Rugciunea Tatl nostrum

Rugaciunea partea I - apelarea spiritului... Tatl nostru

Efectele rugaciunii

- asupra eu-ul nostru, al fiecruia - deschide glanda pituitar (hipofiza) = echilibru

are e!ti "n ceruri

- lumea interioar, planul cauzal - deschide glanda pituitar = echilibru

#fin$easc-se numele tu

- duhul sf%nt - deschide glanda pineal (epifiza) = supramentalul

&ie impara$ia ta

- fiul - deschide glanda tiroid = regleaza organismul

'ac-se (oia ta

- tatl - deschide timusul = glanda neuroendocrina

)recum in cer a!a !i pe pm%nt

- legea coresponden$ei, trecere din cauzal "n manifestri - glanda tiroid = regleaza organismul

partea a II-a... )%inea noastr cea de toate - corpul fizic, alimenta$ia, alimenta$ia cauzal zilele, d-nesubtil o nou astazi - deschide gonadele = sistemul reproducator *i ne iart nou gre!elile noastre - cu g%ndul, cu(%ntul, fapta !i omisiunea, !tergerea faptelor negati(e imprimate "n documentul +,+*I - deschide suprarenalele = func$ii se-uale, imunitate

)recum !i noi iertm gre!i$ilor no!tri

- nimeni nu ne iart dac nu ne iertam prin faptele !i g%ndurile noastre - deschide suprarenalele = func$ii se-uale, imunitate

*i nu ne duce pe noi "n ispit

- cumulul celor trei men$ionat mai sus - deschide celulele .e/dig

#i ne izb(este de cel ru

- informatie fals !i g%nduri negati(e. - deschide canalele eterice dinspre timus = glanda neuroendocrina

a ta este "mpara$ia !i puterea si m%ntuirea 0n numele tatlui

- deschide glandele tiroid, pineal !i pituitar = regleaza organismul, supramentalul, echilibru - are "n coresponden$ .egile ,/balionului1 mentalismul, coresponden$a (ibratiei, polarit$ii, ritmului, cauzei !i efectului, geniului - are "n coresponden$ cele !apte corpuri ce alcatuiesc fiin$a uman, dar !i legile rezonan$ei !i a necesit$ii - are "n coresponden$ cele !apte planete (#oare, .una, 2ercur, &enus, 2arte, 3upiter, #aturn)

*i al fiului

*i al sf%ntului duh +2I4

5.+46+ )IT7IT+R+ sau 8ipofiza 1 8EI+ +TRE E 8I.I9R7 Glanda Pituitara este "glanda endocrina conducatoare" a carei functii de baza este de a regla activitatile corpului prin controlarea echilibrului hormonal. Ea coopereaza cu Tiroida pentru a regla consumul de energie din corp. . Daca Glanda Pituitara este suprastimulata, temporar poate sa suprastimuleze si Tiroida (si glandele suprarenale de la nivelele mai oase!, producand valuri de energie si senzatia de e"altare. . #ceasta dezechilibreaza corpul si daca continua pentru mai mult timp, se pot produce arderi ale suprarenalelor sau oboseala cauzata de stress. . De asemenea, se poate produce o istovire fizica e"trema atata timp cat Tiroida se misca intre hiper si hipo activitate, intr$o incercare de reglare a fluctuatiilor energetice ale corpului. Poate de asemenea sa produca depresie si an"ietate, iar chimicalele creierului precum
%

serotonina sunt de asemenea dezechilibrate. . &a rezultat, individul poate e"perimenta simptome fizice si emotionale e"treme, cat timp corpul cauta sa faca fata la acest nou 'al al energiei evolutive care creaza corpul &ristalin ca pe un vehicul clar pentru inalta constienta a (ngerului )man. Trebuie sa subliniem ca, corpul uman este un organism autoreglabil uluitor care intotdeauna cauta sa se echilibreze. . (n acest proces al evolutiei bio$energetice, lupta sa va asiste la gasirea acelui echilibru cat mai repede posibil, asa incat sa puteti sa va bucurati de puterea si energia noului corp cristalin. *asplata va fi longevitatea sporita, sanatatea perfecta si energia nelimitata. Dar problema chiar acum pentru multi dintre voi este deseori ca modul in care traiti nu permite corpului sa faca a ustarile de care are nevoie. . Deci asa cum glanda Pituitara simte stimularea sporita, tot asa veti avea nevoie sa va linistiti. Daca nu o faceti, corpul o va face pentru voi. De aceea atat de multi oameni e"perimenteaza boala atata timp cat corpul lor ii forteaza sa se linisteasca si sa permita recalibrarea sau a ustarea sistemului bio$energetic hormonal sau Endocrin. Este mult mai bine sa dati atentie instructiunilor corpului de a va linisti. Daca va simtiti stresati sau obositi, odihniti$va. . (n timp ce va odihniti, +inele vostru +uperior va lucra ca sa creeze echilibrul in sistemul vostru +piritual,Endocrin pentru a$ti permite sa manuiesti nivelele sporite de vibratie ale energiilor care intra.

