Educatia timpurie si specificul dezvoltarii copilului Proiectul pentru Reforma Educatiei Timpurii (P.R.E.T.

) Scopul general al Proiectului pentru Reforma Educatiei Timpurii este acela de a mbunatati calitatea infrastructurii sistemului de educatie prescolara si de a se adresa nevoilor de baza ale copiilor prin intermediul mbunatatirii serviciilor, pentru a le permite acestora sa-si valorifice potentialul ntr-un grad ma im si sa i pregateasca pentru un start bun la scoala si n viata. !ai precis, P.R.E.T. urmareste" Sa mbunatateasca infrastructura actuala a sistemului de educatie timpurie pentru copiii de la # la $%& ' ani prin reabilitarea si dezvoltarea unitatilor de educatie( Sa mbunatateasca nivelul calitatii educatiei prescolare prin perfectionarea cadrelor didactice si ' asigurarea unor materiale didactice corespunzatoare( Sa eficientizeze sistemul educational prin crearea )entrelor de Resurse pentru Educatie si *ezvoltare, ' precum si prin dezvoltarea sistemului de management educational al !inisterului Educatiei, )ercetarii si Tineretului. Proiectului pentru Reforma Educatiei Timpurii se va desfasura la nivel national, n toate +udetele Rom,niei (inclusiv municipiul -ucuresti) ca parte a programului mai larg de reforma a educatiei timpurii

din Rom,nia si a strategiei comple e de reforma a educatiei timpurii (/001 - /0..) dezvoltate de !.E.).T. Proiectul pentru Reforma Educatiei Timpurii include urmatoarele componente (directii de actiune)" )omponenta ." ' Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii, av,nd ca obiectiv mbunatatirea infrastructurii celor mai defavorizate gradinite, astfel nc,t acestea sa a+unga la un standard minim de functionare, precum si asigurarea spatiilor necesare unitatilor care au avut de suferit de pe urma procesului de retrocedare a imobilelor nationalizate. )omponenta /" ' 2ormarea si perfectionarea personalului din gradinite (manageri, cadre didactice, asistente, administratori si alte categorii), n cadrul careia se urmareste dezvoltarea si livrarea de programe integrate de dezvoltare profesionala pentru educatori (apro imativ #1.000 de persoane), personalul de ngri+ire - ngri+itori, asistenti, personal medical - (apro imativ .#.000), manageri (circa /.100) si parinti. )omponenta #" ' *ezvoltarea capacitatii sistemului de a oferi servicii de calitate prin dotarea gradinitelor cu material didactic, +ocuri educative si alte materiale necesare procesului de educatie timpurie a copiilor de la # la $%& ani, nfiintarea retelei de )entre de Resurse pentru Educatie si *ezvoltare ()RE*), nfiintarea unor servicii specifice pentru copiii cu v,rste ntre 0 - $%& ani cu dizabilitati si nevoi speciale, cresterea capacitatii !E)T si a autoritatilor locale de a monitoriza, evalua si dezvolta politici educationale.

/ Proiectul pentru Reforma Educatiei Timpurii (P.R.E.T.)

!inisterul Educatiei, )ercetarii si Tineretului 3nitatea de !anagement al Proiectelor pentru 4nvatam,ntul Preuniversitar PR56E)T37 PE8TR3 RE25R!9 E*3)9T6E6 T6!P3R66 8oi repere ale educatiei timpurii n gradinita # !odul pentru educatori -ucuresti /00:

Prezenta lucrare face parte din seria !odule pentru formarea si perfectionarea personalului din gradinite elaborata n cadrul Proiectului pentru Reforma Educatiei Timpurii, )omponenta /" 2ormarea si perfectionarea personalului din gradinite cofinantat de <uvernul Rom,niei si de -anca de *ezvoltare a )onsiliului Europei (-*)E). 7ucrarea a fost realizata de o ec=ipa de consultanti ai institutiilor care asigura n parteneriat asistenta te=nica a Proiectului" Educatia /000> )onsulting, 9sociatia )entrul ,,Step b? Step@ pentru Educatie si *ezvoltare Profesionala si 2undatia )entrul Educatia /000>. Ec=ipa de coordonare din partea !E)T-3!P6P" !i=aela 6onescu 6rina Aelter Ec=ipa de coordonare din partea 9sistentei Te=nice" !onica *vorsBi )ristiana -oca Emilia 7upu )oordonator serie module de formare" )ristiana -oca 9utori"

Cenica -atiste, )ristiana -oca )o-autori" Aasile 2lueras (cap. .), 7iliana <rigore (cap.&, :), *oina 5lga Stefanescu (cap. ;) *escrierea )6P a -ibliotecii 8ationale a Rom,niei 8oi repere ale educatiei timpurii n gradinita % )ristiana -oca (coord.), Cenica -atiste, Aasile 2luieras, ... D -ucuresti" Educatia /000>, /00E -ibliogr. 6S-8 E&:-E&#-.&.1-.;-: 6. -oca, )ristiana (coord.) 66. -atiste, Cenica 666. 2luieras, Aasile #&..#:#"#&#./;

6lustratie coperta" <radinita nr. # Tulcea 6lustratii interior" <radinita nr. # Tulcea, <radinita de pe l,nga Scoala / Tulcea si <radinita -ambi Step b? Step -ucuresti *esign coperta" !illenium *esign <roup 7a?out F *TP" !illenium *esign <roup $

)operta si interior" !illenium *esign <roup G /00: !inisterul Educatiei, )ercetarii si Tineretului, 3nitatea de !anagement al Proiectelor pentru 4nvatam,ntul Preuniversitar -ucuresti. Toate drepturile rezervate.

&

Prezenta lucrare a fost conceputa pe baza noului H)urriculum pentru nvatam,ntul prescolar (#-$%& ani)I aprobat prin 5.!.nr.1/##%..0E./00: si a H<=idului de bune practici pentru educatia timpurieI, cu scopul de a oferi educatoarelor repere teoretice si practice n desfasurarea activitatilor didactice din gradinita. Speram ca acest modul sa aiba o contributie importanta, at,t la formarea initiala a educatorilor, c,t si la formarea continua a acestora. 4n acest sens, ne bazam pe fundamentarea sa teoretica si practica" g=idul a fost construit pe baza rezultatelor cercetarilor recente din psi=ologia dezvoltarii copilului si reflecta at,t tendintele actuale din stiintele educatiei, c,t si evolutia nregistrata n ultimii ani de sistemul de nvatam,nt prescolar la nivel national si international. 4n prima parte, autorii definesc, sintetizeaza si clarifica o serie de concepte fundamentale pentru educatia timpurie, accentu,nd n mod deosebit" educatia incluziva, dezvoltarea globala, integrala a copilului prin acordarea unei mai mari atentii +ocului liber ales, unei mai bune organizari a mediului educational, ca prime conditii pentru asigurarea calitatii si eficientei procesului de educatie din gradinita. Scopul fundamental al lucrarii este acela de a spri+ini educatorii n demersul lor de a-si adapta managementul clasei si activitatile de nvatare, conform prevederilor noului )urriculum prin" practicarea unei proiectari integrate, valorizarea rutinelor si tranzitiilor, identificarea de noi roluri ale cadrului

didactic, evaluare obiectiva bazata pe observare si nregistrare sistematica a progreselor copiilor si implicarea familiei n procesul de nvatare. 2iecare capitol vine n nt,mpinarea educatorilor cu teme de reflectie, e ercitii, sugestii si recomandari, ofera e emple de bune practici din activitatea cu copiii si parintii, pentru a se asigura coerenta dintre filosofia proiectarii noului )urriculum si implementarea lui n gradinita. Speram ca aceasta lucrare sa raspunda unor ntrebari generate de noul )urriculum, sa nvinga pre+udecatile, sa a+ute la sc=imbarea mentalitatii si la o constientizare mai profunda a rolului pe care l are educatorul n dezvoltarea personalitatii copilului. 9utorii 8oi repere ale educatiei timpurii n gradinita JK argument

8ote

.0

Specificul +ocului si metode de stimulare a nvatarii la copilul prescolar capitolul J.K )opilul evolueaza continuu de-a lungul e istentei sale, iar participarea la procesul de educatie este un element c=eie pentru asigurarea acestei evolutii. )urriculumul pentru educatia timpurie reprezinta un instrument n e perienta de cunoastere pe care o traverseaza copilul, fiind g,ndit, proiectat astfel nc,t sa raspunda obiectivelor educatiei timpurii si anume pregatirea copilului pentru scoala dar, mai ales, pentru viata. 4ntelegerea curriculumului ca ntreaga e perienta de nvatare a copilului, dob,ndita at,t n gradinita, c,t si n afara ei, prin activitati de tip nonformal sau e trascolar, planificate si aplicate de gradinita, aduce cu sine noi accente din perspectiva realizarii procesului de predare D nvatare D evaluare n conte tul noului curriculum. 8ote definitorii ale noului curriculum )entrarea procesului educational asupra copilului se reflecta n abordarea curriculumului din perspectiva dezvoltarii globale si vizeaza cuprinderea tuturor aspectelor importante ale dezvoltarii complete a copilului, n acord cu particularitatile sale de v,rsta si individuale. ..

9ccentul plasat pe dezvoltarea capacitatilor, atitudinilor ce tin de dezvoltarea socioemotionala (a trai si a lucra mpreuna sau alaturi de altii, a gestiona emotii, a respecta diversitatea), dezvoltarea fizica (motricitate fina si grosiera, dar si sanatate si alimentatie sanatoasa) sau a atitudinilor si capacitatilor n nvatare (curiozitate si interes, initiativa, persistenta n activitate, creativitate), alaturi de competente academice urmarite n mod traditional (din domeniul dezvoltarii cognitive si a limba+ului si comunicarii) impun cadrelor didactice o reg,ndire a demersului educational. )onceptul de Hdezvoltare globala a copiluluiI influenteaza n mod direct modul de organizare a educatiei din gradinita, stiut fiind ca toate e perientele copilului sunt e periente de nvatare care accelereaza dezvoltarea n diverse domenii. Proiectarea didactica este, inevitabil, profund influentata de aceasta conceptie. E perientele de nvatare prin intermediul carora educatorii urmaresc dezvoltarea globala a copilului includ" activitati pe domenii e perientiale, alaturi de +ocuri si activitati didactice alese, completate de activitati de dezvoltare personala precum" rutine, tranzitii, activitati de dupaamiaza si activitati optionale. 8oul curriculum poate fi transpus n practica prin intermediul activitatilor integrate, iar structurarea sa pe $ teme integratoare ()ine sunt%suntemL ),nd, cum si de ce se nt,mplaL )um este, a fost si va fi pe Pam,ntL )um planificam%organizam o activitateL )u ce si cum e primam ceea ce simtimL )e si cum vreau sa fiuL) reprezinta o ncercare de a organiza continuturile curriculare, pe baza conceptului de Hdezvoltare globala a copiluluiI . ./

.#

Cocurile liber alese ale copiilor de #D$%& ani 8e propunem sa prezentam n continuare +ocurile liber alese ale copiilor de #-$%& ani, rolul lor n dezvoltarea globala a copilului si metode active de stimulare a nvatarii, din perspectiva noului curriculum, cu e emple de bune practici pentru facilitarea aplicarii acestuia. Toti educatorii sunt de acord n privinta definirii +ocului ca mi+loc ideal de educatie n perioada copilariei. Totusi, nu ntotdeauna, practica scolara plaseaza +ocul ca instrument central de educatie, desi )omenius, n urma cu #00 de ani, prefigura aceasta idee. 3rsula Sc=iopu (.E&1) n cartea HProbleme psi=ologice ale +oculuiI considera ca +ocul ndeplineste pentru toate v,rstele functii psi=ologice comple e, functii educative, ntre care amintim" asimilarea de conduite, acumularea de e perienta si informatie, functii de dezvoltare fizica prin antrenarea sau mentinerea capacitatilor fizice, functii sociale n dezvoltarea relatiilor sociale. Edouard )laparMde n HPsi=ologia copilului si pedagogia e perimentalaI (.E&1) enumera opt teorii care au fost enuntate pentru a e plica esenta si cauzalitatea care stau la baza +ocului copilului" .. Teoria recrearii sau a odi=nei (Sc=aller, 7azarus) potrivit careia functia +ocului ar fi aceea de a rela a si detensiona at,t corpul c,t si spiritul. /. Teoria surplusului de energie (Sc=iller, Spencer) conform careia, surplusul de energie acumulat de copil se descarca prin +oc.

.;

#. Teoria atavismului (Nall) care sustine ca +ocul este un e ercitiu necesar disparitiei tuturor functiilor rudimentare, devenite inutile. ;. Teoria e ercitiului pregatitor (O. <roos) sustine e istenta a multiple tipuri de +ocuri n conformitate cu numarul instinctelor (+ocuri de ntrecere, +ocuri erotice, +ocuri de v,natoare etc.) si defineste functia +ocului ca un e ercitiu pregatitor pentru viata adevarata. 1. Teoria +ocului ca stimulent al cresterii (N. )arr) n special pentru sistemul nervos. $. Teoria e ercitiului complementar (N. )arr) se bazeaza pe ideea potrivit careia +ocul ntretine si mprospateaza deprinderile nou dob,ndite. &. Teoria ntregirii (O. 7ange) potrivit careia +ocul ar fi un nlocuitor al realitatii care ar procura copilului ocaziile pe care nu le gaseste n realitate. :. Teoria cat=artica (N.)arr) dupa care functia +ocului ar fi aceea de a ne purifica din c,nd n c,nd de tendintele antisociale cu care venim pe lume si de a le canaliza spre comportamente acceptate. Cocul si procesul de crestere sunt str,ns legate ntre ele, copilul mic are mai multe ocazii de a se +uca liber, nsa treptat, +oaca libera a copilului este nlocuita cu activitati structurate, at,t acasa c,t si n institutiile de educatie. )onceptul de +oc liber este fundamental pentru curriculumul actual, iar c,nd spunem +oc liber ne referim la +ocul care este initiat de copil n centrele de interes%activitate. 4n +ocul liber copilul decide ce se +oaca, cu ce se +oaca si cu cine se +oaca. .1

4n timp, pe masura ce copilul trece de la o grupa de v,rsta la alta, ponderea +ocului liber scade pentru ca" ' se pune accent pe produsele realizate de copil si mai putin pe procesul de nvatare, iar +ocul uneori e nlocuit cu activitati de nvatare pe baza fiselor de lucru, produse mult asteptate de parinti( ' n locul de +oaca copiii si aduc multe materiale din alte centre de activitate las,nd impresia ca se face dezordine( ' +ocul declanseaza strigate de bucurie, miscare, agitatie, iar noi suntem concentrati sa pastram linistea n sala de grupa( ' +ocul cu o anumita +ucarie (papusa, masina) sau cu obiectele preferate (cuburi, puzzle, vesela de bucatarie) prin care copilul e perimenteaza, e ploreaza, nvata cum sa actioneze cu ele, par lucruri foarte simple pentru adulti. 4n ce masura va sunt cunoscute afirmatiile enuntate mai susL Recititi aceste afirmatii dupa ce parcurgeti acest capitol. EducatoriReflectati la...

.$

Cocul reprezinta cea mai importanta sursa de nvatare pentru copii, este activitatea care i a+uta cel mai mult si eficient sa nvete. Prin +oc copiii nvata sa interactioneze cu ceilalti, sa e ploreze mediul, sa gaseasca solutii la situatiile problema, sa si e prime emotiile, sa ac=izitioneze cunostinte si abilitati care i vor fi necesare pentru adaptarea la cerintele scolii. )opilul are nevoie nu numai de spri+in si ndrumare, ci si de libertate si initiativa personala, iar educatorul trebuie sa nteleaga, sa accepte si sa ncura+eze modalitatile specifice prin care copilul ac=izitioneaza cunostinte" imitare, ncercare si eroare, e perimentare. Prin e celenta, +ocul constituie cadrul specific unui antrenament al spontaneitatii si al libertatii de e presie, un stimul important n cultivarea receptivitatii si sensibilitatii, a mobilitatii si fle ibilitatii psi=ice. E plin de promisiuni si surprize, poate sa se dezvolte liber, dar c,nd intervine controlul, +ocul se nc=eie. )opiii care se +oaca par a fi inepuizabili, pierd masura timpului, fiind absorbiti cu totul de +oc, caci resimt +ocul ca ceva interesant, atractiv, frumos. 9stfel se poate e plica refuzul copiilor de a ntrerupe +ocul H*e-a magazinulI, H*e-a soferiiI, H*e-a animalele din padureI, H*e-a piata de floriI c,nd le propunem o activitate n alt centru pentru a rezolva, de e emplu, sarcini matematice, a picta, a scrie semne grafice sau a taia cu foarfecele. Sugestii metodice" .&

.. *aca un copil petrece mai mult timp ntr-un )entru de interes, de e emplu la )onstructii si refuza activitati de matematica, pictura sau activitati practice, educatorul poate aduce materiale si instrumente de lucru n centrul de interes al copilului si poate initia activitati de tipul" ' sa scrie preturi pe =ainele din magazinul improvizat sau sa scrie orarul acestuia( ' sa decoreze roc=iile sau sa le coloreze( ' sa amena+eze o parcare si sa grupeze masinile dupa marime, culoare sau alte criterii( ' sa picteze padurea pentru animale( ' sa traseze drumul prin padure( ' sa taie cu foarfecele =,rtia pe contur pentru a-si confectiona bani. /. *aca un +oc se repeta prea des, e nevoie ca educatorul sa intervina prin sc=imbarea ambiantei si a materialelor. #. 8u ac=izitionati +ucarii ieftine, care se strica repede si pe care sa le tineti la pastrare ncuiate. ;. Planificati sistematic cu copiii activitati de igienizare a +ucariilor si a materialelor. 1. Responsabilizati copiii sa faca ordine si curatenie dupa +oc. $. 9sigurati tuturor copiilor, inclusiv celor cu cerinte educationale speciale, un spatiu securizat de +oc sau integrati-i alaturi de ceilalti, a+ut,ndu-i sa gaseasca un rol potrivit n +oc.

.:

&. 4nlaturati +ucariile care incita la violenta si dati-le e plicatii copiilor, c=iar daca sunt reprezentanti ai dreptatii, despre tipul persona+elor din desenele animate. :. 4ncura+ati fetele sa se +oace alaturi de baieti la )entrul )onstructii, iar baietii alaturi de fete la )entrul )oltul papusii si nu le ngraditi ideile si pornirile interioare cu pre+udecatile noastre despre rolurile traditionale de gen. E. *aca reproduc n +oc aspecte negative din realitate (de e emplu un copil si bate papusa) sunt necesare discutii de clarificare la sf,rsitul +ocului, dezaprobarea lor cu e plicarea efectelor sau oferirea unor motivatii pozitive. Aerificati lista de sugestii de mai sus. *iscutati cu colegii cu ce nu sunteti de acord. 4ncercati sa completati lista n functie de e perienta si specificul grupului de copii pe care-l ndrumati. Educatori9plicatie A,rsta prescolara este o perioada de evolutie spectaculoasa a conduitei ludice. 5 evolutie cu o asemenea intensitate nu se mai regaseste n nicio perioada a vietii. -ogatia si impetuozitatea conduitei ludice este datorata nu numai dezvoltarii si maturizarii psi=ofizice, ci si posibilitatilor de relationare si a e perientelor acumulate odata cu intrarea copilului n gradinita. 4n conceptia lui Cean Piaget e pusa n lucrarea HPsi=ologia copiluluiI (.E&$) +ocul are functia de a realiza adaptarea copilului la realitate. Cocul este formativ si informativ si ndeplineste functia de socializare. )onform teoriei lui Cean Piaget, tipul de +oc se modifica n str,nsa legatura cu stadiul

.E

dezvoltarii sale cognitive. 9utorul realizeaza o clasificare a +ocurilor, dupa criteriul evolutiv, n" a) +ocuri manipulative (p,na la / ani) - corespund stadiului senzorio-motor si constau n e plorarea si manipularea obiectelor( acestea presupun repetarea unei activitati n scopul adaptarii si pot fi" +ocurile senzorio-motorii sau de m,nuire(' +ocuri de combinatii fara scop clar definit, de dezmembrare si reconstruire de obiecte(' +ocuri de combinatii de obiecte%actiuni cu scop (recompuneri dupa un model).' b) +ocuri simbolice sau de creatie (de la / la & ani) - corespund stadiului preoperational al g,ndirii( c) +ocurile cu reguli (de la & la ./ ani) - corespund etapei operatiilor concrete, implica ntelegerea regulii ca o conventie si au caracter competitiv. *ezvoltarea cognitiva este cea care ofera copilului posibilitatea utilizarii regulilor si procedeelor de +oc. *aca +ocurile practice si manipulative (de e plorare si manipulare a obiectelor) sunt specifice copiilor p,na la / ani, dupa aceasta v,rsta evolueaza capacitatea copilului de a discrimina ntre planul real si cel imaginar si se modifica structura +ocului (subiect, scop, reguli, roluri) si apar +ocurile simbolice si +ocurile cu reguli. 4n conceptia lui Cean Piaget, +ocul simbolic are ca principala functie asimilarea realului la ,,euI, favoriz,nd astfel retrairea ntr-un mod specific a ceea ce l-a impresionat mai mult pe copil. Cocul /0

are menirea de a transforma realul la nivelul posibilitatilor si trebuintelor Eului. )opiii si creeaza o lume a lor cu a+utorul careia ncearca sa nteleaga realitatea, rezolva probleme pe care le nt,lnesc n viata de zi cu zi, repeta, reinterpreteaza si retraiesc e periente. 4si iau rolurile n serios c,nd sunt singuri, cu alti copii sau cu un adult care se implica n +oc si improvizeaza, traindu-si rolul asemeni unei persoane, animal sau al unui lucru real. )opilul p,na la # ani este captivat de +ocul cu obiecte si mai putin capabil de a-si corela propria activitate cu a celorlalti copii, motiv pentru care se +oaca singur c=iar daca este n compania altor copii. 9cest fapt a dat nastere uneia din cele mai cunoscute teorii, cea a egocentrismului, sustinuta de Cean Piaget, care e plica natura +ocului izolat al copilului. )opiii din grupa mica prefera rolurile singulare, active, principale si c,nd se +oaca H*e-a mediculI se +oaca izolat cu trusa medicala si papusa sau n interactiune cu un alt copil din apropiere, de obicei de acelasi gen, dar care e implicat ntr-un alt +oc. Treptat, se dezvolta abilitatile sociale si copilul ncepe sa interactioneze simultan cu mai multi copii, coopereaza av,nd o preocupare comuna n +oc" construiesc un gara+, merg la picnic, merg la piata, la supermarBet. Ei propun roluri si actiuni care trebuie incluse n +oc, creeaza scenarii, initiaza +ocuri noi H*e-a manec=ineleI, H*e-a bucatariiI, H*e-a printeseleI, H*e-a 2rumoasa 9dormitaI, H*e-a spectacolulI. 3neori, +ocul de rol urmeaza ceea ce adultii ar numi o nlantuire logica a evenimentelor, alteori nsa, +ocul deviaza si urmeaza cai neasteptate dictate de fantezia copiilor. Cocul cu roluri permite copilului sa /.

e perimenteze o varietate de comportamente, dar si consecintele acestor comportamente. *upa ; ani, copiii stabilesc reguli, ncep sa devina preocupati pentru concordanta cu realitatea transpusa n +oc a actiunilor ludice si a succesiunii acestora, precum si pentru pastrarea ordinii si conduitelor civilizate n timpul +ocului. *e e emplu, c,nd e afisat la magazin 48)N6S, nimeni nu are voie sa intre asa cum toti trebuie sa intre la H<radina PoologicaI improvizata la )entrul de )onstructii, prezentnd biletul la intrare. 7a copiii mici +ocul cu subiecte din povesti se realizeaza dintr-o succesiune de scene care nu au legatura ntre ele, au un numar redus de persona+e, sunt bogate n actiune si mai sarace n dialog. 7a celelalte grupe, copiii au nevoie de costumatie, redau mai e act momentele povestii, reproduc dialogul n concordanta cu actiunea, si amena+aza cadrul de desfasurare. 9stfel, n +ocul H*e-a Scufita RosieI, fetita poate sa nu aiba ceva rosu pe cap, dar are un cosulet si se nt,lneste cu lupul. Prescolarii mari si cauta o caciulita rosie, e ecuta miscari imitative si reproduc dialogurile urm,nd firul epic al povestii.

//

Sosirea circului n oras a oferit copiilor oportunitatea de a dezvolta +ocul H*e-a circulI n )entrul de )onstructii. 7a nceput copiii s-au confruntat cu problema proiectarii si construirii salii de spectacole, apoi au creat rolurile" v,nzatoarea de bilete, controlorul, acrobatii, dresorii si animalele. )u materiale din alte )entre, copiii au construit custi, lanturi si aparatele la care evoluau animalele. *upa distribuirea responsabilitatilor, copiii au dat un nume circului, au realizat un afis cu a+utorul literelor din lemn, au scris programul apoi l-au afisat. 9crobatii n costume e ecutau scamatorii cu bile, tumbe, e ercitii de ec=ilibru, pe un sBiboard improvizat din placi si cilindri de lemn. 3n copil a propus rolul de papagal si a facut un +oc interactiv cu spectatorii. ),nd a aparut problema prote+arii spectatorilor, din saluri tricotate au creat plase de s,rma. *eseori, copiii folosesc materialele si ec=ipamentele n moduri diferite pentru a-si atinge scopul si trebuie sa ncura+am aceasta cutezanta a lor. Pentru a stimula creativitatea, +ocul a fost dezvoltat pe perioada ntregii saptam,ni accept,ndu-le propunerile si ideile. 4n fiecare seara s-a desfasurat c,te un spectacol pentru parinti, cu bilete de intrare. 3nii parinti s-au implicat n +oc devenind asistentii copiilor, iar cei mai multi au aratat respect fata de ideile si +udecatile fiecarui copil. (<rupa pregatitoare de la <radinita nr. #, Tulcea, an scolar /001 - /00$) *in e perienta educatorilor" Coc de rol" H*e-a circulI 4n urma unei plimbari pe faleza *unarii, copiii si-au e primat dorinta de a urca pe unul din vapoarele acostate, iar c,nd au a+uns la gradinita au facut proiectul unui vapor. 4n zilele urmatoare, datorita informatiilor de la parinti si de la televizor, constructia a devenit mai comple a, mai mare, iar copiii au nvatat cuvinte noi" prora, pupa, coca, far, busola, furnale. Pe vaporul construit au initiat +ocurile" H*e-a marinariiI, H*e-a pescariiI, H*e-a TitaniculIsi H*e-a !ica SirenaI. 9pa a fost nlocuita cu p,nze colorate, pe care copiii cei mai energici, prin miscari de ridicare si cobor,re, le transformau deseori n valuri. )ea mai mare bucurie era aceea de a nota si a de se arunca n valuri. 4n marele +oc sau n +ocul profund, copiii se av,nta cu totul n conte tul oferit de +oc, unde pot nvata cu ntregul trup si totalitatea sentimentelor, emotiilor, folosind limba+ul si priceperile sociale pentru crearea unei lumi care sa para credibila. 9u creat regula de a nu cobor de pe vapor dec,t atunci c,nd se opreste si c,nd anunta capitanul locul unde s-a acostat, precum si regula de a prezenta biletul la urcarea n vapor. )opiii si-au asumat responsabilitati, implicit si pe aceea de a face curatenie, au negociat /#

sc=imbari de roluri, au dialogat despre vacantele petrecute la mare, si-au e primat teama de apa dar au ncercat sa o nvinga, au interactionat, s-au supus regulilor si au luat decizii n grup. ),nd au e tins constructia si de la un vapor mic s-a a+uns la Titanic, dar si atunci c,nd Hau pra+it pestele la soareI, copiii au dovedit ca stiu sa rezolve probleme, siau e ersat g,ndirea divergenta. (<rupa pregatitoare de la <radinita nr. #, Tulcea, an scolar /00$ - /00&) *in e perienta educatorilor" Coc de rol" H)u vaporulI 9lcatuiti trei ec=ipe si analizati fiecare dintre cazurile de mai +os, pe baza planului" ' )um pot influenta pozitiv adultii comportamentul de +oc al copiilorL ' )um puteti stimula interesul si curiozitatea copiilor pentru +oc n gradinitaL ' Prin ce mi+loace puteti sc=imba atitudinea adultilor fata de +ocurile copiilorL Scrieti solutiile pe care le-a identificat ec=ipa pentru fiecare ntrebare. 4mpartasiti ideile ec=ipei dumneavoastra n grupul mare si realizati un top al celor mai viabile solutii n cazul gradinitei dumneavoastra av,nd ca reper pastrarea calitatilor +ocului n dezvoltarea copilului. Educatori9plicatie )az .. 9ndrei vine de la o alta gradinita, la grupa mare. 9re o statura potrivita, dar greutatea nu e n concordanta cu naltimea, are #: de Bg la 1 ani, are miscari lente, evita privirea frontala, vorbeste rar si

/;

foarte ncet. !ama spune ca stie sa numere si sa socoteasca, sa faca puzzle cu foarte multe piese, ca este un copil timid si foarte atasat de dumneaei. 9ndrei a fost prezentat copiilor care se +ucau cu masinile pe covor. Aaz,nd ca e atras de +ucarii, educatoarea l-a invitat sa-si aleaga una. *upa ce si-a ales o masina mare s-a dus la o masa, s-a asezat pe scaun si a nceput sa miste masina nainte si napoi, privind-o atent. Educatoarea i-a propus sa vina pe covor, dar a refuzat-o si pe ea si pe copiii care se ntreceau ntr-o cursa cu masinile. Cocul acesta s-a repetat si n zilele urmatoare, iar c,nd educatoarea a discutat cu mama (asistenta medicala), a aflat ca nu teama de a nu se murdari sau de a lua microbi era cauza, ci asa a fost obisnuit sa se +oace, la masuta, n liniste. )az /. 6ulia este ntotdeauna mbracata cu roc=ite noi, apretate si calcate. 4nainte de a o lasa la gradinita mama i cere sa aiba gri+a, sa nu se murdaresca, pentru ca n caz contrar, nu o mai duce n parc. 7a )entrul H8isip si 9paI copiii construiesc adaposturi pentru animale. 6ulia i priveste cum fac gropi n nisip cu m,inile, cum ascund animalele. 9 plecat un copil si a ramas un loc liber, iar 6ulia se apropie de lada de nisip si-i priveste pe copii n continuare. 5 fetita i ntinde lopatica, o ia si cu multa gri+a, da nisipul dintr-o parte n alta fara sa-l atinga. Refuza sa atinga si animalele care abia se mai vad, acoperite cu nisip. 5 miscare necontrolata a unui coleg mprastie nisipul pe +os si pe =ainele 6uliei. Speriata se retrage ntr-un colt si ncepe sa pl,nga ca s-a murdarit si o s-o certe mama. )az #. 7orena are ; ani si, pentru ca nu mai erau locuri la grupa mi+locie, parintii au =otar,t sa

/1

o nscrie la grupa pregatitoare. 4n grup este integrata si !aria care se deplaseaza mai ncet, aduc,ndusi picioarele din lateral catre interior, are tetrapareza spastica si nt,rziere n dezvoltarea limba+ului. *in primele zile cele doua fetite s-au mprietenit, s-au +ucat la bucatarie, cu papusile, s-au costumat n roc=ite de printese, au rasfoit cartile la -iblioteca, iar seara s-au prezentat parintilor ca fiind prietene. ),nd ploua, 7orena o astepta s-o ia sub umbrela si mergeau mpreuna la masa, n acelasi pas si avea rabdarea sa o asculte. 2etitele cu mare greutate se lasau convinse de parinti seara, sa mearga acasa. *upa un timp, mama 7orenei ne-a cerut sa i dam acesteia sarcini mai dificile, pentru ca ea poate si s-o lasam mai putin n compania !ariei care doar se +oaca. Cocul si rezolvarea de probleme 4ntr-un articol despre geniu din revista 8eQsQeeB (.EE#) psi=ologul NoQard <ardner spunea" H4n +ocul sau, copilul are tendinta sa-si foloseasca mintea asemeni geniului, e plor,nd liber si descoperind noi cai de solutionare si e perimentareI. Pe masura ce copiii se +oaca, ei dezvolta o atitudine de +oc, o atitudine de inventivitate, care contribuie la capacitatea de a avea idei si noi moduri de a rezolva lucrurile si problemele. )opiii sunt desc=isi la o varietate de solutii. 4ntr-o zi geroasa de iarna copiii au adus zapada n lig=eane si au construit n ele oameni de zapada. 4n loc de nas au pus o lum,nare rosie, o sorcova rasucita a fost limba, au pus fularele lor iar unuia i-au nfipt m,na unei papusi, spun,nd ca i c=eama pe copii sa se +oace cu el. 3nii oameni de zapada au fost mpodobiti cu margele si-au devenit Hfetite de zapadaI. /$

*in e perienta educatorilor" Coc de rol" H)u vaporulI 9rgument" Educatoarea trebuie sa observe copilul pentru a identifica +ocurile preferate, modul cum interactioneaza cu materialele, cu copiii si cu adultii, rolurile si responsabilitatile pe care si le asuma, pentru a interveni atunci c,nd se +oaca singur, c,nd repeta acelasi +oc, c,nd nu foloseste materialele din toate centrele sau n alte situatii. Scop" mbogatirea deprinderilor de observare a educatoarei !od de desfasurare" individual Sarcina" )ompletati listele urmatoarele cu toate e emplele de comportamente din timpul +ocului copilului. 9ceste liste de comportamente realizate pe centrele de interes ne pot a+uta n ntocmirea unor instrumente utile pentru observare. Educatori9plicatie

/&

+ocul simbolic cu obiecte" +ocul de rol" .. 8u foloseste obiecte pentru a se nc=ipui n anumite ipostaze. /. 3tilizeaza obiecte reale. #. 4nlocuieste obiectele cu alte obiecte. ;. 2oloseste obiecte imaginare. .. 8u utilizeaza +ocul de rol. /. 3tilizeaza o secventa a +ocului. #. )ombina secventele. ;. 3tilizeaza enunturi verbale (Sunt medic). 1. 6mita actiuni care sunt intrinseci rolului precum si mbracamintea specifica.

