‘Avind un confinut bogat de formule si tabele actualizate in conformitate cou standardele roménesti in vigoare, lucrarea de faji vine in sprijinul studentlor, doctoranzilor subinginerilor 51 inginerilor implica in activititi de proiectare. ‘Cortes are 0 valoare stintificd ridicatl iar tiparirea sa are menirea si ofere cititorlor cunostinfele teoretice necesare efectuarii unei profectisi de calitate superioard, Referent stintific: Prof.dring. Valeriu STOIAN [Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale IDAN, DANIEL Construcfii civile: elemente de protectare / asist.ing. Dan] lDaniel, asisting, Silviu Secula, asist.ing. Luminita Fekete-Negy | ITimisoara: Editura Politehnica, 2001 300 p. ;24 em. - (Student) Bibliogr. ISBN 973-8247-48.9 sist. ing. Daniel Dan Asist. ing. Silviu Secula ‘Asist.ing. Luminita Fekete-Nagy CONSTRUCTIL CIVILE ELEMENTE DE PROJECTARE Colectia “STUDENT” EDITURA POLITEHNICA TIMISOARA - 2001Copyright © Editure Politehnica, 2001 Toate drepturile sunt rezervate edituri, Nici o parte din aceasta luerare nu poate fi reprodusé, stocata sau transmis prin indiferent ce forma, firé acordul prealabil seris al Editurii Politehnica EDITURA POLITEHNICA By. Republicii nr. 9 1900 Timisoara, Romania Tel, 056/293.570 Fax 056/190.321 Consilier editorial: Profdr.ing. Sabin IONEL Bun de imprimat: 30.10.2001 Coli de tipar: 19 CZU. 64 ISBN 973 - 8247 - 48-9 Tiparal exeeutat sub comanda nr. 288 la Centrul de Multiplicare al Universitiji "Politehnica” din Timisoara PREFATA Activitatea de proiectare in construct presupune asigurarea unui nivel calitaiv conform cu toate reglementérile in vigoae Lucritile de proiectare desfigurate de colectivele de specilitate trebuie 3 corespunds standardelor in vigoare si implicit unui sistem al calitiiimpus in birourile de proiectae. Lucrarea prezinta modul de aledtuire a unui projet conform standardelor in vigoare din taza de concept pana in taza de proiecttehnie si D.D.E. Cartea de fata vine in sprijinul studentlor. doctoranzilor subinginerlor 5i inginerilor implicayi in activity de proiectare, Pentra o proiectare eat mai coreets dar totodatdsigurd si economica se dau explicati complete cu comentari si exemple de caleul Structuratd pe zece capitole distincte Iuerares prezina fazele de abordate unui proiect, de Ia concept la execute. Elaborarea lucrrit sa facut dupa ultimi detalitfurnizate de standarde, normative $1 lei. precum si dupa indicail litraturii de specialitate modeme. LLucrarea cuprinde dou pact principale: clementele necesare elaboririi planurilor de aritectrd (reprezentri, detalii ovary; clementele necesare aleatuirit si proiectiri elementelor de constructii (acoperiguri plane. sir pret, fundati ete. Peniru unele dintre elementele prezentate sunt precizate in paralel, pe lin metodele curente de proiectare, aflate la indemina oricirui proiectant si metode modeme de proiestare asistate de clculator Ultimul capitol abordeaza problema autorizarii constructilor conform reglementivilor in vigoare la deta redactivi si oferd toate detalile necesare privind . 