5.+46+ )I4E+.+, sau Epifiza asociata cu cea de a #+)TE+ 8+,R+

. glanda endocrina misterioasa asociata cu cea de$a saptea cha/ra este epifiza, denumita si glanda pineala. Epifiza se gaseste e"act in centrul capului. Ea are forma unui con larg, de marimea unui bob de mazare, cantareste doar 0,11 grame si este situata la poarta de intrare dintre cel de$al treilea si al patrulea ventricul cerebral, fiind scaldata in fluidul cerebrospinal. Glanda pineala a fost subiectul unor speculatii considerabile incepand de la greci si pana in ultimii ani. 2a mi locul secolului al 3'(($lea, Descartes considera ca ea este sediul sufletului ratiunii. +tudiile moderne au pus in lumina faptul ca functionarea sa este implicata in ritmul circadian al corpului prin intermediul secretiilor ciclice si intermitente ale hormonului sau, melatonina. 2a anumite reptile sau amfibii, epifiza constituie un al treilea receptor de lumina localizat sub piele, in timp ce la oameni si mamifere ea ofera informatii asupra conditiilor luminoase e"terioare prin intermediul unei legaturi neurale e"istente in ganglionul cervical superior (din ceafa!. Desigur ca nu este singura informatie pe care o vehiculeaza. Dezvoltarea recenta a osteopatiei craniosacrale a stabilit e"istenta unor unde fizice distincte care plutesc in fluidul cerebrospinal, fiind create de miscarile ritmice ale boltii craniene care includ musculatura si miscarile oaselor craniene. .steopatii cranieni sunt antrenati sa simta aceste e"tinderi si contractii ritmice care e"ercita o presiune usoara asupra craniului si sa regleze ritmurile daca este necesar. Este evident ca pasul dintre palparea fizica si palparea energetica poate fi facut foarte repede de catre osteopatii suficient de sensibili. #stfel, doctorul 4ohn )pledger, fondator al unui institut la Palm 5each in 6lorida, actioneaza in acest sens de mai bine de zece ani. (n 6ranta, 4ean$ Philippe 7athieu la 'illeurbanne, 4ean$#ndre Gaunand la 8anc9, 4ean$:ves 8oel la +aint$7alo si multi altii sunt capabili sa retraseze traumatismele din copilarie imprimate in tesuturi plecand de la palparea craniana si cea energetica. Gerard +ueur din Perigord, unul dintre osteopatii cei mai talentati ai generatiei sale a deschis calea unei viziuni globale a omului situata cu mult deasupra conceptiilor clasice despre corp. Toti acestia antreneaza literalmente sute de osteopati pe urmele lor. Epifiza, sau glanda pineala, este situata intr$un canal vid, e"celent punct de rezonanta pentru crearea oricarei vibratii sau oscilatii. *elatia pe care o intretine aceasta glanda
;

atat cu ritmurile corporale cat si cu fluidul cerebrospinal ne permite sa presupunem ca ea ar putea fi foarte bine un emitator si un monitor vibratoriu sau oscilator in interiorul corpului si care furnizeaza o parte din pattern$ul general de control al ritmurilor fiziologice, in special la nivel endocrin. Daca aceste unde actioneaza ca unde sonore sau sunt electromagnetice, plasmice, scalare sau reprezinta alte variatii ritmice de energie, toate aceste aspecte raman deschise pentru speculatii. *ezonantele energetice inerente formei moleculei hormonale, a melatoninei, ar putea totusi furniza unele indicatii, 7elatonina are o forma si o structura unica pentru o molecula, total diferita de a oricarui alt hormon din corp. Ea este legata de serotonina, dopamina si alti neurotransmitatori. Prin e"tensie ne putem gandi ca dat fiind ca adrenalina si anoradrenalina au structuri similare si indeplinesc roluri analoge in sistemele nervos autonom si endocrin, melatonina (ca hormon! si serotonina (ca neurotransmitator! ar e"prima o similitudine neutrala. Este de asemenea probabil ca rezonantele interne ale structurii melatoninei sa poata declansa un anumit numar de functii pineale ale unor pattern$uri de unde atomice sau oscilatii energetice nedetectate inca pana acum. (n e"celenta sa lucrare, 4ohn Davidson dezvolta ipoteza conform careia epifiza ar putea fi un emitator si un receptor de pattern$uri energetice moleculare care guverneaza ritmurile fiziologice si este legata de sistemul neural endocrin prin intermediul unor mecanisme energetice inca nedescoperite. +i pentru ca ritmurile, pattern$urile si polaritatile sunt esentiale in orice sistem energetic, epifiza ar putea avea o functie unica deosebit de puternica. Prezenta unei multitudini de alti hormoni in interiorul glandei pineale < glanda reprezentativa < pentru toate glandele endocrine ma ore si rolul sau in administrarea ritmurilor corporale ne permit sa presupunem eventualitatea unei rezonante moleculare in interiorul epifizei. Daca fiecare molecula este o armonica oasa vibratorie a unei energii mai inalte, iar hormonul este definit ca refle" al unei functii energetice deosebite, glanda pineala ar fi atunci in rezonanta cu energii mai inalte provenite de la cha/re si pe care le$ar distribui in functiile celulare din intregul sistem endocrin. #stfel, epifiza ar putea fi un canal de pattern$uri energetice care devin ritmuri in materie prin intermediul oscilatiilor craniene in toate ritmurile corporale. Desigur ca aceste ritmuri pot fi sesizate de catre osteopatul antrenat sa le perceapa (palparea craniana nu trebuie sa e"ercite 0 presiune mai mare de cinci grame!. 7ai pot interveni si alte ritmuri, fie electromagnetice, electrice, gravitationale sau orice alta forma de energie cu care inca nu suntem familiarizati. &aile de incrucisare ale sistemului nervos central aflandu$se sub creierul mi lociu (meet brain!, epifiza sau glanda pineala are o pozitie perfecta pentru indeplinirea rolului de =radar> al energiilor subtile care se inchisteaza in materie pentru a fi ulterior distribuite in intregul sistem endocrin. Dintr$un punct de vedere energetic, este probabil ca fiecare glanda endocrina sa$si preia vibratia predominanta de la cha/ra si tatt?a asociate, vibratie modelata de diferitele petale si influentata intr$o masura mai redusa de celelalte energii tatt?ice.
@