4nvatarea prin cooperare 4nvatarea cooperarii este o competenta sociala de baza n societatea contemporana. 2ormarea /:

acestei competente trebuie initiata de la cele mai fragede v,rste fiind, n acelasi timp, un element c=eie n devenirea individului. E perienta nvatarii prin cooperare a fost validata n ultimii E0 de ani de apro imativ 110 de studii (Co=nson F Co=nson, .E:E). S-a constatat ca nvatarea prin cooperare sporeste randamentul procesului de nvatare, mbunatateste memorarea si creativitatea, genereaza relatii pozitive ntre copii, dezvolta sanatatea psi=ica si respectul fata de sine si este un act de descoperire si reflectie pentru copii si educator, precum si o resursa importanta pentru acestia n proiectarea si conducerea instruirii. )oncepte sinonime" nvatarea prin cooperare, colaborare, nvatare n grup, nvatare cooperativa 4nvatarea prin cooperare este una dintre cele mai cercetate strategii de nvatare. Este o metoda de a-i nvata pe copii sa relationeze si sa-si dezvolte abilitatile de a lucra n ec=ipa. Este o cale pentru copii sa nvete, pe r,nd, diferite roluri" reporter, secretar, responsabil cu timpul etc. 4n grupurile specifice nvatarii prin cooperare, fiecare copil are o ndatorire specifica si astfel contribuie la reusita grupului din care face parte. Succesul grupului depinde de succesul n munca al fiecaruia. Se poate vorbi de nvatare prin cooperare daca succesul% performantele grupului se regasesc n succesele% performantele fiecarui membru al grupului, iar succesele% performantele fiecaruia din grup le regasim n succesele% performantele grupului. 9ltfel spus, de reusita fiecarui membru depinde reusita ntregului grup. )aracteristici" /E

.. Scopul nvatarii prin cooperare este de a face din fiecare membru al grupului o individualitate mai puternica, prin valorificarea potentialului fiecarui copil n conte te interactive reale. /. *eviza nvatarii prin cooperare" nvatati mpreuna, aplicati singuriR #. 4nvatarea prin cooperare solicita educatorului sa structureze grupul cu mare atentie, astfel nc,t fiecare sa fie a+utat si ncura+at sa reuseasca, sa fie responsabil de munca ce i revine, sa-si e erseze aptitudinile de a relationa eficient n cadrul grupului. !etode de nvatare activa cu aplicatie pentru copiii de #D$%& ani .. 9saltul de idei (-rainstorming) 9saltul de idei este o metoda de grup prin care se dezvolta spiritul creativ si se formeaza comportamente creative prin e ersarea g,ndirii divergente, care invita la elaborarea unor solutii personale pentru problemele identificate. <lobal, metoda implica trei momente" .. generarea ideilor prin eliminarea cenzurarii acestora n prima faza n favoarea cantitatii (faza de divergenta)( /. evaluarea calitatii ideilor( #. selectarea celor mai importante idei (faza de convergenta). Eficienta acestei metode este conditionata de respectarea celor ; reguli"

#0

' emiterea si inventarierea ideilor si solutiilor n ordinea n care vin, fara cenzurarea si evaluarea acestora( ' ncura+area preluarii ideilor emise de altii, prelucrarea si (sau) realizarea de asocieri pe baza acestora n scopul sporirii valorii lor sau al realizarii unui produs cognitiv original si cu calitati noi( )omportamente ce trebuie observate n

#.

' eliminarea autocenzurii si ncura+area spiritului creator( ' ncura+area ideilor si solutiilor originale, nonconformiste, generate prin manifestarea libera a imaginatiei. !odalitati de utilizare" 3tilizarea metodei ntr-o activitate de predare..nvatare ofera copilului posibilitatea de a reactualiza informatiile pe care le detine despre o anumita tema si solutiile pe care le identifica pentru problema n dezbatere. 6nformatiile, ideile, solutiile pe care le lanseaza fiecare copil pot fi comunicate colegului cu care lucreaza sau ntregii grupe. 6ndiferent daca sunt corecte sau nu, ele vor fi acceptate si cuprinse n lista de informatii, idei sau solutii a grupei, evaluarea acesteia fac,ndu-se n faza de Reflectie. 4n acelasi timp, este un punct de plecare n construirea nvatarii, bazat pe cunostintele copilului, cunostinte de care acesta devine constient si la care se vor adauga ulterior altele noi. 9stfel, la sf,rsitul activitatii, copiii pot compara informatiile initiale cu cele pe care le-au obtinut pe parcursul activitatii, si pot modifica ideile sau solutiile de la debutul investigatiei n lumina noilor date si perspective rezultate din cercetare.

)e stiti despre ...L )e ati face daca ati fi ...L

#/

)e ati face daca ati fi n locul lui ...L )um credeti ca ...L )e ati propune ...L )e puteti face voi pentru aceastaL )um putem ...L )e s-ar putea realiza cu ... (obiecte, figuri plane, corpuri etc.)L )e ar trebui sa contina ... (tema plastica( serbarea noastra( revista grupei etc.)L 3nde ar trebui sa-l cautam pe ...L )um credeti ca arata ...L )e l-ati sfatui pe ...L )e ar trebui sa luam cu noi n aceasta drumetieL )e va asteptati sa vedeti la ...L *e ce credeti ca este asa ...L )are este cel mai important ...L )um e plicati ...L

##

)e solutii credeti ca are ...L 7a ce s-a g,ndit (autorul( persona+ul( iepurasul) L )e ntrebari ati pune despre ...L *aca ati putea, ce l-ati ntreba pe ...L

Pornind de la ntrebarile sugerate, descrieti modul n care puteti folosi metoda Hasaltului de ideiI (brainstorming), n cadrul nvatarii integrate, bazate pe proiect si n cadrul activitatilor bazate pe abordari multidisciplinare sau interdisciplinare. 9plicatieREducatori /. )iorc=inele )iorc=inele este o metoda prin care copiii organizeaza n categorii informatia obtinuta. Procesul de organizare este vizualizat grafic si stimuleaza identificarea cone iunilor dintre idei (de e emplu" dupa o e cursie la un muzeu sau dupa o activitate la grupa n care s-au ve=iculat multe informatii, putem organiza informatia obtinuta acolo ntr-un ciorc=ine). Sugestii metodice" !etoda H)iorc=ineleI poate fi utilizata n etapa initiala a activitatii (ciorc=ine initial), pentru structurarea informatiei initiale despre o anumita tema si%sau n etapa finala, cea de reflectie, pentru organizarea grafica a informatiei despre tema respectiva, informatie dob,ndita n cursul activitatii.

#;

Evaluarea Hciorc=inelui initialI din perspectiva noilor date obtinute n cursul activitatii, permite corectarea informatiilor gresite, completarea acestora sau identificarea unor directii noi de investigare pe care urmeaza sa se deruleze investigatia copilului. 4n etapa de reflectie se organizeaza grafic informatia corecta si se integreaza n retelele cognitive proprii ale celor care nvata. Etapele metodei" 9ratati copiilor pe o foaie mare de =,rtie cum trebuie realizat un ciorc=ine sau realizati unul ' mpreuna. Scrieti sau ilustrati n mi+locul foii subiectul ce trebuie discutat (de e emplu" H9lbinele@).' 2ormulati ntrebari care sa faciliteze identificarea categoriilor centrale. 4n e emplul H9lbinele@ acestea ' ar putea fi" caracteristici, forma, =rana, adaposturile, dusmanii, foloasele. Sugestii de ntrebari prin care introducem asaltul de idei"

#1

*efiniti mpreuna cu copiii aceste categorii pentru a putea integra corect informatia sub forma ' ciorc=inelui. Scrieti aceste categorii n +urul subiectului folosind culori diferite pentru fiecare categorie. 7egati-le ' de subiect printr-o sageata. Puteti folosi si simboluri sau reprezentari grafice care sa nsoteasca aceste categorii. Prin ntrebari potrivite, dezvoltati fiecare categorie n functie de continutul ei si de informatiile ' detinute de copii. 7imitele dezvoltarii fiecarei categorii sunt cele date de obiectivele de nvatare urmarite n cadrul proiectului din care face parte secventa respectiva. )iorc=inele realizat n etapa de reflectie va arata relatiile corecte e istente ntre categoriile centrale si ' informatiile incluse, dar si posibilitatile de e tindere ale nvatarii n viitor. *omeniul e periential" StiintaSubiect" 9lbinaTipul activitatii" 5bservare5biective" ' sa investig=eze lumea albinelor select,nd informatii din operele literare, c,ntece, +ocuri si din e perienta proprie( ' sa compare informatii despre munca, foloasele, =rana, adaposturile si dusmanii albinei( ' sa e prime propriile impresii si sentimente fata de albine( ' sa raspunda n propozitii complete si corecte din punct de vedere gramatical. *esfasurarea activitatii" ' Se deseneaza pe o coala mare un ciorc=ine, av,nd n centru un cerc mai mare n care se plaseaza imaginea unei albine. ' Se adreseaza ntrebarea H)e stim despre albineL )opiii ofera raspunsuri n propozitii de tipul" #$

- 9lbina zboara. - !i-e frica de albine pentru ca au un ac cu care te nteapa. - )asa albinei se numeste stup. - 9lbina aduna mierea din flori. ' 9ceste informatii sunt notate pe r,nd n interiorul c,te unui cerc, apoi sunt legate de subiectul H9lbinaI. ' 6nformatiile sunt structurate si completate pe baza observarii n urmatoarele categorii" caracteristicile albinelor( felul albinelor( munca albinelor( =rana albinelor( adaposturile( dusmanii( foloasele. 9ceste categorii sunt reprezentate prin cercuri colorate diferit, n +urul subiectului si se poate face evaluarea pe baza comparatiei dintre cunostintele initiale si cele ac=izitionate dupa observare. E emplu #. H<,nditi - 7ucrati n perec=i . )omunicatiI H<,nditi D 7ucrati n perec=i D )omunicatiI este o modalitate simpla si rapida de nvatare care poate fi folosita de mai multe ori n timpul unei lecturi pentru a dezbate o problema interesanta sau pentru a reflecta la te tul respectiv, beneficiind, nsa, de a+utorul unui coleg. 9nticipat, educatorul pregateste, de obicei, o ntrebare cu mai multe raspunsuri posibile, la care copiii vor formula individual un raspuns scurt pe care l vor prezenta unui partener pe care lau gasit singuri sau le-a fost desemnat. Prezent,ndu-si raspunsurile unul altuia, copiii vor ncerca sa elaboreze un raspuns comun integr,nd raspunsurile individuale. Puteti prelungi activitatea cer,nd perec=ilor sa faca ec=ipa cu o alta perec=e pentru a discuta problema n continuare si a identifica solutii sau perspective noi. #&

Si n acest caz, un reprezentant al celor doua perec=i va rezuma discutiile purtate. ;. )olturile 7ectura unui te t sau vizionarea unui film care solicita opinia copiilor, poate fi urmata de HcolturiI, aceasta fiind o activitate prin colaborare menita sa genereze dezbateri. *upa alegerea temei, copiii vor reflecta asupra ei pentru a trage o concluzie n final. 2iecare copil va e prima un anumit punct de vedere formul,nd argumentele care i se par cele mai convingatoare. Educatoarea va realiza o lista care va rezuma toate aceste opinii. )opiii se vor orienta fizic n favoarea unei opinii, form,nd grupuri si sc=imb,nd argumente. 3n grup va ocupa un colt al ncaperii, altul un alt colt etc. 2iecare grup va gasi argumente, reprezentative pentru grup si va alege unul sau doi purtatori de cuv,nt, care vor reprezenta grupul la dezbateri. *ezbaterea propriu-zisa va fi urmata de o rezumare a punctelor de vedere si a argumentelor de catre fiecare grup. !etoda H)iorc=ineleI - Eu man,nc dimineata miere cu unt. - 9lbina este =arnica. - 3rsul vine la stup c,nd albinele nu sunt acasa si man,nca mierea. - 9lbina face zum, zum, zum.

#:

#E

Sugestii metodice" ' Scopul dezbaterii este de a oferi fiecarui participant posibilitatea de a-si gasi grupul a carui pozitie o mpartaseste, nu de a participa la o competitie care sa atraga c,t mai multi participanti. ' *ezbaterea negociaza pozitii, fara a degenera n dispute personale. ' 6mpuneti dezbaterii o anumita politete solicit,nd un limba+ si o gestica potrivite. )ititi copiilor povestea HPinocc=ioI de )arlo )ollodi si, dupa ce copiii se familiarizeaza cu firul epic, discutati despre comportamentul persona+ului principal. 9duceti n atentia copiilor momentul n care Pinocc=io a =otar,t sa renunte la scoala si sa mearga n Tara *istractiilor. )ereti copiilor sa-si e prime opinia despre comportamentul sau si sa aleaga unul din colturile salii de grupa, n functie de aceasta" coltul pentru tabara HacuzatorilorI sau cel pentru tabara HaparatorilorI lui Pinocc=io. 4ntr-un alt colt pot sta copiii indecisi, carora nu le este clara optiunea pentru unul dintre celelalte doua colturi. Pe masura ce copiii discuta despre comportamentului lui Pinocc=io, si formuleaza argumente n spri+inul pozitiei adoptate. *upa discutiile din fiecare grup, copiii si aleg c,te un reprezentant care sustine n plen ideile grupului. 4n masura n care argumentele prezentate de purtatorii de cuv,nt sunt convingatoare, copiii sunt invitati sa-si modifice optiunile personale si locul n sala (adica se muta n coltul n care si identifica mai clar propriul punct de vedere). 4n cazul aceleiasi povesti, metoda HcolturilorI poate fi aplicata dupa initierea unei dezbateri

;0

privind HprieteniiI lui Pinocc=io" motanul si vulpea. )opiii pot analiza calitatea prieteniei acestora n functie de comportamentul manifest. E emplu 6dentificati povesti sau teme care se preteaza unei dezbateri pornind de la opinii divergente adecvate copiilor prescolari. Educatori9plicatie 1. Narta povestirii HNarta povestiriiI este o forma de organizare si sintetizare a continutului unui te t. 9ceasta include" a. 7ocalizarea evenimentului (spatiul fizico-geografic, cultural, social)( b. Problema, motivul, aspectul generativ( c. Evenimentele, etapele, fragmentele( d. Persona+ele( e. Solutia( f. )oncluziile. 5 alta =arta a povestii sau povestirii poate compara din anumite perspective, doua sau mai multe opere literare. Puteti folosi simboluri sau imagini (desene, +etoane) cu care sa construiti mpreuna un cola+ care sa prezinte =arta povestirii. Sugestii metodice" ' *aca este necesar, modificati itemii de mai sus n functie de te tul n discutie. ;.

' 6mplicati copiii n elaborarea unor asemenea itemi (E emplu" )e am nvatat din astaL) $. *iagramele Aenn 2olosite preponderent n matematica, digramele Aenn pot fi valorificate cu succes si la alte discipline, pentru a evidentia mai bine asemanarile, deosebirile si elementele comune n cazul a doua idei, concepte sau fenomene studiate. Ele sunt eficiente dupa lectura unui te t, dupa o discutie sau dezbatere, deoarece organizeaza grafic materialul, permit,nd o mai buna ntelegere a acestuia. Sugestii metodice" ' *esenati pe tabla sau pe o foaie mare de =,rtie diagrama grupei. )ompletati-o mpreuna cu copiii.

;/

Educatoarea poate scrie elementele comune n spatiul destinat intersectiei. ' Sugerati copiilor sa foloseasca creioane colorate. ' Puteti compara doua obiecte sau fiinte, pentru a identifica elementele comune si cele diferite (de e emplu culoare sau forma). ' *iagramele pot constitui o buna modalitate de evaluare. 2olositi diagramele Aenn n proiectele despre plante, animale sau c=iar n basme etc. Educatori9plicatie

&. Stiu D Areau sa stiu D 9m nvatat HStiu D Areau sa stiu D 9m nvatatI (5gle, *., .E:$) este o strategie care poate fi folosita pentru g=idarea copiilor n timpul unei activitati cu continut stiintific care poate dura mai multe zile. Se mparte o foaie de =,rtie n trei coloane dupa modelul de mai +os" Stiu ()e stimL )e credem ca stimL) Areau sa stiu ()e vrem sa stimL) 9m nvatat ()e am nvatatL) ;#

Stiu 4ntrebam copiii ce stiu despre subiectul n discutie, ce informatii au. 2iecare copil se va g,ndi la informatii, indiferent daca sunt adevarate sau nu, iar mpreuna, n grup, vor stabili care informatii sunt relativ sigure si pe acestea le vor trece n coloana HStiuI. Pentru a monitoriza participarea si ideile copiilor, cadrul didactic le noteaza. *aca este posibil, ar fi bine ca aceste informatii sa fie categorizate. 7a gradinita, aceasta se poate realiza oral sau prin desen. Procesul de categorizare este esential n aceasta metoda. Pentru cele trei rubrici se pot folosi si simboluri, care sa semnifice categoriile de informatii. Areau sa stiu 6ndividual si apoi n perec=i, copiii vor formula ntrebari legate de subiect la care ar dori sa afle un raspuns. 9r fi potrivit ca acestea sa fie si ele categorizate. 4ntrebarile se noteaza n coloana HAreau sa stiuI. 9m nvatat Evaluarea activitatii va avea drept scop verificarea validitatii informatiilor notate n prima coloana, includerea noilor informatii n categoriile de+a e istente, formularea de noi categorii cu includerea

;;

informatiilor potrivite fiecarei categorii, formularea unui raspuns la ntrebarile din coloana a doua, scrierea unor ntrebari generate de lectura. 4ntrebarile fara raspuns vor fi discutate pentru a identifica unde pot fi cautate informatiile necesare. Sugestii metodice" ' Puteti diri+a aplicarea metodei prin oferirea categoriilor n care copiii trebuie sa includa informatia. Este bine, nsa, sa-i obisnuiti sa identifice si sa defineasca aceste categorii pentru a putea opera cu ele. ' Strategia este un bun prile+ de a trasa noi directii de investigatie pentru copil pornind de la ntrebarile fara raspuns sau de la aspectele neelucidate. ' Strategia poate fi aplicata la toate categoriile de activitati, dar mai ales n cadrul nvatarii bazate pe proiect. 9ceasta metoda este utilizata ntotdeauna n pregatirea unui proiect tematic. (a se vedea !arturiile din e perienta educatoarelor, pag. ;/) :. Palariile g,nditoare !etoda HPalariilor g,nditoareI reprezinta o te=nica interactiva de stimulare a creativitatii initiata de EdQard de -ono. Participantilor li se solicita sa interpreteze roluri n functie de palaria aleasa. Sunt sase palarii g,nditoare, fiecare de c,te o culoare" alb, rosu, galben, verde, albastru si negru. )uloarea palariei este cea care defineste rolul, iar participantii trebuie sa cunoasca foarte bine semnificatia fiecarei culori ;1

pentru a g,ndi din perspectiva acesteia" ' palaria alba D g,ndire obiectiva( ' palaria rosie D g,ndire sentimentala(

;$

' palaria neagra D g,ndire negativa( ' palaria galbena D g,ndire optimista( ' palaria verde D g,ndire creativa( ' palaria albastra D controleaza procesul de g,ndire. 2iecare palarie g,nditoare reprezinta un mod de g,ndire oferind o privire asupra informatiilor, sentimentelor, +udecatilor, atitudinii pozitive, creativitatii si controlului. *omeniul e periential" 5m si societateSubiect" poezia H)atelusul sc=iopI, de Elena 2aragoTipul activitatii" )onvorbire5biective" ' sa precizeze semnificatia fiecarei culori (alb - povesteste obiectiv, rosu - e prima sentimente, pareri, negru gaseste greselile, riscurile, verde - ofera solutii posibile, galben - prezinta aspecte pozitive, albastru - corecteaza, conduce.) ' sa comunice liber g,ndurile, dar din perspectiva semnificatiei culorii palariutei( ' sa analizeze problema din mai multe perspective( ' sa comunice liber e terioriz,nd emotii, sentimente( ' sa ia decizii( ' sa e traga concluzii pentru a evita greseala. *esfasurarea activitatii" ' Se mpart palariutele. ' Educatoarea reactualizeaza poezia H)atelusul sc=iopI. (Aarianta" la o grupa mare pregatitoare poezia poate fi reactualizata prin citire de catre copiii care stiu sa citeasca) ' )opiii dezbat situatia persona+ului tin,nd seama de culoarea palariei" -Palaria alba va prezenta obiectiv faptele, fara partinire. -Palaria rosie spune ce simte. -Palaria neagra +udeca critic, evidentiaza raul, greselile. -Palaria galbena gandeste constructiv, prezinta aspectele pozitive. ;&

-Palaria verde ofera solutii posibile, creative, de rezolvare a problemei. -Palaria albastra supraveg=eaza si diri+eaza discutiile, rezolva conflictele si respectarea rolurilor. E emplu!etoda HPalariile g,nditoare@ E. 7otus Te=nica H7otusI presupune deducerea de cone iuni ntre idei, concepte, pornind de la o tema centrala care determina cele : idei secundare ce se construiesc n +urul celei principale, asemeni petalelor florii de nufar. )ele : idei secundare sunt trecute n +urul temei centrale, urm,nd ca apoi ele sa devina la r,ndul lor teme principale pentru alte : idei secundare. 9ceasta te=nica stimuleaza munca de colaborare n ec=ipa si efortul creativ al fiecarui membru al grupului n solutionarea sarcinii date. *omeniu e periential" Estetic si creativSubiect" Peisa+ de primavaraTipul activitatii" *esen5biective" ' sa e erseze capacitatile artistico-plastice n activitatea de grup( ' sa aplice n situatii noi te=nici de lucru nvatate( ' sa stabileasca legaturi ntre elementele realizate de alt copil si ceea ce va urma sa deseneze( ' sa argumenteze rezultatele obtinute( ' sa comunice cu cei din grup. *esfasurarea activitatii" ' Se prezinta suprafata pe care se va lucra, un carton mare de forma rotunda. ' Educatoarea propune subiectul lucrarii - Peisa+ de primavara. ' 2iecare copil din grup, deseneaza pe r,nd, ceea ce si-a propus, folosind o te=nica de lucru la alegere. ' 7a un semnal sonor, cartonul se roteste si lucreaza urmatorul copil din grup, folosind o alta te=nica. ' 2iecare membru al grupului realizeaza un singur element si tabloul se completeaza, p,na la finalizarea timpului alocat. ' Se realizeaza evaluarea prin analiza lucrarii. ;:

E emplu!etoda H7otus@

;E

*iscutati care sunt beneficiile utilizarii te=nicii 7otus. *iscutati n ce masura copiii si asuma roluri n grup, completeaza, continua ideea. )e roluri ale educatorului ncura+aza e ersarea acestor comportamente la copiiL Educatori9plicatie .0. Raspunsul prin rotatie *omeniul e periential" StiinteSubiectul activitatii" *escompunerea numarului .0Tipul activitatii" E ercitiu5biective" - sa descompuna numarul .0, n mai multe variante( - sa raporteze corect numarul la cantitate( - sa verifice raspunsurile celorlalte grupuri caut,nd si alte cai de rezolvare a sarcinii( - sa respecte directia desfasurarii sarcinii n grup( - sa ofere feedbacB grupurilor. *esfasurarea activitatii" ' 4n clasa sunt e puse, ca ntr-o galerie de arta, 1-$ coli mari de =,rtie pe care trebuie rezolvata sarcina" descompunerea numarului .0. ' 2iecare grup va scrie pe coli cu un marBer de o anumita culoare, cel pe care l-au primit. ' *upa ce fiecare grup a oferit prima varianta de raspuns, la semnalul dat se trece la urmatoarea coala si se scrie o alta varianta de descompunere. ' <rupurile trec pe r,nd pe la toate colile, apoi ntregul grup face o evaluare a variantelor de rezolvare( se fac corectari. E empluRaspunsul prin rotatie 5rganizati o sedinta a comisiei metodice cu tema H3tilizarea metodelor active la copiii prescolariI. 5feriti e emple de activitati din diverse domenii e perientiale n care ati folosit diferite metode, n special la grupa mare si la grupa pregatitoare. 4mpartasiti din e prienta dumneavoastra educatoarelor debutante. Educatori9plicatie

10

1.

8ote

1/

2iecare gradinita trebuie sa fie pentru copii un spatiu dorit, cu activitati care sa-i implice, sa le ofere posibilitatea de a se dezvolta global, ntr-o atmosfera desc=isa, stimulatoare. ),nd copilul intra pentru prima data ntr-o sala de grupa ce ar trebui sa gaseasca aici, astfel nc,t sa vina zilnic la gradinita cu placere, stiut fiind ca prima impresie se formeaza n primele /0 de secundeL 5rganizata pe zone, centre de interes, centre de activitate sau arii de stimulare (asa cum au fost denumite n timp si n functie de specificul grupei) sala de grupa devine un cadru adecvat situatiilor de nvatare si obtinerii e perientei. Prin felul n care este amena+ata, ea ofera copilului ocazii sa se simta bine n intimitatea lui, stimul,ndu-i interesul si invit,ndu-l la nvatare prin descoperire si e plorare. Sala de grupa i vorbeste copilului prin ceea ce ofera ca posibilitate de actiune si e perienta. 9flat n fata mai multor posibilitati, copilul este invitat sa aleaga ceea ce i se potriveste, sa decida. *imensiunea ergonomica, nteleg,nd prin aceasta amena+area spatiului educativ, detine ,,un rol important n obtinerea succesului scolarI. (Romita 6ucu, /000) !ediul educativ reprezinta un ,,ansamblu al influentelor sociale, care se e ercita asupra institutiilor de educatie si asupra dezvoltarii fiecarui membru al societatiiI (!ircea Stefan, /00$). 9mbianta n care copilul si traieste direct e perienta de viata prin situatiile de viata prile+uite n scopul nvatarii se refera si la climatul socio-afectiv.

1#

6ata care sunt caracteristicile care l-ar putea convinge pe copilul care vede prima data sala de grupa sa faca primii pasi" ' spatiu larg, luminos, aerisit, curat( ' culori vesele, calde, mbinate armonios( ' spatiul delimitat, d,nd impresia multor universuri ce asteapta sa fie descoperite( ' mobilier dimensionat specific v,rstei prescolare, dotat cu o varietate de materiale si +ucarii la ndem,na( ' e istenta altor copii care interactioneaza( ' o educatoare z,mbitoare, primitoare, prietenoasa( ' posibilitatea prezentei% ram,nerii n sala pentru un timp, a unui membru al familiei. 9rgumente pentru organizarea salii de grupa pe centre )urriculumul revizuit pentru educatia timpurie structureaza e perientele copilului pe domenii e perientiale" estetic-creativ, om si societate, limba si comunicare, stiinte si psi=omotric. 9stfel, av,nd n vedere setul de interese si aspiratii ale copilului, nevoile acestuia, ca si intentia organizarii unor activitati integrate, sala de grupaS poate fi delimitata n mai multe centre de activitate%interes, dupa cum urmeaza" -iblioteca, Stiinte, 9rte, )onstructii, Coc de rol% )oltul papusii, 8isip si apa. S4n alternativele educationale sectorizarea clasei si pastreaza specificul de organizare. 9ceste zone pot servi desfasurarii celor trei

1;

categorii de activitati (activitati pe domenii de nvatare, +ocuri si activitati alese, activitati de dezvoltare personala) organizate cu toata grupa, cu grupuri mici de copii sau individual n functie de tipul fiecarei activitati de nvatare.

5rganizarea mediului de nvatare si rolul )entrelor de interes% activitate capitolul J/K

11

4nc=ipuiti-va cum ar decurge activitatea de cunoasterea mediului cu tema H9pa si transformarile eiI organizata la grupa pregatitoare, dupa ce n prima etapa, cea de dimineata, a +ocurilor si activitatilor alese, n centrul HStiinteI copiii au efectuat c,teva e perimente. Prin gri+a educatorului, dotarea din acest centru ar putea sa cuprinda" stativ cu eprubete n care apa poate fi divers colorata, vase de diferite forme si marimi iar copiii constata ca apa ia forma vasului( spirtiera, vas cu capac pentru a fi observat fenomenul de fierbere si condensare, recipiente cu g=eata. )e elemente credeti ca ar trebui adaugate pentru reusita unei activitati ca aceastaL EducatoriReflectati la... 5rganizarea spatiului educativ prin delimitarea )entrelor ofera at,t parintilor, c,t si educatorului oportunitatea de a-i observa mai bine pe copii n intractiunea lor cu materialele, cu alti copii sau cu adultii din clasa. 4n organizarea pe )entre a spatiului educativ, educatorul va asigura" securitatea si protectia copiilor(' confortul prin mobilier, canapele, pernute(' e istenta unui spatiu suficient studiului si nt,lnirii cu alti copii(' e istenta unui material adecvat situatiilor de nvatare(' pozitionarea adecvata a )entrelor, respect,nd reguli specifice. ' 5riunde v-ati afla n clasa asigurati-va ca puteti supraveg=ea ceea ce se ntampla n fiecare centruR Pentru buna desfasurare a activitatilor, separati )entrele zgomotoase de cele linistiteR 9sigurati suficienta lumina naturalaR !i+locul clasei este util sa fie permanent liber pentru fluidizarea circulatiei si pentru a putea desfasura nt,lnirea de dimineata sau alte activitati cu tot grupul de copii (de 1$

e emplu, 9ctivitatea de educatie muzicala). EducatoriRecomandari )onstruiti o =arta a salii de grupa n care functionati, conform spatiului de care dispuneti si reprezentati prin desen centrele de activitate, respect,nd cerintele anterior enuntate. Puteti realiza aceasta activitate individual sau n ec=ipa de educatori de la fiecare grupa (n cazul grupelor cu orar prelungit). Educatori9plicatie )entrele de interes% activitate .. -6-765TE)9 )entrul H-ibliotecaI este spatiul n care copiii si e erseaza limba+ul sub toate aspectele sale (vocabular, gramatica, sinta a, ntelegerea mesa+ului) n timp ce comunica (verbal si nonverbal) sau asimileaza limba+ul scris. *esi se adreseaza preponderent domeniului *EPA57T9RE9 76!-9C3736 S6 )5!386)9R66, prin sarcinile formulate n acest centru, contributiile asupra dezvoltarii globale sunt multiple si pot include" dezvoltarea motricitatii fine, dezvoltarea abilitatilor de interactiune cu copiii de v,rsta apropiata, promovarea sanatatii si nutritiei, ca si e ersarea unor capacitati si atitudini n nvatare (curiozitate si interes, initiativa, persistenta n activitate, creativitate). )entrul H-ibliotecaI trebuie sa fie de dimensiuni medii, dotat cu perne, covorase, scaune, o masa

1&

de scris si desenat unde copiii pot scrie felicitari sau c=iar carti. 9sezate ordonat pe rafturi, cartile trebuie e puse, astfel nc,t copiii sa le gaseasca cu usurinta, sa aiba acces la ele si sa-si poata alege una la care sa priveasca n liniste, asezati pe covor. Pentru a-i stimula pentru citit si scris, centrul H-ibliotecaI poate fi decorat cu diverse forme ale cuv,ntului scris sau tiparit, caci imaginile si cuvintele a+uta copilul de toate v,rstele sa nceapa sa nteleaga importanta scrisului si cititului. 9laturi de carti, educatorul poate mbogati )entrul cu alte materiale" litere din autocolant, litere decupate din ziare, reviste, ambala+e pe care copiii le decupeaza si formeaza silabe sau cuvinte. 4n acest )entru copilul are la ndem,na o multime de creioane, carioca, =,rtie liniata si neliniata. Prin selectarea atenta a unor specii literare si a instrumentelor de scris, educatorul pregateste terenul pentru o utilizare activa a limba+ului. 4n acest )entru copiii creeaza povesti cu a+utorul marionetelor si a papusilor pe degete care pot fi nregistrate si apoi audiate cu toata grupa. 7a masa de confectionat carti, copiii deseneaza, scriu dar mai ales, dicteaza educatoarei nt,mplari, povesti, despre familiile lor sau despre ei. )opiii autori si pot prezenta propria carte grupului, nainte ca aceasta sa fie inclusa n colectia bibliotecii. )opiii creeaza te te pe care educatoarea la nceput le noteaza, apoi, pe masura ce i stimuleaza sa-si e prime ideile, le ofera posibilitatea sa le scrie singuri, prin copiere, cu litere de tipar sau la tabla magnetica. 4nvatarea scrisului se face spontan, ca raspuns la ntrebarile ce provin din necesitatile reale ale copilului. 4n fiecare centru de activitate copiii sunt antrenati sa scrie firme pentru magazinele pe care le construiesc, anunturi, numele propriu sau al colegilor, etic=ete cu denumirile 1:

materialelor etc. )onfectionarea cartilor, te=nica benzilor desenate, teatrul de papusi favorizeaza cooperarea, colaborarea si dezvoltarea creativitatii copiilor. EducatoriRecomandare 8ivel 6" #-1 ani 9ceasta zona a salii de grupa, pentru copiii cu v,rsta de #-1 ani, asigura formarea deprinderii de a reactiona la mesa+e simple, de a le recepta si transmite sau de a e ersa calitatea de vorbitor si ascultator. 9ici copilul" ' nvata cuvinte si e presii noi( ' si structureaza logica nt,mplarilor prin intermediul povestirilor% repovestirilor" H)asuta din oalaI, HRidic=ea uriasaI, H)oliba iepurasuluiI( ' e erseaza abilitati ale miscarilor fine" colorat, rasfoirea cartilor( ' si dezvolta imaginatia si creativitatea prin intermediul povestilor cu nceput dat sau al nt,mplarilor =azlii( ' si mbunatateste discriminarea vizuala prin utilizarea" imaginilor, +etoanelor, planselor pentru lecturi dupa imagini (H2amilia meaI, HCucariile si +ocurile copiilor n gradinitaI)( ' decodifica simboluri din imagini, desene( ' si mbogateste cunostintele despre lume si viata prin" lecturi ale educatoarei (HSanda la gradinitaI, H7egenda g=ioceluluiI), +ocuri didactice (H)u ce se mbraca copilulI, HEu spun una, tu spui multeI),

