PUG Aninoasa

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L.
TRGOVITE
Str. Neagoe Basarab, bl. A1, sc. C, ap.12; Telefon:0747079077; E-mail:maniti_virgil@yahoo.com
RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL, COMUNA ANINOASA, JUDEUL DMBOVIA
RAPORT DE MEDIU - REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL

COMUNA ANINOASA, JUDEUL DMBOVIA
CUPRINS
Capitolul 1. ntroducere
1.1. Lista prescurtrilor
1.2. Glosar de termeni si expresii
1.3. Informaii generale
1.3.1. Denumire proiect
1.3.2. Titular proiect
1.3.3. Proiectant general
1.3.4. Autor atestat
1.3.5. Cerine legale privind elaborarea Planului Urbanistic General i a Raportului de
Mediu
1.3.6. Informatii despre documentele / reglementarile existente privind planificarea /
amenajarea teritoriala a localitii
Capitolul 2. Prezentarea Planului Urbanistic General al Comunei Aninoasa
2.1. Continutul si obiectivele principale al Planului Urbanistic General
2.1.2. Relaii n teritoriu Optimizarea relaiilor n teritoriu
2.1.3. Activitati economice Dezvoltarea activitatilor
2.1.4. Circulaie Organizarea circulaiei:
2.1.5. Intravilan existent Zone functionale Intravilan propus
2.1.6. Zone cu riscuri naturale si antropice:
2.1.7.Protecia mediului si a sanataii populaiei:
2.1.8. Necesitati si optiuni ale populatiei reglementari urbanistice
2.2. Relatia cu alte programe si planuri relevante
Capitolul 3. Aspecte relevante ale strii mediului
3.1 Starea actual a mediului
3.1.1. Factorul de mediu Apa
3.1.2. Factorul de mediu Aer
3.1.3. Factorul de mediu Sol
3.1.4. Factorul de mediu Biodiversitate
3.1.5. Conservarea resurselor naturale
3.1.6. Poluaia i sntatea uman
3.1.7. Peisajul natural
3.1.8. Transportul durabil
3.1.9. Patrimoniul cultural
3.1.10. Creterea gradului de contientizare asupra problemelor de mediu.
3.2. Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementrii masurilor din Planul
Urbanistic General
Capitolul 4. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil de a fi afectate semnificativ
Capitolul 5. Probleme de mediu existente, relevante pentru Planul Urbanistic General
Capitolul 6. Obiectivele de protectia mediului stabilite la nivel national, comunitar sau
international relevante pentru Planul Urbanistic General
Capitolul 7. Potentialele efecte semnificative asupra mediului
7.1. Evaluarea efectelor implementarii obiectivelor Planului Urbanistic General asupra
obiectivelor de mediu
7.2. Evaluarea efectului cumulativ al implementarii Planului Urbanistic General asupra
obiectivelor de mediu
S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE

Capitolul 8. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii in

context transfrontalier
Capitolul 9. Masurile propuse pentru a preveni, reduce si compensa cat de complet
posibil orice efect advers asupra mediului al implementarii Planului Urbanistic General
Capitolul 10. Criteriile care au condus la selectarea variantei alese
Capitolul 11. Masurile avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale
implementarii planului
Capitolul 12. Rezumat fara caracter tehnic.
Bibliografie

RAPORT DE MEDIU - REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL

COMUNA ANINOASA, JUDEUL DMBOVIA
Capitolul 1. ntroducere
1.1. Lista prescurtrilor
1. ANPM Agentia nationala pentru protectia mediului
2. APM Agentia pentru protectia mediului
3. ARPM Agentia regionala pentru protectia mediului
4. CF Carte Funciara
5. CJ Consiliul judetean
6. CMA Concentratie maxima admisa
7. CSC Comitetul special constituit pentru efectuarea etapei de incadrare
8. DA Directia apelor
9. DSP Directia de Sanatate Publica
10. EIM Evaluarea impactului asupra mediului
11. EM Evaluare de mediu
12. GA Gospodarirea apelor
13. GL Grup de lucru
14. HG Hotarare de guvern
15. ISU Inspectoratul pentru situatii de urgenta
16. L Lege
17. MMDD Ministerul Mediului si dezvoltarii Durabile
18. ONG Organizatie nongurvernamentala
19. Ord Ordin
20. OUG Ordonanta de urgenta
21. PLAM Plan local de actiune pentru mediu
22. POS Plan operational sectorial
23. P/P planuri si/sau programe
24. PUG Plan urbanistic general
25. PUD Plan urbanistic de detaliu
26. RLU Regulament local de urbanism
27. RM Raport de mediu
28. SEA Evaluarea de mediu pentru planuri si programe
29. SGA Sistemul de gospodarirea apelor
30. UE Uniunea Europeana.
1.2. Glosar de termeni si expresii
Termenii specifici utilizati n aceasta lucrare sunt cei definiti n actele normative
relevante, n vigoare:
accident ecologic - evenimentul produs ca urmare a unor neprevazute deversari/emisi
de substante sau preparate periculoase/poluante, sub forma lichida, solida, gazoasa
orisub forma de vapori sau de energie, rezultate din desfasurarea unor activitati
antropicenecontrolate/ bruste, prin care se deterioreaza ori se distrug ecosistemele
naturale si antropice (Legea 265/2006, art. 2);
arie/sit - zona definita geografic exact delimitata (OUG 195/2005, art. 2);
arie naturala protejata - zona terestra, acvatica si/sau subterana, cu perimetru
legalstabilit si avnd un regim special de ocrotire si conservare, n care exista specii de
plante si animale salbatice, elemente si formatiuni biogeografice, peisagistice,

geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica

sau cultural deosebita (OUG 195/2005, art. 2);
arie speciala de conservare situl de importanta comunitara desemnat printr-un
actstatutar, admin-istrativ si/sau contractual n scopul aplicarii masurilor de
conservarenecesare pentru mentinerea sau restaurarea la o stare de conservare
favorabila ahabitatelor naturale si/sau a populatiilor speciilor pentru care situl este
desemnat (OUG57/2007);
biodiversitate - variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre,
marine,acvatice continentale si complexelor ecologice; aceasta include diversitatea
intraspecifica, interspecifica si diver-sitatea ecosistemelor (OUG 195/2005, art. 2);
cele mai bune tehnici disponibile - stadiul de dezvoltare cel mai avansat si
eficientnregistrat n dez-voltarea unei activitati si a modurilor de exploatare, care
demonstreazaposibilitatea practica de a constitui referinta pentru stabilirea valorilorlimita de emisie nscopul prevenirii poluarii, iar n cazul n care acest fapt nu este
posibil, pentru a reduce n ansamblu emisiile si impactul asupra mediului n ntregul sau
(Legea 265/2006, art. 2);
certificat de emisii de gaze cu efect de sera - titlul care confera dreptul de a emite o
tona de dioxid de carbon echivalent ntr-o perioada definita (Legea 265 / 2006, art. 2);
deseu - orice substanta, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de
legislatiaspecifica privind regimul deseurilor, pe care detinatorul l arunca, are intentia
sau areobligatia de a-l arunca (OUG 195/2005, art. 2);
deseu reciclabil - deseu care poate constitui materie prima ntr-un proces de
productiepentru obtinerea produsului initial sau pentru alte scopuri (OUG 195/2005, art.
2);
deseuri periculoase - deseurile ncadrate generic, conform legislatiei specifice
privindregimul deseurilor, n aceste tipuri sau categorii de deseuri si care au cel putin
unconstituent sau o proprietate care face ca acestea sa fie periculoase (OUG 195/2005,
art. 2);
deteriorarea mediului - alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale
alecomponentelor nat-urale si antropice ale mediului, reducerea diversitatii sau
productivitatiibiologice a ecosistemelor naturale si antropizate, afectarea mediului
natural cu efecteasupra calitatii vietii, cauzate, n principal, de poluarea apei, atmosferei
si solului,supraexploatarea resurselor, gospodarirea si valorificarea lor deficitara, ca si
prinamenajarea necorespunzatoare a teritoriului (OUG 195/2005, art. 2);
dezvoltare durabila - dezvoltarea care corespunde necesitatilor prezentului, fara
acompromite posi-bilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati
(OUG195/2005, art. 2);
echilibru ecologic - ansamblul starilor si interrelatiilor dintre elementele componente
aleunui sistem ecologic, care asigura mentinerea structurii, functionarea si dinamica
ideala a acestuia (OUG 195/2005, art. 2);
ecosistem - complex dinamic de comunitati de plante, animale si microorganisme
simediul abiotic, care interactioneaza ntr-o unitate functionala (OUG 195/2005, art. 2);
emisie - evacuarea directa ori indirecta, din surse punctuale sau difuze, de
substante,vibratii, radiatii electromagnetice si ionizante, caldura ori de zgomot n aer,
apa sau sol(Legea 265/2006, art. 2);
evaluarea impactului asupra mediului - proces menit sa identifice, sa descrie si
sastabileasca, n functie de fiecare caz si n conformitate cu legislatia n vigoare,
efecteledirecte si indirecte, sinergice, cumulative, principale si secundare ale unui
proiect asupra sanatatii oamenilor si a mediului (OUG 195/2005, art. 2);
gaze cu efect de sera - constituenti gazosi ai atmosferei, att naturali ct si antropici,
care absorb si reemit radiatia infrarosie (Legea 124/1994, art.1);

habitat natural - arie terestra, acvatica sau subterana, n stare naturala sau
seminaturala, ce se diferentiaza prin caracteristici geografice, abiotice si biotice (OUG
195/2005, art. 2);
hidrofluorocarbura (HFC) - un compus organic alcatuit din carbon, hidrogen si fluor si
ncare nu exista mai mult de sase atomi de carbon ntr-o molecula (Regulamentul
CE842/2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de sera);
instalatie - orice unitate tehnica stationara sau mobila precum si orice alta activitate
direct legata, sub aspect tehnic, cu activitatile unitarilor stationare/mobile aflate pe
acelasi amplasament, care poate produce emisii si efecte asupra mediului (OUG
195/2005, art. 2);
monument al naturii - specii de plante si animale rare sau periclitate, arbori
izolati,formatiuni si structuri geologice de interes stiintific sau peisagistic (OUG
195/2005, art. 2);
oxizi de azot - suma concentratiilor de oxid de azot si de dioxid de azot, masurate n
parti pe mil-iard(ppb), exprimata ca dioxid de azot n micrograme pe metru cub(O.M.
592/2002, art. 2);
planuri si programe - planurile si programele, inclusiv cele cofinantate de Comunitatea
Europeana, ca si orice modificari ale acestora, care se elaboreaza si/sau se adopta
decatre o autoritate la nivel national, regional sau local ori care sunt pregatite de o
autoritate pentru adoptarea, printr-o proce-dura legislativa, de catre Parlament sau
Guvern si sunt cerute prin prevederi legislative, de regle-mentare sau administrative
(OUG 195/2005, art. 2);
plan de actiuni - plan de masuri cuprinznd etapele care trebuie parcurse n intervale de
timp precizate prin prevederile autorizatiei integrate de mediu de catre titularul activitatii
sub controlul autoritii competente pentru protectia mediului n scopul respectarii
prevederilor legale referitoare la prevenirea si controlul integrat al poluarii; planul
deactiune face parte integranta din autorizatia inte-granta de mediu (OUG 195/2005,
art. 2);
poluant - orice substanta introdusa direct sau indirect de om n aerul nconjurator,
carepoate avea efecte daunatoare asupra sanatatii umane sau asupra mediului ca
ntreg(O.U.G. 243/2000, art. 6);
poluare - introducerea directa sau indirecta a unui poluant care poate aduce
prejudiciisanatatii umane si/sau calitatii mediului, dauna bunurilor materiale ori cauza o
deteriorare sau o mpiedicare a utilizarii mediului n scop recreativ sau n alte scopuri
legitime (OUG195/2005, art. 2);
prag de alerta - nivelul peste care exista un risc pentru sanatatea oamenilor n urma
unei expuneri de scurta durata si fata de care trebuie sa se ia masuri imediate, conform
legislatiei n vigoare (O.U.G. 243/2000, art. 6);
prejudiciu - efectul cuantificabil n cost al daunelor asupra sanatatii oamenilor, bunurilor
sau mediului, provocat prin poluanti, activitati daunatoare ori dezastre (Legea
265/2006,art. 2);
proiect - executia lucrarilor de constructii sau alte instalatii ori amenajari, alte
interventiiasupra ca-drului natural si peisajului, inclusiv cele care implica extragerea
resurselorminerale (Legea 265/2006, art. 2);
program pentru conformare - plan de masuri necesare pentru ndeplinirea cerintelor
privind protectia mediului, la termenele stabilite de autoritatea competenta pentru
protectia medi-ului; programul pentru conformare face parte integranta din autorizatia
de mediu (OUG 164/2008, art. 1);
program operational sectorial - document aprobat de Comisia Europeana pentru
implementarea acelor prioritati sectoriale din Planul National de dezvoltare care sunt
aprobate spre finantare prin cadrul de sprijin comunitar (OUG 195/2005, art. 2);

resurse naturale - totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite

nactivitatea umana: resurse neregenerabile - minerale si combustibili fosili,
regenerabile -apa, aer, sol, flora, fauna sal-batica, inclusiv cele inepuizabile - energie
solara, eoliana, geotermala si a valurilor (OUG 195/2005, art. 2);
retea ecologica Natura 2000 retea ecologica europeana de arii naturale
protejatecare cuprinde arii de protectie speciala avifaunistica, stabilite n conformitate
cuprevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea pasarilor salbatice si arii
special de conservare desemnate de Comisia Europeana si conform Directivei
92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale , a faunei si florei salbatice (OUG
57/2007);
schimbari climatice - schimbari de climat care sunt atribuite direct sau indirect
uneiactivitati ome-nesti care altereaza compozitia atmosferei la nivel global si care se
adauga variabilitatii naturale a climatului observat n cursul unor perioade comparabile
(Legea 124/1994, art.1);
sit de importanta comunitara situl/aria care , n regiunea sau n regiunile
biogeograficen care exista, contribuie semnificativ la mentinerea ori restaurarea la o
stare deconservare favorabila a habitatelor naturale prevazute n anexa nr.2 sau a
speciilor deinteres comunitar prevazute n anexa nr.3 si care contribuie semnificativ la
coerenta reteleiNatura 2000 si/sau contribuie semnificativ la mentinerea diversitatii
biologice n regiunea ori regiunile biogeografice respective ( OUG 57/2007);
sit contaminat zona definita geografic, delimitata n suprafata si adncime, poluata
cusubstante biologice sau chimice (HG 1408/2007);
specii protejate speciile periclitate, vulnerabile, rare sau endemice, care beneficiaza
de un statut legal de protectie (OUG 57/2007);
substanta-element chimic si compusi ai acestuia,n ntelesul reglementarilor legale n
vigoare,cu exceptia substantelor radioactive si a organismelor modificate genetic
(OUG195/2005, art. 2);
substanta periculoasa - orice substanta clasificata ca periculoasa de legislatia
specifican vigoare din domeniul chimicalelor (OUG 195/2005, art. 2);
tratare totalitatea proceselor fizice, chimice si biologice care schimba caracteristicile
deseurilor, n scopul reducerii volumului si caracterul periculos al acestora,
facilitndmanipularea sau valorificarea lor;
valoare limita nivel fixat pe baza cunostintelor stiintifice, n scopul evitarii, prevenirii
sau reducerii efectelor daunatoare asupra sanatatii omului sau mediului ca ntreg, care
se atinge ntr-o perioada data si care nu trebuie depasit dupa ce a fost atins
(O.U.G.243/2000, art. 6);
valoare tinta - nivelul concentratiei de ozon n aerul nconjurator, fixat cu scopul
evitariipe termen lung a efectelor daunatoare asupra sanatatii umane si/sau mediului n
general,ce trebuie atins, pe ct posibil, ntr-o anumita perioada (O.M. 592/2002, art. 2);
zona umeda - ntindere de balti, mlastini, turbarii, de ape naturale sau
artificiale,permanente sau temporare, unde apa este statatoare sau curgatoare, dulce,
salmastra sau sarata, inclusiv ntinderea de apa marina a carei adncime la reflux nu
depaseste 6 m (OUG 195/2005, art. 2).
1.3. Informaii generale
1.3.1. Denumire proiect
Reactualizare Plan Urbanistic General Comuna Aninoasa, Judetul Dmbovia.
1.3.2. Titular proiect
Consiliul Local al Comunei Aninoasa;
-Adresa: strada Constantin Manolescu, nr. 143; cod potal 137005;

-Telefon: 0245-226214, -fax: 0245-226533, -website: www.primariaaninoasa.ro.

-Persoane de contact: Constantin Maricescu primar (telefon Mobil:0722746830),
Elena Braoveanu (telefon Mobil: 0726623711) responsabil protecia mediului.
1.3.3. Proiectant general
Biroul Individual de Arhitectura ENACHE LUCIAN.
1.3.4. Autor atestat
Expert Evaluator Mediu Dipl.Univ. VIRGIL MANII Consultant protecia mediului i
colaborator Elaborare Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului S.C. ELHAZ
CONSULT S.R.L. Trgovite.
1.3.5. Cerine legale privind elaborarea Planului Urbanistic General i a
Raportului de Mediu
Prezenta lucrare reprezint Raportul de mediu pentru Evaluarea Strategic de
Mediu a Planului Urbanistic General (PUG) al Comunei Aninoasa, judeul Dmbovia
( denumit pe scurt PUG Comuna Aninoasa).
Planul Urbanistic General (PUG) al Comunei Aninoasa, judeul Dmbovia este
promovat de ctre Primria Comunei Aninoasa, n calitate de titular al planului, i
prevede obiectivele, aciunile i msurile de dezvoltare pentru Comuna Aninoasa (att
suprafee din intravilan ct i din extravilan), ct i organizarea arhitectural urbanistic a
teritoriului administrativ al comunei, corelat cu Planul de Amenajare a Teritoriului
Judeean Dmbovia (PATJ Dmbovia).
Scopul evalurii strategice de mediu este acela de a contribui la integrarea
consideraiilor cu privire la mediu n pregtirea i adoptarea Planului Urbanistic General
reactualizat al Comunei Aninoasa. Parcurgerea procedurii SEA este o garanie a
promovrii dezvoltrii durabile n cadrul acestui Plan.
Evaluarea stategic de mediu se realizeaz n baza cerinelor Directivei SEA (Directiva
Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri i
programe asupra mediului) i a Hotrrii de Guvern nr. 1076/8.07.2004 de stabilire a
procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri sau programe (MO nr.
707/5.08.2004), care transpune prevederile Directivei menionate n legislaia naional.
Metodologia utilizat n evaluarea strategic de mediu include cerinele documentelor
mai sus amintite, precum i recomandrile metodologice din:
Manualul privind aplicarea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri
i programe, elaborat de MMGA i ANPM, aprobat prin Ordinul nr. 117/2006;
Ghidul generic privind Evaluarea de mediu pentru planuri i programe i Ghidul
privind Evaluarea de mediu pentru planuri i programe de amenajare a teritoriului i
urbanism, elaborate n cadrul proiectului EuropeAid/121491/D/SER/RO (PHARE
2004/016 772.03.03) ntrirea capacitii instituionale pentru implementarea i
punerea n aplicare a Directivei SEA i a Directivei de Raportare.
Principalele avantaje ale realizrii SEA n planificarea privind amenajarea teritoriului i
urbanism sunt urmtoarele:
Suport pentru asistarea deciziilor prin identificarea efectelor secundare, cumulative i
sinergice asupra unor componente de mediu sau ale unor sectoare de dezvoltare,
considernd diferite alternative pentru atingerea obiectivelor dorite;
Asigur contribuia la o dezvoltare durabil prin anticiparea i prevenirea efectelor
negative de mediu (la surs, n stadii incipiente) i deci evit apariia unor surprize
nedorite;
ntrete evaluarea de impact la nivel de proiect prin identificarea domeniului de
evaluare i informarea asupra aspectelor critice ce trebuie tratate n faza de dezvoltare

a proiectelor (eficientizarea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului).

Procedura SEA (conform HG 1076/2004) presupune parcurgerea urmtoarelor etape:
a) etapa de ncadrare a planului/programului n procedura evalurii de mediu;
b) etapa de definitivare a proiectului de plan/program i de realizare a Raportului de
mediu;
c) etapa de analiz a calitii Raportului de mediu.
n conformitate cu cerinele articolului 9 alin. (1) din HG 1076/2004, Primria Comunei
Aninoasa, n calitate de titular al Planului Urbanistic General, a notificat Agenia pentru
Protecia Mediului Dmbovia i Agenia Regional pentru Protecia Mediului Piteti i a
informat publicul prin anunuri repetate n mass-media cu privire la elaborarea primei
versiuni a planului. n conformitate cu cerinele art. 9 alin. (2) din HG 1076/2004, odat
cu notificarea, s-a pus la dispoziia APM Dmbovia, ARPM Piteti i a publicului, spre
consultare, prima versiune a planului i s-a solicitat declanarea etapei de ncadrare
pentru a se decide dac planul se supune procedurii evalurii strategice de mediu.
n urma analizrii primei versiuni a reactualizrii PUG Comuna Aninoasa (documentaie
nregistrat la ARPM Pitesti), ca rspuns la notificarea Primriei Comunei Produlesti,
ARPM Pitesti a hotrt c planul se supune procedurii de realizare a evalurii de mediu
conform prevederilor H.G. 1076/2004, a ntiinat Primria Comunei Aninoasa asupra
obligativitii constituirii grupului de lucru, acesta fiind alctuit din reprezentani ai
titularului de plan, persoane fizice sau juridice atestate conform prevederilor legale n
vigoare care elaboreaz Raportul de mediu i reprezentani ai autoritilor publice
interesate de efectele implementrii planului precum:
Agenia Regional pentru Protecia Mediului Pitesti;
Agenia pentru Protecia Mediului Dambovita;
Autoritatea de Sntate Public Dambovita;
Consiliul Judeean Dambovita - Direcia de Urbanism i Amenajarea Teritoriului;
Inspectoratul pentru Situaii de Urgen al judeului Dambovita;
Direcia Apelor Ialomia Buzu, Sistemul de gospodrire a apelor Dmbovia;
Garda Naional de Mediu - Comisariatul Judeean Dambovita;
Serviciul Poliiei Rutiere Dambovita.
n cadrul grupului de lucru au fost analizate efectele semnificative pe care planul le are
asupra mediului i s-au stabilit domeniul i nivelul de detaliu al informaiilor ce trebuie
incluse n Raportul de mediu.
Elaborarea prezentului Raport de mediu a presupus parcurgerea urmtoarelor etape:
Analiza strii mediului la nivelul Comunei Aninoasa (aspecte relevante pentru PUG),
lund n considerare datele i informaiile existente;
n urma caracterizrii strii actuale a mediului a fost identificat un set de aspecte de
mediu i probleme de mediu ce sunt relevante pentru spaiul analizat i care pot fi
abordate direct prin intermediul PUG;
Pentru aspectele de mediu i problemele de mediu identificate au fost formulate
obiective relevante de mediu crora planul trebuie s se adreseze;
A fost realizat o analiz a evoluiei probabile a strii mediului (a acelor aspecte de
mediu relevante, identificate anterior) n condiiile neimplementrii prevederilor PUG
(Alternativa 0);
Au fost evaluate efectele asupra mediului generate de implementarea PUG Comunei
Aninoasa, prin analizarea modului n care obiectivele i msurile propuse contribuie la
atingerea obiectivelor de mediu relevante;
Pe baza evalurii la nivel de obiective a fost elaborat o evaluare cumulativ care s
poat oferi o imagine de ansamblu asupra posibilelor evoluii viitoare ale strii mediului
n condiiile implementrii PUG;

A fost de asemenea realizat o list de indicatori propui pentru monitorizarea

efectelor PUG Comuna Aninoasa asupra mediului;
Pe baza analizelor efectuate a fost propus un set de recomandri privind prevenirea,
reducerea i compensarea oricrui potenial efect advers asupra mediului asociat
implementrii PUG Comunei Aninoasa .
Etapele elaborrii Raportului de mediu
1. Analiza strii mediului;
2. Aspecte relevante de mediu / probleme de mediu;
3. Obiective relevante de mediu;
4. Alternativa 0 PUG Comunei Aninoasa;
5. Evaluare efecte poteniale obiective i msuri;
6. Posibile evoluii ale strii mediului;
7. Recomandri pentru prevenirea /reducerea /compensarea efectelor adverse;
8. Program de monitorizare a efectelor;
9. Raport de mediu.
1.3.6. Informatii despre
documentele / reglementarile existente
privind
planificarea / amenajarea teritoriala a localitii
Surse de documentare - Informatii culese direct de pe teren (de la administratia locala)
si din documentatii elaborate anterior (PUP, PATIC, PATJ), reglementari impuse de
legislatia complementara urbanismului.
Planuri refolosibile scara 1:5000 si 1:25000 din studiile elaborate anterior.
Planuri topografice Stereo 70 intocmite de SC ETERRA MAP SRL,
Plan Urbanistic General al comunei Aninoasa si Regulamentul aferent.
Date de la recensamantul din 2002 si date statistice pentru perioada 2003 -2010
furnizate de Primaria Aninoasa .
Metodologia folosita respecta - Legea 50/1991, Ordin MLPAT 91/1991, Documentatie
model PUG elaborat de URBAN PROIECT Bucuresti, Ordinul MLPAT 13/N/1999 si
Legea 350/2001 modificata si adaugita.
Capitolul 2. Prezentarea Planului Urbanistic General al Comunei Aninoasa
2.1. Coninutul si obiectivele principale al Planului Urbanistic General
Scopul realizrii Planului Urbanistic General l reprezint dezvoltarea localitii corelat
cu potenialul zonei, necesitile i opiunile populaiei. Planul Urbanistic General are
caracter director de analiz i reglementare operaional a situaiei existente pe termen
scurt, precum i prevederi pe termen mediu i lung.
Planul Urbanistic General reactualizat pentru Comuna Aninoasa va fi aprobat prin
Hotrre a Consiliului Local i va constitui baza legal pentru realizarea programelor i
strategiei de dezvoltare din perimetrul Comunei Aninoasa. Durata de valabilitate a PUGului analizat este de 5-10 ani de la data aprobrii de ctre Consiliul Local al Comunei
Aninoasa.
Memoriul General, Regulamentul de Urbanism i planele de reglementare pentru
Reactualizarea Planului Urbanistic General al Comunei Aninoasa, judeul Dmbovia
sunt elaborate n conformitate cu prevederile legislaiei specifice n domeniu (Legea nr.
350/2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismul, cu modificrile i completrile
ulterioare, Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naional Seciunea a IV a Reeaua de localiti, cu modificrile i completrile
ulterioare, Ordinul nr. 13/N/1999 pentru aprobarea reglementrii tehnice Ghid privind
metodologia de elaborare i coninutul-cadru al planului urbanistic general).
In conformitate cu Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu
modificarile si completarile ulterioare, Planul Urbanistic General (PUG) are caracter

director si de reglementare operationala ; se actualizeaza la 5 - 10 ani (cu exceptia

cazurilor, cand intervin elemente care justifica actualizarea documentatiei) si constituie
baza legala pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare ale localitatilor.
PUG cuprinde reglementari pe termen scurt , la nivelul fiecarei localitati si al intregii
comune, cu privire la :
- stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan ;
- stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan ;
- zonificarea functionala in corelatie cu organizarea retelei de circulatie ;
- modernizarea infrastructurii tehnico edilitare ;
- stabilirea zonelor protejate si de protectie ;
- pecizarea conditiilor de amplasare si conformare a zonelor construite, amenajate si
plantate ;
Prevederile PUG pe termen mediu si lung cuprind :
-evolutia in perspectiva a localitatilor componente ;
-directiile de dezvoltare functionala in teritoriu .
In conformitate cu TEMAPROGRAM intocmita de beneficiar, scopurile principale
pentru care se actualizeaza Planul Urbanistic General al comunei Aninoasa sunt :
-Precizarea zonelor expuse la riscuri naturale : tipologia fenomenelor, localizarea
acestora, consecinte asupra modului de utilizare al terenurilor si constructiilor in
intravilan si in teritoriul administrativ;
-Utilizarea rationala si echilibrata a terenurilor necesare functiunilor urbanistice;
-Identificarea nevoilor de dezvoltare a obiectivelor de interes public la nivelul fiecarei
localitati potrivit rangului acestora stabilit prin Legea nr. 351/2001;
-Stabilirea directiilor, prioritatilor si reglementarilor de amenajare a teritoriului si
dezvoltarea urbanistica a localitatilor ;
-Corelarea intereselor public-privat si individual-colectiv in organizarea spatiala .
Obiectivele principale urmarite prin actualizarea PUG sunt :
-Identificarea posibilitatilor de extindere a suprafetei intravilanului ;
-Reevaluarea POT si a regimului de inaltime in functie de caracteristicile morfologice ale
tesutului urban ;
-Rezervarea de amplasamente pentru institutii publice si servicii de interes general
necesare -Stabilirea si delimitarea zonelor cu constrangeri ale modului de utilizare a
terenurilor si cladirilor (zone de risc natural si antropic) ;
-Organizarea spatial-urbanistica pentru fiecare sat component ; stabilirea modului de
utilizare a terenurilor,
conditiile de conformare si amplasare a constructiilor potrivit functiei acestora ;
-Stabilirea zonelor protejate si de protectie ale monumentelor istorice ;
-Stabilirea zonelor in care se instituie interdictie temporara si/sau definitiva de construire
-Modernizarea si dezvoltarea echiparii edilitare ;
-Modernizarea cailor de comunicatie rutiera, prioritati de interventie ;
-Stabilirea modului de gospodarire a deseurilor menajere, industriale si agricole ;
-Evidentierea regimului de proprietate asupra terenurilor din intravilan si necesitati de
modificare privind situatia juridica a unor terenuri .
2.1.2. Relaii n teritoriu Optimizarea relaiilor n teritoriu
Comuna Aninoasa este situat in partea centrala a judetului Dambovita, in nordul
municipiului Targoviste, la intersectia paralelei 4458 21latitudine nordica cu meridianul
de 2526 07 longitudine estica. Comuna are ca vecini :
- la nord - comuna Glodeni
- la est - comuna Razvad
- la sud - Municipiul Targoviste
10