Putem include si ventriculele cerebrale. Ele constituie un aran ament suprapus partial de tesuturi interconectate umplute cu lichidul cerebrospinal. #cest lichid care scalda epifiza si glanda pineala incon oara si creierul intre interiorul peretelui cranian si corte"ul cerebral. (n general se considera ca el are un rol de protectie, nutritie si suportA si ca ar constitui de asemenea un mi loc de inlaturare a deseurilor metabolice. (n plus, lichidul cerebrospinal este similar cu plasma sanguina, numai ca este mai putin concentrat, avand mai putin potasiu, mai putini ioni de calciu si mai putine proteine. &oncentratia foarte inalta in sodiu, clorati si ioni de magneziu e"istenta in schimb ne face sa credem ca acest lichid este investit cu functia unor impulsuri vibratorii ale undelor purtatoare, care ar putea fi foarte bine pattern$uri energetice sub forma de hormoni neurali. &ea de$a saptea cha/ra, cha/ra misticilor, poate fi foarte bine si cha/ra schizofrenicilor. Este o cha/ra legata de iluminare. Dupa spusele lui *onald 2aing, parintele anti$ psihiatriei, misticii si schizofrenicii se regasesc in acelasi ocean (lichidul cefalorahidian!. Dar acolo unde misticul inoata, schizofrenicul este dus de curent. 7isticul este capabil sa retina si sa discearna viziunile de dincolo de viata si sa intre in starile de fericire, de +amadhi si de uniune, pe cand schizofrenicul nu realizeaza ceea ce i se intampla. El este in acelasi timp aici si dincolo. #ceasta dereglare a celei de$a saptea cha/re este calificata delir mistic, si cha/ra trebuie reglata ca si glanda sa endocrina corespunzatoare, epifiza sau glanda pineala. Poate ca Descartes nu era prea departe de adevar atunci cand afirma in secolul al 3'(($lea ca glanda pineala este sediul sufletului ratiunii. &u toate acestea, calificativul pe care il acorda sufletului ni se pare e"agerat. (6ragment din cartea PATRICK DRUOUT Vindecare spirituala si nemurire!. #ceasta carte minunata o puteti cumpara de #(&(B http1::;;;.librarie.almeea.com:patric<-druout-(indecare-spirituala-si-nemurire: Glanda )ineala, +34+ sau cel de al trei-lea ochi, corespunde supramentalului dupa descrierile lui +ri #urobindo iar trezirea completa a lui confera iluminarea spirituala si distrugerea legaturilor /armice permitand dobandirea uluitoarelor puteri paranormale ce tin de sfera mentala si nu numai. Guverneaza cu precadere atentia, luciditatea, functiile mentale si ale gandirii, clarviziunea etc. Trezirea gradatC Di deschiderea viziunii lCuntrice sublime la acest nivel EnseamnC, de fapt, accesul fiinFei la anumite moduri superioare de conDtiinFC pe care le avem fiecare En stare potenFialC latentC, dar pe care En prezent, datoritC ignoranFei noastre, nici mCcar nu ni le putem imagina. #ccesul sistematic la aceste planuri superioare ultime de conDtiinFC EnseamnC evadarea din limitele realitCFii noastre efemere Di dureroase ale e"istenFei de zi cu zi. Gn plus, aceasta EnseamnC evadarea din conceptele limitate ale conDtiinFei focalizate preponderent material cCtre trCiri Di fenomene e"tatice En care realizCm cC devenim solidari cu infinitul. Toate acestea EnseamnC, de asemenea, depCDirea limitCrilor timpului, spaFiului Di cauzalitCFii aparent ine"orabile. &el care Dtie cum sC se concentreze En spaFiul din mi locul frunFii, Entre sprHncene, la nivelul lui # na &ha/ra, dobHndeDte prin focalizare preponderentC la acest nivel o nouC perspectivC asupra principiilor Di conceptelor legate de timp, spaFiu Di cauzalitate.
1

6ocalizarea interioarC predominantC a conDtiinFei la nivelul lui # na &ha/ra conduce fiinFa umanC cCtre o treaptC evolutivC e"traordinarC En care multiplicitatea aparent disparatC a fenomenelor Di evenimentelor poate fi simultan perceputC Entr$o viziune intercorelatC, armonioasC Di perfect integratC. +tarea superioarC idealC care caracterizeazC acest centru de forFC este o trezire a conDtiinFei la un nivel de profundC intuiFie Di EnFelegere integratoare. Deschiderea realC a =celui de al treilea .&I(> EnseamnC Embinarea echilibratC a analizei Di discriminCrii, ce caracterizeazC emisfera cerebralC dreaptC, cu deschiderea Di accesul direct la lumea intuitivC ce caracterizeazC emisfera cerebralC stHngC. #ceasta EnseamnC a pune capCt atHt intelectualizCrii sterile, seci, cHt Di superstiFiilor sau =presimFirilor> fantezisteA unificarea armonioasC a acestor douC moduri de cunoaDtere Entr$un tot unitar. 5landa )I4E+.+ asociata cu al = >lea ? 8I
(nformatiile sunt preluata din cartea J +nul @AB@ 7n #farsit #au 7n Inceput K > < Teodor *osca

&el 7ai 7are +ecret #l 7asonilor$(lluminati Dezvaluit K Piramida +i .chiul atotvazatorB Este un simbol ocult masonic < Este un fapt dovedit prin scrierile pCrinFilor fondatori Di documentaFia masonica.

J+imbolul piramida si ochiul atot$vazator este de fapt reprezentatia simbolica a glandei pineale sau al treilea ochi . ((n centrul creierului tau este o mica glanda numita glanda pineala! +e numeste pineala pentru ca are forma unui con de pin. #cesta este centrul geometric e"act al creierului tau L #ceasta este foarte importanta in culturile antice> Mundalini

Mundalini este puterea divinC primordialC din interiorul nostru, care, de obicei, este latentC (nemanifestatC!. +ediul ei este osul triunghiular de la baza coloanei vertebrale, numit sacru (Iieron .steon!. Grecii antici, care i$au dat aceasta denumire, i$au atribuit o semnificaFie deosebitC, deoarece acest os ardea cel mai greu la incinerarea corpului. De asemenea, egiptenii acordau o mare importanFC osului sacru, ca fiind lCcaDul unei forFe supranaturale. Gn 'est, osul sacru este simbolizat prin semnul 'CrsCtorului Di prin +fHntul Graal, recipientul apei vieFii. Mundalini (spirala, En sanscritC!, apare EncolCcitC precum un Darpe Di de aceea i se mai spune Puterea Oarpelui. Ea a fost descrisC amCnunFit En )paniDade. &onDtientizarea energiei Mundalini En fiinFa umanC era consideratC de cCtre marii EnFelepFi ai antichitCFii drept cunoaDterea supremC. #ceastC cunoaDtere subtilC era rezervatC numai celor care atingeau un Enalt grad de puritate Di sfinFenie. &el care avea acces la aceastC cunoaDtere se numea 7aestru (guru,EnvCFCtor spiritual!. #cesta, la rHndul sCu, o transmitea En mod direct unui discipol (aspirant la adevCrul absolut!.

