Manual de Proiectare

Manual de proiectare
Procedura interna Directia Tehnica

Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 1/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
SCOP SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul manual este un instrument care poate fi folosit de proiectant in realizarea muncii de zi cu zi. Acest
document poate fi consultat si de alte servicii de proiectare si productie, pentru orientare.
Manualul de Proiectare Corp are scopul de a standardiza documentatia pe cat de mult este posibil si de a
imbunatati calitatea documentatiei (proiect tehnic si proiect de executie) livrata de Serviciul Proiectare Corp.
Acest manual poate fi o lista de verificare pentru proiectantii cu experienta si o sursa de informare pentru
cei noi.
Manualul de Proiectare Corp este un document in baza caruia se va face receptia, din punct de vedere
calitativ si al modului de prezentare, a documentatiilor de corp elaborate de catre subcontractorii de
proiectare care utilizeaza platforma de proiectare AVEVA Marine.
PRODECURA PENTRU COMPLETARI SI REVIZII

Seful Serviciului Proiectare Corp este responsabil pentru completarile si reviziile prezentului manual. Cei
care observa instructiuni invechite sau incorecte trebuie sa ia legatura cu persoana mai sus mentionata.
Data
Revizia
Descrierea reviziei
Intocmit
Verificat
Aprobat
15.05.2012
0.0
Aprobat pentru studiu
Mihaela Z.
Florin M.
Emanuel S.
Exemplarul tiparit al acestui document reprezinta o copie necontrolata. Verificati valabilitatea reviziei!
Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 2/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
DEFINITII SI ABREVIERI
S.P.C. Serviciul Proiectare Corp
S.P.A.T. Serviciul Proiectare si Asistenta Tehnica
C.A.P. Coordonator Activitate Proiectare
M.P.C. Manager Proiectare Corp
P.T. proiect tehnic
P.E. proiect de executie
Trasabilitate posibilitatea de a reconstitui traseul tehnologic si de a identifica cu certitudine calitatea
semifabricatului din care a provenit un anumit reper
O.C. osatura compusa
L.S.P. Linia de Sectii Plane
A.O.P. Asamblat osatura pe panou
A.S.V. Asamblat sectie volum
MDB Multiple Data Base
NOTA
Modificarile introduse prin revizii sunt cele marcate cu rosu.
In cazul reviziilor, figurile vor fi denumite astfel:
Fig. nr.rev. nr.crt. (Exp.: pentru revizia A vom avea: Fig. A1, Fig. A2 ... Fig. An)
CONTINUT
I. Selectie proiect
II. Pregatirea foii de lucru
III. Documente necesare P.T.
IV. Definirea panourilor
V. Modul de prezentare al documentatie de P.T.
VI. Cazuri speciale intalnite in modelare
VII. Proiectul de executie
AVIZAT
Director Tehnic
INTOCMIT: M.Z.
APROBAT: F.M.
Cod:
Nr. revizie: 0
I.
Pagina: 3/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Selectie proiect
Primul pas in intocmirea unui proiect tehnic pentru o sectie de volum este alegerea programului de proiectare
si selectarea proiectului in care se va lucra. Presupunand ca se va folosi Aveva 12.1, se va starta aplicatia astfel:
Se va selecta Start>All Programs>AVEVA Marine>Design>Marine 12.1>Hull Design (Fig.1).
Sau cu ajutorul scurtaturii din Fig. 2.
Fig. 1 Startare aplicatie
Fig. 2 Icon Aveva

Se vor deschide casetele de dialog din Fig.3 si Fig4.
Fig. 3 Caseta start 1

si
Fig. 4 Caseta start 2

Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 4/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Se va alege proiectul de lucru (evidentiat cu ajutorul chenarului rosu) dintre cele existente in meniu (Fig.5).
Fig. 5 Alegerea proiectului

Apoi se va selecta tipul de user dorit din meniul existent. Pentru proiectare corp, acesta va fi PHULL.
Fig. 6 Alegerea username-ului

In unele cazuri se va cere si o parola. In ipoteza prezentului proiect selectat, aceasta va fi aceeasi cu user-ul si
anume PHULL.
Fig. 7 Introducerea parolei

Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 5/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Pasul urmator va fi sa alegem banca de date unde se va modela, desena, salva etc. folosind tot meniul
existent.
Fig. 8 Alegerea MDB-ului

Dupa parcurgerea pasilor prezentati anterior se va face click pe butonul Login.
Fig. 9 - Logarea
Ca rezultat, aplicatia Aveva Marine se va deschide.
Fig. 10 Deschiderea aplicatiei Aveva Marine

Cod:
Nr. revizie: 0
II.
Pagina: 6/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Pregatirea foii de lucru
Etapa urmatoare va fi selectarea aplicatiei in care dorim sa lucram. Din fereastra de Aveva, deschisa anterior,
se poate intra in:
Hull Detailed Design Curved Modelling
Hull Detailed Design Planar Modelling
Plate Nesting
Panel Line Control
Interactive Jig Pillars
Structural Design
Space Management
Ca rezultat, vor aparea butoanele specifice aplicatiei selectate. Pentru proiectare corp, modelare plana, se va
alege din meniul File, Hull Detailed Design Planar Modelling.
Fig. 11 Alegerea modulului de lucru

Pentru ca butoanele sa devina active trebuie, fie sa deschidem un desen existent, fie sa cream unul nou.
Pentru deschiderea unui desen folosim meniul File>Open Drawing, combinatia de taste Ctrl+O sau butonul
din bara de instrumente File.
In dreptul liniei Name vom scrie numele

desenului cautat (de exp.: pentru P.T.-ul sectiei 06,
vom tasta 761-209-06*, unde * inlocuieste caractere
sau siruri de caractere alfanumerice. Pentru un singur
caracter alfanumeric se poate folosi si %). Mai
departe, la Drawing Type vom selecta din lista,
banca de desene unde dorim sa cautam desenele cu
numele precizat anterior. Toate desenele de P.T. se
vor gasi in General Drawing. Daca se bifeaza casuta
Fig. 12 Deschiderea unui desen
Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 7/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
pentru Read Only, atunci se va deschide desenul doar pentru vizualizare, fara a-l bloca. In cele din urma se va
apasa butonul List si va aparea lista desenelor care intrunesc caracteristicile filtrului de cautare. Click pe desenul
ce se doreste a fi deschis, iar butonul List se va transforma in Open. Apasandu-l, se va deschide desenul selectat.
Fig. 13 Deschiderea unui desen

Pentru crearea unui nou desen folosim meniul File>New Drawing, combinatia de taste Ctrl+N sau butonul
din bara de instrumente File.
Fig. 14 Crearea unui desen nou

Ca rezultat va aparea caseta de dialog din Fig. 15.
Numele desenului pe care dorim sa-l cream (Exp.: Fila numarul
1 a sectiei 67)
Numele formatului standard de desenare pe care dorim sa-l

utilizam in desen. Pentru P.T. se va folosi A1.
Prin apasarea butonului OK va fi creat un desen cu numele
761-209-671, ce va contine Form-ul A1.
Fig. 15 Atribute desen nou
O fila de P.T., pe langa Form-ul A1, trebuie sa mai contina:
tabel de revizii
tabel pentru notarea greutatii si a centrului de greutate
Acestea vor fi introduse prin inserarea a doua subpicturi in campul desenului, astfel:
Insert>Subpicture>Nume subpicturi:REVISION_TABLE (Fig. 16) si WCOG_TABLE (Fig. 18) > Insert.
Subpictura WCOG_TABLE va fi prezenta numai in prima fila de P.T., restul filelor continand numai Form-ul A1 si
tabelul de revizii. Pentru textul ce va trebui sa existe in indicator, vom insera subpictura cu numele
IND_GENERAL (Fig. 20).
Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 8/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Subpictura REVISION_TABLE are dimensiunea de 8500 mm X 3100 mm, cu un cap de tabel de 350 mm si 11
randuri a 250 mm. In aceasta, textele se vor scrie cu majuscule, font Arial, inaltime de 2 si culoare alba. Data va
avea formatul: zz.ll.aaaa. In functie de lungimea textului, pe coloana Revision text, vom restrange textul trecand o
valoare subunitara la Aspect.
Fig. 16 Subpictura REVISION_TABLE
Fig. 17 Tabel REVISION_TABLE completat

Subpictura WCOG_TABLE are dimensiunea 8500 mm X 1800 mm, cu 6 randuri a 300 mm. In tabelul WCOG
(subpictura WCOG_TABLE) se va trece numele sectiei in lucru (Exp.: UNIT 67) si se vor completa coloanele, in
functie de tipul sectiei (monovolum, Bb/Tb, centru). Textul corespunzator greutatii si centrului de greutate va
avea font Arial, inaltime 2 si culoare galbena. Greutatea va fi scrisa intotdeauna in tone, iar coordonatele centrului
de greutate in milimetri (fara zecimale). Valoarea lui X se va transforma din milimetri in sistemul de coaste si se va
trece in tabel. Intotdeauna valoarea lui X se va masura din coasta 0 si nu din perpendiculara pupa, care poate sa
nu coincida cu zero absolut.
Fig. 18 Subpictura WCOG_TABLE
Fig. 19 Tabel WCOG completat

Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 9/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Atentie: In cazul in care sectia este Bb/Tb/Centru si se vor trece valori si la Total, trebuie ca, pentru greutate,
suma celor doua sau trei coloane sa fie egala cu greutatea trecuta la Total. Totodata, centrul de greutate trecut in
tabel se va verifica astfel incat sa nu fie in afara limitelor sectiei. In cazul unei revizii, se vor recalcula aceste valori
si se vor modifica datele din tabel.
Pentru subpictura IND_GENERAL se vor pastra fonturile, culorile si marimea textelor asa cum sunt ele setate.
La startarea unui proiect nou, particularizarea acestei subpicturi se va realiza de catre C.A.P.
Fig. 20 Subpictura IND_GENERAL particularizata

Subpictura WCOG_TABLE
Subpictura REVISION_TABLE
Subpictura IND_GENERAL
Fig. 21 Indicator cu subpicturi inserate

