este cea mai tanara din Raza de Creatie?
R: Nu sunt deciara!ii arbitrare - totul vine din sistem. Nu este sistemul meu, nu
I-am inventat eu. Doar ca teorie nu prezinta interes: este il1teresant numai dad
ne darn seama ca acesta vine de la 0 minte superioara. Am inceput cu partea
psihologica pentru a va da posibilitatea sa dobanditi 0 pretuire a acestor idei.
paca. ati dobandit-o, Yeti fi rabdiitori eu aceasta lahlra.
I: Noi Iucram Impotriva naturii? Deseori mi-a venit ideca ca proccdam.
R: Lucram impotriva naturii, dar natura este un termen relativ. In aceste ccrcuri
concentrice de lumi inHiuntrul lumilor, daca lucrezi impotriva naturii lucrezi
impotriva unui cere concentric, dar poate sa nu fie impotriva altui cerc. Nu este
totul 0 sil1gura natura; nU poti lucra impotriva naturii din afara naturii; dad
in afara unei naturi lnauntrul unei alte naturi.
i: Pe ce dovada se bazeaza presupunerea di omul se poate revolta impotriva
locului sau in univers ca aceasta nu este 0 alta iluzie?
R: Dar ornul nu poate. Omul nu poate pleca de pe pamant, dar cl poate fi sub
diverse legi in timp ce dimane in pozitie pc pamant. E1 poate
fi sub un set de legi sau alt set de legi este posibiI sa observam aceasta dad
ce inseamna. Putem observa oameni traind sub seturi diferite de legi in
viata cand verificiim asta chiar la 0 scara mica, yom putea cu
sa lntelegem ca asta se poate extinde. Trebuie sa Va ganditi ce
insearrma Sa sub legi diferite. Chiar cum suntem, avem 0 anumita
posibilitate de alegere, poate ca nu 0 alegere dcplina, dar putem schimba muIte
lucruri doar alegand corect.
i: Trcbuie sa ai multa inainte de a putca alcge intre influente?
197
A PATRA CALE
R: Aceasta este 0 lutrebare faarte importanta, pentru ca nu cste 0 problema de
ci de fiinta. Ornul sub ce Yin din diverse parti ale
universului. anumita stare var invinge un tip de infiuente, in alta stare un
alt tip. In viala om, acesta se poate afla 0 zi sub unul tip de influente
alta zi sub un altul.
1: Ne punem pc n01 sub mal rnulte iegi din cauza falsei noastre
personaliUiti?
R: Faartc coreet, sub mutte legi mecanicc complet nenecesare.
i: Care estc valoarea studiului tabelelor diagramelor?
R: Cand ati iuceput sa studiati sistemul probabi! e5 ati avut multe intrebari $i
ganduri referitoare la lume, referitoare la relatiile dintre diverse lucruri, $i
desprc tine insuti, in lume. Diagramele studiul legilor va of era un nou punct
de vedere: gandit la lucruri Intr-un fel, iar acum, prin interrnediul acestor
scheme principii, incepeti sa ganditi In alt fel.
I: Aceste teoretice de cosmologie vor ajuta la Intelegerii?
R: Nu sunt teoretice, sunt foarte practice, cu certitudine vor ajuta Intelegerea
sa creasca, pentru ca ele vor crea 0 baza solida pentru asta. Raza de Creatie
este un sistem de eliminare, de simplificare - eliniatura toate care
nu sunt practice. Cu ajutorul Razei de Creatie eliminam din univers tot ceea ce
nu are 0 reiatie personala cu noi, tqt ceea ce nu poate fi Inteies practic.
cum am spus, In studiul Razei de 'creatie folosim principiul searii. Acesta se
aplica modului nostru de perceptie a lucrurilor; dintr-un alt punct de vedere,
se refera la lucrurile In sine. Asta trebuie sa se Inteleaga: nu este numai
subiectiv, pentru ca lucrurile pe.scari diferite se ami. sub legi diferite.
Pe Hinga asta, toate mari1e idei ca Raza de Creatie legile fundamentale ale
universului sunt necesare pentru ca ne men!in gandirea pe cursul corect.
Acestea nu 0 lasa sa se rara nici un rezultat - deci, de asemenea, ajuta
amintirea de sine. Daca renun!a!i la ele, dadi Incercati numai sa va amintiti de
voi sa excludeti toate celelalte idei, nu va merge.
*
Acum trebuie sa discutam despre materiile din care este constituit universul.
Toate materiile din lumea care ne tnconjoara, luana pe care 0 mancam, apa pe
care 0 bern, aerul pe care tl respiram, caramizile caselor noastre, propriu!
nostru trup - sunt penetrate de toate materiile existente tn univers. Nu este
necesar sa studiem sau sa analizam soarele pentru a gasi materie solara; aceasta
materie se afla tn noi este rezultatul divizarii propriilor atomi. In
fel avem in noi materii ale tuturor celorlalte lumi. In acest sens Intr-adevar
omul este un univers in miniatura; are tn eI toate materiile ce alcatuiesc
universul; forte, legi ce guvemeaza via!a intregii lumi
actioncaza tn e1. De accea, cum am spus, prin studiul omului noi studiem
universul invers.
Dar 0 paralel5. campI eta intre am univers poate fi schitata numai dadi
luam omul In sensu} deplin al cuvantului, adica un om ale carui puteri
198
CAPITOLUL 8
posibiIitati proprii snnt dezyoltate. Un om subdczvoltat, un om ce nu
sa, nu poate fi considerat ca 0 imagine completa a lumii - cJ
este 0 lume netenninata.
cum s-a spus mai devreme, legile sunt peste tot pe toate
planurile. Accstc legi identice, manifestiindu-se In lumi diferitc, adica in
diferite conditii, vor produce fenomene diferite. Studiul reia!iei dintre legi
planurile pe care acestea sc manifesta ne duce la studiul relativitatii.
Daca luam Raza de Creatie, trebuie sa ne reamintim ca lumile sunt
coneetate una Cll cealalta se influenteaza lma pe cealalta, in acord eu Legea
lui Trei. Cu alte cuvinte, primele trei lumi, luate impreuna produc fenomenul
care influen!eaza urrnatoarele lumi In primele trei lumi Absolutul este
conducatorul fortei active, Lumea 3 este conducatorul fortei pasive, iar Lumea
6 este conducatorul fortei neutralizante. Cu alte cuvinte Absolutul este
Carbollul, Lumea 3 este Oxigenul Lumea 6 este Azotul.
