Sunteți pe pagina 1din 88

R ev i st a No u ă

-aparedeşaseoripean-

Înacestnumărsemnează:

u GherasimRUSU TOGAN u FlorinDOCHIA u IulianMOREANU u MarianRUSCU u Constantin TRANDAFIR u RaduVOINESCU u ŞtefanAl.-SAŞA u DianaTRANDAFIR u OctavianONEA u Virgil DIACONU u CodruţRADI u IonelNECULA u GrigoreGRIGORE u MioaraBAHNA u FiriţăCARP u MariaDOBRESCU u ChristianCRĂCIUN u FlorinSeveriusFRĂŢILĂ u NicolaeBACALBAŞA u MarianDULĂ u AlinCIUPALĂ u FloreaParaschiv lORDACHE u LianCUBLEŞAN u CameliaIuliana RADU u RaulBRIBETE u CristianBOROŞ u MarianHOTCA u DanDRĂGUŞ u Adrian SIMEANU u CarmenBĂLAN u SorinVÂNĂTORU

Fondată de Bogdan Petriceicu HASDEU la 15 decembrie 1887 Seria a IV-a, editată de Cercul Literar «Geo Bogza» din aprilie 2004

AnulXIInr.1(86)/2015

http://revistanoua.servetown.com

Literar «Geo Bogza» din aprilie 2004 AnulXIInr.1(86)/2015 http://revistanoua.servetown.com AparelaCÂMPINA,ROMÂNIA
Literar «Geo Bogza» din aprilie 2004 AnulXIInr.1(86)/2015 http://revistanoua.servetown.com AparelaCÂMPINA,ROMÂNIA

AparelaCÂMPINA,ROMÂNIA

Cuprins:

Inmemoriam-GherasimRUSU TOGAN(4mai1938-15decembrie2014)/3 u FlorinDOCHIA-OmuldinGhijasa.Ocălătoriederămasbun/4 u Iulian MOREANU-Cartearămasăfărădedicaţie/9 u MarianRUSCU-Prietene

Gheri

GherasimRusuTogan–oviaţăpentrufolcloristică/13 u Gherasim RUSUTOGAN-poeme/16 u ŞtefanAl.-SAŞA-Rondeluldascăluluiscriitor/20 u DianaTRANDAFIR-Acelaşinisip/20 u memento-OctavianONEA-Plecările scriitorilor/21 u poesis–VirgilDIACONU-Strada2012/28 u poesis-Codruţ RADI/29 u notecelectură–Unscriitor,douăcărţi,doicritici:IonelNECULA- IulianMoreanuînfebratravaliuluinarativ;GrigoreGRIGORE-Neguţătorulde visealluiIulianMoreanu/30 u notedelectură-MioaraBAHNA-Amprentele

u ConstantinTRANDAFIR-Omulmultiplu/12 u RaduVOINESCU-

/11

spaimei-AdrianAluiGheorghe:Urma/34 u notedelectură-FlorinDOCHIA- DoipoeţidinBucureşti:IonHaineş-Mântuireaprincuvânt;FiriţăCarp-Carpe diem&Curcubeu/38 u notedelectură-FiriţăCARP-Douăcărţi,douădirecţii:

OchiulluiLampariasauUnpersonajcâtocarte;CititoruldecontrolDelaSisif,la Prometeu/42 u notedelectură-MariaDOBRESCU-Povestiricuscaunlacap/

45

u eseudesprelectură-ChristianCRĂCIUN-Piatradepefundulrâului(2)/

47

u carnet-FlorinSeveriusFRĂŢILĂ-Pacienţiipolitici(2)/49 u sociopinia-

NicolaeBACALBAŞA-Bătrânulşisistemulmedical.ÎntrePlatonşiRousseau; Bonsai/54 u historiamirabilis-MarianDULĂ-Portretdeerou:PuiuSorin/59 u historiamirabilis-AlinCIUPALĂ-IstoriaCâmpineiîndateşicitate/64 u poesis-FloreaParaschivlORDACHE/72 u poesis-LianCUBLEŞAN/73 u poesis-CameliaIulianaRADU/74 u poesis-RaulBRIBETE/76 u poesis- CristianBOROŞ/77 u poesis-MarianHOTCA/78 u poesis-MarianRUSCU/ 80#reflexii-DanDRĂGUŞ/82 u muzicazilelornoastre-AdrianSIMEANU- BaiedeblueslaPloieşti/83 u actualitate-Concursulnaţionaldepoezie„Aurel

Dumitraşcu”/84 u subiectiv-CarmenBĂLAN-Manşete/85 u eseu-Sorin VÂNĂTORU-Dumnezeuşicreierul/86 u ParodiideŞtefanAL.-SAŞA/87

CerculLiterar«GeoBogza»

alCaseiMunicipaledeCulturăCâmpina

RevistaNouă

FlorinDOCHIA(redactor-şef)

ŞtefanAl.-Saşa(secretariat)

IulianMOREANU(corectură)

Acestnumăraparecusprijinulfinanciar al Consiliului Local Câmpina

5lei

ISSN1223-429X

Textelepropusesprepublicaresetrimitîn formatdigital,cumenţiunea«PentruRevista Nouă»prine-mailfdochia@gmail.comsau florindochia@yahoo.com Sediu:CasaMunicipalădeCultură«Geo

Bogza»,str.Griviţei,nr.95,codpoştal

105.600Câmpina,judPrahova,email:

casabogza@gmail.com

DTP:FlowerinFlow

Materialelenepublicatenuseînapoiază.

Responsabilitateapentruconţinutultextelor

aparţineînexclusivitateautorilor.

in memoriam

GherasimRUSUTOGAN

G herasi m RUS U TO G A N 4 m ai 1938 - 15 decem br i e 2014

memoriam GherasimRUSUTOGAN G herasi m RUS U TO G A N 4 m ai 1938 -

GherasimRUSUTOGAN

Florin DOCHIA Omul din Ghijasa. O călătorie de rămas bun.

C ândpleacăcinevadelângănoi,

dinlumeanoastrăfizică,lasă,

inevitabil,unspaţiugol,un

spaţiualsingurătăţii,oabsenţăcarenu

poateficompensatădecâtcusfâşietoare

tristeţi,acoloundecuvintelerefuzăsă

maisemnificeoareceşidoarspiritul

supravieţuieştecumva,într-ununivers

intermediar.Iaratuncicândcălătoria

spreniciundeeste,fatalmente,vestităşi

pregătitădintimp,lasălocdeşimai

multămâhnire.

PlecarealuiGheri–cumîispuntoţi

ceiapropiaţiluiGhearasânRusu,fiullui

MoisădinGhijasadeSus,penumelede

scriitorGherasimRusuTogan–era

previzibilăşiştiufoartebinetoate

zbaterileluidinultimiidoiani,între

speranţăşidisperare,întreluciditateşi

visareneostoită.Ştiu,delaunmoment

dat,cănimicnumaiputeadecâtcelmult

săîntârziedeznodământul.Ştiaşiel,

eraumomentecândlacrimadinochi

mărturiseaastamaimultdecâtvorbele

timid,eufemisticşoptitecâteodată.

OmuldinGhijasa,cusufletmareşi

mândriedeardelean,aştiutsăse

pregătească,aşacumadescris,îndese

rânduri,încărţilesaledespreobiceiuri,

tradiţii,mituridinCarpaţi,înromanele

plinedesubstanţătradiţională

românească.

Amfăcutmultecălătoriiîmpreună,

GherasimRUSUTOGAN

măchemasă-lînsoţesc,caunfelde copilotşipartenerdedrum,întemirice direcţie,pentrucineştiecetreabămai multsaumaipuţinimportantă.Adesea, aveamdemerslaunprietendespiritşi desuferinţă–MarianRuscu,înPloieşti– saulaPoianaCâmpina,laeditorul multoradintrecărţilelui–NiniTomescu (cucareîncingeadiscuţiiînrăspăr, tachineriiparcăanumeiscatedinnimic, dintr-odependenţădeneiertătorulverb alceluirămasînpreajmaGăriisă „gestioneze”deunulsinguramintirile curţiiprincaretrecuserăatâţiaşiatâţia OamenideCulturăromânişieuropeni) orilaCursurileUniversităţiideVară NicolaeIorga,delaVăleniideMunte,din păcatetotmaianosteşiprovinciale, minatedeformalism,lipsitetocmaide strălucireaşideschidereadinvremea interdicţiilordetoatefelurile. Înanulplecăriiluidefinitive,amavut, însă,defăcutîmpreunăocălătorie esenţială.Afostplanificatăîncădeprin martie,pusălacalepeîndelete,legată cumvadeTabăradePoezieArtgoticade laSibiu.Gheriazis:VommergelaSibiu, laTabăraluiDanHeciu,familialuiedin Ghijasa.Acolovoitragelafiicamea,care areunlocal.Apoidrumulnevapurtape laDaia,Cornăţel,Alţâna,Vecerd,chiarla GhijasadeSus,undem-amnăscut…şi maideparte,vompoposilafrate-meu dinBârghiş,peUliţaMălaiului,apoivom mergelaAgnitaşispreFăgăraş…Zisşi făcut,amluatcunoişiunîncătânăr poet,EmilSude,invitatacolodeAdrian

Suciu,delaDirecţia9,subegidacăreia

vaşidebuta,îniarnă,cuoprezentarea

NoreiIuga.

DusterulsolidalluiGherine-apurtat,

pedrumurileacelorzileminunatede

GherasimRUSUTOGAN

iulie2014,spreSibiu,sprenopţilede

poezie,întreoamenideschişi,luminoşi,

plinideardoareacunoaşteriişitrăiriiprin

şipentruemoţie.MioaraBahnadela

RâmnicuSărat,RodicaRodeandelaIaşi,

AniBradeadinBihorîltotprovocaula

poveştidinistoriaoamenilorlocului,

desprecareputeavorbifărăsăsemai

opreascăvreodată.MaieraSibiul

amintirilorluiGheri,amascultat,nuam

notatnimic,doarm-amîncărcatde

nostalgialui.Eraşionerăbdare,o

simţeam,ampornit,dupădouăzile,mai

departe,fărăgrabă,spreGhijasa.Ne-am

opriticişiacolo,sănedezmorţim

picioarele,amadăstatlaofântână,în

pădureadeundeporneaudrumurispre

MarpodşiIlimbavorispreŢichindeal,

ne-amprimenitfeţelecuapaproaspătă

şirece-rece,ammestecatcâtevafrunze

acrişoare,amadunatflori…Totulînjur

erapermanenţă,opaceeternăspartă

arareoridetrecereavreunuiautoturism

parcăieşitdintr-untimpparalel.

Nevăzută,şopoteaapaunuipârâu,câte-o

pasăreţipaînînaltulcopacilor,şopârle

maroniisegrăbeauprinfrunzişulaltor

toamne.Amstatpeiarbă.Ammâncat

sandvişurilepregătitedimineaţa,înainte

GherasimRUSUTOGAN

deplecare.Amrefăcutproviziadeapă.

Nunegrăbeamnicăieri,poate,darpe

Gheriîlchemaunlocdecarenuse

rupsesenicicând.PrinNocrichamtrecut

fărăgrabă,privindcaselecufaţadala

stradă,unelecuferestreoarbe,şi

bisericafărăcrucepeturlă,cutencuială

căzândşiclopotniţadelapoartă

înclinată.Mi-amadusamintedescena

antologicădinromanul„Troiţa

mărturisitorului”,cuceidoiclopotari

carebântuieprinsatulpărăsitşide

români,şidenemţi.Amtrecutprin

Alţânatotfărăgrabă,atenţilaaceleaşi

caseparcăidentice,vopsiteînverde,

bleusauoranj,cugardurileşiporţile

înaltedinlemn,totmaidesînlocuitede

uneledetablăornatăcufierforjat,de

fapt,săraculfierbetonîndoitlarece.Se

confirmacăniciunlocnuesteocolitde

kitsch…Gherieratotmaităcut.Prin

Vecerd,prăfuit,destuldepustiu,ascuns

întredealuridomoaleşisecişilanuride

porumb,amtrecutfărăpreamult

interes.Drumulşerpuiade-alungulunor

văioage,prinlăstărişdesocşicrânguri

dearinicare-lîlmărgineaufoarte

îndeaproape,nimeninupăreasăfivenit

decurândpeacolo,sărupăvreunram.

îndeaproape,nimeninupăreasăfivenit decurândpeacolo,sărupăvreunram. Revista Nouă nr. 1 (86) /2015 5

GherasimRUSUTOGAN

Abiasimţit,urcam.Ajunşipeoculme,

dusteruldeculoareaciocolateis-aoprit

pemargine,laumbră.Înfaţanoastrăse

deschideapodişulHârtibaciului,cu

panoramadealurilordomoale,cupâlcuri

depădurecareîntrerupeauvastele

întinderidevegetaţiescundă,ierburişi

arbuştirezistenţilalipsadeapă,adaptaţi

laviscoleşilauscăciune.Undeva,în

depărtare,abiaghicindu-seînverdele

dominant,Gherine-aarătatcâteva

acoperişuriroşiişioturlădebiserică.

AcoloeGhijasadeSus.Aici,undene

aflăm,era,cândva,troiţa

mărturisitorului,desprecareamscrisîn

roman.Dintr-acoloveneauoameniişi

într-acoloseduceau.Senzaţiamea,a

celuicarecitiseromanuldecâtevaori,în

diferitestadiidelucru,este

indescriptibilă.Săteaflideodatăîn

lăuntrulpoveştii,înloculadevăratal

întâmplărilorîncărcatedemagiedin

prozaiscatădeGhericuatâtaforţă

evocatoare,nueracevadeînţelescu

uşurinţă.Amtăcutcutoţiiîndelung.

