Plesanu Diana-Elena

Grupa 320

Calitatea apei in Portugalia

1. Substantele consumatoare de oxigen din rauri. ( Oxygen consuming

substances in rivers)
Definitie:
Acest indicator ilustreaz situaia i tendinele actuale n ceea ce privete consumul
biochimic de oxigen si concentratia totala de amoniu din rauri. Indicatorul principal
pentru starea de oxigenare a apei il reprezinta BOD (Biochemical oxygen
demand)=consumul biochimic de oxigen.

Fig. 1
In Fig. 1 se prezinta tendinta de crestere sau descrestere a indicatorului BOD intre
anii 1992-2012.

Fig. 2
In fig. 2 se prezinta tendinta de crestere sau descrestere a indicatorului amoniu in
Europa intre anii 1992-2012.
Avand in vedere ca aceste grafice sunt realizate asupra intregului continent,
rezulta faptul ca Portugalia este influentata la fel ca si celelalte tari.
BOD si amoniul sunt indicatorii cheie ai poluarii organice din apa. BOD ne arata de cat
de mult oxigen dizolvat este nevoie pentru descompunerea materiei organice prezenta in
apa. Concentratiile acestor parametrii, in mod normal, cresc ca si rezultat al cresterii
poluarii organice a apei cauzata de evacuarile de la statiile de epurare a apelor uzate si de
devarsarile industriale si agricole.
Metodologie:
Datele asupra raurilor sunt colectate anual cu ajutorul procesului de colectare
a datelor WISE-SoE. Elementele calitative biologice din ruri au fost integrate n
raportarea calitii apei rurilor, ncepnd din perioada de raportare 2012. Raportarile de
date asupra raurilor includ caracteristicile fizice ale staiilor de monitorizare ale rului,

date despre calitatea chimica asupra nutrientilor si materiei organice cat si date despre
substantele periculoase din rauri.
Seturile de date includ toate tarile din zona EEA (European environment
Agency), dar acoperirea de timp variaza de la o tara la alta. Acestea ne ofera o vedere
generala asupra nivelurilor de concentrare ale materiei organice si amoniului din raurile
europene. Cele mai multe tari masoara materia organica ca BOD timp de cinci zile, dar
putine tari masoara BOD timp de sapte zile, lucru care poate duce la mici incertitudini in
comparatiile dintre tari.
2. Nutrientii din apa dulce (Nutrients in freshwater)
Definitie:
Acest indicator ne indica concentratia de ortofosfat si nitrati din rauri, cantitatea
totala de fosfor din lacuri si cea de nitrati din panza freatica. El poate fi utilizat pentru a
ilustra variatiile geografice din concentratiile actuale de nutrienti si tendinte temporale.
Nitratii din panza freatica: a existat o usoara crestere a concetratiei medie anuale
de nitrati din panza freatica intre anii 1992-1998. Din anul 2005 concetratia a scazut din
nou, iar din anul 2011, aceasta a revenit la nivelul din 1992.
Concentratia de nitrati din panza freatica reflecta in mod principal proportia
relativa si intensitatea activitatii agricole. In anul 2012 23 din 32 de tari aveau statii de
monitorizare a panzei freatice cu o concentratie medie care depaseste Standardul calitatii
panzelor freatice de 50 de miligrame de nitrati per litru. Belgia si Spania au cea mai mare
proportie de statii de monitorizare a panzei freatice (mai mult de 20%), in timp ce
Portugalia are o proportie de 10-20%.

