Scenarii de compensare al factorului de putere

Autori: Pop Adrian-Cornel, Czumbil Levente

Coordonator: S.l. Dr. Ing. Mat. Dan Doru Micu

ABSTRACT: Acest breviar prezinta un studiu comparativ al metodelor de compensare a

factorului de putere intr-o instalatie energetica complexa: globala ,individuala, sectoriala.
Instalatia deserveste mai multe receptoare de puteri si destinatii diferite, pentru fiecare dintre
acestea fiind disponibili anumiti parametri de caracterizare (puteri, factor de putere). De
asemenea, instalatia se considera complet caracterizata in ceea ce privesc conductele electrice.
In raport cu criterii tehnice si economice se alege apoi varianta de compensare optima.

1. Introducere
Intr-un circuit electric de curent alternativ sinusoidal apar trei notiuni de putere bine
definite: puterea aparenta, puterea activa si puterea reactiva.
Intre puterile P si Q exista o deosebire esentiala, care consta in faptul ca in timp ce
puterea P corespunde unui transport de energie de la sursa la receptor, puterea Q este doar o
marime determinata de cantitatea de energie inmagazinata in bobinele, respectiv condensatoarele
din circuit:
P = U I cos [W]
(1)
Termenul cos din expresia puterii active se numeste factor de putere. Factorul de
putere este tot timpul subunitar, fiind cuprins intre 0 si 1 (in valoare absoluta). [1]

2. Cauzele unui factor de putere redus

Reducerea factorului de putere in retelele electrice este determinata de puterile reactive si
deformante consumate de diferitele receptoare si chiar de unele elemente ale retelelor.
Receptoarele inductive pot fi impartite in doua grupe importante:
Receptoare inductive, care consuma putere reactiva necesara producerii
campurilor magnetice proprii (motoare asincrone, cuptoare cu arc, echipamente
electronice de putere, masini sincrone subexcitate, etc.);
Receptoare capacitive, care produc putere reactiva (masini sincrone supraexcitate,
condensatoare statice, linii electrice aeriene de inalta tensiune sau linii electrice
subterane functionand cu sarcina redusa si avand un efect predominant capacitiv).

3. Efectele unui factor de putere redus

Un factor de putere redus are o serie de consecinte negative asupra functionarii sistemului
energetic. Principalele consecinte sunt urmatoarele:
Cresterea pierderilor de putere activa;
Investitii suplimentare;
Cresterea pierderilor de tensiune in retea;
Reducerea capacitatii instalatiior energetice;

4. Imbunatatirea factorului de putere prin folosirea

mijloacelor naturale
Masurile preconizate pentru imbunatatirea factorului de putere trebuie sa conduca la
micsorarea puterii reactive circulate, cat si a puterii deformante din instalatiile electrice.
Pe masura ce sistemul energetic contine o configuratie mai complexa, problema realizarii
unui factor de putere cat mai ridicat (peste valoarea neutrala 0.92 sau 0.93) in toate punctele
devine deosebit de dificila.
Masurile ce trebuie luate se impart in urmatoarele categorii principale: masuri cu cacarter
tehnico-organizatoric si masuri speciale.
Masurile tehnico-organizatorice conduc la marirea factorului de putere prin eliminarea
cazurilor si conditiilor care determina scaderea acestuia sub valoarea sa nominala. Ele pot fi
realizate cu minim de efort financiar si uman, solicitand insa o atentie deosebita in analizarea si
studierea situatiei concrete a fiecarui receptor in parte si a ansamblului de consumatori, precum
si a retelei electrice in zona respectiva. In aceasta categorie de masuri intra cele care urmaresc
functionarea transformatoarelor electrice la un regim optim din punct de vedere al pierderilor,
montarea transformatoarelor de puteri mai mici, marirea coeficientului de incarcare a motoarelor
asincrone, limitarea timpului de mers in gol, executarea unor reparatii de calitate la motoarele
asincrone, etc.
Tot in aceasta categorie de lucrari se incadreaza si cele legate de punerea la punct a
procesului tehnologic in diferite intreprinderi in scopul imbunatatirii regimului energetic al
echipamentului si al factorului de putere. Masura priveste utilajul tehnologic si modul de
utilizare, intretinere si reparare a acestora. De asemenea intra cele legate de: stabilirea unei
configuratii pentru retelele electrice si a unor circulatii de puteri active si reactive care sa
conduca la consumuri tehnologice cat mai reduse si la imbunatatirea factorului de putere,
coordonarea masurilor in zona pentru imbunatatirea factorului de putere, eleborarea bilantului
energiei reactive, organizarea sistemului informational, etc.
Masuri speciale sunt acele masuri care se iau in cadrul planurilor de investitii si care
conduc la cresterea factorului de putere general al instalatiilor prin reducerea puterii reactive
consumate de receptoare precum si a puterii deformante.
In aceasta categorie de masuri intra montarea de noi surse de energie reactiva in sistemul
energetic si la consumatori, montarea de filtre pentru limitarea efectelor date de puterea
deformant; trecerea la tensiuni superioare a unor retele si eliminarea dublelor transformari;
realizarea de noi linii electrice de transport pentru a evita functionarea celor existente la sarcini
ce depasesc zona puterii naturale, etc.
In scopul ridicarii factorului de putere neutral 1 la valoarea ceruta, dupa ce au fost
epuizate toate mijloacele naturale, se va lua in considerare instalarea de surse specializate. Din
aceasta categorie fac parte:
Bateriile de condensatoare, automatizate.
Compensatoarele sincrone.