334 Wad mine ip aan saeco prosin de 0 TOD em mama] 3 Pedr 3 em pene Up GEN 1300 Jacustice 10 i 3 ame tip GBN 1400 335 [PPT jrs +] ste oScepelnet GON 0 zen 20 Shean mc Se ps SBN Be | act et s [abe cn Depa 2 eam — + a % Se et ane dep FA.2 iment spumonen 4. PARDOSELL ~ ‘ams de ciment arma cu vests 200. ©1 [Cover PVC de 3mm prosime Tipit cu aracet sau prenander inlay sal $F [ide de caramids (selusiv tencuila pe anbele fe) de | ies dn mona einen cea. pein 10 | Spore dca pinpesn pecs ce 20x15 | oun sa apa ges em grsines nn BSNS a | [Stnptie tn cttw de 290 14063 mm | eu sirat fonoizotator din pucrett de cauciue de 2,0 em grosime gi un strat (STAS 51857275) 1308 je cation bitamat| * 1000 (“vom renee in aria cu go vei de 290x140 88 mm 3 sa onoeolatr din pte Vat mineral ip sian de tem grime jstas'stssa~ 73) 2000 |, fect rane ccnbea ein on ' mpi since pr ea 29 1x5 ‘T_|Parchet LU cin stejar de 2,2 em gros it seo TAS $1882 = 79) 7. me [racreuLt ins ci grosime pe Ribrobeton de 3,3 em grosime (srs ‘em grosime din crdonida plin8 presatd pe cale umedi (STAS 457 ~ I u sat de pudeildecaucuc de Jem grosine__ 650, 90s 14063 mm. a8. [7437 PParchetmozaie de Tm grosime iit ca wacet Tocaslv Srl pains 7 —L ante S| “FS |Parcet moze de Vem grosime pe dal Hota a fap 3So | ras i earn pos) rin pentr las de 115 x 60x GOs 580) ce et eee on 1048_Actiuni in construct -3. 3.1 Generalitat 49 Greutai tehnice “GREUTAT THIINICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCTIT VALORI NORMATE) -Evaluarea greuailr elementelor deconstruct a acfunilor permanente se Denes Gea stabilese pe baza valrilorgreutifilortohnce ale materalelor si produselor de orice pe natura in stare in care ee incarcé construcile aa TTT arate (ae Pane) ot Ta CaN BS Greutiile tehnice reprezinti ah) se consi spar, retail specific pentru materiale omogene gi compacte (metal, lichide - Gre ies el ct rs 1000 pee oe ica mpc {Pov specie aparete penta materiale nemogene, poss sau cu gout Gm crimid, ben): = frei apeiic fn rad sa in vac (snr alas, buns, cimen, [ote a rele ce) a per cers, he, ama et.) sah ambalj (penta conser out fut te) a 7 Pentru evaluarea inedrcarilor in calculul constructiilor de locuit se folosesc a vi areutiledin belle 34-36 Seana area iar Becsatapeane an surpass Tabeul3.4 meses ooo ‘GRETA TERDICE ALE WA TERTRLELON DE CONSTRUCT Cmca) tow oALon Nona | SE E28 tio wo 30 0 Dehet a eos Se cETtts «10 >o0 Gesesags @s-79 ‘io 1 __—______—_—_—. Gas Cans wo) too 1 Par ees tam |__|-asests gsm Too Seas aan pa RT ea eee “Aint or rach sexo Se Set nt dct Suan se ‘est sien so Casson Fela mad ae CH ST ace no eile Smoot 390 Gest =~ marca GB $0 _ 7500. Tere nach op GOVT oe To an mechs oxo wostec “mene ‘0 inane Seach Nami F | = Produs pe baza de cenugd (GBC), In sire wmeda_ i a maces 0 “Lame dona Susan Fosse (ap pos lim se T oR Uscat nae ute) fe Sazu wit ta poet construc aun Beton co rut tech Yous ait oe “EL Jatt obo casa ara ve cin Aijacae a se lA Fr Fegemiatnaaropsa cai oe Neier oto are bon “rep is ed cee eat amma cae rtrd pea nse stuido on 0 oes - icv sno era 5009 cose arti thc emul de constrict in ae ete curing ‘ede 1000 Ni ben 4. Betone de iment Rock agree pve'50_Actuni in construii-3 3.1-Generalitai_St ‘GREUTRTT TEHNICE ALE MIATERIALELOR DE CONSTRUCTIE 1 ‘GREUTKTITEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCTIT (VALORI NORMATE, (WALORI NORMATE “_ Denne meat reve | T Denies merle ‘ini | | Cia ‘casa 3 “rosie 4 Zid in criminc pla veiale Cua 000 a a Toa baa Chas erage Haag no panty inti | ~Clasa C1 (eu alte apregate) out 90__| aca _ as os ie in WIT RT BEB I TR TT BC ins ‘Nes 10300 ta “Ti i wT ET ae an wT HAT] ——] poems Gon | cua cr genet ester Ls CR pe eae lew 0 Gaact 000 ons: Sasce 33000 | Gas _ 1800 1 atria cupid eee a ei | an a ean wpa vrs 2 Genie ene peo pun ete ema a, crept | CusCh "aa00 |__ nat eogeusenct de 9oN@ eter 2 sine 8. is pene pert pre li Caria rae aE Ta Seiad * 10000 [CRT orae pagina, etapa 35 Chose "3000 [taste di pot [innor Cs ‘sa00| [Cas rt ate 1200 a Ae TSE, SA [REP ie To Se eae PEL “Gatch " sees ‘3e00 | eosin e.: 8.050, 60:70am) 000 ess ‘S000 35 Pte dn PVC pest se Sac 13500 (msm os 15402. 