1E

convorbiri tematice (HSa ne purtam civilizatI, HToamna, toamna =arnica si de roade darnicaI), discutii libere( ' si antreneaza capacitatea de memorare prin" vizualizarea imaginilor, succesiunea evenimentelor, memorizari (H8ingeI de 5tilia )azimir, H!ameiI de Elena *ragos). 8ivel 66" 1D$%& ani Pentru copiii n v,rsta de 1-$%& ani devin prioritare deprinderile lingvistice (citit, silabisit, scris) acestia fac,nd cunostinta ntr-un mod organizat cu cartea si cuv,ntul scris. 9ici copilul" ' nvata e presii noi( ' si structureaza logica nt,mplarilor prin" povestiri% repovestiri (HSarea n bucateI de Petre 6spirescu, H9mintiri din copilarieI de 6on )reanga), povesti create fie pe baza de imagini, fie cu nceput

$0

dat (H5 poveste =azlieI, H4nt,mplari n vacantaI)( ' identifica specii de literatura (poezie, poveste, basm)( ' si mbunatateste discriminarea vizuala cu a+utorul imaginilor, +etoanelor si planselor( ' e erseaza abilitati ale miscarilor fine (colorat, rasfoirea cartilor, scriere)( ' si dezvolta imaginatia si creativitatea (elaborare de poezii, povesti cu nceput dat sau nt,mplari =azlii)( ' decodifica simbolurile (imagini, litere, cuvinte, desene)( ' si mbogateste cunostintele despre lume si viata prin" lecturi ale educatoarei (H2runzaI de Emil <,rleanu, HPuiulI de 9l. -ratescu Aoinesti), +ocuri didactice (HSpune ce stii despreTI, H8e pregatim pentru scoalaI), convorbiri tematice sau discutii libere( ' si nsuseste structuri gramaticale prin utilizarea +ocurilor-e ercitiu (HAorbeste corectI, H9l%a cui esteLI)( ' si antreneaza capacitatea de retentie prin succesiunea evenimentelor, vizualizarea imaginilor sau memorizari ca" H-alada unui greier micI de <eorge Top,rceanu, H7imba noastraI de <eorge Sion. ' )reati n fiecare zi copiilor oportunitati pentru citire si pentru scriere. ' Ec=ilibrati activitatile desfasurate n grup mare, grup mic cu cele desfasurate individual. ' Selectati cartile astfel nc,t sa fie adecvate v,rstei si sa reflecte cultura copiilor. ' E puneti esantioane de scriere ale fiecarui copil si cartile realizate pentru a informa $.

parintii si alti vizitatori despre e perientele de nvatare a limba+ului scris de catre copii. ' )reati oportunitati pentru a imprima (de e emplu" cu stampile din burete) sau de a copia cuvintele care se afla n +urul copiilor. ' 9tunci c,nd aveti ocazia, tipariti si afisati povestirile create de copiiR ' 9sigurati un spatiu n care copiii sa-si nregistreze creatiile sau sa audieze povesti. ' Scrieti ideile dictate de copii sau povestile lor si afisati-leR EducatoriRecomandare !ulte sali de grupa sunt dotate cu televizoare, dar utilizarea acestora trebuie facuta cu multa precautie. Educatoarea trebuie sa planifice un timp scurt n anumite zile pentru vizionare, sa selectecteze un anumit program care vine n acord cu tema activitatilor. Este util ca vizionarea programului sau a secventei respective sa aiba loc cu un grup de copii sub ndrumarea educatoarei care participa alaturi de acestia pentru a le da e plicatii. Televizorul trebuie introdus pentru a completa cunostintele copiilor si nu ca un element concurent pentru activitatile din sala de grupa, n scopul vizionarii desenelor animate. 4n unele sali de grupa n centrul -iblioteca este prezent televizorul. Sunteti de acord cu vizionarea emisiunilor de televiziune n sala de grupaL 2ormulati argumente pro si contra. *iscutati n comisia metodica care sunt ec=ipamentele utile n sala de grupa. EducatoriPro si )ontra /. ST668TE *ezvoltarea g,ndirii logice, ntelegerea relatiilor dintre obiecte si fenomene, e ersarea capacitatii de a rezolva probleme, ca si familiarizarea si aplicarea cunostintelor si deprinderilor elementare matematice sau a celor care privesc cunoasterea si ntelegerea lumii vii, toate subsumate domeniulul *EPA57T9RE9 )5<86T6A9, si gasesc locul preponderent n )entrul HStiinteI. )entrul ofera copiilor e periente de nvatare cu efecte asupra dezvoltarii lor si n alte $/

domenii. Participarea la e periente cu cartea sau constientizarea mesa+elor vorbite % scrise D repere ale domeniului dezvoltarea limba+ului si a comunicarii, sau dezvoltarea abilitatilor de interactiune sau a comportamentelor prosociale D apartin,nd

$#

domeniului dezvoltare socio-emotionala, dar si dezvoltarea senzorio-motorie sau promovarea practicilor privind securitatea personala D pot fi deseori adresate prin activitatile de nvatare sau +ocurile care se desfasoara n )entrul HStiinteI. )opiii sunt oameni de stiinta care cauta permanent sa se informeze n legatura cu lumea care-i ncon+oara. 9viditatea copiilor privind informatii din lumea ncon+uratoare este interpretata prin curiozitatea naturala de a cauta permanent sa-si e plice functionalitatea lucrurilor, cauzalitatea fenomenelor. Prin participarea la procesul stiintific de e plorare, observare si e perimentare, copiii si dezvolta abilitati pe care le vor folosi toata viata" observarea, clasificarea, comunicarea. 4n )entrul HStiinteI este util sa e iste" un spatiu pentru e punerea permanenta a materialelor din natura (g=inde, pietre, scoici, seminte, ' fructe, legume, cereale, colectii de insecte, ierbare)( mula+e din plastic reprezent,nd animale sau pasari(' un loc pentru animale vii (acvariu cu pesti sau cu broscute testoase, suport de sticla pentru ' =amster sau porcusor de <uineea, colivie pentru papagali sau perusi)( un loc pentru instrumentele de investigatie care sa serveasca activitatilor de tip e perimente fizice ' si c=imice (magneti, oglinzi, carbuni, recipienti, obiecte de masurare, prisma, baterii, termometru, clepsidra etc.)( un loc nsorit pentru plantele de interior sau cele semanate si plantate de copii(' $;

un loc pentru pliante, imagini, planse, atlase de anatomie, botanica, zoologie, enciclopedii cu ' mi+loace de locomotie, =arti geografice etc. un loc pentru ec=ipamente de masurare, +ocuri cu numere, dominouri, puzzle, +ocurile 7otto, ' +ocurile matematice, rigle, ruleta, c,ntare tip balanta, piese 7ego sau *uplo, table magnetice cu numere etc. 9tentieR )opiilor le place foarte mult sa aiba animale vii n sala de grupa pentru a le observa si ngri+i. Este important sa selectam cu gri+a animalul preferat de copii, sa igienizam spatiul ori de c,te ori este nevoie, sa detinem suficiente informatii despre cum trebuie ngri+it n captivitate, inclusiv despre bolile care pot aparea, pentru a prote+a at,t animalul, c,t si copiii. )olectarea materialelor din acest )entru e un proces continuu, iar pentru a mentine treaz interesul copiilor, din timp n timp, trebuie introduse materiale noi. )opiii desfasoara activitati stiintifice dar, n acelasi timp, reflecteaza asupra a ceea ce fac. Educatoarea i ncura+eaza sa puna ntrebari n timp ce e ploreaza materialele, sa identifice probleme si sa gaseasca solutii. )reatiile stiintifice apar n activitatile cu final desc=is, cu multe ntrebari posibile iar copiii, beneficiind n acest )entru de o ndrumare adecvata, si dezvolta capacitatea de a g,ndi critic, de a observa si descrie cu acuratete. Ei formuleaza ntrebari despre lumea ncon+uratoare de tipul" ' 4n mi+locul Pam,ntului este g=eataL $1

' )ine misca noriiL ' *aca stau n ploaie mi creste parul lungL ' *e ce ma doare c,nd ma lovescL Pentru a-i determina pe copii sa e ploreze, sa cerceteze, educatorul trebuie sa ofere mereu un model de g,ndire activa si de curiozitate n cercetare. 4n )entrul HStiinteI copiii si construiesc cunostinte matematice durabile si utile, si dezvolta competente matematice prin intermediul e perientelor concrete din viata de zi cu zi. )u materialele din acest centru copiii nvata " ' corespondenta unu la unu( ' ordonarea dupa marime, grosime, lungime, latime( ' numaratul( ' calculul .. operatii de adunare si scadere( ' clasificarea .. sortarea obiectelor dupa forma, culoare, marime( ' masurarea .. gasirea numarului de unitati standard dintr-un obiect( ' comparatia .. capacitatea de a stabili daca un obiect este mai mare, mai mic sau egal unul cu altul prin masurare( ' masurarea timpului( $$

' notiuni de geometrie( ' tiparele si modele repetabile care stabilesc relatii ntre unitatile matematice. 3tilizarea g,ndirii matematice pentru a rezolva probleme concrete din viata cotidiana da ncredere

$&

copiilor n abilitatile matematice. Cocurile 7ego, cuburile mici, +ocurile cu piuneze ofera posibilitatea copiilor de a-si pune ideile si imaginatia n practica, caci ei creeaza modele noi de masini, rac=ete, avioane si nvata despre modele din ar=itectura, despre simetrie si proiectare. !aterialele e puse n acest centru sunt atent selectate de educator n functie de" ' nivelul de v,rsta al copiilor( ' nivelul de pregatire al acestora( ' e istenta zilnica a altor adulti n sala de grupa. ' Pregatiti suficiente materiale pe care copiii le pot utiliza pentru sortare si clasificare, pentru realizarea serierilor, pentru masurarea greutatii si a dimensiunilor, pentru construirea de modele, pentru e plorarea numerelor si a conceptelor spatiale. ' 6ntroduceti materiale care pot fi utilizate ntr-o varietate de moduri. ' 9sigurati centrul cu materiale care ncura+eaza copiii sa observe, sa faca predictii, sa e perimenteze. ' 4ndemnati copiii sa-si nregistreze descoperirile prin ntocmirea sc=itelor, desenelor, graficelor sau prin completarea unor tabele. ' 6ntroduceti adecvat conceptele noi si noile te=nici prin scurte e puneri pentru a-i a+uta pe copiii care au nevoie de o structurare mai puternica. ' )reati fiecarui copil oportunitati multiple pentru e plorare libera. ' 2urnizati materialele necesare si timpul disponibil copiilor care doresc sa-si testeze ideile. ' 4ncura+ati e perimentele copiilor care au la baza curiozitatea lor naturala, e perientele specifice traite de copii si nregistrati observatiile. ' 9sigurati-va ca instrumentele stiintifice si materialele sustin desfasurarea unei game de activitati stiintifice, de la cele de fizica la plantat, de la studiul animalelor la reactii $:

c=imice. ' 9veti gri+a ca )entrul Stiinte din sala de grupa sa nu semene mai mult cu un muzeu dec,t cu un laborator pentru o nvatare activaR EducatoriRecomandari #. 9RTE )entrul H9rteI are influente asupra dezvoltarii copilului n toate domeniile, adresarea acestora tine de maiestria cadrului didactic de a planifica e periente variate si inspirate. *e la dezvoltarea socioemotionala D pe care copiii o pot trai prin dezvoltarea abilitatilor de a interactiona cu colegii, la dezvoltarea conceptului de sine si al e presivitatii emotionale prin intermediul dezvoltarii limba+ului si al comunicarii sau al motricitatii fine, la stimularea creativitatii si e ersarea persistentei, toate se ntrepatrund n sarcinile, te=nicile si tipurile de activitati din )entrul H9rteI si pot asigura dezvoltarea globala a copilului. Pe l,nga bucuria, emotiile si satisfactiile copiilor, )entrul H9rteI le ofera celor mici cadrul n care ei nvata sa comunice, stimul,ndu-le curiozitatea, imaginatia, creativitatea, dar si spiritul de initiativa. <ama de materiale din acest )entru poate include" blocuri de desen, =,rtie de toate dimensiunile si culorile, creioane colorate, acuarele, foarfece, pasta de lipit, plansete, plastilina, coca, coloranti alimentari, autocolant, sfoara, s,rma, g=eme de l,na divers colorate, casetofon, radio, casete cu muzica, instrumente muzicale functionale sau n miniatura" muzicute, fluiere, vestimentatie pentru dansuri. *aca li se da copiilor timpul, ocazia si libertatea de a lucra cu materialele din acest )entru, de a $E ilofoane, tamburine, masti,

face singuri descoperiri si de a testa idei n practica, atunci nsusirile sau calitatile astfel stimulate vor

&0

a+uta la punerea bazelor unor activitati viitoare, ale v,rstei adulte. 4n )entrul H9rteI copiii e erseaza pictura cu degetele, cu buretele, cu dopuri sau rulouri de carton, imprima materiale te tile, picteaza cu ceara, modeleaza din aluat, plastilina si lut, confectioneaza cola+e, papusi din pungi de =,rtie, din sosete sau manusi si alte +ucarii. 9ici pot discuta despre arta, despre ce sentimente le trezeste e perienta artistica. !aterialele de care beneficiaza copiii n acest centru au rolul de a oferi satisfactia obtinerii unui produs propriu, printr-un efort mbinat cu placerea de a lucra, de a se e prima pe sine. *e altfel, n amena+area acestui spatiu, educatorul se va asigura de confortul si intimitatea n care copiii lucreaza. 4n acest )entru copilul dob,ndeste" cunostinte si deprinderi elementare de utilizare a instrumentarului de lucru(' abilitati ce tin de motricitatea fina si senzorio-motorie(' initiativa, perseverenta n activitate, creativitate(' abilitati de comunicare prin limba+ul artistic(' e presivitate emotionala si sociala(' deprinderi igienice privind conditiile de munca.' Ec=ipa de educatori are rolul de a facilita si ncura+a originalitatea copiilor si de aceea nu se ofera

&.

modele si tipare care pot duce la frustrare si esec, deoarece coordonarea oc=i..m,na si de teritatea manuala nu sunt nca dezvoltate complet la copiii de v,rsta prescolara. ' 9sigurati )entrul cu un numar suficient din fiecare material specific (=,rtie, creioane, marBere, lemn, sticla, material te til). ' 6ntroduceti materiale si te=nici noi sau dati o noua ntrebuintare materialelor. ' 7asati timp si libertate copiilor sa e ploreze materialele, sa e perimenteze si asigurati-i ca pot sa se murdareasca, caci activitatea este mai importanta. ' *ati-le copiilor idei, oferiti-le sugestii, aduceti diverse materiale, modele, dar nu le spuneti ce anume sa faca. ' 9sigurati copiilor sorturi, camasi sau salopete pentru pictura. ' 8u cereti ntotdeauna copilului sa denumeasca ce a desenat, caci poate nu si-a propus ceva anume si desenul e doar un +oc de culori. ' Rezolvati problemele de comportament care pot sa apara atunci c,nd materialele e istente i plictisesc pe copii, sunt insuficiente sau nu e destul spatiu n )entru. ' 5bservati copiii care merg frecvent la )entrul H9rteI, pe cei care merg ocazional, dar si pe cei care nu merg niciodata. ' 5feriti libertate copiilor de a crea pe o diversitate de suprafete (de e emplu, pe peretele e terior al gradinitei copiii pot picta cu apa sau pot picta la sevalet sau pe podea). ' Pastrati toate lucrarile copiilor realizate n timp, n portofolii. ' 4n cazul proiectelor care dureaza mai multe saptam,ni, asigurati un spatiu special amena+at si suficient de mare pentru e punerea produselor realizate de copii, at,t n plan vertical, dar si pentru obiectele tridimensionale. ' Stati alaturi de copilul care are nevoie de ncura+are si aratati-va interesul si entuziasmul. ' 9preciati efortul copiilor, dar fiti obiectivi. ' 4ncura+ati copiii sa lucreze cu materiale reciclabile. ' 2iti receptivi si oferiti raspunsuri tuturor copiilor care va solicita acest lucru n timp ce lucreaza. ' )omentati cu atentie si sinceritate munca depusa de copii. ' 8u uitati sa etic=etati si sa datati fiecare lucrare. ' 8otati daca un copil vrea sa va povesteasca despre desenul sau. ' Stimulati pictura folosind un fond muzical. &/

' 4ncura+ati copiii sa creeze lucrari pentru parinti cu ocazia unor evenimente din familie. ' 5bisnuiti copiii sa pastreze materialele si instrumentele, sa nu le deterioreze. ' Responsabilizati copiii cu pastrarea curateniei n )entru. ' 8u comparati desenele si picturile copiilor, competitia nu e potrivita la aceasa v,rsta. EducatoriRecomandari

&#

;. )57T37 )9S3TE6% C5)37 *E R57 )entrul H)oltul )asutei % Coc de RolI este spatiul n care *EPA57T9RE9 S5)65E!5T658979 se regaseste din plin. *ar copiii c,nd se +oaca n acest )entru utilizeaza limba+ul, comunica, rezolva probleme, reactualizeaza informatiile despre lume si le reorganizeaza prin interactiunile cu mediul. *e asemenea, dezvoltarea coordonarii, a motricitatii grosiere sau dezvoltarea senzoriala sunt numai c,teva din beneficiile unei activitati (ca cea de gatit) care se desfasoara n )entrul H)oltul )asuteiI. )entrul HCoc de rolI este pentru orice copil mediul ideal n care poate sa nvete cu placere si influenteaza activitatea din celelalte )entre. Prin +ocul n acest )entru copiii refac locuri, nt,mplari care le sunt familiare( imita comportamentul parintilor sau +oaca roluri ale unor persona+e cunoscute( reproduc lumea asa cum o nteleg ei, inventeaza si interpreteaza situatii bazate pe roluri reale sau imaginare. )opiii si creeaza o lume a lor cu a+utorul careia ncearca sa nteleaga realitatea, rezolva probleme pe care le nt,lnesc n viata de zi cu zi, repeta, reinterpreteaza si retraiesc e periente. 9cest centru gazduieste +ocuri cu un spectru larg de tipul celor H*e-aT(familia, farmacia, cabinetul medical, soferii, scoala, magazinul, musafirii, gospodineleT)I, at,t cu subiecte din viata cotidiana, c,t si e trase din basme si povesti. HCocul de rolI i a+uta pe copii sa se transforme din persoane egocentrice n persoane capabile sa

&;

comunice cu altii. Particip,nd zilnic la activitatile din acest centru, copilul nvata sa se concentreze, sa-si e erseze imaginatia, sa puna n practica idei noi, sa practice comportamente de grup si sa-si dezvolte capacitatea de control asupra lumii n care traieste. 4n acest )entru se desfasoara unul dintre cele mai personale, individuale si intime procese de nvatare, copiii descoperindu-se prin raportarea la alteritate. )onstientiz,nd calitatile proprii, copiii nvata sa relationeze cu ceilalti, pun,nd n practica idei noi de +oc. Practic,nd comportamente de grup, si dezvolta capacitatea de control asupra lumii n care traiesc, nvata cum sa-si comunice g,ndurile, sentimentele, emotiile. ),nd emit pareri proprii se confrunta cu ceilalti, e erseaza empatia realiz,nd ca oamenii sunt diferiti. 9stfel, descopera ca e ista persoane care au cerinte educative speciale, carora le pot oferi a+utorul lor, sau nvata despre diferentele culturale e periment,nd si alte obiceiuri culinare dec,t cele deprinse acasa. Prin diversitatea activitatilor ce se desfasoara n acest )entru, copiii nvata" ' sa-si e prime si sa-si gestioneze emotiile( ' sa comunice cu nteles cu ceilalti( ' sa foloseasca mediul (obiecte, costumatii) pentru e primarea ideilor si utilizarea cunostintelor( ' sa-si adapteze comportamentele la conte te specifice( ' sa relationeze eficient cu colegii si cu adultii prezenti n )entru(

&1

' sa accepte diversitatea. <eorgeta si )ristina sunt prietene bune de la grupa pregatitoare -. 4n fiecare dimineata se nt,lnesc n )entrul HCoc de rolI unde se nteleg foarte bine (prefera aceleasi +ocuri, si comunica placut impresiile, si mpartasesc e perientele cu interes, se int,lnesc dupa programul gradinitei n parc). *e c,teva zile, n grupa a venit !aria, care prezinta tulburare de ritm n vorbire (b,lb,iala) si care doreste sa li se alature n +oc. )ristina si <eorgeta o evita vizibil. !aria si e prima dorinta de a se asocia fetelor, dar povesteste si despre refuzul acestora. *iscutati cu colega%colegul de grupa si cu ec=ipa de cadre didactice a gradinitei care sunt modalitatile prin care puteti interveni n rezolvarea situatiei. )e rol au specialistiiL *ar parintii copilului n cauzaL *ar parintii celorlalti copii din grupaL )e adaptari ale strategiilor de predare impune e istenta n grupa a unui copil care prezinta tulburare de ritm n vorbireL Studiu de caz

&$

4n )entrul HCoc de rolI se pot desfasura activitati de gatit si de cunoastere a =ranei. Este necesar un spatiu n care sa nu se +oace n mod frecvent copiii, sa fie un loc sigur si usor de supraveg=eat. )opiii nvata n acest fel sa decodifice retetele, nvata despre cantitati si unitati de masura, despre conceptul de numar, capata o oarecare ndem,nare n aprecierea timpului, nvata despre notiuni de fizica si c=imie (dizolvarea, topirea, fierberea), si e erseaza toate simturile dar n mod deosebit, cele olfactiv si gustativ, nvata despre diferentele culturale care apar n alegerea m,ncarurilor si nvata sa mparta cu ceilalti. 9ctivitatile de gatit reprezinta o distractie si o rela are pentru copii, promoveaza competenta, independenta si e perimentul. Prezentam n continuare un e emplu de sc=imb de e perienta" 7a initiativa ec=ipei de educatori de la grupa mare, din cadrul <radinitei 8r... HStep b? StepI din Satu !are, parintii au realizat o carte de retete care cuprindea pra+itura preferata a fiecarui copil din grupa, denumita dupa numele acestuia. -inenteles ca o parte din retete au fost din cele pe care copiii leau e perimentat alaturi de parinti si bunicute n sala de grupa. )artea a reprezentat un cadou pretios pentru copiii si parintii de la o grupa pregatitoare, din cadrul <radinitei 8r. # HStep b? StepI, Tulcea si a generat discutii despre obiceiurile culturale din alte zone ale tarii. ' Aerificati daca temele +ocurilor la nivelul #-1 ani se a eaza pe casa, familie si prieteni si daca la nivelul 1-$%& ani +ocul se e tinde n sensul includerii comunitatii, aventurii si temelor fantastice. ' Ec=ilibrati raportul dintre +ocurile cu teme initiate de educatori si cele initiate de copii( evaluati care dintre acestea au succes mai mare. ' Sc=imbati temele si recuzita suficient de des pentru a mentine interesul copilului, dar nu at,t de repede nc,t sa nu aiba timp pentru e plorarea n amanunt. &&

' 9sigurati un spatiu suficient de mare pentru a preveni conflictele. ' 5bservati cum folosesc copiii conceptele de limba+ si cele matematice si care elemente de recuzita ncura+eaza acest comportament. ' 9sigurati-va ca, nainte de a ncepe sa gateasca, copiii aplica regulile de igiena nvatate. EducatoriRecomandari 1. )58STR3)T66 *EPA57T9RE9 )5<86T6A9, *EPA57T9RE9 26P6)9, *EPA57T9RE9 S5)65E!5T658979 ca si 686T69T6A9, )RE9T6A6T9TE9 si PERSEAERE8T9 se regasesc deopotriva la )entrul H)onstructiiI prin activitatile individuale sau de grup care implica e plorare cu materiale diverse si creatie de structuri sau scene. )entrul H)onstructiiI trebuie sa fie destul de mare pentru ca un grup de c,tiva copii sa poata lucra aici mpreuna sau fiecare separat fara ca santierele lor sa se intersecteze. E de preferat sa e iste un covor care sa acopere podeaua, pentru a reduce zgomotul facut de blocurile de lemn sau cele de plastic n cadere, iar copiii si adultii vor putea sta mai comod. )opiii sunt atasati n mod firesc de acest )entru deoarece este activ, creator si distractiv. 4n +ocul de aici, individual sau n grup, copiii sunt ncura+ati sa descopere cuburi de diferite marimi si forme, pentru a construi diverse structuri. )entrul trebuie dotat si cu +ucarii de tip mi+loace de locomotie, de diferite marimi. *ezvolt,ndu-si g,ndirea creatoare, imaginatia, copiii si formeaza concepte stiintifice, matematice referitoare la marime, forma, naltime, volum, spatiu, directie, ec=ilibru, stabilitate, balans, masurare, numaratoare, asemanare, diferenta, ordonare. 8u e ista un mod corect sau incorect n care trebuie construit cu aceste materiale. )opiii nvata mai &:

&E

multe despre ec=ilibru, naltime si greutate doar din e perienta practica, din ncercare si din greseli. Ei nvata lucr,nd, nvata construind o cladire, care ori sta n picioare, ori se dar,ma, nsa orice situatie problema trebuie abordata si rezolvata individual. 9desea, copiii care au realizat o constructie initiaza +ocuri de rol sau aduc materiale din alte )entre si mbogatesc +ocul. 3tilizeaza cuburile n mod creativ si astfel, doua cuburi mici pot fi greutatile unui c,ntar, o placa si un cilindru se transfoma n sBateboard, un cilindru subtie poate fi un microfon, o piesa paralelipipedica e telefonul mobil. )oncomitent, copiii si pot antrena aptitudinile sociale sau de comunicare. 4n acest )entru, dezvoltarea competentelor academice se mbina armonios cu cele socioemotionale, prin abordarea situatiilor problema ivite n timpul +ocului. 4n pregatirea pentru scoala si viata a copilului sunt cuprinse toate aspectele importante ale dezvoltarii sale, n functie de particularitatile de v,rsta si individuale antrenate n activitatile si +ocurile organizate aici" dezvoltarea cognitiva, socioemotionala, dezvoltarea limba+ului si a comunicarii, capacitati si atitudini n nvatare. ' 4ncura+ati copiii sa creeze proiecte si sa construiasca n comun. ' 5bservati constructiile copiilor si veti deduce stadiile progresive de dezvoltare. ' 9sezati cuburile n rafturi, sort,ndu-le dupa forma si marime. ' !arcati rafturile cu materiale de constructii si puneti etic=ete cu forma si marimea pieselor. ' Plasati n centru ec=ipamente si materiale care vin n acord cu tema +ocului. ' !onitorizati numarul de copii care pot lucra n acelasi timp n )entru pentru a nu aparea conflicte. ' *ecorati )entrul cu imagini care reprezinta constructiile pe care le vor realiza" poduri, :0

nave cosmice, vapoare, blocuri turn etc. ' Pentru evitarea e cesului de reguli, educatorii pot permite e tinderea +ocului dintr-un )entru n altul, dar si mprumutarea diferitelor materiale, cu conditia ca, la final, acestea sa fie restituite )entrului de care apartin. ' Stabiliti mpreuna cu copiii c,t de nalte pot fi constructiile lor, astfel nc,t sa nu se produca accidente. ' Restabiliti ordinea prin str,ngerea materialelor de care copiii nu au nevoie n acel moment. ' 6gienizati cuburile prin spalare. EducatoriRecomandari 9mintiti-va care sunt reactiile pe care le aveti c,nd observati ca n )entrul H)onstructiiI materialele nu sunt puse ntotdeauna la loc dupa terminarea +ocului. 9mintiti-va care este reactia atunci c,nd se dar,ma o constructie uriasa din cuburi. 6maginati solutii pentru rezolvarea acestor situatii prin implicarea copiilor. EducatoriReflectati la...

:.

$. 86S6P S6 9P9 )entrul H8isip si apaI este gazda e perientelor care asigura *EPA57T9RE9 26P6)9 a copiilor (sub aspectul motricitatii fine sau grosiere si al dezvoltarii senzorio-motorii) si un bun prete t pentru educator de a initia activitati variate care asigura *EPA57T9RE9 )5<86T6A9 a acestora. 4n sala de grupa, copiilor trebuie sa li se ofere posibilitatea de a e plora senzatia atingerii nisipului si apei si fiecare sala ar trebui sa fie dotata cu suporturi pentru nisip sub diverse forme, cuve din plastic, albiute si lig=eane, deoarece copiii se simt atrasi de nisip si apa, indiferent de v,rsta. !asa cu nisip si apa trebuie sa fie nalta p,na la talia copilului, iar podeaua unde aceasta este plasata trebuie acoperita deoarece se risipeste nisip si apa si devine alunecoasa. 7a dispozitia copiilor trebuie puse prosoape, maturi si farase pentru a str,nge nisipul si apa ori de c,te ori este nevoie. !aterialele si accesoriile care se folosesc la H8isip si apaI sunt " ' vase si unelte (galetuse cu forme, p,lnii, lopatele si greble, cani gradate, site, bureti de diferite forme, teluri, dopuri de pluta, vaporase, pipete, strecuratori, perii)( ' materiale din natura (scoici, pietre de r,u, pene, solzi, coc=ilii de melci, stelute de mare)( ' substante lic=ide sau solide care se dizolva (coloranti alimentari, sapun, sampon). 9cest )entru poate fi interesant si iarna, c,nd apa poate fi nlocuita cu zapada, pe care copiii o modeleaza si pot observa n acelasi timp fenomenul topirii.

:/

9ctivitatile n acest )entru pot fi de tipul" ' copiii construiesc ceea ce vad n realitate" poduri, castele, drumuri( ' copiii e perimenteaza plutirea si scufundarea( ' copiii estimeaza numarul de galetuse de zapada pentru a umple cuva( ' copiii compara greutatea nisipului ud cu cea a nisipului uscat( ' copiii dizolva sapunul si cerceteaza balonasele( ' copiii nvata sa fabrice =,rtia( ' copiii nvata despre geografie prin modelarea formelor de relief din nisip( ' copiii realizeaza picturi cu nisip( ' copiii traseaza litere si imprima forme( ' copiii fac vara picturi invizibile cu perii mari si apa pe ciment sau pe lemn. Prin ntrebari, educatorii poate stimula copiii sa gaseasca solutii la diverse probleme si sa genereze ipoteze. *e e emplu" H)e crezi ca se va nt,mpla daca pui colorant n apaLI, H)e s-a nt,mplatLI, H*e ce crezi ca s-a nt,mplat asaLI. 9stfel se modeleaza sistemul de g,ndire stiintifica. ' Plasati masa cu nisip ntr-un loc mai retras, nu n drumul copiilor, deoarece pot transporta pe ncaltaminte nisipul sau pot aluneca din cauza apei. ' Puneti n cuva suficient nisip ca sa ncura+ati +ocul copiilor si pentru a evita conflictele. ' Stabiliti o regula privind numarul ma im de copii care se +oaca simultan n acest centru si ndrumati-i sa nu arunce cu nisip. ' Sc=imbati apa la doua zile ca sa nu se dezvolte bacterii. Spalati bine cuva. 8ivelul de :#

apa din cuva nu trebuie sa depasasca .0 - /0 cm. ' 8u acoperiti nisipul daca este umed, mai nt,i lasati-l sa se usuce. ' 3meziti nisipul nainte de a-l folosi copiii. ' 9duceti si alte materiale pe care copiii sa le e ploreze" zapada, rumegus, frunze, castane, g=inde, g=eata. ' 9sezati materialele de curatenie la ndem,na copiilor si nvatati-i sa le foloseasca. ' 9c=izitionati maturi, farase si mopuri mici astfel nc,t copiii sa le poata folosi cu usurinta. ' 4nvatati copiii sa foloseasca sorturile de plastic pentru a nu-si uda =ainele. ' Puneti apa calda n cuva c,nd afara este vreme rece. ' Planificati activitati de spalare a =ainelor papusii si a +ucariilor n acest )entru. EducatoriRecomandari *esfasur,ndu-va activitatea ntr-o sala de grupa astfel amena+ata este foarte important sa stabiliti reguli cu copiii, norme de desfasurare a +ocului astfel nc,t sa va fie usor de gestionat orice situatie de criza educationala. Aa puteti a+uta de vizitele prelungite ale unor parinti% bunici implic,ndu-i n activitatea dintr-un )entru.

:;

8ote

:1

Promovarea incluziunii n educatia timpurie 4n cadrul dezbaterilor )onsiliului European, la 7isabona, n martie /000, s-a evidentiat importanta educatiei pentru promovarea competentei, competitivitatii si calitatii profesionale dob,ndite ntrun nvatam,nt de calitate, pentru promovarea incluziunii (integrarii) sociale si reducerea e cluziunii (marginalizarii) sociale. 5biectivele strategice europene privind accesul la educatie pot fi e primate n" ' e tinderea accesului la educatie si reducerea abandonului scolar( ' mbunatatirea accesului la educatie si formare pentru persoanele dezavanta+ate. *efinitia educatiei incluzive HEducatia incluziva presupune un proces permanent de mbunatatire a institutiei scolare, av,nd ca scop e ploatarea resurselor e istente, mai ales a resurselor umane, pentru a sustine participarea la procesul de nvatam,nt a tuturor elevilor din cadrul unei comunitati.I (Sovar, R., .EEE) Principiile c=eie ale incluziunii ' valorizarea diversitatii( ' respectarea demnitatii fiintei umane( ' ntelegerea nevoilor individuale ca cerinte individuale( ' planificarea activitatilor incluzive( :$

' responsabilitatea colectiva( ' dezvoltarea relatiilor si culturii profesionale( ' dezvoltarea profesionala( ' asigurarea sanselor egale. Principiul fundamental al educatiei incluzive" nvatam,nt pentru toti, mpreuna cu toti Educatia pentru toti se adreseaza tuturor v,rstelor, presupune o dezvoltare nca din primele momente ale vietii, dar si necesitatea asigurarii unor conditii optime pentru nvatare si educatie n perioada micii copilarii. *ezvoltarea timpurie, integrata, a copiilor este o prioritate a 386)E2, cu rol determinant n ndeplinirea obiectivului de dezvoltare al !ileniului Trei si anume" asigurarea absolvirii ciclului complet de nvatam,nt primar de catre toti copiii, fete si baieti. E necesara implementarea unor strategii coerente de dezvoltare a constiintei parintilor n spiritul tolerantei si nediscriminarii, al acceptarii si oferirii de sanse egale pentru toti, stiut fiind c,t nvata copiii prin imitatie, alaturi de care se impun eliminarea segregarii si discriminarii de orice tip. <radinitele incluzive sunt desc=ise, prietenoase si pun un accent deosebit pe" ' fle ibilizarea curriculumului( ' calitatea predarii si nvatarii( ' evaluarea permanenta( :&

' parteneriatul educational.