5. Compensarea instalatiilor cu ajutorul bateriilor de condensatoare

Se folosesc in general pentru puteri de compensat ce nu depasesc 50 MVAr .
5.1 Calculul bateriei de condensatoare
1.)Puterea reactiva
Determinarea puterii reactive a bateriei de condensatoare se face pe baza relatiei
Qc = P1 (tg1 tg 2 )
2

(2)

La compensarea individuala a transformatoarelor, puterea bateriei va acoperi numai

necesarul la mers in gol al acestora
Qc 0 (0,1...0,2) S nT
(3)
Bateriile comutabile automat pot fi fractionate in mai multe trepte de putere. In acest
mod, bateria se adapteaza la curba de sarcina reactiva, iar consumatorul nu va debita energie
reactiva in sistem la sarcini reduse.
2.) Conditii pentru compensarea cu condensatoare
Suprasarcinile maxim admise de condensatoare in regim de durata, in raport cu valorile
nominale, sunt :
I Mc = 1,3 I nc ;
(4)
U Mc = 1,1 U nc ;
(5)
QMc = 1,43 Qnc .
(6)
Suprasarcinile pot aparea datorita : variatiilor mari de tensiuni (laminoare, cuptoare cu
arc) ;Armonicilor superioare de curent si tensiune generate de receptoare deformante
5.2 Conectarea si deconectarea bateriilor de condensatoare
La comutatia bateriilor apar supracurenti si supratesiuni. Din punct de vedere al acestor
fenomene bateriile de condensatoare pot fi: simple, in cazul in care in apropierea lor nu exista
alte baterii care ar putea mari curentul de conectare, si in trepte, al caror curent de conectare este
marit in mod apreciabil de condensatoarele conectate la retea.
Instalatia de descarcare trebuie sa asigure scaderea tensiunii sub valoarea maxim admisa
U adm = 50V in timpul de descarcare t d de maxim 5 minute la bateriile de MT si de maximum 1
minut la bateriile de JT. [2]

6. Eficienta economica a compensarii puterii reactive

La un consumator, eficienta economica a compensarii puterii reactive poate fi
caracterizata prin durata de amortizare a investitiei pentru instalatiile de compesare (recuperarea
investitiei se face pe baza economiilor energiei electrice consumate).

7. Exemplu de calcul
Rezistenta liniei

Rlinie =

Reactanta liniei

X linie =

x0 l
[]
nrcabluri
= nrcabluri Y0 l [S ]

Admitanta liniei

Ylinie

Pierderile de putere activa

Plinie =
Qlinie =

Pierderile de putere reactiva

r0 l
[ ]
nrcablur

P2
U n 2
2

P2
U n 2
2

Rlinie [kW ]
X linie [kVAr ]

Qc = Y U n2 [kVAr ]

Aportul capacitiv al cablurilor

Tabel 1.Calculul parametrilor liniilor electrice

3

Componenta activa a tensiunii de

scurtcircuit

ur =

Componenta reactiva a tensiunii de

scurtcircuit

PCu
100 [%]
ST

u x = u sc2 u r2 [%]