- la vest - comuna Sotanga

- la nord-vest comuna Doicesti
In teritoriul administrativ al comunei pe directia nord-vest - sud-est sunt amplasate
satele componente, astfel :
-pe malul Ialomitei satul Sateni;
-la poalele dealului Aninoasa satul Aninoasa resedinta de comuna ;
-intre dealurile Fetele Aninoasei si Viforata satul Viforata.
Satul Aninoasa este unul din cele mai vechi din judet. Satul s-a format in sec. XV
prima atestare documentara 29.04.1453 (act de danie catre manastirea Bolintin a unei
vii la Aninoasa).
Evolutia satului Aninoasa este urmatoarea :
In 1810 - 179 locuitori cu 52 de case
In 1838 - 81 familii cu 356 locuitori
In 1924 - 1368 locuitori
In 1930 - 1558 locuitori
In 1975 - 340 gospodarii
Satul Viforata prima atestare documentara 12.09.1479 / Basarab cel Tanar intarea
Manastirii Bolintin vie la Vihoriti.
Evolutia satului :
In 1810 36 case cu 149 locuitori
In 1835 53 gospodarii
In 1838 355 locuitori cu 64 de familii
In 1912 2214 locuitori
In 1975 326 gospodarii
Satul Sateni prima atestare documentara 20.01.1604 Vlad Tepes cumpara satul
cu 280.000 de aspri.
Evolutia Satului :
In 1810 147 locuitori cu 26 de locuinte
In 1838 292 locuitori cu 74 de familii
In 1930 641 locuitori.
Elemente de cadru natural - Comuna Aninoasa are o suprafa de 27,66 kmp, fiind
cuprins ntre Rul Ialomia i afluientul acestuia, prul Slnic.
Formele de relief coboar din nord, nord-estul i estul comunei pn n apropierea
vechii ceti domneti, ntr-o succesiune de coline deluroase i vi care, la poalele lor
delimiteaz Cmpia Trgovitei, ce se ntinde pe malul stng al Ialomiei, de-a lungul
acesteia.
Teritoriul celor trei sate este brzdat de vile unor praie ce au cursuri de ap
permanente, vi ce pornesc dintre dealurile comunei mprindu-le n trei grupe: una
nordic, alta central nord estic, ultima fiind pe latura estic a comunei, a satului
Viforta.
Valea Adnca, ce merge paralel cu hotarul dintre comuna Aninoasa i comuna Doiceti,
delimiteaz grupa nordic la interfaa cu dealurile componente ale aezrii Doiceti.
Dealurile grupei nordice sunt aezate n iruri paralele pe direcia NE-SV : Dealul
Stenilor sau Steanca, Dealul Bleanu i Rpa Mocanilor. La poalele acestor dealuri
este Valea Mocanilor care se prelungete cu Valea Jurubia.Cele dou vi despart irul
amintit de al doilea ir format din Dealurile Grozica Mare, Grozica Mic i Boltau,
dealul Cornetu la poalele cruia ncepe Cmpia Trgovitei.
Grupa Central Nord Estic este cuprins ntre Valea Mare, prul Valea Mare i Valea
Bojortei, mpreun cu prul Valea Vifortei i cuprind grupa dealurilor: Rpa Trgului,
Solomon, Crpini i Mureni, dup care urmeaz Sipotul i Aninoasa cu vestitele
11

Fetele Aninoasei cunoscute i sub denumirea de Fetele Albe , ce se desfoar de

la Valea Sipotului pn la Valea Vifortei.
Grupa estic a regiunii deluroase a comunei este reprezentat de Dealul Viforta
(421m) cunoscut ca Dealul Trgovitei i dealul pe care este situat Mnstirea Dealu.
12

13

Conditii de clima si meteorologice pe amplasament/zona: - Clima este o sintez a

strilor de timp dintr-un lung ir de ani i constituie mediul atmosferic n care se
dezvolt viaa n locul considerat. Pentru noi, clima reprezint i unul din componenii
mediului geografic, care ne explic i ne face s nelegem diferitele aspecte naturale;
ea este unul din principalii factori de formare i rspndire a vegetaiei i solurilor i tot
ea este aceea care direct sau indirect imprim reliefului unele particulariti.
Datorit poziiei pe care o are n sudul rii, altitudini n general sub 200 de metri i a
cadrului nconjurtor mai nalt, Cmpia Inalt a Trgovitei face parte din provincia cu
clim continental excesiv. Aceast provincie se caracterizeaz prin amplitudini
termice mari, determinate de rcirea puternic din timpul iernii, ca urmare a ptrunderii
maselor de aer arctic i de nclzirile excesive din timpul verii ce au loc n cursul invaziei
maselor de aer tropical.
Factorii genetici ai climei: - Factorii genetici ai climei sunt de natur radiativ, dinamic
i geografic.
a) Factorii radiativi - Factorii radiativi sau cosmici sunt reprezentai prin: radiaia solar
direct, radiaia difuz, radiaia total, radiaia reflectat i absorbit.
Radiaia solar direct este sursa principal de cldur pentru suprafaa terestr,
intensitatea radiaiilor solare directe fiind condiionat de temperatura atmosferei, de
prezena i regimul nebulozitii i al ceii. Ea atinge valorile maxime n lunile de var, la
ora prnzului.
Radiaia difuz provine din radiaia reflectat din anumite particule ce compun
atmosfera. Intensitatea ei este direct legat de capacitatea atmosferei i de culoarea
solului. Radiaia difuz este mai mare iarna dect vara i aceasta datorit stratului de
zpad cu albedoul ridicat.
Radiaia total sau global este suma radiaiilor directe i difuze. Valoarea maxim a
radiaiei totale se nregistreaz n iulie.
Radiaia reflectat i absorbia provine din radiaia solar direct i difuz, care odat
ajuns la suprafaa subiacent este reflectat, iar o alt parte este absorbit.
b) Factorii dinamici - Factorii dinamici ai climei, respectiv circulaia general a
atmosferei, constituie un factor climatogen deosebit de important, fiind cauza principal
a radiaiilor neperiodice, a principalelor procese i fenomene atmosferice. Caracteristica
general a circulaiei atmosferice o constituie adveciile frecvente de aer temperatoceanic din vest, adveciile de aer temperat continental din est, ptrunderile frecvente
ale aerului tropical din sud i sud-vest i invaziile n aceast zon ale aerului arctic din
nord.
c) Factorii geografici - Factorii geografici au o importan deosebit n apariia unor
microclimate distincte. Dintre aceti factori pot fi citai: relieful, vegetaia, solurile i
elementele hidrografice.
Vegetaia genereaz condiiile specifice pentru apariia unor microclimate distincte.
Astfel, prin fenomenul de transpiraie al plantelor, se ridic gradul de umiditate al
aerului, se atenueaz absorbia n sol a radiaiilor (deci este favorizat existena unor
temperaturi mai sczute), se modific i se atenueaz regimul vntului etc.
Solurile acioneaz n special prin capacitatea lor de reflectare a razelor solare
(albedou) datorit culorii. Astfel, cernoziomurile, prin culoarea lor mai nchis, reflect
aproximativ 12% din radiaia solar, pe cnd nisipurile reflect 30-40%.
n luncile rurilor din sectorul studiat apare un tip microclimatic caracteristic luncii, n
general mai umed i mai rece dect climatul interfluviilor.
Elemente climatice caracteristice: - Temperatura aerului - Acest parametru climatic, ca
de altfel i ceilali a fost examinat i analizat pe baza unui volum de date meteorologice
de la staiile Bucureti-Filaret (1896-1996), Titu, si Targoviste.
14

Temperatura medie anual - Pentru zona studiat, temperatura medie calculat pe un

interval de peste 40 de ani, are valori de 9,9C.
Cea mai ridicat temperatur n 1999 cu o medie de 11,8C .
Cea mai sczut temperatur n 1976 cu doar 8,9C .
Temperaturi medii lunare - n prima jumtate a anului, din februarie pn n iulie
temperaturile sunt n crestere, diferenele inter-lunare fiind pozitive si cuprinse ntre 4 si
6C (diferen mare ntre lunile martie-aprilie) datorate procesul de nclzire a aerului
datorit valorilor ridicate ale bilanului radiativ si dezvoltrii conveciei termice.
Analiza mediilor lunare atest faptul c n ultimii ani se observ o rcire puternic nluna
februarie fa de ianuarie,
Luna iulie este considerat cea mai cald lun a anului n Cmpia Trgovistei, valoarea
medie nregistrat a fost 23,8C la Trgoviste n 1983. Existen a acestor valori ridicate
n luna iulie se datoreaz nclzirii excesive aaerului n cursul zilei cnd se produce o
intensificare a proceselor convective atmosferice.
Amplitudinile termice - Cele mai mari amplitudini medii lunare se produc iarna, n
special n lunile ianuarie si februarie. Cele mai frecvente amplitudini medii lunare sunt
cele mai mici care se produc n perioada cald si crora le revine cea mai mare
frecven.
Temperaturi medii zilnice ale aerului - prezint schimbri termice cu caracter variabil,
fenomen determinat de circulaia aerului, a fronturilor atmosferice calde sau reci.
Variaia temperaturilor medii, maxime i minime zilnice n cursul anului - n evoluia
ascendent, de la iarn la var si descendent, de la var la iarn, temperatura medie
zilnic trece prin anumite praguri (valori caracteristice), unele din acestea fiind praguri
biologice pentru diferite culturi. n intervalul dintre cele dou momente de trecere de la
valori negative la cele pozitive si invers, adic primvara si toamna, se acumuleaz o
anumit cantitate de cldur necesar ciclului vegetal.
TABEL - Media maximelor zilnice (C) n zona de c mpie la Trgovite
Statia
meteo
Targoviste
II
III
IV
VI
4,6
5,1
10,5
15,8
21,4
24,6
Lunile
VII
27,4
VIII
IX
27,6
22,6
16,4
XI
XII
8,9
4,3
MEDIA
15,8
(dup Arhiva ANM)

TABEL - Media minimelor zilnice(C) n zona de cmp ie la Trgovite
Statia
meteo
Targoviste
II
III
IV
VI
Lunile
VII
VIII
IX
-3,8
-3,9
0,3
5,3
9,9
13,3
14,9
14,8
10,4
X
5,8
XI
XII
-0,4
-3,0
MEDIA
5,3
(dup Arhiva ANM)

Temperaturi extreme absolute - Minima absolut s-a nregistrat n 1963 la staia
Trgoviste cu o temperatura de 25,5C la 17 ianua rie, sub influena unui strat gros de
zpad. Maxima absolut s-a nregistrat n 2000 la statia Trgoviste cu o temperatur
de 39,1C la 5 iulie. Amplitudinea absolut la staia Trgoviste a fost de 68C.
Temperatura solului - Temperatura medie anual a suprafeei solului. De la an la an, n
perioada 1961-2005, valorile temperaturilor suprafeei solului au variat ntre 9,8 si 14C
. Cele mai mici medii anuale ale temperaturii solului au variat, n cursul perioadei 19631970, ntre 10 si 11,5C . Temperaturile extreme mi nime ale suprafeei solului - n
zona cmpiei Trgoviste prezint valori usor mai sczute dect cele nregistrate n aer.
Minimele absolute ale regiunii au fost observate n anul 1963, fiind mai puin intense n
sudul dealurilor subcarpatice unde la Trgoviste pe 17 ianuarie s-a nregistrat -28,0C.
15

Maximele absolute ale regiunii sunt la Trgoviste de 62,5C, valoare nregistrat pe 5

iulie 2000.
Fenomenul de nghe la suprafaa solului - Frecvena ngheului timpuriu si trziu la sol
- destul de rar, numrul de zile cu nghe la sol este aproximativ 110 zile /an pentru
zona studiat.
Umezeala aerului - Tensiunea vaporilor de ap - Media anual a tensiunii vaporilor de
ap are la Trgoviste valori de 10, 5 mb. Mersul anual al valorilor tensiunii vaporilor de
ap confirm urmtoarele: n zilele reci de iarn si cele calde de var, tensiunea
vaporilor de ap atinge cotele cele mai mici, respectiv cele mai mari. Deficitul de
saturaie - Media multianual a umezelii relative = 4,1mb; Cea mai mare valoare medie
lunar - iulie 8,4 mb; Cea mai mic valoare medie lunar - ianuarie 1,2 mb. Umezeala
relativ - Valorile umezelii relative nregistreaz o dispunere invers proporional cu cele
ale temperaturii aerului cu 2 maxime si 2 minime (maximul principal n decembrie de
85% , maximul secundar n luna iunie de 73%, iar minimele principal n aprilie de 76% si
cel secundar n iulie cu valori de 72-73%).
Nebulozitatea - Repartiia spaial a nebulozitii - Nebulozitatea total - valorile medii
ale nebulozitii n perioada 1961-2005, variaz n limite relativ mici ncadrndu-se la
Trgoviste cu valori de 5,5 zecimi.
Evoluia lunar a nebulozitii totale - prezint un maxim primvara (martie) influenat
fiind de activitatea intens a circulaiei aerului sau din rcirea stratelor inferioare ale
aerului de la sfrsitul iernii; - cea mai redus nebulozitate total din an, n luna august
(4,2 zecimi); - cea mai intens nebulozitate n luna decembrie la Trgoviste 6,6 zecimi,
activitatea ciclonic fiind intensificat si persist norii stratiformi si ceaa.
Evoluia nebulozitii inferioare - Valorile ridicate - maximul nebulozitii inferioare se
nregistreaz iarna n luna decembrie, 4,6 zecimi si minimul determinat de tranziia
temperaturilor n luna septembrie de 2,3 zecimi.
Frecvena nebulozitii - Cea mai mic frecven a zilelor cu cer acoperit se ntlneste
n perioada cald din an (iulie-septembrie).
Durata de strlucire a soarelui
Durata astronomic (posibil) 4464 ore nregistrat la staia Trgoviste.
Fracia de insolaie - Valoarea anual a fraciei de insolaie nregistreaz un minim n
luna decembrie o medie de 0,15% la toate staiile si un maxim n luna iulie cu valori de
0,69%.
Precipitaiile atmosferice - Repartiia spaial a precipitaiilor - Media multianual a
cantittii de precipitatii este de 628,2 mm/an; - Cea mai mic valoare a cantittii anuale
de precipitatii = 325,3mm/an, n 2000; - Cea mai mare valoare a cantittii anuale de
precipitatii = 980,5 mm / an, n 1979 si 2005 - Cea mai mare cantitate de precipitatii
cade n luna iunie 94,2 mm; - Cea mai mic cantitate de precipitatii cade n luna
ianuarie 35,5 mm; - Cantitatea maxim lunar = 295,4 luna august 1997.
TABEL - Cantitile maxime de precipitaii czute n zona in 24 de ore
Staia
Altiudinea(m)
Media
Maxima
Data
multianual
absolut
Trgoviste
296
19,2 mm
103,3
21.07.1975
mm
Nucet
200
18,8 mm
99,6 mm
21.07.1974
Bleni
196
18,7 mm
97,5 mm
21.07.1975
(dup Arhiva ANM)
Ninsoarea i stratul de zpad - Pentru zona cmpiei Trgoviste numrul multianual de
zile cu ninsoare este de 27 zile. Numrul mediu anual de zile cu zpad este de 42,0.
16

Durata stratului de zpad cca 98 zile. Grosimea medie anual a stratului de zpad
6,2 cm (1985 cu 55,1 cm).
Presiunea atmosferic - Amplitudinile barice nregistreaz 70,9 mb Trgoviste.
Caracteristicile regimului eolian - n cursul anului, frecvena vnturilor se modific de la
un anotimp la altul. n general se menine cam aceeasi situaie a vnturilor dominante,
fiind usor modificat frecvena acestora. Pe ansamblul Cmpiei Trgoviste, ca medie
multianual, calmul deine 40,9% din timpul uni an. Vnturile cu viteze cuprinse ntre 2
5 m/s au o pondere de 54%, cele tari, cu viteze de peste 10 m/s, sunt rare, iar cele
mijlocii, cu viteze ntre 5-10 m/s, au o pondere de 5,6 m/s.
Vnturile de nord-est i est au frecven mare n anotimpul rece al anului cnd spulber
zpada, scad mult temperatura aerului, determin nghe la sol, uneori provocnd i
daune asociaiilor vegetale. n anotimpul cald frecven mai mare au vnturile din
sectorul vestic.
Consideratii geotehnice - Comuna Aninoasa este, din punct de vedere morfologic,
situata in campia inalta a Targovistei, prezinta o cota de nivel cuprinsa intre 270 m
310 m, altitudinea absoluta marcand o inclinare nord-vest sud-est, fapt subliniat si de
directia cursului de apa al Ialomitei.
Panza de apa freatica se gaseste la adancimi ce variaza intre 12 m 21 m de la nivelul
terenului natural in functie de localitate.
Fundarea se va realiza pe pietris la cota medie de 1 m.
Presiunea conventionala pe stratul de pietris este de 4.00 kg/cmp pentru fundatia cu
H=2,00 m si B = 1,00 m.
In situatia cand este argila, se poate funda incepand cu -1,30 m fata de cota terenului
natural, luandu-se in considerare o presiune conventionala de 2,50 kg/cmp calculata
pentru adancimea de h=2,00 m si latimea fundatiilor, adica B =0,60-1,00 m.
Resursele de ap - Reeaua hidrografic a satelor i mprejurimilor se afl sub influena
reliefului i a climatului. Astfel densitatea acesteia este de 0,3-0,5 km/kmp. Apele
freatice in cmpia subcolinar sunt la 10-15 m adncime.
Principalele vi cu ape ( formaiuni toreniale) de pe teritoriul comunei sunt: Valea Mare,
Valea Bradului, Valea Vifortei i Valea Sasului.
Aceste valcele, cu o lungime totala de cca. 11,3 km, preiau toate apele pluviale de pe
versanti, functionand ca santuri pluviale. Cele din satele Aninoasa si Viforata se varsa
intr-un canal colector care se varsa apoi in rul Ialomita, iar cel din Steni se vars
direct in rul Ialomita, ru care mrginete satul Steni i delimiteaz comuna
Aninoasa de satul Tei, apoi desparte teritorial oraul Trgovite de comuna Aninoasa.
Resursele de sol - Comuna Aninoasa, deine 2766 ha teren din care suprafaa agricol
este de 1629 ha.
Terenurile neagricole ocup o suprafa de 1137 ha structurat astfel:
- terenuri cu ape 38 ha;
- ci de comunicaii i ci ferate 88 ha;
- terenuri ocupate cu construcii i curi 260 ha;
- terenuri degradate i neproductive 20 ha
Dei comuna Aninoasa este amplasat n bazinul hidrografic al rului Ialomia, nu
dispune de un strat acvifer adecvat, acesta fiind pe de-o parte limitat cantitativ din
cauza structurii geologice, iar pe de alt parte, stratul este sarturat sau la limita de
potabilitate chimic avnd i o infestare biologic.
17

La nceputul secolului nostru ncepuse exploatarea crbunelui, pe raza satului

Aninoasa, fiind cunoscute minele de pe Valea Popii, dar principala resurs a subsolului
comunei o constitue petrolul.
Resurse cu valoare peisagistica biodiversitatea ( vegetatia, fauna) - Comuna
Aninoasa deine conform ultimelor informatii - 706 ha. Speciile forestiere ntlnite sunt
specifice zonei de silvostep: aninul, plopul, salcia, socul, pducelul, salcmul, cireul
slbatic, carpenul, stejarul, gorunul etc. Dintre plantele ierboase specifice zonei se pot
aminti: iarba gras, pirul, trifoiul. Pe pajiti - ppdia, romania, margareta, piciorul
cocoului, glbenelele. n pduri ntlnim - toporai, mseaua ciutei, brebenei, floarea
patelui, ciuboica cucului, viorele.
Fauna este divers, caracteristic zonelor de cmpie i zonelor colinare.
Pe teritoriul comunei, in centrul satului Aninoasa , pe o suprafaa de 300 mp , este
amenajat un parc.
Ci de comunicatii de nivel teritorial - principalele cai de comunicatii de nivel teritorial ce
asigura transportul in cadrul teritoriului administrativ, dar mai ales spre si dinspre
municipiul Targoviste, sunt :
DN 71 (4,5 km) Targoviste Sinaia
DN 72 (1,1 km) Ploiesti Targoviste
DJ 717 (5,3 km) Aninoasa (DN 71) Viforata (DN 72)
DJ 718 (2,8 km) transformator (DN 71) Manastirea Viforata
DJ 718 A (2,3 km) DN 72 Manastirea Dealu
DC 143 (1,9 km) Aninoasa Sateni
Comparand densitatea drumurilor de la nivelul comunei 45,56 km/100 kmp cu destinatia
de la nivelul judetului 44,16 km/100 kmp, se constata o buna echipare.
In afara drumurilor, pe teritoriul comunei exista 5 km retea feroviara si o halta.
2.1.3. Activitati economice Dezvoltarea activitatilor
Profilul economic al comunei este mixt, agricol si industrial.
Suprafata totala a teritoriului administrativ este de 2765,90 ha.
Din aceasta suprafata terenul agricol este de 1629 ha, adica 59%.
Din terenul agricol 577 ha este teren arabil, adica 35%.
Fata de productiile medii pe judet, situatia productiilor in comuna Aninoasa este
urmatoarea :
La grau 3500 > 2746 kg/ha la nivel judetean
La porumb 2426 <4063 kg/ha la nivel judetean
La cartof 7000 < 12374 kg/ha la nivel judetean
La legume 4741 < 10113 kg/ha la nivel judetean
Septelul comunei se prezinta astfel fata de media pe judet :
Bovine: 347 incarcatura la 100 ha 28,10 < 35,18
Porcine: 261 incarcatura la 100 ha 45,23 < 100,95
Ovine-caprine: 840 incarcatura la 100 ha -65,10 < 30,84
Pe teritoriul comunei exista o unitate de industrializarea laptelui cu 50 de salariati.
Fata de septelul din 1995, se constata:
-o scadere la bovine cu 153 capete de la 500 la 347
-o scadere la prcine cu 2239 capete de la 2500 la 261
-o scadere la ovine cu 1196 capete
Pornind de la normele de incarcare la 100 kg ha teren agricol, se constata urmatoarele :
-la bovine norma de 1659 (102/100 ha);
-la porcine norma de 800 (50/100 ha);
18

-la ovine norma de 640 (40/100 ha).

Ceea ce denota un deficit de septel foarte important la bovine si porcine (75% si un plus
de 20% la ovine).
Comuna Aninoasa are o suprafa agricol de 1629 ha reprezentnd 0,68% din totalul
suprafeei agricole a judeului Dmbovia, structurat astfel ( sursa- Evidentele primriei
Aninoasa Situatia statistic a terenurilor 2008):
-arabil - 567ha ( 34,8% din suprafaa agricol a comunei i 0,32% din suprafaa arabil
a judeului);
-puni - 633ha (38,8 % din suprafaa agricol a comunei i 1,44% din suprafaa
ocupat cu puni a judeului);
-fnee - 139ha (8,5% din suprafaa agricol a comunei i 0,68% din suprafaa ocupat
de fnee a judeului);
-vii i livezi - 290ha (17%8 din suprafata agricola a comunei i 2,95% din suprafaa
ocupata cu vii i livezi a judeului).
Agricultura, fie ea i de subzisten i creterea animalelor nu reprezint ndeledniciri de
baz ale locuitorilor comunei, forta de munca existent fiind calificat pentru activiti
industriale sau servicii, comuna avnd deja tradiie n acest domeniu de activitate.
Silvicultura - Fondul forestier ocupa o suprafata de 706 ha, ceea ce reprezinta 25% din
totalul teritoriului administrativ.
Dupa esentele dominante, padurile se compun din stejar si fag.
Situatia padurilor este alarmanta deoarece exploatarile succesive si furturile impiedica
regenerarea fondului.
Compromiterea padurilor reprezinta un atentat foarte grav la viitorul naturii si al vietii in
general.
O importanta aparte o are padurea de lunca, padure fara valoare economica, dar cu un
rol ecologic determinant.
Aceasta padure care apara un anumit microclimat, dirijand curentii de aer si
impiedicand evaporarea excesiva, trebuie aparata prin lege (rezervatie ecologica).
Aceste paduri de lunca cu esenta moale si lasatarisuri, reprezinta un rai pentru o
anumita fauna si un refugiu in fata ofensivei monoculturilor.
Se recomanda realizarea unor plantatii de hotar cu triplu rol, delimitarea proprietatii,
crearea unor perdele de protectie in calea vanturilor dominante si a unor culoare
biologice pentru fauna marunta.
Industrie, servicii i comer
La nceputul anului 2009, pe raza localitii funcionau 47 ageni economici a cror
structur era urmtoarea: 4 ntreprinderi mijlocii; 18 ntreprinderi mici; 25
microntreprinderi.
Structura agenilor economici dupa modul de organizare: Societi pe aciuni (SA) 7
agenti economici; Societi cu Rspundere Limitat (SRL) 40 agenti economici;
Structura agenilor economici dup domeniul de activitate: - industrie 17; - transporturi
3; - servicii 15; - comert 12.
Cei mai reprezentativi ageni economici de pe raza comunei sunt: Baza de ateliere si
transporturi Trgovite SA, S.C. Compan S.A, SNP Petrom SA Schela Trgovite,
S.C. Confort Dambovita SA, SC Vlad Tepe SA., MECO- PROD SRL, PROLEASING
MOTORS , AUTO NAPOLI SRL.
Pe raza comunei sunt funcionale 11 Asociaii familiale ( AF-uri) care i desfoar
activitatea n domeniul comerului cu produse alimentare i nealimentare.
2.1.4. Circulaie Organizarea circulaiei:
Principalele cai de comunicatii de nivel teritorial ce asigura transportul in cadrul
teritoriului administrativ, dar mai ales spre si dinspre municipiul Targoviste, sunt :
19

DN 71 (4,5 km) Targoviste Sinaia;

DN 72 (1,1 km) Ploiesti Targoviste;
DJ 717 (5,3 km) Aninoasa (DN 71) Viforata (DN 72);
DJ 718 (2,8 km) transformator (DN 71) Manastirea Viforata;
DJ 718 A (2,3 km) DN 72 Manastirea Dealu;
DC 143 (1,9 km) Aninoasa Sateni.
Pentru optimizarea relatiilor din teritoriu se propune modernizarea legaturii rutiere intre
satul Viforata si catunul Valea Sasului.
In acelasi timp, se propune o legatura rutiera cu caracter turistic intre Manastirea
Viforata si Manastirea Dealu pe dealul Panaghia.
Problemele de relatii cu teritoriul sunt destul de deficitare, comuna fiind impartita de
calea ferata Bucuresti-Targoviste in doua. Pe dreapta satulu de centru, amplasat pe
artera de penetratie in Targoviste DN 71 dinspre Sinaia /Pucioasa si pe de alta parte
satul Sateni situat intre calea ferata si cursul Ialomitei.
Legatura intre cele mai importante sate ale comunei Aninoasa si Viforata se face atat
pe traseul DN 71 cat si pe DJ 717.
Intre Aninoasa si Sateni exista un drum asfaltat DC 143 care traverseaza calea ferata
la nivel.
Acest drum ar trebui mai bine semnalizat.
Datorita numeroaselor unitati economice situate intre calea ferata si raul Ialomita ar
trebui realizat un drum care sa dubleze DN 71 si care sa aiba doar doua debuseuri in
DN. In acelas timp legaturaa intre satele comunei Aninoasa si Targoviste ar trebui sa
prevada si piste de biciclete avand in vedere numarul mare de navetisti in ambele
directii.
Infrastructura rutier - Reeaua stradal a comunei Aninoasa masoar 36,201 km
(conform determinrilor topometrice efectuate n anul 2009) dup cum urmeaza:
Aninoasa 14,664 km din care: 8,790Km asfaltai, 1,621 Km betonai i 4,253 km
pietruii;
Viforta 14,944 km drum din care: 4,319 Km asfaltai, 1,829 km betonati i 8,796 km
pietruii;
Steni 6,593 km din care: 1,757 km asfaltai i 4, 836 km pietruii.
- Starea tehnic a drumurilor nemodernizate este precar att din punct de vedere al
elementelor geometrice n plan, profil longitudinal si transversal (curbe neamenajate,
lipsa pantelor transversale, etc.) cat i al mbrcminilor rutiere (drumuri parial pietruite
sau chiar din pmnt). Pe majoritatea traseelor s-au format denivelari, fgae i gropi,
ceea ce face ca circulaia s se desfaoare anevoios, n condiii de nesiguran i
disconfort.
Un alt factor care a contribuit la degradarea drumurilor l constituie traficul a cror valori
a crescut foarte mult in ultimii ani, consecin a creterii numarului de autorisme
deinute de locuitori dar i dezvoltrii activiilor economice pe raza comunei.
- Imbrcmintea asfaltic a drumurilor modernizate s-a degradat n timp necesitnd
refacere prin tratament bituminos.
Transporturile:
Transportul feroviar - Comuna este strbtut de 5 Km de cale ferat pe ruta Trgovite
Pietroita i este deservit de 2 halte, halta Aninoasa i Halta Steni.
Transportul rutier - Transportul n comun este asigurat, de operatori de transport, pe 3
rute principale: Trgovite Aninoasa, Trgovite Steni i Trgovite Viforta.
Pe raza localitaii au fost amenajate 11 staii de autobuz.
20