Dad plasam cele trei forte in succesiune, in funetie de ordinea in care
aeestea se unesc, yom obtine ordinea 1, 2, 3; dar materiile ce servesc drept
conductori ai acestor forte, In func!ie de densitate, vor sta tn ordinea: carbon,
azot, oxigen. Deci cand triada incepe sa se forrneze acestea vor sta in ordinea
1. 3, 2. Cand materiile stau tn aeeasta ordine se produc fenomenele. Dar pentru
creatia ulterioara, pentru fonnarea triadei urmatoare, azotul trebuie, ca sa
zicem sa,'se intoarca inca odata pe eel de-al treilea loc, In ordinea 1, 2, 3
in acest fel sa devina carbonul urrnatoarei triadc, pentru ca cea de-a doua triada
incepe de la forta neutralizanta a primei triade care devine activa. Aceasta
schimbare a locurilor materiilor in triada este un fel de dans cosmic ce produce
actiune.
Sa tncercam acum Sa vedem cum fortele ce provin din Absolut, pentru a se
manifesta in Lumea 3, trcbuie mai intai sa treaca prin Lumea 6. 0 analogie ne
arata convingator necesitatea acestei directii a fortei. dupa cum am spus,
vointa omului poate influenta un fragment dc tesut in anumite parti ale
eorpului sau. Dar un !esut este a1catuit din celulc. Pentru a afecta tesutul,
vointa omului va trebui sa influenteze mai intiii celulele componente ale
fragmentului de tesut dat. Tesutul reprezinta 0 lume diferita fata de celule dar,
in timp, tesuturile nu existS. separat de eelule dcoarece sunt compuse
din celule.
Lumea 3 este 0 lume separata de Lumea 6, in timp este alcatuita
din Lumea 6, adica din lumi similare Caii Lactee. Deci pentru a influenta 0
parte a Lumii 3 (To ate Lumile) Absolutul trebuie mai intai sa influenteze un
anumit numar de Lumi (To!i Sorii) din care Lumea 3 este compusa.
Astfel, la trecerea fortelor, Lumile 1, 3, 6 stau, la inceput, in ordinea I, 3, 6,
apoi in ordinea 1, 6, 3 apo!, pentru 0 trecerc ulterioara a fortelor, ele trebuie
din nou sa reia ordinea 1, 3, 6. In urrnatoarea triada Calea este carbonul,
Soarele - oxigenul planetele - azotul. Deoarece azotul sta il1tre carbon
oxigen, forta ce vinc de la Calea Lactce, adica de la stele, trebuie Inaintc sa
treaca prin planete pentru a atinge Soarele.
199
A PATRA CALE
Accasta poate sa para eiudat la a prima privire, dar daca vizualizam
structura sistemului solar vom vedea [oarte dar ca nu poate fi in alt feI. Nici 0
analogie nu este necesara aici. Imaginati-va soarele inconjurat de planete ce se
rotesc in jurul sau; la distanta, un grup de stele ale caror influente se indreapta
catre soare. Dar soarele nu sUi in lac; ca aeesta se planetele
ee se rotese in juruJ sau se odata eu aeesta in spatiu formand fieeare
prin propria 0 spiraIa in jurul traieetoriei centrale' a 'soarc1ui, indit
aceasta traieetorie centralii este in intregime inclusa in spiralele planetelor
niei a influen!a nu 0 poate atinge rara a trece mal lntai prin lumea planetelor,
adica patrunzand printre inelele spiralelor.
Mai departe, planetele dcvenind carbonul celei de-a treia triade trebuie
gaseasca oxigenul azotul corespunzator. In Raza noastra de Crealie, oxigenul
este pamantuL Dar nu exista azot in Raza de Crcatie astronomica. Deoarece
planetele nu pot treaca influenla direct pamantuIui, in scopul de a face
posibiIa trecerea fortelor intre planete pamant, a fost creat un dispozitiv
special care reprezinta organul sensibil al pamantului - viata organicii pe
pamant.
Viata organica pe pamant este azotul celei de-a treia triade. Fortele ce vin
de Ia planete cad mai intai asupra vietii organice, care Ie apo! Ie
transmite pamantului.
Dadi ne reamintim extrem de complieata organizare a terminatiilor nervilor
senzitivi in propriui nostru organism, de exemplu tenninatiile nervilor gustului
mirosului nu vom gasi' ciudat cii omul se ca terminalia nervoasa
sensibiHi a pamantului.
200
CAPITOLUL 8
Desigur, 0 acoperita eu iarba difera in multe fcluri de om ,- aceasta
numai cateva din influentelc pianetare, foarte putin din acestea.
Omul influente mult mai compIexe. Dar oamenii difera in mare
masura unul de celalalt in acest aspect. Majoritatea oamenilor sunt importanti
numai in masa, numai masa 0 influenta sau alta. A1tii sunt capabiIi
de primirea influentelor in mod individual - influente pe care masele nu Ie pot
primi, pentru ca ele sunt sensibile numai la influente grosiere.
Viata organica pe pamant, jucand rolul azotului in cea de-a treia triada,
devine prin acest fapt carbonul celei de-a patra triade in Raza. Cu alte cuvinte,
aceasta conduce forta aetiva care se cu oxigenul azotul
corespunzator. Pamantui este oxigenul luna este azotul prin care influentc1e
vietii organice tree la pamant.
201
A PATRA CALE
Acum, dadi iuam Raza de Creatie ,divizata In patru triadc :;;i pastram in
minte cii suma tatala a fieciirui triade este un' anumit hidrogen, vom obtine
patru hidrogeni sau patru densitati de materii. Ace:;;tj patru hidrogeni pot fi
considerati drept corespunziitori eelor palm puncte fundamentale ale
L
f}
sol
}

la f}
sol
fa }
mi }
db}
}
fa }

H6
Hl2
H24
H48
H96
Hln
H384
H768
H1536
H30n
H6144
HI2288
,
H3
H6
HI2
H24
H48
H96
Min
H384
H768
HI536
H30n
H6144
HI
H3
H6
Hl2
H24
H48
H96
HI92
H384
H768
HI536
H3072
Absolutul
Soarele
Piimantul
Luna
universului. Primul corespunzator Absolutului, al doilea soarciui, a1 treilea
piimantului :;;i a1 patrulea lunii. Am spus eli Raza de Creatie poate fi luaHi ca 0
oetava. Dupa re, reprezentat prin luna, oetava 1:;;i are do-ul, care estc de
asemcnea Absolutul. Deci exista, ca sa spunem a:;;a, doua 'Absoluturi: unul
incepe Raza, ceIalalt 0 silir:;;e:;;te.Un Absolut este Totul, ceIalalt estc Nimic. Dar
nu pot sa fie doua Absoluturi, pentru ca, prin natura sa, Absolutul este unul.