Educatia incluziva n gradinita capitolul J#K

::

Succesul gradinitei incluzive depinde de identificarea, evaluarea n ec=ipa si stimularea copiilor cu cerinte educationale speciale de la o v,rsta c,t mai frageda. Sa presupunem ca o persoana ar afirma ca le-ar fi mai bine copiilor cu dizabilitati n gradinitele speciale. *iscutati%reflectati despre%folosind urmatoarele recomandari. 2ormulati /-; argumente pro si /-; argumente contra acestei afirmatii( comparati argumentele si aratati prin ce se aseamana%deosebesc. )um ati e plica acest faptL EducatoriReflectati la... Toti copiii sunt educabili si au dreptul la o forma de educatie pe masura. *e aceea solicitati tot spri+inul de care aveti nevoie si a+utati copilul sa se dezvolte ntr-un mediu educational normal. 6ntegrarea presupune constientizarea de catre toti cei implicati n procesul de educatie a unei varietati de situatii" ' unii parinti nu au suficiente cunostinte de dezvoltarea copilului si nu recunosc ca au copii diferiti de ceilalti( ' unii parinti ascund problemele copilului si nu prezinta certificatele medicale, tem,ndu-se ca nu va fi primit n gradinita, ca nu va fi acceptat( ' nu toate gradinitele dispun de specialisti care sa realizeze o evaluare psi=ologica completa la venirea copilului n gradinita, dar si o evaluare continua a acestuia( ' pre+udecatile parintilor copiilor cu dezvoltare normala (tipica) influenteaza atitudinea copiilor fata de colegii lor( ' educatorii nu dispun de o formare initiala solida, adesea se autoinstruiesc n legatura cu cerintele speciale ale copilului, dar manifesta nesiguranta si retinere n activitatea cu acesta( ' nu toti educatorii accepta n mod voluntar nscrierea unui copil cu nevoi speciale n grupa, ceea ce poate influenta atitudinea fata de copil si parinti sai( ' nu ntotdeauna educatorul beneficiaza de spri+inul necesar din partea directorului, a colegilor cu e perienta sau a specialistilor( :E

' includerea unui copil cu cerinte speciale n colectivul grupei nu determina reducerea numarului de copii din grupa( ' copilul cu cerinte speciale necesita mai multa atentie, iar unii educatori au sentimentul ca acest timp se pierde si e un dezavanta+ pentru ceilalti copii( ' unii parinti considera copilul cu cerinte speciale un model care ofera e emple negative pentru copiii lor( ' nu toate gradinitele dispun de materialele necesare, precum si de un spatiu adaptat diferitelor cerinte speciale. EducatoriRecomandari )u toate acestea, multi educatori au nteles c,t de importanta este interventia educativa pentru copilul cu cerinte educationale speciale si nu privesc acest lucru ca pe o povara, ci ca pe o provocare. Aad cum prin eforturi comune, copil D educator D copii D parinte D parinti, se nregistreaza un progres n dezvoltarea socioemotionala a copilului respectiv, un pas pentru a se integra n comunitate. Sarcina" 6dentificati si notati n urmatorul tabel beneficii ale integrarii copiilor n institutii de educatie de masa. Scopul" )onstientizarea problematicii integrarii copiilor cu cerinte educationale speciale. !od de desfasurare" individual si n grupEducatoriE ercitiu

E0

Persoane % <rupuri 9vanta+e Pentru copilul integrat Pentru ceilalti copii din grupa Pentru parintii copilului integrat Pentru parintii celorlalti copii din grupa Pentru educatori Pentru comunitate

Pentru a diminua reactia de respingere si pentru a-i face pe copii sa nteleaga diferentele e nevoie de activitati care sa i pregateasca pe copii sa fie mai toleranti si sa se accepte. *e aceea se vor propune activitati si proiecte pentru acceptarea diversitatii n cadrul grupului. 6ata un e emplu" Proiect tematic" )ine sunt %suntemL *omeniul e periential ESTET6) S6 )RE9T6A *esen E.

H9utoportretI Pictura HPersoana meaI *omeniul e periential 76!-9 S6 )5!386)9RE )onversatie H)um i vedem pe celaltiL *ar pe noi nsineLI HSunt eu o persoanaL *ar ceilaltiLI Coc de intercunoastere HSa ne cunoastemI 7ectura dupa imagini H*iferentele dintre oameniI, HPersoanele cu nevoi specialeI Povestire I2etita surdo-mutaI de Edmondo de 9micis )onvorbire dupa imagini E/

H*repturile copiluluiI, HSa-i a+utam iubindu-iI *omeniul e periential PS6N5!5TR6) Cocuri e ercitiu HTraseul ntr-un piciorI, H3rca scarile legat la oc=iI, H*esenam cu degetele picioarelorI, H)auta fara sa veziI

3nele studii ca" HTiganii ntre ignorare si ngri+orareI (6))3, .EE/, .EE:), H)opiii rromi din Rom,niaI (Salvati )opiii, 386)E2, .EEE), releva faptul ca populatia de etnie roma este grav afectata de fenomenul participarii reduse la educatie. *reptul copiilor romi la educatie necesita asigurarea posibilitatii de a studia limba materna, istoria si cultura roma, de a dispune de publicatii, programe scolare bazate pe interculturalitate, acces liber si egal la orice scoala din sistemul de nvatam,nt. 9colo unde s-au desfasurat programe speciale pentru copiii romi, acestea au demonstrat capacitatea acestor elevi de a obtine succesul scolar.

E#

Pentru a facilita integrarea copiilor, este de dorit ca educatorul sa actioneze ca model pentru cei din grupa. Trebuie sa e plice copiilor semnificatia termenilor HromI si HtiganI, cer,ndu-le tuturor, dupa e emplul sau, sa-l foloseasca pe cel de HromI at,t n gradinita, c,t si n afara ei. Educatorul este cel care poate sa-i ncura+eze pe copii sa se adreseze colegilor folosind numele preferat al acestora si poate sa ncura+eze prietenia dintre copii fara a face discriminari. 9titudinea de respingere a copiilor romi se poate manifesta prin refuzul de a sta l,nga ei, de a se +uca cu ei sau de a-i tine de m,na. Educatorul este cel care poate sa planifice activitati de observare a diferentelor dintre oameni, despre rasele umane, despre popoarele lumii, apel,nd si la e perienta de viata a copiilor care au constatat aceste diferente n calatoriile lor cu parintii.

E;

Prin familiarizarea cu traditiile si obiceiurile rome, copiii constientizeaza identitatea si apartenenta la neam, se formeaza respectul pentru traditiile altor etnii, popoare, dar si pentru cele proprii. 2amiliile copiilor pot fi invitate si ncura+ate sa le povesteasca despre mestesugurile romilor, traditiile de la nasterea copilului lor, despre obiceiurile de nunta, i pot nvata dansurile specifice sau li se ofera posibilitatea de a gati o m,ncare. 9uditiile de muzica traditionala sunt puncte de atractie pentru copii, pentru ca se c,nta la diverse instrumente si pentru ca ritmurile sunt antrenante, incitante. Prin desen, copiii pot e prima liber teme legate de traditii din viata familiei, costumele populare si egalitatea n drepturi. )onvorbirile pe baza de imagini, conversatiile si discutiile libere de tipul" H)e-ar fi sa fiu o zi romLI, HSa ne cunoastem originileI, HSa cautam asemanari si sa descoperim diferenteI, le dezvolta copiilor capacitatile empatice, g,ndirea critica si le stimuleaza interesul pentru cei de l,nga ei. Te=nica" ; )olturiScop" sa identifice solutii pentru asigurarea succesului n educatie a copiilor de etnie roma !od de desfasurare" # grupe Sarcina de lucru" sa raspunda n grup la ntrebari si sa dezbata solutiile identificate" .. )onsiderati ca e nevoie de o atentie si o pregatire speciala a educatorilor pentru integrarea copiilor romiL !otivati. /. )um promovati cultura si traditiile romeL E emplificati cu activitati posibile. #. )um poate a+uta comunitatea n integrarea copiilor de etnie rromaL E emplificati cu activitati care au avut succes n comunitate. EducatoriE ercitiu Educatorul se poate confrunta cu situatia n care, copiii de etnii diferite (macedoneni, lipoveni, turci, romi si altele) nu cunosc dec,t limba materna. Pentru acesti copii e nevoie sa nvete cuvintele c=eie E1

din limba lor, pentru a se putea face nteles n conversatie. Este necesar sa planifice o perioada de timp activitati de nvatare a limbii rom,ne, av,nd ca spri+in familiile copiilor n calitate de voluntari. )eilalti copii, auzindu-i cum vorbesc, vor constientiza diferentele de limba, repeta si devin curiosi. *e multe ori, copiii nvata cuvinte si e presii din dorinta de a se putea +uca cu colegii, dezvolt,ndu-si n acest fel interesul de a nvata alte limbi. 4n mediul fizic al salii de grupa trebuie sa se gaseasca materiale care reflecta diversitatea culturala a copiiilor. ' 9fisati n sala de grupa imagini, fotografii, postere privind grupurile etnice din care provin copiii. 9fisati imagini ale copiilor mpreuna cu familia. 9fisati imagini ale porturilor traditionale (acolo unde este cazul) ' *otati )entrul H-iblioteca@ si cu carti care reflecta identitatea, limba materna, cultura din care provin copiii nscrisi n grupa. ' *otati )entrul H)asa papusii%Coc de rolI cu costume si papusi care reflecta culturile copiilor din grupa, cu retete ale unor m,ncaruri specifice copiilor din clasa sau ale altor popoare despre care ati discutat. EducatoriRecomandari *iscutati despre situatia n care, n grupa aveti un copil care nu vorbeste limba rom,na. <,nditi mpreuna modalitati prin care puteti facilita integrarea copilului n grup, pornind de la sugestiile formulate anterior. )ine va poate sustine n acest demersL )are sunt resursele materiale de care ati avea nevoieL Prin ce modalitati comunitatea poate fi implicataL Educatori9plicatie

E$

Sa ntelegem mpreuna 6deea centrala a acestei teme este impusa de necesitatea dezvoltarii la copiii sub # ani a constiintei de sine implic,nd si dimensiunea de gen. 2inalitatea ei este de a pune o problema si de a genera un moment de reflectie individuala urmat de o discutie ntre cei% cele care colaboreaza pentru educarea copiilor. 9ceasta succinta prezentare este o invitatie la constientizarea unor aspecte de gen din viata noastra pe care, cu mare usurinta si de cele mai multe ori, le ignoram lu,ndu-le ca si cum ar fi date de la natura. )larificari" Sa clarificam nt,i termenii pe care i vom folosi, fac,nd mai nt,i distinctia ntre se si gen prin urmatoarele elemente" ' se ul este un element biologic care duce la mpartirea fiintelor umane n femei si barbati, respectiv n persoane de se femeiesc si persoane de se barbatesc( ' genul reprezinta diferentele sociale ntre femei si barbati care au fost nvatate, sunt modificabile n timp si sunt diferite n interiorul culturilor si ntre culturi. *in aceasta distinctie rezulta c,teva idei"

E&

a. 8u putem spune corect despre cineva ca este de se feminin, desi auzim acest lucru foarte des. 8u ar fi corect. Ea este de se femeiesc. b. *aca genul este construit, pentru ca nu ne nastem cu un anumit gen, rezulta atunci ca masculinitatea si feminitatea se nvata. c. !asculinitatea si feminitatea sunt definite ntr-un anume mod si adultii au anumite practici n legatura cu aceste concepte c=iar daca uneori pare ca nu recunosc acest lucru. )=iar si atunci dam un nteles acestor concepte, adica noi HcredemI ca fetele si baietii ar trebui sa fie ntr-un anume fel. d. *aca masculinitatea si feminitatea nu sunt fapte biologice determinate natural, atunci un barbat poate avea comportamente feminine (nu femeiesti) asa cum o femeie poate avea comportamente masculine (nu barbatesti). e. !asculinitatea si feminitatea, fiind construite cultural si e ist,nd mai multe culturi, nu sunt unice. 8u vorbim de Ho masculinitateI si Ho feminitateI asa cum vorbim de un se barbatesc si un se femeiesc. 2eminitatile si masculinitatile pot fi definite n mai multe moduri si este important sa distingem, n activitatile educationale, ce anume consideram ca este definitoriu pentru fiecare. f. 5 persoana sau este de se femeiesc sau este de se barbatesc. )ineva nu poate fi, n conditii de normalitate, si una si alta. 8u acelasi lucru se nt,mpla cu feminitatea si masculinitatea. 5 persoana poate adopta n situatii diferite comportamente mai apropiate de feminitate si alte ori mai apropiate de masculinitate fara ca starea normalitatii ei biologice sa aiba de suferit.

E:

g. *aca feminitatea si masculinitatea se nvata, atunci ar trebui ca mesa+ul catre copil sa fie relativ coerent, adica parintii si educatorii sa considere ca ntelesul lor se defineste n acelasi mod si actioneaza n aceeasi directie. Se pune n final o ntrebare" )e anume urmarim prin discutarea acestei temeL *orim sa nlocuim barbatii si rolurile lor cu femeile n rolurile lorL *orim sa facem sc=imbL )u alte cuvinte am dori sa nlocuim patriar=atul cu matriar=atulL Raspunsul este categoric 83. Patriar=atului nu i se opune matriar=atul, ci parteneriatul. 8u se sustine egalitatea de gen (toti aceleasi valori si roluri n mod egal) ci ec=itatea de gen care presupune acceptarea participarii specifice a femeilor si barbatilor at,t la viata privata, c,t si la cea publica.

9specte de gen n educatia timpurie capitolul J;K

EE

Sa reflectam mpreuna .. 9m cazut de acord ca feminitatea si masculinitatea se nvata. )e i nvatam pe copii n aceasta privintaL Sa consideram ca un raspuns posibil ar fi ca i nvatam ceea ce suntem pentru ca p,na acum nu ne-am pus aceasta problema. Reflectati individual si discutati mpreuna folosind urmatorul plan" a. 2ormuleaza doua elemente definitorii pentru ceea ce esti din perspectiva biologica. b. 2ormuleaza doua elemente definitorii pentru ceea ce esti din perspectiva de gen. c. *a e emplu de situatii n care femeiescul% barbatescul din tine s-au e primat fara ec=ivoc. d. *a e emplu de situatii n care feminitatea% masculinitatea ta s-au e primat fara ec=ivoc. e. *a e emple de situatii n care modelul tau de feminitate%masculinitate a fostT.. )omenteaza valoarea acelor e emple. f. 9u fost ntotdeauna modelele tale de gen de acelasi se cu tineL *e ceL g. )um te-ai simtit n situatiile n care modelele tale de gen nu au fost de acelasi se cu tineL *e ce oareL /. Sa discutam putin despre feminitate si masculinitate. 5bsesia perfectiunii fizice, indusa prin diferite mi+loace, creeaza probleme celor (multi) care nu o ating. 5bsesia puterii de asemenea. 9m cazut de acord ca putem vorbi despre feminitati si masculinitati. *e e emplu, feminitatea musulmana si cea de .00

tip liberal nu se aseamana. Reflectati individual si discutati mpreuna folosind urmatorul plan" a. 2aceti o lista cu acele trasaturi care definesc feminitatea. 6erar=izati-le. b. 2aceti o lista cu acele trasaturi care definesc masculinitatea. 6erar=izati-le. c. )are dintre trasaturile care definesc feminitatea%masculinitatea vi se par a fi venite dinspre HnaturaI, adica sunt specifice pentru ca asa sunt fetele%baietiiL 9rgumentati-va optiunile si discutati-le mpreuna. d. )are dintre trasaturile care definesc feminitatea% masculinitatea vi se par a fi venite dinspre HculturaI, adica sunt specifice pentru ca asa am nvatat noi toti ca suntL Sunteti de acord cu eleL )e argumente ati putea formula. *iscutati-le mpreuna. e. Retineti elementele de feminitate% masculinitate cu care ati cazut de acord. )redeti ca ar trebui sa le prezentati parintilor copiilor si sa vedeti care sunt punctele lor de vedereL )e faceti daca ele sunt diferite de cele pe care le-ati identificat mpreunaL #. *aca feminitatea si masculinitatea se nvata ar trebui discutat cum anume se face acest lucru. E ista g,nditori care vorbesc despre te=nologii de gen, adica modalitati prin care gesturile si dorintele individuale a+ung sa fie influentate din e terior. 9cesti autori se refera la influenta filmelor, revistelor, modelelor din copilarie si din scoala. Reflectati individual si discutati mpreuna folosind urmatorul plan"

.0.

a. Priviti n +ur. Enumerati obiectele care pot avea o influenta n dezvoltarea unui fel de a fi al copiilor cu care lucrati. )omentati influenta lor posibila. Este ea controlataL Este ea intentionataL b. Studiati-va reactiile, modul n care va comportati cu copiii cu care lucrati pe parcursul unei zile. 4nregistrati comportamentele specifice relatiei cu fetele, comportamentele specifice relatiei cu baietii si comportamentele neutre la gen. )omentati-le mpreuna. 9u fost ele la fel sau diferiteL *e ceL Stabiliti n final cum anume ar trebui sa actionati, ce termeni ar trebui evitati pentru a avea o actiune%influenta educativa corecta din perspectiva de gen. )opiii se nasc de se e diferite, dar nu au de la nastere comportamente de fetite sau de baieti. Ei nvata sa fie fetite sau baieti, dar pot fi nvatati sa se trateze reciproc ca egali. *iferentele de gen n ceea ce priveste e presivitatea emotionala la copii sunt determinate de conte tul social. E primarea emotiilor se sc=imba o data cu dezvoltarea identitatii de gen la copii. *espre unii baieti se spune ca sunt HmamosiI, atasati mai mult de mama nsa, pe masura ce cresc, atitudinea lor se sc=imba, devin mai cura+osi, mai retinuti n a se manifesta tristi, melancolici si asta se datoreaza stereotipului conform caruia Hbaietii nu trebuie sa pl,nga, ei sunt barbatiI. 4n sc=imb fetele sunt mai sensibile, Hmai pl,ngacioaseI, au nclinatii catre arte, deseneaza, c,nta, sunt mai contemplative. *espre o grupa n care sunt ma+oritari baietii se spune ca este o grupa energica, dinamica, iar c,nd sunt ma+oritare fetele, grupa este linistita, =arnica. *atorita diferentelor sistematice pe care le fac parintii sau educatorii n trairea si e primarea

.0/

emotionala dintre fete si baieti se formeaza stereotipurile de gen. 4nca de la ; ani, copiii stiu de+a aceste

.0#

stereotipuri, datorita modurilor diferite n care discuta despre aceste emotii. -aietii sunt cura+osi, iar fetele sunt fricoase, pentru ca prin practicile parintilor se ncura+eaza teama si retragerea mai mult la fete dec,t la baieti. -aietii sunt sanctionati mai putin pentru comportamentele agresive sau momentele de furie pentru ca H9sa-s baietii, ce sa le faciRI )omportamentul social al copiilor este puternic influentat de convingerile parintilor privind rolurile de gen. 9ceste convingeri sunt reflectate de preferintele parintilor c=iar nainte de a se naste copilul. !amele si doresc fetite ca sa le mbrace n roc=ite, sa a+ute n gospodarie iar tatii si doresc un baiat pentru a avea cine sa-l nsoteasca la pescuit sau pe cine sa nvete fotbal. Rolurile sociale sunt asimilate de fete si baieti tot prin practicile din familie, astfel fetele sunt solicitate sa a+ute la gatit, sa puna masa, sa mature sau sa dea cu aspiratorul, sa calce rufele, dar baietii sunt mai putin implicati n aceste activitati pentru ca au modelul tatalui care prin traditie nu participa la treburile gospodaresti. Sfaturi pentru educatori ' )umparati +ucarii care nu sunt specifice n mod traditional genului si asistati copilul n e plorarea si descoperirea lor. 4ncercati sa nlocuiti papusile si masinile care se cumpara de obicei cu ocazia )raciunului, cu +ocuri pentru dezvoltarea creativitatii. ' 9c=izitionati pentru )entrul H)asuta papusii% Coc de rolI, o papusa baiat sau o perec=e de bebelusi de se diferit, av,nd culoarea pielii diferita.

.0;

' 6mplicati fetele n +ocuri care dezvolta nu numai abilitatile verbale H*e-a v,nzatoareaI, H*ea nvatatoareaI, H*e-a bibliotecaraI, ci si abilitatile cognitive si motorii" H*e-a scafandriiI, H*e-a piratiiI, H*e-a mecaniciiI, H*e-a cosmonautiiI. 4n acelasi timp, implicati baietii n +ocuri care dezvolta colaborarea, de tip" H*e-a familiaI, H*e-a coaforulI. ' Responsabilizati copiii n sala de grupa, oferindu-le sarcini care tin de spatiul privat al casei sau de preocuparile legate traditional de femei (ngri+irea cuiva bolnav, cresterea copiilor, etc). 9cestea contrazic stereotipurile de gen, astfel nc,t baietii pot sa a+ute la gatit, sa coasa =ainele papusii, iar fetele pot sa proiecteze si sa construiasca din cuburile de plastic un bloc turn care depaseste naltimea lor, pot m,nui uneltele din trusa mecanicului sau pot sa repare mobila papusii. ' Stimulati +ocul n grup al fetelor pentru ca ncura+eaza cooperarea si +ocul n perec=i al baietilor pentru a ncura+a comunicarea. ' 2ormati grupuri mi te de +oc, supraveg=eati si interveniti daca baietii ncearca sa domine +ocul. ' Planificati teme de +oc pentru ambele genuri si implicati si fetele si baietii deopotriva, uneori si baietii si doresc sa mbrace roc=iile de printese, sa se +oace alaturi de fete, pe c,nd acestea vor sa fie padurari, sa ocroteasca animalele padurii. ' 7audati n egala masura si fetele si baietii pentru ntarirea comportamentelor si sanctionati n aceeasi masura.

.01

' 2aceti aprecieri cu referire la mbracaminte si asupra fetelor, H)e roc=ita dragutaRI dar si asupra baietilor,I)e pantalon elegantRI ' E puneti n )entre un numar egal de fotografii pentru fete si pentru baieti. 2etele ar fi bine sa fie prezentate cum se implica n +ocuri active, iar baietii sa fie surprinsi si n activitati gospodaresti. ' 4ncura+ati fetele sa accepte rolul de lider n +ocurile cu grupe mi te, sa rezolve problemele care apar n timpul +ocului. ' 9sigurati-va ca toate centrele sunt dotate cu materiale si imagini care trezesc at,t interesul fetelor c,t si al baietilor. ' Ec=ilibrati n formarea grupelor, n masura n care este posibil, numarul fetelor cu cel al baietilor. ' 8u refuzati si nu ignorati copiii care si doresc la serbari roluri ce nu sunt specifice n mod traditional genului si antrenati-i pe baieti la dans c=iar daca acest dans e H*ansul fulgilor de neaI sau I*ansul florilorI si corelat pentru fete" H*ansul piticilorI etc.

.0$

8ote

.0&

)u ceva timp n urma, integrarea curriculara era o provocare pentru nivelul prescolar, dar astazi fiecare educator proiecteaza si desfasoara activitati integrate cu o abordare comple a a continuturilor, constientiz,nd ca toti copiii trebuie sa nvete si sa creasca ntr-o maniera integrata. 5 strategie de abordare integrata a dezvoltarii copilului este nvatarea pe baza de proiect tematic care presupune integrarea diferitelor arii curriculare prin e plorarea unei idei interesante care se leaga de mai multe domenii. 3n proiect este o investigatie n profunzime a unui subiect, a unei teme realizata de un grup de copii si, ocazional, de un singur copil. 2azele unui proiectS 4n faza 6 a proiectului, copiii si educatorul dedica un timp discutiilor n vederea selectarii si conturarii subiectului care va fi investigat. )riterii de selectare a subiectelor" ' sa fie str,ns legat de e perienta cotidiana a copiilor( ' sa fie suficient de familiar cel putin c,torva copii pentru a fi capabili sa formuleze ntrebari relevante( ' sa permita e ersarea deprinderilor din toate domeniile de dezvoltare" limba si comunicare, domeniul cognitiv, socioemotional, al dezvoltarii fizice si al atitudinilor si capacitatilor n nvatare( ' sa fie suficient de bogat pentru a fi studiat cel putin o zi, cel mult cinci saptam,ni( ' sa poata fi cercetat si acasa si la gradinita. .0:

4n aceasta faza se poate ntocmi o =arta conceptuala, pe baza de brainstorming mpreuna cu copiii, =arta care poate fi completata si pe masura ce proiectul se desfasoara. 4n timpul discutiilor preliminare, educatorul si copiii propun ntrebari la care vor cauta sa raspunda prin investigatia pe care o vor face, n acest fel valorific,ndu-se e perianta lor trecuta referitoare la subiect. 2aza a 66-a este cea a muncii de teren, consta ntr-o cercetare directa care se poate realiza si prin e cursii pentru a investiga locurile, obiectele sau evenimentele. 4n aceasta faza copiii cerceteaza, deseneaza n urma observatiei, construiesc modele, observa atent si nregistreaza datele, e ploreaza, formuleaza predictii, discuta si dramatizeaza noile semnificatii ale subiectului analizat. 2aza a 666-a, finalizarea si detalierea evenimentelor, se poate realiza sub forma unor discutii, descrieri a ceea ce au descoperit si a prezentarii unor produse, a unor prezentari dramatice, spectacole sau prin realizarea unor e cursii. 9vanta+ele proiectului 9. Pentru copil" ' dob,ndeste cunostinte profunde si solide( ' identifica mai usor relatiile dintre idei si concepte( ' face corelatii ntre temele abordate n gradinita si cele din afara ei( ' parcurge teme care-l intereseaza si le studiaza mai mult timp( .0E

' se ncura+eaza comunicarea( ' nvata sa rezolve sarcini prin cooperare( ' se formeaza sentimentul de apartenenta la grup( ' devine mai responsabil n procesul nvatarii.

Proiectarea activitatilor integrate capitolul J1K S7ilian <. Oatz si )=ard (.E:E)

..0

-. Pentru educator" ' stimuleaza interesul pentru abordarea unor noi continuturi si metode( ' si organizeaza mai bine planificarea( ' utilizeaza o varietate de activitati pentru a prezenta tema n profunzime( ' ncura+eaza copiii sa produca idei originale pentru activitati. ). Pentru parinti" ' sunt implicati n activitatea clasei ca voluntari( ' se simt eficienti mpartasind din e perienta lor( ' nteleg modul de abordare a nvatarii la copii si-i pot spri+ini mai bine. Temele care se bazeaza pe interesele copiilor sunt cele care asigura motivatia si succesul nvatarii. Este necesar sa acordam mai mult timp copiilor pentru a-i asculta, pentru a le pune ntrebari despre ceea ce i intereseaza si vom reusi astfel sa descoperim idei de elaborare a proiectelor tematice. Educatoarea i a+uta pe copii sa constientizeze perspectivele diferite n procesul nvatarii, iar )entrele de activitate% interes le stimuleaza copiilor creativitatea optimiz,nd nvatarea integrata. Proiectele tematice pot avea ca puncte de plecare o nt,mplare, o +ucarie, o carte, o idee, un eveniment din familie sau din cadrul comunitatii. 4n planificare e important sa e iste proiecte tematice initiate de copii si de educator, e necesar un ec=ilibru ntre sursele de provenienta ale subiectelor abordate. ...

E emple de teme" #-1 ani 1-$%& ani 2amilia mea !area <radinita !i+loacele de locomotie Cucariile mele Povestile padurii )asuta cu povesti Cocurile iernii )rizantema Prietenii naturii *ovleacul Traditii si obiceiuri de Pasti 3rsii )osmosul ../

2luturele 4n lumea insectelor

9ceste e emple de teme trebuie subsumate celor $ teme din noul curriculum revizuit. *urata realizarii acestor proiecte difera n functie de interesul copiilor pentru tema, de anotimp si evenimentele specifice (sarbatorile religioase, istorice.) !arturii din e perienta educatoarelor" HProiectul tematic *inozaurii s-a derulat pe o perioada de doua saptam,ni, la grupa mare dupa modelul Stiu, Areau sa stiu, 9m nvatat. )uriozitatea si interesul fata de acest subiect care nu este direct observabil, nu este ancorat n realitatea imediat ncon+uratoare a copilului, s-a st,rnit datorita faptului ca aceste animale sunt niste enigme pentru copii, prin nsasi faptul ca nu mai e ista. 6nteresul s-a manifestat odata cu ac=izitionarea unui set de mula+e-dinozauri pe care copiii leau manipulat, le-au e plorat n )entrul Stiinte. 4ntrebarile au aparut n momentul n care unul dintre copii, atras de +ocul cu dinozauri, a prezentat n cadrul 4nt,lnirii de dimineata H)artea cu dinozauri si alte animale preistoriceI. Pentru relevarea e perientelor de cunoastere pe care copiii le au n legatura cu acest subiect, am ..#

utilizat ca metoda activa branstormingul pentru a raspunde la ntrebarea H)e stim despre dinozauriLI. )opiii au povestit despre +ucariile de plus, dinozauri, pe care le-au primit cu diferite ocazii, altii despre *ino din filmul de animatie H9venturi n epoca de piatraI sau despre dinozaurii pe care i-au vazut la televizor.

..;

7a ntrebarea H)e vreti sa stiti despre dinozauriLI au aparut urmatoarele ntrebari" ' *e ce nu mai sunt si azi dinozauriL (6rina) ' )e m,ncauL (Alad) ' Erau mari c,t elefantul sau c,t bloculL (*ana) ' 4n ce tara traiauL (!alina) ' )um faceau, cum strigauL (Raluca) 4ntrebarile au fost notate si puse la avizier pentru a informa parintii si a le solicita a+utorul n gasirea raspunsurilor. 9m ntocmit o =arta tematica n care am proiectat activitati specifice centrelor. Narta tematica a fost completata zilnic n urma discutiilor din cadrul 4nt,lnirii de dimineata, moment n care copiii prezentau alte materiale si informatii n legatura cu tema, dar si dupa evaluarea zilnica, c,nd se faceau propuneri noi pentru e tinderea proiectului. Stabilirea obiectivelor de investigatie, a principalelor activitati, ncura+area copiilor n acceptarea rolurilor si responsabilitatilor, crearea unui climat de colaborare n realizarea sarcinilor sunt importante n derularea proiectului. Parintii provocati de ntrebarile copiilor au contribuit cu articole si imagini din reviste, carti, o caseta video, pliante de la !uzeul de 6storie 8aturala H<rigore 9ntipaI din -ucuresti si c=iar cu produse ..1

alimentare (paste fainoase, +eleuri sub forma de dinozauri). Tatal unei fetite a raspuns solicitarilor prin realizarea unor desene n creion. )u a+utorul cartilor, copiii au identificat dinozaurii, i-au colorat si leau scris denumirile cu litere de tipar. 4nc,ntat de ceea ce vede, acest parinte le-a mpartasit interesul pe care l-a manifestat n copilarie pentru acest subiect si le-a raspuns la ntrebarea legata de disparitia dinozaurilor. 4n H)entrul de )onstructiiI un copil a propus amena+area unui Parc Preistoric, impresionat de noutatea cuv,ntului. Prin +ocul cu mula+ele au facut clasificari, grupari, comparatii, n final iau regrupat pe familii, le-au construit case si un loc de +oaca pentru puii dinozaurilor. *upa realizarea constructiei, au initiat +ocuri de rol, si-au asumat responsabilitatea de a-i =rani aduc,nd zilnic frunze si crengute, au avut gri+a de puii lor si le-au pansat ranile. )opiii au stabilit asemanari ntre imaginile din carti si reptilele observate la E pozitia de reptile vii din cadrul !uzeului *elta *unarii, vizitata cu ceva timp n urma. 9u fost reactualizate cunostintele, au nteles de ce dinozaurul este o reptila si ce nseamna cuv,ntul grecesc Hdinosaurus@, tradus prin Hsop,rla nfricosatoare@ sau sop,rla Hteribila@. !unca de cercetare n teren s-a concretizat ntr-o vizita la sala de lectura pentru copii, din cadrul -ibliotecii Cudetene, n care copiii au fost nsotiti de parinti, cu scopul culegerii de noi informatii. Pe toata durata proiectului a e istat un sc=imb interesant de informatii ntre copii si parinti, benefic ..$

pentru ambele parti, deoarece copiii au gasit raspunsuri la ntrebari, iar parintii au capatat cunostinte despre cum nvata copiii. 4n etapa de dupa - amiaza parintii le-au citit din carti, au servit din m,ncarea gatita de ei cu paste fainoase sub forma de dinozauri, au vizitat Parcul Preistoric, afl,nd despre noile cunostinte ale copiilor si care a fost contributia lor n acest proiect. 4n )entrul Coc de rol proiectul a fost mbogatit si cu alte +ocuri, de e emplu i-au pregatit lui *ino (o +ucarie mare de plus) o surpriza de ziua lui, un tort decorat cu +eleuri-dinozari. Pe parcursul desfasurarii activitatilor din )entre s-a continuat canalizarea eforturilor copiilor n functie de feedbacBul primit. Produsele activitatii concretizate n povesti, constructii, cartea cu dinozauri, cola+, +oc de miscare, e pozitie cu desene, au demonstrat eficienta formativa a proiectului. Proiectul necesita o evaluare a procesului de nvatare ce poate fi declansata de ntrebarea H)eam nvatat despre dinozauriLI Raspunsurile copiilor au fost" ' Ei au trait foarte demult. (9le ) ' *inozaurii carnivori i m,ncau pe cei ierbivori. (7oreta) ' 3nii dinozauri zburau, altii notau, unii aveau coada lunga, altii g,tul lung, unii aveau tepi, altii /-# coarne. (Sandra) ' *inozaurii ierbivori m,ncau frunze din copaci. (!iruna)

..&

7a ntrebarea H)e ai nvatat nou despre dinozauriLI copiii au raspuns" ' Eu nu stiam ca se lasa urme de la sc=elete. (9ndrei) ' 8u stiam de ce nu vedem dinozauri. (9ndreea) ' Eu nu stiam ca sop,rlele sunt rude cu dinozaurii. Sop,rla <eBo care mi place mie e un dinozaur mic. (6ulian)

..:

7a ntrebarea H9i nvatat ceva ce te-a surprins n legatura cu dinozauriiLI, 9ndrei a concluzionat ntr-o forma logica" H),nd erau dinozauri, nu erau oameni, iar acum c,nd sunt oameni, nu sunt dinozauri, le-au ramas doar sc=eleteleI. Pentru o evaluare corecta a rezultatelor proiectului am adresat ntrebarea" H)e activitate ti s-a parut mai interesanta, pe care ai preferat-oLI solicit,nd fiecare copil sa-si e prime liber impresiile. Prin revizuirea listei de ntrebari ntocmita la nceputul proiectului, n urma discutiilor, am verificat daca au fost ntelese corect conceptele si cunostintele asimilate. Rezultatele evaluarii m-au a+utat n elaborarea unor sugestii de mbunatatire a activitatilor, raspunsurile copiilor m-au determinat sa vad ceea ce ar trebui sc=imbat, ce alte strategii de abordare a temei ar face-o mai interesanta. *eoarece acest proiect s-a derulat iarna, propunerea unor parinti de a vizita !uzeul H<rigore 9ntipaI din -ucuresti, cu ntreaga grupa, a ramas nerealizata, urm,nd a fi pusa n aplicare ntr-un viitor apropiat. 4n urma evaluarii am constatat ca acest proiect a fost interesant si uneori c=iar distractiv pentru copii, parinti si ec=ipa de educatoare. Proiectul a implicat rezolvarea de probleme, deprinderi de alfabetizare, logico-matematice, a stimulat creativ copiii cu nclinatii plastice si c=iar au avut posibilitatea de a se initia n secretele bucatariei. Sarcina" Stabiliti asemanarile si deosebirile dintre instruirea sistematica pe discipline si munca n proiect. )ontinuati tabelul de mai +os. ..E

Scop" constientizarea muncii n proiect ca parte integranta a tuturor celorlalte activitati incluse n curriculum. !od de desfasurare" n perec=i6nstruirea sistematica!unca n proiect9+uta copiii sa ac=izitioneze deprinderi.9sigura copiilor posibilitati de a aplica deprinderile. Se adreseaza deficientelor nt,lnite de copii n procesul de nvatare. Se adreseaza ndem,narilor copiilor. Pune accent pe motivatia e trinseca.Pune accent pe motivatia intrinseca. Permite educatoarelor sa directioneze munca copiilor, sa-si foloseasca competentele si sa specifice sarcinile pe care copiii trebuie sa le ndeplineasca. Educatoarea ncura+eaza copiii sa decida ce sa lucreze si i considera e perti ai propriilor nevoi. -eneficiaza de un loc important n curriculum.-eneficiaza de un loc important n curriculum. *eterminati influenta proiectului H*inozaurii@ asupra dezvoltarii copiilor n domeniile" ' *ezvoltarea limba+ului, a comunicarii( ' *ezvoltarea cognitiva si cunoasterea lumii( ' *ezvoltare fizica, sanatate si igiena personala( ' *ezvoltarea socioemotionala( ' )apacitati si atitudini n nvatare. Educatori9plicatie

./0

Planificarea zilnica si saptam,nala Planificarea este o activitate laborioasa desfasurata de fiecare educator pentru aplicarea curriculumului, pentru desfasurarea coerenta si eficienta a procesului de nvatam,nt. *ocumentul care sta la baza planificarii este )urriculumul pentru nvatam,nt prescolar care prezinta finalitatile, continuturile, timpul de instruire si ofera sugestii n ceea ce priveste strategiile de instruire si evaluare pentru fiecare nivel de v,rsta, iar n cazul gradinitelor care aplica alternativele educationale se adauga si elementele specifice. Planificarea trebuie sa raspunda unor noi cerinte" 9. aplicarea noii clasificarii a activitatilor" ' activitati pe domenii e perientiale( ' +ocuri si activitati didactice alese( ' activitati de dezvoltare personala. -. organizarea continuturilor n +urul a sase teme " .. H)ine sunt%suntemLI, /. H),nd, cum si de ce se nt,mplaLI, #. H)um este, a fost si va fi aici pe pam,ntLI , ;. H)um planificam organizam o activitateLI,

./.

