1.Evideniai aspectele care definesc un sistem: Elemente interdependente Interactiune Reguli Scop comun 2.

Sistemele unei USE sunt: sistemul de decizie sistemul condus sistemul de informare (informaional) 3.Raportul dintre SIF i SI: Intreg si parte 4.Care sunt criteriile de clasificare a SI? Structura economiei naionale Modul de organizare a datelor Gradul de interconectare Gradul de distribuire: Tehnologia de prelucrare utilizat 5. Conform structurii EN sistemele informatice reprezint urmtoarele clase: sisteme informatice macroeconomice sisteme informatice microeconomice 6. Categoriile de sisteme informatice macroeconomice sunt: SI pentru conducerea activitii unor ramuri ale economiei naionale; SI pentru conducerea unor activiti la nivelul economiei naionale; SI funcionale; SI teritoriale. 7. Categoriile de sisteme informatice microeconomice sunt: SI pentru conducerea proceselor tehnologice; SI pentru conducerea activitilor economice. 8. Structura unui sistem informatic poate fi determinat sub urmtoarele aspecte: aspect general, aspect organizatoric, aspect functional 9. Sub aspect general, un SI este compus din: Intrri Prelucrri Ieiri

10.Sub aspect organizatoric un SI este compus din: baza informaional (inforware); baza tehnic (hardware); sistemul de programe (software); baza tiinifico-metodologic; resurse umane (humanware); cadrul organizatoric (orgware). 11.Subsistemele Informatice funcionale ale unei USE pot fi: Subsistem producere Subsistem financiar contabil Subsistem cercetare dezvoltare Subsistem marketing Subsistem personal 12.Intrrile unui SI pot fi clasificate n urmtoarele categorii: Obinute in urma tranzaciilor externe; Obinute in urma tranzaciilor interne. 13. Prelucrrile unui SI reprezint urmtoarele proceduri automate: Crearea iniial i actualizarea BD; Exploatarea BD; Reorganizarea BD; Salvarea/restaurarea BD. 14.Sub aspect tipologic, Ieirile unui SI pot fi: Indicatori sintetici Liste/situaii de ieire ( rapoarte) Grafice Ieiri destinate altor sisteme informatice 15.Obiectivul general al unui SI urmrete: constituie asigurarea selectiv i in timp util a tuturor nivelurilor de conducere cu informaii necesare i reale pentru fundamentarea i elaborarea operativ a deciziilor cu privire la desfurarea cat mai eficient a intregii activiti din USE. 16.Printre obiectivele secundare ale unui SIE pot fi numite: Manageriale, Functionale tehnologice 17.Funciile de baz ale unui SI: rezult din activitile incluse in aria de cuprindere a acestuia

18.Printre funciile cumulative ale unui SI se includ: decizionala, operational, de documentare 19. Principiile recomandate la realizarea unui SIE sunt: Criteriul eficienei economice; Orientarea spre utilizatori; Utilizarea de soluii performante; Abordarea global modular; Asigurarea unicitii introducerii datelor; Soluie general, independenta de configuraia actual a sistemului informatizat. Posibilitatea de dezvoltare ulterioara. Alte principii.

20.Strategiile de realizare a SIE se clasific n funcie de: n funcie de rolul SI n cadrul USE n funcie de modalitatea de abordare i realizare a SI 21.n funcie de rolul SI n cadrul USE se disting urmtoarele categorii de strategii de elaborare a SI: strategia ameliorative; strategia inovatoare; strategia adaptiv. 22. n funcie de modalitatea de abordare i realizare a SI se disting strategiile: strategia ascendent evolutiv (botton up); strategia descendent (top down) . 23.Managementul activitilor de realizare a SI include urmtoarele aciuni: planificarea organizarea general urmrirea controlul luarea deciziilor 24. Etape n ciclul de via a unui SI sunt: studiul i analiza sistemului informaional existent; proiectarea general (conceptual) a SI; proiectarea de detaliu (fizic) a SI; implementarea SI; exploatarea curent i meninerea n funciune a sistemului informatic.