2.1.5. Intravilan existent Zone functionale Intravilan propus

Localitatile comunei Aninoasa sunt dezvoltate intr-o structura amorfa de-a lungul
drumurilor principale (Viforata) sau areolara cu tentacule (Aninoasa Sateni).
Intravilanul si zonificarile functionale aprobate sunt evidentiate in plansee cu situatia
existenta. Fata de intravilanul localitatilor aprobat in 1995, administratia locala a solicitat
includerea in intravilan a unor noi suprafete.
Motivatia-solicitarea unor locuitori din Targoviste de a-si construi a doua locuinta pe
teritoriul comunei. In acelasi timp, datorita pretului mai mic al terenului decat in
municipiu, anumite activitati industriale, prestari servicii, depozitare, transport au migrat
spre satele comunei Aninoasa.
Astfel, la satul Aninoasa s-au inclus in intravilan fronturile DN-ului pe o adancime de 70
m de la intersectia cu DJ 717 pana la intersectia cu DC 143. Suprafata inclusa in
intravilan 8,10 ha.
La satul Viforata s-a introdus in intravilan 7,60 ha in zona transformatorului pentru
investitii cu caracter industrial si de depozitare.
In acelasi timp schimbarea formei de proprietate asupra pamantului va duce la
descentralizarea mijloacelor de productie si la aparitia unor ferme zootehnice de mici
dimensiuni. Lotul de 1000 mp pentru o gospodarie taraneasca este in aceste conditii
total insuficient. Se va avea in vedere ca pentru o ferma de vaci (sub 100 capete), rata
de protectie sanitara fata de zone de locuit de 50 m, iar pentru o ferma de porci (sub
1000 capete) raza de protectie este de 150 m. Pentru un saivan de oi, raza de protectie
sanitara este de 100 m.
Atunci cand in interiorul intravilanului exista terenuri agricole fara acces din drumurile
publice, se propune strapungerea unor drumuri care sa permita reparcelarea acestor
terenuri pentru constructii de locuinte sau dotari.
Pana la realizarea acestor drumuri publice, terenurile respective vor fi cu interdictie de
construire.
Zonele de dotari sunt amplasate in centrul de greutate al localitatilor la intersectia
principalelor strazi si nu prezinta incompatibilitate cu zonele de locuit adiacente.
Zonele functionale cu caracter agro-zootehnic sunt inlocuite progresiv de unitati de mica
industrie si depozite comerciale.
In situatia in care prin PATJ se va propune divizarea comunei Aninoasa si reinfiintarea
comunei Viforata, limita dintre cele 2 comune va fi drumul care pleaca din Halta
Aninoasa spre nord est si sud-vest. De la extremitatea nord-estica a acestui drum
limita se va continua pe linia de cea mai mare panta pana la cota 405,1 si de aici pe
culme pana la cota 496,1 iar apoi pe drumul spre dealul Marureni pana la limita cu
comuna Rzvad.
Ca populatie, cele 2 comune ar avea : -Aninoasa: 3800 locuitori, -Viforata:2500
locuitori.
Aceasta impartire a comunei trebuie studiata in cadrul unui Plan de Amenajare a
Teritoriului Administrativ (PATA) comandat de Consiliul Judetean Dambovita, institutia
care coordoneaza problemele de urbanism si amenajare a teritoriului.
Referitor la zonele functionale fata de PUG-ul vechi sunt modificari importante ca
urmare a presiunilor imobiliare.
-Cele mai multe amendamente s-au adus la PUG-ul localitatii Viforata unde prin
PUZ-uri aprobate de Consiliul Local Aninoasa s-au ridicat interdictiile temporare de
construire pe Via Solarino si pe Aleea Manastirii Dealu.
-Zona dintre Aleea Manastirii si SC Confort SA, prevazuta pentru investitii de tip
industrie si depozite s-a amendat devenind zona pentru locuinte.
La PUG-ul localitatii Aninoasa s-a adus urmatorul amendament:
21

- Incinta SC IRIS SA prevazuta in PUG - ul vechi ca unitate agricola cu profil zootehnic

s-a impartit in doua o parte rezervata pentru Serviciul Public de Gospodarie
Comunala iar cealalta parte rezervata pentru Complexul Socio - Cultural care s-a si
realizat intre timp.
- Amplasamentul dispensarului veterinar s-a amendat integrandu-se in zona de
depozite.
La PUG-ul localitatii Sateni s-au adus amendamente extinzandu se intravilanul pana
la limita cu comuna Doicesti si pana la calea ferata. De retinut ca deseurile menajere
ale satului, vor fi depuse de serviciul de salubritate al comunei la groapa ecologica a
Municipiului.
Impreuna cu trupurile din teritoriu, intravilanul total este de 912,38 ha, o crestere fata de
intravilanul vechi (641,74 ha) de 270,64 ha.
TABEL Bilan teritorial comparativ existent - propus
Zone funcionale
Suprafee
existente
Locuinte
449,01
Terenuri libere
251,66
Unitatiagrozootehnice
0,00
Industrii si depozite
69,75
Institutii si servicii
26,20
CFR
1,57
Cai de comunicatii
rutiere
53,52
Spatii verzi
18,11
Constructii tehnico
edilitare
9,40
Gospodarie comunala
si cimitire
6,60
Ape
7,58
TOTAL
641,74
Suptafee
propuse
629,67
Procente(%)
+28
6,96
111,38
28,28
1,54
+1
+6
+0,3
-0,0
68,80
32,40
+2
+2
6,39
-0,4
15,62
11,34
912,38
+1
+0,5
+42
2.1.6. Zone cu riscuri naturale si antropice:

Romnia este una dintre tarile puternic afectate de riscuri naturale. Cele mai importante
dintre acestea sunt: cutremure puternice, inundatii de proportii, alunecari de teren,
eroziunea solului si seceta.
Riscuri climatice - care se materializeaza n precipitatii torentiale ntmplatoare, seceta
si vnturi puternice. Precipitatiile prezinta mari variatii anuale, sezoniere si chiar lunare.
Seceta poate scadea nivelul apelor freatice si deci se pot reduce debitele surselor de
alimentare cu apa. Vnturile puternice afecteaza direct activitatea de executie reducnd
productivitatea muncii si influentnd calitatea lucrarilor, dar si costurile.
Riscuri seismice - Romnia este caracterizata printr-o activitate seismica care se
manifesta cu violenta din timp n timp. Cele mai puternice seisme subcrustale din
Europa sunt nregistrate n Vrancea. Ultimele doua seisme puternice n Romnia au
avut loc la 10 noiembrie 1940 cu magnitudinea de 7,4 pe scala Richter si la 4 martie
1977 cu magnitudinea de 7,2 pe aceeasi scala.
Riscuri legate de eroziunea solului - Schimbarea structurii culturilor silvice si agricole
conduc la modificari climatice care au impact direct asupra calitatii solului. Aceste
modificari se materializeaza n pierderi de suprafete agricole si silvice. Aceste modificari
pot influenta negativ proiectele agricole si silvice datorita reducerii fertilitatii solului.
22

Riscul de inundatii - Inundatiile reprezinta un risc serios asupra localitatilor, cailor de

comunicatii si agriculturii. Inundatiile sunt generate de ploi torentiale, topiri masive de
zapada sau de amndoua. Pna la 50% din inundatii se nregistreaza primavara.
Principalele cauze ale inundatiilor sunt generate de activitatea umana. Defrisarea
padurilor conduce nu numai la favorizarea inundatiilor, ci si la extinderea eroziunii
solului. n plus, defrisarea padurilor permite spalarea suprafetei active a solului si
masarea ei n vai si locuri nguste, provocnd, prin aceste blocaje, inundatii. Ultimele
inundatii catastrofale n Romnia au avut loc n anii 1969, 1970, 1975 si 1991. Inundatii
care au avut efecte mai reduse, n acest secol, au avut loc n anii 1932, 1938, 1948 si
1994.
Pe teritoriul comunei Aninoasa, sunt urmatoarele surse de risc de poluare :
- doua statii de mixturi asfaltice (polueaza aerul);
- silozul de cereale (polueaza aerul);
- Schela Viforata si Schela Targoviste (polueaza solul si panza freatica);
- ferme zootehnice (polueaza solul si aerul);
La categoria degradari naturale si antropice putem enumera :
- erodarea malurilor Raului Ialomita;
- alunecari pe versanti despaduriti ai dealurilor;
- distrugerea vegetatiei din lunca Ialomitei prin taieri abuzive si pasunat excesiv al
ovinelor si caprinelor.
- infestarea stratului freatic cu titei si apa de sonda.
- aparitia baltirilor datorita constructiilor abuzive si colmatarii canalului de desecare din
localitatea Viforata.
La categoria riscuri tehnologice se pot include:
- traseele retelelor de medie si inalta tensiune, a retelelor de gaz i petrol;
- depozitele de carburanti.
La categoria riscuri biologice se pot include:
- depozitul de deeuri ecologic a municipiului, poate declansa epidemii;
- canalizarea spitalului Manastirea Dealu serveste ca emisar pentru canalizarea
locuintelor de pe Aleea Manastirii.
- existenta cimitirelor in vatra satelor fara raza de protectie sanitara de 50 m (exceptie
cimitirul in Sateni).
2.1.7.Protecia mediului si a sanataii populaiei:
La recensmntul din anul 2011, comuna Aninoasa avea o populaie total de
6102 de locuitori dintre care 2912 brbai i 3190 femei, densitatea fiind de 219,6
locuitori / kmp. Locuitorii comunei dein 2220 de locuine organizate n 2254 gospodrii.
Structura pe vrste a populaiei este urmroarea:
0-17 ani
995;
18-35 ani
1687;
36-60 ani
2213;
Peste 60 ani 1207;
La nivelul comunei nu sunt nregistrate persoane aparinnd minoritilor naionale.
Evoluia populaiei a cunoscut un trend ascendent, consecin a creterii numrului
celor care i-au stabilit domiciliul n localitate i nu a sporului natural al populaiei
(diferenta ntre natalitate i mortalitate) care a nregistrat permanent valori negative.
TABEL - Evolutia populatiei
Indicator
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2010
2011
Poplaia
total
5813
5803
5861
5877
5941
5931
5940
5997
6044
6101
6102
23

Sursa: INSTITUTUL NAIONAL DE STATISTIC - Direcia Judeean de Statistic

Dmbovia
La inceputul anului 2009, fondul de locuine din comuna Aninoasa era urmtorul:
- nr. locuine : 2220 ( reprezentnd 1,08% din fondul de locuine al judeului) organizate
n 2093 gospodrii;
- suprafaa locuibil - 100286 mp.
Comuna Aninoasa este printre primele localitti rurale n care , din surse atrase i din
fonduri proprii, au fost construite 3 blocuri de locuine tip ANL cu 33 spaii de locuit ( 21
apartamente cu 2 camere i 12 garsoniere) destinate tinerilor comunei i finalizate n
anul 2009.
Fondul de locuine al comunei are un trend ascendent , localitatea prezentnd o atracie
deosebit pentru construirea de cartiere rezideniale. In anul 2009 au mai fost eliberate
35 autorizaii de construire, n scdere faa de anul 2008 dar care se nscie n contexul
general la nivel naional, consecina a crizei economice.
Educaie - Localitatea are 6 instituii de nvmnt:
- 3 grdinie din care 2 cu 4 sli de clas.
Din anul colar 2009/2010, comuna Aninoasa este prima localitate din mediul rural n
care funcioneaz o grdinia cu program prelungit.
Numrul precolarilor care frecventeaz grdiniele comunei este de 125.
- 3 coli cu 15 sli de clasa, 3 cabinete colare , 4 laboratoare i 2 sli de gimnastic
La nceputul anului colar 2008/2009, personalul acestora era de: ( sursa: Evidenele
unitilor de nvmnt de pe raza comunei) 48 persoane din care: 39 personal
didactic, 1 auxiliar i 8 personal nedidactic.
Numr copii colarizai:
- ciclul primar: 180;
- ciclul gimnazial: 177;
- elevi scolarizai la domiciliu: 1
Nu exist elevi necolarizai.
Cultur , agrement i recreere - Localitatea are 4 aezminte culturale: Cmin Cultural
Aninoasa, Cmin Cultural Viforta, Cmin Cultural Steni i Centrul Cultural Aninoasa,
dat n folosina n anul 2009, ce are n dotare o modern sal de spectacole cu 300
locuri, instalaii de sonorizare i iluminat artistic, sal de conferine, foaiere i spaii de
cazare pentru actori. Biblioteca comunal are un fond de carte de 7781 volume.
Comuna dispune i de o sal de sport multifuncional cu 150 de locuri dat n folosina
n anul 2008.
Culte - In comuna Aninoasa funcioneaz 3 biserici de cult ortodox si 2 mnstiri
(Mnstirea Viforta i Mnstirea Dealu) .
Sntate - Comuna Aninoasa dispune de 6 cabinete de medicin uman dup cum
urmeaz:
- 3 cabinete de medicin general ( medici de familie);
- 2 cabinete stomatologice;
- 1 cabinet ginecologic.
Cele 6 cabinete medicale funcioneaz n sistem privat i sunt deservite de 7 medici din
care 4 medici generaliti , 1 medic ginecolog i 2 medici stomatologi , respectiv de 7
cadre medii. Pe raza localitii funcioneaz o farmacie uman deservit de un cadru
medical cu pregtire de specialitate.
In privina problemelor de medicin veterinar, acestea sunt asigurate de S.C. Chatus
Med Vet S.R.L. Din anul 2008, pe raza comunei funcioneaz i o firm specializat n
efectuarea de analize n domeniul sanitar-veterinar.
24

Potenialul touristic - Prin aezarea n apropierea vechii ceti de scaun a Trii

Romneti -Trgovite, pe drumul ce duce ctre staiunile vii Prahovei, prin peisajul i
monumentele istorice pe care le are, comuna deine un potenial turistic foarte ridicat.
Pe raza comunei Aninoasa se afl dou mnstiri , Dealu i Viforta, monumente
istorice i locuri de creaie unice.
n spaiul cultural naional i european, mnstirea Dealu i leag numele de apariia
primei cri din Romnia i organizarea celui de-al patrulea centru tipografic de liter
chirilic, prin patronajul voievodului Radu cel Mare i aciunea clugrului crturar
Macarie.
ncrcate de istorie i legend sunt i monumentele Cetuia (n Aninoasa pe platoul
nspre Glodeni) i Fntna pcii (construit n Aninoasa pe vremea lui Matei Basarab
ca semn de mpcare cu Vasile Lupu). Fntna Pcii a fost mai trziu vizitat i
nfrumuseat de domnitorul Constantin Brncoveanu. De la Fntna Pcii o potec
duce la mnstirea Viforta.
Noul Centru Cultural , moderna sal de sport multifuncional , un spaiu de joac
pentru copii i un viitor stadion, toate amplasate n acceai zon , sporesc atractivitatea
comunei pentru turitii care tranziteaz zona.
Extinderea spaiilor verzi din comuna propuneri - Sunt prevzute a se realiza noi
spaii verzi n fiecare sat al comunei:
- n zona Centrului Cultural Aninoasa va fi amenajat un parc cu o suprafaa de cca 1000
mp prevzut cu fntni arteziene, mobilier ( bnci) arbuti i plante ornamentale;
- spaii verzi i ci de acces prevzute cu dale ecologice vor fi amenajate n zona
blocurilor ANL din Viforta;
- spaiu verde amenajat i n satul Steni
Probleme de mediu Principala problema a Primariei Aninoasa in acest domeniu este
colectarea sortata a deseurilor menajere, rezultate din gospodarii. In imediata
vecinatate a deponiei ecologice se va prevede un put uscat pentru depunerea si
calcinarea cadavrelor de animale. Pentru ridicarea cadavrelor de animale primaria
Aninoasa are un contract cu o firma de specialitate. Groapa de gunoi trebuie sa
pastreze distanta de minim 300 m fata de aglomerarile de locuinte si fata de orice curs
de apa permanent. Accesele carosabile spre zona depozitarii vor fi amplasate astfel
incat sa fie utilizate pe toata durata de exploatare a gropii de gunoi cat si dupa
inchiderea acesteia pentru aplicarea masurilor de acoperire, recultivare si intretinere
ulterioara.
Degradarile naturale sau antropice pot fi evitate astfel :
-Zona de lunca a raului Ialomita se va planta cu arbori cu radacini de adancime prin
grija Directiei Silvice Dambovita pentru evitarea erodarii.
-In jurul cursurilor de apa se instituie zone de protectie de 20 m la raul Ialomita si de 5
m la restul cursurilor si oglinzilor de apa.
-Versantii dealurilor cu orientare favorabila si cu pante mari vor fi declarati zone de
amelioratii si amenajati cu terase pentru cultura vitei de vie. In acelasi timp pentru a
permite inierbarea versantilor se interzice pasunatul ovinelor si caprinelor in zonele
declarate de ameliorat. Aceste zone se vor fundamenta in cadrul PATA.
-Degradarea terenurilor agricole cu produse petroliere si apa de sonda se poate evita
prin repararea si intretinerea in conditii optime ale instalatiilor de extractie si transport.
Ameliorarea terenurilor degradate se poate face prin urmatoarele metode :
-Decopertare si ingropare;
-Spalare;
-Scarificare, aratura adanca si discuiri in mai multe directii;
-Inoculare de bacterii ce folosesc in nutritie hidrocarburi;
25

-Fermele zootehnice vor fi obligate sa-si amenajeze paturi de gunoi de grajd cu bazin
de decantare pentru colectarea purinei.
-Sectiile industriale si depozitele vor fi prevazute atat in hale cat si pe platformele
tehnologice cu decantoare (separatoare de hidrocarburi)
-In general in incintele unitatilor care polueaza aerul se recomanda plantarea
perimetrala a unor perdele de protectie din arbori cu coroana mare (tei) completati in
trepte cu arbusti.
-La conducta magistrala de gaze se va respecta culoarul de protectie, in functie de
presiune, pe baza avizului Romgaz.
-La conductele de transport petrol se va respecta culoarul de protectie impus prin aviz
de Schela Targoviste sau Schela Aninoasa.
-Culoarele nonedificade aferente LEA sunt de 37 m la liniile inalta tensiune de 110 KV
si de 24 m. la LEA de medie tensiune 1 KV-110 KV
-La realizarea depozitelor de carburanti si a unitatilor cu pericol de explozie se vor lua
masurile de protectie conform legii.
Pentru unitatile economice noi propuse, se va intocmi un studiu de impact ce va fi avizat
si aprobat conform legii.
Pe planurile de reglementari au fost prevazute in afara intravilanului zone de proetctie
ecologica si peisagera. Regulamentele acestor zone vor fi fundamentate prin PATA
Tot o problema de protectie a mediului sunt si cerintele impuse de pompieri - acces
liber de 3 m, latime de 3,5 m, inaltime la curtile interioare si hidranti stradali amplasati la
interval de 80m-100 m inlocalitatile Aninoasa si Viforata se vor realiza remize PSI
dotate cu utilajele necesare.
In cadrul localitatilor sunt o serie de constructii cu statut de monumente de arhitectura
sau istorice conform listelor intocmite de serviciile descentralizate ale Ministerului
Culturii protejate prin lege.
-sat Aninoasa - DB II-m B 17323 - DN 71 nr. 248 Casa Oachesu Elena 1915
-sat Aninoasa DB II m B 17322- str.Cornet nr. 643 Casa Stoica Paul 1900
-sat Aninoasa DB II m B 17324- str.Constantin Manolescu - nr.83 Biserica
sf.Ilie 1810
-sat Aninoasa DB II m B 17325 -str.Valea Mare nr.597 Casa Tanase
Constantin 1920
-sat Viforata DB-II m-B-17761 - str.Octav Enigarescu casa Butca Chirita (Casa
Butca Ecaterina) 1870-1880
-sat Viforata DB-II m-B-17761 - str. Octav Enigarescu nr.494casa Viespe Albert
(Casa Alexe Alina) 1890
-sat Viforata -Aleea Manastirii Dealu Manastirea Dealu 1499
Biserica Sf.Nicolae Clopotnita-Pivnitele Chiliilor- ref.incinta 1845
-sat Viforata DB II-m-B -17758 - Aleea Manastirii Dealu Casa Braumbergher
sec.XX
-sat Viforata DB-II m-B- 17759 -str.Gheorghe Buica - Casa Constantinescu
Constantin (Casa Boiciuc Rodica- 1860)
-sat.Viforata-DB-IIa-A-17760 - str.Mihai Viteazu - Manastirea Viforata sec.XVIbiserica Nasterea Maicii Domnului Sf.Gheorghe.
-sat Viforata DB-II-m-B-17335-str.Mihai Viteazu-Biserica Sf.Treime Sf.Nicolae si
Sf.Haralambiesec.XVIII
-sat Viforata DB-II m-B-17761 -str.Mihai Viteazu Scoala 1910
-sat Viforata DB-IIm-B-17762 str.Mihai Viteazu-Casa Darascu (Casa Enigarescu
Octav) -1890-1910
-sat Viforata DB-II m-B-17763 str.Mihai Viteazu-Casa Butca Ion(Casa Butca
Isvoras)-1910.
26

-sat Sateni DB-II-m-A- 17695 str.Popa Marin Biserica Adormirea Maicii

Domnului- Sf.Nicolae.
Pentru determinarea zonelor de protectie la cele doua manastiri ar trebui intocmite
studii de specialitate.
2.1.8. Necesitati si optiuni ale populatiei reglementari urbanistice
- Incompatibilitatea vecinatatilor exploatare titei zona de locuit.
- In multe locuri, stratul freatic a fost infestat cu titei si apa sarata.
-Teritoriul comunei este strabatut de un numar insemnat de retele electrice de medie si
inalta tensiune, retele de gaze, retele de apa de sonda, retele de transport titei. Acolo
unde aceste retele trec pe proprietati si impun servituti, detinatorii retelelor, trebuie sa
opteze ori platesc despagubiri, ori cumpara terenurile afectate, ori deviaza retelele pe
domeniul public.
- Pe teritoriul comunei este amplasat depozitul ecologic de deeuri a municipiului
Targoviste la 300 m de cursul Ialomitei si la mai putin de un kilometru de localitatea
Viforata.
- Limita administrativa dintre comuna Aninoasa, comuna Razvad si municipiul
Targoviste reprezinta o disfunctie, deoarace a fost stabilita arbitrar, neurmarind o limita
naturala sau macar o limita conventionala (antropica) consecventa.
- Livezile primite de cetateni conform Legii 18/1991 cu toate ca nu au fost intretinute in
conditii normale datorita neclaritatii proprietatii si fiind exploatate de mai mult de 25 de
ani sunt slab productive, implica costuri foarte mari pentru scoaterea din circuitul
agricol.
- Apropierea comunei Aninoasa de municpiul Targoviste reprezinta un avantaj pentru
investitori, dar in acelasi timp comuna trebuie sa ofere prestari de servicii de nivel
urban, ceea ce reprezinta costuri majore. O colaborare in acest sens cu municipiul
Targoviste se impune.
Analizand starea dotarilor, se constata ca localitatea Aninoasa dispune de un dispensar
uman situat intr-o cladire improprie si un camin cultural de asemenea cu un local
improriu. Chiar daca Primaria a optat pentru amplasarea unor dotari noi de acest tip in
incinta SC IRIS SA (fostul CAP) proiectantul mentine propunerea din PUG-ul 1995 de a
se amplasa pe parcela libera de la intersectia DN 71 cu strada Matei Basarab a unei
dotari de interes public pentru a se marca accesul catre zona de centru a localitatii.
De asemenea, in incinta care va cuprinde complexul socio-cultural si sectia de
gospodarie comunala, trebuie prevazute pentru situatii deosebite (calamitati) spatii
pentru locuinte de necesitate.
Localitatea Viforata are dotari in general in stare buna. Deoarece populatia localitatii
Viforata este in continuare crestere, se propune extinderea scolii cu o sala de sport. De
asemenea, pentru catunul Valea Sasului, dupa desfiintarea scolii din casa
Braumbergher si dupa ce solutia cu inchirierea unui spatiu s-a dovedit prea costisitoare,
scolarizarea copiilor ramane o problema pe care primaria trebuie sa o rezolve deoarece
distanta pana la scoala din Viforata este de 3 km pe actualele drumuri. Primaria poate
asigura transportul copiilor la scoala, sau poate amenaja un drum intre Valea Sasului si
scoala din Viforata pe la limita de nord-est a livezilor care scurteaza traseul de parcurs
de copii la 1,50 km.
Pentru descentralizarea serviciilor si pentru scurtarea drumurilor de parcurs de catre
cetateni, s-a propus in Viforata un punct administrativ.
In localitatea Sateni se propune extinderea scolii cu o sala de sport, de asemenea, se
propune infiintarea unui punct sanitar.
O problema de gospodarie comunala care trebuie rezolvata este extinderea cimitirelor
din Aninoasa si Sateni.
27

Deoarece un numar important de locuitori (1100) fac naveta la Targoviste, liniile de

transport in comun municipale trebuie sa-si coreleze graficul curselor cu orele de
schimb ale marilor intreprinderi din municipiu, iar traseul trebuie in asa fel fixat incat sa
fie eficient (bucla prin cele trei sate).
Ca directii de dezvoltare este evident ca municipiul Targoviste reprezinta un punct de
atractie pentru locuitorii comunei si emana in acelasi timp investitii. Populatia nu a
crescut in ritmul in care s-au construit locuintele , pentru ca multi investitori si-au pastrat
buletinul de Targoviste. Pentru ca datele statistice sa oglindeasca realitatea, Consiliul
Local Aninoasa ar trebui sa cointereseze, printr-un sistem fiscal avantajos, noii
proprietari sa-si faca mutatia la Aninoasa. Suprafetele din intravilan care reprezinta
gradini, livezi, terenuri arabile fara acces la drumuri publice vor avea interdictii de
constrire pana la intocmirea unor PUZ-uri care sa reglementeze conditiile de acces si
construire.
Zonele noi introduse in intravilan sunt cu interdictii de construire pana la intocmirea si
aprobarea unor PUZ-uri, care sa reglementeze conditiile de acces si construire.
Cerinta principala de marire a intravilanului, obiectiva in principiu ( si cu un reflex al
constrangerilor anterioare) este disproportionata fata de ritmul de constructie actual si
va duce la un intravilan afanat cu cheltuieli neeficiente pentru realizarea si intretinerea
retelelor edilitare.
Punctele slabe ale comunei pe diverse domenii
sunt evidentiate si in studiul de
dezvoltare strategica:
Protectia mediului
- defriari necontrolate ceea ce genereaz risc de alunecri de teren n unele zone ale
localitii;
colmatarea vlcelelor comunale ceea ce genereaz risc de inundaii;
- poluarea la distan de ctre agenii industriali din Trgovite respectiv din comuna
Doiceti
- poluarea apelor de suprafat i a solului datorit faptului c reeaua de canalizare
acoper doar 25% din teritoriu;
- colectare neselectiv a deeurilor
- poluare cu pulberi n suspensie pe drumurile nemodernizate
- trend ascendent al poluarii datorate traficului rutier tot mai intens;
- slaba educaie n domeniul proteciei mediului
Retelele edilitare
- vechimea reelei de distribuie a gazelor naturale cu risc de producere a accidentelor
de mediu;
- 53% din lungimea drumurilor publice ale comunei necesit modernizare;
- starea de degradare a drumurilor modernizate;
- reeaua de canalizare acoper doar 25% din teritoriu;
- sistem neselectiv de colectare a deeurilor;
Domeniul economic
- declin puternic al industriei cu disponibilizare de personal care nu poate fi absorbit de
un sector teriar slab dezvoltat(IMM-uri n domeniul serviciilor) sau n agricultur;
- slab informaie antreprenorial ;
- agricultura slab dezvoltat;
- terenuri agricole frmiate pe care se practic agricultura de subzistena;
- parc de utilaje i maini agricole insuficient dezvoltat i neperformant;
- trend descendent al suprafeei agricole a comunei
- infrastructura insuficient modernizata;
- reteaua de canalizare deserveste doar 25% din comun
- fonduri locale insuficiente pentru modernizarea infrastructurii;
28

Dezvoltarea sociala
- scderea cifrei de colarizare;
- posibiliti reduse de practicare a sporturilor n aer liber (fotbal, atletism)
- turism i turism rural slab dezvoltate;
- promovare insuficient a obiectivelor turistice i a potenialului turistic al comunei;
- slab preocupare pentru conservarea identitii culturale a comunei ;
- lipsa unui muzeu al satului;
- lips fonduri pentru dotarea cminelor culturale i a ansamblului folcloric Vestitorii
Aninoasei;
- slab dotare a cabinetelor medicale de pe raza comunei;
- participarea modest a medicilor comunei la educaia tinerei generaii n domeniul
profilaxiei bolilor transmisibile;
- fenomen constant de mbtrnire a populaiei, consecint a sporului natural negativ.
Analizand posibilitatile de dezvoltare ale comunei Aninoasa se impune o ierarhizare
strategica a prioritatilor pe termen mediu si lung care sa elimine riscurile previzibile si
sa valorifice oportunitatile.
Domeniile strategice de urmarit ar fi :
1. Cresterea atractivitatii localitatilor component;
2. Sprijinirea activitatilor economice locale;
3. Cresterea calitatii vietii locuitorilor.
- Reabilitarea i calibrarea vlcelelor naturale (11,3Km), lrgirea podurilor din Aninoasa
,Viforta i Steni, pe cursul vlcelelor:
Proiectul are n vedere faptul c ntreaga comuna este strabatuta de vlcele comunale
care preiau toate apele pluviale de pe teritoriul comunei, dar i de pe versanti. De-a
lungul timpului acestea s-au colmatat, i-au micsorat vadul crend astfel o iminenta
amenintare de inundare a caselor.
Podurile i podetele care le traverseaz, fiind subdimensionate necesit de asemenea
lucrari de modernizare pentru a evita n timp eventualele inundaii.
Proiectul presupune amenajarea, regularizarea i decolmatarea albiilor vlcelelor,
redimensionarea deschiderilor i reconstrucia podurilor i podeelor ce traverseaz
vlcelele, dalarea anurilor din comun pentru o mai bun colectare a apelor pluviale i
diminuarea riscului inundrii gospodriilor stabilizarea versantului de pe malul drept al
prului Valea Rusului constnd n realizarea unor ecrane discontinue din piloi forai,
de diametru mare, din beton armat, solidarizai la partea superioar prin radiere
completate cu ziduri de sprijin din beton armat care s preia efectul umpluturilor de
peste radier i s mpiedice splarea terenului natural dup efectuarea spturilor.
Ecranele discontinue pe piloti forati permit scurgerea apelor subterane printre piloi.
- Reducerea polurii aerului datorat creterii traficului rutier prin modernizarea
infrastructurii rutiere:
a) tratament bituminos pe drumurile publice asfaltate, pe poriunile cu grad ridicat de
degradare;
b) asfaltarea drumurilor comunale pietruite sau de pmnt.
Proiectul prevede asfaltarea a 16 drumuri comunale care asigura legtura cu obiectivele
socio culturale amplaste n centrul fiecrei comune i accesul spre i dinspre
Trgovite. Lungimea total a drumurilor ce urmeaz a fi reabilitate este de 8,181Km
dup cum urmeaz:- 1,161 Km n satul Aninoasa;- 4,334 Km n satul Viforta;- 2,686
Km n satul Steni.
- Extinderea spaiilor verzi din localitate:
Sunt prevzute a se realiza noi spaii verzi n fiecare sat al comunei:
29


m2 prevzut cu fntni arteziene, mobilier ( bnci) arbuti i plante ornamentale;
- Reducerea polurii solului prin nlocuirea conductelor degradate de transport al
petrolului, aflate pe teritoriul comunei i reintroducerea terenurilor afectate n circuitul
agricol. Obiectivul va fi realizat de OMV Petrom Sucursala Trgovite i monitorizat de
APM Dmbovia.
- Dezvoltarea serviciilor turistice si de agreement:
Se va urmri impulsionarea activitii turistice ca sursa de venituri, prin punerea n
eviden a potenialului existent pe teritoriul comunei Aninoasa, i valorificarea acestui
potenial prin:
- amenajarea unei parcri n incinta Mnstirii Viforta;
- facilitti acordate n vederea practicrii sporturilor de sal (handbal, baschet, tenis de
mas,etc) n sala de sport a comunei;
- finalizarea construciei stadionului i organizarea de competitii sportive;
- organizarea de spectacole, expoziii , comunicri stiinifice, etc n cadrul Centrului
Cultural Aninoasa;
- construirea unui bazin de not acoperit;
- amenajarea unui parc n zona Centrului Cultural
- Restaurarea monumentelor istorice de pe raza comunei
- finalizarea lucrrilor de restaurare a bisericii Mnstirii Dealu;
- restaurarea bisericii Mnstirii Viforta i constrirea unui nou muzeu al mnstirii;
- restaurarea i introducerea in circuitul turistic a monumentului Fntna Pcii;
Iniierea de aciuni commune cu Consiliul Judeean D-a i Consiliul Municipal
Trgovite pentru revigorarea turismului n zonele Curtea Domneasc Chindia,
Mnstirea Dealu si Manastirea Viforata, obiective care au trecut istoric comun i care
n prezent nu sunt puse n valoare. Aciunile trebuie s vizeze segmentele de populaie
tnr : elevi, studeni, tineri cstorii, pentru c ei au o via dinamica ( ex. construirea
unui telescaun, a unor instalaii de lumini i sunet, inchirieri de biciclete la cele trei
obiective, bilete de acces la monumente cu reucere in conditiile vizitarii celor trei de
categoria A Curtea domneasca, Manastirea Dealu, Manastirea Viforata, etc.).
- Reabilitarea infrastructurii existente:
- modernizarea prin asfaltare a drumurilor de interes local n satele Aninoasa, Viforta
i Steni;
- reabilitarea, prin tratament bituminos, a drumurilor asfaltate degradate;
- Extinderea infrastructurii existente:
- extinderea reelei de canalizare a comunei;
- extinderea reelei de iluminat public stradal pe msur ce se extinde zona industrial
i cea a cartierelor rezideniale n localitate;
- extinderea sistemului de supraveghere a comunei prin camere video
-In vederea creterii siguranei obiectivelor i proteciei persoanelor, actualul sistem
electronic de supraveghere video va fi extins prin suplimentarea cu un numr de 3
camere video ce urmeaz a fi montate n zone de interes.
Sprijinirea antreprenoriatului local:
30

