Esofagoplastie cu colon fiind cunoscute:

o Procedeul Orsni care :

Foloseste colonel stang chirurgical
Pana la prima artera sigmoidiana
Foloseste ca vas hranitor artera colica dreapta
Acest tub este trecut subtegumentar
o Prcedeul Wulliet Kelling :
Foloseste colonel transvers
Vascularizat de artera colica medie
Montaul este trecut subtegumentar presternal
o Procedeul Roith
Foloseste colon drept

ESOFAGITA PEPTICA
Este o inflamatie cronica a mucoasei esofagului terminal, din imediata vecinatate a
cardiei
Este determinata de contactul cu sucul gastric acid refluat
Cel mai frecvent ca urmare a incontinentei cardiei
Rar acesta poate fi secretat chiar la nivelul esofagului terminal
Sursa- placarde de celule gastrice heterotopice
Etiologie:
Anomalii sau deteriorari spontane ale continentei cardiei in :
o Hernia hiatala
o Sclerodermia esfagului
o Brahiesofagul
o Obezitatea
o Bronsita cronica
o Varsaturile cornice ( de exemplu din sarcina etc)
Traumatisme accidentale sau iatrogene ale jonctiunii eso-gastrice:
o Anastomoze esogastrice
o Rezectiile esogastrice
o Interventii pe cardie - cardiomiotomiile Heller
o Vagotomiile subdiafragmatice
Cauze particulare :
o Ulcerul gastruduedenal
o Afectiuni biliare
o Etilismul cronic
o TBC-ul
o Sonda nasogastrica mentinuta timp indelungat
Anatomopatologie:

Macroscopic :
Endoscopic au fost descries mai multe tipuri de esofagita
Congestiva
Hiperplazica
Pesudmembranoasa
Ulcerohemoragica
Leziunile sunt cantonate pana la 5-7 cm cranial de cardie
Se pot insoti de hemoragii :
Oculte
Cand leziunile sunt superficial, nu depasesc muscular
Mari
Cand leziunile sunt mai profunde
Pot determina ulcer peptic rar
a mai fost descrisa :
scleroza periesofagiana reactionala
esofagitele:
catarala
pesudomembranoasa
formele ulcerative pot sa determine complicatii de tipul :
stenozelor
scleroza periesofagiana
chiar malignizare
Microscopic:
se constata procese ulcerative cu infiltrate :
limfocitar
limfoplastic
histiocitar
Clinic:
tablou clinic = sindromul esofagian
au evolutie lunga, de aproximativ 5-10 ani
trec prin 2 faze :
o de esofagita peptica
o de stenoza
semnele clinice in faza de esofagita peptica :
o disfagia care :
dateaza de mai multi ani
poate fi : intermitenta sau progresiva
o durerea retrosternala
declansata de trecerea alimentelor
are character de tip anginas
o pirozisul;
apare in decubit dorsal

are character nocturn

se insoteste de regurgitatii favorizate de cresterea presiunii intraabdominale
o hemoragiile
sunt in general oculte
pot produce anemie feripriva secundara
o regurgitatii si eructatii :
apar de regula matinal
sunt accentuate de sialoreea concomitenta
in faza de esofagita peptica stenozanta semnele clinice sunt :
o apar uneori relativ rapid
o o difagie grava care devine rapid complete
o este urmata de scaderea ponderala importanta

Diagnosticul paraclinic
Examenul radiologic poate evidentia :
pliuri ingrosate specific unei esofagite
chiar ulcer la nivelul esofagului terminal
Stenoza esofagiana
Reflux gastresofagian evidentiabil
o Fie in pozitia Tredelenburg
o Fie prin cresterea presiunii abdominal
Stopul esofagian din forma stenozanta nu este insotit de :
o Imagine lacunara
o Rigiditate
Endoscopia
Este examenul paraclinic de elective
Stabileste diagnosticul
Poate preleva un fragment pentru un examen histopatologic.
Manometria esofagiana :
Nu este indispensabila
Determinarea pH-ului din esofagul inferior :
Se foloseste o sonda numita Zeromatic
Se provoaca pacientului reflux gastroesofagian prin :
o Pozitia aplecat inainte
o Manevra valsalva