25.Obiectivul de baz al analizei SIF include: Efectuarea unui studiu complex asupra activitii informaionale a unitii beneficiare (UB), a resurselor informaionale de care dispune unitatea, precum i a fluxurilor informaionale existente. Analiza este necesar pentru a scoate n eviden, att aspectele negative ale SIF existent, ct i cele pozitive n vederea realizrii unui nou SI care s satisfac cerinele informaionale ale UB i, implicit, s sporeasc performanele acesteia. 26.Analiza SIF include urmtoarele faze: Preliminar (Investigaia iniial) De baz(realizarea propriu zise a analizei SIF) Final 27.Faza preliminar (Investigaia iniial) a analizei SIF presupune urmtoarele activiti: pregtirea condiiilor necesare analizei SIF; constituirea colectivului pentru analiza SIF; elaborarea programului de realizare 28.Faza de realizare propriu-zis a analizei SIF presupune activitile: documentarea pentru analiza SIF; alegerea procedeelor de analiz a SIF; studiul componentelor SIF existent; evaluarea critic a SIF existent; elaborarea variantelor de realizare a SI; 29.Printre procedeele de analiz a SIF pot fi numite: observarea direct studierea documentaiei existente participarea la executarea activitilor inventarierea documentelor chestionarul interviul 30. Finalizarea analizei SIF include: definitivarea documentaiei analizei SIF; avizarea analizei SIF de ctre conducerea UB; 31.Proiectarea general (conceptual) are ca scop: elaborarea concepiei generale (logice) a SI 32.Definirea structural i funcional a unui SI se face la etapa: proiectarii generale

33.Variantele de abordare a proiectrii generale a SI sunt: IEIRI INTRRI; INTRRI IEIRI; MIXT. 34.Proiectarea de detaliu are ca obiectiv: transformarea modelului conceptual al noului sistem ntr-un model operaional 35.Printre activitile etapei de PD pot fi enumerate: Proiectarea ieirilor i intrrilor SI; Proiectarea BI; Definirea sistemului de fiiere i / sau bazei de date; Realizarea programelor; Organizarea procesului tehnologic de prelucrare a datelor. 36.Implementarea unui SI subnelege: Etapa de finisare a activitatilor de proectare si realizare a SI Testarea SI proiectat n conidiiile reale Punerea n exploatare a SI proiectat 37.Exploatarea curent a SI subnelege: utilizarea SI si mentinerea in functiune de acestuia 38.Criteriile de structurare a L/S de ieire sunt: Specificul funcationarii generale aleUSE Destinaia L/S Gradul de sintetizare a indicatorilor economico-financiari inclusi in L/S Momentul generrii listelor/situaiilor Referina n timp. Modul de obinere a L/S 39.Definirea fiecrei liste-situaie de ieire presupune precizarea urmtoarelor elemente: Titlul situaiei Naturii i lungimii maxime a fiecrui indicator; Numrul de exemplare; Destinaia fiecrui exemplar; Frecvena i termenele de obinere. 40.Cerinele atribuite proiectrii L/S de ieire : Valorificarea ct mai deplin a posibilitilor hardware si software oferite de SEC Prezentarea ntr-o form ct mai simpl, inteligibil Concizie Corelarea datelor succesiunii logice Prezenta legendei

41.Ce reprezint Legenda unei L/S de ieire ? Element obligatoriu al proectarii l/s de iesire 42.Care sunt elementele complementare ale unui grafic? Titlul i subtitlul graficului; Legende privind reprezentarea indicatorilor din grafic; Reprezentarea cromatic a graficului Definirea unor formate corespunztoare pentru valorile indicatorilor 43.Ce categorii de ieiri ctre alte SI exist, din punct de vedere tipologic ? Directe (on-line), Indirecte (off-line), 44.Evideniai cerinele de codificare: Unicitatea Stabilitatea Comoditatea Concizia 45.Funciile codificrii: caracterizare , identificare , control manipulare 46.Criteriile de structurare a codurilor: Structura simbolului; Modul de detectare i corectare a erorilor; Natura atributelor; Lungime; Modul de elaborare. 47.Dup structura simbolului se disting urmtoarele clase mari de coduri: Elementare Complexe 48.Codurile elementare sunt: Secveniale Secveniale pe grupe sau clase Cu semnificaie mnemonic, Cu semnificaie descriptiv 49.Codurile complexe sunt: ierarhizate juxtapuse

50.Fazele realizrii codificrii sunt: Pregatirea activitatilor de codificare Codificarea atributelor BII Intocmirea nomenclatoarelor de coduri Intretinerea codurilor 51.Codificarea atributelor presupune acordarea de coduri pentru: Atributele componente ale B.I. de intrare Documente de intrare,indicatori sintetici, liste/situaii de ieire,grafice,entitile structurii B.I. Compartimente structurale ale SI proiectat 52.Criteriile de structurare a documentelor de intrare sunt: Sfera de utilizare; Frecvena de utilizare i ponderea informaiilor fixe ; Regimul de gestionare; Tipurile tranzaciilor externe; Formatul de prezentare, etc. 53.Adaptarea documentelor de intrare la cerinele unui SI presupune: Modificrile de coninut Modificari de format ale documentelor primare. 54.Modificrile de coninut a documentelor de intrare sunt: Adugarea n DI a rubricilor p/u coduri Eliminarea atributelor ce se obin prin calculi Regruparea i modificarea rubricilor aferente atributelor 55.Modificrile de format a documentelor de intrare sunt: evitarea intercalarii diferitelor mod de obtinere. ordonarea atributelor evidentierea zonelor pentru atributelor care vor fi preluate in colectiile in colektiile de date. 56.Standardul ISO/IEC grupeaz activitile care pot fi executate n timpul ciclului de via n: cinci procese primare, opt procese ajuttoare patru procese organizatorice 57.Conform standardului ISO/IEC, procesele primare ale ciclului de via al unui SI includ urmtoarele activiti: Procesul de achiziie Procesul de furnizare Procesul de dezvoltare Procesul de operare Procesul de ntreinere