920201 mm) ‘ca wit Gin hae |e foen CA S00F | 20 12cm cass | Be TE | Salil Gin wat 6c wit plas de aba STAS BOTT Taya crs 300 a0 ae rr J ‘CoP 360. 216 2 bem 396 3] Gira PVG pe iT igen a |? [tsa zo | soem ses Bate ea bIC PVC pea a : soa ao Nisan —|—20_| en a3 Tp Oe Be STAB TOTS TF _ 3 spac “eee |4_Actiuni in constructi-3 3.2 fnciteari permanente $5. In aplicarea metodeistirilor limit, inedredile se iau in considerare cu Tabelul3.8 intenstitle de calcul, care se determina prin inmulttes intensitfilor normate lal cu coefiienfii incércdrilor (relajia 3.2). Coeficientul Inearcailor pentru SATE] toca pe {ncdrcdile permanente se determind conform tabeluli 3.7. Desig seen | Tete | et | ea Sesoetr, | Seuamale (cr veiesey | Rl oe aa ey | SN | creuten cme permanente | Sec pee 18K ape FRET Scone gretaee oo) nectoleco pa Goenclor swe seamen | em det Stoner Gece) xen to gl a eRS Ben20 on | Spc ei pi TE TE Tate dnc tn eopade t ‘rsd pir, Stace amor me de Greats denon & wae |nearaae Same fn prof 3000 Sfalaue ingyen ee | pee a 8) elmer art oan arose) ect ncondip_| “OP co Ten aS ing protale so) ow ‘Gute npg pinnioe uae —— more wor npr ia Fal de precomgrie™ endure 3.3 INCARCARI UTILE _ _ 500. eat eee Valorie normate ale intensiiinedrcrilor ule curente, care reprezin valor ile decom oe invine ei ar slots dnc nell 3.3. Acese alo se pt ra aaron oor jattead tncoecononiee eorespmatae pote Cee ee ‘odat cu proiectul, Pentru cazuri nespecificate in tabelul 3.8, aceste valori se vor stabil debtor fast inte i Se ee rl nar mecde fadamene a ‘ie pedo intuit mun wanade ee ee ea Se ee ee sap ior de ct sau sociale ane eee Sats sail medal ee) Saeuege = incarcarile date de utilajele speciale ale clidirilor (rezervoare si motoare ale ‘ine eeeace eae i ee ee nce con, scone) sea st ter depart Soe Fae creel umcarh st soporte sbiele gle menonate 2 er inetreile respective se vor considera ci actioneaza pe supraeteleefestiv ocupate de Sebel metco | Conform condi de explonns, do tcesteainconformiat cu rezemarea lo el; pe aestesuprafe nu se vor ma ua | zaman ite te | pati de caleul alte incirdri utile, In acest ea cle si $i construcile se vor et canner e a Verifica sila incredrile specificate in tabelul 3.8. Ine€rerileuile enumerate in tabelal |lrlur, nel bie 500 1090 | 38, coloanele 3 54 actioneaza pe directie vertical Sint pb ter =(S6_Actiunin constructii-3 tae] TpaTE | tate pe ” ‘Sauber, | mz pow |e? | ase ogee | fungal batustade’ 2000 300 | Obs 10 poate | — 1500 [= | pemee Te | smo | soo [ome cuiionecneajetinice | Shmmee | Contr a Sa (CARCARI DATE DE PERETII DESPARTITORI acd amplasamentele unor pereidespritor neportang ma pot fidicae gnu sunt cunoseute in momenta proiectri sau dact forma in plan a acestor pereti este Compliea, se admite ca inetcarle date de ace perei si fie considerate dept Ince utile, uniform distibuite pe un perimetra al suprafeeiplanyeul, pe care inirea acestor ete posi SpivonPrevedere acestai punct se aplic8'numai peel despinitorineportanti ‘ator greutatedistribuiti pe lingimea peefilr nu este mai mare de $000 Nim. In eazal plangeior la care se poste cotsidert o reparie Cansveral a inciedrlor linia, Fnctreile echivalente uniform disibuite pe mau valoile 3.5 — Inetireari date de peretii despartitori_ 