*egele Tutan/hano are acest sarpe /undalini. Mundalini trecand chiar prin capul lui. L #cesta este simbolul pe care i l$au oferit, reprezentand activarea completa a glandei pineale, si ca cha/rele toate, s$au transformat acum in aceste sfere concentrice, si accesul dinspre taramurile inalte dimensionale trece direct prin capul tau.

&and treci prin aceste meditatia Mundalini, (deea este ca trebuie sa inalti sarpele /undalini. #devarata inaltare a sarpelui Mundalini il reprezinta coliziunea impreuna a cha/relor in acet set de sfere concentrice. #tunci cand faci asta focalizezi totul intr$un punct din creierul tau. #ceasta reprezinta unirea cha/relor. #istemul esoteric al cha<relor &ha/rele sunt de fapt nivele diferite ale sufletului tau, si nivelurile pe care se gaseste functiile tale cerebrale si constiinta ta .( fapt dovedit si de stiinta ca aceste cha/re e"ista ,ele mai sunt numite si centrii energetici sau centrii ai constiintei ! .'echile culturi se pare cC aveau un respect deosebit pentru glanda pineala ( al treilea ochi !, cCci o EntHlnim En nenumCrate te"te, picturi Di monumente. +umerienii au fCcut desene oamenilor #nuna/i, care aveau En vHrful coifurilor aceastC formC, de con de brad. .siris, zeul lumii subterane, din mitologia EgipteanC, este prezentat arCtHnd cum energia /undalini se urcC spre glanda pineala, punctul de EntHlnire al tuturor energiilor.

Toiagul reprezinta +arpele Mundalini, (ar &onul de PinB Glanda pineala ( al treilea ochi ! &Hnd toate cha/rele se mutC En urul capului, avHnd En centru glanda pinealC, putem avea acces la celClalt tCrHm. ( la alte dimensiuni mai inalte ! Qeul babilonian Thamus tine En mHna sa un con.

Gn Iinduism, zeiFa distrugerii si daramarii 'echiului pentru a purifica calea 8oului., +hiva are pCrul coafat ca un con, avHnd EncolCcit En urul gHtului un Darpe Di desenul celui de al - lea ochi, En mi locul frunFii.

Gn Iinduism, zeiFa distrugerii si daramarii 'echiului pentru a purifica calea 8oului., +hiva are pCrul coafat ca un con, avHnd EncolCcit En urul gHtului un Darpe Di desenul celui de al - lea ochi, En mi locul frunFii. Qeul vinului, 5achus, este reprezentat FinHnd En mHnC un sceptru ce are En vHrf un con. #lcoolul nu a fost denumit EntHmplCtor Di spirt ( eng.spirit !, ci ca fiind legat de spirit, pentru cC el are capacitatea de a deschide glanda pinealC.

10

Dionisus ( Dino9sos ! portarul lumii de dincolo, are En vHrful lCncii tot un con. Gn 7atei 1.%% (sus spuneB J2uminCtorul trupului este ochiul (atenFie ochiul, adicC al - lea ochi, nu ochii!. DacC va fi ochiul tCu curat, tot trupul tCu va fi luminat.>

&redeFi cC toate acestea sunt simple EntHmplCri Di cei En cauzC nu Dtiau ce facK DacC EncC vC mai EndoiFi, iatC EncC ceva care ar trebui sC vC dea foarte serios de gHnditL Gn piaFa 'aticanului, En zona denumitC &urtea &onului, cea mai mare statuie are forma unui con de brad. 2HngC ea se aflC un sarcofag deschis, asemenea celui din &amera *egilor din marea piramidC. +e Dtie cC acesta este simbolul dispariFiei morFii Di a tranziFiei cCtre viaFa spiritualC. Oi asta nu e totul. 2HngC acestea se aflC un leu asemCnCtor +fin"ului din Egipt, avHnd la baza inscripFii cuneiforme. &are sC fie oare legCtura dintre creDtinism Di vechii egipteniK

Oi neaDteptat, iatC cC EnsuDi papa are En vHrful sceptrului sCu, bineEnFeles un con de bradL

11

Desigur este de a prea mult ca toate acestea sC fie simple coincidenFe. Este clar cC ele reflectC vechi cunoDtinFe, Finute En secret, cu strCDnicie de$a lungul mileniilor, departe de cei mulFi. Trezirea glandei pineale are efecte e"traordinare asupra e"pandCrii conDtiinFei Di deschide accesul la toate cunoDtiinFele universale. #ceastC glandC se activeazC dupC ce nu mai este bombardatC de fotonii trimiDi de ochi, deci En prezenFa Entunericului. Ea emite apoi melatoninC, o substanFC care calmeazC sistemul nervos, Enainte de culcare. +tCrile de somn Di visare sunt similare cu cea de meditaFie, transC, hipnozC, sau e"perienFe mistice. Dimetriltriptamina (D7T! este o altC substanFC pe care glanda pinealC o secretC, dHnd un ultim impuls En vederea deschiderii porFii spirituale. #ceastC substanFC este aceeaDi cu cea folositC En poFiunile Damanilor, fiind e"trasC din plante ca, 9opo, sau a9ahuasca, En scopul de a face e"perienFe de dilatare a timpului, cClCtorii En timp, cClCtorii En tCrHmuri paranormale, EntHlniri cu fiinFe spirituale, etc. Gn interiorul sCu, glanda pinealC este umplutC cu apC, care En timp se calcifiazC, datoritC dietei greDite, fluorului din pasta de dinFi, fluoritei din apC, sau bCuturilor carbogazoase. +imbolismul din 5iblie, referitor la semnul fiarei, situat pe frunte (punctul negru!, reprezintC situaFia cHnd eDti prizonier En lumea materialC, fCrC a avea acces la cea spiritualC, adicC trCieDti En Entuneric, cum este cazul ma oritCFii oamenilor de pe PCmHnt. +tructura interioarC a glandei este similarC cu a retinei ochilor, de aceea ea a fost denumitC al - lea ochi, sau ochiul spiritual.