58.Conform standardului ISO/IEC, procesele organizatorice ale ciclului de viata a unui SI includ urmtoarele activiti: Procesul de management Procesul de infrastuctur mbuntirea procesului Formarea personalului 59.Conform standardului ISO/IEC, procesele ajuttoare ale ciclului de via al unui SI includ urmtoarele activiti: Procesul de documentare Procesul de gestiune a configuraiei Procesul de asigurare a calitii Procesul de testare Procesul de validare Procesul de auditare Procesul soluionrii problemelor Procesul de analiz comun 60.Proiectarea BI presupune: Determinarea atributelor bazei informaionale Determinarea categoriilor de attribute Structurarea bazei informaionale n entiti 61.Fezabilitatea unui SI reprezint: Caracterul realizabil al acestuia 62.Fiabilitatea unui SI reprezint: Siguran n exploatare 63.Viabilitatea unui SI reprezint: Calitatea de se menine, a dura 64.Maniabilitatea unui SI reprezint: Calitatea de a putea fi uor de mnuit (manevrat, manipulat) 65.Metodele de abordare a SI se clasific n urmtoarele grupe: Orientate spre funcii Orientate pre fluxuri de date (procese) Orientate spre informaii (date) Orientate-obiect 66."Datele" uni SI, surprinse n form de atribute, reflect: Ceea ce sistemul are stocat Ceea ce sistemul i poate reaminti oricnd Structura static a sistemului

67."Funciile" unui SI scot n eviden: Ceea ce face sistemul Procesele sistemului 68."Comportamentul" unui SI surprinde: Starea comportamental prin care trece sistemul Influena evenimentelor sau dinamica sistemului 69.Avantajele metodei orientate spre funcii sunt: Simplitatea Obtinerea, destul de lejera, a cerintelor utilizatorului Generarea de solutii pe diferite niveluri de abstraktizare 70.Un "obiect" poate fi descris astfel: Obiect = Identitate + Comportament + Stare 71.Printre modelele CVDSI pot fi menionate: Modelul Cascada Modelul V Modelul incremental Modelul spiral. Modelul evolutiv Modelul tridimensional Modelul X 72.Avantajele modelului "Cascad" sunt: Un control total asupra etapelor in sensul ca ele sunt ordonate si deci sunt previzibile evidentierea clara a ariei de cuprindere a fiecarei etape sau subetape; este usor de insusit de catre membrii echipelor de analiza si proiectare inclusive de cei noi cu o experienta mai mica; fiecare etapa este insotita de o documentatie perfect structurata. 73. Printre avantajele modeluluiincremental pot fi numite: Se incadreaza in principiul arhicunoscut Imparte si vei stapini prin posibilitatea abordarii unor parti ale intregului; sistemul poate fi livrat si pe componente realizate la perioade scurte de timp; proiectul sau sistemul final poate fi realizat de mai multe echipe sau personae datorita modularizarii lui.

74.Avantajele modelului "spiral" sunt: Posibilitatea evaluarii riscurilor in diferite momente; Simplificarea operatiunilor de evaluare a ceea ce este necesar in etapa urmatoare inclusive prin prisma costurilor. 75. Printre dezavantajele modelului "Cascada" pot fi enumerate: sistemul se preda doar dupa parcurgerea etapelor anterioare ceea ce inseamna o lunga perioada de timp, sufficient ca beneficiarul sasi schimbe pretentiile; Nu reprezinta o abordare dinamica a sistemelor; nu este deschis schimbarilor ce pot intervene pe parcurs . 76. n modelul "V" utilizatorul este implicat: doar in fazele din partea superioara a V-lui 77. Ce face ineficient modelul "V" : validarea se realizeaz prea trziu

78. Filosofia de baz a modelului incremental este: Modelul incremental este o alt form a modelului cascad. De altfel, n modul de descriere a etapelor primare nici nu exist diferen fa de modelul cascad,

