Sunteți pe pagina 1din 3

Mintea uman funcioneaz cel mai eficient n jurul vrstei de 50 de ani, nu n tineree. Corpul i creierul nu mbtrnesc n acelai ritm.

impotriv, puterea minii crete odat cu vrsta, arat studiile. C!iar este creierul condamnat la de"radare#, se ntreab $arbara %trauc!, jurnalist la &'!e (e) *or+ 'imes& i autoare a crii &,iaa secret a creierului adulilorescoperii talentele surprinztoare ale minii de la vrsta mijlocie&. . descoperit c este nconjurat de oameni de vrst similar care, dei nu/i puteau aminti numele restaurantului la care au mncat sau al crii pe care tocmai o terminaser de citit, puteau s coordoneze afaceri pe continente diferite, scrie %trauc! n cartea ei, citat de &'!e ail0 Mail&. Cercettorii / sociolo"i, psi!olo"i i neurolo"i / au descoperit ns c, n cazul unei persoane ajuns la vrsta a doua, creierul nu se comport ca restul corpului. 1ste adevrat c memoria este afectat, la fel i alte funcii ale creierului le"ate de motricitate. 2e de alt parte, crete abilitatea de a lua decizii corecte despre lumea din jur. Cercettorii au folosit rezonana ma"netic pentru a analiza efectele mbtrnirii i au constatat c celulele creierului nu se mpuineaz subit. impotriv, creierul se adapteaz i le permite persoanelor trecute de 50 de ani s/l foloseasc mult mai eficient. .stfel, dac tinerii folosesc pe rnd cele dou emisfere ale creierului, persoanele n vrst reuesc s le utilizeze simultan. e asemenea, se mbuntesc capacitile co"nitive, dup cum demonstreaz un studiu care a urmrit evoluia vieii a 3.000 de americani timp de 40 de ani. 'estele de vocabular, memorie, aritmetic, orientare spaial, vitez de reacie i lo"ic au demonstrat c oamenii cu vrste ntre 40 i 30 de ani au obinut rezultate mai bune dect cei de 50 de ani. $rbaii au avut cele mai bune rezultate n jurul vrstei de 50 de ani, pe cnd la femei, abilitile s/au mbuntit i dup vrsta de 30 de ani. C!iar i abilitile sociale i capacitatea de a judeca corect oamenii i situaiile cresc odat cu vrsta. 2artea creierului responsabil cu emoiile umane se micoreaz mai lent dect celelalte zone. 6n studiu realizat de 6niversitatea 7arvard demonstreaz c oamenii trecui de 50 de ani iau i cele mai bune decizii financiare. (u n ultimul rnd, studiile contrazic i teoria conform creia mbtrnirea aduce dup ea dezam"ire i depresii. %e pare c, pe msur ce mbtrnim, reacionm altfel la necazuri, creierul reuete s se pro"rameze s accentueze aspectele pozitive i s le elimine pe cele ne"ative.

,rei s avei o minte clar i la btrnee #


18ista metode de a va mentine creierul tanar. in pacate, mintea mai buna nu se poate obtine odata cu varsta, ci din contra, pierdem din ea, cu fiecare an ce trece. Cercetatorii au aflat insa ca e8ista diverse metode prin care putem opri declinul mintii. 9ata cateva dintre acestea-

ansai. &2utine activitati stimuleaza creierul asa de bine ca dansul:&, spune doctorul aniel .men, autorul cartii &; minte minunata la orice varsta&. & ansul necesita totul, de la coordonare si or"anizare, la planificare si judecata&, a mai scris acesta. .celasi lucru este valabil si pentru artele martiale. .mbele cer pozitionarea diferitelor parti ale corpului simultan si in sincron. Mer"ei la fitness. %portul creeaza celule noi intr/o zona a creierului vitala memoriei. Cercetatorii de la 6niversitatea Columbia au masurat volumul san"elui din creierul adultilor care mer" la sala de patru ori pe saptamana, timp de patru luni si au descoperit ca toata aceasta activitate duce la producerea mai multor neuroni. Mncai ou. Micul dejun ideal este un ou, potrivit medicului <arr0 Mc<ear0, autorul pro"ramului &9ncredere in creier&. ;ul contine vitamina $, care obli"a celulele nervoase sa arda "lucoza, cea mai importanta sursa de ener"ie a creierului. ;ul mai contine si antio8idanti, care protejeaza neuronii de stricaciuni si acizi "rasi ome"a/=, care mentin impulsurile nervoase la ritmuri optime. Mncai, de asemenea, multe fructe i le"ume i evitai mncrurile "rase, care diminueaza abilitatea celulelor nervoase de a comunica intre ele. >ii activi. (u deveniti lenesi, pentru ca dauneaza "rav sanatatii. 9mplicati/va tot timpul in diverse activitati, pentru a va mentine mintea alerta. 7idratai/v mintea. 6n studiu al 6niversitatii %out! >lorida din 5003 a aratat ca oamenii care beau trei sau mai multe pa!are de suc proaspat pe saptamana aveau cu ?3@ mai putine sanse sa se imbolnaveasca de .lz!eimer. Cantitatea mare de pol0p!enoli, antio8idanti "asiti in fructe, protejeaza creierul de boala. ;pt pa!are de apa pe zi sunt si ele e8trem de benefice pentru minte, intrucat creierul este A0@ apa si daca nu este !idratat, neuronii nu pot sa functioneze corect. Bdei. <uati/va o pauza de la problemele cotidiene si radeti. Cititi bancuri, uitati/va la filmulete amuzante. C!iar si anticiparea rasului scade stresul cu =C@ pana la ?0@: Basul este e8trem de bun si pentru inima. ormii suficient. %omnul este important pentru o stare mentala buna. Memoria se or"anizeaza in creier, in timpul somnului. 6n studiu al >acultatii de Medicina de la 7arvard arata ca mintea aduna bucati separate de informatie si le tese impreuna in timpul somnului. octorii ne sfatuiesc sa dormim fi8 ? ore: (u v mai uitai la ',. ; ora de privit la televizor creste riscul de a capata .lz!eimer cu D,=@. .sa ca doctorii recomanda sa va rela8ati la ', ma8im doua ore pe zi. 9n sc!imb, ei propun sa cititi cat mai multe carti. >olosii mirodenii. .tunci cand "atiti, folositi cat mai multe mirodenii la mancare. Bozmarinul, de e8emplu, contine acid carnozic, care reduce riscul de atac cerebral cu 40@: >olositi cu incredere condimentele, mai ales scortisoara, sofranul, busuiocul, ore"ano, cimbrul si salvia. %tudiai o limb strin (u ezitati sa invatati o limba straina, pentru a evita dementa la batranete. 6n studiu al 6niversitatii *or+ din'oronto arata ca oamenii in varsta care vorbesc mai multe limbi straine au o minte mai clara decat ceilalti. %palai/v bine pe dini. ; "in"ie inflamata, san"eranda, poate su"era o problema a sanatatii. 9n plus, toate bacteriile care se stran" in "ura ajun" in san"e si apoi la or"anele vitale, inclusiv la creier. e aici, si o stare mentala e8trem de proasta.

$ei ceai verde si veti casti"ati cu 50@ mai multa sanatate mentala, potrivit unui studiu prezentat in '!e .merican Eournal of Clinical (utrition.