VIII.

Prezentarea probelor de audit

Probele de audit sunt totalitatea informaiilor obinute de auditor pentru a
ajunge la concluziile pe care se bazeaz opinia de audit. Probele de audit
cuprind documentele justificative i inregistrarile contabile care stau la baza
situaiilor financiare, precum i alte informaii.
Pentru a fi capabil sa emita concluzii rezonabile pe care sa se bazeze opinia
de audit, auditorul trebuie sa obtina probe de audit suficiente si adecvate. Probele de
audit reprezinta totalitatea informatiilor utilizate de auditor pentru emiterea unei
concluzii pe care este bazata opinia de audit, si includ toate informatiile continute n
evidentele contabile care stau la baza situatiilor financiare si a altor informatii. Este
imposibil ca auditorii sa abordeze toate informatiile care exista. Probele de audit
includ probele de audit obtinute din procedurile de audit efectuate pe parcursul
auditului si probele de audit obtinute din alte surse, cum ar fi angajamentele de audit
anterioare sau procedurile unei firme de control al calitatii pentru acceptarea clientilor
si continuarea contractelor cu clientii deja existenti.
Probele de audit includ n primul rnd evidentele contabile, dar datorita faptului
ca evidentele contabile de sine statatoare nu furnizeaza suficiente probe de audit
sunt necesare si alte probe de audit cum ar fi procese verbale ale sedintelor;
confirmari de la terte parti, rapoarte ale analistilor, date comparabile cu privire la
concurenti, manuale de control, informatii obtinute de auditor din proceduri de audit
de genul investigatiilor, observarii si inspectiei, precum si alte informatii.
Caracteristici
Pentru ca opinia auditorului sa fie pertinenta si riscul de audit sa fie ct mai
mic, probele de audit trebuie sa fie suficiente si adecvate. Suficienta se refera la
cantitatea probelor de audit iar adecvarea se refera la calitatea probelor de audit; cu
alte cuvinte, relevanta si credibilitatea acestora n furnizarea de informatii pentru
categoriile de tranzactii, solduri ale conturilor, prezentarile de informatii si asertiunile
aferente, sau n detectarea denaturarilor de la nivelul acestora. Cantitatea probelor
de audit necesare este afectata de riscul de denaturare (cu ct riscul este mai mare,
ct att mai multe probe de audit este probabil sa fie cerute) si, de asemenea, de
calitatea unor asemenea probe de audit (cu ct calitatea este mai ridicata, cu ct mai
putine probe vor fi cerute). n consecinta, gradul de suficienta si gradul de adecvare
al probelor de audit sunt interrelationate. Totusi, simpla obtinere a unei cantitati mai
mari de probe de audit nu poate compensa calitatea slaba a acestora.
Rationamentul auditorului referitor la ceea ce nseamna probe de audit
suficiente si adecvate este influentat de anumiti factori, cum ar fi:
Evaluarea de catre auditor a naturii si a nivelului riscului inerent, att la
nivelul situatiilor financiare, ct si la nivelul soldului unui cont sau al unei
categorii de tranzactii.
Natura sistemelor contabile si de control intern, precum si evaluarea riscului
de control.
Pragul de semnificatie al elementului examinat.
Experienta cstigata n timpul angajamentelor de audit anterioare.
Rezultatele procedurilor de audit, incluznd fraude sau erori ce ar fi putut fi
descoperite.
Sursa si credibilitatea informatiilor disponibile.