Evolutie:
In cazul formelor blande fara tratament pate avea :
o Evolutie indelungata
o De ordinul anilor

o Fara complicatii majore

o Cele mai frecvente complicatii fiind : hemoragiile sau stenozele
Tratament :
Conservator :
o Regim igieo dietetic
o Antihistaminice
o Antispastice
Tratamentul afectiunilor ce pot determina refluxul esofagian:
o Obezitatea
o Bronsita cronica
o Ulcerul gastroduodenal
o Litiaza biliara
Tratament dilatator cu bujii
Tratamentul chirurgical urmareste :
o Combaterea refluxului gastric
o Recalibrarea hiatusului esofagian
o Diminuarea factorului clorhidropeptic
Ca metode chirurgicale se folosesc :
o Refacerea unghiului Hiss
o Fundoplicatura Nissen
o Vagtomie si piloroplastie
o In formele stenozante :
Rezectia esogastrica polara superioara
Esofagoplastie

DIVERTICULII ESOFAGIENI
Dilatatii sacciforme pornite din circumferinta esofagului spre exterior
Comunica cu lumenul acestuia prin intermesiul unui orificiu
Are aspect de deget de masnusa
Mai des intalniti in segmentele ;
o Farigoesofagian

o Esofagul toracic
o Supradiafragmatic
Etiopatogenie :
Afectiune rara
Intalnita mai frecvent la barbati decat la femei
Dezvoltata cel mai adesea pe un teren distonic
Dupa momentul aparitiei distingem :
Diverticuli congenitali
Diverticuli dobanditi
Dupa topografia esofagiana deosebim diverticuli:
Cervicali
Toracali superiori
Mediotoracici
Epifrenici
Cardioesofagieni
Dupa modul de formare se descriu doua tipuri de diverticulii:
De pulsiune :
Sunt alcatuiti din mucoasa si submucoasa esofagiana
Herniaza printr-un orificiu al musculaturii esofagiene
Orificiul poate fi : preformat/ neoformat
Apar datorita cresterii presiunii intraesofagiene
Se descriu :
Diverticulul faringoesofagian Zemker
Diverticulul supradiafragmatic= epifrenic
Apar mai mult la barbati
Pe partea dreapta a esofagului
De tractiune
Determinate de fenomene inflamatorii de periesofagita
Actioneaza prin tractionarea esofagului
Mai des in portiunea mijlocie a acestuia
Realizeaza asa numiti diverticul parabronsici

Clinic:
Diverticulii sunt in general asimtomatici multa vreme
Devin simptmatici prin una din coplicatiile lor :
o Diverticulita
o Fenomene de compresiune
Semnele clinice pot fi la inceput discrete :
o Parestezii faringoeesofagiene

o Sialoree
o Urmate de instalarea disfagiei :
Inalte initial capricioase pentru diverticulii Zenker
Sau joasa pentru cei epifrenici
o In final disfagia poate sa devina totala => casexia bolnavului
o Alte simptome :
Pentru diverticulii epifrenici :
Durerile retrosternale
Regurgitatiile
Pentru diverticulii Zenker :
Tumefactia pseudopluctuenta laterocervicala stanga
Garguimente
Fenomene de asfixie
Diagnosticul se stabileste pe :
Anamneza
Examen fizic
Examen radiologic
Sau/sip e examenul endoscopic
Evolutie:
Fara tratament se complica cu :
o Diverticulita
o Perforatie
o Degenerare maligna
Tratament
Pentru diverticulii de pulsiune
o Este de regula cel chirurgical si consta in excizia diverticulului
Pe cale cervicala pentru Zenker
Prin toractomie pentru cei epifrenici
Diverticuii de tractiune beneficiaza in principal de tratament medicamentos