Fig. 3 Concentratia de nitrati din panza freatica

In Fig. 3 se prezinta tarile cu cele mai ridicate proportii ale GWB (groundwater
bodies) cu tendinte descrescatoare semnificative, acestea fiind Olanda, Portugalia si
Slovacia.
Nitratii din rauri: la nivel European, concentratia de nitrati din rauri a scazut in
mod constant in perioada 1992-2012. Tendina este aceeai pentru perioada de timp 20002012, iar selectarea mai mare a staiilor arat o concentraie medie mai mica. Agricultura
este cel mai mare contribuabil al polurii cu azot i, ca urmare a Directivei Nitra i UE i
msurilor naionale, poluarea cu azot din agricultur a fost redus n unele regiuni n
ultimii 10-15 ani.
Fosforul din rauri: concentratie medie de ortofosfat din raurile europene a fost
redusa la jumatate in perioada 1992-2012. In cazul mai multor rauri reducere a inceput in
anul 1980.
Metodologia pentru calculul indicatorului:
Datele din Waterbase sunt colectate prin procesul Eurowaternet si este, prin
urmare, un sub-esantion de date nationale asamblate in scopul furnizarii de indicatori
comparabili de presiuni, de stat si impactul apelor pe o scara de nivel European.
Informatiile si datele despre panza freatica, rauri si lacuri sunt colectate anual cu
ajutorul procesului de colectare de date WISE-SoE.

Raportarile de date asupra panzei freatice includ caracteristicile chimice ale

acesteia si datele privind calitatea chimica a nutrientilor si a materiei organice cat si
substanele periculoase din panza freatica.
Raportarile de date asupra raurilor si lacurilor includ caracteristicile fizice ale
statiilor de monitorizare ale acestora si datele privind calitatea chimica a nutrientilor si a
materiei organice cat si substanele periculoase prezente in rauri si lacuri.
Contextul politic
Acest indicator nu este legat in mod direct de un anumit obiectiv al politicii.
Calitatea mediului de apa dulce in ceea ce priveste eutrofizarea si concentratia de nutrient
este,totusi, un obiectiv al catorva directive. Acestea includ: Directiva nitratilor, care are ca
scop reducerea poluarii cu nitrati din campurile agricole; Directiva epurarii apelor uzate
din mediul urban, care are ca scop reducerea poluarii ca urmare a tratamentului
canalizarilor; Directiva cadului apei care are ca si cerinta atingerea unui status ecologic
cat mai bun pentru raurile din Europa pana in anul 2015.
Directiva apei potabile stabileste concentratia maxima admisibila de nitrati la 50
mg/l. A fost demonstrat faptul ca apa consumata in exces care contine o cantitate mai
mare de nitrati, poate duce la grave probleme de sanatate, in special la copii cu varsta mai
mica de doua luni.
O abordare cheie din cadrul Programului de actiune a mediului a comunitatii
europene 2001-2010 a fost aceea de a integra preocuparile asupra mediului in toate
domeniile de politica relevante, care ar putea duce la o aplicare mai intensa a masurilor
agromediu pentru a reduce poluarea cu nutrienti a mediului acvatic.
3. Epurarea apelor uzate din mediul urban (Urban waste water treatment)
Definitie:
Acest indicator ne ilustreaza urmatoarele:
a)schimbri n tratarea apelor uzate n regiunile din Europa, ncepnd cu anii 1980

b)

conformitatea (n ceea ce privete furnizarea de tratament teriar) de ctre

statele membre, cu obligaia de a furniza, incepand cu 31 decembrie 1998, un tratament strict

pentru aglomeratiile cu o populatie
Schimbari in tratamentul apei reziduale din tarile aflate in sudul Europei in anii
1999-2005

Fig. 4
In Fig. 4 se poate observa apa reziduala din Portugalia care a fost colectata fara
tratament, avand o tendinta descrescatoare intre anii 1990-2008, schimb Malta are o
tendinta care are un nivel constant, mai putin in anul 2009 in care are o tendinta care
descreste..
Epurarea apelor uzate poate sa fie realizata prin mijloace mecanice sau fizicochimice (epurare primara), biologice (epurare secundara) sau avansate (epurare tertiara).
Procesele caracteristice epurrii apelor uzate sunt de natur:
mecanic cu aplicare n cadrul decantrii apelor uzate
chimic intervin n timpul coagulrii materialelor solide n suspensie
biochimic - se produce mineralizarea materiilor organice din apele uzate