Pentru incurajarea initiativei private se va reduce la minim numarul de avize solicitate

prin certificatul de urbanism evident cu respectarea legislatiei in vigoare.
In zonele cu interdictii tempoorare de construire pana la elaborarea unui PUZ taxele si
impozitele locale pentru constructii si terenuri vor fi reduse.
Primaria respectiv Consiliul Local se va implica in marchetingul imobiliar facilitand
antreprenorilor accesul la terenuri construibile cu dotari edilitare accesibile.
Imbunatatirea conditiilor in domeniul educatiei:
- finalizarea lucrrilor la Grdinia Viforta. Necesitatea construirii unei gradinie n satul
Viforata s-a impus deoarece edificiul n care a funcionat pn acum , avea o vechime
de peste 100 de ani i nu asigura condiii optime de desfurare a actului didactic la
standardele impuse de UE.
- construirea grupului sanitar la coala Aninoasa, cu intrare din cldirea colii, prevzut
cu 4 cabine ( 2 pentru cadrele didactice i 2 pentru elevi) .
-Construirea unei gradinite cu program prelungit in satul Viforata in sistem de
parteneriat public privat.
-construirea unui centru de zi tip after school in satul Viforata pentru copii ce prezinta
risc de abandon scolar. Acestea vor avea o capacitatea de 2 grupe (maxim 40 elevi )
care vor beneficia de servicii educaionale dup un program prelungit, de tip coal
dup coal.
Cresterea starii de sanatate a locuitorilor:
- construirea unui grup sanitar, cu 2 cabine , racordat la reelele existente de ap i
canalizare, la dispensarul medical din Viforta.
- identificarea programelor i stimularea iniiativei medicilor comunei n vederea atragerii
de fonduri pentru dotarea cabinetelor medicale cu aparatur medical pentru efectuarea
unor minime investigaii medicale cu efecte benefice directe asupra calitii serviciilor
medicale oferite : ecograf, microanalizor pentru analize uzuale; crearea, pe suport
electronic, a unei baze de date referitoare la starea de sntate a populaiei comunei .
Acest obiectiv este realizabil n condiiile dotrii cabinetelor medicale, din fonduri
alocate de Ministerul Sntii, cu tehnic de calcul.
- Incurajarea activitatilor sportive si de agreement:
- cladirea vestiarelor de la terenul de sport va fi amenajat cu grupuri sanitare complet
echipate ( closete, lavoare i czi de du , un wc pentru public tip ECO) i asigurat cu
toate utilitile : nclzire termic n sistem centralizat, racordare la reeaua stradal de
ap potabil, canalizare, racordarea la reeaua public de alimentare cu gaze naturale,
energie electric.
- construirea unui bazin de not acoperit prevzut a funciona n sistem luciu de ap,
controlat prin rigole perimetrale. Dotarea acestui bazin va consta din: bazin de
compesare subteran, sistem de filtrare dimensionat pentru recircularea apei cel puin o
dat pe zi, schimbtoare de cldur cu agent termic ap cald pentru nclzirea apei i
incintei, accesorii: scri acces, blocstarturi, frnghii delimitare culoare, accesorii curire
etc.
- amenajarea in lungul drumurilor principale DN 71 DN 72 si unor piste de biciclete.In
acelas timp intre Manastirea Dealu si Manastirea Viforata se va amenaja un traseu in
teren accidentat pentru cicloturism in afara intravilanului. In intravilan se va amenaja un
traseu de biciclete intre cartierul Valea Sasului si scoala din satul Viforata pe un drum
propus spre modernizare.
31

2.2. Relatia cu alte programe si planuri relevante

Planul Urbanistic General al Comunei Aninoasa a fost elaborat avand in vedere
Strategia Judeteana, precum si prevederile POS Mediu, care reprezinta unul din cele
mai importante documente de programare si care contribuie la implementarea
strategiilor nationale si sectoriale de mediu, cu respectarea prioritatilor de dezvoltare
nationale dupa cum au fost stabilite in Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND)
si a prioritatilor strategice pentru fondurile structurale si de coeziune stabilite in Cadrul
National Strategic de Referinta (CNSR). Planul Urbanistic General se bazeaza pe
obiectivele si prioritatile strategice stabilite in documentele/strategiile judetene si
nationale :
Planul National de Actiune pentru Mediu;
Planul Regional de Actiune pentru Mediu Regiunea Sud Muntenia - Dmbovia;
Planul Local de Aciune pentru Mediu judeul Dmbovia;
Documentul Complementar de Pozitie pentru negocierea Capitolului 22 Mediu si
Planurile de Implementare sectoriale aferente acestuia;
Strategia de Dezvoltare Durabila a Romaniei orizont 2025;
Strategia Nationala pentru Gestionarea Deseurilor;
Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea Sud Muntenia - Dmbovia;
Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor Judeul Dmbovia;
Planul National de Gestiune a Deseurilor;
POS Mediu 2007-2013;
Politica energetica a Romaniei in perioada 2006-2009 Energie sigura, accesibila si
curata pentru Romania;
Strategia nationala privind alimentarea cu energie termica a localitatilor prin sisteme
de producere si distributie centralizate;
Strategia de dezvoltare durabila a serviciilor publice de salubrizare si a
managementului integrat al deseurilor solide;
Strategia nationala pentru accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati
publice;
Strategia Nationala pentru protectia impotriva inundatiilor;
Strategia Nationala pentru protectia atmosferei.
Capitolul 3. Aspecte relevante ale strii mediului
3.1 Starea actual a mediului
3.1.1. Factorul de mediu Apa
Reeaua hidrografic se afl sub influena reliefului i a climatului. Astfel densitatea
acesteia este de 0,3-0,5 km/kmp. Apele freatice in cmpia subcolinar sunt la 10-15m
adncime.
Principalele vi cu ape ( formaiuni toreniale) de pe teritoriul comunei sunt: Valea Mare,
Valea Bradului, Valea Vifortei i Valea Sasului.
Aceste valcele, cu o lungime totala de cca. 11,3 km, preiau toate apele pluviale de pe
versanti, functionand ca santuri pluviale. Cele din satele Aninoasa si Viforata se varsa
intr-un canal colector care se varsa apoi in rul Ialomita, iar cel din Steni se vars
direct in rul Ialomita, ru care mrginete satul Steni i delimiteaz comuna
Aninoasa de satul Tei, apoi desparte teritorial oraul Trgovite de comuna Aninoasa.
- Rul Ialomiaare un curs meandrat si foarte meandrat;
- debit pulsatoriu indus de amenajarea hidroenergetica de la Pucioasa, aflata in
amonte de zona propusa pentru amenajare.
Lacul de acumulare de la Pucioasa a fost realizat in 1975 pentru asigurarea cu apa de
adaos a folosinelor de pe Ialomia Superioara, in special pentru platforma industrial
Targoviste, CONEL Doicesti. Volumul util iniial al lacului era de 8 milioane mc si nu a
32

fost conceput sa atenueze viitura intrata in lac, avnd prin exploatare doar rolul de a
tranzita, incetini si decala vrful viiturii pentru a nu se suprapune in aval cu viiturile
afluenilor mai importani. In prezent, lacul este colmatat in proporie de aprox. 50% (
Vutil actual = 3,5 mil. mc) cu consecine att asupra capacitii de tranzitare a debitelor
de viitura in mod corespunztor cat si o diminuare substaniala a transportului de
aluviuni transportate aval
de acumularea Pucioasa.
Pe tronsonul aval, Pucioasa - Targoviste, nu se creeaz implicaii in albie ca urmare
a viiturii de calcul tranzitat prin acumularea Pucioasa, obiectivele periclitate fiind
amplasate in zona aval de Targoviste, la distante de peste 6 ore ca timp de propagare,
aval de acumularea Pucioasa, albia rului Ialomia a fost supusa unor fenomene
intense morfo - dinamice la fiecare viitura, ceea ce a dus la apariia de meandre,
brae, dar si zone in care, datorita eroziunior regresive, patul albiei a ajuns la marna.
Aval de municipiul Targoviste, se observa o meandrare puternica. Astfel, patul albiei a
cobort mult, malurile sunt fie ambele inalte, fie un mal inalt, iar celalalt coboar in
trepte. Malurile sunt argiloase ( argilo - nisipoase), cu o stabilitate relativa in stare
uscata, dar degradabila prin udare. Fenomenele de degradare - prbuire apar mai
frecvent in zonele unde se resimte regimul pulsatoriu datorat exploatrii hidroenergetice
a rului Ialomia.
Pe intregul sector cuprins intre localitile Branesti si Targoviste sunt prezente
numeroase zone de eroziuni puternice cu prbuiri de maluri, pentru care este
necesara realizarea de lucrri de consolidare a malurilor si praguri de fund pentru
stabilirea cotei talvegului.
In urma analizarii situatiei existente s-au constatat ca aval de priza de apa pentru CET
Doicesti s-au executat in ultima perioada ( prin grija autoritilor care coordoneaz
activitatea CET) lucrri de stabilizare a talvegului, prin intermediul unor praguri din
beton. Se consider necesar execuia ntr-o prim etap, a pragurilor necesare ridicrii
talvegului raului Ialomita in sectiunea Aninoasa.
Celelalte lucrri de aprare mpotriva inundaiilor i a eroziunilor active, vor fi avute n
vedere pentru realizarea n etape ulterioare, prioritile fiind stabilite dup efectuarea
ridicrilor topo i a studiului hidraulic.
La intocmirea documentatiilor se vor avea in vedere datele hidrologice actualizate,
configuraia actuala a terenului, pe baza studiilor topografice si geologice.
Se va urmari corelarea soluiilor tehnice propuse cu lucrrile hidrotehnice existente.
Alimentarea cu apa potabil - se realizeaz att n sistem centralizat, printr-o reea de
distribuie care deservete ntreaga comun (25,292 km n satele Aninoasa i Viforta,
9,149 km n satul Sateni, racordat la reeaua de ap potabil a municipiului Trgovite
ct i prin fntni proprii sau stradale.
Configuraia actuala a sistemului de alimentare cu apa al comunei Aninoasa, permite
extinderea fara probleme a reelei de distribuie a apei si pe celelalte strzi ale localitii
aferente extinderii extravilanului.
Evacuarea apelor uzate - Reeaua de canalizare a comunei Aninoasa, are o lungime
de 11,466 Km asigurnd colectarea parial a apelor uzate menajere i tehnologice din
satele Viforta i Aninoasa, printr-o reea de canalizare interdependent de sistemul de
canalizare centralizat al municipiului Trgovite, urmat de tratarea acestora n Staia
de epurare Trgovite Nord, aflat n administrarea S.C. Compania de Ap Targovite
Dmbovia. S.A.
Canalizarea propusa in faza de extindere va fi de tip menajer, apele metorice fiind
preluate in continuare prin rigolele stradale si conduse spre vaile de pe teritoriul
comunei urmate de transportul gravitational in emisarul raul Ialomita. Solutia
functionala propusa va consta in colectarea apelor uzate menajere, prin colectoare de
canalizare din PVC, SN4, cu diametrele reiesite din calcul, pozarea acestora fiind la
33

adancimi de la 1,50 pana la adancimi asiguratorii privind siguranta constructiilor

existente si a personalului muncitor, dirijate prin pante cuprinse intre 5 si 1% spre
colectoarele principale. Punctele de descarcare recomandate pentru lucrarile de
extindere a retelei de canalizare sunt:
reteaua de canalizare existenta pe strada Aleea Manastirea Dealu;
reteaua de canalizare menajera existenta, avand ca punct de plecare zona Petrom,
respectiv sub pasajul amenajat peste CF Targoviste Pietrosita.
Colectoarele de canalizare aferente localitatatii Sateni si partii de nord vest a
localitatii Aninoasa se vor racorda tot la canalizarea existenta pe strada Aleea Sinaia.
Pentru satul Sateni s-a stabilit ca solutie pomparea apei prin intermediul unei statii de
pompare amplasata in sudul localitatii, apele uzate fiind refulate intr-un camin deversor,
care mai preia si apele colectate de la imobilele amplasate pe DN 71 (tronsonul cuprins
intre limita administrativa cu satul Doicesti si punctul de racord cu conducta de refulare
de la statia de pompare Sateni).
Propunerea de transport a apei prin pompare pentru satul Sateni s-a stabilit ca urmare
a faptului ca localitatea este amplasata la o cota inferioara colectorului de canalizare
existent pe DN 71, cota terenului scazand de la nord est la sud , neputandu-se astfel
asigura preluarea.
Retelele de canalizare ce se vor proiecta vor respecta prevederile Normativului pentru
proiectarea si executarea conductelor de aductiune si a retelelor de alimentare cu apa
si canalizare ale localitatilor I 22 99.
TABEL - Calitatea cursurilor de ap din B.H. Buzu - Ialomia pe teritoriul judeului
Dmbovia, n anul 2010
Clasa de calitate (localizare
Bazinul
Cursul
Seciuni de
Total
sectiune - km)
hidrografic
de
Control curs
km
ap
de apa
I
II
III IV
V
BuzuIalomita
Valea
111
8
Ialomia
Horoabei
Cheile
Ttarului
Dobreti
Aval
confluen
Ialomicioara
Brneti
Scuieni
Bleni
11,5
21
29,5
55
81,5
111
Sursa: S.G.A. Dmbovia
Calitatea apelor este cel mai mult afectat de deversarea apelor uzate insuficient epurate
sau neepurate. n acest context principala msur de protecie a calitii apelor de
suprafa o reprezint epurarea avansat a apelor uzate, retehnologizarea i
eficientizarea procesului de epurare, sens n care se impun urmtoarele msuri:
reabilitarea i extinderea reelelor de canalizare menajer; realizarea de staii de
epurare noi cu treapt mecano - biologic i treapt teriar ; tratarea corespunztoare a
nmolurilor provenite din apele uzate.
Pentru atingerea acestor obiective este necesar implicarea autorit ilor locale ce au
responsabilitate direct i o gam larg de instrumente specifice la dispoziie. ntre
aceste instrumente se poate meniona acordarea de asisten n identificarea de surse
34

de finanare i promovarea de noi tehnologii, cu accent pe utilizarea de tehnologii

curate.
Obiectivele Naionale cu referire la sectoarele ap i salubritate au fost formulate n
Programul Operaional Sectorial de Mediu (POS Mediu). POS Mediu - identific drept
prioritate nr. 1 - Extinderea si modernizarea sistemelor de ap i ape uzate.
In 2010, Compania de Apa Targoviste Dmbovia S.A. a semnat contractul de finanare
european pentru Proiectul Extinderea i reabilitarea infrastructurii de apa si ape uzate
n Judeul Dmbovia, finanat din Fondului de Coeziune, prin POS Mediu.
Valoarea totala a proiectului este de 583.826.645 lei, fara TVA, din care:
- 77,4 % reprezint contribuia Uniunii Europene prin Programul Operaional Sectorial
de Mediu;
- 11,9% contribuia de la bugetul central;
- 1,8% contribuia de la bugetul local;
- 8,8% contribuia Companiei de Ap Trgovite Dmbovia.
Perioada de implementare a Proiectului este de 42 de luni, in perioada 2010-2013,
urmand ca de pe urma acestuia sa beneficieze aproximativ 172.000 locuitori.
Proiectul presupune investiii n infrastructura de ap potabila i ape uzate , pentru
aglomerarile: Trgovite, Moreni, Geti, Pucioasa, Fieni i Titu.
Rezultate asteptate n urma realizrii proiectului:
Rata de conectare la sistemul de canalizare va atinge 94% n aglomerarile vizate de
proiect, pn n anul 2015;
95% din popula ia acestor aglomerari va fi racordat la re eaua de ap potabil ;
Se vor moderniza reelele existente de ap i de canalizare;
Se vor reduce pierderile din reelele de ap ;
Se vor reduce ntreruperile n furnizarea serviciului;
Calitatea apei va fi mbuntit ;
Echipamente noi pentru tratarea apei uzate;
Echipamente noi pentru laboratoare.
3.1.2. Factorul de mediu Aer
Dat fiind faptul c atmosfera reprezint cel mai larg i imprevizibil vector de propagare
al poluanilor, ale cror efecte sunt resimite n mod direct i indirect de ctre om i
celelalte componente ale mediului, se impune ca prevenirea polurii atmosferei s
constituie o problem de interes public, la nivel local, regional i naional.
Potenial, poluarea aerului este una dintre cele mai grave probleme ale societarii
actuale, att din punct de vedere temporal - are efecte att pe termen scurt si mediu ct
si pe termen lung, dar si spaial - mobilitatea si suprafeele afectate sunt mari. Conform
Organizaiei Mondiale a Sntii, se vorbete despre poluare atmosferic atunci cnd
una sau mai multe substane sau amestecuri de substane sunt prezente n atmosfer
n cantititi sau pe o perioad care pot fi periculoase pentru oameni, animale, sau
plante si contribuie la punerea n pericol sau vatmarea activitii sau bunstrii
persoanelor.
Zona studiat poate fi considerat zon critic sub aspectul polurii cu pulberi n
suspensie (surse majore: metalurgia i traficul rutier).
Sursele cu potenial impact sunt relativ numeroase i diverse:
-n municipiul Trgovite: SC Mechel SA (metalurgie, producere oeluri speciale), SC
UPET SA, SC Nemo SA (construcii maini), SC VICAS SA (vopsele i lacuri), SC
OTELINOX SA (procese de laminare oeluri), SC CROMSTEEL SA (procese de
cromare), SC ROMLUX SA (fabricare corpuri de iluminat), traficul rutier etc.;
-n comuna Doiceti: U.E. Doiceti care utilizeaz pcur i lignit drept combustibili
pentru grupurile electrogene, SC NUBIOLA Romnia SRL (produce ageni de nlbire,
35

oxid verde de crom) sursa de SO2 i posibila surs de hidrogen sulfurat din procesul
de combustie a sulfului folosit ca materie prim la producerea ultramarinului, SC
SOCERAM SA (productor de crmizi, materiale ceramice), traficul rutier.
Calitatea aerului este exprimat statistic printr-o serie de indicatori, care descriu
fenomenul de poluare sub forma rspndirii n aer a unor substane reziduale poluante,
rezultate preponderent din activitile antropice. Datele privind cantitatea poluanilor la
nivelul solului (la nivelul aerului respirat) sunt furnizate de sistemele de monitorizare a
calitii aerului.
ncepnd cu data de 1 mai 2008, a intrat n funciune componenta local a reelei
naionale de supraveghere a calitii aerului (RNMCA), component ce dispune de dou
staii automate de monitorizare, gestionate de Agenia pentru Protecia Mediului
Dmbovia.
Reeaua judeean de supraveghere a calitii aerului a fost format n anul 2010 din
staiile automate de monitorizare a calitii aerului (componente ale RNMCA) i puncte
fixe de prelevare manual a probelor, dispuse n zone reprezentative din punct de vedere
al polurii..
Punctele fixe de prelevare probe manual au fost amplasate n anul 2010 n zona
studiat:
- Trgovite - PM10, n staia Micro XII pct.1, str. Constructorilor nr. 21 (sediul S.C.
Procor S.A., platforma industrial ); pulberi sedimentabile n 3 puncte de recoltare Micro XII, sediu APM i Micro XI (staia DB-1);
Viforta - amoniac (NH3) i hidrogen sulfurat (H2S), punct de monitorizare amplasat
pentru a supraveghea poluarea de impact a depozitului ecologic de deeuri menajere
din localitatea Aninoasa, care deserve te partea de nord a judeului. Monitorizarea
poluanilor caracteristici s-a efectuat prin metode manuale.
Pe perioada campaniei (martie - mai 2010) nu au fost evideniate depiri ale VL la
poluanii monitorizai.
Datele de calitate a aerului rezultate din componenta local a Reelei naionale de
Monitorizare a calitii Aerului au pus n evidenta, n general, influena proceselor de
combustie la sursele rezideniale, instituionale i comerciale n sezonul rece, a surselor
mobile (activitatea de trafic rutier) i, n mai mic msur , influena activitilor
industriale.
Totui, activitile industriale pot exercita un impact asupra tuturor factorilor de mediu,
prin afectarea calitii aerului, apelor, solului, generarea de euri de diverse tipuri si prin
utilizarea resurselor naturale i a energiei. Scopul sistemului integrat de protecie a
mediului este implementarea unor msuri de prevenire sau de reducere a emisiilor
protejarea mediului ca un ntreg. Se impune astfel necesitatea reglementrii i
controlului integrat al activitilor astfel nct s se asigure respectarea legislaiei n
domeniul proteciei mediului i a principiilor dezvoltrii durabile.
Ramura industrial cu cel mai mare impact asupra factorilor de mediu este industria
metalurgic , prin intermediul unitilor localizate pe platforma industrial a municipiului
Trgovite. Principalul factor de mediu afectat este aerul, prin emisii rezultate din
pregtirea materiei prime, prelucrarea final a produselor, transportul i depozitarea
materiei prime i a produselor auxiliare. Influeneaz mediului i prin apele tehnologice
evacuate i prin deeurile rezultate.
Cu impact semnificativ asupra factorilor de mediu se nscrie i industria materialelor de
construcie, activitile specifice determinnd eliminarea n atmosfer a unor cantiti de
pulberi, precum i emisii de gaze cu efect de ser .
Obiectivul Directivei 96/61/CE este realizarea unui sistem integrat pentru prevenirea i
controlul polu rii provenit de la activit ile industriale specificate in Anexa 1 a Directivei
96/61/CE.
36

Scopul sistemului integrat este implementarea de masuri de prevenire sau de reducere

a emisiilor n atmosfer , ap i sol, inclusiv a masurilor privind managementul de
eurilor, pentru activitile menionate n Anexa 1 pentru atingerea unui nalt nivel de
protecie a mediului ca ntreg.
Cerinele specifice privind abordarea integrat sunt transpuse n totalitate prin O.U.G. nr.
152/2005 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al polurii aprobat prin
Legea 84/2005.
In judeul Dmbovia, sub prevederile acestei ordonane intr urmtoarele activiti
industriale, respectiv urmtorii ageni economici:
TABEL - Operatori economici din zona studiat care intr sub incidena Directivei IPPC
Numele societarii /adresa
Activitatea principal
Perioada de
conform
OUG
amplasamentului
tranziie
152/2005
Anexa 1*
S.C. SOCERAM S.A.
BUCURESTI FILIALA
DOICESTI
3.5
S.C. NUBIOLA ROMANIA
SRL DOICESTI,
Aleea Sinaia nr. 120
4.2e
MECHEL
SA
TARGOVISTE,
2.3a; 2.3.b
2012
Sos. Geti
S.C. OTELINOX S.A.
TARGOVISTE,
2.6
Sos. Geti
S.C. TERMICA S.A.
TARGOVISTE Bd. I.C.
Bratianu nr. 50
1.1
TRGOVITE
S.C. ERDEMIR
ROMANIA SRL
TARGOVISTE,Sos.
2.3a
Geti
S.C.TERMOELECTRICA
S.A.-S.E. DOICESTI
1.1
Dei sursele de poluare a aerului din zon sunt diverse i numeroase (metalurgie,
industria chimic , industria materialelor de construcii, trafic rutier etc.), calitatea aerului
a cunoscut o ameliorare datorit diminurii emisiilor rezultate din activitile industriale,
ca urmare a msurilor impuse agentilor economici: mbuntirea monitorizrii emisiilor,
planuri de conformare viabile, importante lucrri de investiii pe linie de protecia
mediului etc. Diagramele urmtoare evideniaz evoluia polurii aerului n perioada
2000-2010, pe baza datelor obinute din reeaua judeean de monitorizare a calitii
aerului, considernd CMA - concentraie maxim admis i VL - valoare limit .
Datele din reeaua automata staia DB1 (n Trgovite).
37

Sursa: Raport privind starea mediului n judeul Dmbovia n anul 2010
38

39

40


3.1.3. Factorul de mediu Sol
Geomorfologie - Zona studiat este situat n Cmpia Subcolinar a Trgovitei, parte
a Cmpiei Piemontane nalte a Ialomiei ( 200 - 300 m altitudine), la zona de
contact dintre Subcarpai i Cmpia Romn propriu-zis. Cmpia nalt a
Trgovitei cuprinde interfluviul Dmbovia - Ialomia pn la contactul cu "cmpia de
divagare", joas i monoton, fiind o prelungire a cmpiilor subcolinare.
Litologia este variat, alctuit din depozite din pleistocenul superior, din depozite
aluvionale de teras n zona Tei, ct i din depozite de pietriuri, nisipuri, depozite
loessoide care, mpreun, au o grosime de 10 - 25 metri.
41

Solurile din zona sunt soluri argiloiluviale brun-rocate, cu orizont de humus de 20-40
centimetri, care le confer o bun fertilitate pentru plantele de cultur. Solurile sufer
impactul cauzat de urbanizare i de activitile industriale.
Ca resurse minerale pot fi menionate: pietriurile i nisipurile existente ntr-o zon
puternic aluvionar, petrolul i gazele de sond, crbunele (lignitul).
n depozitele de pietriuri, nisipuri, argile, exist importante straturi acvifere locale cu
caracter permanent, la adncimi de 2-4 m n aluvialul luncilor i teraselor de lunci.
Comuna Aninoasa este situat n nordul municipiului Trgoviste, la 5 Km distan, cu
urmtoarele componente: Aninoasa centrul politic -administrativ al comunei,
Sateni , Viforta si ctunul Valea Sasului. Vecinii de hotar ai comunei sunt: Sotnga,
Doiceti, Glodeni i Rzvad. Comuna deine o suprafa agricol total de
2367 ha din care 1552 ha in proprietate privata structurat astfel: arabil: 572 .ha;
psuni: 633 ha; vii si pepiniere viticole + livezi: 296 ha fnee : 135 ha pduri si alte
terenuri cu vegetaie forestier total 731 ha din care 119 ha in proprietate private.
Comuna Aninoasa se afl n zona seismic de calcul C pentru care principalii
coeficieni de calcul a ncrcrilor seismice au urmatoarele valori: - KS = 0,20 (
conform zonei seismice C ) TC = 1,0 sec (perioada de col). Clasa de importanta
seismica a cons tructiilor este C - constructii de importanta normala.
3.1.4. Factorul de mediu Biodiversitate
Trsturile nveliului vegetal poart amprenta reliefului, a caracteristicilor pedologice,
termice i de umiditate specifice, dar i amprenta urbanitii - cu arbori, arbuti i
formaiuni florale de decor.
Pe lunca Ialomiei exist grupri vegetale forestiere pn la tufiuri i comuniti de
pajiti cu caracter secundar.
Vegetaia forestier, specific zonei de silvostep, este bine reprezentat de anin, plop,
salcie, salcm, cireul slbatic, carpen, stejar, gorun, platan, arar, ulm, frasin, tei etc.,
iar subarboretul este constituit din pducel, snger, lemn cinesc, mce, porumbar,
ctin, salb moale, soc .a.
Vegetaia primar a fost profund modificat de activitile antropice, nct este greu de
stabilit caracteristicile vegetaiei spontane n funcie de condiiile ecologice. Covorul
vegetal ierbaceu a suferit mari transformri n ceea ce privete compoziia floristic.
Dintre ierbacee ntlnim: iarba gras, pirul, trifoiul, mohorul, traista-ciobanului, neghina,
iarba de gazon, mueelul, cicoarea, viorelele, toporaii, ppdia, romania, margareta,
piciorul cocoului, glbenelele i altele.
Condiiile ecologice au permis dezvoltarea unor categorii de specii xerofile, cu
pronunat caracter stepic, cele mai productive specii ierbacee fiind reprezentate de
Agrostis, Temis, Festuca, Rubra, Nardustricta, la contactul cu dealurile nvecinate.
Din punct de vedere al regionrii geobotanice, flora este bogat i variat, ncadrnduse cmpiei nalte din regiunea sudic.
Fauna este caracterizat printr-un grad mare de adaptabilitate la mediu, format din
comuniti de animale terestre, acvatice i subterane.
Cele mai des ntlnite sunt veveria i vulpea, iar pe lunca Ialomiei se ntlnesc diferite
specii de roztoare: iepurele, oarecele de cmp, popndul, ariciul. Dintre psri
mai frecvente sunt ciocnitoarea, cucul, pupza, piigoiul, eretele, coofana i, la tot
pasul, - vrabia, gugutiucul i norii de ciori care traverseaz oraul Trgovite n fiecare
zi, de la un cap la altul, gsindu-i condiii optime de habitat.
Populaiile acvatice creeaz biotopuri specifice n lacuri i ruri, iar n apele curgtoare,
ca nite sgei de diamant pot fi zrite specii de clean, biban, scobar i mrean.
42