A$adar Totul include Nimicul $i Nimicul include Totu!' Constructia dualista a
min!ii noastre nu poate accepta identitatea contrariilor. Noi separam totul, chiar
$i Absolutul. In realitate, ceea ce noi numim antiteza contrariilor cxista. numai
'in eonceptia noastra, 'in pcrccptia nostra subiectiva a lumii. Dar chiar cand
intclcgem accasta, suntem incapabili sa exprimam aceasta in!elegere in
cuvintc; limbajul nostru nu are cuvinte ce pot include simultan tezele $i
202
CAPITOLUL 8
antitezclc. Mintea noastra nu Ie poate prinde ea pc singudi idee, a$a cum nu
poate prindc imaginile unor zci hindu$i, care combina aspeete total contrare.
Aeum vom examina treeerea prin cele patru punctc fundamentale
ale octavci cosmice. Daca luam radiatiile intre fieeare doua puncte In fonna
unei octave, ob!inem trei octave: Absout - Soare, Soare - Pamant, Pamant -
Luna.
Ar trebuie observat ca de$i sunt 6 intcrvale, numai trei din c1c necesita sa fie
umplutc din afara. Intervalclc intre do $1 si sunt umplutc de Vointa
Absolutului, de infiuenta masei soarelui asupra radiatiilor cc trcc prin el, $i de
influcnta masei pamnntului asupra radiatiilor ee tree prin acesta.
Toli hidrogenii din acest Tabel reprezinta materii cu care avem de-a face in
studiul omului. S-a efcctuat de doua ori 0 reducere in scopul de a include
numai hidrogenii ce au 0 legatura cu omul, ori cu viata exterioara, ori eu viata
interioara a organismului sau.
I: Cum anume sunt legati de om ace$ti hidrogeni?
R: De exemplu hidrogenul 768 reprezinta toata hrana pe care 0 mancam; aero I
pe care 11 respidm este hidrogen 192, iar impresiile noastre pot fi 48, 24, 12 $i
chiar 6. Avem 0 enorma varietate de impresii, dar nu avcm de ales in cazul
aerului al hranci. De exemplu nu putem inhaia hidrogen 96 pentru ca estc
foe, gaz incandescent. Nu putem'manca hidrogen 386, pentru ca cste apa $i nu
putem trai cu apa. Veti vedea ca aceasta Tabela raspunde tuturor cerintclor
noastre; ne ajuta sa putem vorbi despre toate matcriile din umana sa
vedem interactiunile dintre ele face posibil sa eonectam omul cu universul,
pentru ca putem cunoa$te de pe ee nivel vine fiecare materie.
Aceasta Tabcla de hidrogeni arata nu numai dcnsitatea fieearuia dintre clc
ci, de asemenea, locul de origine al acestor diferite straturi de matcrie care se
afia sub diferite legi, cum a fost explicat. Hidrogenii ce Yin din planurile
aflate sub un numar de legi foarte mic, aproapc de Vointa Absolutului, au 0
putere enonna 0 enorrna energie potenliala.
Astfel avem 0 scad de douasprezece densiHiti pe care poate fi plasata arice
materie cunoscuta sau imaginata dc om. Pentru densitati scazute noi putcm
gasi exemplc in om In lumea ce II 'inconjoad. Pana la nivelul I-I 96 sau
chiar 48, se poate studia fizic de chimie, biologie sau alte Dincolo de H
48 putem studia numai efectele psihologice ale prezentei sau abscntei lor -
cunoscand nivelul hidrogenilor eu care lucreaza diferi!i centri.
Hidrogenii mai inalti sunt numai potentiali In om sau exista 111 eantitatati
atat de mid 'incat sunt imposibil de studiat. Studiul acestor hidrogeni superiori
In lumea inconjuratoare este de asemenea dincolo de puterile de pcrceplie ale
omului Nr. I, 2 3.
I: Cum sunt umplute cele trei intervale din cele trci octave de radiatii?
R: Exista un aranjament cosmic, altfel Raza nu ar putca exista. Elc sunt
umplute de forte ale naturii, a$a cum vcti vedea 'ill propriul organism: cateva
intcrvale din organismul nostru sunt umplute de natura, altfel nu am fi capabHi
sa traim.
I: Un hidrogcn este alcatuit din trei clemente la fel ca $i eele trei forte?
203
A PATRA CALE
R: Accsta este aldituit din trei forte ce lucreaza prin trei clemente. Trci forte nu
pot lucra fiidi tTci clemente. Un hidrogcn este suma totala.
I: Impresiile genereaza energie?
R: Acestea sunt energii in sine. De ficcarc data dind luam 0 imprcsic primim 0
anumita materic. Materia nu cste separata de energie: un de cste matefic cstc
energie unde este cncrgie estc materic.
A':j vrea sa va dau inca 0 schema ce vii poate ajuta sa intclegeti lucrurilc.
Am spus ca viata organidi este 0 adaptare speciaHi ce umple intcrvalul dintre
planete ':ji piimant. Este creata sub forma unei octave laterale sau aditionale
do
si
la
sol
fa
Iia
mi
re
CD
G)


@
sol fa
@
@
do
si
mi
re
care incepe in scare, sol. Sol devine do ':ji
produce si Ia nivelul planetelor, iar apci trei
note: la, sol, la, care rcprezinta via!a
organidi pc pamant. Apoi mi-ul aeestci
octave laterale intra in pamant re intra in
luna. Deei via!a organidi nu apartine
octavei principale, ci apartine aeestei octave
speciale care incepe in soare. Nu cc
'inseamna do-ul si-ul aeestei octave. Din
toata aceasta oetava noi numai
fq, sol, fa, mi. Chiar desprc re tot ce
I este cii atunei dnd eeva moarc - fie
om sau gandac - sufletul sau se indrcapta
sprc luna.
1: Clnd spuneti cii ce este mi-til, va
referi!i la pamant?
R: Nu, la tot ce intra in pamant - corpul fizie, intrcaga materic fiziea la moartc
se duee in pamant.
J: Pentru fiecarc organism sUnt create suflete?