1. H)u ce si cum e primam ceea ce simtimLI $. H)e si cum vreau sa fiuLI ). diversificarea planificarii n functie de comple itatea temei abordate si de interesul copiilor pentru tema respectiva, pe durate diferite de timp, de e emplu" ' planificarea anuala a ma imum & proiecte cu o durata de ma imum 1 saptam,ni pe proiect( ' planificarea anuala a unui numar mai mare de proiecte cu o durata de .-# saptam,ni( ' planificarea saptam,nala a unor teme de interes pentru copii( ' planificarea unor proiecte de durata foarte scurta, respectiv de o zi. trans-semestriale. *. planificarea zilnica a cel putin o activitate sau un moment% secventa de miscare care se poate face sub diverse forme" ' gimnastica de nviorare, ' educatie fizica, ' +ocuri de miscare, ' ntreceri sau trasee sportive, ' plimbare n are liber etc. Recomandari generale pentru ntocmirea planificarii"

.//

9tunci c,nd ntocmim planificarea trebuie sa avem n vedere, n primul r,nd, importanta abordarii globale a dezvoltarii copilului. 6ndiferent daca activitatile se desfasoara integrat, sub forma de activitati tematice% proiect tematic sau pe discipline, activitatile pe care ni le propunem trebuie sa stimuleze copilul din toate punctele de vedere. Trebuie sa ne punem ntrebarea" Este stimulat copilul din toate punctele de vedere ale dezvoltarii sale, sau prin ceea ce mi-am propus am favorizat unele domenii si am negli+at alteleL

Planificarea activitatilor capitolul J$K

./#

9ctivitatile pe domenii e perientiale se pot desfasura ca activitati integrate, ma imum 1 pe saptam,na, indiferent de nivelul de v,rsta al copiilor sau pe discipline ca activitati de sine statatoare (educarea limba+ului, activitate matematica, de cunoasterea mediului, de educatie pentru societate, de educatie fizica, activitate practica, educatie muzicala sau activitate artistico-plastica). Proiectul tematic este un e emplu de activitate integrata, ce se poate desfasura simultan n mai multe centre de interes% activitate cu sarcini diferite. 4n proiectarea activitatii ,,4n lumea povestilorI, (n 9ne a #) se porneste de la realizarea unui inventar de probleme si propunerea de activitati care stimuleaza dezvoltarea globala a copiilor. Cocurile si activitatile didactice alese se desfasoara pe grupuri mici, n perec=i si individual si se pot planifica n etapa 6, nainte de nceperea activitatilor, n etapa 666, - nainte de masa de pr,nz sau de plecarea copiilor acasa n cazul gradinitelor cu program normal iar, n cazul gradinitelor cu orar prelungit, si n etapa 6A nainte de plecarea acasa a copiilor. 9ctivitatile de dezvoltare personala cuprind rutinele, tranzitiile si activitatile optionale iar n cazul gradinitelor cu orar prelungit se adauga si activitatile de dupa-amiaza care constau n activitati recuperatorii pe domenii e perientiale si activitati recreative. *atorita unor evenimente neasteptate, planificarile pot suferi modificari n programul zilnic iar educatorul trebuie sa se g,ndeasca la" ' un plan al rutinelor( ./;

' un plan al tranzitiilor de la o activitate la alta( ' un plan al activitatilor n aer liber n cazul sc=imbarii vremii. Planificarea pe termen scurt, o zi, o saptam,na, ofera posibilitatea de a raspunde necesitatilor si dorintelor copiilor, are implicatii imediate n ameliorarea si perfectionarea activitatii de nvatare si se face n functie de progresul nregistrat de copii. Recomandari pentru ntocmirea planificarii pe termen scurt" E important sa tinem seama de sc=imbarile atmosferice, de sarbatorile nationale si religioase si c=iar de zilele aniversare ale copiilor care impun o pregatire speciala, precum realizarea unui album cu desene din partea colegilor, confectionarea unor +ucarii cadou, oferirea cadourilor si urarile fiecarui copil, pregatirea mesei festive si mica distractie cu muzica si dans alaturi de parintii copilului aniversat. Planificarea acestor momente n gradinita contribuie la formarea comuniunii de grup, i nvata pe copii sa se respecte, sa fie empatici si se simt valorizati. Pe parcursul unei zile trebuie sa e iste un ec=ilibru ntre activitatile individuale, cele de grup si cele frontale si sa alterneze activitatile linistite cu cele zgomotoase, cele active cu cele de rela are, activitatile structurate cu cele nestructurate. ),nd planificam ne g,ndim cum sa corelam activitatile din )entre. *e e emplu, la )onstructii copiii pot construi drumul prin padure si casuta bunicii apoi, n acel decor pot nvata c,ntecul HScufita

./1

RosieI sau pot desfasura +ocul dramatizare HScufita RosieI( la 9rte si confectioneaza semne de circulatie si pot desfasura cu aceste materiale un +oc didactic de tipul H9seaza la locul potrivitI( n )entrul )onstructii unde au construit de+a autostrada sau tot la 9rte, copiii pot confectiona barci din poliester, =,rtie, dopuri de pluta, co+i de nuca si apoi cu +ucariile confectionate e perimenteaza plutirea la 8isip si apa. *aca unele activitati au prezentat un mare interes pentru copii sau daca obiectivele nu au fost atinse de toti copiii, putem reveni si vom planifica alte activitati. Pentru a ncura+a lucrul parintilor voluntari n sala de grupa trebuie sa planificam activitati n )entre tin,nd seama de nclinatiile si abilitatile lor. Este important sa planificam activitati n care copiii au ocazia de a manipula, de a e plora, de a e perimenta materiale noi pentru ca si acestea sunt activitati de nvatare, iar copii nvata descoperind. *e e emplu, nainte de a desfasura o activitate structurata de observare, putem aseza materialele ntr-un )entru pentru a le observa spontan, e ers,nd simturile, apoi sa continuam procesul de nvatare pe baza a ceea ce au descoperit. Totodata, e nevoie sa fim atenti la noile interese ale copiilor care se dezvolta si care au nevoie sa fie e ersate. *aca si manifesta interesul si curiozitatea tot mai frecvent despre Sistemul Solar, putem planifica n cadrul temei H),nd% cum si de ce se ntmplaLI, subtema HPlaneteleI, H5 calatorie n )osmosI ./$

sau H*in tainele 3niversuluiI.

./&

7uati o planificare zilnica sau saptam,nala de+a realizata si urmariti n ce masura prin activitatile pe care vi le-ati propus, au fost stimulate toate domeniile de dezvoltare ale copilului (asa cum sunt ele precizate n H)urriculumul pentru educatia timpurie a copiilor de la # la $%& aniI). 3tilizati un tabel n care sa dispuneti pe prima coloana domeniile de dezvoltare si pe primul r,nd activitatile propuse. !arcati un n dreptul fiecarui domeniu stimulat prin activitatile propuse. 7a final analizati tabelul si observati care domenii au fost mai mult adresate si care mai putin. Repetati e ercitiul cu o alta planificare. (vezi 9ne a ;) Educatori9plicatie PR5<R9! P6786) - grupe cu orar prelungit Tema H4n lumea povestilorI (nivel 1 D & ani) Repere orare Cocuri si activitati didactice alese 9ctivitati pe domenii e perientiale 9ctivitate de dezvoltare personala :"00 D :"#0 -iblioteca" 5rdonam imaginile din povesti dupa firul epic

./:

Coc de rol" *e-a persona+ele din povesti Rutina" Primirea copiilor, Salutul" consolidarea deprinderii de a saluta colegii si adultii :"#0 D E"00 Rutina" !icul de+un" deprinderea de a folosi servetelul E"00 D .."00 9ctivitate pe domenii e perientiale 'Stiinta" 9sezam piticii n sir de la cel mai mic la cel mai mare numeralul ordinal. 'Estetic si creativ" -enzi desenate din povesti Rutina" 4nt,lnirea de dimineata Rutina si tranzitie" Repetarea c,ntecului HPiticiiI

./E

.."00 D .#"#0 Cocuri si activitati recreative H-al la castelI e ersarea pasilor de dans cu mers lateral si cu pas sc=iopatat Coc de miscare H9sediul casteluluiI 9ctivitate optionala" !icii ecologisti Rutina si tranzitie Coc de degeteI)inci pitici degete miciI )uratenie n )entre E punerea lucrarilor 4mbracarea copiilor D deprinderea de a-si nc=eia nasturii E ercitii de mers n coloana c,te unul Rutina" !asa de pr,nz-asezarea tac,murilor, deprinderea de a m,nca cu furculita si cutitul .#"#0 D .1"#0 9ctivitati de rela are. .#0

'Somnul de dupa-masa Rutina si tranzitie '9sistarea la dezbracarea si mbracarea copiilor cu pi+amalele '9sezarea =ainelor D deprinderea de ordine '9udierea povestii preferate-deprinderea de a asculta n liniste .1"#0 D .$"00 Rutina '4mbracarea si dezbracarea 'Servirea gustarii-deprinderea de a aseza masa si de a face curatenie .$"00 D .&"#0 Cocuri de dezvoltare a aptitunilor individuale 5ptional-7imba engleza 9ctivitati recuperatorii pe domenii e perientiale" 'Estetic si creativ" )ontinuarea benzilor desenate .#.

'7imba si comunicare" HSaculetul fermecatI +oc didactic Rutina si tranzitie 'Prezentarea activitatilor din centre 'Stabilirea responsabililor n centre 'Repetarea poezieiI 3nde doarme 2at-2rumosI de )onstantin *ragomir .&"#0 Rutina '*iscutii cu parintii pe baza +ocurilor si lucrarilor realizate de copii '9sezarea materialelor n )entre 'Salutul de plecare

.#/

Sugestii pentru introducerea activitatilor noi care descriu o abordare integrata a curriculumului Pentru ca orice activitate noua sa fie pregatita, educatorii trebuie sa se g,ndeasca la planificare si organizare, evaluare, e tinderea activitatilor si implicarea parintilor. Planificarea si organizarea ' ),nd are loc activitateaL ' 3nde are loc activitateaL ' ),ti copii pot participaL ' E ista anumiti copii pe care vreti sa-i implicati n mod specialL ' ),t va dura activitateaL ' )e alte activitati vor face ceilalti copiiL ' )um vor fi mpartite responsabilitatile ec=ipeiL ' E ista informatii pe care directorul trebuie sa le cunoascaL ' E nevoie de toate materialele pentru activitatea n desfasurareL ' E ista si planuri de curatenieL Evaluarea ' 9 mers bine activitateaL

.##

' 9r profita grupul de reluarea activitatiiL ),ndL ' Repetati activitatea anul viitorL ' )e probleme au aparutL ' )e ati putea face diferitL E tinderea ' )um s-a e tins activitatea n functie de e perienta si interesele unui copil sau ale unui parinteL ' 9ti manifestat desc=idere fata de noile oportunitati care ar dezvolta noi activitatiL 6mplicarea parintilor )e beneficii au parintii din implicarea n aceasta noua activitateL' )um pot fi implicati parintii n planificarea activitatiiL' )um pot fi implicati parinti n implementarea activitatiiL' n pregatirea materialelor acasa sau la gradinita(.. n lucrul cu un grup de copii n sala de grupa(.. n lucrul cu un anume copil n sala de grupa(.. altfel".......................................................................................................................................... )um pot parintii sa fi eze acasa conceptele dob,ndite n timpul activitatiiL'

.#;

Poate un parinte sa povesteasca n cadrul nt,lnirilor cu parintii ce activitati a desfasurat acasaL ' Pe baza sugestiilor anterior prezentate planificati o activitate noua n cadrul temeiH)e si cum vreau sa fiuI pe domenii e perientiale, pentru fiecare grupa de v,rsta. Educatori9plicatie 9tentie la practiciR Revista H4nvatam,ntului PrescolarI vine n spri+inul educatorilor cu modele de planificare orientative anuale si semestriale care uneori sunt copiate integral n planificarile proprii si desfasurate la grupa. Se mai practica si Hmprumutatul de la o grupa la altaI a planificarilor, din dorinta Hde a ne a+utaI colegii, iar aceste modalitati c=iar daca ne a+uta sa facem economie de timp, nu fac parte din bunele practici pentru a ntocmi o planificare a ata pe nevoile si interesele grupei. )onstatam ca unele activitati pe care le-am desfasurat cu succes la alte grupe, nu sunt la fel de bine primite de grupa cu care lucram, c=iar o planificare g,ndita si aplicata la o grupa n-o mai poti repeta, pentru ca nu mai sunt aceeasi copii. Planificarea trebuie sa raspunda intereselor, punctelor tari, nevoilor, temperamentelor, stilurilor de nvatare si dificultatilor reale ale copiilor. 5 activitate didactica eficienta are la baza o proiectare pe masura.

.#1

Rutinele 4n gradinita constatam e istenta unui numar mare de copii care vin din familie si nu pot sa man,nce singuri, nu stiu sa se spele pe m,ini, pe fata, nu se pot mbraca si dezbraca, dar n sc=imb, stiu sa utilizeze calculatorul, sa scrie, au multe informatii, unii sunt adevarate enciclopedii. )auzele sunt multiple" parinti supraafectivi, gri+i e agerate, lipsa rabdarii, teama de a nu se murdari, lipsa unui program care trebuie respectat si altele. Toate aceste probleme le vom nt,lni mai t,rziu la scolari, daca nu vom interveni cu promptitudine nca din prima zi, c,nd vin copiii n gradinita, pentru a le forma deprinderi de autoservire si a deveni independenti. 9ctivitatile cu caracter rutinier se deruleaza pe parcursul ntregii zile si au un rol deosebit de important pentru dezvoltarea personala a copilului. 2iecare moment trait de copil este o ocazie de a nvata ceva, iar acestor activitati de nvatare prin care i sunt satisfacute copilului nevoile primare, trebuie sa le acordam aceeasi atentie pe care o acordam activitatilor didactice, n organizare, planificare si desfasurare. 2ormarea rutinelor si respectarea lor mentin copilul implicat n actiuni adecvate si scad frecventa situatiilor n care copiii pot manifesta comportamente inadecvate. *in punct de vedere psi=ologic, rutinele au rolul de a oferi sentimentul de control si de predictibilitate asupra evenimentelor. Prin participarea la aceste activitati desfasurate ritmic, copiii nvata despre momentele zilei, succesiunea lor si activitatile specifice acestora, li se formeaza sentimentul de apartenenta la grup, iar ei se simt n siguranta. .#$

Rutinele includ urmatoarele tipuri de activitati" ' sosirea si plecarea copilului din gradinita( ' salutul( ' gimnastica de nviorare( ' nt,lnirea de dimineata( ' gustarile( ' micul de+un si masa de pr,nz( ' igiena, spalatul si toaleta( ' somnul% perioada de rela are de dupa-amiaza. Sosirea si plecarea copilului din gradinita 7a sosire si la plecare este important ca educatorul sa creeze o atmosfera placuta, calda, n care copilul sa patrunda cu ncredere. Prezenta cadrului didactic, o m,ng,iere prietenoasa, un z,mbet, invitatia catre un centru sau poate faptul ca este lasat sa vina cu un prieten n gradinita (+ucaria preferata despre care are at,tea de spus), ndrumarea lui catre alti copii matinali cunoscuti drept parteneri de +oc, l fac pe copil sa accepte mai usor despartirea de parinti. 7a sosirea n gradinita, prescolarii mari acorda a+utor n asezarea materialelor pe )entre, finalizeaza o lucrare din ziua precedenta, sunt =otar,ti sa nceapa +ocul,

.#&

iar cei mici si aleg o +ucarie si cauta un loc mai retras ca sa-si linisteasca dorul de mama sau stau n +urul educatoarei, iar unii c=iar si continua somnul c,teva minute pe o salteluta.

Rutinele si tranzitiile ca activitati de nvatare capitolul J&K

.#:

Salutul Sosirea si plecarea copiilor din gradinita e un moment prielnic pentru educator si parinti de a mpartasi evenimentele de peste noapte sau de peste zi, cele care se refera la comportamentele copilului si-i pot influenta comportamentul diurn%nocturn. E necesar sa informam parintii regulat despre comportamentul copiilor la masa, despre meniul zilei, pentru a le suplimenta sau diversifica masa de seara, dar si despre starile lor n timpul somnului de dupa amiaza (unii sunt agitati, pot sa faca febra sau sa aiba varsaturi). Prin salut copiii nvata despre politete, nsusindu-si e presiile specifice momentelor zilei, nvata sa comunice cu adultii (educatoarea si parintii celorlalti copii). *esi pare simplu, trebuie e ersat mult timp p,na c,nd un copil sa simta ritmul zilei si sa nteleaga ca e presia ,,-una dimineataRI nu se foloseste si seara, la plecare. <imnastica de nviorare <imnastica de nviorare se desfasoara zilnic p,na la micul de+un, timp de .0-.1 minute, n aer liber sau n ncapere, n functie de conditiile atmosferice si contribuie la ridicarea tonusului emotional si muscular al copiilor. Efectuarea zilnica a e ercitiilor fizice contribuie la manifestarea anumitor eforturi voluntare pentru a le forma copiilor deprinderea de a face zilnic gimnastica. <imnastica de dimineata trebuie sa aiba un caracter distractiv, se poate face pe muzica deoarece acompaniamentul muzical creaza

.#E

o ambianta placuta, de bucurie sau poate cuprinde e ercitii distractive cu caracter imitativ. Pentru desfasurarea gimnasticii de dimineata se aleg e ercitii specifice nivelului de v,rsta si poate include diferite e ercitii de grupare, tipuri de mers, alergari, sarituri, e ercitii pentru ec=ilibru si dezvoltarea coordonarii care antreneaza tot organismul. 9nsamblul de e ercitii trebuie repetat pe parcursul a doua saptam,ni, apoi se pot introduce treptat si alte e ercitii. 4nt,lnirea de dimineata 4nt,lnirea de dimineata este o activitate planificata, structurata pe patru momente specifice" salutul, mpartasirea cu ceilalti, activitatea de grup si noutatile zilei. 4nt,lnirea de dimineata contribuie la formarea unor clase responsabile, democratice, se formeaza comuniunea de grup. )opiii nvata sa fie preocupati de ceilalti, dupa cum si ceilalti sunt preocupati de ei, se accepta unul pe celalalt si li se stimuleaza curiozitatea pentru diferentele dintre ei, mpartasesc cu ceilalti impresii, dorinte, cunostinte, antren,ndu-se n discutii interesante de tipul", HAreau sa am si eu o soraI, HSecretul meuI, H9m un prietenLI, HPiramidele din EgiptI, H)e crezi ca spun florileLI 9cest moment nu trebuie sa se transforme ntr-o recapitulare sau verificare de cunostinte, deoarece copiii asteapta zilnic sa-si mpartaseasca ideile, e perientele, gri+ile, sa-si desc=ida sufletul n fata celor pe care i considera prieteni. 9sa au aflat copiii de ce e trist si dezamagit colegul lor care va avea o surioara (H8-o doresc, nu-mi plac feteleI.) sau despre o fetita care era ngri+orata de sanatatea mamei (HPoarta =aine negre si pl,nge des dupa bunicaI.).

.;0

9scult,ndu-i, putem depista cauza modificarilor de comportament ale copilului si putem oferi spri+in. Prezenta copiilor se poate face pe versurile unui c,ntec, de e emplu" HToate florile-s aici Toate sunt prezenteL )olorate de pitici 2lori mai mari si 2lori mai mici Toate sunt prezenteL *ar cine, cine, )ine nu-i aiciLI )opiii se cauta cu privirea, si adreseaza ntrebari despre cei absenti, se numara si educatorul i ncura+aza sa-si telefoneze, cultiv,ndu-se gri+a pentru cel de-alaturi, dob,ndesc abilitati de comunicare si sociale, manifesta mai multa desc=idere fata de ideile colegilor, coopereaza si nvata sa se respecte. 4n fiecare dimineata acest moment este tonifiant pentru activitatea din ntreaga zi, se creeaza o atmosfera entuziasta, nsa depinde de modul cum educatorul ec=ilibreaza toate momentele pentru ca reteta zilei sa reuseasca pentru toti copiii.

.;.

6giena, spalatul si toaleta Studii de specialitate educativ-sanitare si psi=opedagogice au a+uns la concluzia ca v,rsta anteprescolara si prescolara sunt cele mai potrivite pentru formarea deprinderilor igienice. 4mbogatirea e perientei copilului si introducerea conduitelor igienice dau noi coordonate activitatii copilului de fiecare zi, i impun anumite cerinte fata de mediul n care traieste si fata de sine. Pentru formarea acestor deprinderi, educatorul trebuie sa planifice un numar mare de activitati deoarece aceste deprinderi nu decurg spontan din maturizarea copilului, ci sunt conduite sociale si ele se formeaza sub control social. 2ormarea deprinderilor igienice si transformarea acestora n obisnuinte este un lung proces care trebuie sa acorde o gri+a deosebita pentru ca toate componentele actiunii sa se desfasoare e act n aceeasi ordine. 7a nceput, copiii nvata miscarile prin imitatie spontana, apoi prin imitatie intentionata. Este important sa e plicam copiilor de ce facem o anumita actiune. ),nd copiii aud ,,9cum trebuie sa mergem sa ne spalam pe m,ini, ca sa ne putem pregati pentru a merge le masaRI copiii nvata despre planificarea, organizarea corecta, consecventa si ndeplinirea sarcinilor. Spalarea m,inilor este cea mai eficienta metoda de prevenire a bolilor infectioase. Prin repetarea acestor activitati copiii nvata ca spalatul m,inilor este obligatoriu nainte de masa si dupa masa, dupa folosirea toaletei precum si ori de c,te ori si murdaresc m,inile. *atorita progreselor nregistrate n

.;/

domeniul igienei, copiii nvata prin imitatie cum sa utilizeze periuta electrica n locul celei manuale, sapunul lic=id n locul celui solid, uscatorul sau prosopul de =,rtie n locul prosopului de plus. 8u e deloc usor sa apesi un buton cu o m,na, iar pe cealalta ,,s-o faci causI ca sa tii lic=idul fin ce-ti scapa printre degete. Prin e ersare zilnica, copiii nvata sa-si foloseasca ambele m,ini. 9vem de-a face cu un e ercitiu de coordonare oculo-motorie si de e ersare a musc=ilor mici. 7a zgomotul uscatorului de m,ini, unii copii retrag speriati m,inile crez,nd ca aerul cald o sa-i friga. 8u trebuie sa-i fortam, ci sa repetam actiunea si sa le e plicam ce se nt,mpla. 9tentieR Se nt,mpla uneori sa scape privirilor noastre c,te un copil, care gaseste n spalator un loc interesant si e perimenteaza, de nenumarate ori, spalatul m,inilor, bucuros ca o poate face singur. E adevarat ca uneori putem avea surprize, nu tocmai placute, care genereaza nemultumiri din partea parintilor, de tipul" copii cu m,necute ude, copii care se coafeaza, si aran+aza parul cu apa n loc de gel sau care se spala pe cap pentru ca nu le placea cum li se aseaza parul. 9ceste incidente nu trebuie ignorate, ci discutate cu grupa de copii pentru a nu se repeta. Se mai nt,mpla sa gasim c,te un copil care pl,nge sau tipa n toaleta pentru ca s-a blocat usa. 9ceste momente trebuie prevenite deoarece produc teama, nesiguranta si copiii pot refuza sa mai mearga singuri la toaleta, solicit,nd sa fie nsotiti de educatoare, colegi, sa intre mai multi n toaleta sau sa tina usa desc=isa. E emple de poezii care pot nsoti e ercitiile practice n scopul antrenarii copiilor" .;#

Sunt curat ca g=iocelul, de <rigore Aieru Nuta-=uta periuta Spala dintii cu fuguta. *upa ea sapunul vine Si ma spala bine-bine. *upa d,nsul servetelul, Sunt curat ca g=iocelul. E plicati te=nica spalarii m,inilor si motivati de ce este necesara respectarea fiecarui moment. 6dentificati si alte modalitati prin care sa faceti acest moment atractiv si interesant. Educatori9plicatie )um ma spalL 4mi ud m,inile cu apa 6au putin sapun, s-apoi 4l pun iarasi napoi !,inile le spal ndata ),te una si am,ndoua

.;;

4n c=iuveta parca ploua Picaturi adevarate Peste m,inile-mi curate.

.;1

!icul de+un si masa de pr,nz 4n timpul servirii mesei copiii socializeaza si nvata despre nutritie si alimentatie sanatoasa. Ei si e erseaza simturile (vazul, gustul, mirosul, simtul tactil) si recunosc ce gust are m,ncarea, identifica alimentele care au fost transformate prin gatit, se e prima daca le place sau nu un anumit aliment, daca au voie sa-l consume. E necesar sa cunoastem la ce alimente sunt alergici unii copii, daca n familia lor se consuma carne, n special carne de porc, interzisa n unele religii. )opiii pot fi implicati n asezarea mesei, aseaza tac,murile, cana si servetelul n dreptul scaunului, recunosc,nd locul fiecarui copil. 4n timpul mesei nvata sa m,nuiasca lingura, furculita c=iar si cutitul, sa man,nce independent si se formeaza deprinderea de a m,nca fara zgomot, risipa sau murdarie, dar si consolideaza si deprinderi matematice, de e emplu pozitiile spatiale (st,nga, dreapta), raportarea numarului la cantitate. 4n unele grupe, gatitul reprezinta o practica curenta, o e perienta de activitate integrata, n care copiii pregatesc salate, pun muraturi, fac pizza, mbogatindu-si meniul prin eforturi proprii. Treptat sunt nvatati sa accepte toate alimentele care sunt necesare dezvoltarii, iar parintii sunt mirati de faptul ca H7a gradinita man,nca totI. Pentru a le forma o atitudine pozitiva fata de =rana putem adresa ntrebari care sa le stimuleze curiozitatea si care sa-i determine sa ncerce atunci c,nd refuza anumite alimente. 4n acest conte t, consolidam concepte nvatate, i invitam pe copii sa faca estimari, predictii, sa identifice forme, marimi, structuri, te turi. 9ceste e plicatii trebuie corelate cu e emple"

.;$

H)e legume gasesti n ciorbaLI ,,),t ai m,ncat din farfurie, putin, +umatate, totLI ,,)e forma are mazareaLI ,,),ti s,mburi are marul tauL I ,,*e ce crezi ca are salata trei culori (rosu, portocaliu si alb)LI )onsiderati eficient ndemnul H!an,nca tot, repede si frumosRI adresat copiilor n timpul meseiL *aca n grupa sunt copii care refuza sa-i a+utati sa man,nce, sunteti de acord cu prezenta parintilor n sala de meseL *ati e emple de teme de discutie pe care le puteti propune la nt,lnirile cu parintii, pentru a aborda problema alimentatiei sanatoaseR Educatori9plicatii Sfaturi utile educatoarei si parintilor pentru copiii fara pofta de m,ncare ' 7asati-l mai des pe copil sa va a+ute la pregatirea m,ncarii. ' 4ntrebati-l ce ar m,nca cu placere si tineti seama de parerea sa, macar o data pe saptam,na. ' !,ncati mpreuna si creati o atmosfera rela anta si placuta. ' )opiii Hman,nca cu oc=iiI, de aceea, pregatiti m,ncarea n mod estetic si apetisant. ' 8u va faceti un obicei din a transforma mesele n lectii de bune maniere. )opilul refuza m,ncarea daca He batut prea mult la capI. ' 9cceptati faptul ca multi copii prefera cteva zile la r,nd aceeasi m,ncare. 4n timp, vor solicita o =rana variata. .;&

' 8u insistati sa man,nce tot din farfurie, c=iar daca nu s-a saturat. Somnul si perioada de rela are de dupa amiaza 9ceasta etapa este specifica gradinitelor cu program prelungit si saptam,nal, iar pentru copiii care Hvor dormiI prima data n gradinita, e necesara o pregatire din partea parintilor, a educatorului, astfel nc,t sa nu creada ca sunt abandonati, sa-i asiguram ca ntotdeauna dupa acest moment vor merge acasa. 4n dormitorul gradinitei copilul nvata sa se dezbrace si sa se mbrace, sa-si aseze n ordine =ainele, activitati pe care le face la nceput cu st,ngacie pentru ca necesita o buna coordonare psi=o-motorie. *in partea educatorului, aceasta perioada a zilei impune o buna organizare, calm, atentie, bl,ndete si multa rabdare pentru ca fiecare copil are nevoie de spri+in si ndrumare. Recomandari" Notar,ti mpreuna cu copilul, care va fi locul sau de odi=na si evitati sc=imbarile.' Sugerati-le copiilor sa se a+ute unii pe altii.' 7asati-i sa doarma cu +ucaria preferata sau cu alte obiecte de substitutieR (5 fetita reusea sa ' adoarma doar daca avea o anume paturica de-acasa, pe care o recunostea dupa miros).