3.1.5. Conservarea resurselor naturale

Resursele de sol - Comuna Aninoasa, deine 2766 ha teren din care suprafaa agricol
este de 1629 ha. Terenurile neagricole ocup o suprafa de 1137 ha structurat astfel:
- terenuri cu ape 38 ha;
- ci de comunicaii i ci ferate 88 ha;
- terenuri ocupate cu construcii i curi 260 ha;
- terenuri degradate i neproductive 20 ha
Dei comuna Aninoasa este amplasat n bazinul hidrografic al rului Ialomia, nu
dispune de un strat acvifer adecvat, acesta fiind pe de-o parte limitat cantitativ din
cauza structurii geologice, iar pe de alt parte, stratul este sarturat sau la limita de
potabilitate chimic avnd i o infestare biologic.
Ca resurse minerale pot fi menionate: pietriurile i nisipurile existente ntr-o zon
puternic aluvionar, petrolul i gazele de sond, crbunele (lignitul).
n depozitele de pietriuri, nisipuri, argile, exist importante straturi acvifere locale cu
caracter permanent, la adncimi de 2-4 m n aluvialul luncilor i teraselor de lunci.
Resurse cu valoare peisagistica Comuna Aninoasa deine conform ultimelor informatii
- 706 ha. Speciile forestiere ntlnite sunt specifice zonei de silvostep: aninul, plopul,
salcia, socul, pducelul, salcmul, cireul slbatic, carpenul, stejarul, gorunul etc. Dintre
plantele ierboase specifice zonei se pot aminti: iarba gras, pirul, trifoiul. Pe pajiti, n
mai-iunie nfloresc multe plante: ppdia, romania, margareta, piciorul cocoului,
glbenelele. n pduri ntlnim primvara toporai, mseaua ciutei, brebenei, floarea
patelui, ciuboica cucului, viorele.
3.1.6. Poluaia i sntatea uman
urmeaz: - 3 cabinete de medicin general ( medici de familie); - 2 cabinete
stomatologice; - 1 cabinet ginecologic.
3.1.7. Peisajul natural
Zona este caracterizat ca o zon de cmpie - Cmpia nalt a Trgovitei i
de dealuri din zona subcarpatic. Cmpia nalt a Trgovitei cuprinde interfluviul
Dmbovia- Ialomia pn la contactul cu "cmpia de divagare", joas i monoton, fiind
o prelungire a cmpiilor subcolinare.
Cmpia este desprins din uniformitatea Cmpiei Romne, Aninoasa i Trgovitea
fiind aezat n sectorul subcolinar al acesteia - parte a Cmpiei Piemontane nalte a
Ialomiei i n vecintatea Dealurilor Subcarpatice - la nord, Pintenul Mgurii - la
est i Piemontul Cndeti - la vest. Municipiul Trgovite i teritoriile localitilor
suburbane Doiceti, otnga, Aninoasa, Rzvad i Ulmi sunt strbtute de rul Ialomia
de la nord-vest sud - est pe o distan de 18 km. nc de la intrarea sa n ora, rul
curge pe sub terasa nalt i rpoas a malului drept, supus eroziunii laterale, dar
43

dup 500 m, albia minor se abate spre est. Prima teras a fost amenajat din
vechime pentru irigat i pentru culturile de legume, lrgindu-se treptat, spre sud, pn
la 600-700 m. Terasa de pe malul stng se nclin uor pn la piciorul Dealului, avnd
o lrgime de cca. 2 km.
n zona, lunca Ialomiei are o dezvoltare asimetric, cu acumulri intense, grinduri i
ostroave, tendine de meandrare i de aluvionare periferic.
Depozitele teraselor, n majoritate, provin din remanierea pietriurilor de Cndeti. Zona
terasei inferioare a Ialomiei este dezvoltat att pe malul drept, ct i pe malul stng,
dezvoltarea maxim avnd-o pe malul drept, peste 3 km lime, nclinarea redus (12%), versantul bine conturat spre lunca rului i nlat cu aproximativ 15 m fa de
albia major.
Comuna Aninoasa deine 706 ha cu specii forestiere specifice zonei de silvostep:
aninul, plopul, salcia, socul, pducelul, salcmul, cireul slbatic, carpenul, stejarul,
gorunul etc. Plante ierboase specifice zonei: iarba gras, pirul, trifoiul. Pe pajiti, n maiiunie nfloresc multe plante: ppdia, romania, margareta, piciorul cocoului,
glbenelele, toporai, mseaua ciutei, brebenei, floarea patelui, ciuboica cucului,
viorele.
Pe teritoriul comunei, in centrul satului Aninoasa , pe o suprafaa de 300 mp , este
amenajat un parc.
3.1.8. Transportul durabil
la nivel, drum care ar trebui mai bine semnalizat.
directii.
44

Infrastructura rutier - Reeaua stradal a comunei Aninoasa masoar 36,201 Km

Aninoasa- 14,664 Km din care: 8,790Km asfaltai, 1,621 Km betonai i 4,253 Km
pietruii; Viforta - 14,944 Km drum din care: 4,319 Km asfaltai, 1,829 Km betonati i
8,796 Km pietruii; Steni 6,593 Km din care: 1,757 Km asfaltai i 4, 836 Km pietruii.
TABEL - Starea drumurilor publice de pe raza comunei Aninoasa
Denumirea
i
indicativul
DrumurI - Sector Km
drumului
DJ 717
1,829 km (face legtura ntre DN72 i DJ
( ntre DN 71 i DN 72)
718) - beton .
3,29 kmimbracaminte asfaltica aflat n
stare avansata de degradare - necesit
tratament bituminous.
DJ 718 (ntre DN71 i
2,8 kmimbracaminte asfaltica aflat n
Mnstirea Viforta)
stare avansata de degradare - necesit
tratament bituminous.
Drumuri comunale
16,15 km pietruii necesit asfaltare.
Din situaia prezentat se poate observa c 16,15 km drum ( respectiv 53% din
drumurile publice ale comunei ) necesit modernizare.
Probleme identificate:
disconfort.
Transporturile:
Pe raza localitaii au fost amenajate 11 staii de autobus.
3.1.9. Patrimoniul cultural
In cadrul comunei sunt o serie de constructii cu statut de monumente de arhitectura sau
istorice conform listelor intocmite de serviciile descentralizate ale Ministerului Culturii
protejate prin lege.
-sat Aninoasa - DB II-m B 17323 - DN 71 nr. 248 Casa Oachesu Elena
1915
-sat Aninoasa DB II m B 17322- str.Cornet nr. 643 Casa Stoica Paul
1900
-sat Aninoasa DB II m B 17324- str.Constantin Manolescu - nr.83
Biserica sf.Ilie 1810
45


Constantin 1920
-sat Viforata Aleea Manastirii Dealu Manastirea Dealu 1499, Biserica
Sf.Nicolae Clopotnita-Pivnitele Chiliilor- ref.incinta 1845
sec.XX
-sat Viforata DB-IIm-B-17762
str.Mihai Viteazu-Casa Darascu (Casa
Enigarescu Octav) -1890-1910
Isvoras)-1910.
3.1.10. Creterea gradului de contientizare asupra problemelor de mediu.
Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu prin implicarea populatiei:
- n pastrarea calitatii surselor de apa (respectarea zonelor de protectie a surselor de
apa) i managementul apelor uzate;
- eliminarea poluarii din surse difuze (gospodariile locuitorilor, creste grija fata de
cantitatea de deseuri produsa;
- creste grija fata de integritatea infrastructurii rutiere;
- constientizeaza populatiei asupra valorii terenurilor si a o implica in utilizarea lor
optima;
- creste responsabilitatea publicului fata de integritatea lucrarilor hidrotehnice si a
aprrii mpotriva inundaiilor;
- creste aportul populatiei in economisirea de resurse energetice;
- Implicarea populatiei in pastrarea patrimoniului cultural si istoric.
3.2. Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementrii masurilor din Planul
Urbanistic General
Analiza strii mediului n condiiile neimplementrii planului reprezint o cerin att a
Directivei SEA1 (vezi art. 5 i anexa I-b) ct i a Hotrrii de Guvern nr. 1076/20042
(vezi art.15). Scopul acestei analize este de a evalua modul n care PUG Comuna
Ainoasa rspunde nevoilor i cerinelor strii mediului din teritoriul analizat i a
tendinelor sale de evoluie.
Analiza Alternativei ,,0 (aceea de neimplementare a planului) s-a realizat pe baza
gradului actual de cunoatere i a metodelor de evaluare existente cu privire la starea
mediului i tendinele evoluiei sale (vezi seciunea anterioar a raportului). Analiza este
46

structurat pe aspectele de mediu relevante pe baza crora s-a realizat caracterizarea

strii mediului.
Este cunoscut faptul c evaluarea strii viitoare a mediului i n mod particular a
Alternativei ,,0 este dificil de realizat n condiiile n care datele necesare nu sunt
disponibile i a existenei a numeroase lipsuri i incertitudini n privina caracterizrii
actuale a strii mediului.
Scenariul de realizare al Alternativei 0 presupune posibilitatea neimplementrii PUG
Comuna Ainoasa. Cu privire la aceast situaie ipotetic se pot face urmtoarele
precizri:
- Planul Urbanistic General are caracter de reglementare specific i asigur corelarea
dezvoltrii urbanistice complexe cu prevederile Planului de Amenajare al Teritoriului
Judeean Dmbovia. Lipsa lui / neimplementarea prevederilor sale nu scutete
autoritile responsabile de aplicarea prevederilor legislative sau conformarea cu
normele i bunele practici de protecie a mediului;
- Planul va asigura un cadru unitar privind posibilitile de dezvoltare n context local i
regional, urmrind asigurarea dezvoltrii durabile pe termen mediu a zonei (5-10 ani).
Reglementrile configurativ-spaiale privind dezvoltarea n teritoriu sunt corelate cu
aspecte economice i sociale, precum i cu aspecte ce vizeaz protecia mediului.
Lipsa acestui document ar putea avea ca efect:
- Cheltuire ineficient a fondurilor prin suprapunerea unor cheltuieli pe baza unor decizii
luate de diferite instituii;
- Direcii antagonice de aciune datorit lipsei unei viziuni unitare.
- Lipsa /neimplementarea PUG poate duce la pierderea unei oportuniti importante de
considerare a aspectelor de mediu n politica urbanistic local.
Un aspect important ce trebuie subliniat este acela c elaborarea i promovarea PUG
Comuna Ainoasa creaz cadrul adecvat de dezbatere i consultare public asupra
opiunilor privind dezvoltarea zonei.
________________
1 Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European i a Consiliului din 27 Iunie 2001
asupra evalurii efectelor unor planuri i programe asupra mediului.
2 HG 1076 din 8.07.2004 pentru stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu
pentru planuri i programe (Monitorul Oficial nr.707 din 5.08.2004)
TABEL - Evoluia posibil a strii mediului n situaia neimplementrii PUG Comuna
Aninoasa (Alternativa 0)
Aspecte de mediu relevante
Evoluia
posibil
n
situaia
neimplementrii PUG
Aer
Se va continua tendina actual de
cretere uoar a emisiilor n atmosfer
datorate arderii combustibililor fosili n
gospodrii (ca principal surs de
nclzire), activitilor de gestionare a
dejeciilor
animale,
gestiunii
necorespunztoare
a
deeurilor,
precum i a activitilor de extracie a
ieiului.
n lipsa unor investiii n infrastructura
rutier a comunei i pe fondul unei
creteri permanente a parcului auto se
va nregistra o cretere a emisiilor
poluanilor caracteristici gazelor de
47

Ap
Sol
Fenomene sau riscuri naturale
Conservarea /utilizarea eficient

a resurselor naturale
eapament i a particulelor
n
suspensie.
Emisiile de gaze cu efect de ser din
agricultur vor cunoate o uoar
scdere pe fondul restrngerii lente a
suprafeei agricole, dar a meninerii
practicilor actuale
Nerealizarea sau ntrzierea realizrii
investiiilor privind extinderea sistemului
centralizat de canalizare va contribui la
deprecierea calitii apelor subterane i
a celor de suprafa de pe teritoriul
comunei.
Meninerea unor practici agricole
neconforme va contribui la reducerea
capacitii productive i de suport a
solului;
n lipsa extinderii i mbuntirii
sistemului de colectare a deeurilor se
va continua practica aruncrii acestora
n mod necontrolat.
Nerealizarea
investiiilor
necesare
pentru prevenirea
-erodarii malurilor Raului Ialomita;
-alunecarilor pe versanti despaduriti ai
dealurilor;
-distrugerea vegetatiei din lunca
Ialomitei prin taieri abuzive si pasunat
excesiv al ovinelor si caprinelor.
-infestarea stratului freatic cu titei si apa
de sonda.
Protecia mpotriva inundaiilor i a
lucrrilor hidrotehnice de regularizare
albiilor rurilor, poate conduce la
agravarea acestor fenomene i la
producerea de pagube materiale i
chiar pierderi de viei omeneti.
Neimplementarea i nerespectarea
prevederilor privind protecia solurilor
poate duce n timp la degradarea
acestora.
Activitile de exploatare a ieiului,
desfurate iraional, pot duce la
poluri accidentale, n timp, ducnd la
degradarea factorilor de mediu.
Nerealizarea
iluminatului
stradal
modern, ecologic , asigurat pe ntregul
teritoriu al comunei i a extinderii reelei
de distribuie a energiei electrice pe
msur ce se dezvolt noi zone de
locuit.
48

Sanatatea populatiei
Peisajul natural
Patrimoniu cultural
Transport durabil
Creterea
gradului
contientizare
asupra problemelor de mediu
de
Nerealizarea extinderii retelelor de

distributie gaze, conform cu extinderea
intravilanului.
Lipsa
asigurrii
sistemului
de
canalizare a apelor uzate va avea un
efect
negativ
asupra
santii
populaiei. Exist posibilitatea creterii
incidenei unor boli legate de calitatea
apei;
Lipsa mbuntirii practicilor actuale
legate
de
gestiunea
deeurilor
gospodreti i a celor din agricultur
va conduce de asemenea la creterea
incidenei bolilor datorate acestor
factori.
Peisajul rural poate cunoate o
degradare ca urmare a transferului de
elemente urbane.
Absena unor politici i msuri orientate
n direcia conservrii i valorificrii
patrimoniului cultural va conduce la
degradarea acestuia.
Prin lipsa de investiii n infrastructura
rutier a comunei se vor menine un
consum mai ridicat de combustibil i
valori mai ridicate ale nivelului de
zgomot i emisiilor poluanilor n
atmosfer.
Lipsa programelor de informare i
sensibilizare a populaiei va face n
continuare ca aceasta s fie n egal
msur expus direct riscurilor legate
de poluare, dar i s reprezinte un
factor important de presiune asupra
mediului nconjurtor.
Alternativa neimplementrii Planului Urbanistic General este defavorabil majoritii

aspectelor relevante de mediu analizate anterior.
O mai bun concentrare a eforturilor i exprimarea unei viziuni unitare la nivelul
comunei este necesar pentru maximizarea eforturilor de minimizare a externalitilor
de mediu i totodat de conservare a elementelor naturale valoaroase ca fundament
principal n dezvoltarea durabil a comunei (protecia pdurilor i a pajitilor este
esenial pentru dezvoltarea agro-turismului).
Considerarea rezultatelor evalurii de mediu va permite o mai bun adresare fa de
nevoile de protejare a mediului nconjurtor i o mbuntire a efectelor pozitive n
urma implementrii planului.
Capitolul 4. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil de a fi afectate semnificativ
Scara la care se face evaluarea Planului Urbanistic General Comuna Aninoasa judeul
Dmbovia este una local. Analiza obiectivelor i a msurilor propuse nu a dus la
identificarea unor situaii de afectare semnificativ a componentelor de mediu.
49

Pentru fiecare dintre proiectele care vizeaz investiii n activiti cu impact potenial
asupra mediului (n nelesul dat de Ordinul 863/2002) se vor realiza studii de evaluare
a impactului asupra mediului. Numai aceste evaluri vor fi n msur s identifice, la o
scar spaio-temporal adecvat i pentru proiecte concrete, caracteristicile de mediu
ce pot fi afectate semnificativ.
Urmtoarele aspecte trebuie luate n considerare atunci cnd se analizeaz
oportunitatea realizrii unor proiecte ce ar putea avea efecte negative:
- Este important ca decizia privind executarea unor astfel de lucrri s se ia numai dup
realizarea unor studii detaliate privind impactul pe termen lung i la distan al
proiectelor asupra ecosistemelor naturale;
- Orice analiz (tehnic, economic, de impact) trebuie s ia in calcul mai multe
alternative. Alternativa prioritar trebuie considerat cea care permite atingerea
scopului propus cu cele mai mici costuri de mediu;
- O analiz cost beneficiu corect (parte integrant a unui studiu de fezabilitate) va
trebui s ia n considerare msuri adecvate de reducere i compensare a efectelor pe
msura impactului generat, inclusiv refacerea integral (structural i funcional) a
sistemelor ecologice afectate.
Capitolul 5. Probleme de mediu existente, relevante pentru Planul Urbanistic
General
Au fost selectate principalele probleme de mediu cu relevan direct pentru PUG
Comuna Aninoasa.
Apa - Asigurarea tuturor cetatenilor alimentarea cu apa potabila si canalizare in sistem
centralizat.
Aer - Activitatile economice din zonele nvecinate constituie surse majore de poluare.
Sol Nu s-a identificat zon cu sol deteriorat n intravilan. Pentru colectarea deseurilor
s-a implementat proiectul ISPA privind gestiunea deseurilor la nivel judetean, fiind astfel
inlaturata o sursa de poluare a solului.
Riscuri naturale - Zonele mai joase din spatiile rezidentiale cu risc de inundatie la ploi
insemnate cantitativ sau topirea zapezii, necesita intretinerea
si decolmatarea
permanenta a rigolelor si santurilor drumurilor nationale, judetene si comunale.
Terenurile agricole care reclama cerinte ameliorative.
Eroziunile exercitate asupra terenului de cursurile de ap, sunt de natur s pun n
pericol integritatea zonelor construite sau destinate construciilor.
Conservarea resurselor naturale - Pstrarea in intravilan a padurilor, plantarea de
arbori cu radacini adanci in zona de lunca a raurilor.
Realizarea retelei de distributie centralizata a gazelor naturale si echiparea obiectivelor
de utilitate publica (scoli, gradinite, crese, spitale, etc.) cu centrale termice proprii,
pentru diminuarea punctelor de foc si reducerea surselor de poluare si a pericolului de
incendiu.
Patrimoniul cultural Instituirea zonelor de protectie a monumentelor si interdictia de a
se construi fara consimtamantul institutiilor cu atributii stabilite prin lege.
Zonarea teritoriala Teritoriul administrativ este diferentiat in functie de destinatia
principal a terenurilor i n conformitate cu necesitatile populatiei. Zonarea propusa
asigura un acces mai bun la infrastructura de servicii a localitatii.
Constientizarea publicului - Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu. Primaria
informeaza cetatenii despre hotararile adoptate de consiliul local. Regulamentul local de
urbanism impune procedurile de aprobare a obiectivelor de investitii cu respectarea
zonelor de protective.
50

Capitolul 6. Obiectivele de protectia mediului stabilite la nivel national, comunitar

sau international relevante pentru Planul Urbanistic General
Pentru conturarea cadrului evalurii efectelor asupra mediului generate de
implementarea PUG Comuna Aninoasa au fost selectate i analizate mai multe
obiective relevante, legate n mod direct de: - Aspectele de mediu indicate n Anexa 2 a
HG 1076/2004; - Problemele de mediu relevante pentru PUG Comuna Aninoasa,
rezultate n urma analizrii strii actuale a mediului; - Obiectivele i msurile propuse
prin PUG Comuna Aninoasa; - Obiectivele naionale i regionale de mediu pentru
perioada 2007 2012.
Pentru propunerea listei de obiective relevante de mediu a fost realizat o analiz a
documentelor de referin locale, judeene, regionale i naionale. Obiectivele relevante
de mediu au fost discutate n cadrul ntlnirilor grupului de lucru SEA pentru PUG
Comuna Aninoasa.
TABEL - Aspecte de mediu i obiectivele relevante de mediu stabilite n cadrul grupului
de lucru a PUG Comuna Corbii Mari
Obiective
Msuri
i
Aspect
de
Obiective
actiuni pentru
mediu
stabilite la nivel
relevante
stabilite
realizarea
national,
propunerilor
pentru PUG
comunitar,
din PUG
international
Modernizarea
Aer
Calitatea aerului
Mentinerea
si
infrastructurii
trebuie sa coresimbu-natatirea
rutiere.
punda legislatiei
calitatii aerului.
nationale care
Reducerea
la
Inlocuirea
combustibililor
transpuneDirecti
minim
a
traditionali
vele 96/62/CE,
impactului transporturilor
(lemn,
1999/30/ CE,
asupra aerului.
carbune,
valorile limita
pentru SO2,
Reducerea
produse
petroliere) cu
NO2, NO,
traficului
de
particule in
tranzit in zone
gaze naturale
sensibile.
in
cazul
suspensie si
plumb. Strategia
incalzirii
locuintelor.
nationala privind
protectia
atmosferei
urmares-te
stabilirea unui
echilibru intre
dezvoltarea
econo-micosociala si calitatea aerului (HG
nr.1856/2005).
In legislatie se
prevede
intretinerea si
modernizarea
Infrastructurii de
transport rurtier
51

Apa
Sol
(drumuri,
mijloace de
transport nepoluante)
Calitatea
apei
tre-buie
sa
corespunda
legislatiei
in
vigoare
care
transpune prevederile
Directivei Cadru
privind
apa
nr.2000/60/CE
impreuna
cu
direc-tivele fiice.
Romania trebuie
sa se alinie-ze
normelor
Europe-ne pana
la 31 decembrie
2015
pentru
aglomerarile mai
mari de 10 mii
locuitori
echivalenti
si
pana
la
31
decembrie 2020
pentru
aglomerarile
cuprinse intre 2
mii si 10 mii
locuitori
echivalenti.
Teritoriul
Romaniei este
declarat ca zona
sensibila
la
nitrati.
Calitatea solului
trebuie refacuta
si imbunatatita.
Este
necesara
refa-cerea
ecosistemelor
terestre,
executia
de
lucrari
pentru
com
-baterea
eroziunii solului
si
apararea
Asigurarea
calitatii apelor
de suprafata
si
subteran
prin limitarea
poluarii
din
surse
punctiforme
sau difuze.
Extinderea
retelei
de
alimentare cu
i
ap
canalizare.
Protectia
calitatii solului
si reducerea
suprafetelor
afec-tate de
depozitarile
necontrolate
de deseuri.
Asigurarea
managementului
deseurilor in sistem
integrat si in
conexiune cu
serviciile asigurate
la nivelul
judetuluiDmbovia.
52

Sanatatea
umana
Riscuri
naturale
Zonarea
teritoriala
impotriva
inundatii-lor.
Legislatia romaneasca
este
aliniata
la
legislatia europeana in cea ce
priveste
sanatatea
populatiei
prin
asi-gurarea
conditiilor
de
igiena
(apa
curenta,
canalizare,
depozitarea
contro-lata
a
deseurilor).
Legislatia
nationala
are
prevederi pentru
cresterea
protectiei
populatiei
fata
de
riscurile
naturale care se
pot
preveni
(alunecari
de
teren, inundatii)
prin luarea de
masuri anticipate
aparitiei fenomenelor sau pentru
eliminarea
efectelor
acestora.
Legislatia
prevede
corelarea
intravila-nului
existent
cu
evidenta OCOTA
in
vederea
asigurarii
unei
bune
administrari
a
terenurilor si a
unei dezvoltari
edilitare
judicioase.
Imbunatatirea
calitatii vietii,
cres-terea
confortului,
evitarea
imbolna-virilor
epidemiologice.
Exista
prevederi
pentru:
-extinderea
sistemului
centralizat de
canalizare;
-depozitarea
controlata a
deseurilor;
-extinderea
de
reelei
alimentare cu
gaze.
Protectia
populatiei prin
diminuarea
efectelor
aluneca-rilor
de
teren,
inundatiilor,
etc..
Instituirea
interdictiei de
construire in
zonele
cu
riscuri
naturale.
Protejarea
popula-tiei si a
zonelor
de
locuit
prin
separarea de
terenurile cu
activitati
economice si
servicii
Pune
de
acord nevoile
populatiei cu
dezvoltarea
urba-nistica a
localitatii.
Aloca terenuri
pentru
dezvoltare
economica.
Creste
suprafata
destinata
agrementului
si miscarii in
53

Conservare/
utilizare
eficienta
a
resurselor
naturale
Patrimoniu
cultural
Legislatia
nationala aliniata
la
Directi-vele
U.E.
impune
conservarea si
utilizarea
eficienta
a
resurselor
naturale
Legislatia
nationala (OUG
nr.
195/2005)
contine
prevederi
referitoare
al
menti-nerea
si
ameliorarea
fondului
peisagistic
natural
si
antropic,
de
refacere peisagistica a zonelor
de interes turistic
sau
de
agrement,
de
protejare,
refacere
si
conservare
a
monumentelor
istorice, a ariilor
naturale
protejate.
Reducerea
gazelor
cu
efect de sera.
Conservarea
resurselor
naturale.
Asigurarea
protecti-ei
peisajului
natural,
cultural.
aer liber.
Reabilitarea
termica
a
cladirilor .
S-au
instituit
zone
de
protectie
a
monumentelor
istorice.
Se recomanda
res-taurarea
acestora numai
cu
avizul
institutiilor
abilitate,
cu
responsabilitati
in domeniu.
Capitolul 7. Potentialele efecte semnificative asupra mediului

In conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului 195/2005 privind
protectia mediului aprobata prin Legea 265/2005, modificata si completata prin OUG nr.
114/2007 si OUG 164/2008, obiectivele Planului de Urbanism General urmresc
atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivel national, comunitar sau international
pentru a asigura o dezvoltare durabila a localitatii.
Raportul de mediu pentru Planul Urbanistic General al comunei Aninoasa este un
instrument care sa vina in sprijinul administratiei publice in alegerea prioritatilor si
etapizarea interventiilor in teritoriul administrat.
Pentru a se face o evaluare corecta a impactului asupra mediului prin aplicarea planului
se va folosi in analiza o scala care sa ierarhizeze in ce directie (pozitiv sau negativ) va
influenta calitatea factorilor de mediu implementarea Planului Urbanistic General. Se
foloseste o scala cu 5 nivele:
- impact pozitiv semnificativ = +2;
- impact pozitiv
= +1;
- niciun impact
= 0;
54

- impact negativ
= -1;
- impact negativ semnificativ = -2.
Principalele obiective din PUG reliefate in Raportul de Mediu sunt:
- extindere alimentare cu apa;
- extindere sistem canalizare;
- depozitarea deseurilor;
- modernizarea infrastructurii rutiere;
- zonarea teritoriala;
- reducerea/eliminarea riscurilor naturale;
- eficientizarea energetica prin extinderea reelei de alimentare cu gaze naturale si
reabilitarea termica a cladirilor;
- pastrarea si restaurarea patrimoniului cultural si istoric si a peisajului natural;
- cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu.
7.1. Evaluarea efectelor implementarii obiectivelor Planului Urbanistic General
asupra obiectivelor de mediu
TABEL - Evaluarea efectelor implementarii obiectivelor Planului Urbanistic General
1. - extindere alimentare cu apa
Factor de
mediu
Aer
Obiective de mediu
relevante
Protectia calitatii aerului
Apa
Asigurarea
calitatii
apelor de suprafata si
subterane
Protectia solului si
reducerea suprafetei
afectate de depozitari
necontrolate
Sol
Nivel impact
0
Nu are impact asupra calitatii

aerului. Temporar, pe perioada
executarii diferitelor lucrri pot sa
apara emisii de praf i disconfort
privind zgomotul i vibraiile.
Nu are efect asupra calitatii apei
Sanatatea
populatiei
Imbunatatirea
calitatii
vietii,
cresterea
confortului
+2
Fenomene sau
riscuri naturale
Protectia populatiei prin

diminuarea /eliminarea
efectelor alunecarilor de
teren si a inundatiilor
Asigurarea
protectiei
peisajului
natural,
cultural si istoric
Stabilirea
functiunilor
unitatilor teritoriale de
referinta
Conservarea resurselor
Nu are impact
Pe perioda realizarii lucrarilor
anumite suprafete vor fi afectate
temporar atat de desfasurarea
lucrarilor cat si de organizarea de
santier (dup terminarea lucrrilor
se vor lua msuri pentru
desfintarea santierului, se vor
dezafecta
constructiile
si
amenajrile aferente organizrii de
santier proprii si se vor executa
amenajrile
necesare
pentru
redarea
terenului
folosit
la
organizarea de santier n conditiile
n care se afla la preluarea lui ;se
vor nltura n totalitate efectele si
eventualele surse de poluare a
mediului (baze de productie,
ateliere de ntretinere si reparatii
utilaje, depozite de combustibil,
etc).
Impact pozitiv
Asigurarea apei curente contribuie
la imbunatatirea confortului si a
igienei
Nu are impact
Nu are impact
Patrimoniu
cultural
Zonarea
teritoriala
Conservare
resurse
Justificarea incadrarii
+1
Impact pozitiv; permite dezvoltarea

economiei si serviciilor.
+1
Consum rational de apa
55

Constientizarea
populatiei
Cresterea
responsabilitatii
publicului fata de mediu
+1
Implicarea populatiei in pastrarea

calitatii surselor de apa
(respectarea zonelor de protectie
a surselor de apa).
+5
2. - extindere sistem canalizare
Aer
Apa
Asigurarea
calitatii
subterane
+2
Sol
Imbunatatirea calitatii
vietii, cresterea
confortului
+2
vietii, cresterea
confortului
Asigurarea protectiei
peisajului natural,
cultural si istoric
Stabilirea
functiunilor
referinta
+2
Sanatatea
populatiei
Fenomene sau
riscuri naturale
Patrimoniu
cultural
Zonarea
teritoriala
Conservare
resurse
Constientizarea
populatiei
Nu are impact
Nu are impact
+1
Cresterea
responsabilitatii
Nu are impact asupra calitatii

aerului. Temporar, pe perioada
executarii lucrarilor pot sa apara
emisii de praf.
Evacuarea de ape uzate prin sistem
centralizat contribuie la mentinerea
calitatii apelor de suprafata si
elimina poluarea panzei freatice
Se elimina contaminarea solului prin
deversari necontrolate de ape
menajere uzate.
Pe perioda realizarii lucrarilor
anumite suprafete vor fi afectate
temporar atat de desfasurarea
lucrarilor cat si de organizarea de
santier (dup terminarea lucrrilor
se vor lua msuri pentru desfintarea
santierului,
se
vor
dezafecta
constructiile si amenajrile aferente
organizrii de santier proprii si se
vor executa amenajrile necesare
pentru redarea terenului folosit la
organizarea de santier n conditiile
n care se afla la preluarea lui ;se
vor nltura n totalitate efectele si
eventualele surse de poluare a
mediului (baze de productie, ateliere
de ntretinere si reparatii utilaje,
depozite de combustibil, etc)
Contribuie la imbunatatirea
confortului si a igienei
+1
Impact pozitiv; permite dezvoltarea

economica si sociala durabila a
localitatii.
Nu are impact
Implicarea
populatiei
managementul apelor uzate.
in
+8
3. - depozitarea deseurilor
Aer
+1
Apa
Asigurarea
calitatii
subterane
necontrolate
vietii, cresterea
confortului
Asigurarea
protectiei
peisajului
natural,
cultural si istoric
+1
Sol
Sanatatea
populatiei
Fenomene sau
riscuri naturale
Patrimoniu
cultural
+1
+1
Se elimina surse de miros

dezagreabil
Se elimina aruncarea gunoaielor pe
malurile apelor curgatoare si astfel
poluarea apelor de suprafata
Se elimina suprafetele de teren
afectate de depozitarile
necontrolate
Se imbunatatesc conditiile de
igiena
Nu are impact
Nu are impact
56