R: Corpul se 'in timp sc cste pur simplu 0
parte a eorpului, invizibila, necunoscuta de medicina, fizidi chimic. Dar lara
el organismul nu ar putea exista. Cand trupul moare, sufletul este eliberat
atras de aeest electro-magnet care este luna.
I: nu 'inte1eg inca influenta vietH organice intre planete $i pamant.
actioneaza in ambele directii?
R: Incearca sa ineepi cu ce ,poti 'intelege, mai tarziu in!eiegerca ta va
Nimeni nu poate intelegc ceva dintr-o data. Sa 'intclegi inseamna sa faei
conexiuni. Viata organica transfcra influentele planetare pamantului. De fapt
procesul are lac in ambele sensuri, dar nu putem vedea nici unul dintre ele.
Trebuie sa luam asta ea teorie, dar pot fi gasite analogii. Putem vedea cum
viata organiea transforma influentele venite de la soare ce rol major joaca
acesta in structura seoartei pamantului. De exemplu, solulnegru este rezultatul
viennilor de pamant; petrolul estc rezultatul unei aglomerari de !'1i
organismc marine; carbunele cste rezultatul padurilor; calcarul e format de
insulele de corali, toate aecstca sunt rezultatuJ vietii organicc ce ramane in
pamant. Aceasta arata cum miwul intra in pamant. Toate accstea sllnt mi-ul
204
CAPITOLUL 8
octavci laterale ale direi la, sol, fa reprezinta viata organica atune! dind este
vie. Aceasta arata cum viata organidi transforma solarc. Nu vcdcm
cum aeeasta transfonna influentcle planctare, dar plltem lua analogia cu
influentele soarelui. Aeeasta arata di viata organicii cstc coneetata eu
pJanctcle eu soarele transforma influentele planetare cum transfonna
solarc.
I: Raza de ereatie este mccaniea?
R: Nu intreaga'Raza. Cand aceasta ajunge'la noi, eu certitudine toatc legile
sunt mceanice 'in planul nostru.
i: Cum cste posibil ca 0 Raza mccanicii sa poata erea 0 care sa fie
capabila sa dobandcasca a voin\u pcnnancnta?
R: Trebuie sa va reaminti!i di Raza de Creatie 'incepe con$tient in punctul de
pleeare exista evidcnt planuri pentru oriee lucru sau anumite planuri se pot
dezvolta gradat ulterior. Dar in cele 48 de legi care lucreaza pc pflluant sunt trei
legi ale Lumii 3, care se afla sub directa \'ointa a Absolutului. Legi venite din
planur! diferite nu sunt Ia fel de mecanice; uncle sunt mai mecanice, altele mai
putin meeaniee. Daca yom eonsidera oetava laterala ce incepe de la soare -
oetava vietii organice - yom vedea ea soarele este muit superior pamantului
evident este posibila crearea posibilitatilor de dezvoltarc 'in aeeasta oetava.
Astfcl omul, daca poate fi privit ea"'o samfl.1ltu, are In e1 posibilitatca
Nu este numai eeea ee pare; este ccva in e1 cc nu poate fi vazut - aceastii
posibilitate ascunsa de evolutie. Putem 'intelegc aeeasta relalie dintre ceva mai
meeanic ceva mai putin meeanic numai in noi Noi $tim cat de
mecanici suntem ca daca lueram putem deveni mai putini mecanici. Aceasta
este singura modalitate de a studia mecanicitatca.
I: Daca_ 0111ul, ea parte a vietii organice, un scep in schema
universului, ce scop ulterior poate cl sa serveasca prin dobandirea con$tienlei?
R: Aceasta dcpinde de eeea ce dorim. Poti fi satisIaeut cu anumite scopuri ale
naturii sau poti avea propriilc tale idei. Devenind con$tient poti servi propriilor
talc seopuri, dar daca nu eon$tient, poti numai s5 scopurilor
naturii. Natura vrea ea omul sa fie cum este in acest loco Aecsta este
motivul pentru care numai ca!iva pot evada, $i pot evada pentru cil
omul este foarte mic.
i: Atune} vreti sa spuneti ca de oameni dintr-o suta au zamrile
aruncate impotriva lor?
R: Nu exista statistici clare despre asta. 0 foarte mica minoritate are
posibilitatea dezvoltarii.
I: Am inteles di Absolutulnu poate nimic despre om. Este absurd sa crezi
ca pot exista puteri delegate eapabilc sa arate un interes fata de am?
R: Nu in mod ncccsar puteri delegate, dar poate ca puteri speciale. Nu este niei
o indoiala ca trebuie sa existe puteri care sa aiba un interes fata de om, dar nu
avem un contact direct cu aceste puteri. Nu Ie putem eoncepe intelcctual I1U
cum sa Ie abordam. Ele apar in aeeasta mica octava care incepc in soarc.
SOal'e!e produce doul chiar la nivelul sau si-ul la niveJul planctelor. Aceste
205
A PATRA CALE
doua note sunt originea victii organ ice probabil principiul ei coordonator.
Deci caud vom ce sunt do $i sf, vom $ti $i despre accste puteri.
Sunt doua lucruri pc care trebuie sa ni Ie amintim intotdeauna despre
aceasta mica oetava lateraHi; intai ca aceasta nu se poate masura ell Raza de
Creatie pentru ea este pc 0 scarii complet difcrita; in al doilea rand ca trebuie
intotdeauna sa ne amintim ca nu $tim ce sunt do $i sf ale acestei octave. Cand
ne gandim cii viata a iuceput aiei pc pamant printr-un proces sau altul, ne
putern gand! cii $tim ce este asta; dar cand auzim cii nu a luceput pc pamant, ne
dam searna cil nu $tim.
206
CAPITOLUL9
Studiu! ollll/lui ca IIzina chimidi - Diagrama hrallei - Trei octave ale hranei $i
dezvoltarea lor - Prima treapta Cll WI \'iOC 'l1lccanic - A doua Ireapla CII 1m
cOJl.ytiellt - A Ireia treap/a cu al do ilea Valoarea relativa a celor
trei feluri de hrana - Impresii/e - Amintirea de sine - Carbo/Illi 12 - RiisH/ -
Impresii billie rele - llllpresiile ca hidrogeni diferiti - Controiul fmpresiilor -
Lucrul Cll mi 12 - Centri viteze/e lor - Cenlri sllperiori $i caraeterislici/e lor
- Legaillra ell eel/lrf superiori - Cenlri sllperiori $I drogurile - Telepatia -
Necesitatea de a mari prodHcfia de materii sllperioare - Ellergia .sf depozitarea
energiei - AClIlllu/atorii - Legatura Cll aCllmulatorlilmare - Ciiscatlll- jntreaga
I11llllca lrebllie eOllcentratii asupra
U
ltima data v-am dat 0 scara a materiei relativ la om corpul omen esc.