.;:

9duceti un cos n care sa puna lucrurile care se ratacescR (Parintii vor sti seara, la plecare, unde sa ' le gaseasca.) *aca copilul si-a pierdut obiecte de mbracaminte, ncercati sa rezolvati problema n aceeasi zi, ' nu tratati cu indiferenta d,nd vina pe cel mic. )ereti-le parintilor sa puna etic=ete scrise sau sa nsemneze =ainele si ncaltamintea n acelasi fel, ' astfel nc,t copilul sa-si recunoasca semnul individualR 9sistati-i n timpul somnului si observati-le comportamentul, veti putea preveni micile accidente ' (precum udatul patului). )ititi-le sau, din c,nd n c,nd, puneti-le un )* cu povestiR' 8u obligati copiii sa doarma, pentru ca nu sunt toti obisnuiti cu somnul de dupa-amiaza, iar ' nevoile de somn ale copiilor difera( cu c,t cresc au nevoie de mai putin timp pentru odi=na diurna. 9sigurati-le un spatiu, pe o saltea sau canapea unde pot sa se rela eze, rasfoind o carte, lectur,nd imagini, construind un puzzle. Tranzitiile Tranzitiile sunt momente de scurta durata care fac trecerea de la un set de activitati la altul, sunt pauze ntre activitati. *e e emplu, c,nd copiii au nc=eiat activitatile pe )entre si trebuie sa se pregateasca pentru masa. 9desea aceste momente sunt accelerate, tensionate, pot constitui o problema pentru copiii .;E

care nu si-au finalizat lucrul ntr-un )entru si pentru educator, care trebuie sa se ncadreze n timp si sa respecte programul zilnic. Sugestii pentru o tranzitie usoara 9nuntati cu c,teva minute nainte ca e timpul sa se pregateasca pentru nc=eierea lucrului, a ' +ocului H!ai sunt 1 minute si vom ncepe sa facem curatenie.I 9ratati-le ceasul si sugerati-le sa urmareasca acele indicatoare H),nd acul mic va fi la .0 si cel ' mare la $, oprim lucrul n )entre si ne pregatim pentru curatenie.I 9duce-ti o clepsidra mare, (de 1 minute) si cereti-le sa termine curatenia n )entru p,na la golirea ei.' 2olositi instrumente sonore, de e emplu" clopotei, toba, maracas, pentru a marca momentul ' nc=eierii lucrului. Participati alaturi de copii la curatenie.' 9cordati timp suficient copiilor care nu au terminat lucrul. *e e emplu, daca un copil care ' lucreaza la sevalet e concentrat sa termine, nu-l mai solicitati pentru curatenie. 6mplicati copiii care au terminat lucrul ntr-o activitate" sa interpreteze un c,ntec, un +oc, ca sa nu ' se plictiseasca sau sa se orienteze catre comportamente indezirabile. Etapele de tranzitie pot fi marcate pe parcursul zilei de c,ntece, +ocuri cu te t si c,nt, recitative ritmice sau prin alte mi+loace atractive care desfasurate zilnic, i atentioneaza si-i pegatesc pe copii pentru un alt moment. 4nainte de curatenie, educatoarea poate interpreta c,teva versuri din c,ntecul HNarnicutaI .10

av,nd gri+a sa creeze versuri si pentru baieti. !i+loacele de realizare pot fi" ' +ocuri cu te t si c,nt (H)ercul de trandafiriID pentru a-i str,nge n cerc la 4nt,lnirea de dimineata, sau la Evaluarea zilei)( ' recitative ritmice (H!elculI- se e ecuta mersul n pozitia g=emuit cu m,inile pe genunc=i, n cerc.) 4ncet, ncet si mai ncet, 6ese melcul din casuta. 4ncet, ncet si mai ncet, *e la pat, p,na la masuta. 4ncet, ncet si mai ncet, 7uneca prin iarba deasa, *aca as fi si eu un melc, Repede as a+unge acasa. ()opiii se ridica si si aleg repede locurile de +oaca.) ' +ocuri de degete (Se pot e ecuta nainte si dupa activitati care solicita musculatura fina.) Pic, pic, pic Ploua ntr-una, ploua (miscari ritmice ale degetelor pe podea) Pic, pic, pic .1.

.1/

)um ne place noua Pic, pic, pic, Ploua cu bulboace Pic, pic, pic, Si se fac baltoace. PleoscR (imita saritura n baltoaca) Pic, pic, pic, Ploaia se-nteteste (miscari repezi si zgomotoase) Pic, pic, pic, Si furtuna creste A,+, v,+, v,+, (miscari ale bratelor ridicate st,nga-dreapta) -ate v,ntul, bate -um, bum, bum (batai ale pumnilor pe podea) Tunetul razbate. ' numaratori (Se pot folosi pentru a alege copiii care vor face anumite activitati de autogospodarire, asezarea ncaltamintei de interior nainte de a merge la masa, curatenie si ordine n )entre) )u-cu-ri-guR )u-cu-rigR -aba d,rd,ie de frig .1#

Si tot roade un covrig, 8u aude, oric,t strig Sade cu covrigu-n tolba, Si nu poate scoate-o vorbaR -aba-ng=eata l,nga foc, 6ar ciresele se coc. !osu-ng=eata n co+oc, Treci mai iute la mi+locR ()onstantin *ragomir) ' fram,ntari de limba se folosesc n functie de tulburarile de vorbire nt,lnite la copiii din grupa. Pentru corectarea pronuntiei e necesar sa se repete zilnic c,te un e ercitiu. ),r, c,r, c,r, ),r, c,r, c,r, striga sus pe =orn o cioara brr, brr, brr, brr, brr, brrR .1;

Tare-i frig Si v,nt afaraR (Passionaria Stoicescu) 9ceste te te si miscari pot fi nvatate daca sunt repetate frecvent n acelasi conte t. Rutinele si tranzitiile, printr-o gestionare zilnica atenta si eficienta din partea cadrului didactic, contribuie la mentinerea unui climat sanatos, armonios, nestresant n sala de grupa, a tonusului copiilor si a eficientei parcursului nvatarii pe durata ntregii zile. 4n fiecare grupa e util sa e iste un program zilnic care sa ilustreze nu numai activitatile specifice domeniilor e perientiale dar si cele de dezvoltare personala, succesiunea ntregului program al zilei. Programul poate fi realizat sub forma unei flori, a unei carti, ilustrat cu imagini sugestive, atractive, te t si intervalul de ore, n care are loc fiecare moment din zi. 2amiliarizarea cu programul zilnic se face n primele zile de gradinita prin discutii cu grupa, dar si cu parintii, pentru a-i asigura ca activitatea din gradinita este bine planificata, iar acesta trebuie respectat.

Realizati un program zilnic pentru grupa pe care o conduceti, n conformitate cu programul din gradinita. )omparati programul grupei dumneavoastra cu cele ale colegelor care ndruma copii de v,rste diferite, stabilind asemanarile si deosebirile. )e concluzie puteti e trageL Educatori9plicatie

.11

Roluri animate de educatori 8oul )urriculum accentueaza rolul educatorului n raport cu libertatea n planificarea activitatii zilnice, iar aria comportamentelor fundamentale ale cadrului didactic n interactiune cu copilul s-a e tins. 9stfel educatorul" ' planifica activitatile pe domenii e perientiale, determina obiectivele pe nivele de v,rsta, si selecteaza si structureaza continuturile si ntocmeste programul zilei( ' organizeaza activitatile din sala de grupa( ' comunica informatii stiintifice, are dialog desc=is si constructiv cu copiii( ' conduce si coordoneaza activitatile( ' observa copiii( a+usteaza programul educational n functie de reactiile lor( ' motiveaza activitatea copiilor si consolideaza comportamentele pozitive( ' consiliaza copiii n activitatile din gradinita, dar si n cele e trascolare( ' evalueaza masura n care obiectivele au fost atinse de catre fiecare copil. Pe masura valorii noastre profesionale, ne raportam la cei pe care i educam. Realizam prin fiecare contact relational o interventie subtila si continua, o modelare a personalitatii copiilor. 4n acest proces comple , educatorul si asuma roluri din ce n ce mai diverse" !anager% 5rganizator .1$

asigura un mediu educational dupa nevoile copilului(' marc=eaza, delimiteaza eficient spatiul clasei(' doteaza )entrele cu mobilier si materiale% +ucarii adecvate(' ofera situatii de nvatare orientate spre trebuintele si interesele copiilor, dar si catre ndeplinirea ' obiectivelor propuse( asigura materialele necesare pentru a mprospata oferta fiecarui )entru, n permanenta(' planifica actiuni educationale corespunzatoare nivelului de v,rsta si particularitatilor individuale(' organizeaza parteneriate ntre gradinita, familie si comunitate, av,nd ca obiectiv central ' prosperitatea copiilor( gestioneaza situatii de criza educationala prin negociere sau solutionarea conflictelor(' stimuleaza lucrul n ec=ipa pentru a a+uta copiii sa socializeze mai bine(' selecteaza% pregateste materialul didactic necesar at,t activitatilor pe domenii e perientiale, c,t si ' +ocurilor si activitatilor alese, astfel nc,t sa se realizeze cu usurinta nvatarea( asigura conditii pentru o frecventa optima a copiilor n gradinita(' organizeaza actiuni e tracurriculare mpreuna cu familia si comunitatea.' 5bservator% Evaluator observa comportamentele si atitudinile copiilor n functie de conte t(' .1&

asculta, ntelege, respecta preferintele copiilor si le ia n considerare n proiectarea activitatilor( ' culege date despre copil de la membrii familiei sau ai grupului n care se +oaca(' identifica interese, aptitudini, motivatii, cunostinte, abilitati, competente, stari emotionale, afinitati ' Roluri ale educatorilor n interactiunea cu copilul. 7ucrul n ec=ipa capitolul J:K

.1:

ale celor mici( consemneaza sistematic observatiile( ' interpreteaza datele factuale accept,nd diferentele dintre copii(' evalueaza% diagnostic=eaza obiectiv, realist progresele copiilor(' ncura+eaza fiecare copil si l sustine n procesul lui specific de dezvoltare, prin raportarea la ' propriile lui progrese( propune solutii pentru optimizarea nvatarii, corectarea comportamentelor indezirabile.' !ediator% 2acilitator respecta ritmul de dezvoltare si stilul propriu de nvatare al copiilor(' informeaza familia despre activitatea copilului din gradinita, din cercul lui de prieteni(' e tinde e perientele de nvatare, imagin,nd situatii provocatoare, incit,nd copilul sa nvete prin ' descoperire( participa la discutii, stimuleaza +ocul si nvatarea(' acorda ncredere, a+ut,nd la construirea unei imagini de sine pozitive(' ofera sustinere n alegeri, selectii, luarea deciziilor(' stabileste reguli mpreuna cu copiii, n vederea asigurarii unui climat pozitiv(' stimuleza posibilitatile de e primare verbala, artistica('

.1E

ncura+eaza copiii arat,ndu-le progresele pe care le-au nregistrat(' ofera alternative n solutionarea unor situatii-problema, d,nd copilului posibilitatea de a face o ' alegere c,t mai +usta( favorizeaza realizarea obiectivelor prin selectarea si prelucrarea continuturilor la nivelul ' ntelegerii copiilor( ncura+eaza e primarea emotiilor, sentimentelor.' Regizor ofera un scenariu adecvat nevoilor copilului prin atenta selectare a temelor si mi+loacelor de ' nvatam,nt( creeaza oportunitati de nvatare individualizate, pentru fiecare copil sau grup de copii(' promoveaza strategii si te=nici interactive, atractive pentru obtinerea performantei n nvatare(' modifica programul prevazut, planificat c,nd apar alte prioritati sau ocazii de nvatare, dovedind ' fle ibilitate si adaptabilitate( ofera posibilitati de e primare creatoare, inovatoare ce dovedesc independenta n g,ndirea ' copiilor. 4n acest sens, iata ce marturisea o educatoare" !ereu am asociat meseria de educator cu cea de actor datorita prezentei empatiei, a capacitatii educatoarei de a se plasa imaginar la nivelul de ntelegere al copiilor, la nivelul trairilor din lumea lor interioara. .$0

Reflectati asupra rolurilor educatorilor" )are rol vi se potriveste cel mai bineL )are dintre roluri va este cel mai greu sa l interpretatiL *iscutati cu colega sau colegul de grupa n ce masura rolul dificil pentru dumneavoastra este unul acceptat usor de catre ea% elL 4n functie de aceste roluri, reflectati la activitatile pe care le desfasurati cu placere si usurinta n sala de grupa si identificati-le pe cele la care aveti nevoie de a+utorul colegilor, al directorului gradinitei sau al parintilor. EducatoriReflectati la...

.$.

7ucrul n ec=ipa Ec=ipa din gradinita este un grup formal, construit pentru rezolvarea unor sarcini organizationale concrete si care actioneaza unitar, sub conducerea unui manager. 7a nivelul gradinitei se pot alcatui si grupuri informale, ad-=oc, cu un scop bine precizat si care se autodizolva c,nd obiectivul a fost atins (de e emplu, colectivul care se ocupa de organizarea serbarii de sf,rsit de an sau colectivul care lucreaza la revista gradinitei). Principalele caracteristici ale ec=ipei sunt" ' scopul comun( ' marimea (gradinitele cu un numar mic de membrii sunt cele mai adecvate lucrului n ec=ipa)( ' structura de statut se refera la pozitia, rangul si prestigiul fiecarui membru( ' structura de rol se refera la modelele de comportament asteptate de la fiecare membru( ' conducerea, activitatea liderului( ' coeziunea( ' comunicarea verbala, paraverbala, nonverbala( ' motivatia si interesele personale ale membrilor( ' natura sarcinii si mediul n care ec=ipa si desfasoara activitatea.

.$/

*atorita cresterii autonomiei unitatilor scolare se impune o mai mare implicare a tuturor persoanelor din gradinita n procesul educational si, n acest conte t, rolul ec=ipelor creste. 9sadar, n interiorul grupurilor apar cele mai bune idei, datorita cooperarii dintre membri. 9vanta+ele lucrului n ec=ipa ' Se stabilesc scopuri clare care sunt agreate de toata lumea. ' Rolurile fiecarui membru sunt bine definite av,nd n vedere abilitatile si capacitatile fiecaruia. ' Resursele sunt utilizate optim. ' E ista un grad nalt de motivare a persoanelor. ' Spi+inul si ncura+area membrilor ec=ipei a+uta pe fiecare sa-si rezolve sarcinile. ' Relatiile interpersonale se mbunatatesc. ' )reste participarea ec=ipei la actul decizional. ' Este ncura+ata dezvoltarea personala. ' Se mbunatateste comunicarea si creste nivelul de cunostinte, pe un fond de reducere a stresului. Ec=ipele eficiente aduc avanta+e gradinitei, ec=ipei si membrilor ei deoarece contribuie la cresterea gradului de anga+are a ntregului personal n activitate. Ec=ipa si lucrul n ec=ipa, desi prezinta avanta+e certe, nu reprezinta, nicidecum, un panaceu pentru

.$#

toate problemele organizationale. 4n gradinitele cu orar normal, ec=ipa de la fiecare grupa poate fi formata din educatori, ngri+itoare si parinti, iar n gradinitele cu orar prelungit ec=ipa cuprinde doua educatoare care lucreaza n ture (dimineata, dupa-amiaza). Pentru ca ec=ipa sa functioneze, fiecare educator trebuie sa promoveze relatiile desc=ise, ascultarea activa, ntelegerea reciproca, empatia, rezolvarea conflictelor prin discutii si sa acorde atentie comunicarii. 4n gradinita, munca n ec=ipa a educatorului cu parintele voluntar sau colega% colegul de grupa devine un model pentru copii, dar si pentru parinti. Educatorul trebuie sa dea tonul n privinta tuturor activitatilor, un ton care contine respect, sinceritate si optimism. Ec=ipa aran+eaza sala de grupa, organizeaza )entrele astfel nc,t sa fie accesibile, atractive si sa cuprinda toate materialele specifice, stabileste programul zilnic, decide cum trebuie stimulat +ocul copiilor n fiecare )entru, pastreaza curatenia salii de grupa, planifica activitati. Ec=ipa de educatori este o resursa primara, decide ce anume ar stimula +ocul si%sau care domenii din curriculum trebuie vizate pentru a fi n acord cu nevoile de dezvoltare ale copiilor. E emple ale rolului ec=ipei de educatori n centrele de activitate" 9rte ' sa introduca n mod gradat culorile si sa-i ncura+eze pe copii sa obtina amestecuri de culori si culori pastelate(

.$;

' sa-i nvete pe copii te=nici diferite de pictura, desen si modela+( ' sa vina cu idei noi (de e emplu, sc=imbarea formei =,rtiei, pictura pe foi mari sau pictura pe podea, desenul n are liber, modela+ din argila sau coca)(

.$1

)onstructii sa observe copiii si sa-i ncura+eze sa lucreze n grup implic,nd si fetele(' sa-i a+ute prin ntrebari pentru a rezolva problemele ridicate de proiectul constructiei(' sa citeasca carti care trateaza subiecte legate de constructia pe care o realizeaza copiii(' sa refaca stocul de materiale(' sa organizeze e cursii, vizite, pentru a oferi copiilor mai multe informatii despre constructia pe ' care doresc s-o realizeze( sa-i ncura+eze pe copiii mari, sa scrie tablite si afise pentru a le aseza pe constructii(' sa asigure n functie de spatiul disponibil, pastrarea constructiilor de la o zi la alta.' )oltul )asutei% Coc de rol sa amena+eze spatiul disponibil, sa selecteze materialele si sa le puna la dispozitia copiilor(' sa ncura+eze alegerea temelor si rolurilor(' sa supraveg=eze ndeaproape +ocul pentru a rezolva situatiile conflictuale si a restabili ordinea(' sa introduca copiii care doresc sa se +oace dar nu sunt acceptati n +oc sau pe cei timizi, rusinosi(' sa identifice cai prin care se poate ntretine +ocul de rol (e cursii, prezenta unor invitati care le '

.$$

povestesc despre munca lor, introducerea unor carti sau fotografii, discutiile pe baza unor evenimente cotidiene)( sa ncura+eze +ocul cu diferite truse de +ucarie, dar si cu materiale reale (materiale pentru bucatarie, ' pentru piata, pentru restaurant, pentru curatenie, ec=ipament pentru spital, pentru costumare) pentru a le stimula interesul pentru anumite sfere de activitate. -iblioteca sa spri+ine copilul n e plorarea limba+ului, n alegerea cartilor(' sa noteze povestile dictate de copii si sa-i a+ute sa-si realizeze carti(' sa satisfaca curiozitatea copilului n legatura cu cititul si scrisul(' sa citeasca frecvent din cartile care-i intereseaza si sa le e plice cuvintele noi(' sa stimuleze repovestirea povestilor prin interpretare de roluri cu papusi pe degete, marionete si ' prin dramatizari. Stiinte sa se asigure ca spatiul salii de grupa este dotat cu materiale care ofera o varietate de ocazii pentru ' dezvoltarea capacitatilor de baza ale g,ndirii matematice( sa observe +ocul initiat de copil si sa se foloseasca de el pentru a introduce sau discuta un concept ' matematic(

.$&

sa introduca limba+ul matematic si sa formuleze ntrebari cu un continut matematic(' sa spri+ine copilul n nvatarea conceptelor matematice de baza" numeratia, ordonarea, calculul, ' clasificarea, masurarea, compararea, timpul, proprietatile formelor geometrice( sa-l a+ute pe copil sa observe obiectele si nt,mplarile obisnuite(' sa aduca materiale interesante pentru a-i stimula pe copii sa e ploreze, sa e perimenteze, sa puna ' ntrebari si sa gaseasca raspunsuri la aceste ntrebari( sa a+ute copiii sa nteleaga fenomenele cercetate, legaturile cauzale, temporale, spatiale si sa ' promoveze un limba+ stiintific. 8isip si apa sa aduca materiale treptat si sa le sc=imbe n functie de interesul copiilor(' sa-i ncura+eze pe copii sa studieze caracteristicile materialelor pe care le folosesc(' sa e tinda +ocul din anumite )entre, de e emplu, cuva poate deveni un lac, iar copiii pescuiesc cu ' undita si apoi numara pestii( sau )entrul poate fi o fabrica de mbuteliere a sucurilor, pe care le obtin prin dizolvarea colorantilor alimentari si le toarna n sticle de volume diferite( sa supraveg=eze cu atentie pentru a nlatura problemele care se pot ivi (nisip si apa pe +os, ' murdaritul si udatul =ainelor, conflictele dintre copii), astfel nc,t copiii sa nu se simta vinovati.

.$:

Evaluarea Evaluarea este un proces didactic comple , integrat structural si functional n activitatea gradinitei. Teoria si practica evaluarii n educatie nregistreaza o mare varietate de moduri de abordare si de ntelegere a rolului actiunilor evaluative, dar noul )urriculum pentru nvatam,ntul prescolar prefigureaza printre tendintele de sc=imbare si diversificarea strategiilor de predare si acorda o alta importanta procesului de evaluare. Prin evaluare se urmareste progresul copilului n raport cu el nsusi si mai putin o raportare la norme de grup (relative). 7a nivelul nvatam,ntului prescolar se acorda o atentie sporita evaluarii sub cele trei forme" evaluare initiala, continua sau formativa si sumativa, actiune de cunoastere a individualitatii copiilor de #-$%& ani, cuprinsi n procesul educational. 6mportanta evaluarii ' Pentru copil 6nformatiile dob,ndite prin procesul de observare si evaluare si utilizate n conceperea si ameliorarea demersului didactic contribuie la asigurarea unei cresteri sanatoase, H...o dezvoltare globala, unitara a acestuiaI. ' Pentru educator

.$E

6dentifica modul cum s-a adaptat copilul la mediul gradinitei, l orienteaza si l spri+ina n activitatea de nvatare. ' Pentru parinte )unoaste progresul pe care-l face copilul n raport cu el nsusi, nvata sa-l valorizeze, sa comunice si sa relationeze mai bine cu el. )omponentele pocesului de evaluare .. 5biectivele evaluarii (ce masuram)( /. 6nstrumentele de evaluare (cu ce masuram)" metode, probe, grile si te=nicile de utilizare( #. )riteriile de evaluare (cum interpretam rezultatele evaluarii). 2ormele evaluarii Evaluarea initiala 7a fiecare nceput de an scolar educatorul planifica o perioada de doua saptam,ni pentru evaluarea initiala a copiilor din grupa, n scopul cunoasterii acestora, pentru a sti care este nivelul si ritmul lor de dezvoltare, gradul n care stap,nesc cunostinte, abilitati, competente necesare nvatarii. 9usubel sublinia rolul si nsemnatatea acestui tip de evaluare pentru integrarea copiilor afirm,nd H*aca as vrea sa reduc toata psi=opedagogia la un singur principiu, eu spun" ceea ce influenteaza cel mai mult nvatarea sunt cunostintele pe care elevul le poseda la plecare. 9sigurati-va de ceea ce el stie si .&0

instruiti-l n consecintaI. (9usubel *. Robinson, .E:/) Pentru ca nu e ista un set unitar de probe de evaluare pentru copiii de #-$%& ani, selectarea probelor de evaluare sau conceperea lor trebuie sa se faca cu multa responsabilitate, consult,nd bibliografia Evaluarea, observarea si nregistrarea datelor capitolul JEK

.&.

de specialitate si )urriculum-ul pentru nvatam,ntul prescolar (#-$%& ani), tin,ndu-se seama de comportamentele specifice fiecarui domeniu de dezvoltare. Trebuie evitate e primarile de tipul H9zi avem evaluare, vreau sa vad daca stiti formele geometrice.I sau H*am proba pentru culoriI. )opiii nu trebuie sa simta ca trec printr-o etapa de evaluare, nu trebuie sa se e agereze cu prea multe probe sau prea dificile. 9sa cum se precizeaza n curriculum, o evaluare eficienta este bazata pe observarea sistematica a comportamentului copilului deoarece ofera educatoarei informatii despre copii privind perspectiva capacitatii lor de actiune si de relationare, despre competentele si abilitatile de care dispun n mod direct. )=iar daca sunt mentionate si fisele de lucru printre celelalte metode de evaluare trebuie sa avem gri+a ca probele cu sarcini pe fise sa fie ec=ilibrate cu observarea comportamentului copilului n timpul +ocului, copiii sa nu fie retinuti de la +oc, pentru a rezolva sarcini pe fise. Probele de investigatie trebuie integrate n activitatea obisnuita, de e emplu, +uc,ndu-se la )entrul H)oltul )asutei% Coc de rolI H*e-a bucatariaI, copilului i se pot adresa ntrebari despre culorile obiectelor de vesela. 4n )entrul H)onstructiiI se pot obtine informatii despre formele geometrice pe care copilul le cunoaste. 7a HStiinteI printr-o discutie, fara a-i ntrerupe +ocul cu castanele, se poate constata daca face clasificari, ordonari dupa marime sau poate numara. )opilul trebuie observat n conte te naturale c,t mai variate, n mediile lui firesti" n sala de grupa, .&/

n timpul +ocului n aer liber, n timpul activitatilor e tracurriculare, n timpul mesei, la sosirea si plecarea din gradinita. 8u trebuie sa evaluam numai aspectele care privesc doar latura cognitiva (daca numara, vorbeste n propozitii, recunoaste anumite cuvinte, stie povesti, poezii etc.). Pentru a avea o imagine globala este necesar sa evaluam si nivelul de dezvoltare al copilului din punct de vedere fizic, cognitiv si socio-emotional, iar informatiile obtinute trebuie analizate n interrelatie. 4n urma evaluarii initiale obtinem informatii diferite despre nivelul de dezvoltare al copiilor, dar nu avem dreptul de a-i etic=eta sau de a-i mparti pe categorii. )opilul nu trebuie sa se simta frustrat, nu trebuie sa-si formeze o imagine de sine negativa pentru ca ntr-un anumit domeniu nu e la fel de bun ca ceilalti. 3nii copii pot sa deseneze, sa picteze, cunosc culori si nuante, au predispozitii pentru arta, dar asta nu nseamna ca numai cu ei se vor face lucrari pentru e pozitie. *upa obtinerea rezultatelor evaluarii, acestea se compara e clusiv cu performantele copilului nsusi, cu succesele si insuccesele proprii si acest lucru trebuie sa-l insuflam si parintilor, sa le e plicam de ce nu este corect si ce repercusiuni are asupra imaginii de sine a copilului c,nd l compara cu colegii din clasa sau c=iar cu ceilalti copii ai lor. !arturie din e perienta unei educatoare" Pentru a-i determina pe parinti sa nteleaga ce simt cei mici c,nd se declara nemultumiti de lucrarile copilului lor, fac,nd comparatie cu ale colegilor, am planificat un moment n cadrul nt,lnirii lunare n care le-am propus sa faca un desen pentru copilul lor. 9u parut surprinsi de aceasta propunere .&#

si au motivat ca nu au mai desenat de mult timp, ca nu au talent, altii au sc=itat ceva dupa lungi momente de g,ndire, unii s-au amuzat sau si-au ferit lucrarea de privirile celorlalti. 7e-am cerut sa le semneze si le-am e pus n clasa. 6-am ntrebat daca sunt multumiti de ceea ce au realizat. 9 doua zi am prezentat e pozitia si fiecare copil a ncercat sa descopere desenul parintelui sau. Erau nc,ntati si multumiti, cu e ceptia unei fetite care si-ar fi dorit o papusa n locul vazei cu flori. 5bservati comportamentul parintilor si pe cel al copiilor n marturia de mai sus. )e activitati propuneti pentru a sc=imba atitudinea parintilorL EducatoriReflectati la... 5bservarea copilului 5bservarea este importanta n programele de educatie centrate pe copil, este fundamentul evaluarii si consta n urmarirea atenta si sistematica a comportamentului unui copil fara a interveni, cu scopul de a sesiza aspectele sale caracteristice. 3rsula Sc=iopu arata ca H8ici o perioada a dezvoltarii psi=ice umane nu are caracteristici at,t de numeroase, e plozive, neprevazute ca perioada prescolaraI. (Sc=iopu, 3., .EE&) Pentru a-l influenta n mod optim, educatorul trebuie sa redescopere mereu copilul n dinamica ipostazelor inedite ale individualitatii lui n devenire, sub toate aspectele. Prima conditie de importanta

.&;

capitala este ca educatorul sa nvete sa observe copilul. 6nformatii despre dezvoltarea copilului obtinem prin observare nca de la venirea sa n gradinita, prin interactiunea cu grupa de copii, de la parinti si toate persoanele care interactioneaza cu copilul, at,t din gradinita, c,t si din afara ei. 9ceste informatii sunt confidentiale, ele se discuta cu parintii copilului pentru a interveni la un specialist, daca este cazul (unde e recomandat sa fie nsotit de observatiile educatoarei). )unoasterea copilului necesita timp si anumite competente din partea educatorului" ' sa faca observatii obiective( ' sa-si construiasca instrumentele necesare pentru nregistrarea informatiilor( ' sa dea acestora o interpretare pertinenta. )=iar daca suntem contrariati de comportamentul unui copil n sala de grupa, fata de cel pe care ni l-au prezentat parintii ca-l are acasa, totusi trebuie sa manifestam precautie, atentie si sa nu tragem o concluzie eronata, izolata de cea a persoanelor care-l au n ngri+ire. 3nii parinti se +eneaza de comportamentele copilului, de deficientele pe care le are si ncearca sa le ascunda, altii apreciaza incorect anumite manifestari care din punct de vedere a particularitatilor de v,rsta, sunt normale, firesti. 3n copil n v,rsta de 1 ani, mai firav si mai mic de statura dec,t ceilalti, venit n primele .&1

saptam,ni la gradinita, se misca necontrolat prin clasa, si lua c,te o +ucarie si se ascundea sub masa, le acapara si +ucariile copiilor, nu comunica cu ceilalti si parasea dupa c,teva minute locul unde erau str,nsi copiii cu educatoarea, pentru a se +uca singur. 7a plecare, c,nd si vedea mama, ncepea sa pl,nga spun,nd ca ar vrea sa mai ram,na la gradinita. Educatoarea crede ca are 9*N* si-o ntreaba pe mama cum se manifesta copilul acasa. !ama i raspunde ca nu are nici o problema, dar nu ntelege de ce pl,nge si nu vrea acasa. 4n zilele urmatoare n urma discutiilor cu mama, afla ca acest copil nu si-a cunoscut tatal, a fost crescut de bunici, nu s-a +ucat cu alti copii si a stat mai mult la televizor, la desene animate. Studiu de caz 4n cazul de mai sus cum ati fi abordat-o pe mama pentru a obtine informatiile despre copilL 6nformatiile pe care trebuie sa le obtinem despre copil se refera la" ' modul cum actioneaza cu obiectele (cum le m,nuieste, daca inventeaza moduri noi de a le folosi, daca se +oaca cu materialele din toate )entrele, daca foloseste o varietate de materiale sau opteaza doar pentru unele)( ' modul cum interactioneaza cu ceilalti (educator, copii, alti adulti)" mod de comunicare verbala% noverbala, initiativa n comunicare, capacitate de autocontrol, capacitatea de e primare a emotiilor si de a ntelege emotiile celorlati( ' relatiile n cadrul grupului social al clasei (daca se +oaca cu copiii, ce roluri prefera, daca initiaza +ocuri, cu ce copii prefera sa se +oace). Sfaturi pentru desfasurarea observarii

.&$

' E bine sa petrecem un timp n prea+ma copilului, fara sa notam, pentru ca acesta sa se obisnuiasca cu prezenta noastra. ' *aca unul din copii va ntreaba ce faceti, i puteti spune HScriu ceva ce trebuie sa tin minteI. ' *aca nu avem suficient timp pentru cele .1 minute de observare, putem descrie primele 1 minute din activitatea copilului, apoi vom face notatii succinte. ' 5bservarea se face mai bine" c,nd sunt n clasa copii mai putini (la sosire, la plecare)(.. c,nd n clasa mai este un adult care poate prelua responsabilitatile (un parinte, profesoara .. de limba straina)(

.&&

c,nd n clasa e liniste(.. c,nd copiii se +oaca afara... ' *aca formulati ipoteze finale prea devreme, fara a avea o imagine mai completa despre copilul observat nu puteti sa =otar,ti corect ce aveti de facut. ' *aca, totusi, credeti ca aveti materialul necesar pentru formularea unei ipoteze, formulati-o sub forma de ntrebare, nu ca si afirmatie. E emplu" 5are comportamentul negativist al lui Robert sa fie cauzat de problemele prin care trece n legatura cu divortul parintilorL 9lte e emple de formulari acceptabile" HS-ar parea ca...I, HE posibil ca...I, H5bservarile date ar putea sa ne sugereze ca..I, H9ceasta ne spune, probabil ca...I. Recomandari pentru o observare reusita Este important" ' sa stabilim e act scopul pe care ni-l propunem( ' sa stabilim comportamentele care ne intereseaza( ' sa ne concentram asupra c,te unui copil pe r,nd( ' sa alocam un timp special (de e emplu, .0-.1 minute la +ocuri si activitati alese)( ' sa avem mi+loace simple de nregistrare (grile, liste de rubrici pe care doar sa se bifeze)( ' sa avem n permanenta la noi un carnetel sau post-it-uri si un creion( .&:

' sa notam c,t mai e act faptele( ' sa nu facem interpretari sau etic=etari subiective( ' sa notam ceea ce ni se pare important, nou pentru dezvoltarea copilului( ' sa observam n conditii c,t mai variate, locuri diferite si momente diferite, deoarece un comportament constant n situatii diferite, e important pentru interpretare( ' sa utilizam casetofonul, reportofonul pentru interviuri, dialoguri( ' sa nregistram notitele n caietul de observatii( ' sa interpretam datele nregistrate pentru a diferentia aspectele caracteristice de cele aparente. Te=nici de nregistrare a datelor .. 4nregistrarile factuale sunt rezumate ale unor evenimente care cuprind informatii despre" ' ce s-a nt,mplat( ' c,nd s-a nt,mplat( ' unde s-a nt,mplat( ' care a fost stimulul care a declansat interesul pentru o anume activitate( ' care au fost reactiile copilului (dialogurile, calitatea comportamentului)( ' cum s-a nc=eiat actiunea. 9nalizati n perec=i urmatoarele situatii. *iscutati apoi n grup mare ce tip de interventie ar putea sa aiba educatorul dupa observarea fiecarei situatii. .&E

Educatori9plicatie Situatia nr. ." Rebeca deseneaza n )entrul 9rte mpreuna cu alti copii. 9re pe genunc=i o +ucarie, un cal naripat, Pegas. Priveste foaia, se uita catre +ucarie si spune cu voce calma" HD 3ite, acum o desenez pe Printesa 8orisor care zboara pe Pegas.I 4n timp ce deseneaza vorbeste, si alege culorile bleu, roz si rosu apoi le asaza l,nga foaie. HD Printesa are o roc=ie cu model, cu papusa -arbie.I )oncentrata asupra desenului reda cu miscari sigure si rapide calul cu patru picioare si un oc=i. *enisa care desena n dreapta ei, flori, i spune" HD 9i uitat sa faci un oc=iRI 2ara sa o priveasca i raspunde continu,ndu-si desenul" HD E pe partea cealalta.I )alul are coama si coada rasucita, iar pe roc=ia printesei, n centru a desenat o papusa -arbie. P,mbeste, pare multumita. 8u coloreaza desenul si nu vorbeste cu ceilalti. 4si ia +ucaria si pleaca n alt )entru.