79. Printre dezavantajele modelului incremental pot fi numite: Imposibilitatea aplicarii lui in toate cazurile uneori neexista elementele necesare divizarii intregului; Componentele pot fi realizate numai dup ace intregului sistem i se defineste arhitectura, totul derulinduse dupa strategia descendenta, ceea ce inseamna inca o conditie dura: cunoasterea si formularea cerintelor din etapa primara de abordare a sistemului ; Fiind posibil de realizat pe parti, eforturile de integrare a acestora in intreg sunt destul de mari, vorbisa asa zisa testare multipla de sisteme cu trimitere la faptul ca de fiecare data cind se adauga o noua componenta sistemul poate fi considerat ca unul nou. 80. Printre elementele ce condiioneaz folosirea modelului spiral pot fi numite: Profesionalismul echipei de dezvoltare; Flexibilitate in aciune, inclusiv in alocarea de fonduri precum i in definirea activitilor de intreprins. 81. Modelul evolutiv are un puternic impact asupra: in mediul utilizatorilor deoarece este orientat ctre acetia. de asemenea, procesul de dezvoltare a sistemelor se efectueaz sub un control permanent, inclusiv din partea clienilor.

82. Reuita utilizrii modelului evolutiv const n: modelul evolutiv const n efectuarea unei investigaii iniiale, elaborarea unei strategii pentru divizarea proiectului n pri/segmente, fiecare cu o valoare deosebit pentru client. 83. Modelul evolutiv are un puternic impact asupra: in mediul utilizatorilor deoarece este orientat ctre acetia. de asemenea, procesul de dezvoltare a sistemelor se efectueaz sub un control permanent, inclusiv din partea clienilor. 84.Reuita utilizrii modelului evolutiv const n: modelul evolutiv const n efectuarea unei investigaii iniiale, elaborarea unei strategii pentru divizarea proiectului n pri/segmente, fiecare cu o valoare deosebit pentru client. 85. Modelul tridimensional surprinde: Modelul tridimensional surprinde dezvoltarea sistemelor printr-o redare grafic bazat pe trei axe. Astfel, este descris ciclul de via al sistemului, ciclul de via al proiectului i ciclul de via al abstractizrii.

86. Originalitatea modelului tridimensional consta in: Axele ciclului de via al sistemului ; ciclului abstractizrii. Primul permite o planificare a evoluiei sistemului i a schimbrilor de efectuat, n timp ce al doilea ciclu permite oferirea soluiei conceptuale pentru problema dat, independent de tehnica implementat. Aceasta ofer posibilitatea extinderii sistemului n viitor. 87. Modelul X exprim: Modelul X exprim dou mari categorii de cicluri de activiti: una derulat nainte, care sintetizeaz sistemul nou (sau modificat), i o activitate derulat napoi, pentru dobndirea sistemelor i a componentelor acestuia, pentru catalogarea diverselor modele, arhitecturi i componente ale activitii finalizate pentru o posibil reutilizare. Ingineria preventiv de la nivelul fiecrui stadiu al procesului ncearc sa reutilizeze (prin selecie, adaptare, rafinare) acumulrile anterioare care se gsesc n bibliotecile sistemelor.

88.Calcularea Economiei anuale n rezultatul implementrii SI presupune utilizarea indicatorilor: E/a

89. Pentru calcularea economiei anuale a cheltuielilor curente a unui SI sunt utilizai indicatorii: E/c=C/b-C/a

90. Care dintre caracteristicile numite redau capacitatea SI de a rspunde rapid i eficient la cerinele informaionale necesare lurii deciziilor: Caracteristicile funcionale

91. Care dintre caracteristicile numite reflect efectele rezultate din funcionarea SI: Caracteristicile economice

92. n cheltuielile de realizare a unui SI se includ: cheltuieli pentru analiza, proiectarea i implementarea SI cheltuieli pentru pregtirea i specializarea personalului (edine, demonstraii etc. cheltuieli pentru procurarea i adaptarea de elemente tipizate cheltuieli pentru achiziionarea TC cheltuieli pentru amenajarea spaiilor necesare

93. n cheltuielile de exploatare a unui SI se includ: Cheltuieli pentru retribuirea personalului de informatica Cheltuieli pentru perfectionarea pregatirii cadrelor Cheltuieli pentru materialele consumabile si cheltuieli pentru amortizarea uzurii TC. cheltuieli pentru ntreinerea curent i reparaii capitale a TC cheltuieli de ntreinere a SIE constnd n revizuirea produselor - program i a circuitului informaional alte cheltuieli 94. Determinarea eficienei economice a SI presupune Aprecierea efortului (cheltuielilor) depus pentru realizarea si functionarea SI. Aprecierea efectelor economice ale introducerii si funcionarii.