Modul de completare al indicatorului (subpictura IND_GENERAL Fig. 20) este urmatorul:
File se va completa cu numele desenului (Exp.:1055-209-4131).
Sheet numarul filei si numar total de file (Exp.: 1 of n, 2 of n ... n of n, unde n reprezinta numarul total
de pagini al P.T.-ului unei sectii).
Date data de livrare a P.T.-ului. Toate cele trei date vor fi identice.
Drawn initialele celui care a realizat P.T.-ul (Exp.: M.Z.).
Checked initialele C.A.P. Corp (Exp.:M.Z.).
Verified initialele M.P.C. (Exp.:F.M.).
Drw. No. se va completa cu numele desenului (Exp.:1055-209-4131). Desenele se vor denumi conform
instructiunii de proiectare IP1.1 Codificarea documentelor de proiectare (Sivadoc>Documente>Reglementari
Cadru>02. Management Calitate>3. Instructiuni Tehnice>Manual Proiectare (IP)>Codificarea
documentelor de proiectare).
Rev. se va trece litera corespunzatoare reviziei curente (-, A, B s.a.m.d.).
Title in locul Numelui 2 se va trece numele sectiei (Exp.: UNIT 413, in cazul in care sectia este monobloc;
UNIT 413 PS&SB, in cazul in care sectia este Bb/Tb).
Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 10/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
in locul Numelui 1 se vor trece limitele intre care se gaseste sectia, conform desenului de Impartire
in Sectii XXX-209-001 care se gaseste in Sivadoc>Documente>Proiecte>Se alege proiectul de lucru>5.
Fabricatie>Plan Fabricatie (PF) (Exp.: FR.14-150...FR.23+150).
Project numarul proiectului de clasa folosit pentru comanda respectiva (Exp.: NOD838).
Design tipul de nava (Exp.: PSV 05L CD).
ATENTIE: Cele trei subpicturi (REVISION_TABLE, WCOG_TABLE, IND_GENERAL) nu se vor modifica si apoi salva
pentru o sectie anume. Acestea vor contine informatii generale ce vor fi particularizate pentru fiecare sectie in
parte.
Observatie: Numele unui obiect, in colectia de banci de date, trebuie sa fie unic. Atunci cand se alege un
nume pentru obiectele create (desene, subpicturi, tevi, site-uri, panouri, suprafete etc.) NU trebuie sa fie folosite
nume de form-uri: A1, A2, A3, A4 etc. Sunt de evitat si numele care sunt folosite pentru a denumi sectiile: U01,
U02, U03P etc. si numele de ansamblu parinte de sectie: UA01, UA02, UA03P etc.
In cazul unei revizii, in indicator, se va modifica doar litera din casuta Rev.
Fig. 22 Indicator completat

Observatie: In indicator, pe langa scara principala a desenului (1:50), se va preciza si scara de desenare a
detaliilor. Aceasta va fi 1:25. In cazul in care vom avea vederi create la alte scari decat acestea, trebuie sa se
precizeze sub denumirea sectiunii si scara de desenare.
III.
Documente necesare P.T.
Proiectul tehnic reprezinta ansamblul tuturor desenelor de clasa divizate in blocsectii (unit-uri conform Unit
Plan), care reflecta tipodimensiunile si calitatile materialelor folosite in calculul structural al navelor. P.T.-urile se
trimit spre avizare santierului beneficiar.
In cazul realizarii unui proiect tehnic, documentele pe care trebuie sa le consultam sunt urmatoarele:
Planul de Impartire in Sectii (XXX-209-001) Sivadoc>Documente>Proiecte>Se alege proiectul de lucru>5.
Fabricatie>Plan Fabricatie (PF)
General Arrangement (XXX-101-001)
Reference Drawing (XXX-101-005)
Tank Plan (XXX-101-020)
Standard Structural Detail (XXX-200-048) detaliile tipice folosite pentru proiectul in lucru
Main Class Drawings (XXX-200-XXX) in functie de caz
Aft Class Drawings (XXX-210-XXX) in functie de caz
Fore Class Drawings (XXX-240-XXX) in functie de caz
desene de Armare care se refera la sectia in lucru
specificatia de materiale Sivadoc>Documente> Proiecte>Se alege proiectul de lucru>3. Design>7.0
Purchasing Specification (Sp. Aprov.) in aceasta sunt cuprinse profilele, tevile si formatele de tabla care
trebuie folosite in proiectul curent
observatii in rosu DNV, daca este cazul
Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 11/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
alte observatii venite din partea beneficiarului (e-mail-uri, fax-uri, MOM-uri s.a.m.d.)
IV.
Definirea panourilor
Entitatea de baza a modelarii este panoul. Este recomandata ca definirea unui nou panou sa fie facuta intr-un
desen care sa contina vederea in care se doreste crearea panoului.
Modul de denumire al panourilor va fi urmatorul (avand ca baza functia autoname din Aveva):
pentru panourile transversale:
<NB>-FR<LOC>_<NRORD>, unde:
<NB> - nume bloc Aveva (Exp.: U67)
<LOC> - numarul coastei la care se afla panoul (Exp.: coasta 19)
<NRORD> - numarul de ordine (Exp.: 1, 2, ..., n)
Exp.: U67-FR19_1
pentru panourile longitudinale:
<NB>-Y<LOC>_<NRORD>, unde:
<LOC> - valoarea Y la care este amplasat panoul, poate fi exprimata si in dm (Exp.: Y=6400)
Exp.: U67-Y6400_1 sau U67-Y64_1
pentru panourile orizontale:
<NB>-Z<LOC>_<NRORD>, unde:
<LOC> - valoarea Z la care este amplasat panoul, poate fi exprimata si in dm (Exp.: Z=9000)
Exp.: U67-Z3900_1 sau U67-Z39_1
pentru panourile inclinate:
<NB>-XYZ<LOC>_<NRORD>, unde:
<LOC> - valoarea punctului de unde porneste inclinarea, poate fi exprimata si in dm (Exp.: Z=9000),
optional
Exp.: U67-XYZ9000_1 sau U67-XYZ90_1 sau U67-XYZ_1
pentru panourile knuckle:
<NB>-KN<LOC><NRORD>, unde:
<LOC> - valoarea la care se gaseste panoul, poate fi exprimata si in dm (Exp.: Y=9000), optional
Exp.: U67-KN90001 sau U67-KN901 sau U67-KN1
pentru subpanourile knuckle:
<NB>-7<LOC><NRORD>, unde:
<LOC> - valoarea la care se gaseste panoul, poate fi exprimata si in dm (Exp.: Z=7500)
Exp.: U67-775001 sau U67-7751
pentru bracket panel:
<NB>-BRK<NRORD>, unde:
Exp.: U67-BRK1
Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 12/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
pentru panourile curbe:
<NB>-5<NRORD>, unde:
Exp.: U67-501
Nota: Chila de ruliu va fi intotdeauna block-ul 800.
Observatie: Panourile curbe vor contine tablele si profilele de invelis aferente sectiei respective.
La definirea unui panou trebuie sa tinem cont si de Data Type-ul pe care il atribuim panoului respectiv. Acesta
este format din trei cifre si presupunand ca DT=XYZ vom avea:
Y=0 pentru osaturi compuse linie punct groasa
Y=8 pentru pereti neetansi, bracheti, diafragme etc. linie intrerupta groasa
Y=9 pentru pereti etansi linie tip cale ferata
Alte valori ale lui Y si toate valorile lui X si Z sunt arbitrare si pot fi folosite de catre client pentru definirea
tipurilor de panouri in functie de necesitati (vezi si Anexa 6 - Data Types). Valorile lui Y prezentate mai sus sunt
folosite in Planar Hull pentru a determina tipul de linie corespunzator urmelor panourilor vecine intr-o anumita
vedere.
Perete etan
DT=X9Z
Osatura compusa
Brachet
DT=X0Z
DT=X8Z
Fig. 23 Data Type

Panourile pot fi valide pentru babord (P), pentru tribord (S), pot fi simetrice (SBP) sau pot fi over/in CL (SP). In
cazul in care avem o sectie monovolum, daca panourile sunt simetrice babord/tribord, se poate lucra cu panouri
SBP. Pentru sectiile babord/tribord nu se va lucra cu panouri SBP.
Observatie: In meniul Custom>Hull Detail Design exista optiunea History Savings prin care se poate identifica
istoria de salvare in banca de date a oricarui panou sau bloc. Se deschide Design Explorer
(View>Explorers>Design Explorer) si se selecteaza CE (Current Element), dupa care se initializeaza programul
History Savings.
Fig. 24 History Saving

Cod:
Nr. revizie: 0
V.
Pagina: 13/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Modul de prezentare al documentatiei de P.T.
Desenele de P.T. trebuie sa contina toate vederile, detaliile si informatiile necesare pentru realizarea unei
sectii. In campul desenelor trebuie sa fie reprezentate toate elementele din lista de materiale. Acestea se vor
pozitiona o singura data, pe vederea unde se considera ca sunt prezentate cel mai bine (in vedere, nu in sectiune).
Ordinea de reprezentare a vederilor va fi: sectiuni orizontale, logitudinale si, in cele din urma, transversale.
Modul si directia de amplasare a vederilor in desene va fi de sus in jos si de la stanga spre dreapta, asa cum se
vede si in Fig. 25.
Fig. 25 Ordinea reprezentarii vederilor in pagina

Vederile vor fi denumite astfel:
vederile orizontale:
pentru punti: denumire punte cota fata de linia de baza MAIN DECK 9000 Ab. B.L.
pentru alte vederi orizontale: HORIZONTAL SECTION AT ... Ab. B.L.
HORIZONTAL SECTION AT 1200 Ab.
B.L.
vederile longitudinale:
pentru PD: LONGITUDINAL SECTION IN C.L.
pentru celelalte sectiuni longitudinale: LONGITUDINAL SECTION AT ... OFF C.L. PS sau SB LONGITUDINAL
SECTION AT 600 OFF C.L. PS
vederile transversale: FRAME ... FRAME 100
vederile inclinate: SLOPED SECTION AT .../... Ab. B.L. sau OFF C.L.
SLOPED SECTION AT 1200/1400 Ab. B.L.
sau SLOPED SECTION AT 3000/3500 OFF C.L. PS (SB) sau SLOPED SECTION FRAME 100/FRAME 100+300
Detaliile trebuie sa fie amplasate cat mai aproape de zona de evidentiat. Acestea pot fi realizate cu scopul:
de a reprezenta o situatie locala. Ca exemplu avem cazul din Fig. 26. Aceste detalii se vor evidentia folosind un
cerc sau o elipsa. Aceste forme geometrice vor fi de culoare alba si cu linie punct subtire. Intotdeauna aceste
detalii vor fi la scara 1:25, scara ce apare mentionata si in indicator. Din acest motiv, pe vedere nu se va mai
specifica si scara in mod explicit.
Fig. 26 Exemplu detaliu

Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 14/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
de a prezenta la o scara mai mare o anumita zona. Ca exemplu avem cazul din Fig. 27. Aceste detalii se vor
evidentia folosind un cerc sau o elipsa. Aceste forme geometrice vor fi de culoare alba si cu linie punct subtire.
Intotdeauna aceste detalii vor fi la scara 1:10, scara ce trebuie sa fie mentionata si sub detaliu. Denumirea
detaliului va fi inclusa in interiorul formei geometrice, va avea font Arial, culoare alba si inaltime egala cu 3.
Fig. 27 Exemplu detaliu

Vederile create vor fi cu minim 300 mm mai mari fata de cuplarile de montaj astfel incat sa fie evidentiate si
sectiile adiacente. Acestea vor fi reprezentate cu linie punct subtire, de culoare gri.
Pentru ca sectiile vecine sa fie reprezentate cu linie punct subtire, in momentul crearii vederii, la
Select>Planar, in caseta pentru Blocks se va trece numele sectiei pentru care se intocmeste P.T.
Fig. 28 Caseta dialog Create View