Fiecare nivel reprczinta a allumita dCllsitate a materiei a anumita
frecventa a vibraliiior sau, cum este denumita in sistem, densitate a
vibratiiJor. Do-ul cel mai de sus reprezinta eea mal mica densitate posibiHi a
materiel $i eea mai rapida frecventa a vibratici. Vibratiile se illeetinesc din ce
in ce mai mult pc masura ce scara coboara $i ajung la aproape nimic in final, in
timp ce densitatea materiel cre$te corespunzator ajunge la maximul san.
Ficcare dintre accste materii reprezinta un spectru foarte largo Acum trebuie
sa sttldicm omul ca a uzinii sa vedem cc ral joaca aceste materii in
corpul omenese. Unii dintre hidrogeni ii putem studia din punct de
vedere fizic sau chimic in timp ce prezenta altora 0 putem detennina numai
Astfel acest tabel de hidrogeni ne oferta posibiIitatea de a studia
manifestarile fizice $i cele psihologice ca rnanifestari de aeeIa$i ordin, dar
avand diferite grade de materialitate.
Oamenii deseori se intrcaba de unde vine energia omulu!. Din acest punct
de vedere omul poate fi privit ca 0 uzina chirnidi care materiale brute
din exterior $i Ie transforma in alte materiale de 0 cali tate mai finii
Cele trei tipuri de materiale pe care omul Ie obtine din lumea
exterioara sunt: hrana pc care a manand; aerul pe care il inhaleaza
impresiile pe care Ie Hrana este intotdeauna H 768, aerul este
intotdeauna H 192, dar imprcsiile pot fi foarte variate. Pentru inceputul
studiului, pentro intelegerea principiului, vom Iua ea standard de impresii H
48. H 48 reprezinta impresiilc complet obi$llUite, lipsite de culoare Tara nici
o caracteristica. Dad vad 0 bucata de hartie, aceasta este impresie 48, nimic
mai rnult. Dar de fapt impresiile pot fi de foarte buna sau foarte proasta cali tate
- yom discuta despre aceasta mai tarziu.
Din aceste trei tipuri de material produce toatc materialcle l1ccesare
pentru lucrul centrilor. In starea umana lucreaza suficient de
bine pcntn! mcntinerea propnel vieti, dar ca uZ111a chimica este
nesatisffiditoare, pentro di aceasta consuma tot ceea ce produce; 11U poate
A PArRA CALE
exporta sau depozita nimic. dezvoltarea omului depinde de depozitarca
materiilor superioare produse de ma;;ina sa. Deci trebuie sa nc gandim la dii de
crc;;tere a productiei. Dar inainte de a ne gandi 1a crc;;terea produc!iei, trebuic
sa studiem uzina din punctul de vedere al pierderilor, pentm ca exista muIte
part'i unde se produc scurgeri in rna;;ina ;;i dad! IlU Yom opri aceste scurgeri,
cresdind productia vor crc;;tc doar scurgerile. Am discutat deja des pre scurgeri
a$adar" de$i voi arata acum cum lucreaza uZlna $i chiar cum poate fi crescuti'i
scurgerile ntl var fi indicate in diagramii. Dar eIe sunt toate in Yoi, $1
trcbuie sa va amintiti ca nu puteti mari productia in stadiul in care va aflati
acum pentm ca, inainte de toate, trcbuie sa oprili toate scurgerile . Dupa ce SMa
realizat acest lucru, va fi folositor sa inva!ati cai practice de a imbunata!i
func!ionarea uzinei. Acesta este principiul.
Va voi prezenta trei trepte sau trei stadii ale acestei uzine chimice: mai intai,
cum fi.ll1c!ioneaza aceasta in omul obi$lluit I, 2 $i 3, apoi cum functioneaza
aceasta cu un anumit tip de efort $i, in final, cum functioneaza cu un al doilea
tip de efort.
Vom considera ma$ina umana drept 0 uzina eu trei etaje. Aceste trei etaje
reprczinta capul, partea din mijloc a corpului $1 partea inferioara a corpului cu
coloana vertebralii.
I-Irana i!ltra la nivclul etajului cel mai de sus $i trece la etajul cel mai de jos
ca 9 768. In corp se intalne$te ey tnl. anumit Carbon 192 .;;i amestecanduMse eu
aeest Carbon devine Azot 384. Azotul 384 un alt Carbon, 96, $i eu
ajutorul accstui Carbon sc schimba din Oxigen 384 In Azot 192. Este 0 octava
aseendenta, di aeeste trepte reprezinta notele do, re, mi.
Dupa lIIi este un interval octaya nu se poate dezvolta mai departe de la
sine. Estc foarte interesant ca pfma la acest punet eu un pas mai departe
putcm urmari dezvoltarea octaYci cu ajutorul fiziologice
Cand luana patrunde in gudi. aceasta se intalne$te cu diferite tipuri de
saliva se amesteca cu acestea in procesul de mastica!ie; apoi aceasta trece in
stomac !,ii este prclucrata de catre sucurile gastrice care 0 descompun in
glucide, proteine $i lipide. De aiei intra in intestine bila, sucurile
pancreatice $i intestinale care 0 vor transfonna in cele mai mici clemente.
Acestea tree prin intestinului in sangele venos, care este preluat de ficat,
unde se eu aJti carboni care il sehimba chimie, apoi catre inima.
care pompeaza sangele venos spre plamani. Aici este oxigenat prin intrarea
aerului se reintoarce la inima ca sange arterial. In aceasta diagrama toate
difcritele materii prezente in corp cu eare se luana pana la mi sunt
divizate in doua categorii, Carbon 192 $i Carbon 96. Sangele venos este mi 192
eel arteria! este Ja 96.
In punctul in care wi 192 nu se poate dezvolta mai departe, intra un alt tip
de hrana M aeru!. Acesta intra ea Oxigen 192, se cu un anumit Carbon
48 $i cu ajutorul accstuia este transfonnat in re 96, $i producerea aeestui re 96
da un lui l11i 192 al octavei hranci, permitandu-i acestuia sa tread inJa 96.
Dincolo de accst punct, CUll0a$tcrea fiziologica nu mai poate merge.