Ne-amrotitînjurulnostru,ampipăit

GherasimRUSUTOGAN

trunchiurilecopacilor,ammângâiatiarba aspră.Mintearătăceaprintreimaginile evocateîncarte,spaţiulsedilatamagic, îndirecţiineaşteptate. Sămergem,azis,dupăovreme, Gheri.Şiammers.Amcoborâtspre

Ghijasa,dupăununghideaproape180

degrade,astfelcăsoareleneprivea acumpringeamuldinstânga;drumul

(DC36)şerpuia,strâmt,mărginitdeun

sălbaticgardviu,pealocuricu

deschiderilargi,sprevechiheleşteiesau

lanurideporumbsfrijit.Apoiauapărut

garduriledescândurăşidesârmă,

stiveledelemnedefoc.Asfaltul,pierdut

demult,aveasăreaparăcurândnumaiîn

cevacepăreavatrasatului.Ofemeie

cărândapăîndouăgăleţi.Uncopilcuo

nuia,pecareGheriîlîntreabă:Tualcui

eşti?Urmeazăunschimbdeinformaţii

dincarededucemcăfratelebunicului

săucopilărisecuGheri,darnumaitrăia

acum.Înstângacurgeaunpârâu,bine

camuflatdevegetaţieluxuriantă.E

probabilHârtibaciu,darGherispunecă

nu,acelaedeparte,amtrecutdemult

probabilHârtibaciu,darGherispunecă nu,acelaedeparte,amtrecutdemult 6 Revista Nouă nr. 1 (86) /2015

GherasimRUSUTOGAN

deel,vinedelaBărcuţ,trecepelaRetiş,

Agnita,Beneşti,Alţâna.Apaastacare

curgeaicinuareniciunnume.Noiîi

spuneamVale,Învale.SevarsăînHârţa,

caresevarsăînHârtibaciu,caresevarsă

înCibin,caresevarsăînOlt,carese

varsă…Nicinuepehartă,cumniciHârţa

nue…Oapăcarenucontează…Pe

dreapta,înainteaunuipodpesteVale,

unmonumentcuocruce,înamintirea

unoreroidinvrearăzboaielor.Pestânga,

unizvorcaptatdenişteamericani

(sunteminformaţiprompt),cuapărece,

puţincasălcie,curgândpeoţeavă

metalică,cujgheabpentruadăpat

animalele(nevomoprilaîntoarcere,să

nerefacemproviziilelichide).Înjur,

totulareunaercamponosit,gardurile

paraseprăbuşiîncurând,caseleau

tencuialascorojită,şanţuriles-au

înierbat.Rulămfărăgrabăpânălaunfel

decapătaldrumului,unşipotşiacolo,

cujgheabpentruanimaleinundatde

mătaseabroaştei,alăturioconstrucţie

abandonată,dinbeton,legatătotde

nişteamericanimisterioşi.Poposim.Nici

GherasimRUSUTOGAN

ţipenie.Vagizgomotedegospodărie

ţărănească.Păsăridecurteşizburătoare

miciseauddeniciunde.Urcămînduster

şineîntoarcem.Depăşimuntractor

staţionatînfaţauneicasestrăvechi,cuo

crucepeziduldefaţadă,camaitoate

clădiriledinsat.Neoprimpedreapta,

lângăşanţ.Aicim-amnăscut,ziceGheri.

Ungarddeulucivechi,sprijinitcudoi-trei

popi,opoartămare,întredeschisă.

Intrămsfioşi.Gheriseducealenespre

livadadinfunduluneigrădiniocupateîn

parteadinfaţăcuporumb.Nu-lurmăm.

Aşteptăm,privindierburile,buruienele,

euculegniştesunătoarepecareovoi

rătăcipedrumuldeîntoarcere,îmifrec

mâinilecufrunzedeizmăşimestec

altele–sespunecăalungăsetea.

Pământuldesublanuldeporumbeplin

decioburiroşii,decărămidă.Lao

margine,suntstivuitecărămizimaimari,

vechi,mâncatedetimpşideintemperii.

Dupăuntimp,Ghericoboarădinlivadă,

areochiiumezi.Aiciafostcasa

părintească.S-adus,cândn-amaifost

nimenicares-ogrijească.Toţiamplecat

părintească.S-adus,cândn-amaifost nimenicares-ogrijească.Toţiamplecat Revista Nouă nr. 1 (86) /2015 7

GherasimRUSUTOGAN

care-ncotro,euceldintâi,laşcoli,la

învăţătură,ampărăsitsatulcutoateale

lui.Şicamine,mulţialţii.Înaltepărţi,în

altesate,caseleaufostcumpăratede

corturari,cares-austabilizat,darnuşi-au

abandonatobiceiurilededinainteaşidin

timpulrobiei.Acolonumaienimicdin

tradiţianoastră.Şiaicitotulsepierde,se

uită,celmaimultaustricatcomuniştii,

securitatea,proştiiajunşiînfrunte.De

astaamscriseuîncărţilemeledespre

tradiţii,desprecânteceledinPodişul

Hârtibaciului,desprevechileobiceiuri

aleobştii,casănuseuite.Delaoamenii

deaiciamaflattoate,daracumoamenii

numaisunt,auplecatlalucru,laoraş,

facnaveta,staudoarnoapteaacasăşila

sfârşitdesăptămânălucrăpeteculde

pământpecare-lmaiau.Şiaşal-ammai

ascultatpeGheriovreme,spunând

desprecinepeundelocuia,cinealcui

eraşicucineseînrudea,oamenicarenu

maitrăiauacum.Apoiamplecatiarcu

maitrăiauacum.Apoiamplecatiarcu GherasimRUSUTOGAN dusterul,pecaleadeîntoarcere.Ne-am

GherasimRUSUTOGAN

dusterul,pecaleadeîntoarcere.Ne-am

opritlamonument,înspateleluieraun

garddefier,vopsitînalbastru.Amintrat

pepoartăşi,dupăcincizecidemetri,o

bisericămică,bineîngrijită,cuturnul

clopotniţeidepăşindbinearborii

fructiferi–maialesmeri,darşicireşi-

dinjur.Dindrum,sălciileşiarbuştiide

socdinalbiapârâuluioascundaproape

cutotul.Seaudeslujba,lacareasistăcel

multdouăduzinidebătrâniîmbrăcaţide

sărbătoare,adicăîncostumenaţionale

dinpânzăşidimie,înalbşinegru,fără

podoabe.Parcoborâţidinaltălume,a

purităţiisufletelor,acandorii

primordiale.RămâncuEmilînpridvor.

Gheriintrăgrijuliu,sănuderanjeze,se

închinăşivorbeştecupreoteasa,să-l

anunţepepreotcăeaici.Parecăse

cunoscdemultăvremeşilafiecare

venirenu-locoleşte,obţineo

binecuvântare.Emilieseîngrădină,să

fumeze.Privescinteriorulsfânt,areceva

ascetic,sobruşicald,înacelaşitimp.

Oameniiaşezaţiparcăabiarespiră.Sunt

deconfesiunidiferite,ortodocşişigreco-

catolici,darslujbaestepentrutoţi,

conformuneitradiţiilacarepreotuls-a

adaptatnecondiţionat.Senzaţiade

comuniunecuSpirituleste

acaparatoare.Gherireaparedupăo

vreme,multmaisenindecâteradupăce

părăsisegrădinaloculuinatal.Nucred

că-lvoimaivedeavreodată,zice.Şinoi

tăcem.Luămapădelaizvorulaflatla

răspântie.Dusterulneconduceafarădin

GhijasadeSus,judeţulSibiu.

AvemdeajunslaBârghiş,peUliţa

Mălaiului.PrinVecerd,IghişuVechi.

Drumşipopasuridesprecare,poate,

vompovestialtădată.

GherasimRUSUTOGAN

Iulian MOREANU

Cartea rămasă fără dedicaţie

Î ispuneam,cuoanumităsfială,

Gheri,atâtdatoritădiferenţeide

vârstădintrenoi,câtşipentrucănu

măconsideram(încă)demndeprietenia

lui,ştiindu-nedepuţintimp,în

comparaţiecucolegiisăi,concitadinii,şi

„veteranii”membrilorCerculuiliterar

„GeoBogza”.Înacelaşitimp,acest

apelativmisepăreaunfeldealintpe

careîlmeritacuprisosinţă(sănumă

puneţisăexplicasta).

Afostprimulcare,dupăcemi-acitit

carteadedebuteditorial(„Ruleta

mincinoasă”)m-aadmonestatpentrucă

ampierdutatâţiaaniîncarenuam(mai)

scris.Degeabaamîncercatsă-iexplic–

asemeneaşicriticuluiliterarC.Trandafir

-căînviaţameas-aupetrecutnişte

evenimentecarem-auţinutdepartede

foaiadescris;n-aţinut.

Deasemenea,afostcelcarem-a

„cicălit”sătrecsăscriuroman,pentrucă

acestaestemăsuratalentuluiunui

scriitor.Ultimadatăafăcut-olamodul

de-adreptulinsistentpedrumulde

întoarceredelaRâmnicuSărat,unde

participasemlaoactivitateînoraşul

„Spaţiilorculturale”,împreunăcuFlorin

DochiaşiConstantinTrandafir.Şiatunci,

şicevamaitârziu,l-amasiguratcă

lucramlaaşaceva,bachiarcăscrisesem

întinereţeunromancenuarfiputut

apăreaînaniiaceia.

GherasimRUSUTOGAN

Anultrecutamscosprimulmeu

roman,i-amscrisodedicaţieaşacumi

secuvenea,il-amtransmisprindoamna

Carmen(soţialui)–chiarl-amsunatşi

i-amspusasta,eralauncumpărături

(încămaiputeaieşiînoraşcumaşina),

însăfoarterepedeacăzutlapatşinua

maiapucatsă-lcitească.Încelecâteva

telefoanepecareile-amdatcasă-l

întrebuna-alta,cumsemaisimte,casă

maiîncercsă-lîmbărbătez,amatinsşi

subiectulromanului;dacăl-acititsau

măcarl-aînceput.Mi-aziscăabiademai

puteaţineochiideschişişievidentcănu

ammaiinsistat.

Nui-amcitittoatecărţileşinicinule

ampetoate.Era,într-unfel,„zgârcit”cu

dedicaţiile(vorbescdeceledepecărţile

dăruitemie)–puţinecuvintescrise,însă,

suntconvins,cusufletul.Ultimasacarte

(„Scriitoriromânişiiubirilelor”)lacare

amînţelescăalucratzecideaninuamai

avutpartedelansareapecareomerita.

Arfiavut,cucertitudine,unmaresucces

„decasă”,avândînvederetematica

abordată.Înmarepartene-a„povestit”

dineacuocaziaîntâlnirilorcenacliste.Şi

astaseîntâmplamaidefiecaredată,

pentrucă,indiferentdesubiectul

discutat,Gherifăceacumfăceaşi

ajungealasubiectulacesteicărţi.

Îndouă,treirânduriamfost

împreunăcualţicâţivaprietenila

„cabana”sadepeVoila,careparcăeste

decupatădintr-ocartecupoveşti.Nu

exagerezcunimicdacăspuncăîn

interiorpareoanexăaMuzeului

ŢăranuluiRomân.Aveaacolo,la

„cabană”stupi(nedădeasămâncăm

miereşipolen),pomifructiferi,puţină

vie,brazdeculegume.Dincândîncând,

maitrăgeacâtevacoaselaiarbadintre

GherasimRUSUTOGAN

copaci.Seplângeacănumaiaveaputerea

sămunceascăatâtcâtarfidorit.

Mi-a/ne-aspuscădefiecaredatăcând

sestingeadinviaţăunscriitor,seduceala

înmormântareaacestuia,dintr-unfelde

respectpentrubreasladincarefăceaparte.

Seamesteca,anonim,printreceiceveneau

săaducăultimulomagiuceluiplecat,

aprindeaolumânareşiseîntorceaîmpăcat,

cuconştiinţacăafăcutceeacetrebuia.

Amavutmultediscuţii(darnuatâtea

câtemi-aşfidorit)petemeliterare,

cunoşteaamănuntemulteşipicante

despremulţiconfraţiînalescrisuluişiera

greusă-lcontrazici.Poateodatăvoi

povestimaipelargdespreziua(ne-aprins

pânălaurmăseara!)încareammersîn

oraşulmeunatalcasăcumpereunstupde

albine.Afostoadevăratăaventură,

începândcucondusulaproapehaotic-

neglijentamaşiniisale,continuândcu

panicacem-acuprinscândoalbinăm-a

înţepatfixînceafă,atrasăfiinddemirosul

parfumuluipecare-lfoloseamşi

terminândcudrumuldeîntoarcere.

Ultimasacarteoampenoptierade

lângăpat.Dincândîncândmaicitesc

despreiubireaunuiscriitor.Deschidcartea

şimăuitpepaginadegardă.Deacoloosă

lipseascăpentrutotdeaunaodedicaţie.

Înziuaînmormântăriisale,m-amuitatla

ceiceauparticipatlaslujbadinbiserică,

atuncicândîlmaiputeauvedeapentru

ultimadată,chiarşiaşacumîlschimbase

boalaşisuferinţaatrocedinultimaperioadă

avieţii,apoilaceicel-auconduspânăla

groapă,şinuamvăzutpemulţidintrecei

ce-iştiamcăi-aufostprieteni.Numaizic

nimicaltceva.Decâtcăamsimţitunimens

golînsuflet.