Pentru a schimba culoarea in gri vom folosi meniul Modify cu optiunea General. Selectam subpictura dorita
si nivelul pe care dorim sa-l modificam sau putem merge pe varianta All (toate subpicturile din pagina) apasand
butonul . Ca rezultat, va aparea fereastra Modify General: Key Property, in care utilizatorului i se cere sa
introduca proprietatea de cautare. In cazul nostru aceasta va fi 4.Line Type. Din noua casuta de dialog vom alege
linia punct subtire (Dashed Dotted). Dupa apasarea butonului OK ne va aparea fereastra Modify General: New
Property din care vom selecta proprietatea care dorim sa fie modificata pentru elementele selectate anterior.
Vom alege 5.Colour>Grey T50 si prin apasarea butonului OK toate liniile a caror propietate este linie punct
subtire isi vor schimba culoarea in gri.
Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 15/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Fig. 29 Modificare culoare pentru sectiile vecine

Vederea rezultata va fi ca in Fig. 30.
Fig. 30 Vedere rezultata

De asemenea, pe vedere se vor pune linii de ruptura. Se va folosi meniul Annotate cu optiunile:
Pipe Restriction Symbol pentru tevi
General Restriction Symbol pentru celelalte structuri
Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 16/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Nota: Aceste linii vor fi continue, subtiri (Line Type: Solid) si vor avea culoarea corespunzatoare materialului la
care s-a aplicat ruptura.
Observatie: Liniile de ruptura se deseneaza numai unde exista ruptura de material.
Fig. 31 Linii de ruptura

Pe fiecare din vederile si sectiunile reprezentate trebuie sa existe informatii legate de referintele limitelor
(distante fata de coaste, planul diametral, linia de baza), inclusiv pe detalii. De asemenea, se vor prezenta cote de
amplasare si se vor dimensiona decuparile. Alte elemente de reprezentat intr-o vedere sunt diversele simboluri
(meniul Insert>Symbol sau butonul
din bara de intrumente Symbol):
cele care reprezinta linia de baza (Font 001-nr.99), planul diametral (Font 001-nr.100), cuplul maestru (Font
004-nr.76):
,
,
cele care indica modul de aruncare al grosimii Font 001-nr.70, 71, 72:
,
,
cele care ne reprezinta continuitatea/discontinuitatea elementelor Font 001/002-nr.58, 59, Font 002nr.57:
,
,
Aceste simboluri se mai pot introduce si cu ajutorul meniului Tools>Model>Panel Intersect (Fig. 32).
Fig. 32 Panel Intersect
pentru cuplarile de montaj (inclusiv cote pentru acestea) Font 001-nr.69:
Aceste simboluri vor avea marimea standard egala cu 10, vor fi cu linie subtire si culoare alba.
Pe langa vederile reprezentate in P.T. trebuie sa mai existe si urmatoarele informatii:
Key Plan-ul navei (Fig. 33) reprezinta profilul navei din Unit Plan in care vom hasura sectia al carei P.T. il
realizam (in fiecare proiect ar trebui sa existe o subpictura cu aceasta vedere) pe prima pagina:
Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 17/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Sectia al carei P.T. l realizam se va ha ura
Fig. 33 Key Plan

Pentru hatch pattern (Default Hatch Pattern: Key In) vom folosi urmatoarele atribute:
unghi: 45
distanta: 1
hatch pattern island deletion: activat (prin apasarea butonului Options)
culoare: alb
tip linie: continua, subtire (Solid)
Observatie: Subpictura cu profilul navei (asa cum este aratata mai sus) trebuie sa fie creata de C.A.P. la
startarea unui proiect cu numele NR.COMANDA-KEY_PLAN (Exp.: 761-KEY_PLAN).
o nota legata de valoarea distantei intercostale si de calitatea materialelor folosite pe prima pagina Font
Arial, inaltimea egala cu 3 si culoare alba:
o lista cu desenele de referinta folosite in realizarea P.T.-ului pe prima pagina Font Arial, inaltimea egala cu 3
si culoare alba:
nodurile tipice folosite in P.T.

o vedere 3D cu sectia ultima pagina (Fig. 34)
Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 18/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Fig. 34 3D View
Observatie: Pe vederea 3D se vor indica planul diametral, cuplarile de montaj si distantele fata de planurile
principale de referinta, pentru elementele importante din sectie (punti, pereti, osaturi compuse etc.) - Font Arial,
inaltimea egala cu 2 si culoare galbena.
subpicturile cu desfasurata invelisului (shell expansion) care vor fi pregatite de catre proiectantul responsabil cu
modelarea curba si pe care modelatorul plan are datoria de a le verifica atat ca vedere, cat si ca informatie in
model (Model Information).
daca in sectia pentru care realizam P.T.-ul exista tancuri (conform Tank Plan), se va prezenta o vedere din Tank
Plan cu tancurile (Fig. 35) si va fi atasat si un tabel ce cuprinde calculul decuparilor de scurgere si/sau aerisire (Fig.
37). De asemenea, pentru o mai buna identificare a tancurilor, limitele acestora se vor cota fata de planurile
principale de proiectie.
Vederea din Tank Plan va avea urmatoarele proprietati:
- toate liniile vor fi subtiri si de culoare verde. Diagonalele tancurilor vor fi reprezentate cu linie punct subtire.
- textele care reprezinta denumirea vederii, numarul/tipul tancului si numele sectiilor vor fi scrise cu litere mari si
vor avea culoare alba, font Arial si marime 5.
- cercurile care contin numarul tancului vor avea raza egala cu 300 mm.
- cotele pentru cuplarile de montaj si cele fata de principalele planuri de proiectie vor pastra proprietatile
implicite (culoare rosie, font TBSystemFont0, marime 1.5).
Pentru fiecare proiect trebuie sa existe o subpictura care sa contina tabelul calculului decuparilor de scurgere
si aerisire. Aceasta va avea numele DRAIN/AIR (Fig. 36) si va cuprinde capul de tabel si o prima linie a acestuia.
Dimensiunile lui sunt 16450 mm x 1400 mm (capul de tabel va avea o inaltime de 800 mm, iar liniile
corespunzatoare fiecarui tanc vor avea 600 mm). Textul din acest tabel va fi scris cu litere mari, font Arial, marime
4 si culoare alba. Un exemplu de tabel completat este in Fig. 37.
Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 19/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Fig. 35 Vedere Tank Plan
Fig. 36 Subpictura DRAIN/AIR
Fig. 37 Tabel decupari de scurgere si aerisire

Desenele rezultate trebuie sa fie usor de citit, sa aiba un aspect cat mai clar si cat mai simplificat.
Dupa finalizarea P.T.-ului, desenele trebuie arhivate si trimise spre verificare C.A.P.
Pentru a pastra linia tip cale ferata avem doua optiuni:
Fie folosim, inainte de export, optiunea Change Trackline to 3 lines din meniul Custom>Hull Basic Design
(Fig. 38).
Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 20/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Fig. 38 Change Trackline to 3 lines

(AutoCAD) din bara de intrumente STX_TL.
Fie utilizam, dupa export, butonul Aveva Track
Arhiva va contine desenele de P.T. in format dwg (scalate) si un fisier Excel List of Hystorical Unit
Information ce va cuprinde o lista a desenelor de referinta folosite. Aceasta se va realiza folosind optiunea
Livrare PT din meniul Custom>Hull Detail Design sau butonul similar
. Modul de utilizare este descris in
Tutorialul: Using TP Delivery Form.
Introducerea meniului STX_TL in AutoCAD se va realiza conform Anexei 7 Loading of Enterprise button
toolbar. Cele trei butoane sunt utile pentru scalarea desenelor, modificarea stilului de cotare si a tipului de linie
din layer-ul Water_Tight, din CONTINUOUS in AVEVATRACK.
Aceasta arhiva se va incarca in Sivadoc, in proiectul de lucru, la rubrica 3. Design>2.0 Technical Drawings
(PT) Hull conform procedurii referitoare la P.T. care se gaseste in Sivadoc>Documente>Reglementari
Cadru>02. Management Calitate>2. Proceduri Calitate (QP)>QP02-2 Proiectul Tehnic si de Executie.
Observatie: In cazul reviziilor de P.T., toate sectiunile afectate trebuie sa fie recreate, iar pe vederile unde
apar modificari se vor amplasa norisori de revizie de culoare Magenta (Meniu Annotate>Cloud...) si indicator de
revizie. Acest indicator este o subpictura cu numele REV.X (De exemplu: REV.A, REV.B etc.). Aceasta va avea
urmatoarele proprietati: simbol Font 001, inaltime standard (10), culoare Magenta, tip de linie SolidXWide; text
Font Arial, inaltime 4, culoare Magenta.
Fig. 39 Subpictura REV.A
Fig. 40 Exemplu marcare modificare in caz de revizie

Cod:
Nr. revizie: 0
VI.
Pagina: 21/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Cazuri speciale intalnite in modelare
Modelarea curba
Pentru a realiza partea de modelare curba pentru un proiect nou, pasii ce trebuie urmati sunt:
Alegerea suprafetei de lucru: un proiect poate contine mai multe suprafete, o suprafata principala (Hull) si
una sau mai multe suprafete aditionale, in functie de echipamentele prezente pe nava. Selectia suprafetei se face
din meniul Curved Hull>Default>Surface.
Fig. 41 Alegerea suprafetei de lucru

In continuare va fi prezentat modul de lucru pe suprafata Hull, pe celelalte suprafete modul de lucru fiind
asemanator.
Generarea cordoanelor de sudura (seam-urilor): acestea vor fi denumite astfel:
cordoane care delimiteaza blocurile: >500 ... 599<
cordoane care delimiteaza puntile: >700 ... 799<
alte tipuri de cordoane:
generate intr-un plan principal X: >100 ... 199<
generate intr-un plan principal Y: >200 ... 299<
generate intr-un plan principal Z: >300 ... 399<
generate in alt plan decat cel principal: >400 ... 499<
Trasarea cordoanelor se va starta prin definirea celor care delimiteaza blocurile, sectiile si puntile. Acestea se
vor trasa cu linie ingrosata, lucru care se obtine prin bifarea casutei Block Limit.
Fig. 42 Generarea cordoanelor de sudura

Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 22/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Observatie: Cordoanele transversale (care delimiteaza blocurile si sectiile) se vor defini ca fiind over/in CL, iar
cele orizontale (care delimiteaza puntile) se vor defini ca fiind PS and SB.
Pasii urmatori vor consta in trasarea cordoanelor care delimiteaza diferentele de grosime si a cordoanelor
care vor imparti nava in fasii de tabla, conform specificatiei de table a fiecarei nave. Trasajul se va realiza tinanduse cont si de faptul ca tablele vor avea plusuri de montaj sau de fasonare. Aceste cordoane se vor trasa cu linie
subtire prin debifarea casutei Block Limit.
Observatie: Cordoanele de sudura se vor trasa astfel incat sa se respecte o continuitate a cordoanelor pe
toata lungimea navei. Toate cordoanele vor fi trasate cu 50 mm mai lungi fata de cordonul limita pe care il
intersecteaza, pentru a evita aparitia unor probleme in timpul generarii tablelor.
Fig. 43 Exemplu de seam-uri pentru o nava oarecare

Pentru a putea verifica daca tablele se incadreaza in formatele aprovizionate pentru fiecare nava si daca tabla
s-a desfasurat corect se foloseste comanda Symbolic View>Curved Hull View>Developed Plate.
Fig. 44 Meniu Symbolic View
Fig. 45 Exemplu tabla desfasurata

Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 23/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Generarea tablelor (shell plates): tablele generate pe suprafata Hull vor fi denumite cu numere incepand cu
500, iar cele realizate pe alte suprafete vor fi denumite incepand cu 600. Pentru a se evita problemele care pot sa
apara in procesul de nestare, tablele vor fi generate in functie de tipul sectiei respective, asa cum este aceasta
prevazuta in Planul de Impartire in Sectii. De exemplu, daca sectia este monobloc, tablele vor fi generate ca fiind
over/in CL, exceptie facand cazurile in care tabla are grosimi diferite in cele doua borduri.
In cazul in care tabla generata nu se desfasoara corect se pot face ajustari prin modificarea diferitilor
parametri din fereastra Development: Workshop Method, Strip Control, Strip direction, No. of Strips.
Fig. 46 Fereastra Development

Generarea profilelor de bordaj: profilele (shell profiles) se vor denumi astfel:
cele generate intr-un plan principal X: >100...199<
cele generate intr-un plan principal Y: >200...299<
cele generate intr-un plan principal Z: >300...399<
cele generate intr-un alt plan decat cel principal: >400...499<
Profilele transversale si cele longitudinale se vor modela conform indicatiilor din Shell Expansion. Pentru
fiecare shell profile se va alege o dimensiune predominanta, urmand ca, in momentul in care se va realiza
splitarea acestuia in shell stiffeners corespunzatoare fiecarei sectii, sa se modifice tipodimensiunea, daca este
cazul.
Fig. 47 Exemplu de shell profiles

Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 24/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
In prima faza, toate profilele (shell profiles) se vor modela PS and SB. Dupa ce au fost generate in totalitate,
acestea se vor splita, rezultand astfel profile independente babord si tribord. Acest lucru se poate executa usor
din meniul Curved Hull>Model>Shell Profile>Split Symmetric. In urma acestei operatii, toate profilele din
tribord vor primi un alt numar:
cele generate intr-un plan principal X: >5100...5199<
cele generate intr-un plan principal Y: >2200...2299<
cele generate intr-un plan principal Z: >2300...2399<
cele generate intr-un alt plan decat cel principal: >5400...5499<
Fig. 48 Splitarea profilelor (shell profiles)

Splitarea profilelor de invelis are drept scop impartirea unui shell profile in mai multi shell stiffeners, in functie
de Planul de Impartire in Sectii si/sau de tipul profilului necesar in acea zona. Aceasta operatie se va realiza
folosind meniul Curved Hull>Model>Shell Stiffener>Split. Pentru a uni doua profile (operatie inversa splitarii)
vom utiliza acelasi meniu dar cu optiunea Combine.
Fig. 49 Splitarea/combinarea shell stiffener-ilor

Operatia urmatoare va consta in adaugarea decuparilor de scurgere, de aerisire, de trecere (hole, notch,
cutout) etc., operatie care se realizeaza utilizand meniul Curved Hull>Model>Create Feature. Tot in aceasta
faza se pot modifica: tipul profilului, calitatea, directia si se pot adauga plusuri de montaj, end-cut-uri, clearance
etc.
Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 25/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Fig. 50 Meniul Create Feature

Generarea panourilor curbe (curved panels): panourile curbe se vor realiza folosind meniul Curved
Hull>Curved Panel. Aici se va introduce numele panoului curb, se va selecta blocul din care va face parte acesta
si se va alege tipul panoului (PS/SB sau Over/in CL).
Fig. 51 Crearea panourilor curbe

Panourile curbe se vor denumi astfel:
500 pentru panourile realizate Over/in CL
501 pentru restul panourilor curbe
Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 26/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Connection codes si endcut-uri profile

Le regasim in Anexa 9 Layout of the Connection File si Anexa 8 Endcut Types set in STX Tulcea
Vers.04 (Live Document acest document se modifica mereu).
Observatii pentru tabelul de endcut-uri:
daca in document apare doar un cap de tabel de genul:
Code, parameter
R1
2
3
inseamna ca in fisierul nostru nu sunt setate valori pentru acest tip de endcut (acest tip de endcut nu este definit).
datele trecute cu verde sunt noi
datele cu rosu trebuie evitate intrucat in proiectele noi acestea nu vor mai fi disponibile
Observatie CON=15: Profilele similare celui de mai jos creaza probleme in faza de constructie a sectiilor de
volum, deoarece nu prezinta lufturi la capete. Toate aceste profile vor prezenta un luft de 1 mm la ambele capete.
Scopul este de a usura asamblatul acestor profile. Din acest motiv connection-ul 15 va fi setat a avea un luft de 1
mm (Fig. 52). Atentie la nodul de selectie al bazei de dimensionare, in situatia in care trebuie sa cotati si cota ar
avea ca baza capatul profilului al carui endcut este 15.
Fig. 52 Connection 15
Atentie: Prelucrarea capului profilului si al flansei profilelor cornier se va realiza in toate situatiile, mai putin in
cazul in care se sudeaza doua profile cap la cap. O alta restrictie este legata de dimensiunea profilelor. Astfel, vom
avea:
pentru profile HP cu H 160 mm nu se prelucreaza capul profilului
pentru profile HP cu H > 160 mm se va prelucra capul profilului la 30
Din tabelul de coduri pentru endcut-uri, parametrul prin care se realizeaza acest lucru este, in general, 2.
Fig. 53 Prelucrare cap profil

Observatie: Pentru cazul sudarii profilelor cap la cap se va folosi connection code CON=40.
Profil 1
Fig. 54 Connection code 40

Profil 2
Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 27/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Notch KUF in profile (Anexa 4 KUF)

La trecerea profilelor prin pereti etansi, acolo unde avem un Cutout=107, caracteristic nodului A8 se va
introduce un notch KUF in profil (Fig. 55). Acesta are rolul de a marca locul unde se va indeparta flansa bulbului,
pentru a realiza imbinarea etansa de tip furculita. Inaltimea va fi egala cu 2 mm, iar latimea decuparii va fi egala
cu grosimea peretelui plus 4 mm si raza de 1 mm. Notch-ul se va introduce la mijlocul grosimii peretelui prin care
trece profilul.
Fig. 55 Notch KUF

Pentru un perete longitudinal (Y=1200) cu grosimea de 7 mm, in schema, instructiunea va fi ca in Fig. 56.
Fig. 56 Instructiune notch KUF

Cutout-uri si clip-uri profile (Anexa 3 CUTOUTS & CLIPS)
Cutout-urile definite in Aveva sunt cele prezentate in Anexa 3.1 - Aveva cutout standard.
Observatie: La cutout-urile folosite in prezent (cele cu 5XXX), notch-ul situat la contactul cu tabla panoului
intariturii, in linia teoretica, va fi ales automat de sistem, KS10 sau R35, in functie de inaltimea profilului (vezi si
nod A1 din Standard Structural Detail) Fig. 57.
Fig. 57 Nod A1
Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 28/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Clip-urile definite in Aveva sunt cele prezentate in Fig. 58.
Fig. 58 Clip-uri definite in Aveva

Nota: Clip-urile sunt valabile numai pentru profilele perpendiculare pe tabla suport.
Fig. 59 Placute de rigidizare (nod A2)
Fig. 60 Placute de etansare

Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 29/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Amplasare osatura simpla pe panouri ce au in componenta table de diferite grosimi (Anexa 1

AMPLASARE OSATURA SIMPLA)
In cazul panourilor care au in componenta table de mai multe grosimi si osatura simpla amplasata pe partea
ce materializeaza diferenta de grosime se va proceda astfel:
Daca diferenta de grosime a tablelor ( t=t1-t2) este mai mica sau egala cu 2 mm si lungimea de
suprapunere a profilului (l) este mai mica de 1 m, se va practica o degajare de tip NOTCH KUF 1002*2*1 in
profil cu inaltimea (h) egala cu diferenta de grosime dintre table si lungime egala cu lungimea de suprapunere
plus 2 mm vezi detaliul 1 din Anexa 1.1 Cazuri posibile;
Daca diferenta de grosime a tablelor ( t=t1-t2) este mai mica sau egala cu 2 mm si lungimea de
nesuprapunere (profilul nu atinge tabla) a profilului (l) este mai mica de 1 m, se va incarca cu sudura pe inaltimea
(h) egala cu diferenta de grosime dintre table si lungimea egala cu lungimea de nesuprapunere plus 2 mm (profilul
nu atinge tabla) vezi detaliul 2 din Anexa 1.1 Cazuri posibile;
Daca diferenta de grosime a tablelor ( t=t1-t2) este mai mare de 2 mm si lungimea de suprapunere a
profilului (l) este mai mare de 1 m, se va intrerupe profilul in dreptul schimbarii de grosime a tablelor vezi
detaliul 3 din Anexa 1.1 Cazuri posibile;
De asemenea se vor introduce atentionari suplimentare in schita de confectionat a panoului si in schitele
profilelor afectate de aceasta situatie. Aceste atentionari vor contine detalii de imbinare a acelor profile in asa
fel incat, daca se impune sudarea profilelor inainte de amplasarea acestora pe panou, cuplarea/sudarea lor sa se
realizeze corect pentru evitarea lufturilor generate de diferentele de grosime vezi detaliul 4 din Anexa 1.1
Cazuri posibile.
Pentru a nu fi necesare operatii tehnologice suplimentare (decupari in profile, incarcare cu sudura pentru
compensarea inaltimii profilelor s.a.m.d.) se recomanda alinierea tablelor la fata pe care se vor suda montantii,
diferenta de grosime orientandu-se spre partea opusa (Fig. 61). Aceasta situatie este exemplificata in Anexa 1.2
Varianta A si Anexa 1.3 Varianta B.
Fig. 61 Alinierea grosimii tablelor

Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 30/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Calculul decuparilor de scurgere si aerisire (Anexa 2 CALCULUL DECUPARILOR DE

SCURGERE SI AERISIRE)
Amplasarea si calculul decuparilor de scurgere si aerisire se va face respectand urmatoarea instructiune de
lucru:
la primirea unei noi sectii de lucru (P.T./P.E.), se va verifica XXX-101-020 Tank Plan si se vor identifica
tancurile care sunt incluse sau care intersecteaza limitele acesteia.
se va lua legatura cu C.A.P. din cadrul Serviciului Proiectare Tubulatura (asa cum este trecut in schema
organizatiei de proiect) pentru a obtine informatii despre amplasarea sorburilor, respectiv, a tevilor de aerisire
tancuri, diametrul nominal, diametrul exterior x grosimea tevii (pentru determinarea ariei sectiunii interioare). In
caz ca nu exista informatii despre instalatie (schema instalatiei) se va considera diamentrul minim de calcul al ariei
sectiunii tevii sorbului sau aerisirii de 200 mm.
se vor amplasa decuparile de drenare si aerisire conform schemei exemplu din Anexa 2.5 Schema
Drain & Air si a nodurilor F din XXX-200-048 Standard Structural Detail.
se va completa desenul de P.T./P.E. cu un detaliu ca in exemplul din Anexa 2.6 Exemplu tabel drain &
air holes. Daca sectia cuprinde parte dintr-un tanc, vederea ce trebuie atasata P.T.-ului trebuie sa cuprinda intreg
tancul, pentru a putea reprezenta pozitia sorbului sau a tevii de aerisire.
Pentru informatii privind modul de calcul si reguli, se vor consulta materialele din Anexa 2 Calculul
decuparilor de scurgere si aerisire.
Alinierea platbandelor pentru osaturile amplasate pe zone curbe
Exista situatii cand la intersectia osaturilor compuse, platbandele acestora nu sunt aliniate rezultand astfel
lufturi intre piese si imposibilitatea realizarii sudurii (Fig. 62). Din acest motiv se va preciza, atat in desenele de
P.E. cat si in schitele de O.C.-uri, ca la capatul unde se cupleaza doua osaturi pentru care trebuie realizata
alinierea platbandelor, acestea sa nu se sudeze pe o portiune de 300 mm. Totodata platbandele vor fi prevazute
cu un plus tehnologic de 20 mm. Pentru situatiile in care nu este necesar ca acestea sa fie realizate din modelare
curba (pentru a putea fi desfasurate), torsionarea si alinierea se va executa la fata locului.
Fig. 62 Situatii inainte de realizarea alinierii platbandelor

Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 31/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Fig. 63 Situatii dupa realizarea alinierii platbandelor

Acolo unde spatiul si structura o permite se poate folosi si o solutie alternativa (Fig. 64): platbandele pot
ramane nesudate (sniped), iar in locul de intersectie se va introduce o osatura de legatura asa cum este aratat in
desenul de mai jos.
SECT. X-X
Fig. 64 Solutie alternativa

Pozitionarea elementelor din sectie
Dupa terminarea modelului unei sectii se va trece la pozitionarea tuturor elementelor din aceasta. In functie
de numarul de piese din sectie se va alege Case-ul in care ne incadram din fisierul Autopos.dat (folderul Def
corespunzator proiectului). De exemplu:
CASE,'CS1' /GEO/START=1/MAX=200/PLA
/GEO/START=301/MAX=490/STI/FLA/PIL/BPR
/GEO/START=201/MAX=290/BRA/CLI
/GEO/START=601/MAX=700/DOU;
Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 32/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Pentru cazul CS1 exista pozitii de la 1 la 200 pentru table, de la 301 la 490 pentru profile, de la 201 la 290
pentru bracheti si clip-uri si de la 601 la 700 pentru dublante.
Pentru realizarea pozitionarii se va folosi optiunea Pos No din meniul Planar Hull. Primul pas va fi stabilirea
scopului operatiei. Astfel se va alege Planar Hull>PosNo>Scope. Se tasteaza numele sectiei pentru care se va
realiza pozitionarea. In caseta de dialog Side specific part selection vor ramane toate cele trei optiuni selectate si
se va apasa butonul Cancel.
Fig. 65 Pos No>Scope

Scopul fiind stabilit se va alege Planar Hull>PosNo>Auto. In caseta de dialog Autopos start-up va trebui:
sa se aleaga Case-ul (CS1, CS2 etc.) din lista
sa se bifeze casutele Empty, Temporary si Final
la Program mode sa se aleaga, in prima faza, Listing Only
la Comparison sa se opteze pentru Scope (scopul stabilit anterior)
Avand selectat Listing Only piesele nu vor fi pozitionate, insa se poate verifica daca exista sau nu pozitii
suprapuse (Fig. 66). Pentru aceasta se va consulta fisierul .lst din Log Viewer.
Daca nu sunt pozitii suprapuse se va reveni in fereastra Autopos start-up, inlocuind doar la Program mode
Listing only cu Update (Fig. 66). Astfel toate piesele din cadrul sectiei stabilite prin Scope vor avea atribuita si o
pozitie.
Pentru a repozitiona toate piesele dintr-o sectie (Fig. 66), din caseta Autopos start-up trebuie sa se debifeze
Empty.
1. Doar listare
2. Pozitionare
Fig. 66 Pos No>Auto
3. Repozitionare
Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 33/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Culori si texte standard

Codul de culori folosit in Aveva, pentru model, este:
verde pentru table (implicit)
galben pentru profile
cyan pentru bracheti
rosu pentru decupari
Pentru numele vederilor se va folosi un text cu litere mari, nesubliniate, cu urmatoarele proprietati: Font
Arial, inaltime 4, culoare - alba. Textele ce contin mentiuni speciale sub vederi (de exemplu: ALL STIFFENERS
HP..., LOOKING FORE etc.) vor fi scrise cu litere mari, nesubliniate si vor avea proprietatile: Font Arial, inaltime
3, culoare alba.
Aveva Unclaim
In timpul lucrului se pot intampina probleme legate de blocarea anumitor desene sau a unor panouri.
Deblocarea acestora se poate realiza de catre utilizator cu ajutorul programului Aveva Unclaim, fara a mai fi
nevoie ca administratorul de sistem sa intervina. Pentru mai multe detalii legate de aceasta aplicatie se poate
consulta materialul de pe Forum Tutorial: Using Aveva Unclaim addin.
VII. Proiectul de executie

Proiectul de executie este similar cu proiectul tehnic, insa sunt elaborate o serie de desene suplimentare ce
vor fi folosite pentru constructia navei. La realizarea unui P.E. se va tine cont de dotarile si tehnologiile utilizate in
santierul in care se va construi nava.
In prima faza se vor salva desenele de P.T. cu ultima revizie, ca fiind desene de P.E.. De exemplu, se
presupune ca trebuie intocmit P.E.-ul pentru sectia 67, sectie care in prezent se afla la revizia A. Desenele de P.T.
in Aveva vor avea numele XXX-209-671_A ... XXX-209-679_A. Pentru P.E. ele se vor salva cu denumirea XXX-209671_A_PE ... XXX-209-679_A_PE.
Pentru fiecare P.E. grupa de Pregatire a Fabricatiei, din cadrul Directiei de Productie, va emite un document
numit Working Process Method (format .xls si .dwg) prin care se va preciza modul de realizare al sectiei si de care
se va tine seama la colectarea acesteia in modulul de Assembly din Aveva. Aceste documente se vor gasi in
Sivadoc, in proiectul de lucru, in 5.Fabricatie>Work Sequence (WS).
La realizarea unui P.E., fiecare proiectant si C.A.P. (acolo unde au spatiul alocat) trebuie sa verifice, sa
completeze si sa semneze documentul CHECK LIST PROCEDURE care se gaseste in
Sivadoc>Documente>Reglementari Cadru>02. Management Calitate>3. Instructiuni Tehnice>Manual
Proiectare (IP)>Corp. Documentul se va printa si se va completa cu pixul (alta culoare decat negru), cu X sau
N/A (nu este cazul) pe coloana CHECK, in functie de informatiile necesare sectiei. Dupa semnare, se va scana si se
va atasa arhivei ce va fi incarcata in Sivadoc impreuna cu celelalte documente ale proiectului de executie. Fisierul
scanat va avea denumirea SXX-CHECK_LIST.
Pentru reguli tehnologice suplimentare se pot consulta si Standardul Intern de Fabricatie
(Sivadoc>Documente>Reglementari Cadru>02.Management Calitate>3.Instructiuni Tehnice>Standard
Intern
Fabricatie
(SIF))
si Manualul de
Fabricatie
(Sivadoc>Documente>Reglementari
Cadru>02.Management Calitate>3.Instructiuni Tehnice>Manual Fabricatie (ITC)).
Elementele care pot influenta dimensiunea pieselor ce vor pleca spre nestare sunt:
plusul de montaj sectia va fi prevazuta cu plus de montaj asa cum este indicat in planul de Impartire in Sectii
(vezi si capitolul III). In Aveva, plusul se va introduce cu ajutorul comenzii Excess. In schema asociata panoului,
linia de comanda se va prezenta ca in Fig. 67.
Fig. 67 Instructiune Excess

Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 34/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
, unde: LIM = limita pe care se va adauga plusul

M1 = valoarea plusului
Fig. 68 Plusurile de montaj

Atentie: Plusurile de montaj vor fi aplicate atat tablelor, cat si profilelor care ajung in cuplarile de montaj ce
au plus.
Observatie: In cuplarile de montaj se vor da decupari cu raza R=35 sau maxim h/4 (table si profile). In cazul in
care profilele ajung in cuplare sa se sudeze cap la cap cu alte profile, acestea vor avea intotdeauna connection
code CON=40 (Fig. 54).
shrinkage-ul se va aplica respectand regulile de mai jos:
pentru punti, platforme (Fig. 69, Fig. 70) directia principala de contractie este perpendiculara pe directia
principala a osaturii, in acest caz osatura este longitudinala (subpictura: SHR-PUNTI, PLATFORME):
Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 35/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Fig. 69 Instructiune shrinkage punti, platforme
Fig. 70 Shrinkage punti, platforme

pentru peretii longitudinali sau inclinati in directie longitudinala (Fig. 71, Fig. 72) directia principala de
contractie este perpendiculara pe directia principala a osaturii, in acest caz osatura este verticala (subpictura:
SHR-LONGITUDINAL):
Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 36/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Fig. 71 Instructiune shrinkage pereti longitudinali sau inclinati in directie longitudinala
Fig. 72 Shrinkage pereti longitudinali sau inclinati in directie longitudinala

pentru peretii transversali sau inclinati in directie transversala (Fig. 73, Fig. 74) directia principala de
contractie este perpendiculara pe directia principala a osaturii, in acest caz osatura este verticala (subpictura:
SHR-TRANSVERSAL):
Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 37/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Fig. 73 Instructiune shrinkage pereti transversali sau inclinati in directie transversala
Fig. 74 Shrinkage pereti transversali sau inclinati in directie transversala

Aceasta compensare se va introduce in fiecare panou care are cel putin una dintre dimensiuni mai mare de
2.5 metri, pana la limita superioara a grosimii tablei de 14 mm.
Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 38/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
tipurile de sudura codurile se vor introduce conform ultimei revizii a standardului de sudura Welding
standards STX Tulcea (Anexa 16 Welding Standard STX Tulcea Rev.10) care se gaseste in
Sivadoc>Documente>Activitati Curente>Tehnic>Documente Interne>Manual Proiectare lucru>Corp. In
acel tabel sunt prezentate si codurile ce trebuie introduse in Aveva (coloana Aveva Code (Type/code)). Acest
standard de sudura cuprinde doua parti:
Partea 1 pentru otel de la calitatea A pana la E36
sudura utilizata numai pentru Panel Line LSP (WL)
sudura panourilor curbe pe pin jig-uri (WP)
sudura automata (WA)
sudura semiautomata pe placuta ceramica (WM)
sudura semiautomata Full Penetration Welding (WM)
sudura semiautomata pe placuta metalica (WM)
sudura semiautomata cu patrundere partiala (WM)
sudura semiautomata pe o singura parte (WM)
Partea 2 pentru inox
sudura automata (WI)
sudura semiautomata pe placuta ceramica (WS)
Observatie: Sudura trebuie sa prezinte o suprainaltare minima precum si sa fie cu trecere lina (racordata)
catre reperele imbinate:
imbinari cap la cap cu patrundere completa:
Valori tinta (de urmarit de sudor in productie):
Fig. 75 Imbinari cap la cap Suprainaltare

(1) Valoarea maxima a suprainaltarii este estimata in functie de latimea sudurii (b) conform EN ISO 5817
(Tabel 1, rand 1.9) pe baza formulei h 1 + 0.1 b (mm).
(2) In cazul altor tipuri de rosturi la care latimea sudurii are alte valori, suprainaltarea maxima se determina
aplicand aceeasi formula: h 1 + 0.1 b (mm).
Fig. 76 Imbinari cap la cap Unghiul de racordare al sudurii

