Sunteți pe pagina 1din 4

REACTII NUCLEARE

In fizica nucleara si chimia nucleara, o reactie nucleara este procesul in care doua nuclee,
sau altfel un nucleu de un atom si o particula subatomica (cum ar fi un proton, sau electroni de
mare energie) din afara atom, se ciocnesc pentru a produce produse diferite de particula initiala.
In principiu, o reactie poate implica mai mult de trei particule care se ciocnesc, un astfel de
eveniment este extrem de rar, deoarece probabilitatea ca trei sau mai multe nuclee sa se
intalneasca in acelasi timp in acelasi loc este mult mai mica decat pentru doua nuclee. In timp ce
transformarea este spontana in cazul dezintegrarii radioactive, este initiata de o particula in cazul
unei reactii nucleare.
In cazul in care particulele se ciocnesc si se separate fara a se schimba, procesul este numit
o ciocnire elastica, mai degraba decat o reactie nucleara. Reactii nucleare naturale apar in
interactiunea dintre razele cosmice si materie. Pe Pamant,reactiile nucleare initiate de catre
dezintegrarea radioactiva produc izotopi nucleogenici, mai degraba decat izotopii radiogenici
fiica ai dezintegrarilor simple.
Spre deosebire de dezintegrarea radioactiva, reactiile nucleare pot fi utilizate in mod
artificial pentru a obtine energia nucleara, la o rata ajustabila, la cerere.
Poate cele mai notabile reactii nucleare sunt reactie nucleare in lant care produc fisiunea
nucleara, precum si reactiile de fuziune nucleara care alimenteaza productia de energia a soarelui
ai a stelelor. Ambele tipuri de reactii sunt folosite la reactiile nucleare din armele nucleare.

Reacia nuclear se scrie simbolic sub forma:


a+ X Y+b

sau

X(a,b)Y

a= particula sau nucleul proiectil care este de obicei accelerat pentru produce reactia
X= nucleul tinta
Y= nucleul residual
B=particula sau nucleul mai usor rezultat din reactive

Legi de conservare in interaciunile nucleare:


a)Legea de conservare a energiei

W=mc2=moc2 + Ec
Wa + Wx=Wy + Wb
mac2 + Eca + mxc2 + Ecx=myc2 + Ecy + mbc2 + Ecb
Diferena dintre energia de repaus a particulelor n stare iniiala i finala o vom nota cu Q i se
numete energie de reactie.
Q=( ma + mx mb my )c2 Eca + Ecx + Q=Ecb + Ec sau Q=Ecb + Ecy Eca Ecy
Daca Q>0- reacia este exoenergetica
Q<0-reacia este endoenergetica

b)Legea conservarii impulsului


Conservarea impulsului in reactia nucleara

a+X Y+b
py2=pb2 2papbcos (1)
Ecy=py2/2my
Eca=pa2/2ma ;
Ecb=pb2/2mb (2)
y

Din (1) i (2) 2myEc

=2maEca + 2mbEcb 4 mambEcaEcbcos

c)Legea conservrii sarcinii electrice

Za + Zx = Zy + Zb
-Suma sarcinilor electrice ale particulelor inainte de reacie este egal cu suma sarcinilor
electrice ale particulelor dupa reacie

d)Legea conservarii numarului de nucleoni


Aa + Ax = Ay + Ab
-numrul de nucleoni inainte de reacie este egal cu numrul de nucleoni dupa reacie

e) Legea dezintegrarii radioactive

N(t) - numarul de sisteme in stare excitata la momentul t

N0 - numarul de sisteme in stare excitata la momentul initial t=0

Viata medie a sistemului t = 1/P -; inversul probabilitatii de tranzitie in unitatea de timp

Timpul de injumatatire T1/2 - timpul dupa care se dezintegreaza jumatate din numarul N0
de nuclee in stare metastabila
Fisiunea nucleara, cunoscuta si sub denumirea de fisiune atomica, este un proces n care
nucleul unui atom se scindeaza n doua sau mai multe nuclee mai mici, numite produsi de
fisiune si, n mod uzual, un numar oarecare de particule individuale. Asadar, fisiunea este o
forma de transmutatie elementara.

Particulele individuale pot fi neutroni, fotoni (uzual sub forma de raze gamma) si alte
fragmente nucleare cum ar fi particulele beta si alfa.
Fisiunea elementelor grele este o reactie exotermica si poate sa elibereze cantitati
substantiale de energie sub forma de radiatii gamma si energie cinetica a fragmentelor
(ncalzind volumul de material n care fisiunea are loc).
Fisiunea nucleara este folosita pentru a produce energie n Centralele Nuclearo-Electrice
si pentru fabricarea armelor nucleare.
Fisiunea este utila ca sursa de energie (putere) deoarece unele materiale,
numite combustibili nucleari, pe de o parte genereaza neutroni liberi ca "jucatori" ai

procesului de fisiune si, pe de alta parte, li se initiaza fisiunea la impactul cu (exact


acesti) neutroni liberi.
Prin urmare, combustibilii nucleari pot fi utilizati n reactii de fisiune nucleara n
lant autontretinute, care elibereaza energie n cantitati controlate ntr-un reactor nuclear,
sau necontrolate ntr-o arma nucleara.
Cantitatea de energie utilizabila continuta ntr-un combustibil nuclear este de milioane de
ori mai mare dect energia utilizabila continuta ntr-o masa similara de combustibil
chimic (benzina, de exemplu), acest lucru facnd fisiunea nucleara o sursa foarte tentanta
de energie; totusi produsii secundari ai fisiunii nucleare sunt puternic radioactivi, putnd
ramne asa chiar si pentru mii de ani, avnd de a face cu importanta problema
a deseurilor nucleare.
Preocuparile privind acumularea deseurilor si imensul potential distructiv al armelor
nucleare contrabalanseaza calitatile dezirabile ale fisiunii ca sursa de energie, fapt ce da
nastere la intense dezbateri politice asupra problemei puterii nucleare.