Suficienta
n procesul de formare a opiniei de audit, auditorul nu examineaza, n mod
normal, toate informatiile disponibile, deoarece concluziile referitoare la privind soldul
unui cont, o clasa de tranzactii sau un control pot fi desprinse utiliznd rationamentul
sau proceduri de esantionare statistica.
Credibilitatea
Credibilitatea probelor de audit este influentata de sursa lor, care poate fi interna sau
externa, si natura lor, care poate fi vizuala, documentara sau orala si depinde de
individuale n care sunt obtinute probele. De regula:
Probele de audit sunt mai credibile atunci cnd sunt obtinute din surse
independente din afara entitatii ( credibilitatea este mai mare cnd proba provine
din surse externe dect atunci cnd provine din surse interne, cu o conditie: sursa
externa sa fie bine informata si n masura sa dea o anumita informatie );
Probele de audit care sunt obtinute din interiorul entitatii sunt mai credibile
atunci cnd controalele aferente impuse de entitate sunt eficiente ( atunci cnd
societatea are un control intern puternic, credibilitatea informatiilor furnizate sau
generate de sistemele interne este mai mare);
Probele de audit obtinute n mod direct de catre auditor (de exemplu,
observarea aplicarii unui control sau scrisorile de confirmare primite direct de auditor)
sunt mai credibile dect probele de audit obtinute indirect sau prin deductie (de
exemplu, investigari cu privire la aplicarea unui control sau documente pastrate de
client).
Probele de audit sunt mai credibile atunci cnd ele exista sub forma de
document, fie pe hrtie, electronic sau de alta natura (de exemplu, o nregistrare
scrisa folosind metode contemporane a unei ntlniri este mai credibila dect
declararea ulterioara n forma orala a problematicilor discutate).
Probele de audit furnizate de documente originale sunt mai credibile dect
probele de audit furnizate de fotocopii sau facsimile.
Probele de audit sunt mai concludente atunci cnd elemente ale probelor din
surse diferite sau de natura diferita sunt consecvente. n aceste circumstante,
auditorul poate obtine un grad cumulat de ncredere mai ridicat dect cel care
s-ar fi obtinut din elementele probelor de audit, luate n considerare n mod individual.
Invers, atunci cnd probele de audit obtinute de la o sursa nu sunt consecvente cu
cele obtinute de la o alta sursa, auditorul hotaraste ce proceduri suplimentare sunt
necesare pentru a solutiona inconsecventa.
Relevanta
Un set dat de proceduri de audit poate furniza probe de audit care sa fie
relevante pentru anumite asertiuni, dar nu si pentru altele. Pe de alta parte, auditorul
obtine adesea probe de audit din diverse surse sau de natura diferita care sa fie
relevante pentru aceeasi asertiune. De exemplu, auditorul poate analiza maturitatea
conturilor de creante si colectarea ulterioara a creantelor pentru a obtine probe de
audit aferente evaluarii provizioanelor pentru creante ndoielnice. Mai mult dect att,
obtinerea de probe de audit asociate unei anumite asertiuni, de exemplu, existenta

fizica a stocurilor, nu constituie un substitut pentru obtinerea de probe de audit cu

privire la o alta asertiune, de exemplu, evaluarea stocurilor.
Sectiunea
A

8.1.. Probe de audit privind imobilizrile corporale

Client: PORTELLO SRL

Iniiale
ntocmit de: BE

Perioada: 31.12.2008

Revizuit de: BE

Data
05.12.2009
05.12.2009

Acoperire

Ref.
sit.

Iniiale

Probleme aparute

100%

A1

BE

Nu e cazul.

20,54%

A2

BE

Nu e cazul.

53,87%

A3

BE

Nu e cazul.

53,26%

A4
( nu lam
facut)

BE

Nu e cazul.

Probe de audit necesare

1. Un tabel cu variaia valorii de intrare, a
amortizrii si a valorii contabile nete, in
cursul exerciiului financiar, pentru
fiecare categorie de imobilizari
corporale.
2. Un tabel cu noile active nregistrate in
cursul exerciiului financiar auditat. De
verificat toate intrrile importante de
active pe baza facturilor aferente /
documentelor justificative.
3. Un tabel cu ieirile de active in cursul
exerciiului financiar. Pentru vnzri
certificam facturile de vnzare. Pentru
casri verificam ntocmirea
documentelor semnificative si facem
verificare fizic. Pentru toate ieirile
verificam aprobrile CA si AGA.
4. Un tabel cu profitul /pierderea rezultate
in urma cedrilor de active din cursul
exerciiului financiar. Verificam
ncasrile din fiecare vnzare important
de active din cursul exerciiului
financiar cu documentele justificative.
Verificam calculul profitului sau
pierderii din vnzare.