1%

Ea lucreaz asemenea unui tele(izor, furniz%nd imagini !i sunete, alimentate de imagina$ie. De aceea, atunci cHnd Enchidem ochii EncC mai putem vedea imagini, sau avem capacitatea de a vizualiza conDtient, folosindu$ne ochiul min$ii. . Desigur, nu tot ce apare En creier este din cauza glandei pineale, doar cHnd cClCtoreDti En timp, cHnd ai vise, aceasta fCcHndu$se prin interfaFa dintre cele douC lumi. Gn absenFa luminii, En urul glandei pineale se formeazC un scut electromagnetic, care are rolul de a o izola de toate radiaFiile e"terioare, din spaFiu$timp, En scopul de a recepFiona informaFii din timp$spaFiu. GnCuntrul sCu, se formeaz mici molecule de microclusteri, care se transform "n unde, permi$%nd percep$ia. . 8u EntHmplCtor glanda pineal are cea mai mare concentra$ie de s%nge din corp, ci pentru cC are ne(oie de mult energie, pentru a se acti(a . Gn scopul de a$i uDura deschiderea trebuie s de(enim con!tien$i !i s ne acceptm "n totalitate, consider%ndu-ne 'II4CE 6I&I4E. +ubstanFe ca 2+D sau D7T, au capacitatea de a o deschide forFat Di de a$i accelera funcFionarea, EnsC cHteodatC, pot duce la blocarea ei, apCrHnd dereglCri. IalucinaFiile apar ca urmare a lipsei de somn, cHnd melatonina este secretatC En timp ce eDti treaz. #ceasta se EntHmplC En cazul bolnavilor de schizofrenie. 5landa )I4E+.D trebuie privitC deci ca fiind o poart 8iperdimensional natural. #tudiul timpanului urechii, a arCtat cC poziFia acestuia este En unghi. DupC modelul sCu a fost realizat un microfon tridimensional, apoi sunetul a fost redat En difuzoare holografice, obFinHndu$se un sunet holografic, similar cu o hologramC din luminC. 2obii urechii au unghiurile egale cu cele ale marii piramide din Egipt, dupC care se poate forma un tetraedru regulat, care atunci cHnd stCm aDezaFi cu faFa En sus, are En centrul sCu, ce credeFiK Glanda pinealC.

1-

#cest secret a fost tinut in secret chiar in fata ochilor nostrii, desenul de mai os este posterul ?67. lui 6a &inci

8u$i aDa cC natura este mai inteligentC decHt cea mai fantasticC imaginaFie omeneascCK Oi ca o consecinFC a acestei structuri geometrice, ce se formeazC la nivelul creierului, putem EnFelege En sfHrDit mesa ul ascuns, de secole, En simbolul de pe spatele bancnotei de un dolar Di anume ochiul din piramidC.

1;

Desigur, acuma ne punem Entrebarea dacC Di cum am putea realiza un dispozitiv, bazat pe acest principiuK +au dacC s$a realizat de aK Gn principal am avea nevoie de un recipient umplut cu apC purC, un sistem capabil de a realiza scutul electromagnetic Di un mecanism pentru a El acorda, apoi maDina timpului ar fi pregCtitC pentru cClCtorii En lumile din timp$spaFiu. &a metodC de a prelua imaginile ar putea fi folosirea unui gaz ionizat, bazat pe principiul ecranului T'. . 8enumCrate surse de informare credibile ne spun cC guvernul #merican a realizat de mult acest tip de vehicul stelar. DezvCluiri ascunse s$au fCcut mai ales prin intermediul filmelor, aDa zise DtiinFifico$fantastice, care En realitate au avut scopul de a pregCti conDtiinFa umanitCFii, pentru etapa urmCtoare a evoluFiei sale, En care aceste tehnologii vor fi la ordinea zilei. . )n e"emplu este filmul &ontact, En care omenirea, intrHnd En comunicaFie cu o civilizaFie din constelaFia 'ega, primeDte planul de fabricare a unei astfel de maDini, care este apoi realizatC Di testatC

. +e poate observa cum pCrFile componente sunt, rezervorul Di inelele care, prin rotire cu o vitezC foarte mare, creeazC scutul electromagnetic.

1@

Gn epava navei prCbuDite la *os?ell, En 1R;N, s$a gCsit un cub capabil de a se deschide Di a arCta viitorul. El a fost denumit loo/ing glass, fiind utilizat printre altele, pentru a falsifica alegerile prezidenFiale din anii %000 Di %00;, ale lui George 5ush. 5iologul american Dan 5urish a fCcut dezvCluiri senzaFionale despre proiectul 7a estic, En care timp de 10 ani a fCcut studii secrete En microbiologie, En #ria @1, EmpreunC cu o rasC de e"tratereDtri, venitC din viitor, care fiind originarC de pe PCmHnt, a suferit niDte dereglCri genetice, ca urmare a unor cataclisme ce au avut loc En anul %01%. El a refCcut genetic sCmHnFa originarC, ce a stat la baza vieFii pe PCmHnt Di a observat cum se poate crea Di modifica #D8$ ul cu a utorul vibraFiilor. . 6ilmul The 2ast 7imz9 este o dezvCluire ascunsC a tehnologiei loo<ing glas Di a proiectului 2aEestic B@. Este vorba de doi copii care gCsesc un cub venit din viitor, cu scopul de a lua o mostrC de #D8, En vederea salvCrii acelei rase. Gn finalul filmului cubul creazC o gaurC de vierme, necesarC cClCtoriei En timp.