57 2) pentra peri despanitori avand greutatea pnd la 1500 Nim inclusiy .....500 Nin? +) pentru pereti despartitoriavnd greutatea intre 1500 Nim si 3000 Nim, inclusiv 1000 Nim? «) pentru perei desparttor avind greutatea peste 3000 Nim insi mu ‘mai mare ca $000 Nim inelus 1500 Nim? In functie de diverselesituati speciale care po si apara in practice proiectiri, se pot adopta si alte valor, pe baza unui calcul justifiativ. In toate cazurile in care podita si greuatea peretilor despartitori sunt cunoscute,incdrtrile date de acesti pereti se vor Iva In calcul conform datelor reale. Pentru planseele prfabricate (de tip fasi eu soluri) modul de considerare a incdredrilor date de pereti deapimitori va fl dat i instructiunite de folosire a catalogului respectiv Pentru incdrctrile variable, valorile cocfiientilor m sin’ se determing conform tabelului 3.9 Tabelul 3.9 rei ra We Ti TT [ereanieaisibae pe wapeiga 9 Tease osu | pias 2 RN | 1 nie le ee Sure, wines | ss) | procs, inant, Ins de ese, pe baleane i Hamer FRE PTS [2 | tosis pusize, spurs, sexe soci, posure |e # RN oa cal eletce pe pase instal. podule | egle ow S RN [1 ‘ecelable avdnd “mens norte (confrn STAS | Seu al mart TOLOWA™ Te ablal ne I wert 1 SBS 6. Ba) Se 7 Theirs bute pod celal, a de dune | pint o> RN | TE i specucle nse comercile le magazicer in| Gina) [57] inte si expos, In tsbune, In adipostr pene bare S RNa? PT] OS {ule n ele cu ul) ar en § incre doi fnmenior # mcracer In fil ay atelere sind bers ay SRW 5 items ornate (cf STAS TOIDL@A, ~ Ts tabel 1 | £2 Nin | 12 er 9.14) de — Theta csbute a Tngul une Unit bluse, pee Gespion, Se rent pe dete vets orion wl. TP Tnaca concentrate apliae pe weptele Stier pe elements sounds [OBSERVATIE:Cocisensietcislara Ga" ws ke cclisenh Saami58_Actiuni in constructii-3 3.5 INCARCARI DIN ZAPADA Actiunea zipeaii se manifesti prin fore exteioare distribuite, statce, ‘ctionind vertical asupraelementelor de constructie expuse. Tnearcarea din pada se considers conform STAS 10101/21-92 (42), cu valoi 4iferte, in funetie de zona climatied in care este amplasttA constructa, Valorile normatep,’ fi valorile de calcul p se calculeaz& cu formulele 68) 69) unde: a ~ coeficient ce fine seama de aglomerarea cu zipadi pe suprafata acoperigului cu valor! date in functe de unghiulinveitorii “a (tabelal 3.10); .—Coeficient ce fine seama de conditile de expunere ale clad 2: greuiatea de referint a stratului de zipads; Ye ~ coeficient partial de siguranté ce multiplcA incircarea normaté tine szums de casa de important cli si de gruparea de incrcr a eres fae caleulul Coeficientul c, se stabilete pentru fiecere form distinct de acoperis, tintind seama de zipada care cade linistit, de redistbuirea ipezii datorate vintului, de cfectele de alunecare a zapezii pe acoperisuri in pant in funetie de conditiletermice ale acoperisului in cauza, de panti si de eventuale obstacole. La stabilirea eeficientului cy trebuie avute in vedere si extinderle posibile Tm viitor ale ‘onsructilr sau eonstuetile invecinate ce pot fi realizat ulterior. {In cazul acoperisurilor eu configuraie de depresiune sau caldar, trebuie 8 se abi in vedere si posibilitatea aglomerdrlor mari de zipadd care se pot produce datorita ‘vintuli, prin admiterea, in cazuri justficate, 8 aglomerarea de 2apada poate si se Produc pind la nivelul la care corespunde unei supratefe superioare plate a strtului de zapada. {in cazul unor condi termotehnice speciale penru clementele supuse actiuni