MUMA LUI STEFAN CEL MARE

Dramatizare dupa poezia lui D. BOLINTINEANU

Prelucrata de institutor:JUREBIE MARIA AUGUSTINA
PERSONAJELE:
-MAMA LUI STEFAN CEL MARE.
-STEFAN CEL MARE,DOMNUL MOLDOVEI.
-SOTIA LUI STEFAN CEL MARE.
-DOUA DOAMNE DE LA CURTE.
-DOI OSTASI DE PAZA LA POARTA CETATII.
-UN STRAJER.
-TREI OSTASI VENITI DE PE CAMPUL DE LUPTA.
-CATIVA TARANI.
-UN SLUJITOR DOMNESC.
In partea stanga si in fundal-silueta cetatii Neamtului-cu santul de aparare in jur;in
stanga poartain fata careia stau de vorba ostasii de paza;de lapoarta,un drum
serpuit,marginit de cateva tufisuri,strabate scena pina la intrarea din dreapta.
Turnul cetatii-spre centru scenei,pe terasa ingradita,in jurul unei mese,cu lumanari
aprinse in sfesnice,stau in jilturi si torc,brodeaza mama lui Stefan,impreuna cu doua
doamne de la curte.
SCENA 1
OSTAS 1:
-.in vechiul castel
Unde curge-n vale un rau mititel
OSTAS II:
-Sa vorbim soptit,incetinel.
OSTASUL1:
-Doamna,mama marelui
Stefan si-o Domnita,
Soata lui,
Dulce si suava
Ca o garifita,
N-au nici pic de somn

Din grija pentru Domn!

OSTASUL II:
-Da la batalie,
Sotul ei dorit
A plecat cu oaste
Si n-a mai venit!
MAMA:
-Copila,tu plangi
Si inima mi-o frangi!
SOTIA(pritre suspine):
-Oare-n batalie
Sotul meu iubit
N-a plecat cu oaste
Si n-a mai venit?
MAMA:
-Cu oaste mare lupta
Si anevoie-o inspaimanta......
SOTIA:
-Inima-mi se infioara
Si-o simt grea povara.....
PRIMA DOAMNA:
-Dupa ce din radacina,
Taie oastea cea pagana,
Mare Sa se-ntoarna....
MAMA(catre domnita):
-Ochii tai albastri ard in lacrimele
Cum lucesc in roua doua viorele!
SOTIA:
-Tare-s rele asteptarile!
MAMA:
- Aproape de tine veghez si cu drag te imbarbatez.....
SOTIA:
-In lupta sotul meu iubit
Poate sa fi fost ranit!
A DOUA DOAMNA:
-Pritre oameni se zvoneste ca razboiul se sfarseste...
MAMA:
-Alungat-a oare Stefan,
Din Moldova,pe dusman?(se aude un ceas batand miezul noptii si jumatate)
PRIMA DOAMNA:
-Ceasul bate noaptea jumatate...
A DOUA DOAMNA:
-La castel in poarta oare cine bate?
SOTIA(catre prima doamna):
-Sa vada straja iute,cine-n poarta bate!

(Prima doamna bate din palme si apare strajerul)

PRIMA DOAMNA;
-Du-te si afla de-ndata,
Cine bate-n poarta!
STRAJERUL:
-Zbor spre poarta!
Maria Sa doreste sa stie cine afara este!
OSTASUL I(vorbeste incet):
-Slavitul Domn Stefan,ranit si la aman!
STRAJERUL(zice catre mama):
-Maria Sa asteapta sa-i deschida marea poarta!(sotia se repede la parapet si striga catre
Stefan).
SOTIA:
-Incetate bun venit,sotul meu iubit!
MAMA(se reazima de parapet):
-Asteapta,Stefan sa ne spuna
De-i soarta luptei rea sau buna!
STEFAN ( vorbeste tare cu ochii indreptati in sus):
-Eu sunt,buna maica,fiul tau iubit
Eu,si de la oaste,ma intorc ranit.
Soarta noastra fuse cruda astadata,
Mica mea ostire fuge sfaramata....
SOTIA:
-Soarta noastra fuse cruda astadata
Mica lui ostire fuge sfaramata.....
(Se aud tropot de cai in departare)
STEFAN:
-Dar deschideti iute...
Turcii ma-nconjor....
Vantul sufla rece ...
Ranile ma dor.....
(In dialogul urmator, mama se adreseaza lui Stefan,iar sotia-Doamnei,pe care vrea s-o
induioseze.)
SOTIA:
-Turcii-l inconjor,ranile il dor.....
MAMA:
-Ce spui.tu,straine?
Stefan e departe;
Bratul sau prin taberi, mii de morti imparte.
Eu sunt a sa mama,el e fiul meu.
De esti tu acela,nu-ti sunt mama eu!
SOTIA:
-Stefan s-a razboit mereu.....
MAMA:
-Insa daca cerul vrand sa-ngreuneze

Anii vietii mele si sa ma-ntristeze,

Nobilul tau suflet astfel l-a schimbat;
Daca tu esti Stefan cu adevarat,
Apoi tu,aice,fara biruinta,
Nu poti ca sa intri cu a mea vointa!
SOTIA:
-Aice sa nu intre fara-a ta vointa!
MAMA:
-Du-te la ostire,pentru tara mori
Si-ti va fi mormantu-ncoronat cu flori!
SOTIA:
-Cu mica-i oaste,iarasi o sa lupte,peste hotare poate paganii-i va trimite!
STEFAN(cu glas ferm):
-Da,ma voi intoarce si din cornsuna-voi
Tanara ostire din nou aduna-voi!
MAMA:
-Du-te la ostire......
(Stefan se indeparteaza si pleaca;mama se aseaza si-si continua lucrul,sotia plange).
SCENA a II a
Acelasi decor,se aude sunet de corn,tropot departat de cai,zgomot de lupta care se stinge
treptat.
OSTASUL I:
-Multe zile au asfintit,
De cand Maria Sa,ranit,la lupta iarasi a pornit.
OSTASUL II:
-Si ades am ascultat cum din corn,el a sunat oaste noua-a adunat.
OSTASUL I:
-De pagani ce-au cotropit-o,el tara s-o fi mantuit-o?
(Pe drum vin ostasi alergand......)
UN OSTAS:
-Slavitei Doamne,din lupta,i-aducem veste-adevarata.
OSTASUL I strigand:
-Srajer,Mariei Sale spune c-avem vesti din batalie!
OSTASII SI TARANII isi scot caciulile:
-Ne-nchinam Mariei Tale.
ALT OSTAS:
-Domnul ne-a trimis in graba, aici ,sa spunem asta vorba....
MAMA:
-Astept cu nerabdare vorbele arzatoare!
AL III OSTAS:
-Oastea lui paganii i-a lovit,si dusmanii i-a zdribit;
EI cadeau ca niste spice de securi loviti!

MAMA fericita:
-Moldova iar a izbandit,Stefan paganii a biruit!
UN OSTAS:
-Ca un leu s-a repezit,
Si sute de morti a impartit,cu tot bratul sau ranit!
SOTIA:
-Cu tot bratul sau ranit!
ALT OSTAS:
-Ca un leu s-a razboit!
OSTASII SI TARANII:
-Traiasca Voda Stefan!
Traiasca Stefan,domn cel m,are!
(Urale puternice si aplauze.....)
SFARSIT.