(1) - valoarea unghiului de racordare este estimata conform EN ISO 5817 (Tabel 1, rand 1.12).
Valori extreme (criterii acceptare la predare CTC, clasa, client conform IACS):
Fig. 77 Imbinari cap la cap Valori extreme

Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 39/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
imbinari in T cu patrundere completa la care nu este prevazut din proiectare si un calibru suplimentar:
Fig. 78 Imbinari in T Racordare sudura

Suprainaltarea (h) nu se considera ca intreaga latime a piciorului sudurii aditionale (p) ci o cantitate de
sudura peste grosimea tablei sanfrenate (t), fara a lua in considerare portiunea de racordare.
Valori tinta (de urmarit de sudor in productie):
Fig. 79 Imbinari in T - Suprainaltare

( ) Valoarea maxima a suprainaltarii este estimata in functie de latimea sudurii (b) prin analogie cu imbinarile cap
la cap din EN ISO 5817 (Tabel 1, rand 1.9) pe baza formulei h 1 + 0.1 b (mm).
(2) In cazul altor tipuri de rosturi la care latimea sudurii are alte valori, suprainaltarea maxima se determina
aplicand aceeasi formula: h 1 + 0.1 b (mm).
Valori extreme (criterii acceptare la predare CTC, clasa, client conform IACS):
IACS nu prevede in mod special pentru aceasta situatie o valoare maxima. Singura analogie ar putea fi facuta
cu unghiul de racordare prevazut la sudurile de colt:
1
Fig. 80 Imbinari in T Racordare sudura

Pentru evitarea interpretarilor gresite, se vor evita desene de tipul celor de mai jos, in documentatia de
executie:
Fig. 81 Detaliu de evitat in P.E.

Daca se impune un calibru suplimentar din documentatia de clasa sau alte documente contractuale, atunci
valoarea calibrului suplimentar trebuie specificata.
Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 40/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Fig. 82 Prezentare detaliu sudura cu calibru suplimentar

Pentru Aveva exista urmatoarele variante de bevel (pentru sudura cap la cap):
0 de tip elementar (basic) folosit pentru table cu aceeasi grosime sau grosimi apropiate.
1 table cu diferenta de grosime; planul comun al tablelor pe partea negativa a bevel-ului; degrosarea tablei de
grosime mai mare pe partea pozitiva a bevel-ului (sanfren si degrosare pe aceeasi parte).
2 table cu diferenta de grosime; planul comun al tablelor pe partea pozitiva a bevel-ului; degrosarea tablei de
grosime mai mare pe partea negativa a bevel-ului (sanfren si degrosare pe parti diferite).
3 table cu diferenta de grosime; planul comun al tablelor pe partea negativa a bevel-ului; fara degrosare pe
tabla de grosime mai mare.
4 table cu diferenta de grosime; planul comun al tablelor pe partea pozitiva a bevel-ului; fara degrosare pe
tabla de grosime mai mare.
9 table cu diferenta de grosime; table fara plan comun; degrosarea tablei de grosime mai mare, egala pe
ambele parti.
Observatie: In definitia sanfrenului, acesta are o fata in sus si una in jos, legata de fetele superioara sau
inferioara a tablei (asa cum se vede in Fig. 83). In acest document, fata superioara se numeste partea pozitiva a
bevel-ului, iar fata inferioara, partea negativa.
Fig. 83 Definitia termenilor legati de bevel

Caz particular: In cazul insertiilor, cand tablele adiacente sunt in panouri diferite, pentru introducerea
prelucrarii pieselor se va proceda astfel:
unul din panouri va avea o decupare cu geometria similara insertiei, decupare in care se va introduce si un
cod de bevel. In exemplul din Fig. 84 exista o decupare cu diametrul de 2000 mm in care este introdus un bevel de
cod 301 (BEV=301), cu sanfrenul orientat in sus (BVS=TOP).
Fig. 84 Caz particular Bevel in hole

Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 41/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
pentru panoul ce va contine insertia se va folosi comanda WELD pentru a introduce pe limitele acesteia
sanfrenul si/sau degrosarea corespunzatoare (Fig. 85). In acest caz codul folosit va avea urmatorul tipic:
<cod bevel><1 sau 2><grosime degrosare>
,unde: <cod bevel> codul de bevel asa cum este indicat in ultima revizie a standardului de sudura.
<1 sau 2> indice legat de partea pe care se va realiza degrosarea. Astfel, pentru 1 degrosarea va fi pe
aceeasi parte cu sanfrenul, iar pentru 2 degrosarea va fi pe partea opusa sanfrenului.
<grosime degrosare> grosimea tablei la care se doreste degrosarea
Exp.: 301108
Rezultatul va fi ca in Fig. 86.
Fig. 85 Caz particular Welding on limit
Fig. 86 Rezultat insertie

Observatie: Latimea maxima de degrosare ce se poate executa in Sectia Debitare este de 200 mm. Peste
aceasta valoare, degrosarea se va realiza pe masini unelte.
Nota: Orientarea deschiderii rostului se va realiza atfel:
in faza de asamblat aceasta se va executa spre exterior (pieptenii spre interior) cu exceptia panourilor pe PinJig pentru sudare Cut-wire, precum si a panourilor curbe de suprastructura.
in faza de montaj se va executa conform prevederilor urmatoare:
Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 42/59
Valabil: 15.05.2012
Localizare
Element
Punti
Intocmit:
M.Z.
Cuplare
Inelara
Longitudinala
Inelara
Zona cilindrica Bordaj

Longitudinala
Aprobat:
F.M.
Orientare rost
Piepteni(*)
spre exterior
pe interior
spre interior la gros < 12mm

spre exterior la gros 12mm
spre interior la gros < 12mm
spre exterior la gros 12mm
pe exterior
pe interior
pe exterior
pe interior
Gurna
Fund
Inelara
spre interior
pe exterior
Longitudinala
Invelis
Inelara
Punti
spre exterior
pe interior
Longitudinala
Zone aviate
Bordaj
Inelara
spre interior
pe exterior
Fund
Longitudinala
Inelara
Punti
spre exterior
pe interior
Longitudinala
Cargorail si
suprastructura
Inelara
Bordaj
spre exterior
pe interior
Longitudinala
Interior nava Rostul se orienteaza astfel incat deschiderea sa fie pe partea opusa osaturii pe partea osaturii
(*) Se admit piepteni pe partea deschiderii sanfrenului, dar distantati la cel putin 600mm.
Fig. 87 Orientarea deschiderii rostului

In cazul orientarii gresite a rostului pentru cuplarile de montaj se va folosi procedura de sudare din Fig. 88:
Fig. 88 Procedura sudare in cazul orientarii gresite a rostului

Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 43/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Pentru ca piesele sa contina informatii legate de trasabilitate, inainte de a se nesta, acestea se vor colecta in
modulul de Assembly din Aveva conform WPM-ului sectiei. Pentru a deschide aplicatia in modulul de Hull Design
se va selecta View>Addins>Assembly Planning.
Fig. 89 Addins Assembly Planning

Assembly Planning foloseste Design Explorer (View>Explorers>Design Explorer) si modul de vizualizare
3D (Window>3D View) comune si celorlalte aplicatii din Aveva Marine.
3D Viewer
Assembly
List
Fig. 90 Assembly Planning

In Design Explorer exista Production Block-urile care reflecta structura din model, asa cum este ea continuta
in bancile de date din Aveva. Sub fiecare nod Block sunt noduri care grupeaza panourile curbe si plane cu
Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 44/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
denumirea acestora. Fiecare panou va avea noduri pentru gruparea tablelor, profilelor, flanselor etc., in functie de
componentele fiecaruia.
Fig. 91 Production Block-urile

Observatie: Inainte de a incepe colectarea, in fereastra de Assembly Planning, din Collect Rules, vom debifa
Enable collect rules.
In structura de asamblare (Assembly tree) se va crea un nou nod corespunzator sectiei de lucru. Intotdeauna
acesta se va numi UAxxx (Exp.: UA101, UA206 etc.), unde UA are semnificatia de Unit Assembly. Nu se vor mai
folosi Sxxx (posibil confundabil cu deja existentele cordoane definite pe suprafata curba (seam-uri) in proiect) sau
Uxxx (nume de sectie/bloc definit la inceputul fiecarui proiect). Restul nodurilor de sub sectie se vor crea asa cum
este prezentat in WPM. Un exemplu de WPM se poate vizualiza si in Fig. 92.
Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 45/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Fig. 92 Exemplu WPM

Conform WPM-ului din Fig. 92, in Assembly Planning vom avea structura din Fig. 93.
Fig. 93 Structura sectiei in Assembly Planning

Pentru fiecare ansamblu si subansamblu se vor edita urmatoarele atribute din caseta de Proprietati (Fig. 94):
Description se va scrie o scurta descriere a locatiei unde se afla ansamblul respectiv
Predefined orientation reprezinta o informatie legata de modul in care va fi orientat ansamblul in timpul
operatiilor de fabricare. Se va selecta una dintre optiunile din lista existenta.
Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 46/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Base Panel se va completa numai in cazul in care la orientare avem selectat Specific panel sau
Automatic.
Pentru a salva proprietatile unui ansamblu se va apasa butonul OK.
Fig. 94 Proprietati ansambluri

Pentru a salva informatiile legate de Assembly se va alege File>Save Work.
Pentru a crea desenele de Assembly se va intra in modulul de Marine Drafting. Din meniul AutoDP vom
alege optiunea Assembly Deliverables. Se va deschide fereastra din Fig. 95.
Fig. 95 Generare schite ansambluri

Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 47/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
In prima casuta se va introduce numele nodului parinte ale carui desene se doresc a fi generate. Acest lucru
se poate realiza fie prin tastarea propriu-zisa in casuta, fie se va face click in Design Explorer (ASWL ASWLD) pe
ansamblul ce va fi procesat si apoi vom apasa butonul CE din dreptul casutei. Utilizatorul poate filtra ansamblurile
dupa:
Those not drawn cele care nu au fost desenate
Those drawn cele care au fost desenate
Those drawn by me cele care au fost desenate de catre user-ul curent
Bad Drawing Reference cele care au fost desenate, dar care au fost sterse
All Assemblies toate ansamblurile corespunzatoare nodului parinte
Se va apasa butonul Search si va aparea o lista a ansamblurilor care intrunesc conditiile precizate anterior. Se
vor selecta ansamblurile de procesat. Desenele vor fi stocate in departamentul Assembly (Dept) si in registrul
AssemblyDwg (Regi) Draft Explorer.
Pentru tipul de desen care va fi generat (meniul Drawing) se va:
bifa casuta Create Drawing
alege tipul form-ului din desen (Type=STX)
alege formatul paginii (Size=A3)
debifa Output PDF
Pentru Parts List se va debifa Create Parts List.
Dupa ce s-au setat toate aceste elemente se va apasa butonul Now, urmand a fi create desenele pentru
ansamblurile selectate. Desenele se vor deschide ca orice desen obisnuit (vezi Cap. II), cu mentiunea ca la Drawing
Type va trebui sa se selecteze Assembly ADP Drawing.
Dupa ce un desen a fost deja creat (Filtru: Those drawn), modurile posibile ar trebui sa fie: Update si
Recreate. Aceste optiuni au fost activate cu versiunea Aveva Marine 12.1.
In Aveva Marine 12.1, pentru a aduce vederea 3D a unui ansamblu se poate folosi comanda Insert>Model. In
caseta de dialog se va bifa Assembly si se va scrie numele ansamblului al carei vedere 3D se va insera in pagina
(Fig. 96).
Fig. 96 Inserare ansamblu

Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 48/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Schitele de panouri, O.C.-uri, L.S.P.-uri astfel generate vor trebui sa aiba pozitionate toate elementele si sa
contina toate cotele necesare in vederea bunei realizari a ansamblului. Reguli legate de modul de prezentare sunt
cuprinse si in instructiunea CHECK LIST PROCEDURE. Pentru L.S.P.-uri (Anexa 5 LSP) se va consulta
General guide for Flat Panel design. Schitele generate din Assembly Planning se gasesc in banca de desene
Assembly ADP Drawing.
Observatii:
In cazul in care se va modifica P.E.-ul la solicitarea Sectiei Prefabricare/Grupei Secventionare (in cazul in
care se va modifica trasabilitatea), se va intocmi o fisa de modificare de tip AT in care se va mentiona Modificare
documentatie L.S.P. (vezi Anexa 11 FM-AT-LSP).
Directia Productie monitorizeaza dimensional toate panourile (LSP, PAN, PAJ) si elementele de osatura
intarita (OC-uri). In scopul reducerii deformatiilor remanente datorate sudurii, Directia Productie va intocmi
tabele de masuratori (care vor contine informatii legate de contractiile remanente rezultate in urma sudarii) ce
vor fi grupate pe tipo-dimensiuni de table. In sprijinul acestei actiuni, pe schitele de trasaj trebuie sa apara o cota
de verificare, care reprezinta distanta dintre primul si ultimul element de structura, inainte de sudura (vezi Anexa
10 Cote-compensare).
Decuparile mici (decupare mica insemnand suprafata < 1m2) care intersecteaza cordoane de sudura se vor
modela cu ajutorul optiunii Hook (numai in cazul ansamblurilor de tip PAN, nu si pentru LSP). Se presupune ca in
aceasta arie nu se va nesta nimic.
In momentul realizarii unei astfel de decupari vom bifa din Hooks&Bridge, Hook si Generate hooks on seam
de tipul Hook at both ends (la ambele capete) cu un Gap de 40 mm si o raza de 10 mm (Fig. 97). Astfel, nu va
mai fi necesar ca aceste decupari sa fie declarate ca fiind fictive.
In schema vom avea sintaxa din Fig. 98.
Fig. 97 Hooks & Bridge
Fig. 98 Sintaxa Hooks & Bridge

Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 49/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Ca rezultat, in model, decuparile vor arata ca in Fig. 99.
Fig. 99 Rezultat in model Hooks & Bridge

Rezultatul in productie se prezinta ca in Fig. 100.
Fig. 100 Rezultat in productie Hooks& Bridge

Prin adoptarea acestei optiuni se mai rezolva doua probleme tehnologice:
asigurarea rectiliniaritatii cordonului de sudura conditie obligatorie pentru sudura automata sub strat de flux
asigurarea conditiilor de inceput si de iesire a cordonului de sudura automata (se asigura placuta de capat)
Observatie: Acolo unde exista posibilitatea, se recomanda realizarea cordoanelor de sudura rectilinii si nu
paralele cu linia invelisului. Pentru cordoanele de sudura realizate dupa o curba nu este niciun WPS de sudura
Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 50/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
automata sub strat de flux. De asemenea nu este garantata patrunderea cordonului de sudura datorita ajustarii
manuale a directiei de deplasare a tractorasului de sudura. Pentru aceasta solutie tehnica, singura solutie
tehnologica admisa este sudura manuala pe placuta ceramica.
Se vor genera schite si pentru nodurile PCA (piesa completare asamblat) si PCM (piesa
completare montaj) aflate sub nodul sectiei (Fig. 101). Desenul va contine vederea 3D cu
piesele din nodul respectiv si lista acestor piese asa cum este aratat in exemplele din
Anexa 14 PCA si Anexa 15 PCM.
Fig. 101 Noduri PCA si PCM

Pentru toate ansamblurile unei sectii se va genera un fisier care sa contina informatii legate de lungimea
cordoanelor de sudura (sudura cap la cap si sudura de colt). Detectarea cordoanelor de sudura in mod interactiv,
blocheaza licenta in modulul de Hull Design in care a fost folosita. Eliberarea acestei licente se poate face doar
prin inchiderea modulului de Hull Design. De aceea este bine sa folosim detectarea in batch, utilizand macroul
din fisierul x:\Common\Tools\weld_info_aveva1.xls. Pentru detectarea si prelucrarea rapoartelor de lungimi de
sudura se va consulta tutorialul Detectare de suduri in batch in Aveva.
Inainte de a trimite piesele la nestat se va rula programul Verify, fie din meniul Custom>Hull Detail Design, fie
din butonul
. Informatii legate despre functionarea acestuia se gasesc pe Forum in tutorialul Use of Verify
form (Aveva Marine Hull Design). Acest form (Fig. 105) verifica:
detaliul E7 (Fig. 102)
detaliul E10 (Fig. 103)
Fig. 102 Nod E7
Fig. 103 Nod E10

Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 51/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
detaliul D32 (Fig. 104)
Fig. 104 Nod D32

profilele care au connection CON=40
notch-urile
tablele (dupa splitare) compara elementele care ar trebui sa ajunga la nestare cu ceea ce s-a splitat. Avem trei
situatii posibile:
panoul nu s-a splitat
panoul s-a splitat, dar tabla a fost atribuita altui bloc (mesaj NOT SPLITED)
panourile au fost sterse, dar tablele au ramas in PLDB (mesaj ATTENTION REQUIRED)
profilele curbe care ar trebui sa ajunga la fasonare
Atentie: Daca in formul Verify nu este bifat Open file after creation, fisierul rezultat nu se va deschide, el
gasindu-se in C:\Temp.
Fig. 105 Form-ul Verify

Dupa ce piesele au fost colectate si verificate, acestea trebuie trimise catre nestare. Pentru ca piesele sa
contina toate informatiile (trasabilitate, bevel, plusuri, shrinkage etc.) este necesar sa se spliteze sectia. Astfel, din
Hull Tools>PPI Hull vom selecta blocul si vom alege 3. Plane Part Generation (pentru modelare plana Fig.
106). Pentru modelarea curba se va alege 10. Curved Part Generation (Fig. 106), insa este de preferat ca
aceasta operatiune sa fie executata de catre proiectantul responsabil cu modelarea curba.
Fig. 106 Splitare

Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 52/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Pentru a verifica rezultatul operatiei, din Log Viewer trebuie sa deschidem primul fisier .txt si fisierul .lst si sa
cautam eventuale erori care ar fi putut impiedica splitarea panourilor.
La nestare se vor trimite fisierele de tip gen. Pentru aceasta se va folosi PPI Hull in care vom face selectie dupa
4.Plate. Revenind in fereastra initiala vom selecta Interfaces>1.Plate Interface (Fig. 107). In acest mod piesele
vor fi exportate in fisiere de tip gen, fisiere care se vor trimite la nestare. Ele se gasesc in proiectul de lucru, in
folderul nc. In primul fisier .txt din Log Viewer se pot cauta eventuale erori. Numarul de piese din fisierul .log din
Log Viewer trebuie sa corespunda cu numarul de gen-uri din folderul nc.
Fig. 107 Creare gen-uri

Pe langa gen-uri, pentru grupa de Nestare din carul S.P.A.T. trebuie sa se mai pregateasca si un Quality List
o lista care sa contina grosimile si calitatile de table care se regasesc in sectia pentru care se executa P.E. (Fig.
112). Pentru a crea automat fisierul de calitati se va folosi comanda Verify din meniul Custom>Hull Detail Design
sau butonul
. Pentru sectiile care au si L.S.P.-uri se vor printa si schitele cu tablele care sunt cuprinse pe L.S.P.
Pentru Quality List se vor urma pasii de mai jos:
se va bifa Verify Split Parts si se va apasa butonul OK (Fig. 108);
Fig. 108 Optiunea Verify din meniul Custom>Hull Detail Design

Se va astepta terminarea verificarii pieselor splitate si deschiderea fisierului excel creat (in cazul in care este
bifata casuta Open file after creation).
daca toate piesele au fost splitate, se va confirma crearea Quality List-ului apasand butonul Yes al casutei de
confirmare (Fig. 109);
Fig. 109 Casuta confirmare creare Quality List

Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 53/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
in noua caseta de dialog se va alege calea unde dorim sa fie salvat fisierul de calitati si se va apasa butonul OK
(Fig. 110). Daca elementul curent este altul decat cel al sectiei in lucru, acesta se va selecta din Design Explorer
sau se poate tasta in campul Block Name (sunt acceptate ambele variante: U101P sau 101P, atat cu litere mari,
cat si cu litere mici);
Fig. 110 Caseta dialog Quality List

dupa terminarea crearii listei de calitati se va primi un mesaj de informare cum ca lista a fost creata cu succes
si, de asemenea, calea completa a fisierului creat (Fig. 111);
Fig. 111 Mesaj de informare Quality List

formularul rezultat va fi similar cu cel prezentat in Fig. 112.
Fig. 112 Exemplu de Quality List

Nota: Caz particular tancuri cilindrice pentru acestea se va realiza un marcaj pe panourile care reprezinta
fundul si capacul tancului, indiferent de tipul panoului (LSP sau PAN). Acest lucru se va realiza cu ajutorul
instructiunii de tip Stiffener, ca in Fig. 113.
Fig. 113 Sintaxa marcaj tancuri cilindrice cu pozitie negativa

unde:
prin CUR='TANKCIL' se intelege curba dupa care va fi creata intaritura fictiva (pe cat posibil cu un nume
sugestiv, genul TankCilindric, dar care se poate numi si altfel). Aceasta intaritura va lasa un marcaj pe tabla
panoului (LSP sau PAN) si le va fi folositor celor ce vor face asamblarea sectiei respective.
prin PRO=10,1,10 se intelege ca intaritura va fi de tip 10 (adica platbanda), de inaltime 1 mm, grosime 10 mm
si de calitate fictiva (QUA=FIC).
S-a mentionat mai sus fundul si capacul tancului, tinandu-se cont de faptul ca la ultimele comenzi
intariturile de sub tancurile cilindrice au fost panouri curbe.
Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 54/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Exista posibilitatea sa evidentiem in campul desenului si tipul de linie (perete etans, perete simplu, osatura
intarita, osatura simpla s.a.m.d.) cu ajutorul pozitionarii negative, astfel:
1 - linie continua
2 - linie discontinua
3 - linie punct
4 - linie punct dublu
5 - linie cale ferata
Insa aceasta optiune (pozitionare negativa) nu va aduce marcajul complet, acesta necontinand informatii
despre sensul in care se va aseza/orienta grosimea tancului si de aceea nu se va folosi.
Prin urmare, instructiunea va fi ca in Fig. 114.
Fig. 114 Sintaxa marcaj tancuri cilindrice