DumnezeusăteaibăînveşnicaLuipază,

dragulnostruGheri!

GherasimRUSUTOGAN

DumnezeusăteaibăînveşnicaLuipază, dragulnostruGheri! GherasimRUSUTOGAN 10 Revista Nouă nr. 1 (86) /2015
DumnezeusăteaibăînveşnicaLuipază, dragulnostruGheri! GherasimRUSUTOGAN 10 Revista Nouă nr. 1 (86) /2015

GherasimRUSUTOGAN

MarianRUSCU

PrieteneGheri

C um pot să spun despre Gheri că a FOST prietenul meu când încă-mi stă în suflet, parte a

durerilor mele? Am suferit împreună

o lungă şi nedreaptă socoteală a

vieţii, dar el, mai bun, mai demn decât mine, s-a înălţat. N-ar fi vrut, o ştiu cum ştiu că şi eu aş mai vrea să mai zăbovesc pe aici, printre poiene

şi creste, printre oamenii mei dragi.

S-a rupt cu greu de tot şi de toate, dar noi care încă am rămas ne-am rupt, poate, şi mai greu de el, de- acum, de amintirea lui. Doamne ce bucurie aveam când una-două îi auzeam glasul inconfundabil, spunându-mi că îi e dor de mine şi, după nici o oră, la braţ cu prietenul nostru comun, Florin Dochia, şi el mângâiat la un moment dat de doamna-n negru, veneau să mă vadă. Prezenţa lui ardeleană, până-n firul de păr, era un regal. Am ţinut la el ca la un frate. L-am iubit ca pe un frate, nu numai de suferinţă. În ruga mea mă rugam şi pentru el. Despre scriitorul, etnologul, omul de cultură Gerasim Rusu Togan, s-a scris şi se vor mai scrie multe. Iubea cuvântul, era prieten la cataramă cu el, îl îngrijea până la pedanterie, obsedat de orice semnificaţie a lui vie sau absconsă. Nu a avut „rival” de

GherasimRUSUTOGAN

calibrul lui în domeniul etnologiei şi era indisolubil legat de „veşnicie” şi, desigur, de satul lui natal din care a plecat, se vedea de departe, cu un regret anume. TERIBIL, era cuvântul des folosit de el şi teribil a fost cât a trăit. Familia mea, nu spun vorbe goale, l-a venerat. Puteai, oare, să nu-l placi pe domnul „No, că nu-i bai”? Într-o singură situaţie nu era ardelean. Când se apuca să povestească, devenea mai puţin transilvan, dar tot sfătos şi cu accentul acela inconfundabil. Nu mai termina. Trecea cu o bucurie vădită de la una la alta. Atunci era român de viţă veche şi nobilă pe deasupra, aşa cum era şi sufletul lui. Era o plăcere să-l asculţi. Atât îi trebuia, să-i aprinzi scânteia despre un obicei sau o tradiţie, că nu se mai oprea. Acum câteva zile, căutam în agenda telefonului mobil numărul unui instalator, Gheorghe. Sub el dau cu ochii de Gheri, am îngheţat cu mâna pe aparat. Un tremur nu mi-a dat pace minute-n şir. Un film al amintirilor se derula ameţitor. Ce să fac, să-l şterg? Nu-mi venea şi nu-mi vine. Voi rămâne cu el în memoria mobilului alături de Tătaru, Boaru, Sterom şi alţii, cu toţii duşi anul trecut. O, Doamne câţi au plecat la steaua lor! Nu şterg, de parcă ar mai folosi la ceva. Şi totuşi, păstrez astfel vie amintirea lor precum şi cărţile ce se află la loc de cinste în biblioteca mea. E grea viaţa fără prieteni, mai ales când te-au legat aceleaşi suferinţe. Dumnezeu să-i odihnească! Dumnezeu să te aibă-n grija lui, prietene Gheri!

GherasimRUSUTOGAN

Constantin

TRANDAFIR

Omul multiplu

A mspusdecurândşirepetacum,

căGherasimRusuToganaparţine

uneicategoriiumanecare,potrivit

uneiparafrazedupăAmiel,faceceeace

altcinevan-arputeasăfacăînlocullui,

preocupatdejusteţeacelorceface.

Fiuluneinobilestirpeardeleneşti,s-a

dedatfeluritelormunci:delalucratul

gliei,laînvăţăturadecarte,pânăla

îndârjireaîntrucercetareşicreaţie.

Efortulluideautodepăşireatinge

devoţiuneatransformatăînmodde

existenţă.Cândvai-amspusprietenului

„scriitortotal”,fiindcă,înafarăde

implicarecivică,înmodconcret,folclorul

şiliteraturaîngeneralauluatchipulunor

scrieridediversegenuri:poezie

emoţionabilă,prozăscurtăşiromande

însufleţitpovestitor,memorii,

monografii,eseuri,etnologie,scenariide

film.Ceamairecentăcartealui,scrisăcu

plăcereenormă,seintituleazăScriitori

românişiiubirilelor.

Folcloristulocupălocdefrunteîn

domeniulanivelnaţional:Viziuni

străvechi.Ritualuri,credinţe,datini,

obiceiuri,Apa–staredeoglindă,o

incursiuneînuniversulacvaticromânesc,

Cânteceleiertării.Vălulritualical

desprinderii,Pământulşiordinealumii

(ritualică),CânteceleVetrei,studiu

monografic,Casa,şarpeleşifocul,

Dimensiunialeimaginaruluipopular.

GherasimRUSUTOGAN

DivinităţipăgâneînCarpaţi,Reprezentări

mitologice:ezoterism,magie,mit.Poetul

esentimental-elegiac:Crucepesteinimă,

Distincţiacuvintelorş.a.Romancierul

îmbinărealulcureflexelemitologice:

Spaţiulnefericirii;Şarpeledenegură,

Nefericiriîntâmplătoare.Istoriculliterar

seînfrăţeştecuetnologul,manifestândo

rarăacribiedocumentară:B.P.Hasdeuîn

universulculturiipopulare,Etnomuzicologul

IlarionCocişiu,HasdeuşiIorga.Culturăşi

civilizaţietradiţională.Eramembrual

UniuniiScriitorilordinRomânia.

Câmpinaadoptivăl-acucerit,ela

scrisdespreoraşulcucelemaimultezile

însorite,despreistorialuiîndate,despre

câmpinenişidesprePrezenţespirituale

câmpinene.Înprefaţă,faceafirmaţia:

„Carteaoconsiderămofrandăadusă

lumiiîncaretrăimdestinul,convinşică

strădaniavaficonsideratăgestde

respect,atâtfaţădeînaintaşicâtşide

contemporaniinoştri,laolaltăuniţiîntru

spiritualitateşipentrunoimândrie”.Pe

bunădreptate,is-aacordattitlulde

„CetăţeandeOnoare”alCâmpinei.

bunădreptate,is-aacordattitlulde „CetăţeandeOnoare”alCâmpinei. 12 Revista Nouă nr. 1 (86) /2015

GherasimRUSUTOGAN

GherasimRUSUTOGAN

Radu VOINESCU Gherasim Rusu Togan – o viaţă pentru folcloristică

Î ntâmplareaafăcutsănufitratat

volumulluiGherasimRusuTogan

DivinităţipăgânedinCarpaţi.

DivinităţipăgânedinCarpaţieste, probabil,carteacelmaibinearticulatăa luiGherasimRusuTogan.Dacăîn celelaltevolume,cudeosebireîntriada Apa–staredeoglindă,oincursiuneîn

universulacvaticromânesc(2003),

Pământulşiordinealumii(2005),Casa,

şarpeleşifocul.Universurirituale

străvechi(2006),bazatăpeoviziune

asupraimaginaruluitributarăluiGaston

Bachelardşielementelorînjurulcărora

gravitaimaginarulacestuia(dacăsunt

Întruchipărialelumiirealeşialelumii- tratateapa,pământulşifocul,lipseşteun

oglindă(EdituraPremier,Ploieşti,2011)

atuncicândm-amocupatdeoperade folcloristaautoruluiînrubricade „Relecturi”dinrevista„Hyperion”

(numărultriplu7-8-9/2013).Am

regretat,imediatceamobservat-o,lipsa

acesteicărţidinansamblulsintezeimele

şiamnăzuitsărevincâtmaicurând,dar

dinnouîntâmplareaafăcutcă,aşacum

arfizisGeorgeCoşbuc,„

pân-afostviu/Şi-miţinacumcuvântul”.

Cumîncredinţareameaestecăar

trebuisăacordămautorilordincândîn

cândatenţianoastrăcritică,pentruanu

fiabandonaţiîntr-uncondeumbrăori

de-adreptulînuitareîmpreunăcuopera

lor,îmidauseamaacumcăabsenţacărţii

dinamplaanalizădeacumunanşi

jumătatevafiavutnoimaei.Şiaceasta

despuscarearfimotivul,dinmomentce

volumdedicatspecialaeruluişiedificil

osumădetratăridincelelaltecărţis-arfi

pututorganizaînjurulacesteiaxe

interpretative),materialulfolcloricavea,

adesea,oanumitălejeritatea

veşmântuluiştiinţific,aicimiseparenu

numaicăautorulafostmultmairiguros

şimaiexigentcumodalitateade

redactaredarşidiscursulsăuaîmbrăcat

aspectemaicompacteşimaisever

documentate.Toateacesteaadăugându-

seunei„tehnici”careîiesteproprie,

aceeadeaintroduceînargumentaţie

mărturiişifaptefolcloricedinsatulsău

natal,GhijasadeSus,JudeţulSibiu.

Materialulfolcloriccomunicatdeaicise

prezintăatâtdebogat,încâtlesne

cititorulcărţilorluiGherasimRusuTogan

Amtotlăsat

pentrucă,iată,oaltăîntâmplarefacesă

discutdespreacestvolumînnumăruldin

„Revistanouă”consacratcelebrării

scriitorului,unuldintreceicareau

asigurat,printenacitatea,râvnaşi

prezenţasapermanentă,înultimii

douăzecişicincideaniînpaginile

publicaţiilordeCâmpineicontemporane,

stimaşirespectulfaţădeputernica

gruparedescriitorişideintelectualiaici.

poatesădobândeascăopercepţie

supradimensionată,aproapemitică

asupraacesteimicilocalităţidepeValea

Hârtibaciului.Conştientsaunu,în

scrierilefolcloristuluiadoptatdeCâmpina

lamaturitate,GhijasadeSusdevineun

feldecentruallumii,încelmaipurspirit

generatdeteorialuiMirceaEliade.

Ocupându-sedezâneşidemoni,de

ieleşipricolici,carteanuesteoanexă

GherasimRUSUTOGAN

GherasimRUSUTOGAN

sauoglosălaMitologiaromână,alui

RomulusVulcănescu,nicilaDicţionarul

demitologiegenerală,atâtdebine

infuzatdeelementecaresereferăla

specificulnostru,alluiVictorKernbach

şi,desigur,nicilaMitologiapopulară

românească,aluiMihaiComan.

GherasimRusuToganurmăreşteînfelul

săupropriuliniiledeforţăaleacestui

universarhaic,supravieţuind,înciuda

arhaicvaconstituicontribuţialui

GherasimRusuToganşivadaşi

importanţacărţiisale.

Vorbinddespreaceastă„lumea

închipuirilor,născătoareaunuiîntreg

Panteoncuprinzânddivinităţicuun

comportamentduplicitar[citeşte:

divinităţicustatutdublu,pozitivînunele

contexte,accepţiisaupractici,negativîn

altele,n.m.,R.V.]”,cercetătorul

precizeazăcă„eleautrăit,înillo

tempore,într-oconexiunetotalăcuviaţa

omului”,fărăcaazi,deşis-auestompat

multesensurioriginarealefuncţiilorlor,

elesăconstituieîncă„modeleculturale”

reperabileînconcretulrelaţiilorumane.

Maimultdecâtatât,urmândosugestie

venitădintr-unstudiualluiNicolae

Constantinescudesprelegenda

contemporană,învedereazăcădeaiciîşi

tragsursa„chiarşilegendele

contemporane,înţesăturipoetice

atractive”.Poeticitateaacestuiunivers

estedenaturăsăexplice,într-adevăr,

atractivitateaplăsmuirilorrespective,dar

şimotivelepentrucareaplicăm,înunele

tuturoraparenţelor,disimulat,camuflat

înviaţaşiîncredinţeleromânului

contemporan.Înaceastăprivinţă,

autorulsesprijinăpeideealuiDumitru

Drăghicescu,exprimatăîncelebraşides

amintitasalucrareDinpsihologia

poporuluiromân,potrivitcăreia,sub

raportreligios,caracteristica

fundamentalăasufletuluiromâniloro

constituie„oputernică,neţărmurităşi

neclintităcredinţăînnemurirea

sufletului,înviaţaviitoare”,împletităcu

un„misticismîngrăditşipresăratcutot

feluldesuperstiţii,caremaidecaremai

absurdeşi[mai]misterioase”.Gamade

influenţelatineşislaves-asuprapus

pestefondultracicşipecelîncămai

vechi,creândun„universdistinct”,în

careseamestecă„divinităţi,semi- abordămasemeneateme.

divinităţi,făpturimiticeantropomorfe,

caşiprodusealeimaginaruluicreştin

popular”.Iarmotivuldemersuluipecare- caresuntlegatenenumăratecredinţeşi

lîntreprindefolcloristulesteacelacă

„azi,îneraprefacerilorşia«uitării»,

undeelesuntacreditatedecercetareşi

noilestructurărialelumiiasamblează,

uneorifărăsăleconştientizeze,modele

comportamentaleşitemericevindin

adâncdetimpi[tezaluiMirceaEliade,

altminteri,dinAspectealemitului,n.m.,

R.V.],niciodatăcunoscuţipemăsură”.