Rezistenta echivalenta a transformatorului

Rtrafo =

ur U 2
[ ]
ST

Reactanta echivalenta a transformatorului

X trafo =

u x U 2
[ ]
ST

i0
S trafo kVAr
100
P2
= PFE + 2 2 RT [kW ]
Un

QFe =

Pierderile de putere reactiva in Fe

Ptrafo

Pierderile de putere activa

Qtrafo = QFe +

Pierderile de putere reactiva

P2
X T [kVAr ]
U n2 2

Tabel 2.Calculul parametrilor transformatoarelor

In aceasta lucrare ne propunem sa evaluam eficienta masurii de compensare a energiei
reactive cu baterii de condensatoare, intr-o instalatie electro-energetica cu o configuratie
complexa [Anexa 1]. Pentru aceasta, mai intai se evalueaza puterile consumatorilor in toate
nodurile instalatiei, se realizeaza bilanturile electro-energetice la nivel de grupuri de
consumatori, pe joasa tensiune, pe medie tensiune, iar in final in statiile de racord adanc de pe
inalta tensiune.
Pe structura de calcul construita cu ajutorul programului Mathcad, se ruleaza mai multe
scenarii de consum. Astfel, se considera un prim caz cand incarcarea transformatoarelor este
minima, cateva cazuri intermediare cu incarcari diferite, precum si o incarcare nominala a
transformatoarelor, deci a instalatiei in ansamblu.
Modelul de calcul implementat in programul Mathcad a fost astfel conceput, incat sa se
lucreze convenabil cu rezultate matriciale, usor de initializat si usor de extras. [3]
Se mentioneaza ca instalatia electro-energetica analizata este reala, insa au fost adoptate
anumite simplificari privind considerarea in exclusivitate a regimului sinusoidal, fara poluatori
armonici. Datele numerice privind consumatorii si elementele de retea din instalatie pot fi
oricand modificate, astfel incat sa se studieze convenabil diverse scenarii de consumatori si
structuri de instalatie, pe configuratia definita.
Ne asumam drept contributii constructia programului de calcul al scenariilor de
compensare, studierea detaliata a configuratiei instalatiei electro-energetice de forta, analizarea
rezultatelor obtinute din prisma variantelor tehnice posibile si a eficientei economice.
Mai jos, sunt redate cateva esantioane din rezultatele cuantificate in acest studiu.
Fara compensare
Incarcare TRAFO
S[17%]
S[27%]
S[37%]
S[47%]
S[57%]
S[67%]

Pa [MW]
20.835
30.052
48.087
66.123
84.157
102.192

Pt[MW]
21.623
31.052
49.396
67.837
86.376
105.015

P[MW]
0.788
1.000
1.309
1.714
2.219
2.823

P [%]
3.644
3.220
2.650
2.527
2.569
2.688

S[77%]
S[87%]

120.228
139.063

Incarcare TRAFO
S[17%]
S[27%]
S[37%]
S[47%]
S[57%]
S[67%]
S[77%]
S[87%]

Pa [MW]
20.835
30.052
48.087
66.123
84.157
102.192
120.228
139.063

Incarcare TRAFO
S[17%]
S[27%]
S[37%]
S[47%]
S[57%]
S[67%]
S[77%]
S[87%]

Pa [MW]
20.835
30.052
48.087
66.123
84.157
102.192
120.228
139.063

123.753
143.400

3.525
4.337

2.848
3.024

P[MW]
0.696
0.761
0.972
1.291
1.726
2.275
2.936
3.713

P [%]
3.233
2.470
1.981
1.915
2.010
2.178
2.384
2.601

P[MW]
0.712
0.803
1.028
1.356
1.814
2.372
3.039
3.822

P [%]
3.304
2.602
2.093
2.010
2.110
2.268
2.465
2.675

Compensare individuala
Pt[MW]
21.531
30.813
49.059
67.414
85.883
104.467
123.164
142.776

Compensare mixta
Pt[MW]
21.547
30.855
49.115
67.479
85.971
104.564
123.267
142.885

Compensare pe medie PT si SRA

Incarcare TRAFO
S[17%]
S[27%]
S[37%]
S[47%]
S[57%]
S[67%]
S[77%]
S[87%]

Pa [MW]
20.835
30.052
48.087
66.123
84.157
102.192
120.228
139.063

Pt[MW]
21.606
31.007
49.331
67.755
86.278
104.901
123.624
143.254

P[MW]
0.771
0.955
1.244
1.632
2.121
2.709
3.396
4.191

P [%]
3.568
3.080
2.522
2.409
2.458
2.582
2.747
2.926

P[MW]
0.780
0.979
1.279
1.676
2.174
2.770
3.465
4.267

P [%]
3.609
3.155
2.591
2.472
2.518
2.639
2.801
2.977

Compensare pe medie SRA

Incarcare TRAFO
S[17%]
S[27%]
S[37%]
S[47%]
S[57%]
S[67%]
S[77%]
S[87%]