5. Tabele cu activele deinute prin

contracte de leasing financiar sau de
cumprare n rate. Revizuirea
contractelor de leasing financiar i de
cumprare n rate i asigurarea c att
activele, ct i obligaiile aferente au fost
corect nregistrate i prezentate.

8. Un tabel cu reparaiile i modernizrile de

active i decidem dac exist elemente
care trebuie capitalizate.

6. Tabele privind cheltuielile cu amortizarea

aferente exerciiului financiar auditat.
Verificarea corectitudinii calculului
cheltuielilor cu amortizarea si
compararea politicii de amortizare din
exerciiul curent cu cea din anii anteriori.
7. Tabele cu reevalurile de active efectuate
n cursul exerciiului financiar auditat.

100%

A5

BE

Nu e cazul

A6

BE

Nu am gsit
elemente de natur
capitalizabil.

Lista
anexat

A1

BE

Sunt n stare bun.

Actele de
proprietate
n posesia
companiei

A4

BE

Inspecia actelor.

100%

Munca de audit

9. Decidei dac este necesar verificarea

fizic a mijloacelor fixe.
10. Examinai actele de proprietate ale
activelor semnificative, dac acestea nu
sunt n custodia unei instituii de
creditare, ca garanie. Asigurai-v c
actele sunt pe numele clientului i
obinei confirmarea n acest sens, dac
nu sunt n posesia societii.
11. Obinei un tabel cu angajamentele de
investiii, dac exist aa ceva, fcnd
deosebire ntre cele contractate, dar care
nu sunt prezentate n situaiile financiare
i cele autorizate fr a fi ns deja
contractate.
12. Decidei dac exist probe privind o
depreciere a fondului comercial i a
altor mijloace fixe i asigurai-v c, n
caz afirmativ, a fost fcut un provizion
corespunztor.

Nu exist,
conform
clientului

BE

Nu e cazul.

Nu exist
fond
comercial

BE

Nu e cazul.

Ref.

Acoperire

sit.

Iniiale

65,53%
Teste suplimentare

BE

Aspecte care apar

Nu am considerat
necesare alte teste.

Concluzie:
In urma verificrii, am obinut asigurri rezonabile c mijloacele fixe:
1. Au fost nregistrate corect si in totalitate.
2. Exist si aparin societii.
3. Sunt corect evaluate in bilan.
4. Sunt corect prezentate, in conformitate cu OMF 1752/2005 si cu standardele internaionale de
contabilitate.
Semnat.......BE................................................. Data.............05.12.2009..............................
Responsabil de misiune

Proba1
Obiectiv: Verificarea inregistrarii corecte si exhaustive in contabilitate
Metoda:Inspectia si verificarea documentelor legate de imobilizarile corporale
OBS:
La inreg.7 s-a folosit un alt cont pt inregistrarea terenului, decat cel folosit in
mod normal atunci cand se achizitioneaza un teren, si anume 212 in loc de
2111.
Concluzii:
Se propune urmatoarea inregistrare:
%
2111
4426

404

11.900
10.000
1.900

Proba 2
Obiectiv:Verificarea cursului de schimb valutar folosit in calculul valorii de intrare /
iesire a imobilizarilor corporale.
La inreg. 1 s-a constatat folosirea gresita a cursului valutar pentru
inregistrarea diferentelor de curs. In loc de cursul corect de 3,73 lei / s-a
folosit cursul de schimb de 3,2 lei / . Precizam ca plata catre furnizor a fost
facuta la cursul corect, de 3,73lei / .