Gn decembrie %001, EnsC, toate aceste tehnologii de citire a viitorului, au fost dezactivate, deoarece se pare cC ele pot influenFa negativ transformCrile ce vor avea loc En anul %01% Di mai ales este vorba de inversarea a"ei polilor. )n lucru foarte interesant apCrea atunci cHnd a ungeau la anul %01%A totul devenea alb Di nu erau capabili sC mai vadC nimic. TotodatC apCrea o succesiune de viitoruri paralele, greu de descifrat chiar Di pe calculator. DacC observatorul avea gHnduri catastrofice, atunci vedea catastrofe Di distrugerea PCmHntului. #stfel au EnFeles cC viitorul nu poate fi prevCzut cu adevCrat cu nici un fel de dispozitiv, cCci el este En continuC transformare, En funcFie de gHndurile Di emoFiile oamenilor. E"ista doar doua emotii fundamentaleB 6rica +i (ubirea. Este timpul sa alegem (ubirea ( R0S din populatia globului traiesc in frica, teama si stres !.

11

De aceea vreau sC subliniez, foarte clar, pentru toatC lumea, cC tot acest bombardament de profeFii catastrofice, EncepHnd cu cele din 5iblie Di continuHnd cu cele ale lui 8ostradamus, babei 'anga Di multe altele, care sunt astCzi la modC, nu trebuiesc luate En consideraFieL 6iecare din aceDti profeFi a vCzut doar o probabilitate a viitorului, care a fost influenFatC de diverse polaritCFi ale conDtiinFei universale Di umane Di interpretatC de propria minte logicC, En funcFie de gradul sCu de EnFelegere. &um se vor petrece lucrurile cu adevCrat nimeni nu poate spune cu precizie. 'iitorul se scrie de cCtre noi En fiecare moment Di depinde de noi dacC vom e"perimenta catastrofe naturale, rCzboaie, sau vom face o tranziFie calmC, liniDtitC spre 8oua 2ume. Dintr$o altC epava a unei nave e"traterestre, En timpul celui de al doilea rCzboi mondial, au fost recuperate scaunul de pilota Di ecranul de proiecFie. *ezultatul a fost de$a dreptul uimitor Di anume, persoanei aDezate En acest scaun, i se amplificau gHndurile, transformHndu$le En realitate Di era capabilC de a vedea En timp Di spaFiu. El funcFioneazC ca o interfaFC a conDtiinFei, asemCnCtor cu un amplificator psihic Di era folosit En scopul propulsCrii navei prin puterea mentalC. # fost denumit scaunul 7ontau/. Oi iarCDi prin filme s$a dezvCluit e"istenFa acestei tehnologii superavansate. Gn filmul +targate colonelul .T8eal foloseDte scaunul strCbunilor, En care puterea mentalC Ei este amplificatC, fiind capabil sC EndepCrteze flota inamicC, aruncHnd asupra ei globuri de foc. Gn filmul 7inorit9 *eport, oameni, avHnd puteri paranormale, aDezaFi En scaune plutitoare, Ei transmiteau lui Tom &ruise imaginile pe un ecran gazos. Gn filmul 37en, se foloseDte un astfel de scaun pentru a$i depista pe mutanFii dispCruFi. Gn Total *ecall, #rnold +ch?artzeneger utilizeazC Di el un scaun miraculos, pentru a cClCtori pe 7arte. &ercetCrile fCcute En viitor cu acest scaun au gCsit cC, dupC %1 decembrie %01%, graficul nu mai are forma sinusoidalC, ci devine o linie dreaptC. +ubiecFii simFeau En acel punct, un bara energetic, pe care nu erau capabili sC El treacC, fiind respinDi cu brutalitate. Gn acelaDi timp EnsC e"perimentau o e"pandare bruscC a conDtiinFei, pHnC la nivelul cosmic, En care nu mai e"istC nici timp nici spaFiu, putHnd fi orice, o gala"ie, sau un atom Di avHnd acces la toate cunoDtiinFele universale. &iudat nu$i aDaK Tehnologia PorFii +telare, asemCnCtoare cu cea din filmul #targate #5B, a fost realizatC, dupC modelul celei rCmase de la #tlantida, EnsC ulterior a fost EngropatC sub gheaFa din #ntarctica, pentru a nu permite unor entitCFi negative sC distrugC PCmHntul.

1N

. altC realizare tehnologicC secretC este 4ump *oom, En care cel ce intrC se trezeDte instantaneu pe 7arte, unde de altfel a fost realizatC o bazC, pentru evacuare, En caz de cataclisme. &ercetCtorul rus +erghe9 +melia/ov, a avut ideea de a diviza spirala timpului din calendarul 7a9aDilor, la numCrul de aur (1,11P! care, dupC cum am mai spus este prezent peste tot En naturC, En creDterea Di dezvoltarea organismelor, precum Di a gala"iilor. El a vCzut cC En punctele de diviziune au avut loc mari transformCri istorice En evoluFia umanitCFii, cum ar fi ridicCri sau prCbuDiri de mari imperii, rCzboaie, etc. &u cHt ne apropiem de anul %01% succesiunea acestor puncte critice se accelereazC, fiind unul En %00R, cHteva En %010, apoi vor avea loc la intervale de o lunC, o sCptCmHnC, iar En ultimul an En fiecare ziL EvoluFia nefiind un proces liniar, ci unul e"ponenFial, En ultima etapC va avea loc un salt brusc, care practic ne va propulsa pe o altC treaptC de e"istenFC, dezvoltHndu$ne toate abilitCFile paranormale adormite. . Practic, )m%ntul (a trece printr-o poart stelar !i (a intra "n timp-spa$iu , avHnd o nouC vibraFie