Zonarea
teritoriala
Conservare
resurse
Constientizarea
populatiei
Stabilirea
functiunilor
referinta
Cresterea
responsabilitatii
Nu are impact
+2
Permite valorificarea materiilor

reciclabile din deseuri
Se elimina poluarea din surse
difuze (gospodariile locuitorilor);
creste grija fata de cantitatea de
deseuri produsa
+1
+7
4. - modernizarea infrastructurii rutiere
Aer
Apa
Asigurarea calitatii apelor

de suprafata si subterane
necontrolate
vietii, cresterea
confortului
diminuarea/ eliminarea
efectelor inundatiilor
Asigurarea
protectiei
peisajului natural, cultural
si istoric
Stabilirea functiunilor
referinta
Sol
Sanatatea
populatiei
Fenomene sau
riscuri naturale
Patrimoniu
cultural
Zonarea
teritoriala
Conservare
resurse
Constientizarea
populatiei
+2
0
+1
Se reduce poluarea solului de-a

lungul drumurilor.
+1
Creste siguranta in trafic confortul

deplasarilor si posibilitatile de
comunicare.
Nu are impact
Nu are impact
+1
+1
Cresterea
responsabilitatii
Fluidizeaza traficului ; se reduc

emisiile de gaze prin reducerea
consumului de carburant.
Nu are impact
+1
Impact pozitiv; se asigura

suprafetele necesare dezvoltarii
infrastructurii rutiere.
Se reduc emisiile de GES prin
reducerea cantitatii de combustibil
Creste grija fata de integritatea
infrastructurii rutiere.
+7
5. - zonarea teritoriala
Aer
+1
Apa

de suprafata si subterane
Protectia
solului
si
reducerea
suprafetei
necontrolate
Imbunatatirea
calitatii
vietii,
cresterea
confortului
Sol
Sanatatea
populatiei
+1
+1
Fenomene sau
riscuri naturale

diminuarea/eliminarea
inundatiilor
+1
Patrimoniu
cultural
Asigurarea
protectiei
peisajului natural, cultural
si istoric
Stabilirea
functiunilor
referinta
+1
Cresterea
responsabilitatii publicului
fata de mediu
+1
Zonarea
teritoriala
Conservare
resurse
Constientizarea
populatiei
Separarea functiunilor in intravilan

protejeaza zonele de locuit de
activitatile economice la care se pot
genera emisii de gaze.
Nu are impact
Asigura utilizarea rationala
terenurilor din intravilan
Asigura confort si protectie prin

stabilirea activitatilor ce pot fi
dezvoltate intr-o unitate teritoriala.
Separa activitatile economice de
zonele de locuit si sfera serviciilor
publice
Creste siguranta locuirii si a
constructiilor prin instituirea de
interdictii
permenente
sau
temporare de construire.
Asigura perimetre de protectie a
monumentelor
Obiectivul de mediu corespunde cu
obiectivul P.U.G.
Nu are impact
Constientizeaza populatia asupra
valorii terenurilor si o implica in
utilizarea lor optima.
+7
6. - reducerea/eliminarea riscurilor naturale
57

Aer
Nu are impact
Apa

de
suprafata
si
subterane
necontrolate
vietii, cresterea
confortului
teren , eroziunea
malurilor si a inundatiilor
peisajului natural,
cultural si istoric
referinta
Nu are impact
Sol
Sanatatea
populatiei
Fenomene sau
riscuri naturale
Patrimoniu
cultural
Zonarea
teritoriala
Conservare
resurse
Constientizarea
populatiei
Cresterea
responsabilitatii
+1
Se elimina degradarea solului. Se

instituie masuri pentru protectia
vietii si a bunurilor populatiei
Nu are impact
+2
Protectia vietii
populatiei
si
bunurilor
+1
Protejarea cadrului natural
Nu are impact.
Nu are impact
Creste responsabilitatea publicului

fata
de
integritatea
lucrarilor
hidrotehnice si a aprrii mpotriva
inindaiilor
+4
7. - eficientizarea energetica prin extinderea reelei de alimentare cu gaze naturale si
reabilitarea termica a cladirilor
Aer
+1
Apa
Asigurarea
calitatii
subterane
necontrolate
vietii, cresterea
confortului
inundatiilor
peisajului natural,
cultural si istoric
referinta
Scade cantitatea de gaze cu efect

de sera , reabilitarea termica a
cladirilor reduce necesarul de
energie
pentru
incalzire,
se
conserva padurea (consumator de
CO2 din atmosfera)
Nu are impact
Nu are impact
+1
Creste confortul locuirii
Sol
Sanatatea
populatiei
Fenomene sau
riscuri naturale
Patrimoniu
cultural
Zonarea
teritoriala
Conservare
resurse
Constientizarea
populatiei
Cresterea
responsabilitatii
Nu are impact
Nu are impact
Nu are impact.
+1
Se consuma o resursa
neregenerabila; Scade consumul de
combustibil.
Creste aportul populatiei in
economisirea de resurse energetice
+1
+4
8. - pastrarea si restaurarea patrimoniului cultural si istoric si a peisajului natural
Aer
Nu are impact
Apa

de
suprafata
si
subterane
necontrolate
Nu are impact
Sol
Nu are impact
58

Sanatatea
populatiei
Fenomene sau
riscuri naturale
Patrimoniu
cultural
Zonarea
teritoriala
Conservare
resurse
Constientizarea
populatiei
vietii, cresterea
confortului
inundatiilor
peisajului natural,
cultural si istoric
Nu are impact
Nu are impact
referinta
+1
Obiectivul de mediu coincide cu

obiectivul PUG. Se asigura
pastrarea mostenirii culturare, a
traditiilo
Stabileste zone de protectie
Nu are impact
Cresterea
responsabilitatii
+1
Implica populatia in pastrarea

patrimoniului cultural si istoric
+2
9.- cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu
Aer
+1
Implicare constienta in economia de

resurse energetice si energie;
Renuntarea la arderea resturilor
vegetale.
Apa

de
suprafata
si
subterane
+1
Respectarea zonelor de protectie a

surselor de apa; Respectarea
regimului deseurilor (interdictia de a
mai depozita dezorganizat pe
malurile cursurilor de apa).
Sol
necontrolate
vietii, cresterea
confortului
inundatiilor
+1
Implementarea sistemului de
management al deseurilor.
+1
Respectarea normelor igienicosanitare.
Participarea voluntara a populatiei

la implementarea masurilor de
prevenire a efectelor inundatiilor si
alunecarilor de teren.
Sanatatea
populatiei
Fenomene sau
riscuri naturale
Patrimoniu
cultural
peisajului natural,
cultural si istoric
+1
Instituirea si respectarea
regulamentelor de urbanism in
zonele de protectie a
monumentelor.
Zonarea
teritoriala
referinta
+1
Cresterea responsabilitatii
administratiei si a populatiei in
respectarea destinatiei terenurilor si
a regimului de construire.
Conservare
resurse
+1
Cea mai buna resursa energetica

este economia de resurse.
Conservarea fondului forestier.
Promovarea surselor alternative de
producere energie (solara, eoliana)
Constientizarea
populatiei
Cresterea
responsabilitatii
Obiectivul de mediu corespunde cu

obiectivul PUG.
+7
7.2. Evaluarea efectului cumulativ al implementarii Planului Urbanistic General
TABEL - Evaluarea efectului cumulativ al implementarii PUG asupra obiectivelor de
mediu
59

Obiectivul
Extinde mediu
dere
Relevant / obiectivul retele
din PUG
de
alimen
tare
cu
apa
Protectia
0
calitatii aerului
Asigurarea
0
calitatii apelor de
suprafata
si subterane
Protectia solului
0
Imbunatatirea
calitatii vietii
Protectia
populatiei
la riscuri naturale
Asigurarea
protectiei
peisajului
Zonarea
teritoriala
Conservarea
resurselor
Cresterea
responsabilitatii
populatiei
Total
Canalizare
Deeuri
Infrastructura
rutiera
+1
+2
+2
+1
Zonare Ricuri
naturale
+1
+2
+1
+1
+1
+2
+2
+1
+1
+1
+1
Eficientizarea
energetica
Constientizarea
publicului
Total
+1
+5
+1
+4
+1
+7
+1
+8
+1
+1
0
Patrimoniu
cultural
+1
0
+3
+2
0
+1
+1
+1
+1
+1
+1
+2
+1
+1
+1
+1
+4
+2
+1
+1
+1
+1
+1
+5
+8
+7
+7
+6
+4
+1
0
+1
+3
+1
+5
+1
+5
0
+7
+6
+50
Capitolul 8. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra

sanatatii in context transfrontalier
Avand in vedere amplasarea localitatii, activitatile economice prezente si viitoare,
precum si faptul ca aplicarea masurilor din Planul Urbanistic General au un impact
pozitiv asupra mediului si a starii de sanatate a populatiei, se poate aprecia ca nu vor
exista efecte semnificative asupra mediului si sanatatii in context transfrontalier.
Capitolul 9. Masurile propuse pentru a preveni, reduce si compensa cat de
complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementarii Planului
Urbanistic General
Hotrrea de Guvern 1076/2004 prevede stabilirea de msuri de prevenire, reducere i
compensare a efectelor semnificative asupra mediului rezultate n urma implementrii
planului.
Cu toate c n cadrul evalurii de mediu nu au fost identificate efecte negative
semnificative rezultate n urma implementrii PUG Comuna Aninoasa, n cadrul
Raportului de mediu sunt propuse o serie de msuri cu caracter general pentru
prevenirea, reducerea i compensarea oricrui efect advers asupra aspectelor de
mediu relevante considerate n cadrul evalurii.
Trebuie de asemenea subliniat faptul c la nivelul evalurii strategice de mediu nu se
pot identifica n detaliu toate efectele poteniale ce pot apare ca urmare a implementrii
Planului (n special a proiectelor subsecvente).
60

Prevenirea i reducerea efectelor adverse asupra mediului se poate face numai prin
considerarea evalurii de mediu n toate etapele de pregtire i implementare a
Planului:
- Evaluarea strategic de mediu va trebui avut n vedere la realizarea i
implementarea unor planuri de rang inferior, ce vor intra sub incidena prevederilor
PUG;
- Proiectele de investiii propuse a fi realizate, cu impact potenial asupra mediului (n
nelesul dat de Ordinul 863/2002), vor trebui evaluate din punct de vedere al impactului
asupra mediului. Evalurile de impact se vor ntocmi n conformitate cu cerinele
legislaiei naionale n vigoare i vor putea permite identificarea:
-Efectelor poteniale asupra mediului n aria de proiect;
-Celor mai bune tehnici i soluii disponibile pentru activitile propuse;
-Setului de msuri necesar prevenirii, reducerii i compensrii efectelor negative asupra
mediului generat de proiectul n cauz;
-Setului de msuri pentru monitorizarea efectelor asupra mediului ale implementrii
proiectelor.
TABEL - Msuri pentru prevenirea, reducerea sau compensarea potenialelor efecte
negative asupra mediului
Obiectivul
de
Msuri
mediu relevant /
obiectivul
din
PUG
Protectia calitatii
Utilizarea de sisteme de nclzire moderne cu
aerului
randamente i eficien ridicat n scopul respectrii
standardelor de calitate pentru aerul ambiental;
Utilizarea energiilor alternative i a echipamentelor
eficiente din punct de vedere energetic;
Adoptarea unor msuri de limitare/reducere a emisiilor
de praf n aerul atmosferic pe durata executrii lucrrilor
de construcie;
Extinderea zonelor verzi i a perdelelor de protecie.
La eliberarea autorizaiilor de construcie se va impune
i respectarea suprafeelor minime de spaii verzi ;
ncurajarea investiiilor ce utilizeaz surse regenerabile
de energie.
Asigurarea
Corelarea strict a capacitii sistemelor de alimentare
calitatii apelor de
cu ap cu capacitatea sistemului de canalizare i de
suprafata
si
epurare a apelor uzate;
subterane
Parametrii de calitate ai apei potabile vor fi controlai
nainte de a fi trimis, prin sistem centralizat, la
consumatori;
n jurul captrilor i a rezervorului de ap se vor institui
zone de protecie sanitar;
Extindere retea de canalizare ;
Aparate de contorizare a debitelor de ap captate,
precum i a debitelor de ap uzat ce ajung n staia de
epurare;
Limitele maxim admisibile pentru indicatorii de calitate ce
trebuie s caracterizeze apele uzate evacuate din
gospodriile populaiei n reeaua public de canalizare
61

Protectia solului
Imbunatatirea
calitatii vietii
vor fi cele prevzute de normativul NTPA-002 privind

condiiile de evacuare a apelor uzate n reelele de
canalizare ale localitilor i direct n staiile de epurare
(HG nr. 352/2005 privind modificarea i completarea HG
nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind
condiiile de descrcare n mediul acvatic a apelor
uzate);
Limitele maxim admisibile pentru indicatorii de calitate ce
trebuie s caracterizeze apele uzate la ieirea din staiile
de epurare (cu evacuare n emisari naturali) sunt cele
prevzute de normativul NTPA-001 privind stabilirea
limitelor de ncrcare cu poluani a apelor uzate
industriale i urbane la evacuarea n receptorii naturali;
Lucrrile de traversare a albiilor rurilor (poduri, podee,
conducte, linii electrice, etc.) se vor realiza cu asigurarea
condiiilor normale de scurgere a apelor mari;
Amplasarea de lucrri sau construcii, inclusiv cele de
locuit, n zonele inundabile se va face numai pe baza
avizului de amplasament i a avizului de gospodrire a
apelor eliberat de autoritile de gospodrirea apelor,
conform normelor legale n vigoare;
n perioada execuiei lucrrilor de construcii se va
interzice depozitarea materialelor de construcie i a
deeurilor n albiile i pe malul cursurilor de ap, precum
i evacuarea de ape neepurate pe sol sau n apele de
suprafa;
Se vor lua msurile necesare de aprare mpotriva
inundaiilor i se vor respecta zonele cu interdicii de
construire;
n documentaiile de urbanism ulterioare adoptrii PUGului se vor preciza restriciile la regimul construciilor n
funcie de limitele de inundabilitate a localitii (unde
este cazul);
Utilizarea ngrmintelor organice n gospodriile
individuale se va face cu evitarea scurgerii n cursurile
de ap.
Respectarea prevederilor Codului de Bune Paractici
Agricole;
n cadrul oricrei lucrri de construcii se vor lua msuri
pentru evitarea pierderilor de pmnt, precum i pentru
utilizarea pmntului excavat n reamenajarea i
restaurarea terenurilor.
Asigurarea realizrii serviciilor de alimentare cu ap i
canalizare n ntreaga comun;
Asigurarea alimentrii cu ap la parametri de calitate n
conformitate cu prevederile legale;
Se va asigura delimitarea zonelor de protecie sanitar
pentru sursele de ap i staiile de epurare i se va
realiza urmrirea respectrii acestora;
Realizarea de perdele vegetale de protecie ntre zonele
de locuit i unitile agricole sau cele industriale.
62

Protectia
populatiei
la
riscuri naturale
Asigurarea
protectiei
peisajului
Zonarea
teritoriala
Conservarea
resurselor
Cresterea
responsabilitatii
populatiei
Se va urmri stabilizarea zonelor expuse la riscuri

naturale (zone inundabile, eroziune sau alunecari) prin
lucrri specifice (ex.: consolidri, plantarea cu vegetaie
arboricol, desecri sau alte tipuri de lucrri) i stabilirea
de reguli cu privire la amplasarea de construcii n
aceste zone;
Se va interzice realizarea de construcii de orice fel n
albiile minore ale cursurilor de ap i n zonele
inundabile;
Interzicerea realizrii de construcii care prin
amplasament,
funciune,
volumetrie
i
aspect
arhitectural depreciaz valoarea peisajului;
Adoptarea de elemente arhitecturale adecvate,
optimizarea densitii de locuire, concomitent cu
meninerea i dezvoltarea spaiilor verzi, a amenajrilor
peisagistice cu funcie ecologic, estetic i recreativ;
Impunerea refacerii stratului vegetal i plantarea
acestuia dup fiecare construcie realizat;
Urmrirea respectrii zonelor de protecie a
monumentelor istorice;
Adoptarea de msuri pentru protecia prioritar a
ansamblurilor i obiectivelor construite valoroase
clasificate (monumente i situri)
Informarea i contientizarea cetenilor privind valoarea
tipurilor de ecosisteme i msurile necesare pentru
protejarea acestora;
Informarea cetenilor privind msurile de agro-mediu
din PNDR;
Respectarea regimului de construire i distanelor
minime de protecie fa de ecosistemele forestiere;
Conservarea zonelor de pdure i a punilor, punerea
n valoare a cursurilor de ap, amenajarea de spaii
verzi. Acolo unde este posibil, se recomand crearea de
legturi ntre aceste zone, care s permit dezvoltarea
faunei i florei caracteristice;
Evaluarea corect i de detaliu a biodiversitii din zona
proiectelor.
ncurajarea investiiilor ce utilizeaz surse regenerabile
de energie.
Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu, se
elimina poluarea din surse difuze (gospodariile
locuitorilor);
Capitolul 10. Criteriile care au condus la selectarea variantei alese

Elaborarea PUG Comuna Aninoasa a reprezentat un proces de durat. Procedura SEA
a fost demarat dup elaborarea primei versiuni a planului care coninea obiectivele,
aciunile i msurile de dezvoltare pentru Comuna Aninoasa.
Obinerea variantei de plan supus evalurii de mediu nu s-a realizat prin selectarea
unei alternative, ci prin remodelarea succesiv a primei versiuni de plan. n formularea
obiectivelor i msurilor /direciilor de aciune propuse s-a inut cont de:
- Tendinele de dezvoltare manifestate n ultimii ani;
63

- Opiunile i limitrile privind potenialul de dezvoltare al zonei;

- Decalajul dintre situaia existent la nivelul comunei i cea care se dorete a fi
realizat;
- Nevoile i opiunile populaiei Comunei Aninoasa;
- Cerinele planurilor i programelor locale /judeene /regionale /naionale.
Metodologia de elaborare a PUG a presupus formularea obiectivelor i ulterior a
msurilor n urma realizrii unei analize a punctelor tari i slabe.
PUG Comuna Aninoasa nu prezint alternative de msuri pentru atingerea obiectivelor
stabilite. Formularea msurilor s-a fcut n principal pentru a rspunde nevoilor
identificate n cadrul analizei SWOT, meninndu-se un nivel redus de detaliere care s
permit o oarecare flexibilitate n definirea ulterioar a soluiilor de implementare.
Capitolul 11. Masurile avute in vedere pentru monitorizarea efectelor
semnificative ale implementarii planului
Din punct de vedere al cerinelor HG 1076/2004, aceast seciune trebuie s descrie
msurile pentru monitorizarea efectelor semnificative asupra mediului generate de
implementarea PUG Comuna Aninoasa. Conform rezultatelor analizei prezentate, nu au
fost identificate poteniale efecte semnificative n urma implementrii planului.
Considerm ns c este att n interesul titularului de plan, dar i al locuitorilor comunei
s se analizeze posibilitatea includerii n evaluare a unui set de indicatori care s poat
evidenia eficiena implementrii msurilor prevzute n PUG Comuna Aninoasa.
Urmtoarele aspecte au fost considerate n propunerea unui sistem simplu i eficient de
monitorizare a efectelor asupra mediului generate de implementarea planului:
Un program de monitorizare a efectelor PUG care s se concentreze pe problemele
de mediu identificate i care s ofere o imagine gradual asupra modului n care aceste
probleme sunt rezolvate;
Programul de monitorizare trebuie s fie unul cuprinztor, simplu i eficient care s
presupun un consum redus de resurse, dar care s permit cunoaterea ct mai
exact a calitii mediului n comun;
Multe din datele privind calitatea mediului nu pot fi generate /colectate de ctre
titular, fiind necesar utilizarea unor date furnizate de instituiile cu competene n acest
domeniu, precum: A.P.M. , ISU, Direcia de Cultur, operatorul de salubritate, etc;
Sistemul de monitorizare propus se raporteaz la obiectivele de mediu relevante
stabilite n cadrul grupului de lucru SEA. Sistemul de monitorizare va permite astfel nu
numai evaluarea impactului implementrii PUG asupra mediului, dar i a modului n
care aceste obiective relevante de mediu sunt atinse.
Subliniem faptul c indicatorii propui aici se refer la monitorizarea efectelor asupra
mediului generate de implementarea PUG. Planul trebuie s includ ns i indicatori
privind monitorizarea rezultatelor implementrii sale, pentru a putea urmri progresele
n realizarea obiectivelor, msurilor i termenelor stabilite. Analiza PUG Comuna
Aninoasa nu a condus la identificarea unui set de indicatori de monitorizare a
rezultatelor.
Recomandm identificarea i includerea n varianta final a PUG a unor indicatori de
monitorizare, care s permit:
-Monitorizarea anual a obiectivelor i msurilor prevzute n PUG Comuna Aninoasa;
-Evaluri asupra progresului nregistrat n atingerea obiectivelor;
-Identificarea ntrzierilor, piedicilor i deficienelor ntmpinate n implementarea PUG;
Recomandarea de aciuni pentru mbuntirea implementrii Planului.
n tabelul urmtor sunt prezentai indicatorii propui pentru monitorizarea efectelor PUG
Comuna Aninoasa asupra mediului. Frecvena de monitorizare propus a indicatorilor
este anual.
64

TABEL - Indicatori propui pentru monitorizarea efectelor PUG Aninoasa asupra

mediului
Indicatori propui
Descriere
Responsabilitat
e
Inventarul suprafeelor
Suprafaa agricol
Primria
agricole
nelucrat (ha)
Comunei
abandonate
/
Aninoasa
necultivate
Inventarul suprafeelor
Raportul mp/cap de
Primria
verzi
existente
la
locuitor
Comunei
nivelul
comunei
Aninoasa
(intravilan)
Valoarea anual a
Se va cuantifica n termeni
Primria
pagubelor produse de
Comunei
monetari
inundaii
Aninoasa
Nr. ageni economici care
Primria
Numrul
anual
al
iniiativelor de utilizare
utilizeaz energii
Comunei
a
resurselor
regenerabile i
Aninoasa cu
regenerabile
capacitatea acestora
sprijinul APM
Dmbovia
Exprim msura extinderii
Primria
Cantitatea anual de
municipale
i eficienei sistemelor de
deeuri
Comunei
colectate/valorificate
colectare a deeurilor
Aninoasa cu
ajutorul
operatorului de
salubritate
Numrul
de
Exprim eficiena
Primria
monumente
istorice
msurilor de protejare a
Comunei
reabilitate
patrimoniului cultural
Aninoasa (pe
baza datelor
furnizate de
Direcia
Judeean
pentru Cultur
Culte i
Patrimoniu
Cultural
Dmbovia)
Lungimea total a
Exprim efortul de
Primria
drumurilor reabilitate
modernizare a
Comunei
n anul curent
infrastructurii de transport
Aninoasa
Numrul de aciuni de
Reflect efortul comunitii
Primria
informare / instruire n
locale pentru creterea
Comunei
probleme ce privesc
gradului de contientizare
Aninoasa
mediul nconjurtor
a problemelor de mediu
Capitolul 12. Rezumat fara caracter tehnic.
65

Denumire proiect
Reactualizare Plan Urbanistic General Comuna Aninoasa, Judetul Dmbovia.
Titular proiect
Consiliul Local al Comunei Aninoasa;
-Adresa: strada Constantin Manolescu, nr. 143; cod potal 137005;
-Telefon: 0245-226214, -fax: 0245-226533, -website: www.primariaaninoasa.ro.
-Persoane de contact: Constantin Maricescu primar (telefon Mobil:0722746830),
Elena Braoveanu (telefon Mobil: 0726623711) responsabil protecia mediului.
Proiectant general
Biroul Individual de Arhitectura ENACHE LUCIAN.
Autor atestat
Expert Evaluator Mediu Dipl.Univ. VIRGIL MANII Consultant protecia mediului i
colaborator Elaborare Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului S.C. ELHAZ
CONSULT S.R.L. Trgovite.
Cerine legale privind elaborarea Planului Urbanistic General i a Raportului de
Mediu
Prezenta lucrare reprezint Raportul de mediu pentru Evaluarea Strategic de
Mediu a Planului Urbanistic General (PUG) al Comunei Aninoasa, judeul Dmbovia
( denumit pe scurt PUG Comuna Aninoasa).
Planul Urbanistic General (PUG) al Comunei Aninoasa, judeul Dmbovia este
promovat de ctre Primria Comunei Aninoasa, n calitate de titular al planului, i
prevede obiectivele, aciunile i msurile de dezvoltare pentru Comuna Aninoasa (att
suprafee din intravilan ct i din extravilan), ct i organizarea arhitectural urbanistic a
teritoriului administrativ al comunei, corelat cu Planul de Amenajare a Teritoriului
Judeean Dmbovia (PATJ Dmbovia).
Scopul evalurii strategice de mediu este acela de a contribui la integrarea
consideraiilor cu privire la mediu n pregtirea i adoptarea Planului Urbanistic General
reactualizat al Comunei Aninoasa. Parcurgerea procedurii SEA este o garanie a
promovrii dezvoltrii durabile n cadrul acestui Plan.
Evaluarea stategic de mediu se realizeaz n baza cerinelor Directivei SEA (Directiva
Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri i
programe asupra mediului) i a Hotrrii de Guvern nr. 1076/8.07.2004 de stabilire a
procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri sau programe (MO nr.
707/5.08.2004), care transpune prevederile Directivei menionate n legislaia naional.
Metodologia utilizat n evaluarea strategic de mediu include cerinele documentelor
mai sus amintite, precum i recomandrile metodologice din:
Manualul privind aplicarea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri
i programe, elaborat de MMGA i ANPM, aprobat prin Ordinul nr. 117/2006;
Ghidul generic privind Evaluarea de mediu pentru planuri i programe i Ghidul
privind Evaluarea de mediu pentru planuri i programe de amenajare a teritoriului i
urbanism, elaborate n cadrul proiectului EuropeAid/121491/D/SER/RO (PHARE
2004/016 772.03.03) ntrirea capacitii instituionale pentru implementarea i
punerea n aplicare a Directivei SEA i a Directivei de Raportare.
Principalele avantaje ale realizrii SEA n planificarea privind amenajarea teritoriului i
urbanism sunt urmtoarele:
Suport pentru asistarea deciziilor prin identificarea efectelor secundare, cumulative i
sinergice asupra unor componente de mediu sau ale unor sectoare de dezvoltare,
considernd diferite alternative pentru atingerea obiectivelor dorite;
Asigur contribuia la o dezvoltare durabil prin anticiparea i prevenirea efectelor
negative de mediu (la surs, n stadii incipiente) i deci evit apariia unor surprize
nedorite;
66

ntrete evaluarea de impact la nivel de proiect prin identificarea domeniului de

evaluare i informarea asupra aspectelor critice ce trebuie tratate n faza de dezvoltare
a proiectelor (eficientizarea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului).
Procedura SEA (conform HG 1076/2004) presupune parcurgerea urmtoarelor etape:
a) etapa de ncadrare a planului/programului n procedura evalurii de mediu;
b) etapa de definitivare a proiectului de plan/program i de realizare a Raportului de
mediu;
c) etapa de analiz a calitii Raportului de mediu.
n conformitate cu cerinele articolului 9 alin. (1) din HG 1076/2004, Primria Comunei
Aninoasa, n calitate de titular al Planului Urbanistic General, a notificat Agenia pentru
Protecia Mediului Dmbovia i Agenia Regional pentru Protecia Mediului Piteti i a
informat publicul prin anunuri repetate n mass-media cu privire la elaborarea primei
versiuni a planului. n conformitate cu cerinele art. 9 alin. (2) din HG 1076/2004, odat
cu notificarea, s-a pus la dispoziia APM Dmbovia, ARPM Piteti i a publicului, spre
consultare, prima versiune a planului i s-a solicitat declanarea etapei de ncadrare
pentru a se decide dac planul se supune procedurii evalurii strategice de mediu.
n urma analizrii primei versiuni a reactualizrii PUG Comuna Aninoasa (documentaie
nregistrat la ARPM Pitesti), ca rspuns la notificarea Primriei Comunei Produlesti,
ARPM Pitesti a hotrt c planul se supune procedurii de realizare a evalurii de mediu
conform prevederilor H.G. 1076/2004, a ntiinat Primria Comunei Aninoasa asupra
obligativitii constituirii grupului de lucru, acesta fiind alctuit din reprezentani ai
titularului de plan, persoane fizice sau juridice atestate conform prevederilor legale n
vigoare care elaboreaz Raportul de mediu i reprezentani ai autoritilor publice
interesate de efectele implementrii planului precum:
Agenia Regional pentru Protecia Mediului Pitesti;
Agenia pentru Protecia Mediului Dambovita;
Autoritatea de Sntate Public Dambovita;
Consiliul Judeean Dambovita - Direcia de Urbanism i Amenajarea Teritoriului;
Inspectoratul pentru Situaii de Urgen al judeului Dambovita;
Direcia Apelor Ialomia Buzu, Sistemul de gospodrire a apelor Dmbovia;
Garda Naional de Mediu - Comisariatul Judeean Dambovita;
Serviciul Poliiei Rutiere Dambovita.
n cadrul grupului de lucru au fost analizate efectele semnificative pe care planul le are
asupra mediului i s-au stabilit domeniul i nivelul de detaliu al informaiilor ce trebuie
incluse n Raportul de mediu.
Elaborarea prezentului Raport de mediu a presupus parcurgerea urmtoarelor etape:
Analiza strii mediului la nivelul Comunei Aninoasa (aspecte relevante pentru PUG),
lund n considerare datele i informaiile existente;
n urma caracterizrii strii actuale a mediului a fost identificat un set de aspecte de
mediu i probleme de mediu ce sunt relevante pentru spaiul analizat i care pot fi
abordate direct prin intermediul PUG;
Pentru aspectele de mediu i problemele de mediu identificate au fost formulate
obiective relevante de mediu crora planul trebuie s se adreseze;
A fost realizat o analiz a evoluiei probabile a strii mediului (a acelor aspecte de
mediu relevante, identificate anterior) n condiiile neimplementrii prevederilor PUG
(Alternativa 0);
Au fost evaluate efectele asupra mediului generate de implementarea PUG Comunei
Aninoasa, prin analizarea modului n care obiectivele i msurile propuse contribuie la
atingerea obiectivelor de mediu relevante;
67