Nestarea si schitele pentru profilele drepte si curbe (Fig. 115) se vor realiza folosind Hull Tools>PPI Hull.
Pentru nestare se va face selectie dupa bloc, iar la revenirea in casuta initiala de dialog se va alege 7.Profile
Nesting. Ca urmare va aparea o caseta in care va trebui sa introducem tipologia numelui nestingurilor de profile:
NUME BLOC-PN- (Exp.:U41P-PN-). Dispunerea profilelor pe bare este prezentata sub forma tabelara in fisierul .csv
din Log Viewer.
Fig. 115 Nestarea profilelor

Dupa realizarea nestingurilor de profile este necesar sa folosim Get Work.
Pentru schitele de profile (Fig. 116) vom face selectie in PPI Hull dupa bloc. La revenirea in caseta initiala de
dialog se va alege 6.Profile Sketch and List. Astfel vor fi generate atat schite pentru profilele drepte, cat si
pentru cele curbe. Pentru vizualizarea acestora trebuie utilizat mai intai Get Work. Desenele astfel obtinute se
gasesc in banca de desene Hull Profile Sketch.
Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 55/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Fig. 116 Schite de profile

Identificarea profilelor curbe se va realiza folosind optiunea Verify Bent Profiles din programul Verify existent
in Aveva. Acesta va genera un raport cu toate profilele curbe care trebuie sa ajunga la fasonare si care trebuie sa
contina ca trasabilitate, litera F.
Fig. 117 Optiunea Verify Bent Profiles

Raportul va contine Part Name-ul, pozitia, tipul de element si trasabilitatea acestuia, astfel putandu-se verifica
daca unul sau mai multe profile au fost omise la colectare sau daca acestea sunt colectate gresit in Assembly.
Trebuie sa se evite crearea profilelor drepte dupa o curba, pentru ca sistemul le va considera ca fiind profile
curbe si astfel le va interpreta si raportul realizat anterior.
Fig. 118 Extras din raportul generat cu Verify Bent Profiles

Raportul fiecarei sectii verificate se va salva automat in C:\Temp\BentProfiles-NUME_NAVA-BLOC.csv.
Observatie: Pentru a genera automat schitele platbandelor fasonate (care sunt nestate pe table si nu pe bare
de profile) se va consulta Anexa 18 Generare schite platbande curbe.
Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 56/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Pentru paginarea si exportul desenelor realizate (Fig. 119) se va utiliza optiunea Pagination and Export din
meniul Costom>Hull Detail Design sau butonul
din bara de intrumente CustAddinsBar. Formularul ofera
utilizatorului posibilitatea de a pagina schitele de assembly si schitele de profile si de a exporta desenele in format
DXF si/sau SDB. Paginarea desenelor se va face automat sau in ordinea aleasa de utilizator si in functie de criteriile
selectate de acesta. De asemenea la bifarea optiunii de export in format SDB, formularul va crea si fisierul
ExportList.csv ce este compatibil cu formularul Export/Import, in vederea importarii desenelor exportate in alte
proiecte. Pentru modul de functionare al acestei aplicatii se va consulta Anexa 13 Pagination and Export.
Fig. 119 Paginarea si exportul desenelor

Dupa realizarea nestarii, urmatorul pas este verificarea prin realizarea listei de materiale. Pasii prin care
putem face acest lucru sunt:
din meniul Custom>Hull Detail Design, alegem optiunea Material List (Fig. 120). In fereastra de dialog ce va
aparea se va introduce numele blocului al carei lista de materiale se va genera.
Fig. 120 Material List

Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 57/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
din X:\Common\Tools se va deschide aplicatia MatList_aveva1.xls. Prin apasarea butonului Lista Materiale
va aparea fereastra de dialog MatList Input File in care vom incarca fisierul input_mat_list.xls, rezultat din
operatiunea anterioara (Fig. 121).
Fig. 121 Selectie input lista de materiale

Prin apasarea butonului OK va aparea caseta din Fig. 122.
Se va alege in cazul in care nestarea este realizata
si exista fisierul de Autonest pentru sectia n lucru.
Se va alege in cazul in care nestarea nu este realizata.
Fig. 122 Alegerea fisierului de nestare (Auto Nesting sau Tribon Nesting)
Daca se alege AutoNesting, va trebui sa se selecteze fisierul ce contine informatii legate de nestare
nume_bloc-AUTONEST.csv (Exp.: S17P-AUTONEST.csv). Apoi se va alege fisierul Piece.ttr (Fig. 123).
Fig. 123 Alegerea fisierului de nestare si a TTR-ului

Astfel va fi generata lista de materiale.
Observatie: In cazul navelor pentru care exista doar contract de proiectare (nava nu se va construi in santierul
din Tulcea), lista de materiale se va realiza conform Anexei 17.1 Lista de materiale.
In desenele de P.E. trebuie sa fie introdus un tabel care sa contina informatii legate de lungimea cordoanelor
de sudura in cuplarile de montaj (asa cum este aratat in Anexa 12 Lungimi cordoane sudura montaj). In
Aveva exista o subpictura denumita SUDURA_MONTAJ (Fig. 124) care poate fi inserata in desenul de P.E. si in
Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 58/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
care se pot completa datele corespunzatoare fiecarui tip de cuplare. Textele corespunzatoare lungimilor vor avea
font Arial, marime 3 si culoare galbena.
Fig. 124 Subpictura SUDURA_MONTAJ

Cand toata documentatia pentru P.E. este realizata, aceasta se va arhiva si se va introduce in Sivadoc in
Documente>Proiecte>Proiectul de lucru>3. Design>3.0 Workshop Drawings (PE) Hull. Structura arhivei
trebuie sa respecte un anumit tipic, sa fie unitara si usor de vizualizat. Astfel:
daca sectia este unica, numele arhivei va fi: 771-209-660 UNIT 66.zip, numarul/numele reviziei se va
mentiona numai de la revizia A mai departe (Exp.: 771-209-660_A UNIT 66.zip). Structura interna a arhivei va fi ca
in Fig. 125.
Fig. 125 Organizare arhiva sectie monobloc

daca sectia este Bb&Tb, numele arhivei trebuie sa fie: 771-209-650 UNIT 65P&S.zip, numarul/numele
reviziei se va mentiona numai de la revizia A mai departe (Exp.: 771-209-650_A UNIT 65P&S.zip). Directoarele
care contin informatii comune celor doua borduri nu vor avea indicativele speciale P sau S. Structura interna a
arhivei va fi ca in Fig. 126.
Fig. 126 Organizare arhiva sectie Bb/Tb

Cod:
Nr. revizie: 0
Pagina: 59/59
Valabil: 15.05.2012
Intocmit:
M.Z.
Aprobat:
F.M.
Pentru proiectele executate in Aveva, informatiile despre lungimea de sudare sunt prezentate sub forma unui
fisier text care trebuie sa fie salvat in cadrul directorului WELDING TABLE, specific fiecarei sectii.
Documentele ce trebuie printate sunt cele enumerate in listele prezentate anterior. Aceasta operatiune va fi
realizata de catre proiectantul responsabil pentru P.E.-ul unei sectii. Exceptie fac:
Welding table care este responsabilitatea grupei de Sudura din cadrul S.P.A.T.
Bending templates for shell plates care este responsabilitatea proiectantului care realizeaza modelarea curba
Pin Jigs care este responsabilitatea proiectantului care realizeaza modelarea curba
Cutting program care este resposabilitatea grupei de Nestare din cadrul S.P.A.T.
Bill of outfitting se va pregati numai in cazul navelor serie (instructiune Sivadoc>Documente>Reglementari
Cadru>02.Management
Calitate>3.Instructiuni
Tehnice>Manual
Fabricatie
(ITC)>Instructiuni
Tehnologice Cadru>ITC-L-M-4 Saturarea sectiilor de corp din faza de asamblat volum)
Nota: In Tribon, in cazul copierii modelului de la o nava la alta, din scheme trebuie sa fie eliminate informatiile
legate de Assembly. Pentru aceasta operatiune se va folosi executabilul Sch_Cleaner (Z:\sbbin\Tribon Tools).
Modul de utilizare al acestuia este explicat in Anexa 19 Sch Cleaner.

Manual de Proiectare - Corp PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual de Proiectare - Corp PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Procedura interna Directia Tehnica

SCOP SI DOMENIU DE APLICARE

PRODECURA PENTRU COMPLETARI SI REVIZII

Aprobat pentru studiu

Sau cu ajutorul scurtaturii din Fig. 2.

Fig. 1 Startare aplicatie

Fig. 2 Icon Aveva

Fig. 3 Caseta start 1

Fig. 4 Caseta start 2

Fig. 5 Alegerea proiectului

Fig. 6 Alegerea username-ului

Fig. 7 Introducerea parolei

Fig. 8 Alegerea MDB-ului

Fig. 10 Deschiderea aplicatiei Aveva Marine

Pregatirea foii de lucru

Fig. 11 Alegerea modulului de lucru

In dreptul liniei Name vom scrie numele

Fig. 12 Deschiderea unui desen

Fig. 13 Deschiderea unui desen

Fig. 14 Crearea unui desen nou

Numele formatului standard de desenare pe care dorim sa-l

Fig. 16 Subpictura REVISION_TABLE

Fig. 17 Tabel REVISION_TABLE completat

Fig. 18 Subpictura WCOG_TABLE

Fig. 19 Tabel WCOG completat

Fig. 20 Subpictura IND_GENERAL particularizata

Fig. 21 Indicator cu subpicturi inserate

Fig. 22 Indicator completat

Documente necesare P.T.

pentru panourile curbe:

Fig. 23 Data Type

Fig. 24 History Saving

Modul de prezentare al documentatiei de P.T.

Fig. 25 Ordinea reprezentarii vederilor in pagina

Fig. 26 Exemplu detaliu

Fig. 27 Exemplu detaliu

Fig. 28 Caseta dialog Create View

Fig. 29 Modificare culoare pentru sectiile vecine

Fig. 30 Vedere rezultata

General Restriction Symbol pentru celelalte structuri

Fig. 31 Linii de ruptura

Fig. 32 Panel Intersect

pentru cuplarile de montaj (inclusiv cote pentru acestea) Font 001-nr.69:

Sectia al carei P.T. l realizam se va ha ura

Fig. 33 Key Plan

nodurile tipice folosite in P.T.

Fig. 35 Vedere Tank Plan

Fig. 36 Subpictura DRAIN/AIR

Fig. 37 Tabel decupari de scurgere si aerisire

Fig. 38 Change Trackline to 3 lines

Fig. 39 Subpictura REV.A

Fig. 40 Exemplu marcare modificare in caz de revizie

Cazuri speciale intalnite in modelare

Fig. 41 Alegerea suprafetei de lucru

Fig. 42 Generarea cordoanelor de sudura

Fig. 43 Exemplu de seam-uri pentru o nava oarecare

Fig. 44 Meniu Symbolic View

Fig. 45 Exemplu tabla desfasurata

Fig. 46 Fereastra Development

Fig. 47 Exemplu de shell profiles

Fig. 48 Splitarea profilelor (shell profiles)

Fig. 49 Splitarea/combinarea shell stiffener-ilor