. UUUU.V (mportant De +tiut L

1P

Este demonstrat ca epifiza este legata direct de functiile se-uale , iar abstinenta ( abinerea de la e"ceseA! se"uala o actioneaza destul de puternic < de aici putem trage concluzia ca in spatele acestui secret se afla o conspiratie la nivel global, si spun asta penru ca, ma oritatea mesa elor subliminale sunt cele cu referire la +E3. De fapt, putem vedea foarte clar si cu ochiul liber ca traim intr$o societate care promoveaza comportamentul se"ual degenerat. +l treilea ochi la reptile L #rgumentul unor cercetatori este ca la fiintele vii cel de$al treilea ochi nu este chiar o raritate. &el mai des, acesta se gaseste la reptile, in special la serpi si sopirle. 2a aceste animale acesta este reprezentat de un ochi pe ceafa, pentru care e"ista in craniu chiar un orificiu usor de observat. &el de$al treilea ochi al reptilelor este acoperit cu o piele semitransparenta, ceea ce i$a determinat pe cercetatori sa presupuna ca ochiul respectiv lucreaza nu numai in spectrul luminat. Enigma a fost dezlegata mai tirziuB s$a dovedit ca acest organ este foarte sensibil la spectrul milimetric al razelor, chiar si la cimpul magnetic. +e presupune de asemenea ca al treilea ochi percepe ultrasunetele si infrasunetele. #cest lucru le face pe reptile sa fie niste prevazatori e"traordinari ai cataclismelor naturaleB cutremure, eruptii vulcanice si chiar furtuni magnetice. Este clar ce se intimpla cu reptilele, dar ce se poate spune despre oameniK .bservand ca acest organ este foarte sensibil la spectrul milimetric al razelor si la cimpul magnetic, atunci ne putem da seama de ce traim intr$o societate care ne bobmbardeaza creierul zilnic cu tehnologiii ce emit raze si campuri magnetice < Televizor, Telefon 7obil ,&omputer etc.

+$a demonstrat ca aceste aparate emit unde-electromagnetice care afecteaza creierul uman. &oncluzia este ca aceste aparate de care suntem dependenti ( atasati ! de zi cu zi, au fost create in asa fel incat sa afecteze glanda pineala ( al treilea ochi !.

1R

6lurorul < +ubstanta to"ica introdusa in apa pe care o consumam WV inhibator al Glandei Pineale, +unt foarte multe substante to"ice ce sunt introduse in mancare, bauturiU6ar cea mai to-ica este substanta din apa pe care o consumam zilnic si din pasta de dinti < '.7?R7. ( este pusa si foarte bine , deoarece voi parintii obligati copii sa se spele pe dinti inainte de culcare si ea ramane in trup si actioneaza toata noaptea.!

J''.?R7. nu are nici un efect benerfic asupra organismului < Ea este data special ca inhibator al 5landei )ineale> #r9ana Iavah +ecretul #uprem +scuns In )lanul &izibil (luminati$i sau =(luminaFii> reprezintC aDa$numita elitC planetarC, grupul persoanelor care EDi autoarogC supremaFia asupra destinului umanitCFii. 6aptul cC au ales tocmai termenul =iluminat>, folosit En tradiFia spiritualC pentru fiinFele care au avut acces la anumite revelaFii divine esenFiale, nu este decHt o dovadC En plus a imensei aroganFe a (lluminati$lor. #ceastC grupare ultrasecretC are En mHnC frHiele planetei, iar singurul interes pe care El au En vedere cei care o alcCtuiesc este propria lor prosperitate. Ei sunt cei care au pus la cale =8oua .rdine 7ondialC> spre care ne EndreptCm cu paDi din ce En ce mai repezi En ultimii ani.

5.+46+ TIR?I6D

%0

Glanda endocrina tiroida regleaza functiile organismului, temperatura corpului si cantitatea de calciu, are impact asupra ritmului cardiac si a uta intreg metabolismul. +ituata la baza gatului, in spatele laringelui, ea afecteaza chiar si muschii. &ei care au probleme cu glanda tiroida au dificultati legate de greutate, se simt vlaguiti, sunt nervosi, depresivi si nu suporta caldura sau frigul. . Tiroida este o micC glandC de forma unui fluture, situatC En partea anterioarC a gHtului. 6uncFia tiroidei este aceea de a converti iodul $ care se gCseDte En multe alimente $ En hormoni tiroidieniB tiro"ina (T;! Di triiodotironina (T-!. . 8umai glanda tiroidC are celule capabile sC absoarbC iodul. Tiroida preia iodul din alimente, suplimenFi nutritivi Di sare iodatC Di El combinC cu aminoacizi pentru a produce hormonii tiroidieni T- Di T;. . #ceDti hormoni regleazC metabolismul corpului omenesc Di funcFiile organelor interne. Iormonii tiroidieni influenFeazC En mod esenFial fiecare organ intern, fiecare Fesut Di fiecare celulC din organism. T- Di T; traverseazC organismul prin flu"ul sanguin Di a utC celulele sC converteascC o"igenul Di caloriile En energie. . (nfluenFa glandei tiroide este e"trem de importantC En ceea ce priveDte funcFionarea normalC a organismului uman. . Tiroida afecteazC pulsul Di tensiunea arterialC, nivelul de colesterol, nivelul energetic, tonusul muscular, vCzul, starea psihicC, Di multe altele. . Gn ciuda influenFei sale considerabile, glanda tiroidC si afecFiunile sale nu sunt Endea uns de cunoscute. TI27#7. Timusul este un organ mic, situat En cavitatea toracalC, Entre cei doi plCmHni (partea posterioarC a sternului!. #cesta face parte din sistemul endocrin.

%1

Timusul constC din % lobi inegali, drept Di stHng, de culoare cenuDie, uniFi Entre ei. Este acoperit cu o capsulC con unctivC de la care pornesc spre interior prelungiri (septuri! ce Empart lobii En lobuli. 'unc$ii

7aturizarea celulelor$T (timocitelor! (anticorpi!A Eliminarea reaplicelor autoagresive ale celulelor$T, care provoacC omului aDa$ numitele boli autoimuneA Producerea hormonului de creDtere la copii (timopoetinCA 6unctii limfatice.