peril, Tnckrcfrle acestor elemente trebuie reconsiderate, avindu-se In vedere Posibilitiile de topire a zipezi siredistribuire a factfile. Pentru constructii de importanta deosebta si sensible la actiunea zApezii, Valorile cy, se recomands si se determine experimental pe model, in tunel aerodinamic. Coeficientul e, tine seama de condijle de expunere ale clidiri, avind urmatoarele valori = 0,6 pentru conditi deasebite de expunere, fird obstacole pentru onditii normale de expunere, = 0,8 pent conditi normale de expunere = 1,0 pentru conditi speciale de adapostire 1. pentra zone de acopers eu obstacole in calea spulberiiizApezi, 3.5 Incazeisi din 2ipads_ 59 _ ‘Tabetul 3.10 Fara ia bene deep Conn espera scala ar I ae . a Euan Varian 2. se apich pene 8250 (MMs 975 Greutatea de refecnjl a stratului de 28pad8 g. se determin’ tn functe de zona caracteristicd din tabelul 3.11, Zonele caracteristice Roméniei sunt prezentate in figura 3.1 Coeficientul partial de siguranté yr, yo, 7, 72 fine seama de clasa de important a elidici side gruparea de incircirt ia care se face calculul. Valorile acestuia se iau din tabelul 3.12 iar valorile coeficientilor parjiali de sigurants yor din tabelul 3.13, CClasele de important pentru determinarea coeficientilor pariali de sigurangi y-; sunt definite in tabelul 3.14, in conformitate cu STAS 10100/0-75 (9)60 Actin in const -3 _38-Incire din pad 61 Tabelul 3.11 “Peroni rial 2 x | zonnain 1 | Aliotinea a z ~ c D Rominiei pentra actiunea 2ip sit | ean pail de Sant aria de spans [Sie ie de zB reste sit, sb . zaay | ¥-OEE EB Figura 3.1 ~ Zonarea ts meer sey, ur Stile i line, ‘sb actions grpasior spose ineateatunes Agri oahu rol ecu) ‘hasall(62_Actunt in construe -3 ‘Tabelul 3.13 [Casa de importanja 7 = 040_| 0.60 T 035] 055 ur ‘30 [050 | WV 025 [045] a Tabet 3.14 ‘Observe sopra module sigue z SaaTae Taper ars ae Soran ma pore de Peeebnutector avarice um | tee ou arucer general pot st fe ‘Contr actro exlonare size, pen basa une) jsf Sabi, lca In acter specie de fnepunoare | eee arve Consect secur fn uma oe Sos (ona enimeme | hice saw pe taza unr wii tao: | coespentoare se adopt nel sporus [Cs eons on Constr Tecan cea lst ‘Conrad important Consist provi pericole pent vias cesta Diferentierea nivelului de Constr de portant wee sees encucarenucxina | rout nv se invodue Meena dn jedan demarcate cle ce | puncte vedere al agar nce Cons aceor svar imple evel es pena va sidan Se viliast valonile debacle vets In veriewea sigue, De Pe tum prevederor uror_relemerti | tence sin pe taca nor util Cnresputoes, se adopdunele reer | fade aiguare big devalue ‘au prez | nee xe deasigurre pot st fe mat tau putin sve deo fn med ure! s | ‘har nai ame eons asigurace, cu referre Ia incadrarea in clase de Jmportanya, este legat de valorile considerate pentru actinile exceptionale sau pentru intensitiile exceptional ale aciunil lor temporare, considerate in gruparile speciale 3.6 INCARCARI DIN VANT Actiunes vinta se manifest prin fore exeroae distribute, orientate tn mod preponderent noma fa suprasiaexpis, dar avind i componente tangenile, fmporante In speial per clementele de suprafat mare, conform STAS 10101/20- 90 (41). Din punet de vedere al efectlu asupra consiucilo, free produse de vint ge consderh em sima » ous componente, stated si dnamicd, In cazul constructor arent, putin sensbile Ta actiuneavantuui, Inchcaile din vnt se consider cl se aplicdstati. in gener, directa cuenta de er este orizontali. In raport