.:0

Situatia nr. /". 7a H)onstructiiI, !i=nea si )ezar vor sa construiasca o parcare. *iscuta ntre ei despre ce piese au nevoie. 4si mpart rolurile" !i=nea aduce piesele cu masina, iar )ezar le aseaza. Sunt aproape de finalul lucrarii c,nd n )entru vine si Robert. Se apropie de cei doi si ncepe sa construiasca singur. Priveste catre parcare, l urmareste pe )ezar, iar c,nd acesta nu-l vede i ia o piesa de forma cilindrica din constructie. !i=nea care tocmai se ntorcea cu masina l vede si-i smulge cubul din m,na. Robert l loveste cu pumnul, iar )ezar arunca cubul si l loveste si el spun,ndu-i" H D *e ce mi-ai luat-oL Era a meaI. H D *ar vreau si eu, mi trebuie si mieRI H D 6a alta piesaRI H D 8u, mie de-asta mi trebuieRI 4n acest timp !i=nea ia piesa si o aseaza la locul ei n constructie. Robert nu pl,nge, se ndreapta catre educatoare si-i spune ca l-a lovit !i=nea. /. 4nregistrarile narative sau de tip +urnal sunt aprecieri, impresii asupra activitatilor individuale sau de grup care prezinta aspecte reusite sau mai putin reusite si se fac la sf,rsitul zilei. !arturie din e perienta unei educatoare" 9stazi am fost cu toata grupa la piata sa cumparam legume de toamna si fiecare copil a adus bani. *esi =otar,sem doar c,te / R58 de fiecare, unii au avut mai mult, 1 sau c=iar .0 R58. Piata era .:.

aglomerata si nu puteam sa facem cumparaturile toti odata, mai ales ca fiecare voia sa cumpere altceva. 8e-am oprit n parcul din apropiere unde erau banci si o f,nt,na arteziana. )u noi au fost mama Esterei si a Teodorei, asa ca am =otar,t ca o persoana sa supraveg=eze copiii, iar ceilalti sa nsoteasca c,te trei copii. 9cestia au fost nc,ntati pentru ca fiecare a vorbit cu v,nzatorul denumind legumele, au asistat la cantarirea lor. )opiii au dat banii, au primit restul si au transportat singuri cumparaturile. Totul a durat prea mult. 3nui copil i-au fost smulsi banii din m,na n aglomeratie. *rumul catre gradinita a fost greu pentru ca fiecare voia sa-si duca cumparaturile, iar parintii i-au a+utat pe cei care cumparasera mai mult si le-au carat o parte din =aine, pentru ca se ncalzise afara. *aca ar fi fost nca doi parinti si daca am fi transportat cumparaturile cu o masina, copiilor nu li s-ar fi parut at,t de obositoare plimbarea. #. 7istele cu comportamente de observat reprezinta o modalitate rapida si usoara de evaluare a comportamentului. Se pot ntocmi liste de verificare pentru a vedea dezvoltarea copiilor corespunzatoare domeniilor fizic, cognitiv, socio-emotional, limba+. E emplu de lista de comportamente sociale si emotionale *epinderi sociale si emotionale )opil . )opil / )opil #

.:/

)opil ; )opil 1 Se ntelege bine cu copiii. Se ntelege bine cu adultii. 4si asteapta r,ndul. 4si manifesta furia n maniere tolerabile. 9re unul sau mai multi prieteni. 9+uta la curatenie. Participa la +ocurile de grup. 7ucreaza n grupuri mici cu unul sau doi copii. )unoaste numele si prenumele copiilor. Se uita la persoana care sau careia i vorbeste. 9re gri+a de materiale. Se desparte de parinti fara sa pl,nga.

.:#

.:;

;. )uantumurile de frecventa si mostrele temporale a+uta educatorul sa urmareasca de c,te ori se manifesta un anume comportament. *e e emplu" H)ristina a muscat de cinci ori copiii, p,na la masa de pr,nz.I sau H9ndrei a pl,ns .0 minute nainte sa adoarmaI. 1. Portofoliul este o metoda alternativa de evaluare sumativa, dar si de autoevaluare a copilului. Portofoliul poate include" desene, picturi, fise cu sarcini, povesti dictate educatoarei, aplicatii practice, carti facute de copii, planse cu cifre sau cu litere, ndoituri din =,rtie, fotografii, lucrari de grup, interviuri de alfabetizare si alte materiale n care sunt informatii despre copil str,nse de obicei, de-a lungul unui an scolar. 7a sf,rsitul anului scolar copiii primesc aceste portofolii ntr-un cadru festiv, cu aprecieri si laude n prezenta parintilor, motiv,ndu-i astfel pentru nvatare. Parintii ne-au relatat ca aceste Hcarti de vizitaI stau la loc de cinste, n biblioteca, si sunt prezentate tuturor celor care le intra n casa, cu e plicatii detaliate si c=iar cu reflectii asupra muncii sale. Recomandari pentru educatori Pentru a-si recunoaste portofoliul, copiilor de # ani li se pot aplica imaginile preferate pe coperta iar cei mari, pot avea scris numele mic cu litere de tipar. 7a sf,rsit de saptam,na, n fiecare vineri, cereti a+utorul copiilor si asezati cu ei lucrarile n folii de plastic pe domenii e perientiale, pentru a-i nvata sa fie ordonati. )opiii fac cu placere acest lucru, pentru

.:1

ca pot sa-si revada lucrarile. Toate lucrarile trebuie semnate cu numele, tema si data pentru putea urmari evolutia copilului. $. 6nterviurile sunt o sursa directa de colectare a informatiei de la copii si nu creeaza stari de tensiune, atmosfera fiind le+era. )opilul nu trebuie sustras de la o activitate n care este implicat si care i face placere, pentru a-i lua interviu, caci poate avea o reactie de refuz care va influenta negativ raspunsurile.

.:$

)el mai puternic agent socializator n dezvoltarea copiilor, mai ales n perioada copilariei mici, este familia. 4n primii ani ai dezvoltarii copilului, familia este esentiala pentru dezvoltarea psi=ica a copilului si este o sursa primara de dragoste si afectiune. 2amilia este cea care trebuie sa mplineasca aproape toate nevoile de crestere si dezvoltare, at,t fiziologice, c,t si psi=ologice ale copilului, nevoi care conditioneaza fundamental calitatea ac=izitiilor psi=ocomportamentale ulterioare. 4n familie, copiii c,stiga si dezvolta aproape toate ac=izitiile importante (psi=omotorii, cognitive si afective), motiv pentru care evaluarea contributiei sau influentei familiei n dezvoltarea copilului fata de alti factori, cei genetici si sociali, este dificil de realizat. 2actor esential n cresterea, dezvoltarea si educarea copilului, familia este cea dint,i scoala n care copiii nvata sa se comporte n viata si n societate. 2ilozoful american Co=n *eQe? ne aminteste ca lectia cea mai grea pe care un copil o are de nvatat este lectia vietii( daca nu reuseste la aceasta lectie, nu e ista stiinta care s-o nlocuiasca. Parintii sunt cei dint,i educatori ai copilului lor pentru ca ei l cunosc cel mai bine nca din prima zi de viata, interactioneaza si comunica constant, sunt un model pentru copil. 5c=iul educatorilor naturali, mama si tatal, ar trebui sa tina seama de o ma ima valoroasa oric,nd si pentru oricine" H5c=iul dragostei este un gradinar bunI. <radinita este principalul partener educativ al familiei, iar noul )urriculum pentru nvatam,nt prescolar pune accent deosebit pe parteneriatul cu parintii, sublinind implicarea familiei nu doar indirect, .:&

printr-o participare financiara (sponsorizari, donatii), ci mai ales direct prin participarea n luarea deciziilor legate de educatia copiilor, prezenta lor la activitatile din sala de grupa si la viata gradinitei cu toate manifestarile ei. *in ce n ce mai des se considera ca HParticiparea efectiva a unor parinti ca voluntari, alaturi de educatoare la activitatea educativa din gradinita este o forma de parteneriat evoluata, care merita sa fie cultivata. 3nii parinti vor a+uta facilit,nd desfasurarea activitatilor, altii vor conduce, asistati de educatoare, activitati pentru care au vocatie.I (!ateias 9le andra, /00#) 2iecare educator trebuie sa manifeste preocupare pentru a cunoaste mediul familial al copilului si natura influentelor educationale e ercitate de parinti, pentru a tine seama de e perienta de viata si de nvatare acumulata de copil n familie, dar si pentru a construi un parteneriat educational. Este important sa cunoastem situatiile si evenimentele deosebite din familie" decesul unui parinte sau al unei rude apropiate, divortul, separarea de unul din parinti, parintele vitreg, actele de violenta sau de abuz. Toate au influenta asupra comprtamentului copilului. Este relevant sa cunoastem atitudinile parintilor fata de educatie, de disciplina, ca si asteptarile pe care le au de la gradinita. Parteneriatul educator D parinte presupune o relatie de colaborare, adica munca n ec=ipa pentru stabilirea unei strategii comune de educare a copilului. )u c,t cunoastem familiile mai bine, cu at,t va fi parteneriatul mai eficient.

.::

6ata cum puteti comunica eficient cu parintele despre comportamentul copilului pentru a ncura+a colaborarea" ' *iscutati desc=is problemele de comportament. ' 2olositi comunicarea asertiva. ' )riticati comportamentul copilului, nu copilulR ' 4ncercati sa obtineti parerea parintelui n legatura cu problema. ' Reactionati cu calm si concentrati-va pe ceea ce puteti face.

2amilia n sala de clasa capitolul J.0K

.:E

' 4ncercati sa identificati solutii practice. ' !onitorizati mpreuna cu parintele progresele copilului. Strategii de comunicare formala" 2amiliile n sala de clasa 4n unele gradinite parintii nu intra n sala de grupa dec,t cu ocazia sedintelor, a serbarilor sau c,nd se organizeaza activitati de asistenta, iar nt,lnirile dintre educatori si parinti, de cele mai multe ori, au loc n =olul gradinitei. Parintii se simt intimidati, considera ca sala de grupa este un spatiu de influenta e clusiv al educatorului si se pot simti frustrati din urmatoarele motive" nesiguranta( teama de a nu gresi( nu vor sa creeze confuzii( cred ca nu au nimic de oferit( nu vor sa-i deran+eze pe copii si pe educator c,nd acestia lucreaza. Pentru ca detin cele mai multe informatii despre copil, parintii trebuie considerati ca fiind specialisti n ceea ce priveste copiii lor si trebuie sa fie participanti activi la procesul de nvatare. Recomandare catre educator" )=iar daca la nceput aveti impresia ca sunteti observat atent, iar parintele va urmareste gesturile, cuvintele, tonul vocii si va simtiti controlat, st,n+enit, g,nditi-va ca aceasta e doar o perioada de acomodare, iar n timp totul va fi firesc, natural. )rearea unei atmosfere de ncredere reciproca, bazata pe comunicare sincera, necesita respect si din partea educatorului si din partea parintilor si se dezvolta n timp. .E0

<,nditi-va c,t de eficient poate fi lucrul n ec=ipa cu unu, doi parinti n momentul c,nd copiii trebuie sa se mbrace, c,nd unul nu-si gaseste =aina si pl,nge, l cauta pe educator sa-i spuna. 9ltul si-a pus pantofii invers si-l vezi ca e gata sa se mpiedice, unul nu poate sa se nc=eie la nasturi, altul vrea sa-ti spuna ca are o =aina noua, unii vor sa-i legi la sireturi, altii se ascund si nu vor sa se mbrace, unul ntreaba daca, acum, ca e mbracat, ,,5 sa vina mamaLI 2iecare copil are nevoie de atentie, fiecare vrea un raspuns la ntrebari, fiecare copil este important. *ar activitatea parintilor n sala de grupa nu trebuie sa se reduca doar la astfel de momente. Educatorul trebuie sa ncura+eze parintii sa vina n sala de grupa, sa-i faca sa nteleaga ca sunt folositori, n orice moment al zilei. 3nii parinti care ncep programul mai t,rziu, pot ram,ne n sala de grupa si pot participa la H4nt,lnirea de dimineataI ca invitati, apoi pot desfasura activitati pe )entre, pot construi puzzle sau pot citi copiilor povesti, dialog=eaza m,nuind papusile pe degete, le demonstreaza cum se folosesc uneltele dintr-o trusa de mecanic, fac cola+e sau +ucarii, a+uta la pregatirea materialelor sau la repararea cartilor. *upaDamiaza c,nd vin sa-si ia copiii, unii parinti petrec o ora alaturi de ei, observ,ndu-i cum si finalizeaza lucrarile, participa la proiectele lor, discuta cu ei despre ce au construit sau se implica n +ocurile de rol si sunt HspectatoriI, HmusafiriI, HcumparatoriI, HpacientiI. !arturii din e perienta unei educatoare 5rice forma de implicare a parintilor este binevenita. 4n gradinita, educatoarea tot timpul are de

.E.

pregatit ceva nou si interesant pentru copii, n fiecare anotimp clasa mbraca o alta culoare, iar parintii pot fi implicati n lucrul pe )entre. Toamna pot a+uta la confectionarea lampioanelor, la decorarea dovlecilor, la confectionarea +ucariilor din legume sau la realizarea sticlelor decorative cu seminte, numite HSporul caseiI. 6arna parintii au prile+ul sa nvete cum se confectioneaza g=eata lui !os 8icolae, podoabele de brad si sorcovele, iar primavara taticii sunt antrenati n pregatirea cadourilor pentru mame sau a+uta la confectionarea martisoarelor pentru e pozitia cu v,nzare. )=iar daca la nceput unii dintre parinti simt ca nu au ndem,narea manuala necesara, intra n acest +oc al creatiei, e erseaza te=nici noi si retraiesc bucuria +ocului alaturi de copiii lor. 3neori, cu ocazia serbarilor sau a zilelor aniversare ale copiilor, parintii participa la decorarea salii de grupa sau confectioneaza costume sub ndrumarea educatoarei. 2iind alaturi de copii si educatoare, parintii observa daca cel mic s-a acomodat la programul gradinitei, cum se +oaca cu ceilalti copii, cum trebuie sa pregateasca activitati de nvatare acasa, ce materiale si +ucarii sunt specifice v,rstei, nvata sa valorizeze copilul. !arturii ale unor educatoare" .. 7ucrul parintilor n sala de grupa i a+uta pe unii copii sa-si controleze manifestarile de egoism si treptat, accepta sa si lase mama sa se +oace sau sa faca ceva pentru ceilalti copii. !ama T=aisei lucreaza n ture si uneori ram,ne dimineata sa cunoasca copiii. Subtema saptam,nii

.E/

e H2lorile toamneiI si mama e plica copiilor asezati la o masa, c,t de diferite sunt florile, prezent,ndu-le

.E#

un atlas de botanica. T=ais e ntr-un alt )entru, dar c,nd si vede mama ncon+urata de copii, ncearca sasi faca loc, ncepe sa pl,nga, i cere sa desc=ida cartea de la nceput si sa e plice din nou si pentru ea, ceea ce le-a spus copiilor. /. *eseori am avut surprize din partea parintilor, caci dupa ce au lucrat n )entre, au adus materiale si ec=ipamente de acasa. 9u nteles ca nu numai +ucaria este importanta pentru dezvoltarea copiilor, dar si multe alte materiale pe care copiii trebuie sa le e ploreze, cu care trebuie sa e perimenteze pentru a ntelege anumite concepe. 9cestea s-au concretizat n" magneti, oglinzi, instrumente de masurat timpul (metronom, clepsidra), eprubete si lampa de spirt, camasi de protectie pentru pictura, roc=ii de ocazie sau cum le spun fetitele, ,,de printeseI, esarfe, saluri, vesela de bucatarie precum si multe alte materiale pe care copiii le folosesc zilnic n +ocurile lor si se m,ndresc cu ele. Prezenta adultilor n sala de grupa trebuie foarte bine monitorizata, organizata, astfel nc,t fiecare sa aiba un rol, sa se simta util, eficient dar n acelasi timp sa se distreze alaturi de copii. Parintii trebuie familiarizati cu )entrele de interes% activitate, trebuie sa li se e plice modul cum se pot face utili, sa stie cum se face ordine, curatenie si care sunt regulile clasei. 9fis cu intructiuni pentru parinti 4n fiecare )entru pot fi afisate instructiuni pentru parinti de tipul" -un venit familiilor noastreR .E;

2iti bineveniti n )entrul de 9rte. 9ici noi pictam, desenam, modelam, confectionam +ucarii si cola+e. 7ucram cu multe instrumente (pensule, creioane cerate, stampile, bureti, carioci, foarfece, etc) si folosim multe materiale din natura, resturi te tile si =,rtie. 7ucrarile pe care le realizam e prima sentimentele si ideile noastre. Aorbim unii cu altii despre materialele pe care le folosim si observam transformarile n timpul +ocului cu ele. 2acem lucrari mpreuna si nvatam unii de la altii. 8oi ne petrecem mult timp aici, n fiecare zi, iar cu lucrarile realizate ne decoram sala de grupa sau amena+am e pozitii. Arem sa aveti rabdare sa ne nvatati te=nici noi de lucru, iar la sf,rsitul activitatii, a+utati-ne sa facem curatenie, sa spalam si sa asezam toate materialele n ordine. Speram ca va veti simti bine, +uc,ndu-va aici cu noi. )u dragoste, copiii vostri. *iscutati n perec=i pe baza urmatoarelor ntrebari" ' )um puteti atrage parintii sa se implice n activitatile din toate )entreleL ' )e mi+loace ati utiliza pentru a crea parintilor sentimentul ca sunt bineveniti n sala de clasaL 9lcatuiti individual un afis cu instructiuni pentru parinti pentru toate )entrele din grupa. Educatori9plicatie Pentru a ncura+a voluntariatul n sala de grupa, se compun scrisori scurte de multumire cu copiii, evidentiindu-se ceea ce au nvatat nou alaturi de parintele voluntar si se afiseaza la avizier. Permanent trebuie sa e iste la avizier un tabel n care voluntarii semneaza ziua si intervalul de timp c,nd pot veni n sala de grupa. E bine sa mai fie alaturi de noi, nca unu, doi adulti si trebuie sa-i ncura+am si pe tatici sa participe. 9v,nd aceasta informatie, putem planifica mai bine activitatile zilei, fiecarui adult i va reveni un numar mai mic de copii pe care sa i supraveg=eze, interactiunile vor fi mai

.E1

intense si benefice pentru individualizare. Putem planifica activitatea de gatit care impune o supraveg=ere atenta a copiilor pentru asigurarea securitatii lor si respectarea regulilor de igiena, o vizita la muzeu sau o plimbare. *aca avem un tatic n sala de grupa, putem planifica si activitati care tin de interesele sale, de aptitudinile sale si sunt congruente cu ale unora din copiii grupei (sa=, fotbal, confectionarea unditelor, repararea mobilierului papusii). Pentru a cunoaste si a valorifica interesele si aptitudinile parintilor n sala de grupa, la prima nt,lnire le putem adresa un c=estionar n care sa surprindem interesele familiei.

.E$

2ormular cu interesele familiei 8umele parintilor....................................................... 8umele copilului....................................................... Stimate d-le si d-na ................................................... 8e bucuram ca v-ati nscris copilul n gradinita noastra si asteptam cu nerabdare sa lucram mpreuna n acest an. 4n gradinita noastra se promoveaza parteneriatul dintre educatori si parinti, se ncura+eaza implicarea familiei n procesul educational. Pentru a ne descrie caile prin care doriti sa ne a+utati, va rugam sa bifati ariile dvs. de interes n lista prezentata mai +os. 9spectele care ma intereseaza si pot sa ma implic sunt" Participarea la ntruniri lunare. 7ucrul n sala de clasa mpreuna cu copiii. )e activitati v-ar placea n mod deosebitL citit, activitati artistice, +ocuri de reconstituire a imaginilor,

muzica, dans, +ocuri sportive,

.E&

gatitul.

)onstruirea sau confectionarea de materiale" ec=ipamente pentru +ocul n aer liber, =ainute pentru papusi, +ucarii tricotate. 9+utor acordat organizarii de plimbari, vizite, e cursii. Planificarea unor evenimente speciale (zile de nastere, sarbatori, serbari). 7ucrul n ec=ipa pentru a dezvolta si a pune n aplicare diverse idei n sala de grupa. Trimiterea de materiale de acasa. Participarea la evenimente organizate pentru parinti. Participarea la grupurile de opinie si dialog. Aa multumimR

.E:

)e trebuie sa stie parintii nainte de a ncepe lucrul n sala de clasa ' )omunicati daca aveti o ndem,nare deosebita sau o aptitudine speciala ntr-un anumit domeniu. ' 4nainte de a ncepe lucrul, luati cunostinta de regulile clasei. ' 9sezati-va pe podea sau pe un scaun, nu stati n picioare c,nd va +ucati cu copiii. ' Participati la activitatile de grup. ' 9dresati ntrebari c,nd aveti nelamuriri. ' 8u interpretati lucrarile, solicitati copiii sa vi le prezinte. ' 8u comentati comportamentul copilului n fata acestuia. ' 7asati copilul sa ncerce sa faca singur si doar daca nu poate oferiti-i a+utorul. ' 4mpartasiti ideile si sugestiile dumneavoastra. 8u discutati comportamentul copilului cu alti adulti, cu parintii lui sau alti membri din familie. 9vanta+e pentru membrii familiei" Prin participarea parintilor la activitatile din sala de grupa, li se formeaza sentimentul de apartenenta la grupul clasei, se simt utili, partasi la educatie, devin constienti de rolul pe care l au n dezvoltarea copilului. !ulti parinti au c,te un copil iar unii sunt rasfatati, necooperanti, ncapat,nati, tocmai datorita faptului ca nu au avut copii de v,rsta lor sa se +oace, sa comunice, sa mparta lucrurile. Aenind alaturi de .EE

copii, parintele nvata cum sa-l creasca n relatie cu alti copii care provin din medii diferite, de etnii sau nationalitati diferite, le observa comportamentul, +ocul si astfel nvata mai multe despre dezvoltarea lui. Parintele cunoaste prietenii copilului, apoi ntre parinti adesea se nc=eaga relatii stabile de prietenie. !arturii ale unei educatoare 9stfel s-au mprietenit doi tatici, pentru ca fiicele lor, prietene, voiau sa se viziteze la sf,rsit de saptam,na. ),nd vine tatal unei fetite n uniforma militara, i saluta prieteneste pe baieti, da m,na cu ei, i ntreaba ce fac si le deseneaza animale. -aietii l asteapta n fiecare seara fiindca le da c=ipiul si ei merg ca soldatii. 3nii parinti sunt dornici sa nvete +ocurile, c,ntecele, ca sa-si a+ute copilul si repeta alaturi de noi, ncura+,ndu-i. 5 mama care a confectionat obiecte de decor pentru pomul de iarna, s-a declarat multumita de te=nicile de lucru nvatate, a fost uimita ca folosim materiale ieftine si a continuat aceasta activitate si acasa cu fetita ei. 9vanta+e pentru educatoare" Prezenta a unu, doi parinti n sala de grupa l a+uta pe educator sa individualizeze activitatea, sa lucreze pe grupuri mici, sa acorde mai mult timp fiecarui copil. *e asemenea, poate sa observe daca parintii fac totul n locul copilului, rezolv,ndu-i problemele, conflictele sau daca l lasa sa ncerce mai

/00

nt,i singur, daca i ncura+eaza initiativa sau nu. Aa afla lucruri interesante despre obiceiurile culturale ale familiilor, despre talentele si pasiunile parintilor. 3n parinte poate picta decorul pentru serbare alaturi de copii, altul le poate arata cum se amena+eza un acvariu, i poate nvata un dans popular sau cum se picteaza icoane pe sticla. )opiii sunt m,ndri de ceea ce fac si ceea ce stiu parintii lor. 6ar daca nu pot si nu stiu, ei inventeaza si-i nnobileaza. 9vanta+e pentru copil" Prezenta mai multor adulti n sala de grupa a+uta la individualizarea activitatilor, acord,ndu-se mai mult timp fiecarui copil si reusind organizarea activitatilor de nvatare prin cooperare. )opilul este mai n siguranta, se reduce timpul de asteptare, este ascultat si i se raspunde la ntrebari. Prin efortul parintilor se mbogateste mediul educational, parintii pot participa la amena+area afisierului, la confectionarea unor obiecte necesare +ocului (masti, papusi pe degete, mbracaminte pentru papusa), dar si pentru confortul copiilor (pernute, buzunare pentru lucrurile personale). 7a ntrebarea H)um sa aduc parintii n sala de grupaLI raspunsul este" H)u a+utorul copiilorI.

/0.

8ote

/0/

7egea pentru asigurarea calitatii educatiei, respectiv 7egea nr. :&%/00$ de aprobare a 5rdonantei nr. &1%/001, impune reconsiderarea pozitiei gradinitei n sistemul de nvatam,nt prin raportarea la standardele de calitate prestabilite ce se refera la indicatorii de baza" resurse materiale, financiare, umane, procesul de nvatam,nt, managementul si dezvoltarea institutionala, relatia cu comunitatea. Standardele de calitate ofera repere clare n ceea ce priveste nivelul, e igenta, criteriul de realizare a activitatilor n gradinita. 7egea distinge ntre evaluarea interna (autoevaluarea) realizata de unitatea de nvatam,nt si evaluarea e terna, realizata de 9gentia Rom,na de 9sigurare a )alitatii n 4nvatam,ntul Preuniversitar (9R9)6P). 9utoevaluarea este realizata de )omisia de evaluare si asigurare a calitatii din fiecare gradinita, pe baza standardelor nationale si trebuie sa fie realista si obiectiva. Scopul ei este de a asigura dezvoltarea, cresterea si nu de a sanctiona, asigur,ndu-se astfel autoreglarea, optimizarea si revizuirea functionarii si dezvoltarii institutiei. 9utoevaluarea este un pas initial, un punct de spri+in pentru stabilirea masurilor ameliorative ulterioare. Prioritatile n dezvoltarea gradinitei vor orienta personalul n aplicarea strategiei de mbunatatire a calitatii. )omisia elaboreaza planuri operationale care urmaresc obiectivele generale si specifice cuprinse n strategia de mbunatatire a calitatii educatiei. )alitatea se produce, se genereaza permanent, se masoara si se mbunatateste continuu, iar gradinita este responsabila de asigurarea interna a calitatii.

/0#

7a sf,rsitul anului scolar, pe baza rezultatelor constatate si a raportului dintre rezultatele asteptate si rezultatele obtinute de unitatea scolara, se ntocmeste Raportul de evaluare interna, abord,ndu-se trei domenii" capacitatea institutionala, eficacitatea educationala si managementul calitatii. *aca domeniul capacitate educationala are n atentie mai mult spatiul gradinitei, materialele si mi+loacele de nvatam,nt, n domeniul eficacitate educationala sunt indicatori care descriu actul educational si activitatea de perfectionare a educatorului. *omeniul eficacitate educationala cuprinde urmatorii indicatori" a) )ontinutul programelor de studiu" - e istenta ofertei educationale( - e istenta parteneriatelor cu reprezentanti ai comunitatii( - proiectarea curriculumului( - realizarea curriculumului. b) Rezultatele nvatarii" - evaluarea rezultatelor scolare( - evaluarea rezultatelor la activitatile e tracurriculare( c) 9ctivitatea de cercetare stiintifica sau metodica, dupa caz" - activitatea stiintifica(

/0;

- activitatea metodica( - activitatea financiara a organizatiei. )omisia evalueaza periodic calitatea activitatii educatorilor si de aceea sunt necesare criteriile, metodologia si instrumentele de evaluare. 3n instrument util )omisiei este 2isa pentru controlul documentelor scolare care ofera o imagine clara asupra modului cum sunt ntocmite, daca se opereaza corect, daca sunt complete aceste documente si anume" catalogul, planificarea, dosarul personal, dosarul activitatii cu parintii si portofoliul educatorului. )alitatea n educatie nseamna un proces de autoevaluare institutionala, dar si individuala pe 9utoevaluarea si monitorizarea calitatii capitolul J..K

/01

baza standardelor de evaluare. Pentru activitatile desfasurate zilnic si pentru activitatile de dezvoltare profesionala, fiecare educator primeste un puncta+ care se nsumeaza la nivelul unitatii. Se impune ca fiecare educator sa dovedeasca profesionalism si sa detina urmatoarele tipuri de competente" ' comunicationale, deoarece trebuie sa comunice cu fiecare copil accesibiliz,nd informatiile, sa coopereze si sa interactioneze eficient cu colegii si cu parintii copiilor( ' proiective, deoarece trebuie sa planifice si sa proiecteze activitatile de nvatare, optionale si e trascolare printr-o corelare atenta a obiectivelor cu continuturile, respect,nd interesele copiilor( ' manageriale, deoarece trebuie sa organizeze si sa amena+eze mediul educational pentru ca nvatarea sa fie stimulativa, sa conduca procesul didactic prin aplicarea unei metodologii centrate pe copil, promov,nd educatia incluziva( ' evaluative, deoarece sistematic trebuie sa elaboreze si sa utilizeze instrumentele de evaluare, sa nregistreze si sa valorifice rezultatele copiilor( ' de dezvoltare, deoarece trebuie sa identifice nevoile de formare si sa manifeste interes pentru activitatile care conduc la propria dezvoltare n plan profesional si personal. 9plicarea 7egii privind educatia pentru calitate va produce modificari n formarea initiala, dar si n formarea continua, deoarece evaluarea resurselor umane si, n special, a personalului didactic se va face n functie de"

/0$

- numarul titularilor( - gradul de acoperire cu personal didactic calificat( - ponderea educatorilor cu grade didactice( - formarea continua( - stabilitatea personalului( - calitatea resurselor umane( - ponderea educatorilor cu performante n activitatea stiintifica( - participari la programe si seminarii( - rezultatele obtinute la evaluarile anuale( - obtinerea gradatiei de merit sau a altor distinctii. 4n prezent, n gradinite se constata ca educatorii manifesta interes pentru dezvoltarea profesionala si multi dintre ei au studii superioare, au calificare de institutori, iar pregatirea lor se reflecta n rezultatele pe care le obtin cu grupa de copii. 2ormarea initiala a educatorilor trebuie sa se racordeze cerintelor europene, iar educatia timpurie trebuie sa beneficieze de cadre didactice cu studii superioare care au aprofundat domeniul didacticii, dar si noile ac=izitii n psi=ologia copilului. 5 pregatire initiala solida constituie temeiul pe care se poate construi formarea continua. 2ormarea continua a educatorilor se realizeaza prin actiunile metodice din gradinita, prin

/0&

participarea la cercurile pedagogice, la cursurile propuse de )asa )orpului *idactic, dar si prin continuarea studiilor n cadrul universitatilor. 4ntre cele doua procese se stabileste un raport de continuitate si printr-o formare continua educatorii si formeaza competente noi, progreseaza mereu mentin,ndu-si treaza curiozitatea stiintifica si dorinta de inovatie. Evaluarea poate fi derulata ca evaluare interna (interviul de evaluare), evaluarea e terna (realizata de evaluatori din e teriorul gradinitei, reprezentanti ai inspectoratului, 9R9)6P) si autoevaluarea individuala. Prin autoevaluare, fiecare educator evalueaza performantele ec=ipei si performantele proprii. Este un proces de masurare a eficientei muncii cu prescolarii, a lucrului n ec=ipa la nivelul unitatii, a colaborarii cu parintii, dar si cu reprezentantii comunitatii. 9utoevaluarea individuala urmareste" ' sporirea eficientei activitatilor organizate de educator( ' stimularea creativitatii, a initiativei, a g,ndirii refle ive, critice( ' dezvoltarea ncrederii si ntelegerii ntre colegi( ' dezvoltarea comunicarii, respectarea opiniilor celorlalti( ' stimularea formarii continue( ' ncura+area folosirii unor strategii si te=nici variate (metode activ participative, metode de nvatare prin cooperare)( /0:

' manifestarea obiectivitatii( ' cresterea interesului de a crea parteneriate cu familia si comunitatea locala(

/0E

' cultivarea interesului pentru valorificarea e perientei pozitive prin participarea cu articole, referate, teme de cercetare sau comunicari, la seminarii, simpozioane, sesiuni de comunicari stiintifice( ' determinarea punctelor tari si a punctelor slabe( ' stimularea dorintei de informare n domeniu. 3nii parinti sau c=iar cadrele didactice de la nivelul gimnazial si liceal care privesc din e terior profesia de educator considera ca e Ho simpla +oacaI, minimaliz,nd cerintele copilului din gradinita. *ar n momentul n care cunosc mai bine programul si sunt alaturi de noi, implic,ndu-se n activitatea de la grupa, privesc cu alti oc=i aceasta profesie comple a si nobila, dificila dar si placuta n care mediocritatea nu e permisa. Educatorii au un rol nsemnat n viata copilului, iar prin statutul lor, prin ndatoririle si obligatiile ce le revin ntr-o societate n sc=imbare, devin agenti ai sc=imbarii. 2iecare trebuie sa constientizeze nevoia de sc=imbare, sa si-o asume cu responsabilitate si sa o e ercite cu fermitate. Aa propunem un model de c=estionar pentru educatoare construit si aplicat la <radinita nr. # din Tulcea, prin care )omisia de evaluare obtine un feedbacB asupra realizarii indicatorilor din cele trei domenii. (pag. &;) Raspundeti la ntrebari av,nd ca punct de referinta gradinita n care functionati. Propuneti si alte ntrebari. 9daptati instrumentul pentru specificul institutiei n care functionati. Educatori9plicatie 9nalizati urmatoarea fisa pentru controlul documentelor scolare propusa de )omisia de /.0

Evaluare si 9sigurare a )alitatii de la <radinita 8r. # din Tulcea. (pag. &1) )e completari puteti aduceL Educatori9plicatie

/..