208
CAPITOLUL 9
Re 96 din oetava aemlui intalnc$te un Carbon corespunzator producand mi
48; cu ajutorul aceluia$i Carbon,fa 96 al octavei hranei se transfonna in so148.
Sol 48 se poate dezvolta mai departe, dar mi 48 nu poate, dezvoltarca
octavei aerului se oprc$te in aeest punct. Sol 48 al octavei hranei trece in fa 24,
CD
.
I,
\!;V: 24
do
768
I:
I "
'
I :

I

cID

.
..

..


iar fa 24 in si 12 se aici.
Impresiile intra ca do 48, dar nu se pot dezvolta mai departe. pentru di in
locul pe unde intra ele nu este nici un Carbon 12 care sa Ie ajute. Natura nu I-a
furnizat, sau mai degraba nu a furnizat suficicnt incat sa se produca vreun efeet
de luat in seama, astfel do 48 nu se transforrna ccle trei octave se opresc aici.
Gandi,iMva la aceasta schema faceti legatura cu ceea ce a fost spus mai
dcvreme, di natura aduce omul pana la un anumit stadiu !,ii apoi il lasa sa se
dezvolte singur. Natura da ornului posibilita!i, dar nu dezvolta accstc
posibilitati. Aceasta ii pennite sa traiasca, ii furnizeaza acr, pentru ca altfel
prima octaYa nu ar putea continua, dar restul trebuie sa. singur.
este astfel eonceputa incat aerul intra Ia momentul potnYlt eu conslstcnta
potrivita !,ii da un mccanie. .. . . . _
Este important de inteles ca Diagrama Hranel sau Dmgrama Nutntlcl consta
in trei trepte.
Prima treapta, pe care tocmai am descris-o, aratii cum sc intamplii luerurile
la un om nonnal octava hranei face tot drumul de la do 768 la si 12;
mai sunt trci note ale octavei aerului 0 nota a octavci imprcsiilor. Daca vrern
209
A PATRA CALE
ne dezvoWim mai departe trebuic sil marim producfia de materii superioarc,
Jar 111 acest scap trebuie sa intelegem :;;1 sa cum sa facem, nu numai
teoretie, dar in fapt, pentru ca este necesar mult timp pentm a invata cum sa
[0105i01 accasta sa facem eforturi-corecte. '
Dad vom cum sa aducem Carbon 12 la locul potrivit dad vom face
efortul necesar, dezvoltarea octavelor aerului impresiilor va merge mal
dcparte. A dOlla treaptii arata ce sc lnHhnpHi cand $ocul necesar a fast fumizat.
Do 48 al octavei impresiilor se transfonnii in re 24 lIIi 12. Octava aerului
un de ia oetava impresiilor $1 lIIi 48 se transfonnii tnfa 24, sol 12
$1 chiar 0 midi cantitate de la 6. Trcbuie sii intelegeti eil aerol este saturat cu
hidrogeni superiori care, in anumite cazuri, pot fi refinuti de organism in
procesul respira!iei. Dar cantitatea de hidrogeni superiori pe care ii putem
obtine din aer este foarte mica. Aceasta treapta reprezinta functionarea
umanc eu un mecanic !;ii unul con!;itient.
Cea de-a treia treapta arata ce se intampJa dnd un al doilea !;iOC con$tient
este dat Ia locul potrivit. Primul !}oc con$tient este necesar la do 48. Al doilea
$OC con$tient este necesar acolo unde lIIi 12 al octavei impresiilor $i sf 12 al
octavei hranei s-au oprit in dezvoltarea lor $i nu poate merge mai departe de la
sine. De$! exista carboni in organism care i-ar ajuta sa se transforme, ace$tia
sunt departe $i nu se poate ajunge la ei, a$adar este necesar un alt efort. Daca
am cunoa$te natura acestuia !}i vom pu'tea produce acest al doilea $OC con$tient,
mi 12 se va dezvolta inJa 6!;ii si 12 in do 6. Efortul trebuie sa inceapa de la mf
12, deci trebuie sa intelegem ce reprezinta mi 12 psihologic. putem sa-I numim
emotiile noastre obi$nuite, adica toate emoliile putemiee pe carc Ie-am putea
avea. Cand emotiiie noastre ating un anumit grad de intensitate, ele cantin m;
12. Dar in starea noastra actuala numai emo!1ile neplacute ating de fapt /;If 12;
emotiile noastre placute obi$nuite de obicei raman la la 24. Asta nu inseamna
ca emoriiJe noastre intense nepJacute sunt de fapt lIli 12, dar se bazeaza pe
acesta !;ii au nevoie de el pcntru a se produce. Deci inceputul acestui al do ilea
efort $i pregatirea pentru acesta este lucml asupra emotiiior negative
Aceasta este linia generala a functionarii organismului uman $i cum anumc
acesta function.are fi imbunatatita. Este important sa in!elegeti unde sunt
necesare $ocunle con!;ittente, pentru ca daca inteiegeti, aceasta va va ajuta sa
lntelegi multe alte dificultati in Diagrama Hranei.
Trebuie sa intelegi, de asemenea, ca aceste trei octave nu sunt de forta
egaJa. Daca consideri forta octavei hranei, vei vedea cii aceasta da anumite
rezultate !;ii anumite efecte cc pot fi masurate. De$i materia luata din aer joaea
un rol foarte important, octava aeruJui reprezinta 0 cantitate foarte mica de
hidrogeni, in timp cc octava impresiilor cste foarte putemica $1 poate avea un
lutelcs enonn in relatie cu arnintirca de sine, starile de ernotii
Deci putcrn spune ca reJa!ia dintre cele trei octave nu este egaj'a,
pentro di una are mai multa substanta, iar alta mai putina substan!a.
Aceasta este alchimia noastra interioara, transmutarea metalelor obi!}nuite in
mctale pretioase. Dar toata aceasta alchimic cste in interiorul nostru, nu in
exterior.
210
CAPITOLUL 9
i: Ce anume cauzeaza transfonnarea hranei in materic superioara?
R: Aceasta se amestcca cu alte materii superioare fata de ea $i 1n acest fel ea
cre$te; apoi se amesteca cu materii superioare primelor $i din nou $i a!;ia
mai dcparte. Ia aceasta intr-un mod simplu.
I: Aceasta nu va atinge niciodata nivelul celei mai inalte matcrii cu care este
amestecata?