Epurarea mecanica retine suspensiile grosiere. Pentru retinerea lor se utilizeaza

gratare, site, deznisipatoare, separatoare de grasimi si decantoare.
Epurarea chimica prin coagulare conduce la o reducere a continutului de substante
organice exprimate in CBO5 de cca. 20 -30 % permitand evitarea incarcarii excesive a
namolului activ cu substanta organica.
Bacteriile folosite in procesul de epurare biologica preiau din mediul inconjurator
in care sunt cultivate, energia si materia nutritiva folosindu-le pentru:
- biosinteza si dezvoltare;
- activitati fiziologice secundare ca spre exemplu mobilitatea
Surse de poluare a apelor:
- Agricultura;
- Depunerile atmosferice;
- Materialele de constructii;
- Industria;
- Populatia
4. Utilizarea resurselor de apa dulce (Use of freshwater resources)
Definitie:
Acest indicator ne arata consumul total de apa calculat ca si procent din resursele
de apa dulce din surse regenerabile intr-un teritoriu dat si de timp la scara.
Monitorizarea eficientei utilizarii apei este importanta pentru protejarea,
conservarea si valorificarea capitalului natural al Uniunii Europene.
Metodologie:
In anul 2011, un grup de lucru tehnic, care s-a dezvoltat in conformitate cu
Strategia de implementare directiva si de punere in aplicare a cadrului privind apa
comuna, au propus implementarea Indexului plus de regionalizare a apei exploatate
(WEI+). Acesta abordare difera de cea anterioara, permitand WEI sa descrie mai multe
aspecte de sezon si regionale ale conditiilor de stres de apa din intreaga Europa.

Indicatorul WEI+ se calculeaza dupa urmatoarea formula:

WEI+= (Abstractions-Returns)/Renewable Water Resources

Fig.5
In Fig. 5 se pot oberva bazinele hidrografice cu un indice de exploatare a apei mai
mare de 20% pe timpul verii
Se poate observa ca o medie multianuala a exploatarii apei, care atinge o cota
destul de mare (60%) in perioda 2002-2012, este intalnita in zona numita Guadiana
(Portugalia). Situatia se inrautateste pe perioada verii, cand media de precipitatii este
foarte scazuta si cererea de apa pentru agricultura si turism este foarte mare. Aceasta
situatie poate face ca Portugalia sa se confrunte cu o gestionare a resurselor de apa din
aceste bazine foarte dificila.
Contextul politic
Obiectivul acestiui indicator si Programului de actiune a mediului este de a
asigura protectia, conservare si sporirea capitalului natural al Europei si de a imbunatati
eficientizarea resurselor. Monitorizarea eficientei utilizarii apei in diferite sectoare la
nivel national, regional si local este necesara pentru atingerea obiectivului urmarit.

5. Calitatea apei pentru scaldat (Bathing water quality)

Definitie:
Acest indicator descrie schimbarile care s-au petrecut in timp asupra calitatii apei
folosite pentru scaldat (cele din interior cat si cele de coasta) pe teritoriul Europei in ceea
ce priveste respectarea normelor privind parametrii introdusi de Directiva apelor pentru
spalat. Tot odata ne mai arata si rezultatele calitatii apei folosita la spalat din tarile
Europei si regiunile maritime Europene pentru sezonul de spalat din anul 2012-2015.
Metodologie
In timpul sezonului de scaldat, probele de apa sunt luate si analizate pentru doua
bacterii, Escherichia coli si enterocococi intestinali care pot indica prezenta poluarii, care
de obicei provine din retelele de canalizare, reziduurile animale. Rezultatele analizelor
sunt utilizate pentru a evalua calitatea apei de scaldat luata in vedere si pentru a furniza
informatii publicului despre calitatea apei din zonele de scaldat avute in vedere.
Portugalia este o tara de tip coasta, doar 19% din aceasta fiind de tipul interior.
Rezultatele calitatii apei pentru scaldat din Portugalia din perioada 1991-2015
sunt prezentate in Fig. 5 (apele de scaldat din regiunea de coasta) si in Fig. 6 (apele de
scaldat din interior).
In Portugalia, 97.8 % din apele de scaldat din zona de coasta indeplinesc
suficiente criterii din standard.

Fig. 6

89.9% din apele de scaldat din zona de interior a Portugaliei au avut o calitate
foarte buna a apei in 2015.

Fig. 7

Fig. 8
In Fig.8 ni se prezinta rezultatele calitatii apelor de scaldat din Portugalia in
perioada 2012-2015

Fig. 9
In Fig. 9 se prezinta calitatea apei de scaldat din Portugalia in sezonul de scaldat
din anul 2015