)omisia de Evaluare si 9sigurare a )alitatii )=estionar Pentru Educatoare .. )apacitatea institutionala a) E ista documente proiective managerialeL *9 . 83 . b) Regulamentul intern de functionare al gradinitei este afisat la vedereL *9 . 83 . c) Spatiile scolare sunt dotate n concordanta cu efectivele de copii din cadrul grupelorL *9 . 83 . d) Este asigurata securitatea tuturor celor implicati n activitatea scolara, n timpul desfasurarii programuluiL *9 . 83 . /. -aza materiala a) 9u fost consultati copiii n dotarea si decorarea spatiului educationalL *9 . 83 . b) -iblioteca scolara este dotata corespunzatorL *9 . 83 . c) 3tilizati biblioteca gradinitei n mod curentL *9 . 83 . d) Te=nologia informatica si de comunicare este" 2- . - . S . 8S . #.Resurse umane /./

a) 4ncadrarea cu personal didactic este" 2- . - . S . 8S . b) 4ncadrarea cu personal nedidactic este" 2- . - . S . 8S . ;. Eficacitatea institutionala a) 5ferta educationala este" 2- . - . S . 8S . b) 9ctivitatea financiara a gradinitei este" 2- . - . S . 8S . c) 9ctivitatea personalului de ngri+ire este" 2- . - . S . 8S . d) 9ctivitatea administrativa a gradinitei este" 2- . - . S . 8S . e) Relatiile educatoarei cu parintii sunt" 2- . - . S . 8S . f) Relatiile unitatii cu comunitatea locala sunt" 2- . - . S . 8S . g) )limatul de munca n unitate este" tensionat . autoritar . de buna ntelegere . democratic . 1. Rezultatele nvatarii a) Este monitorizat progresul scolar n functie de obiectivele stabilite n curriculum-ul scolarL *9 . 83 . $. !anagementul calitatii a) Se desfasoara sedinte periodice de analiza a realizarii P*6 si a altor documente de planificareL *9 . 83 . b) *aca da, la aceste sedinte participa ma+oritatea cadrelor didacticeL *9. 83. /.#

c) 9u loc dezbateriL *9 . 83 . d) Sunt invitati la aceste sedinte parintii sau alti membrii ai comunitatiiL *9 . 83 . &. )ultura calitatii gradinitei este focalizata asupra urmatoarelor valori" a) )opilul are prioritate absoluta. *9 . 83 . b) !unca n ec=ipa si cooperarea sunt esentiale. *9 . 83 . c) <asirea de solutii nu de vinovati. *9 . 83 . d) 4mbunatatirea pe termen lung este preferabila unei orientari pe termen scurt. *9 . 83 . Aa multumimR

/.;

)omisia de Evaluare si 9sigurare a )alitatii

2isa pentru controlul documentelor scolare 8ume si prenume" 2unctia" Aec=ime n nvatam,nt .....n unitate..... <rad didactic" .. )atalog 8umar copii nscrisi 5perarea corecta a retragerilor 5perarea corecta a copiilor nou nscrisi )ompletarea datei de nastere )ompletarea zilnica a absentelor

/.1

)ompletarea centralizatorului

/. Planificare Parti componente 4ntocmit 5bservatii )aracterizarea grupei Planificarea activitatilor optionale Planificarea activitatilor e tracurriculare Planificarea activitatilor de colaborare cu scoala Tematica nt,lnirilor cu parintii )ompletarea activitatii metodice )ompletarea rubricii cu material didactic

#. *osar personal /.$

*iploma de absolvire )ertificat grad didactic *ocumente privind perfectionarea continua

;. *osarul activitatii cu parintii Tabel cu comitetul de parinti Tematica nt,lnirilor !ateriale de prezentare *ovezi (procese verbale, lista de prezenta, fotografii)

/.&

1. Portofoliul educatoarei )e trebuie sa contina Prezente% 9bsente 5bservatii Scrisorile metodice Proiecte de activitate 2isa postului 2isa de autoevaluare Standardele de referinta Step b? Step Standardele de referinta pentru nvatam,ntul preuniversitar Standardele de bune practici )=estionare si fise de evaluare pentru copii si pentru parinti *ovezi ale activitatilor e tracurriculare Protocoale de parteneriat !ateriale de studiu individual *ovezi ale cursurilor de formare continua /.:

)ontracte de sponsorizari, donatii

*ata" )ompletat de" Semnatura. 85T9" Standardele de referinta Step b? Step sunt specifice gradinitelor cu program Step b? Step.

/.E

9ne a . 6nstrumente de nregistrare a datelor observarii 2isa pentru a observa ordinea alegerii centrelor timp de o ora ntr-o grupa Step b? Step *ata"........................................... 8umele copilului"............................................ 5ra -iblioteca Stiinta 9rta Coc de rol )onstructii 8isip si apa E" 00 E".1 E"#0 E";1 .0 //0

//.

2isa de observare a activitatii pe )entre *ata" 5ra )entre de 9ctivitate 8umele copiilor 6nitiata de copil 6nitiata de adult Singur 4n perec=e 4n grup -iblioteca Stiinte 9rte Coc de rol

///

)onstructii 8isip si apa

7ista de verificare a abilitatilor de limba si comunicare *ata" 9ctivitatea" )omportament observat 8umele copiilor !aria <eorge Alad Tudor 6oana Aorbeste n propozitii 6nitiaza conversatii 4ntelege ce i se citeste //#

!anifesta interes pentru a-si mbogati vocabularul Recunoaste litere

//;

9ne a / 7E)T3R9 S3P76!E8T9R9 D Educatie ecologica H9 ntelege natura nseamna a ntelege viitorul, iar a face ceva pentru salvarea naturii, at,t de amenintata azi, nseamna a contribui la fericirea omeniriiI Eugen Pora Protectia naturii este un obiectiv ma+or al societatii contemporane. Educatia privind mediul ncon+urator este un proces comple observate peste ani. Pregatirea n spri+inul ocrotirii naturii trebuie sa nceapa de la v,rsta copilariei prin educatie ecologica, pentru a-i nvata pe copii de ce si cum trebuie prote+ata natura. *aca ecologia ar face parte sistematic din educarea copiilor, ar fi un mare pas pentru salvarea Terrei. Pentru a cunoaste natura, copilul trebuie pus n relatie directa cu acesta. Educatia ecologica trebuie facuta n conformitate cu particularitatile de v,rsta, mai ales prin accentuarea sentimentelor si atitudinilor, sa porneasca de la interesele copiilor pentru plante si animale, pentru ceea ce reprezinta natura pentru ei. )uriozitatea si dorinta specifica acestei v,rste poate fi satisfacuta, pornind c=iar de la ngri+irea plantelor si animalelor din sala de grupa dar mai ales n mi+locul naturii prin plimbari si drumetii, actiuni de colectare a materialelor refolosibile sau curatire a spatiilor verzi, colectarea plantelor medicinale sau amena+area casutelor pentru pasari. )opiii trebuie sa nteleaga modul de functionare a mediului, de aparitie a //1 si de lunga durata, rezultatele concrete put,nd fi

problemelor cu care se confrunta acesta si de rezolvarea acestor probleme. 9ctivitatile de educatie ecologica se pot derula si n paralel cu evenimentele calendarului anual" Piua 9pelor (// martie), Piua Pasarilor (# aprilie), Piua Parcurilor (/; mai), Piua !ondiala a !ediului (1 iunie). 5biective ale educatiei ecologice" sa cunoasca fiinte si fenomene din mediul ncon+urator si caracteristicile acestora(' sa favorizeze nsusirea unor cunostinte din domeniul ecologiei prin activitati cu caracter ' e perimental si demonstrativ si antrenarea copiilor n ndeplinirea acestora( educarea capacitatii de a ocroti, prote+a si respecta natura(' cultivarea dragostei pentru Terra cu tot ce intra n componenta acesteia" aerul, apa, solul, ' vegetatia, fauna si fiinta umana, ca parte integranta a mediului( constientizarea necesitatii de a economisi apa, energia electrica, lemnul si toate resursele naturale(' educarea copiilor n sensul pastrarii sanatatii mediului natural n care traiesc(' formarea unui comportament civic, etic si a deprinderilor de pastrare si ngri+ire a naturii(' vizitarea unor rezervatii naturale, a unor amena+ari speciale, destinate cresterii unor plante si ' animale care sunt ocrotite de lege. Sc=ema logica de abordare a educatiei ecologice" .. Perceperea si observarea naturii prin observari spontane sau organizate n sala de grupa si n //$

cadrul plimbarilor, vizitelor, drumetiilor. /. *eterminarea trairii unor sentimente si constientizarea copiilor asupra acestora. Se poate realiza prin conversatii despre avanta+ele unui mediu curat, sanatos care sa motiveze copilul n procesul de prote+are a naturii. )opiii trebuie sa constientizeze ca poluarea nu are granite si ca este daunatoare at,t pentru om, c,t si pentru natura. #. 6mplicarea personala consta n stabilirea locului si rolului fiecarui copil. ;. 9sumarea responsabilitatii presupune anga+area copilului n luarea unor decizii cu privire la rezolvarea problemelor mediului. 1. Elaborarea unei strategii de actiune implica participarea copiilor la actiunile organizate de educator, dar si stimularea spiritului investigativ si a initiativei copiilor de a organiza actiuni care sa previna deteriorarea mediului, de a aplica normele si regulile de prote+are a mediului ncon+urator.

//&

Pe baza sc=emei logice, planificati activitati de educatie ecologica pe domenii e perientiale pentru nivelul #-1 ani si 1-$%& ani av,nd ca obiectiv, economisirea resurselor naturale. Educatori9plicatie Educatia ecologica constituie o forma de educatie non-disciplinara, ce foloseste abordari interdisciplinare centrate pe mediu si problemele acestuia. 5biectivele educatiei ecologice se pot realiza n cadrul temei H),nd% cum si de ce se nt,mplaLI, prin studii si proiecte tematice, n cadrul activitatilor optionale de tipul HSa nvatam sa iubim naturaI, HSa credem n viitor, respect,nd naturaI, HS.5.S.R Pam,ntulI, dar si n cadrul proiectelor si parteneriatelor educationale. 3n impact deosebit asupra copiilor, educatorilor, parintilor si comunitatii l-a avut programul national HEcogradinitaI care si-a propus sa traga un semnal de alarma asupra degradarii mediului si sa stimuleze initiativa copiilor de a desfasura actiuni concrete de prote+are a naturii. <radinita sau grupa dumneavoastra a participat la programul national HEcogradinitaIL' Precizati c,teva actiuni de succes derulate n cadrul proiectului. )um au fost implicati ' parintiiL *ar comunitatea localaL 4n prezent, n pro imitatea copiilor se observa efectele derularii acestui programL *ar n ' spatiul comunitatii, au avut rasunet ndemnurile copiilor, observati o sc=imbareL Sub ce alte forme credeti ca ar putea continua educatia ecologica la nivelul ' nvatam,ntului prescolarL EducatoriReflectati la... E emple de activitati pe domenii e perientiale" *omeniului 7imba si )omunicare )onvorbiri' H*octorii paduriiI, H3nde aruncam gunoaieleI, HPadurea plam,nul planeteiI, H)e //:

nseamna poluareaI, H*espre animalele care nu mai e ista I, H Sa ocrotim viata pe pam,ntI, H2ocul, prieten sau dusmanI 7ecturi ale educatoarei"' H7ectia de ecologieI de ).Aoda, H)iocanitoareaI, HTainele apeiI si H9+utoarele paduriiI de Eugen Cianu, H9m sadit un pomisorI de <ica 6utes, H)um traiesc si c,t traiesc arboriiI, H2oculI de 8. Stanescu, H2runze, pomi, arboriI de <. Pitut, H6onut si lumea vietuitoarelorI de 6oana !arinescu-!otet 7ecturi dupa imagini"' H2lori ocrotiteI, H5 apa curata, o viata sanatoasaI !emorizari"' H<,ndacelulI de Elena 2arago, H7umea n acvariuI de *aniela )rasnaru, H<lasul paduriiI de Passionaria Stoicescu Aizionari"' emisiunile T.A. (9nimal Planet, *iscover? )=annel), )* educational H2lori si apaI, HPeripetiile lui StropiI Realizarea unor afise' (prin copiere sau cu literele de plastic) cu ndemnuri de tipul" HPastrati apele curateR@, H2olositi cu gri+a apaR@ *omeniul Stiinta" 5bservare"' 4ncoltirea semintelor, Aiata n acvariu, Padurea D n anotimpuri diferite, 9pele curgatoare sau statatoare, )uibul de pasari, Parcul, <radina Poologica, )ircuitul apei n natura E perimente"' Poluarea solului cu substante petroliere, Poluarea apei cu detergenti si coloranti, *ecantarea apei, )um rasar plantele 7ecturi dupa imagini" ' H)ircuitul apei n naturaI, H!inunata lume a pasarilorI, HEnergie de la //E

soare si v,ntI, H)um se ncalzeste o casaI, H*in tainele paduriiI

/#0

*omeniul 5m si societate" )onvorbiri"' H)um sunt pedepsiti cei ce distrug naturaI, H8u faceti rau animalelorI, H)e e bine, ce e rauI, HPrietenul Pam,ntuluiI, HProtectia apelorI, HSa economisim energiaI. 7ectura dupa imagini"' H9sa *9, asa 83I, ,,Padurea si incendiileI, HRezervatiile naturaleI, HSa iubim animaleleI 9ctivitati practic' D gospodaresti" H)olectam deseuri din plastic si =,rtieI, H)onfectionarea indicatoarelor de protectie a padurii (H8u rupeti florile ocrotiteRI, H8u defrisati padurileRI), H)onfectionam =ranitori pentru pasariI, H)onfectionam casute pentru pasariI, ,,Plantam pomi si floriI, HStr,ngem frunzele uscateI, H)uratenie n curtea gradiniteiI, HSa ngri+im plantele din g=iveceI, H9mena+am un composterI, HAaruim pomiiI, HPregatim m,ncare pentru caprioareI si iepuri. *omeniul Estetic si creativ" *esen, pictura" ' HPrietenii naturiiI, HPam,ntul planeta vieI, HPoluarea si efectele eiI, H9er, apa, pam,ntI, H)osul de gunoiI, HPrietena noastra, apaI, realizarea unor postere (HSi pomii au viataI, HSa pastram curatenia orasuluiI, HSa ocrotim naturaI), confectionarea unor +ucarii, costume de carnaval, obiecte decorative din materiale reciclabile !uzica" H)opacelulI de ). !eres, HA,natorulI de 7iviu )omes, HCocul celor trei iepurasiI si HPe ' balta@ de <. Teodosiu, H7a PooI de <abriela Sauciuc-)icone, 6mnul ecologistilor *omeniul Psi=omotric" /#.

Cocuri de miscare"' HA,natul cerbilorI, H2luturasi si avioaneI, HR,nduneleleI, HA,natorii si porumbeiiI, *ansuri tematice"' Pborul pasarilor, 4n padurea verde, -razii si taietorii de lemne, )opiii si pomii cresc mpreuna, 9lbinele si fluturii, 2lorile si prietenii lor. !odalitatile de evaluare a acestor activitati se pot concretiza n e pozitii de postere, afise, cola+e, lucrari artistico-plastice, confectionarea unor carti, albume cu plante si animale ocrotite sau cu rezervatiile naturale din zona apropiata, e pozitie de +ucarii din materiale refolosibile sau din materiale din natura, e cursii tematice, e pozitie de fotografii cu aspecte din activitati, spectacole, organizarea unui mars ecologic, elaborarea unei reviste, o parada de costume ecologice, drumetii n rezervatii naturale, realizarea unui pliant, nregistrarea unor casete video, concursuri, dramatizari, prezentari la televiziunea locala, interviuri ale copiilor la postul local de radio. Educatia ecologica nu trebuie sa se reduca doar la actiuni de igienizare a mediului, ci se impun aplicarea unor programe ferme, coerente si generalizate care trebuie sa porneasca de la mediul salii de grupa, dar sa se e tinda si sa se continue n familie si la nivelul comunitatii prin implicarea mass-media si a reprezentantilor autoritatilor locale.

/#/

9ne a # P798626)9RE9 P6786)9 S6 S9PT9!U8979 5R6E8T9T6A9 TE!9" )u ce si cum e primam ceea ce simtim S3-TE!9" 4n lumea povestilor 75)37 *E *ES29S3R9RE" gradinita, scoala din apropiere RES3RSE 6!P76)9TE .. !9TER697E" carti de povesti, costume, resturi te tile, ingrediente pentru gatit, imagini cu persona+e din povesti, materiale din natura, alaturi de materialele de+a e istente n centre. /. 3!98E" grupa pregatitoare, parinti ai copiilor, elevii din clasa 6 ai scolii din cartier *3R9T9 PR56E)T3736" o saptam,na 25R!9 *E RE976P9RE" evaluarea abilitatilor si cunostintelor copiilor )entre de interes%activitate desc=ise si materialele puse la dispozitia copiilor -iblioteca 9rte )oltul )asutei% Coc de rol )arti de povesti, imagini cu scene din povesti, cartoane colorate, papusi pe degete, tabla magnetica

/##

)oli carton, polistiren, cutie, staniol, =artie creponata, masti din carton, resturi de materiale te tile, seminte, nisip, scoici, pietre de mare, pesti din coca colorata, stelute de mare )ostume, vesela de bucatarie, ingrediente pentru turta dulce, p,ine nesarata, cozonac, miere, za=ar, papusi marionete )onstructii Stiinte 8isip si apa )aramizi, sc,nduri, paie si coceni, cadru de lemn mbracat n p,nza, cartea cu povestea ,,2rumoasa 9dormita@ Siluete de pitici, +ucarii- pitici, planse cu scene din povesti, un pantof auriu, mozaic, puzzle, domino, +ocul umbrelor, piuneze, cani gradate, c,ntar !ula+e de animale marine, scoici si stelute de mare, forme de nisip, stropitoare, unelte (greble, lopatele, sita), nisip si pietre colorate, papusa !ica Sirena. /#;

6nventar de probleme )e stim )e nu stim - sa reproducem fragmente din povesti - numele persona+elor si povestea din care fac parte - sa caracterizam persona+ele - sa numaram p,na la .0 - sa interpretam c,ntece despre persona+e din povesti - sa pictam pe suprafete mari - sa modelam cu plastilina - sa desenam scene din povesti - sa m,nuim marionetele - sa construim castele din nisip - cum am putea construi o casuta de turta dulce - cum sa organizam un spectacol /#1

- cum arata mparatia !icii Sirene - cum sa realizam un mozaic din nisip si pietre colorate - cum pot fi construite casele celor # purcelusi - care casa este mai rezistenta - cum sa construim decorul de poveste - care sunt povestile cu animale - cum sa gasim un alt final povestilor - cum sa amestecam povestile - din ce se face turta dulce - cum arata un cap de balaur din =,rtie - cum sa ne confectionam recuzita pentru spectacol

/#$

TE!9" )u ce si cum e primam ceea ce simtim S3-TE!9" 4n lumea povestilor <rupa de v,rsta" 1,. D & ani T3R9 6 *9T9 P639 9)T6A6T9T6 *E 48A9T9RE 7uni 9*P 6*" HEu mi doresc sa fiu asemeni ...I (persona+ul preferat din povesti) pentru ca era...I H8e pregatim pentru micul de+unI - asezarea servetelelor si folosirea lor (corespondenta unu la unu, deprinderi de curatenie) Tranzitie" H)apra cu trei ieziI- ),ntec ( repetare) Coc de miscare H9sediul casteluluiI, H-al la castelI - e ersarea pasilor de dans n ritmul muzicii 9ctivitate optionala - limba engleza 979 -iblioteca" HPovestile noastre preferate@ - lecturarea imaginilor din cartile de povesti, ordonarea imaginilor din povesti dupa firul epic /#&

Stiinta" HStii c,te persona+e suntLI D numeratie n concentrul . D .0 prin " identificarea de povesti cu ., /,..., .0 persona+e, numararea persona+elor din povestile cunoscute 9*E 9ctivitate integrata (*7), *E), *S) HPersona+e ndragite si castelele lorRI" repovestire dupa imagini" H!ica SirenaI, confectionarea mac=etei H!ica sirena n mparatia mariiI folosind materiale din natura, convorbire despre caracteristicile materialelor folosite pe baza observarii lor, modelarea din plastilina a persona+elor pentru popularea mac=etei !arti 9*P 6*" H)e s-ar fi nt,mplat daca...I - crearea unui alt sf,rsit povestii preferate H<=ici cine eLI - g=icitori despre persona+ele din povesti - activitate de grup <imnastica de nviorare Tranzitie" H),nta ca mine@ (pentru evidentierea unor tempouri diferite) +oc cu te t si c,nt (repetare) 9ctivitate optionala - *ans modern 979 Stiinta" H-asme n bucateleI D Puzzle pentru reconstituirea unor scene din povesti 9rte" H)artea cu povesti a grupei noastreI - decupare dupa contur, colorare si lipire

/#:

9*E 9ctivitate integrata (*7), *E), *5S) H)e o nvatam pe Scufita RosieLI" repovestire pe baza de imagini, convorbire despre alegeri si decizii, predare c,ntec HScufita Rosie@, +oc muzical

/#E

!iercuri 9*P 6*" H!ai nt,i ne organizamRI conversatie despre cum se pregateste un spectacol de teatru cu papusi H!,inile curate, tin boala departeI- spalarea corecta a m,inilor - e ercitii individuale Tranzitie" HScufita Rosie@ D repetare c,ntec 9ctivitate optionala - limba engleza 979 )onstructii" HSuntem constructori iscusitiI- construirea n miniatura a caselor celor trei purcelusi din caramida, lemn si paie -iblioteca" Reproducerea te telor versificate din povesti cu papusi pe degete pentru spectacol Cocuri de miscare" HPasarelele n colivieI, HSotronulI 9*E 9ctivitate matematica (*S) H3nde se afla condurul )enusareseiI (pozitii spatiale" sus, +os, deasupra, dedesupt, n st,nga, n dreapta) - Coc didactic Coi 9*P

/;0

6*" HSalata de povestiI - Coc creativ H!a descurc singurI- deprinderi de autoservire, deprinderea de a se ncalta si descalta Tranzitie" H)inci pitici degete miciI- Coc de degete 979 9rte" HAa invitam la spectacolI - elaborarea afisulului pentru spectacolul de teatru de papusi D desen -iblioteca" H-ilete de v,nzareRI D elaborarea biletelor pentru spectacol" e ersarea scrisului prin copiere sau a scrisului liber 9*E 9ctivitate integrata (*7), *E), *5S) H4n lumea povestilorI - Teatru de papusi - (Spectacol la clasa 6 ) Aineri 9*P 6*" H8e pregatim pentru gatitRI lecturarea retei ilustrate de turta dulce Pregatirea pentru activitatea de gatit" spalarea m,inilor, str,ngerea parului, mbracarea sortuletelor Tranzitie" H)ine n-are pofta de m,ncare@ )onstantin *ragomir - Recitativ ritmic 979 Stiinta" ),ntarirea ingredientelor din reteta de turta dulce, citirea cantitatilor

/;.

Cocuri de miscare" HPrinde vra+itoareaI, HTinteste marul otravitI 9*E 9ctivitate practica gospodareasca (*5S)" HSuntem bucatariI D casute din turta dulce

/;/

TE!9" )u ce si cum e primam ceea ce simtim

S3-TE!9" 4n lumea povestilor T3R9 66 *9T9 9)T6A6T9T6 *E 48A9T9RE (tura 66) 7uni 979 8isip si apa" H!ica Sirena n mparatia mariiI- +ocuri si constructii la masa%groapa de nisip 9*E 9ctivitate matematica (*S)" HPersona+e ndragite si castelele lorI numarare si colorare a tot at,tea obiecte c,t arata cifra - lucru pe fise matematice 9*P H9+ut si euRI - asezarea si str,ngerea mesei pentru%dupa servirea gustariiI D deprinderi de ordine si curatenie HStim sa ne spalam pe m,iniLI - deprinderi igienico- sanitare !arti 979

/;#

-iblioteca D H4ncerc sa scriuRI D copiere dupa model sau scriere libera a numelor persona+elor si a titlului cartii 9*E 9ctivitate integrata (*E), *S, *7)) H4n vizita la 9lba ca PapadaI" confectionare de recuzita pentru spectacol (masti, coronite, bag=ete, pelerine), +oc senzorial @Spune ce gust au bucatele gatite de 9lba ca PapadaI 9*P @Sunt copil politicosI - deprinderi de comportare civilizata" salutul n diferite momente ale zilei @Pot si singur I- deprinderi de autoservire, deprinderea de a se mbraca si dezbraca !iercuri 979 )onstructii" H!esteri mariI - construirea cadrului scenei pentru spectacolul de teatru de papusi cu a+utorul parintilor 9*E 9ctivitate integrata (*7), *E), *P!) H4n lumea povestilorI" repetarea rolurilor alese pentru spectacolul de teatru cu papusi, e ersarea m,nuirii papusilor, finalizarea recuzitei, e ersarea interpretarii rolurilor 9*P @!,inile curate tin boala departeI- deprinderi igienico- sanitare ISunt ordonatI- deprinderi de ordine a materialelor n centre /;;

/;1

Coi 979 Coc de rol%)oltul casutei" H4n lumea povestilorI D +ocuri pornind de la spectacolul sustinut la scoala 9*E 9ctivitate de educatie fizica (*P!) IPiticii prin padure I- Parcurs aplicativ (alergare pe teren variat, saritura cu desprindere de pe ambele picioare, mers cu pasire peste obstacole) 9*P @9erisim sala de grupa I- deprinderi igienico-sanitare @Suntem ordonatiI- deprinderea de a aseza =ainele la vestiare Aineri 979 -iblioteca" H4n lumea povestilor@ D vizionarea nregistrarii spectacolului de la scoala (*A*) 9*E 9ctivitate artistica plastica (*E)) Realizarea unor lucrari n diverse te=nici (desen, pictura) si amena+area unei e pozitii H4n lumea povestilorI

/;$

9*P H3rari la plecarea n QeeBendI- deprinderea de comportate civilizata H)opiii =arniciI- deprinderi de ordine si curatenie n sala de grupa (curatarea materialelor si sortarea lor dupa forma la )entrul de 8isip si apa, str,ngerea lucrarilor si separarea plastilinei dupa culoare la )entrul de 9rte)

/;&

Pe prima coloana sunt dispuse domeniile de dezvoltare, iar pe primul r,nd apar activitatile propuse de dvs. notate succint 9.... 9.0. !arcati un prin activitatile propuse. 7a final analizati tabelul si observati care domenii au fost mai mult adresate si care mai putin. *ezvoltare fizica, sanatate si igiena personala *ezvoltare fizica 9l 9/ 9# 9; 91 9$ 9& 9: 9E 9.0 *ezvoltarea motricitatii grosiere /;: n dreptul fiecarui domeniu stimulat

*ezvoltarea motricitatii fine *ezvoltarea senzorio-motorie Sanatate si igiena personala Promovarea sanatatii si nutritiei Promovarea ngri+irii si igienei personale Promovarea practicilor privind securitatea personala *ezvoltarea socioemotionala *ezvoltare sociala 6nteractiune cu adultii 6nteractiune cu copiii de v,rsta apropiata 9cceptarea si respectarea diversitatii *ezvoltarea comportamentelor prosociale *ezvoltare emotionala *ezvoltarea conceptului de sine *ezvoltarea controlului emotional *ezvoltarea e presivitatii emotionale /;E

*ezvoltarea limba+ului si a comunicarii *ezvoltarea limba+ului si a comunicarii *ezvoltarea capacitatii de ascultare si ntelegere *ezvoltarea capacitatii de vorbire si comunicare Participarea la e periente cu cartea( cunoasterea si aprecierea cartii *ezvoltarea premiselor citirii si scrierii *ezvoltarea capacitatii de discriminare fonetica( asocierea sunet-litera )onstientizarea mesa+ului vorbit%scris 4nsusirea deprinderilor de scris( folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesa+ *ezvoltarea cognitiva *ezvoltarea g,ndirii logice si rezolvarea de probleme *ezvoltarea g,ndirii logice si rezolvarea de probleme )unostinte si deprinderi elementare matematice, cunoasterea si ntelegerea /10

lumii Reprezentari matematice elementare )unoasterea si ntelegerea lumii )apacitati si atitudini n nvatare )uriozitate si interes 6nitiativa Persistenta n activitate )reativitate

9ne a ;

/1.

-ibliografie 9lbacioaie, *an' , 9ndrei, 9dina, /001, <=idul directorului de scoala, Ed. )asa )orpului *idactic. -arbu, N., Popescu, Eugenia, Serban, 2ilofteia, .EE;, 9ctivitati de +oc si recreativ D distractive, Editura ' *idactica si Pedagogica, -ucuresti. -,rsan, 8., .EE1, Cocuri didactice specifice dezvoltarii limba+ului si comunicarii orale a prescolarilor ' mari, Ed. *idactica si Pedagogica, -ucuresti. -oca, )ristiana, /00&, 6ntroducere n educatia timpurie, Ed. *idactica si Pedagogica, -ucuresti.' -reben, S., <ongea E., Ruiu, <., 2ulga, !., /00/, !etode interactive de grup, Ed. 9rves.' -runer, C.S., .E&0, Pentru o teorie a instruirii, Ed. *idactica si Pedagogica, -ucuresti.' )iubotaru, !elania 7., /00$, 9spiram la calitate...9cum avem legea...R, Revista H4nvatamntul ' PrescolarI 8r. #-;, -ucuresti. )laparMde, Edouard, .E&1, *espre natura si functiile +ocului, Psi=ologia copilului si pedagogia ' e perimentala, Ed. *idactica si Pedagogica, -ucuresti. Edouard )laparede, .E&1, Psi=ologia copilului si pedagogia e perimentala, Ed. *idactica si Pedagogica ' -ucuresti. )oroi, A., 2lorescu !., 3rsac=e !., .E$:, & ani de acasa, Ed. !edicala, -ucuresti.' /1/

)retu, Tinca, /00$, 6nvestigatii preliminare la tema educatiei timpurii institutionalizate, Revista ' H4nvatam,ntul PrescolarI 8r. #-;, -ucuresti. *e -ono, E., /00$, Sase palarii g,nditoare, Editura )urtea Aec=e, -ucuresti.' *ima S., Sc=iopu 3., Taiban !., 7ovinescu 9., -utucaru E., .E:0, )resa-mediu educativ pentru ' integrarea copilului n gradinita, Ed. *idactica si Pedagogica, -ucuresti. 2lueras, A., /00#, Paideia si g,ndire critica, Editura )asa )artii de Stiinta, )lu+ 8apoca.' 2lueras, A., /001, Teoria si practica nvatarii prin cooperare, Edit. )asa )artii de Stiinta, )lu+ 8apoca.' <=ergut, 9lois, /00., Psi=opedagogia persoanelor cu cerinte speciale. Strategii de educatie integrata, ' Ed. Polirom, 6asi. <lava 9., <lava )., /00/, 6ntroducere n pedagogia prescolara, Ed.*acia, )lu+ D 8apoca.' Nansen 9. Oirsten, Oaufmann O. Ro ane, -urBe Vals= Oate, /001, )rearea claselor orientate dupa ' necesitatile copilului, )E*P -ucuresti. 6osifescu, Serban (coord.), /00., !anagement educational pentru institutiile de nvatam,nt, 6SE-!E), ' -ucuresti. 6ucu, Romita, /000, !anagementul si gestiunea clasei de elevi, Ed. Polirom, 6asi.' Co=nson, V.*.FCo=nson, T.R. ,.E:E, )ooperation and )ompetition" T=eor? and Researc=, 6nteraction ' /1#

-ooB )ompan? Edina, !8. !ateias, 9le andra, /00#, )opiii prescolari, educatoarele si parintii. <=id de parteneriat si consiliere, ' Ed.*idactica si Pedagogica, -ucuresti. 8ergovan, Aaleria, /00#, Rolul, 8ecesitatea restructurarii modelelor de instruire profesorului, Revista ' H4nvatam,ntul PrescolarI, nr. #-; 5lm?, !illie, .E&0, 7ogical T=inBing in Second <rade, Teac=ers )ollege Press, Teac=ers )ollege, ' )olumbia, S.3.9. 5gle, *., .E:$, OV7 group instruction strateg?. 6n 9. S. Palincsar, *. S. 5gle, -. 2. Cones, F E. E. ' )arr (Eds.), Teac=ing reading as t=inBing. 9le andria, A9" 9ssociation for Supervision and )urriculum *evelopment. Piaget, Cean, 6n=elder,-., .E&$, Psi=ologia copilului, Editura *idactica si Pedagogica, -ucuresti.' Preda, Aiorica (coord.),/00/, !etoda proiectelor la v,rstele timpurii, Editura !iniped, -ucuresti.' Robinson, 9usubel *, .E:/, 4nvatare n scoala. 5 introducere n psi=ologia pedagogica, Editura ' *idactica si Pedagogica, -ucuresti. Sc=iopu 3rsula, .E&1, Probleme psi=ologice ale +ocului, Editura *idactica si Pedagogica, -ucuresti.'

/1;

Sc=iopu 3rsula, Aerzea Emil, .EE&, Psi=ologia v,rstelor, Editura *idactica si Pedagogica, -ucuresti.' Sovar, R., 2umarel, S., .EEE, *ezvoltarea practicilor inclusive n scoli, <=id managerial, 386)E2.' Stefan, !ircea, /00$, 7e icon pedagogic, 9ramis Print, -ucuresti.' Sprint=all, R.c., Sprint=all, 8. 9., .E$;, Educational Ps?=olog?" 9developmental 9pproac=, 9ddison- ' Vesle? Publisc=ing )ompan?, Reading, !assac=usetts !enlo ParB, )alifornia, 7ondon, 9msterdam, *on !ills, 5ntario, Sidne?. Stefan, 9., )atrinel, Oalla?, Eva, /00&, *ezvoltarea competenteloor emotionale si sociale la prescolari, ' Ed. 9S)R, )lu+ 8apoca. Tomsa, <=eorg=e (coord.), /001, Psi=opedagogie prescolara si scolara, Supliment al Revistei de ' 4nvatam,nt Prescolar, -ucuresti. Arasmas, Ecaterina (coord.), .EE:, Strategiile educatiei inclusive, -ucuresti.' Arasmas, Ecaterina, .EEE, Educatia copilului prescolar. Elemente de pedagogie la v,rsta timpurie, Ed. ' Pro Numanitate, -ucuresti. Arasmas, Traian, /00;, Scoala si educatia pentru toti, Ed. !iniped, -ucuresti.'

/11

)uprins 9rgument 1 )apitolul .. Specificul +ocului si metode de stimulare a nvatarii & )apitolul /. 5rganizarea mediului de nvatare si rolul centrelor de interes% activitate /. )apitolul #. Educatia incluziva n gradinita ## )apitolul ;. 9specte de gen n educatia timpurie #& )apitolul 1. Proiectarea activitatilor integrate ;. )apitolul $. Planificarea activitatilor ;1 )apitolul &. Rutinele si tranzitiile ca activitati de nvatare ;E )apitolul :. Roluri ale educatorilor si interactiunea cu copilul 11 )apitolul E. Evaluarea, observarea si nregistrarea datelor 1E )apitolul .0. 2amilia n sala de clasa $1 )apitolul ... 9utoevaluarea si monitorizarea calitatii &. 9ne e &$

/1$