Concluzie: se propune urmatoarea inregistrarea :

404

765

119

Proba 3
Obiectiv: Verificarea cazurilor specifice privind imobilizarile
La inreg. 1 s-a constatat ca amortizarea nu a fost inregistrata corect. Metoda
de amortizarea folosita corect, insa nu s-a luat in calcul valoarea reziduala
Concluzie: se propune calculul amortizarii corecte si inregistrarea diferentei
de amortizare:
Am = (18650 4000) * 1/5
= 2930
6811 =
2813 (800)
La inregistrarea 2 s-a constatat ca metoda de amortizare a utilajului nu a
fost cea corecta. S-a folosit amortizarea lineara, insa recomanadata este
cea degresiva.
Concluzie: se propune calculul amortizarii corecte si inregistrarea diferentei
de amortizare
Am = 10.600 * 1/3 * 1,5 = 5.300
6811 =

2813 5300

Proba 4
Obiectiv: Verificarea modalitatii de contabilizare a importurilor / exporturilor
imobilizarilor in cazul operatiunilor scutite cu drept de deducere.
S-a verificat inreg. 8 si s-a constatat corectitudinea operatiei de export
Proba 5
Obiectiv: Verificarea modalitatii de contabilizare a costurilor aferente imobilizarilor
corporale.
S-a verificat inreg. 4 si s-a constatat ca nu au fost corect inregistrate
cheltuielile cu reparatiile aferente autoturismului. Cheltuielile respective
erau pentru a-i pastra persormantele actuale, ci nu pentru a le imbunatatii.
Asadar, acestea treceau direct pe cheltielile perioadei.
Concluzie: se propune inregistrarea corecta a costurilor suportate pe cheltuielile
perioadei, ci nu marind valoarea autoturismului
%
611

404

5.950
5.000

4426

950

Proba 6
Obiectiv : Verificarea corectitudinii inventarierii realizate si a operatiilor aferente
Concluzii: S-a verificat operatia 11 si s-a constatat corectitudinea ei
Proba 7
Obiectiv: Verificarea utilizarii metodei corecte de evaluare
S-a verificat inregistrarea 2 si s-au constatat nereguli cu privire la costul de
intrare al utilajului. Acesta a fost evaluat la pretul de achizitie, insa trebuiau
luatein calcul si cheltuielile vamale, cele de transport si cele de montare.
Concluzie: se propune calculul si inregistrarea noului cost de intrare:
Cost de achizitie : pret rabat + cheltuieli de transport si montaj +cheltuieli vamale
Ca = 10.000 500 + 150 + 950 = 10.600
12.433,5
10.600
2131
1.833,5
4426

%
=
%
12.433,5
404 11.483,5
446
950

Proba 8
Obiectiv: Verificarea modalitatii de contabilizare a relatiei cu furnizorii / clientii de
imobilizari corporale
S-a verificat inreg. 6 si s-a constatat ca nu au fost corect inregistrat clientul
de imobilizare corporala. S-a folosit contul 411 in loc de contul 461.
Concluzie: se propune urmatoarea inregistrare:
461 =
%
60.562,07
7583
50.000
472
892,5
4427
9.669,57
Proba 9
Obiectiv:Verificarea daca imobilizarile au fost inregistrate si introduse corect in
situatiile financiare.
Concluzii: In urma verificarii am constatat ca stocurile au fost introduse in situatiile
financiare.
Proba 10
Obiectiv: Exhaustivitatea informatiei privind imobilizarile corporale
Metoda: Inspectia + Verificarea documentelor legate de achizitii:

Borderoul de Achizitii
Aviz de Insotire

Factura Fiscala
Factura ProForma

Concluzie: Toate aceste documente au fost corecte si complete

Utilizand rationamentul profesional s-a stabilit un prag de semnificatie de 56.782 lei.

5% din valoarea pragului de semnificatie este 2.839 lei.
Probe de audit cu prag de semnificatie important:
1.Potrivit probei de audit nr. 3, s-a constatat ca amortizarea nu a fost corect
calculate, reiesind o diferenta de 800 lei.
2.Potrivit probei de audit nr. 5 cheltuielile perioadei n-au fost inregistrate si
constata o diferenta de 5.000 lei.

se

3.Potrivit probei de audit nr. 7, nu a fost inregistrata imobilizarea la valoarea de

intrare, ci la pretul de achizitie si se constata o diferenta de 1.100 lei.
Datorita acestor erori,opinia exprimata este cu rezerve