Cap-III Elemente de marcare.

Forme de marcare.
Marcarea este un mijloc de identificare a produselor si deinformare a consumatorilor .
De aceea ,presupune o seriede elemente de identificare a produsuli si identificare
a produsuiui si informare a consumatorului.Elemente de identificare a produsului :
Denumirea produsului
Denumirea fabricii producatoare, marca de fabrica
Calitatea produsului
Numarul standardului sau al normei tehnice
Data fabricatiei
Termenul de valabilitate
Cantitarea ambalata
Elemente de informare a consumatorului:-Compozitia chimica a produsului -Conditii de
pastrare-Indicatii de utilizare-Conditii de intretinere etc.Prezentarea elementelor
mentionate se face prinurmatoarele forme de marcare:

Erichetarea , inclusiv etichete litofrafiate(cuprind si fotografia produsului ambalat) Ex:

cutii si borcane de produse conservate.Imprimarea banderolelor litografiate (la
produse zahatoase)Imprimarea pe ambalaj de hartie , carton, materiale plastice,
materiale complexeLitografierea pe ambalaje de hartie superioara(cerata sau
metalizata)

Stantarea pe ambalaje metalice, din sticla sau mase plasticeStantarea si pirogravarea

pe lemn
Etochetarea
reprezinta un mijloc de identificare a produselor de informare simpla si rapida a
consumatorilor
, de educare a acestora , de inlesnire a operatiilor comerciale , dar si de promovare a
produselor pe piata.
Etichetarea produselor alimentare este reglementata pe plan international.
Comitetul pentru etichetarea bunurilor alimentare dincadrul Comisiei Codex
Alimentarius, care isi desfasoaraactivitatea sub egida FAO/OMS , a elaborat o serie
dereglementari cu caracter de recomandare.Codul de etichetare a bunurilor alimentare
Defineste etichetarea astfel: Totalitatea fiselor marcilor ,imaginilor sau altor materiale
descriptive scrise,imprimate, stantate, gravate sau aplicate pe ambalajul unei marfi
alimentare sau alaturate lui ; etichetareacuprinde eticheta si toate materialele scrie sau
imprimateavand legatura cu produsul alimentar sau insotindu-l.De asemenea se
mentioneaza ca eticheta nu trebuie sadescrie sau sa prezinte produsul intr-un mod fals
,inselator , mincinos sau susceptibil sa creeze o impresieeronata cu privire la
carecteristicile produsului.In tara noastra ,Hotararea Guvernului nr.106 din 7februarie
2002 privind etichetarea alimentelor ,definesteeticheta astfel :
Orice material scris , imprimat, litografiat, gravat, sau ilustrat , care contine elemente
de identificare a produsului care insoteste produsul sau adrent laambalajul
acestuia .Firmele producatoare de marfuri alimentarecautamodalitati expresive si
convingatoare de declarare avalorii nutritive , atat la produsele alimentare de
consumcurent sau generalizat , cat si la cele dietetice , destinatecopiilor si bolnavilor
(eticehatarea nutritionala).Declararea potentialului nutritiv pe etichete presupune si o
anumita campanie publicitara.
Valoarea nutritiva a unui produs se prezinta astfel:-se indica valoarea enegetica
(exprimata in calorii kcal sau kj raportata la 100 de grame de produs).-se precizeaza
continutul in protide, lipide, glucide la 100de grame produs.- se precizeaza valoarea
biologica a produsului cantitatea de vitamine si elemente minerale la 100 degrame
produs.Legislatiile nationale prevad decalarea obligatorie aingredientelor si aditivilor
alimentari utilizati . Unelefirme inscriu si cantitatile recomandat de porteine,vitamine,
saruri minerale, pe zi sau pentru un meniu

Etichetarea produselor nealimentare

In ceea ce priveste etichetarea produselor teztie,H.G. nr.332/2001 privind etichetarea
produselor destiante populatiei defineste eticheta astfel : Orice text scris ,imprimat,
litografiat , gravat sau ilustrat , care contineelemente, de identificare a produsului si
dupa caz ,instructiuni de utilizare, spaare , sau calcare si careinsoteste produsul
preze4ntat consumatorilor pentruvanzare sau este adreat la ambalarea acestuia;
eticheta poate avea inscrise sau atasate suplimentar sigile sau alteinsemne ecologice ,
precum si elemete de publicitate , cu respectarea prevederilor legale.
Marcarea ecologica a produselor
Pentru reducerea efectelor negative pe care procesele , produsele si ambalajele le pot
avea asupra mediului ambiant , intr-o serie de tari au fost introduse sisteme de marcare
ecologica.
Marcarea ecologica are rolul de a cerifica in fataconsumatorilor calitatea ecologica a unu
produs sau a produsulu si ambalajului acestuiaPrimul sistem de marcare ecologica : Blue Angel afost introus in Germania in 1978.Daca un produs indeplineste criteriile
de performantaecologica (implicatiile produsului si ale procesului deobtinere a lui asupra
mediului , cerinte de securitate ,implinirea functiilor sale de baza), este inscris in
catalogul Blue Angelsi oprine marca de produs ecologic.
Aceasta marca apare pe eticheta produsului.
In Germania a fost introdusa si marca ecologica pentru ambalaje Der Grune Punkt
(Punctul Verde) in 1990 si se aplica pe ambalajele destinate in vederea reciclarii sau
incinerarii.
Punctul verde nu garanteaza ca ambalajul respectiv va fi valorificat.
Sistemul de colectare selecticva si valorificarea deseurilor de ambalaje menajere
functioneaza doar daca se predau ambalajele de catre consumatori.