Pa [MW]
20.835
30.052
48.087
66.123
84.157
102.192
120.228
139.063

Pt[MW]
21.615
31.031
49.366
67.799
86.331
104.962
123.693
143.330

Tabel 3.Variatia pierderilor in functie de puterea sarcinii

Pa Puterea activa utila; Pt Puterea activa totala; P Pierderi de putere active;
Factorul de putere pe bara de
110kV
Tip Compensare

Fara Compensare
0.727
Comp. Individuala
0.962
Comp. Mixta
0.963
Comp. pe MT 6kV SRA
0.958
Comp. pe MT PT SRA
0.943

Tabel 4.
5

Baterii JT
Pretul Bateriilor JT
Baterii MT
Pretul Bateriilor MT
Pret Total
Economie anuala
energie activa
Economie anuala
energie reactiva

UM

Comp.
Individuala
33.590
1.680
4.190
0.272
1.952
4.972

Comp.
Mixta
26.485
1.324
11.790
0.766
2.090
4.309

Comp. Medie
PT-SRA
0.000
0.000
37.720
2.452
2.452
0.067

Comp.
Medie SRA
0.000
0.000
38.055
2.474
2.474
0.027

MVAr
milRON
MVAr
milRON
milRON
milRON

10.77

10.77

10.77

10.77

milRON

Tabel 5. Analiza economica

Tronson

Fara
compensare

Comp.
Individuala

Castig
[%]

Comp.
Mixta

Castig
[%]

IT- SRA1 lin1

IT- SRA2 lin1
IT- SRA3 lin1
IT- SRA4 lin1
SRA1-PT112
SRA2-PT201
SRA2-PT204
SRA2-PT205
SRA2-PT209
SRA2-PT210
SRA3-PT304
SRA3-PT305
SRA3-PT307
PT107 - Cons1
PT107 - Cons2
PT107 - Cons4
PT107 - Cons5
PT304 - Cons1
PT304 - Cons2
PT304 - Cons4
Petromar 1
Petromar 2

73.568
56.603
60.525
36.191
0.008
0.857
2.137
3.052
2.784
0.017
2.776
2.457
0.056
5.901
16.463
9.022
14.465
19.470
16.411
6.589
0.613
1.531

64.471
55.763
57.327
30.961
0.001
0.384
0.959
1.552
1.388
0.005
0.575
0.958
0.026
2.854
11.005
4.595
9.751
3.006
7.909
3.939
0.314
0.786

12.365
1.484
5.284
14.451
83.640
55.193
55.124
49.148
50.144
68.235
79.287
61.009
53.571
51.635
33.153
49.069
32.589
84.561
51.807
40.219
48.777
48.661

64.491
55.817
57.218
31.070
0.001
0.416
1.036
1.654
1.482
0.006
0.547
0.912
0.031
2.854
11.005
4.595
9.751
3.006
7.909
3.939
0.613
1.531

12.338
1.389
5.464
14.150
83.640
51.459
51.521
45.806
46.767
65.841
80.295
62.882
44.643
51.635
33.153
49.069
32.589
84.561
51.807
40.219
0.000
0.000

Comp.
MT SRA
64.876
55.776
57.411
30.980
0.002
0.416
1.036
1.654
1.482
0.002
0.641
1.032
0.028
5.901
16.463
9.022
14.465
19.470
16.411
6.589
0.613
1.531

Castig
[%]
11.815
1.461
5.145
14.399
81.550
51.459
51.521
45.806
46.767
90.824
76.909
57.998
50.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000

Comp.
MT
PT SRA
64.863
55.771
57.389
30.980
0.004
0.722
1.683
2.626
2.480
0.008
1.840
1.814
0.033
5.901
16.463
9.022
14.465
19.470
16.411
6.589
0.613
1.531

Tabel 6. Pierderi pe tronsoane exprimate in kW

Bibliografie:
[1] Emil Simion, T. Maghiar, Electrotehnica, Editura Tehnica, Bucuresti, 1981.
[2] Andrei C. Cziker, Mircea Chindris, Managementul energiei electrice. Aplicatii, Editura
Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2004.
[3] Dan Doru Micu, Andrei Ceclan, Metode numerice. Aplicatii in ingineria electrica.
Programe si algoritmi Mathcad, Editura Mediamira, Cluj-Napoca, 2007.

Castig
[%]
11.833
1.470
5.181
14.399
49.740
15.753
21.245
13.958
10.920
53.335
33.718
26.170
41.071
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000