Concret,tocmaiaceastăincursiuneîn

trecut,aceastăarheologieînimaginarul

împrejurări,mijloacealeinvestigării

literarului,aimaginaruluiatuncicând

Săvedemcaresuntfiinţelemitico-

magicecepopuleazăacestuniversde

superstiţii,înfuncţiedezonafolclorică

demărturii.Pentrufiecare,tratate

separatsauîntr-oparadigmăcarele

subordoneazăaceleiaşicategoriipe

uneledintreele,GherasimRusuTogana

dedicatuncapitol:„Ursitoarele–

divinităţifemininealededemultului

românesc”,„Samca–primejduitoarea

femeilorlehuzeşiacopiilornou-născuţi”,

GherasimRUSUTOGAN

„MumaPădurii”,„Pricoliciul,Tricoliciul

sauOmulLup”.„SpiriteleVântului:

Vântoasele”,„Vârcolacii–Lunaticii.

Demonismlunaticsubmarcatemerilor

imaginare”,„Dragobetele–zeul

redescoperitaliubiriidinPanteonul

arhaicalcredinţelorromâneşti”(cititorul

vadescopericălegendaDragobetelui

estemaicurândunanegativăsau,cel

mult,înzestratăcuunanumitechivocşi

numaiambiţiiledeultimmomentale

autohtoniştilor,carepunaceastădatină,

uitatăpânănudemult,încontrabalans

cuimportuldezlănţuitalpracticilor

asociatesărbătoriiSfântuluiValentinale

occidentaliloraufăcutuntransferforţat

cătresferadragostei),„Solomonarulşi

turburărilevăzduhului”,„Balaurul”,

„Zmeul”,„Murga”,„Ştimaaplelor”,

„Vidra”,„Joimăriţele”,„Tudorusalele”,

„Ielele,Zânele,Cuvioaseleşi

Neiertătoarele”,„Rusaliileşijoculfloral:

spiritelemorţilor,celeapărătoarede

morbid”,„Vâlva”,„Burduhoasele”,

„Vădruţele”,„Vâlveleaurului–duhuriale

pământuluişinepreţuitelecomori”,

„Zeitateanopţiidevise:Mătrăgunaşi

magiaei”,„Cucul–simbolsezoniercu

semnificaţiiduale.Relictăauneizeităţi

păgâne”,„Pasărea,arboreleşicalea–

dimensiunistrăvechiprincareomulse

imagineazăpesine”,„Zorileşizăuritul

dalbuluidepribeag”,„Moartea–entitate

cuîncărcăturămaleficăaparte”,„Strigoii

şimoroii–monştricălătoriîntre«cele

lumi»”,„Căluşarul–simbolulzeului.Cal

depemeleaguricarpatine”,„Pământul–

podoabauneizeităţideexcepţie”.

Eadevăratcănutoateacestetitlurise

dovedescinspirate,darle-aminventariat

pentruadaexactmăsuracuprinderiipe

careoasigurădemersulluiGherasim

GherasimRUSUTOGAN

RusuToganîntreprinscubunemijloace

dedocumentare,cuoatenţiecriticămai

maredecâtînstudiileanterioare,asupra

acestorfăpturi„deaer”,le-aşzice,încea

maimareparte(şiiatăcăs-arcompleta,

înfelulacesta,lalimită,tetrada

bachelardiană),careaupopulattimpde

secoleimaginarulsatuluiromânesc.O

lucrareplinădesubstanţă,comparând

permanentsurselelivreştişicelede

teren,neprivilegiindniciunadintreaxele

pecaresesprijinăcercetareaanterioară,

înefortuldeaconturauntabloucâtmai

aproapedecompletitudinealacestor

credinţestranii,opartedintreeleşiazi

persistenteînanumitezone.

Acesteentităţienumeratemaisus

aparţinunelepanteonului,altele

pandemoniului(cupreponderenţă,de

fapt,acestuiadinurmă),saudeţinun

statutambiguu.Importantestesăse

înţeleagă,reafirmădincândîncând

GherasimRusuToganpeparcursul

întregiicărţi,faptulcăele(saumăcar

uneledintreele)aujucatunrolcrucialîn

viaţacomunităţilorarhaicesauacelor

careaupăstratvechiletradiţii,

determinândpsihologii,modelând

mentalităţicolective,generândo

poeticitateşi,nuînultimulrând,stândla

bazaunorpracticicotidienesauritualice

cupronunţataspectmagic,mitic,sacral,

darşipragmatic.

„Sespunecăexistăatâtaadevărcât

imaginaţianoastrăpermitesăexiste”

scrie,launmomentdat,GherasimRusu

Toganînparteadedicatăconcluziilor.Din

acestpunctdevedere,mairaro

asemeneapledoarieînfavoareamarii

bogăţiiaimaginaruluiarhaicromânesc

cumesteDivinităţipăgânedinCarpaţi!

GherasimRUSUTOGAN

GherasimRUSUTOGAN

Gherasim Rusu Togan

Sfinţenie

Bisericuţăcâtundegetar

Înfiptă-npieptderâpădeşelată

„Dă-mi,DoamneIisuse,înviaţă,putere,

Ca-nlegileTalesăfiumiluit!”

Şi-alungă,Tu,Doamne,durereadinmine,

Cubradstrăjuitorşisolitar- Dintoatestârpeştece-ihulpavşirău,

Bisericuţăscundăşiuitată!

Înalţă,Tu,Doamne,noilumidinruine,

Sădămînchinare,noi,duhuluiTău!

Doarsuferinziişisăraciivinlatine,

Cocârjaţidelipsurigraveşinevoi,

Isusledăcuvântdebine

Şi-ncredereînlumeadeApoi!

Bogaţiiîmpăiaţicuceledate,

N-auvremesărespecteniciconsemn,

Trecsfidătoricufeţelecrispate

Obrazulparcăli-ecioplitdinlemn!

Tueştităcută,binevoitoare,

Petoate,mi-aspuslaplecare,

CumTatălCerescmi-adatsfat,

Le-amdatomeniriicadreaptă-mpăcare,

Daromuleom,n-aregândulcurat!

Plecat-aIisuscătrealţisuferinzi,

Albastruldintrenăpăreaînflorit:

„Credinţadinsuflettusăn-ovinzi!”

IisusÎnălţatulatuncimi-aşoptit!

Le-aruncidispreţprinumbra-ţi

Rugăminte

zdrenţuită,

pentruC[armen].

Cândsearatălumiisfântulsoare…

Tueştiatâtde-naltă,desfinţită,

Camâine,

Bisericuţăpreamângâietoare!

Vatrebuisăte-nveţifărămine!

Depescenăpleca-vaactorul…

Şisfinţiicupriviridojenitoare

Chiardete-oprindefiorul,

Miluiescbolnaviicuectenii,

Transformăce-afostînpoveste

Odăjdiilenuautrenăsfidătoare,

Elnumairevine

Moşnegineparînrugadeladenii!

El,dintr-ozi,

Numaieste!

Plinătate

LuiRaduGyr

Astănoapte,lamine,venit-aIisus

Înaltcâteziuapreaplină,

Smeritcătresineşi-nrugăm-amdus,

Aveaprivireasfântăcumceruldesenină!

Şi-nruga-miumilă-icereammângâiere

Carostulpelumesă-mifie-mplinit:

Iarcândosăbatăunceasde-nserare,

Chiardacă-lgăseştidereglat–

Să-nveţipeceldragsăţi-ltreciînuitare,

Chiardeţi-aiziscă-ideneegalat!

Câti-aifost,acelspaţiuacumnumaieste,

Atâteatrecut-aupescenă-nfior…

Iubitamealimpede,clară,poveste,

Priveştesprecerurilaumbradenor!

GherasimRUSUTOGAN

Te-nvaţă,părelnic,săfiilângămine–

Căeletotjoculîndouădestine!

Baladă

Bate-npoartălaSuceava,

Soldedomnvestindu-islava

Şi-nlimpeziredelună

Ceaţazorilorse-adună.

Darbătaianu-irăzbate,

Deonorurin-areparte-

Casăstrigenucutează

Şi-osăgeată-lsăgetează!

Doarspreturnulcătre-Apus

Ofulsoluluis-adus

Şidinultimu-ioftat,

Deizbândăs-aaflat.

Iaralcrengiilegănat

Pestepieptis-a-nchinat!

Scârbă

Aparceţoasetemeriordinare

frigulmăpătrundepânălaoase

timpulmăpreseazăşimădoare

Celumiceţoase,doamne,celumi

ceţoase!

Trăimînfrăţiţicudemenţi,

politicienideispită,

Lumeasezvârcoleşteînbeznă

Sehrăneştecuciorbasuspinelor,

Cuceapăşiusturoi

Împărţităcuscumpeleloranimale…

Undesuntbogăţiile,ţară,

Undesuntoameniicucreierşi

Cusimţulinimii

Împărţitcusemeni,pemăsură?

Hristosne-alăsatîntinaţi,

GherasimRUSUTOGAN

ne-alăsatapăsaţi

deispitelelacomilor,

deispiteleîmbuibaţilor,

ferchezuiţicubunurileacestuipopor

adormitdeminciuni!

Sătrăimsubzăpezi,

Subsutimeadeani,

Suberoareaminciunii,

Cenedesfiinţeazăexistenţa,

Adormindu-nesubfiorulminciunii!

Pânăcândşipânăundeatâtasuferinţă?

Necaz

Pesteminetreceboala

Rece,neagră,cumesmoala;

Pesteminecadsuspine,

Lanţpesufletderuine.

Doamne,cu-ndurareaTa,

Peminenumăuita,

Învârtejnum-arunca,

Sufletulnumi-lstrica!

Doamne,chiarde-stoateduse,

Tu,ajută-mă,Iisuse,

Dacă-sprinnecazrămasul,

DoamneBun,nu-mităiapasul!

Litanie

Trec,Doamne,prinlume,dinnou

încercat,

Şiziuaşinoapteanecazmi-aulăsat,

Ajale-nserare,fecioaresecântă

Iartimpuldinminese-ncearcălatrântă!

Dearipanopţiinădejdeaseprinde,

Cuochiilastelerostimrugăciuni-

Tu,DoamneMărite,înslava-ţimăprinde-

Sănucadispită,săn-amstricăciuni!

GherasimRUSUTOGAN

Veghez

Veghezlacrugulnopţii,împătimitdelumină,

Cucuveaua-midescoperisepândaşimă

agasează,

Iarşarpelecaseiomăsoarăcutâlc,

Cinevaastrigatînnoaptedeteama

Făpturilorcenu-şiaratăchipul.

Eurămânmătanie,veghindu-mi

singurătatea,

GherasimRUSUTOGAN

Cândcorbiicroncănescavremurirele,

Epreatârziu,norocu-iprafdestele!

Rugă

Doamne,suntnevolnic,suntdurere

Şin-amcurajulmultedea-Ţimaicere,

Doarsănătate,Doamne,dă-mi,

Preabune,

Cătoatemiseaşternaneputinţă

Nădejdea,cas-oştiucănu-miapune,

Şianefăcută,

ŞiochiimeisăpotaTezări-

Şizădărnicie!

Tu,DoamneSfinte,număpărăsi!

Că-nţelegătorcumineTumaieşti–

Învăluire

Făbine,bate-misearaînfereşti

Pierdolume,pierdoviaţă,

Pierd,dece,nuştiunicieu,

Pestetotse-aşterneceaţă,

StrălucinddoarDumnezeu!

Nu-ntrebaţideunde-lvăd,

Nicide-stuturormăsură,

Eumăcaut,mă-ntrevăd,

DedincolodeScriptură!

Inutileclipe

Epreatârziucasămaibatlaporţi,

Lafelşitimpuldetrăitispite

Purtathai-huideavremurilorsorţi,

Mi-adunprinlumecliperisipite.

SăportnădejdeacăTepotgăsi,

Săstrig:PreaSfinte,număpărăsi!

Printoiulnopţii,trecereadeSfânt

Măschimbă,Doamne,-nlacrimişicuvânt-

Printoiulzilei,SfântaTavenire

Îmiînfloreşte-nsufletşisimţire!

Poveste

Te-amnegatodată,

Frunzăaziuscată,

Amintiri-povestesufletulmi-lstrâng,

Dordeceidinjuru-mi,peinimă-micreşte-

Dince-afostodată,preapuţinmaieste-

Eu,retrasînmine,sufletulmi-lplâng!

Cobor

Epreatârziu,cetatea-iruinată

Demultelepoveştiţesute-nvreme- Şi-ncapetesezbatînchipuiri,

Litaniaeidemulteîncheiată

Şi-icoborâtlinţoliuldeblesteme!

Coboracoloundecerulplânge

Undenădejdeapesteminisefrânge

Agonicrătăcite-nprevestiri.

Săretrăieştice,Doamne,semaipoate,

Cândcorbiicroncănescavremerea,

Nemornădejdi,epreatârziu,enoapte,

Şihainadepeumerini-epreagrea

Coborsăvădplecaţii-ncolbdevremi,

Ucişidevise,dorurişielanuri-

Ca-nstareadenoroctusămăchemi,

Să-ţifiustrigare,pasăreşiramuri!