.
Sistemul German de marcare ecologica a fost preluat si de alte tari precum : Franta ,
Olanda, Danemarca ,Marea Britanie, Romnia.
In Canada a fost introdus un sistem de marcareecologica in 1988 (ENVIROMENTAL
CHOICE)
In Japonia si-a introdus marca ecologica Eco-charkin 1989.
Tarile Nodrdice au stabilit un sistem comun de marcare ecologica in 1989.
La nivelul Uniunii Europene , introducerea sistemului unitar de marcare ecologica
urmareste promovarea produselor cu impact ambiental redus si informareacorecta a
consumatorilor cu privire la caracteristileecologice ale produselor.Dreptul de aplicare a
marcii Eco se acorda mnumai firmelor ale caror produse sunt conforme cu
reglementarile foarte stricte ale Uniunii Europene privind protectia sanatatii , securitatii ,
vietii consumatorilor , precum si a mediului inconjurator.

Marcarea Ecologica semnfica faptul ca produsul si ambalajul acestuia au un impact redus

asupra mediului inconjurator pe intregul ciclu de viata al produsului ,incepand cu
cercetarea, proiectarea si terminand cu valorificarea post-consum si integrarea in natura
(biodegrabilitatea)
Dreptul de aplicare a acestei marci se acorda numai produselor care nu contin
substante periculoase si care nuobtin prin procese tehnologice poluante(nu
folosescingrasaminte chimice, hormoni sau alte substante pentru accelerarea cresterii
animalelor, animalele sunt crescute in conditii de igniena si ingrijire medicala, solul
este protejat.)
Dreptul de aplicare a maricii este conferit pe o perioada de timp de 3 ani , dupa care
producatorul respective trebuie sa reinoiasca cererea .

1. Produs cu ecotaxa 2.Podus fara ecotaxa 3. Produs inregistrat si scutit de ecotaxa

Marci pentru aerosoli (semnifica faptul ca produsul nu contine freon)
In prezent se incearca inlocuirea freonului cu alte gaze .-Marcile info-mediu - introduce in
unele tari , ofera consumatorilor informatii despre unele caracteristici de mediu ale
produsului respectiv.
Eticheta electronic
Pe scurt EEG este un afiaj electronic al preului, parte a unui sistem de
preurielectronice, folosit n magazinele retail (hypermarchet, supermarket, magazine
discount, cash&carry)
1. Introducere
Termenii de identificare automat i captur automat a datelor se refer latehnologiile
care realizeaz transferul direct al datelor de identificare de pe obiect ntr-uncalculator
sau ntr-un sistem controlat de un microprocesor fr a se utiliza n acest sens otastatur
sau un periferic similar. Multe din aceste tehnologii au redus la minim sau chiar
nunecesit implicarea factorului uman n cadrul procesului de preluare a
datelor.Sistemele automate de identificare i captur a datelor sunt utilizate din ce n ce
mai mult pentru colectarea informaiilor n aplicaii din ce n ce mai mult pentru
colectarea informaiilor n aplicaii din cele mai variate domenii: industrie, comer,
transporturi, sntate, pot etc.Aplicaiile din industrie vizeaz att aprovizionarea cu
materii prime i materiale ct i procesul efectiv de producie. Aplicaiile din domeniul
aprovizionrii includ recepia materiilor prime i materialelor, sortarea i depozitarea
acestora, gestiunea stocurilor etc.Aplicaiile din domeniul produciei includ monitorizarea
comenzilor i a stadiilor de execuie,gradul de utilizare al mainilor, pontajul muncitorilor
etc.Aplicaiile comerciale ale sistemelor automate de identificare i captur a
datelor vizeaz n principal controlul operaiilor de depozitare i distribuie, gestiunea
stocurilor i avnzrilor din magazine, etc.n domeniul transporturilor sistemele
automate de identificare i captur a datelor servesc la urmrirea containerelor, a
vagoanelor de cale ferat, a camioanelor etc.
Aplicaiile din domeniul sntii servesc la identificarea pacienilor, la sortarea
igestiunea stocurilor de medicamente, materiale sanitare, reactivi, snge.n domeniul

potal sistemele automate de identificare i captur a datelor sunt utilizatela sortarea

rapid a corespondenei i coletelor.Alternativa la sistemele automate de identificare i
captur a datelor o constituiecolectarea i introducerea manual a informaiilor.
Metoda de colectare i introducerea manual a datelor prezint urmtoarele
dezavantaje:
Apariia erorilor att n timpul nregistrrii informaiilor pe hrtie ct i la introducerea lor
n calculator. Rata medie a erorilor la introducerea manual a datelor este de o eroare
la300 de caractere; Aceste deficiene sunt eliminate efectiv cnd este folosit
identificarea i captura automat a datelor.
Aproape toate tehnologiile de identificare automat au la baz 3 componente principale,
care
pentru comparaie valoarea specific codurilor de bare liniare este de o eroare la 800000
caractere, iar n cazul codurilor de bare matriciale de o eroare la 6000000 caractere.
Durata relativ ridicat a operaiei de colectare i introducere a datelor. Dac la sistemele
automate de identificare i captur a datelor preluarea informaiilor se realizeaz
aproape instantaneu colectarea manual a datelor necesit un anumit interval de timp
pentruca acestea s fie nregistrate pe hrtie i ulterior introduse n calculator.
Viteza nregistrat ncazul scrierii de mn a documentelor este de 5-7
caractere/secund i poate ajunge la maxim10-15 caractere/secund n cazul
introducerii datelor de la tastatur. n schimb sistemeleautomate de captur a datelor
sunt capabile s citeasc sute de caractere/secund.Colectarea manual a datelor
solicit permanent atenia operatorilor; implicit cresccosturile asociate cu fora de
munc, fiind necesar o micorare a volumului de munc per operator pentru a se obine
o acuratee ridicat n procesarea datelor.