R: Nu conteaza. Ceea ce conteaza estc ca ea cii devine superioara
Materiile superioare contin mai multa energie, materiile mai grosiere contin
mai purina. Deci cand acestea se amesteca, superiori aduc energia
acestora in materiile mai grosiere.
i: Poate fi materia superioara prod usa prin rugaciune sau exercitii mentale?
R: Aceasta nu se produce din nimic, dar in alchimia interioarii a omului
substantele superioare sunt distilatc din celelaite materii mai grosiere care
aItfel ar ramane lntr-un stadiu grosier.
i: De ce primul !;ioc eOl1$tient vine din impresii?
R: $ocul nu vine din impresii, nu este 0 definire tocmai corecta. Impresiile sunt
o hrana foarte importanta, $i in starea obi$nuita suntem infometati de impresii.
AVem destule impresii dar nu Ie putem digera.
i: Trebuie sa producem Carbon 12 sau acesta se in organism?
R: In general un om are suficienti carboni pentru viala nonnaHi $i
poate exista chiar $i 0 inmagazinare a acestora. Nu inseamna ca trebuie sa
producem Carbon 12; trebuie sa-l aducem dintr-o parte a ma$inii in alta parte -
aceasta insearnna un efort special. Nu vom !;iti ca facem asta, dar prin
efectuarea acestui efort special vom aduce Carbon 12 dintr-un loc in altuL Dar,
desigur, daca nu exista suficient in organism nu it putem aduce acolo. Daca ai
bani, ii poti pune intr-un buzunar sau altul, dar daca nu ai dcloc nu poti - cste
foarte simplu.
1: Este acest efort special antrenamentul general din sistem?
R: Primul $OC este amintirea de sine, irnpreuna cu tot ceca ce ai fost
STatuit sa faci de la inceput, adica auto-observarea, neidentificarea !;i.a.m.d.
Totul este 0 parte a aeestui efort.
1: Care este cel de-al doilea $OC con$tient care sehimba caracterul acestei
uzine?
R: Daca dorc$ti, iti pot spune care este, dar nu iti va fi de ajutor pentru ca este
ceva ce precis nu putem face. Estc transformarea emotiilor negative in cmotii
pozitivc. Este posibil numai cu 0 indelungata munca de amintire de sine, dnd
poti fi con$tient mai mult timp $i dud centrul emotional superior incepe sa
lucreze. Este ceea ce ne aduce la starea de om Nr. 5, deci este foarte departe de
unde suntem aeum. Mi 12 combinat eu un efort special, poate produce emotie
pozitiva.
1: Mi se pare ca pentru a produce orice rezultate folositoare in directia de a fi
mai treaz este necesar ca ambele $ocuri con$tiente sa lucreze?
R: Da, pentro a produce rezultate complete, cu certitudine ambele
trebuie date, dar dnd primul este suficient de putemie, deja va produce
anumite rezultate. Dar, de fapt, acestea in generallucrcaza impreuna, deoarece
211
A PATRA CALE
inca de la inceput trebuie sa invatam sa nu ne exprimam cmoliile negative, iar
asta inseamna deja lucru asupra cclui dc-al doilea con:;;ticnt. Primul se
afUi in natura amintirii de sine, iar apoi acesta produce,lupta ell emotiile
negative, dcci dupa catva timp Iucrezi de fapt ell ambelc. eu cat mai multe
rezultatc obtii ell unul, ell atat mai mult trcbuie sa lucrezi ell celiilalt Accasta
explica un alt principiu cu care ne intiHnim in sistem - eu cat faei mai mult, ell
atat mai mult se de la tine, Este la fel ea 111 Diagrama Hranei - eu cat
incerci sa Iucrczc mai mult ell amintirea de sine, ell atat trcbuic sa fii mai
capabil sa controlezi cmotiilc negative, in ideea de a fi capabili in viitor sa
transfonni emotiile negative 111 emo\ii pozitive. Dar aeeasta cste foarte departe,
pentru di trebuie sa ai 0 marc cantitate de material creat pentnl amintirca de
sine. La fel, cele doua sunt legate intr-un fel, unul nu poate lucra lara
eclalalt.
i: Cuvantul in legatura cu diagramele inseamna lueru ca
din viata
R: $ocurile conectate cu Diagrama Hranei trcbuie sa vina de la tine - este
ac\iunea ta proprie. Este necesar sa momentul sa iti sa dai
Ele trcbuiesc date cu foarte multa grija, pentru di numai tipul corect
de va ajuta in aceste octave particulare, altfel ele se vor risipi.
i: Puteti da un exemplu practic?
R: Exemple practice sunt in Diq.grama Hranei. Trebuie sa incerei sa
lucrurile analoage in actiunile proprii. Primul este prevazut de natura in
locul unde aerul patrunde inauntru. Dar la al doilea interval nu este furnizat de
natura nici un acesta trebuie sa fie fumizat de amintirea de sine. De
asemenea la cel de-al treilea interval, nici un nu este fumizat trebuie sa
fie dat exact in felnl in care am discutat - prin transforrnarea emotiilor negative
in pozitive, lucru produs prin neidentificare.
Primul $OC con$tient te pentru eel de-al doilea cel de-at doilea
te pentru primul. Totul este simultan, nu termini unul apoi treei la
celalalt.
I: $ocurile sunt in mod neccsar nepHicute?
R: Acestea neeesita efort, dar nu sunt in mod necesar nepHicutc. Dimpotriva, in
momentul acestui cfort, odata cu intrarea unei energii noi, poti fi foarte pHicut
surprins.
i: Poate erortul de a controla atentia sa ae!ioneze ca primul cOI1$tient,
aducand Carbon 12 1a do 48?
R: Nu, nu este suficient. Trebuie sa fie amintire de sine; de fapt, amintire de
sine legata de auto-observare - doua aetivitati. Din asta consta
Ineearci sa fii mai de tine insuti de ce se afia imprejurul tau - de
totul.
1: Putem sa mai muIt despre ce anume este Carbonul 12? De unde vine
acesta?