GherasimRUSUTOGAN

GherasimRUSUTOGAN

Colind

Abătutînpoartanoastră,

Dincioc,pasăreamăiastră

Şi-astrigatlung,pesteşură:

„Ioane,Ioane,

Viselevremealefură,

Ioane,Ioane!”

Şi-achemat-omuma-ncasă,

I-astrigat:„Hai,fărăcoasă!”

I-astrigatpasărea-lună:

„Mumăsfântă,mumăbună,

Celerelecăse-adună!

Mumăsfântă,ce-icunoi,

Niseiavremea-napoi,

Mumăfost-ailacopii,

Demâine,nuveimaifi!

Ioane,Ioane!

CăteducilaDomnulSfânt,

Peeisă-ilaşipepământ

Ioane,Ioane!

Căteduci,tu,mamăbună,

Săteuiţilaeidinlună,

Mumăbună,mumă!

Săneînlănţuiechinul

Relelesăneprindă-ncascadă-

Undeşicândaiplecat

Cătoateledinlaculdegândausecat.

Rugă

Maidă-mi,Doamne,maidă-miîncăvreme

Deavedeacumsescurgenisipulîn

clepsidră

Decumdisperareasepierde-nblesteme

Şiacrealaînstropiideviaţăaridă!

Larăscruce,aziieleleîşijoacăispitele,

Dinportullorşăgalnicnădejdiseadună

Dă-mi,Doamne,puteresă-miadun

risipitele,

Şiielelesăjoacesubclaruldelună!

Spaţiinedefinite

Urmăriţi-vătraseulcăutăriidesine–

Îndimensiunileştirbitedeumbră

Undeincertitudinilesegâtuiesingure

Fericindinocenţii!

Inscripţie

Pestearcadelevremilor,însă,varămâne

Cuinimaîţivoidescoperifeminitatea

Cuminteavoiîncercaredeşteptarea

trecutului

Custarea-prezenţăîţivoiînchinao

lacrimădecântec,fiindcă:

Pedrumulodatăcălcatînpicioare

Îndoialadetine,demine,desine,

Şidincrizacurcubeuluiretezatdenor,

Vorcurgelacrimişisânge!

Amăgindu-ne,şitotuşi,trăi-vom,

Învăţândalfabetulsupravieţuiriieterne!

Întâlnit-amşiiarbă,şifloare- Şidincolodenoi,timpultotuşise-adună,

Cântasempe-atunci

Înzbordecutezanţe

Răzbunător,ştergându-nesemneletrecerii.

Tu,dragostedevecie,pesufletsă-mi

Săfimfericiţi,detraume,trădaţi

arunci

Întrenoisăcadăşizidurişidistanţe.

Darnuştiucinearăuneboicotase

destinul

Cerulpestenoianefericiresăcadă

pretutindeni,

Cunoiînşinecasăfimîmpăcaţi,

CaDumnezeusă-şiîntoarcă

Faţaluminii-nsprenoi,

Şi,Amin!

GherasimRUSUTOGAN

ŞtefanAl.-SAŞA

Rondeluldascăluluiscriitor

LuiGherasimRusuTogan

Plecatdintr-unplaidepoveste,

Cuvântu-lavudreptursită,

Şicarteaînsângesimţită

Apus-operafturiceleste.

Trecugeneraţiilepeste

Anopţilorfalsăispită,

Plecatdintr-unplaidepoveste,

Cuvântu-lavudreptursită.

Cuslovaînvins-atempeste

Şi-nsufletascunsapepită,

I-afostîntrepaginitopită

Aceluiceîncămaieste,

Plecatdintr-unplaidepoveste!

GherasimRUSUTOGAN

DianaTRANDAFIR

Acelaşinisip

LuiGRT

s-auînmulţitlacrimile

luminamâinilorsale

nuvormaiatingevreofilă

deşisuntdinacelaşinisip

întrepleoapenuvamaistrivi

imagininesfârşitecatrecerea

prohodulpoezieiaşiînceput

depemarginileslovei

veghemgroapamustind

deraiuri

plinedestelealbastre

adatşiîngheţul

seaudeclarşoaptainimii.

ŞtefanAl.-SaşaşiGherasimRusuTogan,laCasinoSinaia,14.08.2013
ŞtefanAl.-SaşaşiGherasimRusuTogan,laCasinoSinaia,14.08.2013

memento

ConstantinHÂRLAV

Octavian ONEA

Plecările

scriitorilor

A nul2014afostunanrăupentrumine:

auînceputsă-mimoarăprietenii.6!

Cifraavertismentului.Şiatunci,lace

buntinereţefărăbătrâneţe–casămă

gândesclaunuldintrecolaboratoriidintâiai

„RevisteiNoi”,PetreIspirescu,totodatăşi

dintreceimaiapreciaţideBogdanPetriceicu

Hasdeu–dacănutemaiîntâlneşticu

prieteniicucareaitrecutveacul,saucu

vechiicunoscuţideodinioară?

ÎntâiatrecutStyxul–dacăisepoate

spuneaşafluviuluiDâmbul(cumîlumflaîn

erasadePreşedintealAcademieiRomâne, careapututsătragăşiconsecinţele, văzându-şiîmpliniteceledouăediţii Caragialedincolecţia„Operefundamentale”. Totpe-atunci,opersoanăcunoscută,nuspun cine,segrăbeasă-iialocullaconducerea revistei„Atitudini”,căreiaHârlavi-adato ţinutăacademică.Darîilassăpovestească, peceicareştiulafeldebinecaşimine,orişi maibine,acelepisod. I-amfăcutluiCosticăHârlavmaimulte portrete,dintrecarevreodouăamşiexpus, înhârtieşiramedelemn,şile-amşipublicat, în„Axioma”şiîn„Atitudini”–totceamai rămasdinprieteniameapentruel. Apoil-amconduspeultimuldrum,

Miercuri,7Mai,laCimitirulViişoara,pe

ziaristul Nicolae (Nini) Hristodorescu

(n.1Februarie1943,Ploeşti,†5Mai2014,

Ploeşti;tatălşahistuluiDanielHristodorescu,

maestruFIDE,fostcomponentaluneiechipe

deşahgermane,acumantrenorparticularde

apeNeneaIancu),altădatăaflatlamarginea

oraşuluiPloeşti,astăzimai-maisă-ltaeîn

două–criticulliterarConstantivHârlav(n.

14Mai1950,Bilbor,jud.Harghita,†21

Martie2014,Ploeşti,înhumatînCimitirul

Viişoara;soţulprofesoareidela

ConservatoruldinBucureşti,SandaHârlav- BogdanHristodorescu,pecare(l-)amcrezut

Maistorovici,şitatălviolonistuluiVlad Hârlav-Maistorovici),ultimulmareeditoral luiI.L.Caragiale.Cărturarulmereu„scrofulos ladatorie”,cumîiplăceasăspună,oride câteorineîntâlneam,zâmbindcuoreplicăa luiPristanda,coaneFănică.Elmi-alansat,la Biblioteca„NicolaeIorga”dinPloeşti,prima carte–Şitotuşi,cânds-anăscutB.P.

Hasdeu?,Câmpina,EdituraVerva,1998–pe

careaacoperit-ocuatâtdemulteelogii

încât,credcărecitindceeacescrisese,bag

şahînBucureşti).CuNiniamfostcolegde

liceu,laŞcoalaMedie„I.L.Caragiale”,cumse

chemafostulLiceu„SfinţiiPetruşiPavel”.

Numaicăeleramaimare,fiindînaceeaşi

seriecuLaurenţiuUlici,iareu,înaceeaşi

clasăcuOctavian,frateleluiLaurenţiu,şicu

că-ieravăr,pânăcândmi-aexplicatNini,mai

aniitrecuţi,că,defapt,Bogdan,deşimaimic

întoateprivinţele,îieraunchi,cafrate

prâslescaltatăluisău.

CânderamlaMuzeulHasdeu,îlvedeam

uneoritrecândprinCâmpiniţa,lasocri.Soţia

sa,Cristina,fiindsorăgeamănăcuprofesoara

deSportIrinaStănescu,soţiaprofesorului,şi

eldeSport,ŞtefanStănescu–astăzinumede

SalăşideMemorialdehandbalbăeţişifete

înCâmpina.Înultimiianiîlvisitamacasă,

undeîşipăstrasebunadisposiţieşichefulde

vorbă,deşioptasesăiseamputezeambele

picioaredeodată.Nicifaţăînfaţă,şinicila

telefon,vocealuinutrădaocâtdevagă

umbrădesuferinţă.Afostunexemplarreuşit

elraseieuropene,frumosşicult–absolvise

seamacăs-aferitsăleşipublice.Probabilcă

numălăudaseîndeajuns.

Afostovremeîncarefusesefoarte

bolnav,cândnimeninu-imaidaoşansăde

salvare,şiafostnevoedeintervenţia,la

SpitalulElias,aD-luiAcad.EugenSimion,în

VictorSTEROM

FacultateadeFilologieaUniversităţiidin Bucureştiînvremurileeibune–şideo delicateţepecareniciocontroversănuo puteaturbura.Numailuiputusesă-ideaprin capuntitludeziar,„FairplaydePrahova”, aproapedeneconceputîntr-olumeimundă, pecarel-aşiscos,încolaborare,înurbea Ploeşti.Orubricăpecareaţinut-oînaniidin urmă,într-unsăptămânallocal,Cândera bunicafată–încaredesmormîntaarticolele confraţilordedemult,evadândastfeldin presentulcontinuu–adatşititluluneicărţi, pecarei-amrecenzat-ocuplăcere. DespreVictorSterom(IonDumitrescu,n.

14Februarie1937,Mizil,†Luni,14August

2014,Ploeşti,înhumatlanoilaViişoara),am

săscriumaimult,puţinmaijos. Ultimeledouălunialeanuluiaufostchiar hulpave. Îmifăcusemobiceisătrec,dincândîn când,pelaateliereleartiştilorplasticidin stradaIonCreangă:lasculptoriiŞtefan Macovei,ConstantinIonescu,George Dumitru,şilapictoriiDanPlaton(acumîn ceataluiDumnezeu),IonŞinca,FlorinŞuţu, MarcelBejgu.Înultimiiani,Sâmbătasau Duminica,intramlaIonŞinca,pictorulcelmai completpecarel-amîntâlniteulaPloeşti, fiindcăştiasăfacădetoate:şişasiuri,şirame, inclusivsărestaureze.Caom,Ionsemănape de-a-ntregulcuoie.Matisse,dacăl-arfi cunoscut,l-arfipusşipeelsă-ipozeze.Nu ştiucums-aîntâmplatcă,înultimeleluni,fel defeldemotive(inexplicabile;pictorulera bolnavşinumaieralalucrulsău,cumam aflatmaitârziu)măfăceausăamânpentru săptămânaviitoaresămăabatcâţivapaşi, deşieramînpreajmaatelierelor.Şitotaşa,de

peosăptămânăpealta,pânăce,Duminică9

Noembrie,amprimitunmesajdelaMarcel:

AmuritIon.Ion–pictorulIonŞinca(n.3

Decembrie1950,Pietriceaua,com.Brebu,

jud.Prahova,†9Noembrie2014,Ploeşti;

înhumatlaCimitirulBolovani).Înaltşiuscăţiv

caotrestievorbitoare.Foartevorbitoare,

interesantvorbitoare

PavelBALMUŞ

Vineri,12Decembrie,amuritlaChişinău

istoriculliterarPavelBalmuş(n.18August

1944,SărăţeniiNoi,Orhei,înBasarabia).Joi,

11Decembrie,fuseselaIaşi,undeîşi

presentaseultimeletreicărţiapărute.Chiar ultimele.Antume. L-amcunoscutbineşil-amşivisitatla Chişinău,undelocuia,pestr.Bucureşti,nr.

36,într-ocasăîncareadunaseunadintre

celemaistraşnicebiblioteciparticularedin Moldova.CândamînfiinţatFundaţia

Hasdeu,în1991,Pavelaacceptatsăse

numereprintrefondatori,împreunăcu VasileMalaneţchi,unharniccăutătorde documenteHasdeene.Maimult,eidoiau făcutşioFilialăaFundaţieiHasdeula Chişinău;dacănumăînşel,singurade acestfelpânăînziuadeazi.Încăşimai

mult,Pavelaînfiinţat,la23Februarie

1998,CentrulNaţionaldeHasdeologie,de

pelângăBibliotecaMunicipală„B.P. Hasdeu”dinChişinău. PentruHasdeologie,PavelBalmuşafost unuriaş.ArhivecenuerauînBasarabiaau fostscotocitedeel,carene-adatlalumină documentepreţioasedespreB.P.Hasdeu saudesprefamiliaacestuia.Câţiromânidin ţarănuaustatlaMoscova,deundeşi-auluat nevesterusoaice–explicabilpentruele, pentrucă,afarădefarmecullatinal partenerilorlor,pentruMoscovamultă vremeBucureştiînsemnaOccident–şiunde şi-autrimisînapoicopiii,darn-auadusde acoloniciundocumentdesprenoi.Unii dintreaceştialocuescacumlaCâmpinaşila Ploeşti.Dintrebasarabeni,numaivorbesc câtesutesaumii.Întreaceştia, representantulUniuniiScriitorilorînUniunea ScriitorilordinUniuneaSovietică,acum membrualAcademieiRomâne.Pavelînsă,ca să-icântărimexactmeritele,afostunmare descoperitordedocumente.Fărărâvnalui, exempluşipentrualţii–şimăreferlaD-l VasileMalaneţchi,înspecial–n-amfiavut astăziStudiişimaterialedespreAlexandruşi

BoleslavHâjdeu,Chişinău,Ştiinţa,1984(cu

GherasimRUSUTOGAN

VasileCiocanu),Contribuţiilastudiereavieţii şiactivităţiimembrilorfamilieiHâjdeu– Hasdeu,Selecţie,prefaţăşiîngrijireatextelor deel,PavelBalmuş,Chişinău,EdituraEpigraf,

2002,editatedeCNdeHasdeologie,ediţiile

dinAlexandruHâjdău,DomniaArnăutului,

Chişinău,Literaturaartistică,1987,ori

AlexandruHâjdău,Clipedeinspiraţie,Ediţie alcătuitădePavelBalmuş,CentrulNaţional deHasdeologie,Bucureşti-Chişinău,Litera Internaţional,ÎncolaborarecuBiblioteca

Municipală„B.P.Hasdeu”dinChişinău,2004,

carteacufrisoanePlagiatullaromâni,

SelecţiaPavelBalmuş,EdituraArc,2011,

singuraincompletă,şialtele. PecândPavelfusesedejaînmormîntatîn CimitirulCentral,depestr.Armeneascădin Chişinău,laCâmpinadeschideaochiispre

veşnicieGherasimRusu-Togan,Luni,15

Decembrie2014(n.4Mai1938,Ghijasade

Sus,jud.Sibiu).