Timusul este situat Enapoia porFiunii superioare a sternului, are o formC ovalC Di este alcCtuit din doi lobi uniFi prin feFele mediale . Este complet dezvoltat la nastere, insa el continua sa creasca in volum si greutate pana la pubertate, cand incepe involutia sa. Din aceste motive, timusul este numit in literatura de specialitate glanda neuroendocrina >temporara>. Dupa pubertate involueaza, transformandu$se, treptat, intr$un tesut adipos ce contine resturi de structuri limfoepiteliale.+e dezvoltC progresiv pHnC la pubertate, cHnd atinge greutatea de circa -@ g, dupC care regreseazC. &ei doi lobi sunt EmpCrFiFi En lobuli . #ceDtia prezintC o zonC corticalC alcCtuitC dintr$o reFea con unctivC de susFinere Di din limfocite situate En ochiurile reFelei, Di o zonC medularC mai clarC En secFiuni colorate, cu aceeaDi structurC En plus cu corpusculi Iassal. &orpusculii Iassal sunt alcCtuiFi din straturi de celule mici, ovalare, dispuse concentric En urul unei celule centrale. . Timusul are o funcFie de organ limfopoetic preluatC treptat En cursul creDterii copilului de cCtre ganglionii limfatici Di o funcFie endocrinC En virtutea cCreia stimuleazC creDterea organismului, calcificarea oaselor, dezvoltarea gonadelor etc. . Gonadele determinC la maturizare prin hormonii pe care$i secretC degenerarea timusului Di astfel, En mod indirect, oprirea cre!terii. IiperfuncFia timicC accelereazC creDterea organismului Di osificarea oaselor fCrC a duce la gigantism, deoarece are loc concomitent Di o maturizare se"ualC mai rapidC Di astfel sistarea timpurie a creDterii, datoritC degenerCrii timpurii a timusului. IipofuncFia timicC are efecte contrarii B EntHrzierea creDterii, a osificCrii Di a maturizCrii se"uale. (nvolutia anatomica fiziologica a timusului a impiedicat, timp de multi ani, cercetarile in acest domeniu si a generat o serie de ipoteze controversate. . *olul aceste glande endocrine temporare asupra organismului uman a fost elucidat in urma cercetarii unor conditii patologice speciale. #stfel, s$a observat ca bolnavii cu miastenia gravis prezinta o hiperplazie timica in P0S dintre cazuri, iar %0S dintre bolnavi prezinta proliferari tumorale ale timusului (timoame!. . Printre primii cercetatori care au atribuit timusului functie endocrina a fost Parhon, care inca din anii 1R-0 a inclus timusul in categoria glandelor endocrine.
%%

5?4+6E.E sau #I#TE27. RE)R?67 +T?R. 5lande se-uale (ovarul la femeie, testicolul la barbat! Glandele se"uale, masculina sau feminina (testicul sau ovar!, care produce celulele germinale (celulele a caror diviziune si maturare conduc la formarea de celule se"uale sau gameti!. 5.+46E.E #7)R+RE4+.E +uprarenalele sunt glande endocrine pereche situate En partea superioarC a rinichilor, care au rolul de a secreta hormonii implicaFi En reglarea funcFiilor se"uale Di a imunitCFii organismului. 8ormonii secreta$i de glandele suprarenale Din punct de vedere al tipului de celule din care sunt formate, suprarenalele sunt EmpCrFite En % zone B $ 2a e-terior se aflC corticosuprarenala, care secretC hormonii se"uali Di hormonii corticoizi (e". cortizonul! care regleazC distribuFia apei, a mineralelor Di a glucozei En organism. . $ 2a interior se aflC zona medular (medulosuprarenala!, care secretC adrenalina Di noradrenalina, cei % hormoni care regleazC metabolismul energetic Di distribuirea sHngelui En Entreg corpul. . 5landa E46? RI4+ situata la polul superior al fiecaruia dintre cei doi rinichi.
%-

#tructura si fiziologie - De culoare galben deschis, cantarind apro"imativ @ grame, cele doua glande suprarenale sunt formate fiecare din doua partiB corticosuprarenala si medulosuprarenala. - glanda corticosuprarenala (partea periferica a suprarenalei! este formata din trei straturi, fiecare din el specializat in sinteza anumitor hormoni steroizi. Qona glomerulara fabrica aldosteron, zona fasciculata, cortizol, iar zona reticulata, androgeni (delta$;$ androstendion, dehidroepiandrosteron, ori D.I.#., si testosteron!. +ecretia corticosuprarenalei depinde global de corticotrofina hipofizara, cu e"ceptia zonei glomerulare, care se afla sub controlul sistemului renina$angiotensina (enzime renale!. - 5landa medulosuprarenala (partea centrala a suprarenalei! este formata din celule care produc catecolaminele (neurotransmitatori!, in principal adrenalina. +ecretia medulosuprarenalei depinde de sistemul nervos autonom. . )atologie $ )n echipament enzimatic incomplet al corticosuprarenalei (deficit in %1$ hidro"ilaza sau in 11$hidro"ilaza! se manifesta printr$un bloc enzimatic suprarenalian care antreneaza o hiperplazie (cresterea cantitativa a tesutului suprarenalian!, responsabil la femeie de o sterilitate si de un hirsutism (pilozitate e"agerata!. (nsuficienta suprarenaliana cronica, ori boala lui #ddison, este de origine autoimuna sau consecutiva unei tuberculoze. Tumorile benigne pot cauza o productie e"cesiva a unuia sau a mai multor steroizi, de cele mai multe ori cortizolul (sindromul lui &ushing!, dar si aldosteronul (sindromul lui &onn!. Tumorile medulosuprarenalei (feocromocitoamele! provoaca o hipersecretie de catecolamine, responsabile de accesul de hipertensiune arteriala. (n sfarsit, tumori le maligne ale glandei suprarenale sunt foarte rare, insa cu prognostic nefavorabil in pofida tratamentului chirurgical.

%;