Pe baza evalurii la nivel de obiective a fost elaborat o evaluare cumulativ care s

poat oferi o imagine de ansamblu asupra posibilelor evoluii viitoare ale strii mediului
n condiiile implementrii PUG;
A fost de asemenea realizat o list de indicatori propui pentru monitorizarea
efectelor PUG Comuna Aninoasa asupra mediului;
Pe baza analizelor efectuate a fost propus un set de recomandri privind prevenirea,
reducerea i compensarea oricrui potenial efect advers asupra mediului asociat
implementrii PUG Comunei Aninoasa .
Etapele elaborrii Raportului de mediu
1. Analiza strii mediului;
2. Aspecte relevante de mediu / probleme de mediu;
3. Obiective relevante de mediu;
4. Alternativa 0 PUG Comunei Aninoasa;
5. Evaluare efecte poteniale obiective i msuri;
6. Posibile evoluii ale strii mediului;
7. Recomandri pentru prevenirea /reducerea /compensarea efectelor adverse;
8. Program de monitorizare a efectelor;
9. Raport de mediu.
Coninutul si obiectivele principale al Planului Urbanistic General
Scopul realizrii Planului Urbanistic General l reprezint dezvoltarea localitii corelat
cu potenialul zonei, necesitile i opiunile populaiei. Planul Urbanistic General are
caracter director de analiz i reglementare operaional a situaiei existente pe termen
scurt, precum i prevederi pe termen mediu i lung.
Planul Urbanistic General reactualizat pentru Comuna Aninoasa va fi aprobat prin
Hotrre a Consiliului Local i va constitui baza legal pentru realizarea programelor i
strategiei de dezvoltare din perimetrul Comunei Aninoasa. Durata de valabilitate a PUGului analizat este de 5-10 ani de la data aprobrii de ctre Consiliul Local al Comunei
Aninoasa.
Memoriul General, Regulamentul de Urbanism i planele de reglementare pentru
Reactualizarea Planului Urbanistic General al Comunei Aninoasa, judeul Dmbovia
sunt elaborate n conformitate cu prevederile legislaiei specifice n domeniu (Legea nr.
350/2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismul, cu modificrile i completrile
ulterioare, Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naional Seciunea a IV a Reeaua de localiti, cu modificrile i completrile
ulterioare, Ordinul nr. 13/N/1999 pentru aprobarea reglementrii tehnice Ghid privind
metodologia de elaborare i coninutul-cadru al planului urbanistic general).
In conformitate cu Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu
modificarile si completarile ulterioare, Planul Urbanistic General (PUG) are caracter
director si de reglementare operationala ; se actualizeaza la 5 - 10 ani (cu exceptia
cazurilor, cand intervin elemente care justifica actualizarea documentatiei) si constituie
baza legala pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare ale localitatilor.
PUG cuprinde reglementari pe termen scurt , la nivelul fiecarei localitati si al intregii
comune, cu privire la :
- stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan ;
- stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan ;
- zonificarea functionala in corelatie cu organizarea retelei de circulatie ;
- modernizarea infrastructurii tehnico edilitare ;
- stabilirea zonelor protejate si de protectie ;
- pecizarea conditiilor de amplasare si conformare a zonelor construite, amenajate si
plantate ;
Prevederile PUG pe termen mediu si lung cuprind :
68

-evolutia in perspectiva a localitatilor componente ;

-directiile de dezvoltare functionala in teritoriu .
In conformitate cu TEMAPROGRAM intocmita de beneficiar, scopurile principale
pentru care se actualizeaza Planul Urbanistic General al comunei Aninoasa sunt :
-Precizarea zonelor expuse la riscuri naturale : tipologia fenomenelor, localizarea
acestora, consecinte asupra modului de utilizare al terenurilor si constructiilor in
intravilan si in teritoriul administrativ;
-Utilizarea rationala si echilibrata a terenurilor necesare functiunilor urbanistice;
-Identificarea nevoilor de dezvoltare a obiectivelor de interes public la nivelul fiecarei
localitati potrivit rangului acestora stabilit prin Legea nr. 351/2001;
-Stabilirea directiilor, prioritatilor si reglementarilor de amenajare a teritoriului si
dezvoltarea urbanistica a localitatilor ;
-Corelarea intereselor public-privat si individual-colectiv in organizarea spatiala .
Obiectivele principale urmarite prin actualizarea PUG sunt :
-Identificarea posibilitatilor de extindere a suprafetei intravilanului ;
-Reevaluarea POT si a regimului de inaltime in functie de caracteristicile morfologice ale
tesutului urban ;
-Rezervarea de amplasamente pentru institutii publice si servicii de interes general
necesare -Stabilirea si delimitarea zonelor cu constrangeri ale modului de utilizare a
terenurilor si cladirilor (zone de risc natural si antropic) ;
-Organizarea spatial-urbanistica pentru fiecare sat component ; stabilirea modului de
utilizare a terenurilor,
conditiile de conformare si amplasare a constructiilor potrivit functiei acestora ;
-Stabilirea zonelor protejate si de protectie ale monumentelor istorice ;
-Stabilirea zonelor in care se instituie interdictie temporara si/sau definitiva de construire
-Modernizarea si dezvoltarea echiparii edilitare ;
-Modernizarea cailor de comunicatie rutiera, prioritati de interventie ;
-Stabilirea modului de gospodarire a deseurilor menajere, industriale si agricole ;
-Evidentierea regimului de proprietate asupra terenurilor din intravilan si necesitati de
modificare privind situatia juridica a unor terenuri .
Relaii n teritoriu Optimizarea relaiilor n teritoriu
Comuna Aninoasa este situat in partea centrala a judetului Dambovita, in nordul
municipiului Targoviste, la intersectia paralelei 4458 21latitudine nordica cu meridianul
de 2526 07 longitudine estica. Comuna are ca vecini :
- la nord - comuna Glodeni
- la est - comuna Razvad
- la sud - Municipiul Targoviste
- la vest - comuna Sotanga
- la nord-vest comuna Doicesti
In teritoriul administrativ al comunei pe directia nord-vest - sud-est sunt amplasate
satele componente, astfel :
-pe malul Ialomitei satul Sateni;
-la poalele dealului Aninoasa satul Aninoasa resedinta de comuna ;
-intre dealurile Fetele Aninoasei si Viforata satul Viforata.
Activitati economice Dezvoltarea activitatilor
Profilul economic al comunei este mixt, agricol si industrial.
Suprafata totala a teritoriului administrativ este de 2765,90 ha.
Din aceasta suprafata terenul agricol este de 1629 ha, adica 59%.
Din terenul agricol 577 ha este teren arabil, adica 35%.
Fata de productiile medii pe judet, situatia productiilor in comuna Aninoasa este
urmatoarea :
69

La grau 3500 > 2746 kg/ha la nivel judetean

La porumb 2426 <4063 kg/ha la nivel judetean
La cartof 7000 < 12374 kg/ha la nivel judetean
La legume 4741 < 10113 kg/ha la nivel judetean
Septelul comunei se prezinta astfel fata de media pe judet :
Bovine: 347 incarcatura la 100 ha 28,10 < 35,18
Porcine: 261 incarcatura la 100 ha 45,23 < 100,95
Ovine-caprine: 840 incarcatura la 100 ha -65,10 < 30,84
Pe teritoriul comunei exista o unitate de industrializarea laptelui cu 50 de salariati.
Fata de septelul din 1995, se constata:
-o scadere la bovine cu 153 capete de la 500 la 347
-o scadere la prcine cu 2239 capete de la 2500 la 261
-o scadere la ovine cu 1196 capete
Pornind de la normele de incarcare la 100 kg ha teren agricol, se constata urmatoarele :
-la bovine norma de 1659 (102/100 ha);
-la porcine norma de 800 (50/100 ha);
-la ovine norma de 640 (40/100 ha).
Ceea ce denota un deficit de septel foarte important la bovine si porcine (75% si un plus
de 20% la ovine).
Comuna Aninoasa are o suprafa agricol de 1629 ha reprezentnd 0,68% din totalul
suprafeei agricole a judeului Dmbovia, structurat astfel ( sursa- Evidentele primriei
Aninoasa Situatia statistic a terenurilor 2008):
-arabil - 567ha ( 34,8% din suprafaa agricol a comunei i 0,32% din suprafaa arabil
a judeului);
-puni - 633ha (38,8 % din suprafaa agricol a comunei i 1,44% din suprafaa
ocupat cu puni a judeului);
-fnee - 139ha (8,5% din suprafaa agricol a comunei i 0,68% din suprafaa ocupat
de fnee a judeului);
-vii i livezi - 290ha (17%8 din suprafata agricola a comunei i 2,95% din suprafaa
ocupata cu vii i livezi a judeului).
Agricultura, fie ea i de subzisten i creterea animalelor nu reprezint ndeledniciri de
baz ale locuitorilor comunei, forta de munca existent fiind calificat pentru activiti
industriale sau servicii, comuna avnd deja tradiie n acest domeniu de activitate.
Silvicultura - Fondul forestier ocupa o suprafata de 706 ha, ceea ce reprezinta 25% din
totalul teritoriului administrativ.
Dupa esentele dominante, padurile se compun din stejar si fag.
Situatia padurilor este alarmanta deoarece exploatarile succesive si furturile impiedica
regenerarea fondului.
Compromiterea padurilor reprezinta un atentat foarte grav la viitorul naturii si al vietii in
general.
O importanta aparte o are padurea de lunca, padure fara valoare economica, dar cu un
rol ecologic determinant.
Aceasta padure care apara un anumit microclimat, dirijand curentii de aer si
impiedicand evaporarea excesiva, trebuie aparata prin lege (rezervatie ecologica).
Aceste paduri de lunca cu esenta moale si lasatarisuri, reprezinta un rai pentru o
anumita fauna si un refugiu in fata ofensivei monoculturilor.
Se recomanda realizarea unor plantatii de hotar cu triplu rol, delimitarea proprietatii,
crearea unor perdele de protectie in calea vanturilor dominante si a unor culoare
biologice pentru fauna marunta.
Industrie, servicii i comer
70

La nceputul anului 2009, pe raza localitii funcionau 47 ageni economici a cror

structur era urmtoarea: 4 ntreprinderi mijlocii; 18 ntreprinderi mici; 25
microntreprinderi.
Structura agenilor economici dupa modul de organizare: Societi pe aciuni (SA) 7
agenti economici; Societi cu Rspundere Limitat (SRL) 40 agenti economici;
Structura agenilor economici dup domeniul de activitate: - industrie 17; - transporturi
3; - servicii 15; - comert 12.
Cei mai reprezentativi ageni economici de pe raza comunei sunt: Baza de ateliere si
transporturi Trgovite SA, S.C. Compan S.A, SNP Petrom SA Schela Trgovite,
S.C. Confort Dambovita SA, SC Vlad Tepe SA., MECO- PROD SRL, PROLEASING
MOTORS , AUTO NAPOLI SRL.
Pe raza comunei sunt funcionale 11 Asociaii familiale ( AF-uri) care i desfoar
activitatea n domeniul comerului cu produse alimentare i nealimentare.
Circulaie Organizarea circulaiei:
la nivel.
Acest drum ar trebui mai bine semnalizat.
directii.
Infrastructura rutier - Reeaua stradal a comunei Aninoasa masoar 36,201 km
Aninoasa 14,664 km din care: 8,790Km asfaltai, 1,621 Km betonai i 4,253 km
pietruii;
Viforta 14,944 km drum din care: 4,319 Km asfaltai, 1,829 km betonati i 8,796 km
pietruii;
Steni 6,593 km din care: 1,757 km asfaltai i 4, 836 km pietruii.
71

disconfort.
Transporturile:
Pe raza localitaii au fost amenajate 11 staii de autobuz.
Intravilan existent Zone functionale Intravilan propus
Localitatile comunei Aninoasa sunt dezvoltate intr-o structura amorfa de-a lungul
drumurilor principale (Viforata) sau areolara cu tentacule (Aninoasa Sateni).
Intravilanul si zonificarile functionale aprobate sunt evidentiate in plansee cu situatia
existenta. Fata de intravilanul localitatilor aprobat in 1995, administratia locala a solicitat
includerea in intravilan a unor noi suprafete.
Motivatia-solicitarea unor locuitori din Targoviste de a-si construi a doua locuinta pe
teritoriul comunei. In acelasi timp, datorita pretului mai mic al terenului decat in
municipiu, anumite activitati industriale, prestari servicii, depozitare, transport au migrat
spre satele comunei Aninoasa.
Astfel, la satul Aninoasa s-au inclus in intravilan fronturile DN-ului pe o adancime de 70
m de la intersectia cu DJ 717 pana la intersectia cu DC 143. Suprafata inclusa in
intravilan 8,10 ha.
La satul Viforata s-a introdus in intravilan 7,60 ha in zona transformatorului pentru
investitii cu caracter industrial si de depozitare.
In acelasi timp schimbarea formei de proprietate asupra pamantului va duce la
descentralizarea mijloacelor de productie si la aparitia unor ferme zootehnice de mici
dimensiuni. Lotul de 1000 mp pentru o gospodarie taraneasca este in aceste conditii
total insuficient. Se va avea in vedere ca pentru o ferma de vaci (sub 100 capete), rata
de protectie sanitara fata de zone de locuit de 50 m, iar pentru o ferma de porci (sub
1000 capete) raza de protectie este de 150 m. Pentru un saivan de oi, raza de protectie
sanitara este de 100 m.
Atunci cand in interiorul intravilanului exista terenuri agricole fara acces din drumurile
publice, se propune strapungerea unor drumuri care sa permita reparcelarea acestor
terenuri pentru constructii de locuinte sau dotari.
Pana la realizarea acestor drumuri publice, terenurile respective vor fi cu interdictie de
construire.
Zonele de dotari sunt amplasate in centrul de greutate al localitatilor la intersectia
principalelor strazi si nu prezinta incompatibilitate cu zonele de locuit adiacente.
Zonele functionale cu caracter agro-zootehnic sunt inlocuite progresiv de unitati de mica
industrie si depozite comerciale.
In situatia in care prin PATJ se va propune divizarea comunei Aninoasa si reinfiintarea
comunei Viforata, limita dintre cele 2 comune va fi drumul care pleaca din Halta
Aninoasa spre nord est si sud-vest. De la extremitatea nord-estica a acestui drum
72

limita se va continua pe linia de cea mai mare panta pana la cota 405,1 si de aici pe
culme pana la cota 496,1 iar apoi pe drumul spre dealul Marureni pana la limita cu
comuna Rzvad.
Ca populatie, cele 2 comune ar avea : -Aninoasa: 3800 locuitori, -Viforata:2500
locuitori.
Aceasta impartire a comunei trebuie studiata in cadrul unui Plan de Amenajare a
Teritoriului Administrativ (PATA) comandat de Consiliul Judetean Dambovita, institutia
care coordoneaza problemele de urbanism si amenajare a teritoriului.
Referitor la zonele functionale fata de PUG-ul vechi sunt modificari importante ca
urmare a presiunilor imobiliare.
-Cele mai multe amendamente s-au adus la PUG-ul localitatii Viforata unde prin
PUZ-uri aprobate de Consiliul Local Aninoasa s-au ridicat interdictiile temporare de
construire pe Via Solarino si pe Aleea Manastirii Dealu.
-Zona dintre Aleea Manastirii si SC Confort SA, prevazuta pentru investitii de tip
industrie si depozite s-a amendat devenind zona pentru locuinte.
La PUG-ul localitatii Aninoasa s-a adus urmatorul amendament:
- Incinta SC IRIS SA prevazuta in PUG - ul vechi ca unitate agricola cu profil zootehnic
s-a impartit in doua o parte rezervata pentru Serviciul Public de Gospodarie
Comunala iar cealalta parte rezervata pentru Complexul Socio - Cultural care s-a si
realizat intre timp.
- Amplasamentul dispensarului veterinar s-a amendat integrandu-se in zona de
depozite.
La PUG-ul localitatii Sateni s-au adus amendamente extinzandu se intravilanul pana
la limita cu comuna Doicesti si pana la calea ferata. De retinut ca deseurile menajere
ale satului, vor fi depuse de serviciul de salubritate al comunei la groapa ecologica a
Municipiului.
Impreuna cu trupurile din teritoriu, intravilanul total este de 912,38 ha, o crestere fata de
intravilanul vechi (641,74 ha) de 270,64 ha.
Zone cu riscuri naturale si antropice
Romnia este una dintre tarile puternic afectate de riscuri naturale. Cele mai importante
dintre acestea sunt: cutremure puternice, inundatii de proportii, alunecari de teren,
eroziunea solului si seceta.
Riscuri climatice - care se materializeaza n precipitatii torentiale ntmplatoare, seceta
si vnturi puternice. Precipitatiile prezinta mari variatii anuale, sezoniere si chiar lunare.
Seceta poate scadea nivelul apelor freatice si deci se pot reduce debitele surselor de
alimentare cu apa. Vnturile puternice afecteaza direct activitatea de executie reducnd
productivitatea muncii si influentnd calitatea lucrarilor, dar si costurile.
Riscuri seismice - Romnia este caracterizata printr-o activitate seismica care se
manifesta cu violenta din timp n timp. Cele mai puternice seisme subcrustale din
Europa sunt nregistrate n Vrancea. Ultimele doua seisme puternice n Romnia au
avut loc la 10 noiembrie 1940 cu magnitudinea de 7,4 pe scala Richter si la 4 martie
1977 cu magnitudinea de 7,2 pe aceeasi scala.
Riscuri legate de eroziunea solului - Schimbarea structurii culturilor silvice si agricole
conduc la modificari climatice care au impact direct asupra calitatii solului. Aceste
modificari se materializeaza n pierderi de suprafete agricole si silvice. Aceste modificari
pot influenta negativ proiectele agricole si silvice datorita reducerii fertilitatii solului.
Riscul de inundatii - Inundatiile reprezinta un risc serios asupra localitatilor, cailor de
comunicatii si agriculturii. Inundatiile sunt generate de ploi torentiale, topiri masive de
zapada sau de amndoua. Pna la 50% din inundatii se nregistreaza primavara.
Principalele cauze ale inundatiilor sunt generate de activitatea umana. Defrisarea
padurilor conduce nu numai la favorizarea inundatiilor, ci si la extinderea eroziunii
73

solului. n plus, defrisarea padurilor permite spalarea suprafetei active a solului si

masarea ei n vai si locuri nguste, provocnd, prin aceste blocaje, inundatii. Ultimele
inundatii catastrofale n Romnia au avut loc n anii 1969, 1970, 1975 si 1991. Inundatii
care au avut efecte mai reduse, n acest secol, au avut loc n anii 1932, 1938, 1948 si
1994.
Pe teritoriul comunei Aninoasa, sunt urmatoarele surse de risc de poluare :
- doua statii de mixturi asfaltice (polueaza aerul);
- silozul de cereale (polueaza aerul);
- Schela Viforata si Schela Targoviste (polueaza solul si panza freatica);
- ferme zootehnice (polueaza solul si aerul);
La categoria degradari naturale si antropice putem enumera :
- erodarea malurilor Raului Ialomita;
- alunecari pe versanti despaduriti ai dealurilor;
- distrugerea vegetatiei din lunca Ialomitei prin taieri abuzive si pasunat excesiv al
ovinelor si caprinelor.
- infestarea stratului freatic cu titei si apa de sonda.
- aparitia baltirilor datorita constructiilor abuzive si colmatarii canalului de desecare din
localitatea Viforata.
La categoria riscuri tehnologice se pot include:
- traseele retelelor de medie si inalta tensiune, a retelelor de gaz i petrol;
- depozitele de carburanti.
La categoria riscuri biologice se pot include:
- depozitul de deeuri ecologic a municipiului, poate declansa epidemii;
- canalizarea spitalului Manastirea Dealu serveste ca emisar pentru canalizarea
locuintelor de pe Aleea Manastirii.
- existenta cimitirelor in vatra satelor fara raza de protectie sanitara de 50 m (exceptie
cimitirul in Sateni).
Protecia mediului si a sanataii populaiei:
Structura pe vrste a populaiei este urmroarea:
0-17 ani
995;
18-35 ani
1687;
36-60 ani
2213;
Peste 60 ani 1207;
La nivelul comunei nu sunt nregistrate persoane aparinnd minoritilor naionale.
Comuna Aninoasa este printre primele localitti rurale n care , din surse atrase i din
fonduri proprii, au fost construite 3 blocuri de locuine tip ANL cu 33 spaii de locuit ( 21
apartamente cu 2 camere i 12 garsoniere) destinate tinerilor comunei i finalizate n
anul 2009.
Fondul de locuine al comunei are un trend ascendent , localitatea prezentnd o atracie
deosebit pentru construirea de cartiere rezideniale. In anul 2009 au mai fost eliberate
35 autorizaii de construire, n scdere faa de anul 2008 dar care se nscie n contexul
general la nivel naional, consecina a crizei economice.
Educaie - Localitatea are 6 instituii de nvmnt:
- 3 grdinie din care 2 cu 4 sli de clas.
74

Din anul colar 2009/2010, comuna Aninoasa este prima localitate din mediul rural n
care funcioneaz o grdinia cu program prelungit.
Numrul precolarilor care frecventeaz grdiniele comunei este de 125.
- 3 coli cu 15 sli de clasa, 3 cabinete colare , 4 laboratoare i 2 sli de gimnastic
La nceputul anului colar 2008/2009, personalul acestora era de: ( sursa: Evidenele
unitilor de nvmnt de pe raza comunei) 48 persoane din care: 39 personal
didactic, 1 auxiliar i 8 personal nedidactic.
Numr copii colarizai:
- ciclul primar: 180;
- ciclul gimnazial: 177;
- elevi scolarizai la domiciliu: 1
Nu exist elevi necolarizai.
Cultur , agrement i recreere - Localitatea are 4 aezminte culturale: Cmin Cultural
Aninoasa, Cmin Cultural Viforta, Cmin Cultural Steni i Centrul Cultural Aninoasa,
dat n folosina n anul 2009, ce are n dotare o modern sal de spectacole cu 300
locuri, instalaii de sonorizare i iluminat artistic, sal de conferine, foaiere i spaii de
cazare pentru actori. Biblioteca comunal are un fond de carte de 7781 volume.
Comuna dispune i de o sal de sport multifuncional cu 150 de locuri dat n folosina
n anul 2008.
Culte - In comuna Aninoasa funcioneaz 3 biserici de cult ortodox si 2 mnstiri
(Mnstirea Viforta i Mnstirea Dealu) .
urmeaz:
- 3 cabinete de medicin general ( medici de familie);
- 2 cabinete stomatologice;
- 1 cabinet ginecologic.
In privina problemelor de medicin veterinar, acestea sunt asigurate de S.C. Chatus
Med Vet S.R.L. Din anul 2008, pe raza comunei funcioneaz i o firm specializat n
efectuarea de analize n domeniul sanitar-veterinar.
Potenialul touristic - Prin aezarea n apropierea vechii ceti de scaun a Trii
Romneti -Trgovite, pe drumul ce duce ctre staiunile vii Prahovei, prin peisajul i
monumentele istorice pe care le are, comuna deine un potenial turistic foarte ridicat.
Pe raza comunei Aninoasa se afl dou mnstiri , Dealu i Viforta, monumente
istorice i locuri de creaie unice.
n spaiul cultural naional i european, mnstirea Dealu i leag numele de apariia
primei cri din Romnia i organizarea celui de-al patrulea centru tipografic de liter
chirilic, prin patronajul voievodului Radu cel Mare i aciunea clugrului crturar
Macarie.
ncrcate de istorie i legend sunt i monumentele Cetuia (n Aninoasa pe platoul
nspre Glodeni) i Fntna pcii (construit n Aninoasa pe vremea lui Matei Basarab
ca semn de mpcare cu Vasile Lupu). Fntna Pcii a fost mai trziu vizitat i
nfrumuseat de domnitorul Constantin Brncoveanu. De la Fntna Pcii o potec
duce la mnstirea Viforta.
Noul Centru Cultural , moderna sal de sport multifuncional , un spaiu de joac
pentru copii i un viitor stadion, toate amplasate n acceai zon , sporesc atractivitatea
comunei pentru turitii care tranziteaz zona.
75

Extinderea spaiilor verzi din comuna propuneri - Sunt prevzute a se realiza noi
spaii verzi n fiecare sat al comunei:
mp prevzut cu fntni arteziene, mobilier ( bnci) arbuti i plante ornamentale;
Probleme de mediu Principala problema a Primariei Aninoasa in acest domeniu este
colectarea sortata a deseurilor menajere, rezultate din gospodarii. In imediata
vecinatate a deponiei ecologice se va prevede un put uscat pentru depunerea si
calcinarea cadavrelor de animale. Pentru ridicarea cadavrelor de animale primaria
Aninoasa are un contract cu o firma de specialitate. Groapa de gunoi trebuie sa
pastreze distanta de minim 300 m fata de aglomerarile de locuinte si fata de orice curs
de apa permanent. Accesele carosabile spre zona depozitarii vor fi amplasate astfel
incat sa fie utilizate pe toata durata de exploatare a gropii de gunoi cat si dupa
inchiderea acesteia pentru aplicarea masurilor de acoperire, recultivare si intretinere
ulterioara.
Degradarile naturale sau antropice pot fi evitate astfel :
-Zona de lunca a raului Ialomita se va planta cu arbori cu radacini de adancime prin
grija Directiei Silvice Dambovita pentru evitarea erodarii.
-In jurul cursurilor de apa se instituie zone de protectie de 20 m la raul Ialomita si de 5
m la restul cursurilor si oglinzilor de apa.
-Versantii dealurilor cu orientare favorabila si cu pante mari vor fi declarati zone de
amelioratii si amenajati cu terase pentru cultura vitei de vie. In acelasi timp pentru a
permite inierbarea versantilor se interzice pasunatul ovinelor si caprinelor in zonele
declarate de ameliorat. Aceste zone se vor fundamenta in cadrul PATA.
-Degradarea terenurilor agricole cu produse petroliere si apa de sonda se poate evita
prin repararea si intretinerea in conditii optime ale instalatiilor de extractie si transport.
Ameliorarea terenurilor degradate se poate face prin urmatoarele metode :
-Decopertare si ingropare;
-Spalare;
-Scarificare, aratura adanca si discuiri in mai multe directii;
-Inoculare de bacterii ce folosesc in nutritie hidrocarburi;
-Fermele zootehnice vor fi obligate sa-si amenajeze paturi de gunoi de grajd cu bazin
de decantare pentru colectarea purinei.
-Sectiile industriale si depozitele vor fi prevazute atat in hale cat si pe platformele
tehnologice cu decantoare (separatoare de hidrocarburi)
-In general in incintele unitatilor care polueaza aerul se recomanda plantarea
perimetrala a unor perdele de protectie din arbori cu coroana mare (tei) completati in
trepte cu arbusti.
-La conducta magistrala de gaze se va respecta culoarul de protectie, in functie de
presiune, pe baza avizului Romgaz.
-La conductele de transport petrol se va respecta culoarul de protectie impus prin aviz
de Schela Targoviste sau Schela Aninoasa.
-Culoarele nonedificade aferente LEA sunt de 37 m la liniile inalta tensiune de 110 KV
si de 24 m. la LEA de medie tensiune 1 KV-110 KV
-La realizarea depozitelor de carburanti si a unitatilor cu pericol de explozie se vor lua
masurile de protectie conform legii.
Pentru unitatile economice noi propuse, se va intocmi un studiu de impact ce va fi avizat
si aprobat conform legii.
76