CuGherasimampetrecutnopţiîntregila

MuzeulHasdeu,euînbirouldelaCastel,elîn

celdindepozit,deundeşi-aalestotceavoit

elsăcitească.(Miseparecăstauşiacumde

vorbăcuel.)Mărugasesă-iîmprumutacasă,

câteocarte.L-amlămurit–capeunulceera

delaţară,cadrudidacticpedeasupra,şi

lămuriseşielpealţiisăintreîncolectiv–că

regulaMuzeuluiestesănuîmprumute,iar

dacăoface,ofaceîncondiţiispeciale,şi

numaipentruinstituţiisimilare,darcăoferă

sprecercetareabsolutoricepiesădin

colecţiilesale.Cumeleraocupattoatăziua

laLiceuldePetrol,unde,casă-şimaiacopere

dinnevoilefamiliale,îşiluaşiore

suplimentare,amconvenitcăputeaveni

oricând,întimpulliber,şiacelas-adovedita

finumainoaptea.L-amconsideratşil-am

tratatcapeuncolegmuzeograf,şinumi-am

pusniciodatăproblemacăarputeaştirbi

vreocartesaudocument,nicicuuncolţde

pagină.Iarelapututstudiarelaxat,fără

constrîngereasuspiciunii,bucurându-seşi

concentrându-sepemareadeinformaţiecei

sedeschideaînfaţă.

GherasimRUSUTOGAN

Măvisitaşiacasă,şiaşaadatdenişte

agendedintimpulstudenţiei,încareeuîmi

transcrisesemcorespondenţamea

amoroasă.Mile-acerut,crezându-le

nimeritepentruunromandedragoste,la

careintenţionasălucreze,şiile-am

împrumutat.

DupăRevoluţie,cândamînfiinţatla

CâmpinaEdituraVerva,mi-aadusun

manuscrisvalorosdespreritualuri,credinţeşi

obiceiuristrăvechiromâneşti.Eraatâtdeplin

degreşelidedactilografiere,căl-amrugatsă

lecorecteze.Aluatînapoidactilogramaşia

purtat-opelamaimulţieditori,caril-au

purtat,larându-le,cupromisiunişicuvorba,

ezitândsăpubliceunnecunoscutcamtrecut

devârstadebutului.Deşinuerachiar

debutant,căciîşitipărise,la„Evenimentul”

(de/dinCâmpina)–primulziarceavăzut

lumina(maiexact,pentrucăziuatrecuse

demult,amfostdefaţăşii-amfăcuto

succesiunedecorecturi,noaptea)tiparului

dupăRevoluţie,înurbeacaunblazon

constrînsdePrahovaşideDoftanaşicăpăcit

deculmeaMuscelului,volumaşuldepoesii

Crucepesteinimă.

Întimpceperegrinatransilvancu

Viziunilestrăvechi,i-ampublicatromanul Spaţiulnefericirii,apărutlaEdituraVerva,în

1994.Înanulurmător,totlaCâmpina,

profesoaradeRomânăVioricaNica–o

doamnăpasionatădecălătoriişifoarte

harnicăînmateriedebibliografieşcolară–i-

apublicat,laEdituraDaciaFelix,unalt roman,Şarpeledenegură. ÎnchizândcerculdeîncercăricuViziunile străvechi,arevenitcumanuscrisullaVerva, undesebucurasedeaprecieribinemeritate. L-amacceptataşacumera,considerând, cumamşiscrisînNotaeditorului,căeraun evenimenteditorial,daramdat,lasfîrşit, cuvenitaerată(făcutădemine). Viziunistrăvechiromâneşti:ritualuri, credinţe,obiceiuri,Câmpina,EdituraVerva,

1997,amarcatintrareaînlumeabunăa

ştiinţeiaunuifolcloristşietnografînnăscut.

GherasimRUSUTOGAN

VictorSTEROM

Cărţiledegencarei-auurmat:B.P.Hasdeuşi universulculturiipopulare:reprezentări mitologice,ezoterism,magie,mit,Bucureşti,

Libra,2001(edituraD-luiIonTomescu,

scriitorelînsuşi,originardinPoiana Câmpina,undeşi-apăstratcasapărintească), Apa–staredeoglindă,oincursiuneîn

universulacvaticromânesc,Libra,2003,

Cânteceleiertării–vălulritualical

desprinderii,Libra,2004,Pământulşiordinea

lumii:credinţe,datini,ritualuriromâneşti,

Libra,2005,Cântecelevetrei,Ploeşti,

Libertas,2006(editurăînfiinţatădeD-lCostel

Manolache,folcloristşibuneditor),Casa, şarpeleşifocul:universuriritualestrăvechi,

Libra,2006,Dimensiunialeimaginarului

popular:dezordini,temeri,închipuiri,Libra,

2009(posibilaceeaşicuFantasticularhaic

românesc–închipuitele,plăcuteleşi temutele,citatădeelîntr-uninterviu), EtnomuzicologulIlarionCocişiuînvâltoarea destinului–biografie,jurnal,studii,

corespondenţă,Premier,2010(bunăeditură,

înfiinţatăşicondusădepoetulMarian

Ruscu),DivinităţipăgâneînCarpaţi:

nuplecasenicioclipşoarădinCâmpulungul

luiMoldovenesc–unde-lavuseseprofesor

pefilosofulAlexandruBogza,fratelemai

marealfraţilorGeoBogzaşiRaduTudoran),

eracaostatuedebronz.Pelîngăel,şefa

Cenaclului,D-naNataliaBoncu,profesoară

deRomânăla„Caragiale”–careavearudeîn

Câmpiniţa,pestr.Dr.C.I.Istrati–păreacu

totulinsignifiantă.MaierauacoloNicolae

Rădulescu-Lemnaru–desprecareştiam

înaintedea-lcunoaşte,căcidădusemde

niştecărţide-alesale,unelecuautograf,în

podulcaseiUnchiuluimeu,NicolaeM.

Gheorghe,învăţătorlaDegeraţi–,mai(adică

foarte)tineriiŞtefanDimitriu,serioscao

rocă,fratelecoleguluimeudeclasăDănuţ,şi

MarianaCostescu,opoetădeosebitde

frumoasăşidepromiţătoareîntoatecele

(amvorbitdespreea,anultrecut,la

Festivalul„NichitaStănescu”–credeamcă

s-astins,darmaipâlpâe–cupoetulieşan

HoriaZilieru).Victoravenitcamînacelaşi

timpcuNicolaeBrebPopescu(Popescudela

Brebu),sauînainteaacestuia–oricum,au

rămasbuniprieteni–dupăceeupărăsisem

Întruchipărialelumiirealeşialelumii- CenaclulCaragiale,cuurbecutot.Mi-aspus

căovremes-aocupatchiareldeCenacluşi,

pentrua-/i(se)da[aseevitalectura:seda]

maimultăgreutate,i-ainvitatpeLaurenţiu

UlicişipeD-lEugenSimionsă-lconducă,din

oglindă,Ploeşti,Premier,2011,Tinereţea,

cătănia,răsboiul–Paginidinistoria

neamului,Premier,2012,auconfirmatpe

deplinvaloareaacestuiCressuscontemporan

cunoi,oameniivechiaiţării,descriptoral

lumiipământuluiromânesc(pământlacare

renunţămastăzicuinconştienţăsinucigaşă;

cinevamaifiînstaresă-lrecupereze

vreodată?).Cressuscaretransformaînaur

totceatingeaîndomeniilefolcloristiciişi

etnografiei.

parteaUniuniiScriitorilor.

L-amcunoscutdupăces-acăsătoritla

CâmpinacuFilareta,sorapoetuluiGheorghe

(Titi)Oprea,colegcumineşiînainteamea

muzeograflaMuzeulHasdeu.Fiicalor,Cala

Dumitecu(ClaraDumitrescu),eracao

păpuşăcelestă,cuochiclarişiazurii,pecare

doarcerulCâmpineiîiputeaconcura.

CuVictorSteromamînceputSalonul

n

o u”alMuzeuluiMemorial„B.P.

Hasdeu”.

Cuaniînurmă,nesuccedasemla

Cenaclul„I.L.Caragiale”dinPloeşti.Euam

fostînseriaveche,încareaduceaunaerde

la„ViaţaRomânească”poetulGeorge

Moroşanucare,cupozaluicululeastinsă,

vorbindrarşimetalicmoldoveneşte(parcă

Cândi-aapărut,laEdituraCartea

RomâneascădinBucureşti,plachetade

versuriÎniarnăcufluturialbaştri,semnatIon

VerguDumitrescu,afostpentrunoio

adevăratăsărbătoare.I-ampropusluiIonsă

presentămvolumulşilaMuzeulHasdeu.I-

amspuscămăgândisemdeovremelaun

Salonliterar-artisticşicăaveamacumun

OvidiuBOGZA

prilejnimeritdea-linaugura.Şiamfixato datăimportantă(pentrumine–ziuade naştereafiuluimeucelmare,Cătălin)pe caresăoţin(em)minteuşor. AminvitatCenaclulliterar„B.P.Hasdeu” –dincarefăceaparteşiel–,delaCasa orăşeneascădeCulturădinCâmpina,şi CenaclulliteraralCaseideCulturădin

Breaza,şi,la9Ianuarie1975(sunt40deani

deatunci),cuScriitoriCâmpineni–Debuturi:

IonVerguDumitrescu,amdeschis,laMuzeul Hasdeu,Salonul„ n o u”literar-artistic,Nr.1. Cumseîntâmplă,n-arăspunstoată lumea.Darauvenit,delaCâmpina:D-l Cacoveanu,nepotulluiŞtefanCacovean, memorialistulEminescian,metodistul ConstantinRadu(maitârziuDirector,unul dintremerituoşiiiniţiatori,dupăRevoluţie, aipăstrăriiCaselordeCultură),cenacliştii GheorgheCrăciunşiFlorinDochia,folkistul CiprianBischof,delaStudioulexperimental UrmuzdepelângăCenaclulHasdeu(aşi

cântat;laNr.2,din15Ianuarie,Hasdeuşi

contemporaniisăi:125deanidelanaşterea

luiMihaiEminescu,aveausăvinăşialţi

„Meteori”delaLyricumFolkGroupStudioul

„Urmuz”:ŞtefanAlexandru–Saşa,acum

referent,MirceaLuncaşu,RaduDorel

Dragomir,ing.PetrePopescu–scenograf),

Dr.IlieMinciu,iardelaBreaza:Dr.Tiberiu

NestorşiProf.ŞtefanMihăilescu,

instructorulNicolae(Nae)Pavel,cuGrupul

„Solaris”:MihaiVasile(acumconduce

Studioul„Equinox”,delaCentrulJudeţean

deCultură,Ploeşti),CostinŢigănelea

(„recitatorsufletist”),IonuţDrăgan(înanii

dinurmăfostconsilierlaOficiulpentru

CulturăalPrimărieiPloeşti),CornelAtanasiu.

Şialţii,dinCâmpina.

DelaNr.3alSalonului„

n

o

u”,din6

Februarie1975,dedicatluiGeoBogza–

ViaţaliterarăaCâmpinei:GeoBogza(Cu

prilejulaniversăriinaşteriisale)–aînceputo

Halimaîntreagă.Cutoatecăfuseselansat

svonulinsistentcănuvamaiavealoc–este

dreptcă,dinG&O(GeO),nuavenitdecât

GeoBOGZA

O,Ovidiu,fratelesăumaimarecu10ani,

carelocuiaînCâmpina,pestr.Sondei,nr.34

(cucâteaveaNeneaOvidiuacolo,s-arfi

pututfaceunMuzeusolidalavantgardei,sau

alFraţilorBogza:AlexandruBogza–filosoful, OvidiuBogza–inventatorulşiepigramistul, GeoBogza–avantgardistulşiRaduTudoran– romancierul),l-amţinut,totuşi.Normal.Am

tipărit100decărţidevisită:LUI/GEO

BOGZA/OMAGIU//MembriiSalonului

literar-artistic„

memorial„B.P.Hasdeu”/Câmpina,6Febr.