R: Carbon 12 poate avea muIte manifestari diferite, dar In general vorbim
despre aeesta in legatura cu impresiile. Este probabil 0 encrgie a ccntlUlui
emotional. Dar lucrul important nu este sursa lui. Ce este important cste cum sa
212
CAPITOLUL 9
il aduci. Ce este de unde vine nu eonteaza pentru ca nu putem vedea aceasta,
nu unde este loeul aeesta. In mod Carbonul 12 vine de la centlUl
emotional, iar Hidrogenul 12 este materia eu care eentrul emotional ar trcbui sa
lucreze. Impresiile patrund ca Oxigen 48 pot fi transforrnate in Azot 24
numai eu ajutorul Carbonului 12, dar se intampla ea exact 1a loeul unde
impresiile pot fi asimilate sa nu fie Carbon 12, sau este numai putin. Deci noi
trebuie sa-l aducem acolo printr-un efoft special, acest efort este amintirea de
sine $i auto-observarea. Deci importanta este metoda, nu sursa. Intensificarea
observatiei adusa de amintirea de sine are intotdeauna un element emotional.
Cand iti aduci aminte de tine insuti aduci Carbon 12 la locu1 potrivit $i acesta
poate transfonna impresiile.
Vorbesc in aeest limbaj pentro ca ai pus Intrebarea in acest limbaj, dar poate
fi observat psihologie. Impresiile intra tu nu Ie simti, ceea ce inseamna ca
acestea vin nu pot trece mai departe. Dar poli face un efort de a-ti aminti de
tine insuti apoi, incepi sa sesizezi luerurile. Aceasta inseamna ca impresiile
au devenit 24. Absenta Carbonului 12 la locul necesar inseamna ca nu suntem
destul de emotionali. Prin amintirea de sine aduccm un element emotional in
acest loe particular.
i: Ceilalti doi Carboni la 111i 48 sol 48 sunt la fel?
R: Cred cii exista 0 mica diferen!a" la mi 48, toti au un element
emotional. La sol 48 lucreaza Carbon ca la do 48, dar 1a mi 48 acesta
poate fi instinctiv - emotional. Este chiar posibil ea 1111 48 sa lucreze prin
Carbon 12 din centrul instinctiv care este intotdeauna acolo.
i: Ce reprezinta mi 48?
R: Acesta este de asemenea sange arterial. Este recunoscut faptul ea sangele
poate fi de feluri foarte diferite. Fiziologic poate fi stabillt ca in diferite parti
ale trupului sangele are diferite calitati. Chimic poate fi de asemenea stabilit ea
actiunea lui este diferita, dar care cste diferenta, nu poate sa spuna. De
exemplu, musculatura este hriinita cu sange 96, dar celulele creierului sunt
hranite cu sange 24; unele eelule nervoase sunt hranite cu sange 12 chiar 6.
i: Vreti sa spuneti cii exista 0 diferen!a chimica Intre sangele care
musculatura cel care crcierul?
R: Nu poate fi stabilit, se $tie ca exista 0 anumita diferenta. in general
prezenta anumitor materii este recunoscuta prin efectul lor, dar ele insele nu
pot fi separate din punct de vedere chimic. $tiinta nu istoria fluxului
sanguin: la fiecare punet acesta da anumite lucruri anumite lucruri.
inainte sa atinga un organ sau altul este un tip de sange, iar cand if
este diferit.
1: Cand ai un moment de duce acesta la vreo modificare imediata a
sangelui?
R: Da, dar depinde de cat de pfofund de lung a fost acest moment. Daca este
o secunda, va produce anumite modificari eorespunzand unei secnnde; dad
este 0 jumatate de ora, atunci este altceva.
I: POli sa observi chiar rezultatul unei secunde?
213
A PATRA CALE
R: Ciitcodata. poti, dadi este suficient de profund. Poti scsiza rezultatul in
sensul eli vezi mai mult, di senzatiilc obi$ouite devin mai emotionalc. Dar
scurte momente de coo$tienta de sine, numai la suprafata, ou var produce prea
mult efect, pc dod dadi estc suficient de pro fund $i lung vei avea impresii pc
care nu Ie vei uita niciodata dupa aceea.
i: Gandul ce hidrogen este? .
R: Poate fi [carte diferit a$a cum sange1e este diferit. Acesta incepe ell 48 $l
poate urea pana 1a 6.
i: Poate fi considerat gandul ca impresii?
R: Da, dar cantitatea de irnpresii ce Yin din interior este limitata pc dud
cantitatea de impresii venind din afara este nelimitata.
i: In prima trcapta a Diagramei Hranei este totul in intregime .
R: eu certitudine totul este mecanic, este un aranjament cosmic. OrgaOlsmul
uman lucreaza dupa aceastii schemii generalii, dacii el nu lucreaza asupra lui
nu incearcii schimbe starea de con$ticnt
ii
.
I: In starea obi$nuita nu folose$ti irnpresiile?
R: Foarte pu!in. In aceasHi diagramii este imposibil sa arati micii c:
se transforrna, incat spunem cii oetava impresiilor nu merge mal dcparte. De$l
unele i$i continua drurnul, dar nu suficient pentru dezvoltare.
1: A$a cum sun tern acum, toate impresii1e sunt pe nive1?
R: Oh, nu. Impresiile pot fi foarte! variate. In Diagrama Hranei noi Ie luam ea
H48 pentru ea aceasta reprezintii marea majoritate a impresiiIor. Acestea sunt,
a$a vorbind, irnpresii indiferente - poate de un tip, poate de altu1; dar de 1a sine
acestea nu produe niei un efect. Totu$i, in ace1a$i timp, acestca sunt hranii.
Aeestea ajung 1a noi ca 48 $i in starea noastra obi$nuita acestea nu merg mat
departe. Omu! nu ar fi capabil sa traiasca in asemenea conditii. Dar exista
unele irnpresii 24 _ nu atat de multe ea 48, dar 0 anumita cantitatc exista; $i, in
cazuri foarte rare, pot fi impresii 12 $i chiar 6, dar acestea sunt exceptiona1e.
Elc nu intra in acesta diagramii pentru cii se transforma de 1a sine. Dacii acestea
vin ca 24, pot fi U$or transforrnate in 12 $i poate chiar mai departe. Dar vin
intr-o cantitate foarte mica.
In omul obi$nuit, care nu invatii sa-$i aminteascii de el cateva dintre
impresiile acestea obi$nuite 48 sunt de asemenea transforrnate, dar intr-un
foarte diferit. Ele sunt dezvoltate mai departe sau ajutate sa se dezvolte mal
departe, prin reactii de un anumit tip - de exemplu prin ras. Rasu!, in sensul
umorului, joaca un rol foarte important in legatura cu impresiile - amintesc din
nou ca am spus in omul obi$nuit. eu ajutorul rasului multe irnpresii 48 sunt
transformate in 24. Dar asta este numai pentru cii este neeesar pentru viat
a
,
pentr