Pe planurile de reglementari au fost prevazute in afara intravilanului zone de proetctie

ecologica si peisagera. Regulamentele acestor zone vor fi fundamentate prin PATA
Tot o problema de protectie a mediului sunt si cerintele impuse de pompieri - acces
liber de 3 m, latime de 3,5 m, inaltime la curtile interioare si hidranti stradali amplasati la
interval de 80m-100 m inlocalitatile Aninoasa si Viforata se vor realiza remize PSI
dotate cu utilajele necesare.
In cadrul localitatilor sunt o serie de constructii cu statut de monumente de arhitectura
sau istorice conform listelor intocmite de serviciile descentralizate ale Ministerului
Culturii protejate prin lege.
-sat Aninoasa - DB II-m B 17323 - DN 71 nr. 248 Casa Oachesu Elena 1915
-sat Aninoasa DB II m B 17322- str.Cornet nr. 643 Casa Stoica Paul 1900
-sat Aninoasa DB II m B 17324- str.Constantin Manolescu - nr.83 Biserica
sf.Ilie 1810
Constantin 1920
-sat Viforata -Aleea Manastirii Dealu Manastirea Dealu 1499
Biserica Sf.Nicolae Clopotnita-Pivnitele Chiliilor- ref.incinta 1845
sec.XX
-sat Viforata DB-IIm-B-17762 str.Mihai Viteazu-Casa Darascu (Casa Enigarescu
Octav) -1890-1910
Isvoras)-1910.
Necesitati si optiuni ale populatiei reglementari urbanistice
- Incompatibilitatea vecinatatilor exploatare titei zona de locuit.
- In multe locuri, stratul freatic a fost infestat cu titei si apa sarata.
-Teritoriul comunei este strabatut de un numar insemnat de retele electrice de medie si
inalta tensiune, retele de gaze, retele de apa de sonda, retele de transport titei. Acolo
unde aceste retele trec pe proprietati si impun servituti, detinatorii retelelor, trebuie sa
opteze ori platesc despagubiri, ori cumpara terenurile afectate, ori deviaza retelele pe
domeniul public.
- Pe teritoriul comunei este amplasat depozitul ecologic de deeuri a municipiului
Targoviste la 300 m de cursul Ialomitei si la mai putin de un kilometru de localitatea
Viforata.
77

- Limita administrativa dintre comuna Aninoasa, comuna Razvad si municipiul

Targoviste reprezinta o disfunctie, deoarace a fost stabilita arbitrar, neurmarind o limita
naturala sau macar o limita conventionala (antropica) consecventa.
- Livezile primite de cetateni conform Legii 18/1991 cu toate ca nu au fost intretinute in
conditii normale datorita neclaritatii proprietatii si fiind exploatate de mai mult de 25 de
ani sunt slab productive, implica costuri foarte mari pentru scoaterea din circuitul
agricol.
- Apropierea comunei Aninoasa de municpiul Targoviste reprezinta un avantaj pentru
investitori, dar in acelasi timp comuna trebuie sa ofere prestari de servicii de nivel
urban, ceea ce reprezinta costuri majore. O colaborare in acest sens cu municipiul
Targoviste se impune.
Analizand starea dotarilor, se constata ca localitatea Aninoasa dispune de un dispensar
uman situat intr-o cladire improprie si un camin cultural de asemenea cu un local
improriu. Chiar daca Primaria a optat pentru amplasarea unor dotari noi de acest tip in
incinta SC IRIS SA (fostul CAP) proiectantul mentine propunerea din PUG-ul 1995 de a
se amplasa pe parcela libera de la intersectia DN 71 cu strada Matei Basarab a unei
dotari de interes public pentru a se marca accesul catre zona de centru a localitatii.
De asemenea, in incinta care va cuprinde complexul socio-cultural si sectia de
gospodarie comunala, trebuie prevazute pentru situatii deosebite (calamitati) spatii
pentru locuinte de necesitate.
Localitatea Viforata are dotari in general in stare buna. Deoarece populatia localitatii
Viforata este in continuare crestere, se propune extinderea scolii cu o sala de sport. De
asemenea, pentru catunul Valea Sasului, dupa desfiintarea scolii din casa
Braumbergher si dupa ce solutia cu inchirierea unui spatiu s-a dovedit prea costisitoare,
scolarizarea copiilor ramane o problema pe care primaria trebuie sa o rezolve deoarece
distanta pana la scoala din Viforata este de 3 km pe actualele drumuri. Primaria poate
asigura transportul copiilor la scoala, sau poate amenaja un drum intre Valea Sasului si
scoala din Viforata pe la limita de nord-est a livezilor care scurteaza traseul de parcurs
de copii la 1,50 km.
Pentru descentralizarea serviciilor si pentru scurtarea drumurilor de parcurs de catre
cetateni, s-a propus in Viforata un punct administrativ.
In localitatea Sateni se propune extinderea scolii cu o sala de sport, de asemenea, se
propune infiintarea unui punct sanitar.
O problema de gospodarie comunala care trebuie rezolvata este extinderea cimitirelor
din Aninoasa si Sateni.
Deoarece un numar important de locuitori (1100) fac naveta la Targoviste, liniile de
transport in comun municipale trebuie sa-si coreleze graficul curselor cu orele de
schimb ale marilor intreprinderi din municipiu, iar traseul trebuie in asa fel fixat incat sa
fie eficient (bucla prin cele trei sate).
Ca directii de dezvoltare este evident ca municipiul Targoviste reprezinta un punct de
atractie pentru locuitorii comunei si emana in acelasi timp investitii. Populatia nu a
crescut in ritmul in care s-au construit locuintele , pentru ca multi investitori si-au pastrat
buletinul de Targoviste. Pentru ca datele statistice sa oglindeasca realitatea, Consiliul
Local Aninoasa ar trebui sa cointereseze, printr-un sistem fiscal avantajos, noii
proprietari sa-si faca mutatia la Aninoasa. Suprafetele din intravilan care reprezinta
gradini, livezi, terenuri arabile fara acces la drumuri publice vor avea interdictii de
constrire pana la intocmirea unor PUZ-uri care sa reglementeze conditiile de acces si
construire.
Zonele noi introduse in intravilan sunt cu interdictii de construire pana la intocmirea si
aprobarea unor PUZ-uri, care sa reglementeze conditiile de acces si construire.
78

Cerinta principala de marire a intravilanului, obiectiva in principiu ( si cu un reflex al

constrangerilor anterioare) este disproportionata fata de ritmul de constructie actual si
va duce la un intravilan afanat cu cheltuieli neeficiente pentru realizarea si intretinerea
retelelor edilitare.
Punctele slabe ale comunei pe diverse domenii
sunt evidentiate si in studiul de
dezvoltare strategica:
Protectia mediului
- defriari necontrolate ceea ce genereaz risc de alunecri de teren n unele zone ale
localitii;
colmatarea vlcelelor comunale ceea ce genereaz risc de inundaii;
- poluarea la distan de ctre agenii industriali din Trgovite respectiv din comuna
Doiceti
- poluarea apelor de suprafat i a solului datorit faptului c reeaua de canalizare
acoper doar 25% din teritoriu;
- colectare neselectiv a deeurilor
- poluare cu pulberi n suspensie pe drumurile nemodernizate
- trend ascendent al poluarii datorate traficului rutier tot mai intens;
- slaba educaie n domeniul proteciei mediului
Retelele edilitare
- vechimea reelei de distribuie a gazelor naturale cu risc de producere a accidentelor
de mediu;
- 53% din lungimea drumurilor publice ale comunei necesit modernizare;
- starea de degradare a drumurilor modernizate;
- reeaua de canalizare acoper doar 25% din teritoriu;
- sistem neselectiv de colectare a deeurilor;
Domeniul economic
- declin puternic al industriei cu disponibilizare de personal care nu poate fi absorbit de
un sector teriar slab dezvoltat(IMM-uri n domeniul serviciilor) sau n agricultur;
- slab informaie antreprenorial ;
- agricultura slab dezvoltat;
- terenuri agricole frmiate pe care se practic agricultura de subzistena;
- parc de utilaje i maini agricole insuficient dezvoltat i neperformant;
- trend descendent al suprafeei agricole a comunei
- infrastructura insuficient modernizata;
- reteaua de canalizare deserveste doar 25% din comun
- fonduri locale insuficiente pentru modernizarea infrastructurii;
Dezvoltarea sociala
- scderea cifrei de colarizare;
- posibiliti reduse de practicare a sporturilor n aer liber (fotbal, atletism)
- turism i turism rural slab dezvoltate;
- promovare insuficient a obiectivelor turistice i a potenialului turistic al comunei;
- slab preocupare pentru conservarea identitii culturale a comunei ;
- lipsa unui muzeu al satului;
- lips fonduri pentru dotarea cminelor culturale i a ansamblului folcloric Vestitorii
Aninoasei;
- slab dotare a cabinetelor medicale de pe raza comunei;
- participarea modest a medicilor comunei la educaia tinerei generaii n domeniul
profilaxiei bolilor transmisibile;
- fenomen constant de mbtrnire a populaiei, consecint a sporului natural negativ.
79

Analizand posibilitatile de dezvoltare ale comunei Aninoasa se impune o ierarhizare

strategica a prioritatilor pe termen mediu si lung care sa elimine riscurile previzibile si
sa valorifice oportunitatile.
Domeniile strategice de urmarit ar fi :
1. Cresterea atractivitatii localitatilor component;
2. Sprijinirea activitatilor economice locale;
3. Cresterea calitatii vietii locuitorilor.
- Reabilitarea i calibrarea vlcelelor naturale (11,3Km), lrgirea podurilor din Aninoasa
,Viforta i Steni, pe cursul vlcelelor:
Proiectul are n vedere faptul c ntreaga comuna este strabatuta de vlcele comunale
care preiau toate apele pluviale de pe teritoriul comunei, dar i de pe versanti. De-a
lungul timpului acestea s-au colmatat, i-au micsorat vadul crend astfel o iminenta
amenintare de inundare a caselor.
Podurile i podetele care le traverseaz, fiind subdimensionate necesit de asemenea
lucrari de modernizare pentru a evita n timp eventualele inundaii.
Proiectul presupune amenajarea, regularizarea i decolmatarea albiilor vlcelelor,
redimensionarea deschiderilor i reconstrucia podurilor i podeelor ce traverseaz
vlcelele, dalarea anurilor din comun pentru o mai bun colectare a apelor pluviale i
diminuarea riscului inundrii gospodriilor stabilizarea versantului de pe malul drept al
prului Valea Rusului constnd n realizarea unor ecrane discontinue din piloi forai,
de diametru mare, din beton armat, solidarizai la partea superioar prin radiere
completate cu ziduri de sprijin din beton armat care s preia efectul umpluturilor de
peste radier i s mpiedice splarea terenului natural dup efectuarea spturilor.
Ecranele discontinue pe piloti forati permit scurgerea apelor subterane printre piloi.
- Reducerea polurii aerului datorat creterii traficului rutier prin modernizarea
infrastructurii rutiere:
a) tratament bituminos pe drumurile publice asfaltate, pe poriunile cu grad ridicat de
degradare;
b) asfaltarea drumurilor comunale pietruite sau de pmnt.
Proiectul prevede asfaltarea a 16 drumuri comunale care asigura legtura cu obiectivele
socio culturale amplaste n centrul fiecrei comune i accesul spre i dinspre
Trgovite. Lungimea total a drumurilor ce urmeaz a fi reabilitate este de 8,181Km
dup cum urmeaz:- 1,161 Km n satul Aninoasa;- 4,334 Km n satul Viforta;- 2,686
Km n satul Steni.
- Extinderea spaiilor verzi din localitate:
Sunt prevzute a se realiza noi spaii verzi n fiecare sat al comunei:
m2 prevzut cu fntni arteziene, mobilier ( bnci) arbuti i plante ornamentale;
- Reducerea polurii solului prin nlocuirea conductelor degradate de transport al
petrolului, aflate pe teritoriul comunei i reintroducerea terenurilor afectate n circuitul
agricol. Obiectivul va fi realizat de OMV Petrom Sucursala Trgovite i monitorizat de
APM Dmbovia.
- Dezvoltarea serviciilor turistice si de agreement:
Se va urmri impulsionarea activitii turistice ca sursa de venituri, prin punerea n
eviden a potenialului existent pe teritoriul comunei Aninoasa, i valorificarea acestui
potenial prin:
- amenajarea unei parcri n incinta Mnstirii Viforta;
80

- facilitti acordate n vederea practicrii sporturilor de sal (handbal, baschet, tenis de

mas,etc) n sala de sport a comunei;
- finalizarea construciei stadionului i organizarea de competitii sportive;
- organizarea de spectacole, expoziii , comunicri stiinifice, etc n cadrul Centrului
Cultural Aninoasa;
- construirea unui bazin de not acoperit;
- amenajarea unui parc n zona Centrului Cultural
- Restaurarea monumentelor istorice de pe raza comunei
- finalizarea lucrrilor de restaurare a bisericii Mnstirii Dealu;
- restaurarea bisericii Mnstirii Viforta i constrirea unui nou muzeu al mnstirii;
- restaurarea i introducerea in circuitul turistic a monumentului Fntna Pcii;
Iniierea de aciuni commune cu Consiliul Judeean D-a i Consiliul Municipal
Trgovite pentru revigorarea turismului n zonele Curtea Domneasc Chindia,
Mnstirea Dealu si Manastirea Viforata, obiective care au trecut istoric comun i care
n prezent nu sunt puse n valoare. Aciunile trebuie s vizeze segmentele de populaie
tnr : elevi, studeni, tineri cstorii, pentru c ei au o via dinamica ( ex. construirea
unui telescaun, a unor instalaii de lumini i sunet, inchirieri de biciclete la cele trei
obiective, bilete de acces la monumente cu reucere in conditiile vizitarii celor trei de
categoria A Curtea domneasca, Manastirea Dealu, Manastirea Viforata, etc.).
- Reabilitarea infrastructurii existente:
- modernizarea prin asfaltare a drumurilor de interes local n satele Aninoasa, Viforta
i Steni;
- reabilitarea, prin tratament bituminos, a drumurilor asfaltate degradate;
- Extinderea infrastructurii existente:
- extinderea reelei de canalizare a comunei;
- extinderea reelei de iluminat public stradal pe msur ce se extinde zona industrial
i cea a cartierelor rezideniale n localitate;
- extinderea sistemului de supraveghere a comunei prin camere video
-In vederea creterii siguranei obiectivelor i proteciei persoanelor, actualul sistem
electronic de supraveghere video va fi extins prin suplimentarea cu un numr de 3
camere video ce urmeaz a fi montate n zone de interes.
Sprijinirea antreprenoriatului local:
Pentru incurajarea initiativei private se va reduce la minim numarul de avize solicitate
prin certificatul de urbanism evident cu respectarea legislatiei in vigoare.
In zonele cu interdictii tempoorare de construire pana la elaborarea unui PUZ taxele si
impozitele locale pentru constructii si terenuri vor fi reduse.
Primaria respectiv Consiliul Local se va implica in marchetingul imobiliar facilitand
antreprenorilor accesul la terenuri construibile cu dotari edilitare accesibile.
Imbunatatirea conditiilor in domeniul educatiei:
- finalizarea lucrrilor la Grdinia Viforta. Necesitatea construirii unei gradinie n satul
Viforata s-a impus deoarece edificiul n care a funcionat pn acum , avea o vechime
de peste 100 de ani i nu asigura condiii optime de desfurare a actului didactic la
standardele impuse de UE.
- construirea grupului sanitar la coala Aninoasa, cu intrare din cldirea colii, prevzut
cu 4 cabine ( 2 pentru cadrele didactice i 2 pentru elevi) .
-Construirea unei gradinite cu program prelungit in satul Viforata in sistem de
parteneriat public privat.
-construirea unui centru de zi tip after school in satul Viforata pentru copii ce prezinta
risc de abandon scolar. Acestea vor avea o capacitatea de 2 grupe (maxim 40 elevi )
care vor beneficia de servicii educaionale dup un program prelungit, de tip coal
dup coal.
81

Cresterea starii de sanatate a locuitorilor:

- construirea unui grup sanitar, cu 2 cabine , racordat la reelele existente de ap i
canalizare, la dispensarul medical din Viforta.
- identificarea programelor i stimularea iniiativei medicilor comunei n vederea atragerii
de fonduri pentru dotarea cabinetelor medicale cu aparatur medical pentru efectuarea
unor minime investigaii medicale cu efecte benefice directe asupra calitii serviciilor
medicale oferite : ecograf, microanalizor pentru analize uzuale; crearea, pe suport
electronic, a unei baze de date referitoare la starea de sntate a populaiei comunei .
Acest obiectiv este realizabil n condiiile dotrii cabinetelor medicale, din fonduri
alocate de Ministerul Sntii, cu tehnic de calcul.
- Incurajarea activitatilor sportive si de agreement:
- cladirea vestiarelor de la terenul de sport va fi amenajat cu grupuri sanitare complet
echipate ( closete, lavoare i czi de du , un wc pentru public tip ECO) i asigurat cu
toate utilitile : nclzire termic n sistem centralizat, racordare la reeaua stradal de
ap potabil, canalizare, racordarea la reeaua public de alimentare cu gaze naturale,
energie electric.
- construirea unui bazin de not acoperit prevzut a funciona n sistem luciu de ap,
controlat prin rigole perimetrale. Dotarea acestui bazin va consta din: bazin de
compesare subteran, sistem de filtrare dimensionat pentru recircularea apei cel puin o
dat pe zi, schimbtoare de cldur cu agent termic ap cald pentru nclzirea apei i
incintei, accesorii: scri acces, blocstarturi, frnghii delimitare culoare, accesorii curire
etc.
- amenajarea in lungul drumurilor principale DN 71 DN 72 si unor piste de biciclete.In
acelas timp intre Manastirea Dealu si Manastirea Viforata se va amenaja un traseu in
teren accidentat pentru cicloturism in afara intravilanului. In intravilan se va amenaja un
traseu de biciclete intre cartierul Valea Sasului si scoala din satul Viforata pe un drum
propus spre modernizare.
Probleme de mediu existente, relevante pentru Planul Urbanistic General
Au fost selectate principalele probleme de mediu cu relevan direct pentru PUG
Comuna Aninoasa.
Apa - Asigurarea tuturor cetatenilor alimentarea cu apa potabila si canalizare in sistem
centralizat.
Aer - Activitatile economice din zonele nvecinate constituie surse majore de poluare.
Sol Nu s-a identificat zon cu sol deteriorat n intravilan. Pentru colectarea deseurilor
s-a implementat proiectul ISPA privind gestiunea deseurilor la nivel judetean, fiind astfel
inlaturata o sursa de poluare a solului.
Riscuri naturale - Zonele mai joase din spatiile rezidentiale cu risc de inundatie la ploi
insemnate cantitativ sau topirea zapezii, necesita intretinerea
si decolmatarea
permanenta a rigolelor si santurilor drumurilor nationale, judetene si comunale.
Terenurile agricole care reclama cerinte ameliorative.
Eroziunile exercitate asupra terenului de cursurile de ap, sunt de natur s pun n
pericol integritatea zonelor construite sau destinate construciilor.
Conservarea resurselor naturale - Pstrarea in intravilan a padurilor, plantarea de
arbori cu radacini adanci in zona de lunca a raurilor.
Realizarea retelei de distributie centralizata a gazelor naturale si echiparea obiectivelor
de utilitate publica (scoli, gradinite, crese, spitale, etc.) cu centrale termice proprii,
pentru diminuarea punctelor de foc si reducerea surselor de poluare si a pericolului de
incendiu.
Patrimoniul cultural Instituirea zonelor de protectie a monumentelor si interdictia de a
se construi fara consimtamantul institutiilor cu atributii stabilite prin lege.
82

Zonarea teritoriala Teritoriul administrativ este diferentiat in functie de destinatia

principal a terenurilor i n conformitate cu necesitatile populatiei. Zonarea propusa
asigura un acces mai bun la infrastructura de servicii a localitatii.
Constientizarea publicului - Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu. Primaria
informeaza cetatenii despre hotararile adoptate de consiliul local. Regulamentul local de
urbanism impune procedurile de aprobare a obiectivelor de investitii cu respectarea
zonelor de protective.
Masurile propuse pentru a preveni, reduce si compensa cat de complet posibil orice
efect advers asupra mediului al implementarii Planului Urbanistic General
Hotrrea de Guvern 1076/2004 prevede stabilirea de msuri de prevenire, reducere i
compensare a efectelor semnificative asupra mediului rezultate n urma implementrii
planului.
Cu toate c n cadrul evalurii de mediu nu au fost identificate efecte negative
semnificative rezultate n urma implementrii PUG Comuna Aninoasa, n cadrul
Raportului de mediu sunt propuse o serie de msuri cu caracter general pentru
prevenirea, reducerea i compensarea oricrui efect advers asupra aspectelor de
mediu relevante considerate n cadrul evalurii.
Trebuie de asemenea subliniat faptul c la nivelul evalurii strategice de mediu nu se
pot identifica n detaliu toate efectele poteniale ce pot apare ca urmare a implementrii
Planului (n special a proiectelor subsecvente).
Prevenirea i reducerea efectelor adverse asupra mediului se poate face numai prin
considerarea evalurii de mediu n toate etapele de pregtire i implementare a
Planului:
- Evaluarea strategic de mediu va trebui avut n vedere la realizarea i
implementarea unor planuri de rang inferior, ce vor intra sub incidena prevederilor
PUG;
- Proiectele de investiii propuse a fi realizate, cu impact potenial asupra mediului (n
nelesul dat de Ordinul 863/2002), vor trebui evaluate din punct de vedere al impactului
asupra mediului. Evalurile de impact se vor ntocmi n conformitate cu cerinele
legislaiei naionale n vigoare i vor putea permite identificarea:
-Efectelor poteniale asupra mediului n aria de proiect;
-Celor mai bune tehnici i soluii disponibile pentru activitile propuse;
-Setului de msuri necesar prevenirii, reducerii i compensrii efectelor negative asupra
mediului generat de proiectul n cauz;
-Setului de msuri pentru monitorizarea efectelor asupra mediului ale implementrii
proiectelor.
Masurile avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii
planului
Din punct de vedere al cerinelor HG 1076/2004, aceast seciune trebuie s descrie
msurile pentru monitorizarea efectelor semnificative asupra mediului generate de
implementarea PUG Comuna Aninoasa. Conform rezultatelor analizei prezentate, nu au
fost identificate poteniale efecte semnificative n urma implementrii planului.
Considerm ns c este att n interesul titularului de plan, dar i al locuitorilor comunei
s se analizeze posibilitatea includerii n evaluare a unui set de indicatori care s poat
evidenia eficiena implementrii msurilor prevzute n PUG Comuna Aninoasa.
Urmtoarele aspecte au fost considerate n propunerea unui sistem simplu i eficient de
monitorizare a efectelor asupra mediului generate de implementarea planului:
Un program de monitorizare a efectelor PUG care s se concentreze pe problemele
de mediu identificate i care s ofere o imagine gradual asupra modului n care aceste
probleme sunt rezolvate;
83

Programul de monitorizare trebuie s fie unul cuprinztor, simplu i eficient care s

presupun un consum redus de resurse, dar care s permit cunoaterea ct mai
exact a calitii mediului n comun;
Multe din datele privind calitatea mediului nu pot fi generate /colectate de ctre
titular, fiind necesar utilizarea unor date furnizate de instituiile cu competene n acest
domeniu, precum: A.P.M. , ISU, Direcia de Cultur, operatorul de salubritate, etc;
Sistemul de monitorizare propus se raporteaz la obiectivele de mediu relevante
stabilite n cadrul grupului de lucru SEA. Sistemul de monitorizare va permite astfel nu
numai evaluarea impactului implementrii PUG asupra mediului, dar i a modului n
care aceste obiective relevante de mediu sunt atinse.
Subliniem faptul c indicatorii propui aici se refer la monitorizarea efectelor asupra
mediului generate de implementarea PUG. Planul trebuie s includ ns i indicatori
privind monitorizarea rezultatelor implementrii sale, pentru a putea urmri progresele
n realizarea obiectivelor, msurilor i termenelor stabilite. Analiza PUG Comuna
Aninoasa nu a condus la identificarea unui set de indicatori de monitorizare a
rezultatelor.
Recomandm identificarea i includerea n varianta final a PUG a unor indicatori de
monitorizare, care s permit:
-Monitorizarea anual a obiectivelor i msurilor prevzute n PUG Comuna Aninoasa;
-Evaluri asupra progresului nregistrat n atingerea obiectivelor;
-Identificarea ntrzierilor, piedicilor i deficienelor ntmpinate n implementarea PUG;
Recomandarea de aciuni pentru mbuntirea implementrii Planului.
n tabelul urmtor sunt prezentai indicatorii propui pentru monitorizarea efectelor PUG
Comuna Aninoasa asupra mediului. Frecvena de monitorizare propus a indicatorilor
este anual.
Monitorizarea implementarii planului din punct de vedere al impactului asupra calitatii
factorilor de mediu nu va putea sa fie facuta, in exclusivitate de titular datorita lipsei
mijloacelor tehnice necesare. Urmarirea in timp a calitatii factorilor de mediu va trebui
sa se realizeze in colaborare cu institutii ale statului, de profil, cu personal calificat.
Monitorizarea titularului de plan se va referi numai la acele activitati ce pot fi
cuantificabile ca valori, cantitati si timp de executie. Primaria comunei va depune anual,
pana la sfirsitul primului trimestru al anului ulterior realizarii monitorizarii, rezultatele
Programului de monitorizare la Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Piteti.
84

Bibliografie
-Ghinea, D. (2000) , ENCICLOPEDIA GEOGRAFICA A ROMANIEI, Ed. Enciclopedica,
Bucureti.;
-Ujvari, I. (1972), GEOGRAFIA APELOR ROMANIEI, Ed. stiintifica, Bucureti.;
-INSTITUTUL NAIONAL DE STATISTIC ,Direcia Judeean de Statistic Dmbovia
- Date statistice
-1970: HARTA GEOLOGICA A RS ROMANIA, scara 1/1 000 000, Comitetul de Stat al
Geologiei, Institutul Geologic, Bucuresti ;
-1972-1983: ATLASUL RS ROMANIA (hartile: Apele subterane; Solurile; Vegetatia)
Ed. Academiei RSR, Bucuresti;
-1983n: GEOGRAFIA ROMANIEI, GEOGRAFIA FIZICA, vol. I, Ed .Academiei,
Bucuresti;
-1992: GEOGRAFIA ROMANIEI, REGIUNILE PERICARPATICE, vol. IV,
Ed.
Academiei Romane, Bucuresti;
-1992: ATLASUL
CADASTRULUI APELOR DIN ROMANIA, p. I, coordonator
AQUAPROIECT, Bucureti;
- Agenia pentru Protecia Mediului Dmbovia, PLANUL LOCAL DE ACIUNE PENTRU
MEDIU, ediie revizuit 2006;
- Bug Drago , Ion Z voianu, JUDEUL DMBOVIA, Editura Academiei Republicii
Socialiste Romnia, 1974;
- Consiliul Judeean Dmbovia, PLANUL JUDEEAN DE GESTIONARE DEEURILOR,
ediie revizuit 2008;
- Doni N. , Popescu A. , Pauc -Comnescu M. , Mihilescu S. , Biri A. HABITATE DIN
ROMNIA , Editura Tehnic Silvic , Bucureti , 2005;
- Pun Costic , CLIMA JUDEULUI DMBOVIA, Editura Oraj 2001, Trgovite,2002.
85

FOAIA FINAL
Lucrarea: RAPORT DE MEDIU PENTRU ACTUALIZARE
GENERAL COMUNA ANINOASA, JUDEUL DMBOVIA
PLAN URBANISTIC
Contract : Nr. din

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI ANINOASA
Lucrarea contine un numar total de 86 pagini scrise i pagini diferite, piese desenate.
Lucrarea a fost elaborata si tehnoredactat de : Dipl. Univ. Manii Virgil i jr. Manii
Horaiu Radu.
Lucrarea a fost multiplicat intr-un numr de 3 exemplare, a cror destinaie este
urmtoarea:
- exemplarele nr. 1: Primria comunei Aninoasa;
- exemplarul nr. 2 i 3 : A.R.P.M. Piteti.
Responsabil Elaborare Raport de Mediu: Evaluator Dipl.Univ. Manii Virgil - poziia
192 n Registrul naional al elaboratorilor de studii pentru protecia mediului ,Str.
Neagoe Basarab, bl. A1, sc.C, et. 3,ap. 12, Telefon: 0747079077, Email:
maniti_virgil@yahoo.com
86

87

PUG Aninoasa

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PUG Aninoasa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L.

RAPORT DE MEDIU - REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE

Capitolul 8. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii in

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE

RAPORT DE MEDIU - REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE

geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE

resurse naturale - totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE

-Telefon: 0245-226214, -fax: 0245-226533, -website: www.primariaaninoasa.ro.

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE

a proiectelor (eficientizarea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului).

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE

A fost de asemenea realizat o list de indicatori propui pentru monitorizarea

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE

director si de reglementare operationala ; se actualizeaza la 5 - 10 ani (cu exceptia

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE

- la vest - comuna Sotanga

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE

Fetele Aninoasei cunoscute i sub denumirea de Fetele Albe , ce se desfoar de

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE

Conditii de clima si meteorologice pe amplasament/zona: - Clima este o sintez a

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE

Temperatura medie anual - Pentru zona studiat, temperatura medie calculat pe un

(dup Arhiva ANM)

(dup Arhiva ANM)

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE

Maximele absolute ale regiunii sunt la Trgoviste de 62,5C, valoare nregistrat pe 5

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE

La nceputul secolului nostru ncepuse exploatarea crbunelui, pe raza satului

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE

-la ovine norma de 640 (40/100 ha).

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE

DN 71 (4,5 km) Targoviste Sinaia;

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE

2.1.5. Intravilan existent Zone functionale Intravilan propus

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE

- Incinta SC IRIS SA prevazuta in PUG - ul vechi ca unitate agricola cu profil zootehnic

2.1.6. Zone cu riscuri naturale si antropice:

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE

Riscul de inundatii - Inundatiile reprezinta un risc serios asupra localitatilor, cailor de

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE

Sursa: INSTITUTUL NAIONAL DE STATISTIC - Direcia Judeean de Statistic

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE

Potenialul touristic - Prin aezarea n apropierea vechii ceti de scaun a Trii

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE

-sat Sateni DB-II-m-A- 17695 str.Popa Marin Biserica Adormirea Maicii

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE

Deoarece un numar important de locuitori (1100) fac naveta la Targoviste, liniile de

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE

- n zona Centrului Cultural Aninoasa va fi amenajat un parc cu o suprafaa de cca 1000

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE

Pentru incurajarea initiativei private se va reduce la minim numarul de avize solicitate

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE

2.2. Relatia cu alte programe si planuri relevante

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE

S.C.ELHAZ CONSULT S.R.L. TRGOVITE