1975,pecareD-lOvidiuadatautografecelor

prezenţi.Ceipeste50departicipanţii-am

trimisşiunomagiupeocoalămare

tipografică,pecareamsemnat-ocutoţii:La

mulţiani!/SecretaralComitetului

orăşenescP.C.R.Câmpina/I.Paraschiv;

Omagiudinparteacolectivului/Comitetului

deculturăşieducaţiesocialistăaljud.

Prahova/Instr.[Mircea]Todiraşcu[şefulde

protocol];O.Bogza,Mih.Lupaşcu,Rica

Leanca,Nistor-DimitrieUreche;Omagiul

profesorilordeliteratură/Scriitoruluipe

carel-ampredatcuceamaimareplăcereşi

curecunoştinţăcănune-ajicnitniciodată

simţulesteticallimbii/Prof.E[lena]Armaşu

şiMargaDimitriuşiprof.MariaDinescu;

MarinelaOnea,Gh.Oprea,Gh.Hanibal

Văleanu;AnaBrad(directoareaBibliotecii

orăşeneşti„Dr.C.I.Istrati”),Psih[ologa]

NataliaEnche(Spitalul)Voila,C.Radu,ing.

Gh.Ariciuc,TeodorOnea,N.Garcea–

pensionar,juristNicolaeFiru;Nuvoiuitacă/

„undeva,foarteadânc,/oceanulstăruieîn

noi”!/FlorinDochia;Pentruceeaceam

crezutşisimţitdintotceînseamnăG.Bogza

/mulţumescseriişiorganizatorilor/Ciprian

Bischof;Pentrumugurularteiceaînfloritpe

celemaiînalteculmi!/ŞtefanAlexandru;

DomingoSori,LuisRamónGarcia,Armando

Barroso(Cuba);Cucelemaisincere

simţiminteşigânduri,–unbietomdela

Câmpina/C.Grigoriu[fostdeţinutpolitic];

OctavianOneaşifecioriisăiAdrian,Şerban,

Cătălin(Cătălinafostşielprezent,darnu

n

o

u”/alMuzeului

OvidiuBOGZA

ştiesăseiscălească);ş.a.Aurmatotevatură

careaajunslaPrimulSecretar,fărăsăfie

datăşiînpresă.Probabilcăprimeledouă

semnături,poateşialtele,încurcaucineştie

cemăsuri.Cuprima(nupecuniară),cemi-a

fostcomunicatădirect,dedirectorul

MuzeuluiJudeţeandeIstorieşide

PreşedinteleCJCES,ProfesorulIonŞt.Baicu

(omdestimatşiastăzi)anumesăînchid

Salonul,n-amfostdeacord.Salonul

n

o u”nuafostînchisniciodată.

OvidiuBogzaascrisoEvocare[cu

pendulă]întrepereţiiExpoziţieiGeoBogza:

Cândbătrânapendulărămasădelapărinţi, mutatăocazionalpeunperetealMuzeului,a bătutdecinciori,mi-aprevestitcă festivitateasevadeschideîntr-unceasbun M-atrimisapoicugândulînurmă,când, nouţăintrândîncasapărintească,avestit venireapelumeaceluimaimicdintrefraţi, Nicu,viitorulRaduTudoran.Afostşipentru elunceasbun.PeatunciGică,viitorulGeo, învăţasesăumbleneţinutdemână Câtamcopilărit,pendulane-asunatorele deplecarelaşcoală,oreledeculcareşi, timpuriu,ultimulceasaltatăluinostru. Cândchemărilevieţiimi-auîndrumat fraţiişisorasprealtemeleaguri,pendulaa rămasalăturidemine,să-minumerepaşii sprebătrâneţe. Decâteoris-a„îmbolnăvit”,amlecuit-o încasă,cupricepereamea,fărăceasornicar Iarastăzi,înacestlăcaş,nus-asimţit străină.Rotindu-şiarătătoarele,l-aregăsitpe Geoprintrescrierişifotografii,şi-aamintitde copilăriaşitinereţealui

6Februarie1975,OvidiuBogza.

I-ascrisşiluiGeoBogza.Înscrisoareade

răspuns,din6Martie1975,Geosearată

„mâhnitcăi-amdezamăgitpeceice,venind

înmodspontan,dintr-unimboldsincer,

sperausămăîntâlnească.Nuştiucumle-aş

puteacereiertareşicumi-aşputea

răsplăti.”Dari-a„telefonatluiTudoran,care

primisescrisoareapecarei-otrimiseseşişi,

deşielfusesebântuitdegripă,mi-aspuscă

RaduTUDORAN

arputeavenilaCâmpinaşică,înaceazi

chiar,valualegăturacutine,dându-ţiun aviztelefonic.”

D-lRaduTudoranavenitMarţi,11

Martie1975,înSalonul„

ScriitoriCâmpineni:RaduTudoran(Cu

ocaziasărbătoririinaşteriisale).O.O.:Vă

aşteptaţiprobabillaunlupdemare(rîsete).

AlocuitprintrenoilaBuştenari.Vara,mai

ales,veneaînvacanţelafratelesăumai

mare,OvidiuBogza,careacumdevenise

(aplauze)capulfamiliei.Darmaiîntâisă-i

urăm„bineaţivenit!”ŞisăVăspuncănu

sunteţiprimulnăscutînBlejoicareavenit

aici.ConstantinDimitrescu,acăruipasiune

oîmpărtăşiţişiDumneavoastră,fiindcă

apăreţiacolo,într-ofotografie,cuun

violoncel

AtunciaveţişiDumneavoastrăsurprize. OvidiuBogza:Păiavemşiunaoşancu violoncelul.R.T.:Da,da,ştiu,darn-am fotografia.O.O.:ConstantinDimitrescua fostunuldintreprieteniiluiHasdeuşide multeoriavenitaici,iarHasdeui-apublicat oseriedepartituriîn„RevistaNouă”. Dintrescriitoril-auvizitataiciCaragiale, Vlahuţă,Delavrancea,Caragiale–tot Ploeştean,PrahoveancaşiDumneavoastră– şiscriitoridepealtemeleaguri. Euamomis–acummi-ammairevenit– cănoil-aminvitatpeDomnulRaduTudoran să-lsărbătorimpentruceişaizecişicincide anipecarei-aîmplinitacumdouă-treizile.

Pe8Martie.PrezenţaDumnealuinearatăcă

tinereţeapoatesăfieveşnicăşifără bătrâneţe.Îidorimlamulţiani! R.T.:Măsocotiţi,şivămulţumesc,un scriitoralCâmpinei.Estedestuldeadevărat, dartotatâtdeadevăratecăsuntunscriitor almaimultorlocuri,şipoatecăaceastă împrejurarebiograficăafăcutsăiespuţindin niştefăgaşeobişnuiteînmicaliteraturăa Românieimici,pentrucăeu,peurmele aceleiam-amnăscut,şipeurmeleeimi-am făcutprimelelegăturiculiteratura.

n

o

u”nr.5,

R.T.:Eii,eunuoam!O.O.:

PânălaurmăaajunsşiGeoBogza,la8

GeoBOGZA

Noembrie1977,înSalonul„

38, Viaţa literară a Câmpinei: Geo Bogza, sărbătorit–înfaţauneicameredeluat vederiaTeleviziuniiRomâne–pentrucei 50deanideliteratură. Revista literar-

artistică TV adat,dupăolunăşijumătate,

înajunulAjunuluiCrăciunului,Vineri,23

n

o

u”nr.

Decembrie1977,peProgramul2,ultima

parteaconfesiuniiBogzene.Autrecut câtevalunipânăcând,emisiunea Creatorul şi epoca sa,din14Aprilie1978,şitotpe

Programul2,afostconsacratăînîntregime

întâlniriidelaCâmpina.Ceeaceaprovocat intervenţiaenergicăaIoaneiMălin,în

„Românialiterară”,nr.16,din20Aprilie

1978,careaceruttrecereaacesteiemisiuni

peProgramul1:„Creatorulşiepocasa

aduceuninestimabilserviciuculturii naţionale,solicitând,înconsecinţă,grijaşi respectulnostru.Trebue,deci,caacest ciclusăocupe,pedrept,unlocîn programulceseadreseazătuturor spectatorilor.Încadrulluiamvizionat vinereatrecutăotulburătoareconfesiune, tulburătoarenunumaiprinconţinutulei palpitânddeideişisentimente,cişiprin aceeacăaaparţinutunuiscriitorcerar, foarterar,şi-adesvăluitînpublic,directşi fărăechivoc,gândurile.EstevorbadeGeo

Bogzacare,din1932(decânddatează

interviul-eseuconsemnatdeSaşaPană)nu amaipăşitînfaţacuriosităţiineertătoarea microfonuluisauacreionuluireportericesc, preferând,mereu–opţiunebogatăîn consecinţe–aseapăracuarmura impenetrabilăacreaţiei,dincolodecarese potdesigur,ghici–darcâtde metamorfozate,dedinamitatedeputerea deformatoareaficţiunii!–declaraţiilecelui careseconsideră,elînsuşi,celdintâi, «neconfesatşineconfesabilînceeaceam maiprofund».Dealtfel,chiardeaceastă dată,înemisiuneasemnatădeViorel Grecu,nuamasistatlauninterviu,cilaun faptmultmaiangajant,poate,dinpunctul

devederealscriitorului:după50deanide

VictorSTEROM

ladatacândsepregăteaapăşi,cadirector

alrevistei«Urmuz»,înviaţaliterară,Geo

BogzarevinelaCâmpinaşi,înfaţa

actualilorlocuitorişicititoridinoraş,

povesteşte(termenuleste,aici,impropriu,

căcinuepicapură,citensiunea–de

nepovestitdirect–aevenimentelor

contează)cumşideces-aupetrecuttoate

acestea,dar,maipresusdeorice,Geo

BogzarevinelaCâmpinapentrua-şi

reafirmacredinţaîntr-unidealdeopotrivă

poeticşimoral,idealdetransparentă

frumuseţeşiintransigenţă.”

Ultimul Salon, nr. 96, a avut loc la 11 Noembrie 1995, cu lansarea volumului Iubirile Iuliei Hasdeu, de Crina Decusară-Bocşan. Întotacesttimp,VictorSterom–care aveaunsimţapartedeaevitaşianusebăga înpericole,simţcemiemi-alipsittottimpul

–n-amaiintratînSalonul„

Redacţiapreseijudeţene–

n

o

u”.Cine

să-lfisfătuit?!?

lacareelcolabora–unicăpentrucăeraun

singurcotidianîntotjudeţul,presăcaren-a

suflatunsingurcuvîntdespreceeacese

întâmplalaMuzeulHasdeu,deşiştiridespre

Salonul„

literar㔺ichiar„Românialiberă”?!

Ne-amîntâlnitiar,dupăcem-ammutatla

Ploeşti.Şiamscos,dupăani,revista„Poarta

sărutului”–publicaţieaGrupuluidela

Ploeşti.El,Director,eu,Redactorşef.Dupăal

doileanumăr,s-aîntâmplatceva.Darnumi-

amdatseamadece.Dupăalpatrulea,audcă

adatuninterviu–saucomunicat–înfostul

ziarunic,spunândcărevistaGrupuluidela

Ploeştiestealta.Şiiarnul-amîntrebatdece.

Evidentcătotuls-aprăbuşit.Iaracuma

plecat,lăsându-măcuîntrebărinelămurite

Prietenulmeu,VictorSterom.

n

o u”amaidat„România

Menţiune:redacţiarespectatîntocmai

grafiaautoruluiO.O.

u

poesis

VirgilDIACONU

Strada2012

Iesînstradă,lafelcaatuncicândautrecut cutancurilepestebătăiledeinimă.Şi,lafel ca atunci, îmi fac publice disperarea şi sângelenegru.

ŞtiucăRevoltaestearmasecretăcarevada

jos guvernul. Guvernul, leprocraţia care

petrolul şi

trafichează în văzul lumii

freamătulpădurii,firuldeiarbăşifloareade

cireş.

Ştiu că Revolta îi va da jos pe patrioţii de serviciu, care trudesc din zori şi până în noaptepentruconturilelorşisalariulnostru de subzistenţă. Altfel, în iarna aceasta noi am dobândit, în fine, dreptul de a muri onorabilînpaturilenoastre:îngheţaţi!Iată guvernulmorţilorprinîngheţ!

Ies în stradă, vegheat îndeaproape de batalioanele de scutieri, sosite în grabă. Scutiericaresepoartăatâtdeelegantînfaţa camerelordeluatvederişicarenesnopesc cubastoanelepestrăzilelăturalnice.

Strada!Adevărulînhainedelucru.Unvuiet care te-a prins şi pe tine, cum stai în faţa televizorului,solidarcustrigătelestinsede bastoaneledecauciuc. Desigur, nu vei ieşi la bătaie nici de data aceasta. Dar ce înalt eşti tu când cei din stradăstrigă„JosGuvernul!”Ceînalteştitu, când,înaceastăcazarmădecocoşaţi,cineva strigăpestrăzichiarcuglasultău!

Vezi, şobolanii guvernamentali şi-au pus cenuşăîncapşinusemaidauînstambăpe posturileTV.Debunăseamăcăs-auascuns îngăurilelor,spunanaliştiipolitici.

VirgilDIACONU

Iesînstradă,vegheatîndeaproapedenoile batalioane, care ne apără ca un scut: nu cumvasădeademocraţiapestenoi.

Desigur,firescarfifostcaînPiaţaLibertăţii săfieşiprieteniimei.Prieteniimei,căpitanii condeiuluişiaipenelului.Darlaoraaceasta eifiesonetizează,fiepicteazănevăzutul.Nici nu au auzit de străzile lăturalnice, unde scutieriiîncearcăsăîifrângăRevolteiaripile.

Trăimînlumiparalele,vezibine,înaceastă sală de expoziţii tocmai se petrece un evenimentmonden,cuintelectualisubţirişi femeiglossy,întimpceînstradăRevoltaîşi frânge degetele şi încearcă să-i scoată pe şobolanidingăurilelor.Bineînţeles,noistăm cuspatelelastrigăteleşipancartelelor.Noi stămcuspatelelaistorie,caîntotdeauna.

Trăimînlumiparalele,tinerelefemeidepe simeze vor geme şi în noaptea aceasta în paturile lor, în timp ce în stradă câţiva rătăciţi vor încerca să îndrepte coloana- bastonaacestuineamdeeroi

GUVERNULACĂZUT!

Celuleletalesuntlibere!

Atâtadoarcălepreledinprimalinieafaunei

politiceaufostînlocuiteculepreledinlinia

adoua!ŞicădobermanuldelaSIEapreluat

puterea.

Până şi bordelina de la Palat freacă mai departe între pulpele ei falusul acestei democraţiipurulente.

Nune-arămasdecâtstrada! Strada, această gură de aer! O solidaritate electrică! Adevărulînhainedelucru.

poesis

CodruţRADI

Cuaternări

Timpulaltfelcurgător

doardeceasprecumpănit

pierdesecolele-nzbor

neantuluisubinfinit,

Astrulsingurorbitor

cepământu-apârjolit

roată-izilelordezor

decadenţeiultimrit,

Goldeşertuldintr-unnor

oazelecândle-aunit

omuluiceltrecător

niciodatăregăsit,

Mareaseacădeizvor

prunduluirarpietruit

valatoatestrângător

ţărmurilordespletit.

Hotarnic

Totmaidesîngenunchez

întrerugăşi-ndoială

vieţii-ncaren-amdecrez

timpuluicândmăînşeală

Cătrecutuli-lpăstrez

scursprintr-oclepsidrăgoală

ce-amuitatsăinversez

CodruţRADI

Subcerurinumainoricoperământ

s-auînfrăţitşederii-nsăbuinţă

tăceriascunsenopţiiprincredinţă

deprafulceruinelordescânt,

Măţintuiaşteptării-asuferinţă

săredescopărumbrepepământ

dinîncordareaguriisăcuvânt

cegândulmi-asortitcaneştiinţă.

Asimetria

Câte-nvantrecerise-adună

paşiscornindsă-midomolească

voiavremilornebună

pace-nsufletprealumească,

Ecourarişteace-şisună

lumânareaciotdeiască

arsănopţii-npragcomună

cu-oluminănefirească,

Cerulscursprinochidelună

zărilesă-şimaiumbrească

totce-arfi-nţeless-opună

gânduluiranatrupească.

Îndoimemistică

Zeilorsănule-ngâni

bocetelelaplecare

de-aruitaiarăşipăgâni

lumea-ncaresemaimoare,

înspreţărmnisipcândspală,

Zeilorsănulecrezi

propriaînfăţişare

Viduluiajunslamiez

curgereadintreamiezi

măcinândtrupuldeboală

altuitrupceviaţăn-are,

karmeicemi-oînfierez

căn-arfinicicândreală.

Treptelezădărniciei

Peunden-avibratdintâifiinţă

înluptacurăscoaleledevânt

ecoulruptdinpieptasemenicânt

între-ndoielişiveşnicneputinţă,

Zeilorsănule-nchini

rugăspreastâmpărare

cândrenascfosteilumini

dintr-oranăcenudoare,

Zeilorsănuleceri

timpulfărăde-mpăcare

dinregatulloreteri

printrenoisăsecoboare.

note ce lectură

Unscriitor,

douăcărţi,

doicritici

IonelNECULA

Iulian Moreanu în febra travaliului narativ

Ceeacem-asurprinslaprozatorul IulianMoreanuestehărnicia,frecvenţacu careapareînvitrinacunoutăţiliterareşi noutatea,felulpersonaldeasezonarea realuluicuficţiunea,aşacumoinduce fiecăreinoiabordăriepice.Probabilcă unelelucrărisuntpreluatedinsertarulcu depunerimaivechi,daraspectul intereseazămaipuţin,câtăvremes-a constituitîntr-ocartearticulatăşibine gândită.Sigurestecăautorul,dup-atâta aplecareasupratopuluidehârtie,netocmit şigol,adobânditdestulămaturitateîn procesareaimaginaruluinarativ. RecentulsăuvolumFebra(Editura

Premier,Ploieşti,2013)esteîncăo

dovadăcăscriitoruldinCâmpinachiar

areabilităţileunuiprozatorbineaşezatîn

cadrelegenuluiepic.Carteaesteunfel

dealbumcuîntâmplărineobişnuite,cu

tipologiibizare,personajeatipice,unele

cuabilităţiciudate,caredecaremai

zălude,maiuşchite,maizănatice,de

parcăautorulevităcubunăştiinţă

normalitateaşifirescul.Suntpline

localităţilenoastrecuasemenea

personaje,daraicinuneinteresează

laboratoruldecreaţiealautorului,

IulianMOREANU

dozeledintrerealşifictiv,citratamentul

lorepic,statutuldepersonajliterar,tuşele

cucarelecontureazăefigiile,bizareriile

dinpurtărişidincomportări.Or,privite

dinaceastăperspectivă,autorulpoatefi

mulţumit.Areuşitsă-şiindividualizeze

aşadeconvingătorpersonajelecă,de-ar

fisăleîntâlnimpestradă,cusiguranţăcă

le-amrecunoaştededeparte.

Miculviolonist,bunăoară,personajul

principaldinpovestireacuacelaşititlu,

estecopildezece-unsprezeceani,un

violonistautodidact,careîncântăcu

vioaraluitrecătoriiîntrecereprinfaţa

spaţiuluicomercialunde-şiimproviza

concertelesaleocazionale.Îmbrăcat

sărăcăcios,cughetescâlciate,cubotul

multridicattrădeazăfaptulcăsuntmai

maricuvreodouănumere.Şiretuldela

gheatadreaptăs-adesfăcutşiunuldin

capeteaajunssubtalpă.Prinapropierea

lui,unbătrânelcubarbăşiochelari

mascaţiasistăimpasibillaspectacolul

improvizatşitoatălumeaadunată

instantaneuesteconvinsăcăelestecel

careexploateazătalentulmiculuiartist

şi-iconfiscămărunţişuladunatîncutia

depantofiaşezatălapicioarelesale.

Seîntâmplăînsăcevacareprovoacă

derutăprintrespectatori.Tânărulşi-a

terminatprogramul,îşiînchidevioaraîn

cutiaartizanalăşipleacăfărăsăseatingă

demărunţişuladunatîncutiadepantofi.

Bătrânelulesteajutatşielsăseridicede

pescăuneldeofemeiecare-lconduce

într-oaltădirecţiedecâtceaaleasăde

miculviolonist.Evident,nueranicio

legăturăîntreceidoi,spredezamăgirea

spectatorilorcareseîntrecuserăpână

atunciîntotfeluldeapostrofărilaadresa

presupusuluiprofitor.

Totuntipnăstruşnicşibizaresteşi

IulianMOREANU

Gigel,şoferuliadului.Povestealuieste simplă,darpuţinălumeşi-omaiamintea. Cuaniînurmă,tatălsăuîipromisese cădacăiaexamenuldeadmiterela facultateîivacumpăraomaşină.Băiatul s-aţinutdecuvânt.Aluatexamenul,dar tatălsăunuşi-arespectatpromisiunea. DeatunciGigelconduceomaşină imaginară.Imitaperfecttoatemişcările unuiconducătorautoşirespectacu stricteţereguliledecirculaţie,multmai

binedecâtmulţişoferiprofesionişti(p.12).

Dinaceeaşicategorietipologicăface

parteşiAcademicianulNicolae.Nuştia,

nicisăcitească,nicisăscrie,darlumeaîi

conferiserangdeacademiciannumai

pentrucăaveadarululuitordeaface

mintaloperaţiiaritmeticedintrecelemai

complicate.Aveaaceastăabilitatenativă

cucareîşisurprindeaconcetăţenii.Caşi

ceilalţieroieraoenigmă,nimeninu-şi

puteaexplicadeundevinedarulacesta

fabulos,aloperaţiiloraritmetice,darîl

respectaşi-lpuneadeseorilaîncercări

complicate.

Lafeldecrocantesuntşiîntâmplările

căroraleconferădispunerenarativă.Un

omplângândesteopovesteaunuicopil

alstrăziiîntâlnitdeautorpeobancăde

laintrareaîntr-unmagazin.Fusesebătut

debodyguarziimagazinuluipentrucă-l

bănuiserădefurt.Nufurase,fireşte,

nimic,pazniciinul-aulăsatnicisăpună

mânapecoşşinefericitulplângeanu

atâtpentrudurerilepricinuitedepaznici,

câtdenedreptateaşiumilinţalacare

fusesesupus.

Numaiinsist.Prinvarietatea

subiectelor,prinneobişnuitul

întâmplărilorşiatipologiiloraduseîn

partiturănarativă,carteaeste

ademenitoareşicrocantă,autorul

IulianMOREANU

dovedindu-seunfinobservatoral

faptuluicotidianşilafeldeabilîn

orchestrarealuiepică.Amcitit-ope

nerăsuflateşi-orecomandcălduros

tuturorcelordornicideliteraturăbună,

uşorexpresionistă,încareaccidentalul

capătă,uneorivaloareprototipală.

*

GrigoreGRIGORE Neguţătorul de vise allui IulianMoreanu

Dupădouăcărţideprozăscurtă, amândouăpremiatedeSocietatea ScriitorilorTârgovişteni(„Cerbulînsetat”,

2012,şi„Febra”,2013,ambeleapărutela

Editura„Premier”),IulianMoreanu

publicăîn2014romanul„Năvalanorilor”

(deasemeneabineprimit),iarspre

finalulaceluiaşianrevinelaprozascurtă,

separemareasaiubireşivocaţie,cu

volumul„Neguţătoruldevise”*.Acesta

cuprindedoarşasetexte,prozacedăşi

titlulvolumuluiîntinzându-seînsăpe

jumătatedinnumăruldepagini.

Cuacesteproze,IulianMoreanuîşi

poartăcititorul(lafelcaşiîn„Cerb…”)

printr-ununiversîncarediferenţadintre

acumşiatunci,dintreaicişiacolo,dintre

lumeapalpabilăşiolumedintr-oaltă

realitatedardemulteoridezirabilăşi

perfectposibilăesteatâtdefragilă,încât

acestanusimtecândalunecădintr-o

dimensiuneînalta,sedusfiindde

măiestrianarativăaautoruluişifirescul

cucarepersonajelese„obişnuiesc”cu

trecerileprinacestelumi.

Totodată,IulianMoreanuse

dovedeşteşicuacestvolumunmaestru

alfinalurilorambigui,deschise,chiar

IulianMOREANU

IulianMOREANU

spectaculoase,cumultipleposibile

continuăridincarecititorulpoate

„alege”,fiindînacestfeltransformatîntr- „jos”,putândalegeoricecontinuare-

uncoautorsuigenerisaltextelor

scriitorului(dinacestpunctdevedere

excelaseşiîn„Cerbulînsetat”).Parcă,

seîncheieproza,iarcititorulnuvaşti

niciodatăcesevafiîntâmplatacolo,

final:afostunvis?,afostosinucidere?,

afostdoarodorinţă?,afostunfelde

auto-hipnozădatoratăpriviriioglinzii

apeiprimeifântâni?(unsimbol,cu

siguranţă,ininteligibil,pecareautorul

aşaîlşilasă),aajunscumvaeroulîntr-o

altălumeîncarepoţischimbalucrurile

ces-aupetrecutcândva?

însă,înacestvolum,autorul„insistă”mai

multdecâtîntexteleanterioarepe„vis”,

pe„reverie”-camodalităţipropriide

rezolvareorisatisfacereaunordorinţe,

aspiraţiispreoîmplinire(sentimentală)

altfelirealizabilă.Dealtfel,patrudincele

şaseprozeauoastfelde„temă”.

„Pasageradeocazie”esteofemeie

misterioasă(motivulafostmultmai

elaboratîn„Theroadtohell”din„Cerbul

Depildă,în„Fântâna”,eroul,un

excursionistdeprimat,„ursuzulgrupului”

ajungelaunmomentdatînpreajma

uneifântâniîncarepătrunde,coborând

niştescărice-lademeneaupentrua-l

purtaspreuntărâmmisterios.Nu

păţeşteabsolutnimic,deparcăarfi

trecutprintr-unfum.Apanu-ludă,poate

respiranormal,şiajungeîntr-unloc

identiccuceldincarevenise.Aici,

conştientizândcăseaflaundeva„jos”,

lăsândacolodeundeveneaun„sus”în

careparcănumaivreasăseîntoarcă,îşi

aminteştedeAngela,ofatăpecareabia

ocunoscuse,darcarelaprimaîntâlnire

vafivictimaunuiaccidentprodusdeun

şoferdement(întâmplareacareîişi

declanşasestareadepresivă).Găseşteşi

aiciofântânăidenticăceleipecaredoar

ceocoborâse,şi,dupăcepătrundeşiîn

aceastasetrezeşteînstaţiaîncare

fuseseucisăAngela,exactînmomentul

încareeacoboradintroleibuz.Ştiindce