cu construc, ‘nul se consider cS poat bat din orice dest incArcarea din vint se ia tn calcule cu intenstatea nonmath psi eu cea de caleul pf, grupareaincireilorfindu-se conform prevedeiior din caitlul 3. Rela de esleul ale intenstiilornctrcrilor dn vnt sunt pt = Brey -cs(2)-8, G10) ware 6.102) unde B= coeficientl de rafal 6, ~cefieientl aeroinamic pe suprafata "a consti iC) coefiient de varias presini diame de baz in raport co inahimes 2 deasupea erent liber, Tr presunen dinamict de baz8 stbilizat la nies de 10 m deasupra serenulus 1 ~coefcientl partial de sigurans {py Vederen determinirit efestelor Muctuate ale vinuli, in funetic de sensbiliatea In actunen vn, se consider tei eategori de contrac Ci, Co, Din categoria Cy fac parte constr eurente, pin sensible Ia actunea vin In aceasth categorie ie oat construct fart de cele din estegorile Cs c Din categoria C; fac parte constucilecurent sensibile la actunea vant fn aceasta categorie int pa lnilorletrice serine, turn, cosur de fun, utile de tip coloand, cstecde area perioada propre fundamental mai mare de 025s, “Structun d clit inate, civil s industri, care depigese 40 m inatime sau a peroada propre fundamentalé mai mare de Is alte sructr sau pa usare de contuci, lexibile (proeminents, elemente de inchidere ete), susepnile dea amplifies sensibil ose datrite actuator resin vant ‘onstrusile care mu fac parte dn categoria C.Aciuni in constr Din categoria C; fac parte consiucile cae ride probleme speciale dateitt sensbiiti l aciunes vinci stcomplexititi comport lo, fn aceaté categorie intrd de exemple tumurile de televiune, antenee si cosuile de fur cu natin de peste 150 m,tumurle de dete eu insimi de peste 100'm, grapurile de conduct sau staade cu deschider sa iatimi de peste 50m. in eazulconstrucilr din categoria C,,componentele static gi Nuetuantl ale \intuise ia in considerareimpreun, iar coeficiental de afaléB = 1,6 ‘Coeficienul aerodinamic pe suprafija "" a construtiei cy pent diferite scheme de constructie, pentru prsiun i sufioni sunt preczat in tbelUl 3.15 Ll | omen La valorle positive ale coeficienilor corespund presiun, iar la valorite negative corespund suctun ‘Coeficiente se asciazd in cazul presiunilor cu coeficientul e(2), iar in azul suction C6 nat a consructile cu deschideri mari hal, hangare tc.) trebule se find seama si de variajia presizniinterioae (suprapresiune sau sufiune) eplicatd pe toate fefle T 3.6~ facateari din vint_6S Penta dterminateaacestr vara de presinne, construct se impart in dou categorise permeabiitate nommala cu permeabitat ridicat onsite cu permeabilitate normal se consider cele l care raportuldintre soprasja golurlor, ce pot deschise simulta, din elementle de inchidere (pref, seoper i supra elementelor de inchider, ext de cl mul 0,15, ar constetile. permeable ridiat se considr& cole ln ere acest rpor est mai mare de 0,15 in carulconstuoilor ev permeabiltate normal, varaiapresiuiiintrioare se ia egal cu +0,2-c,(teq)-,, iar in cazul celor cu permesbilitate ridicata de 40,5 e(baus)-Ey-Inetctritecorespunaitoare vail de presume interioard se suprapun Tn odulcel mai defavorabil peste incdrdrile determinate conform relate ute Pentru determinarea_cocficintuli (2) se considera tei tipuri_de amplasamente I, Is Il, in funeie de mires si disributia obstacalelor situate in tecinfatea constructs considerate in tipul de amplastment 1 se facadesz8 amplasamentele deschse (cémpii, sibostepe, malrile deschise ale mati, laurilor ete), precum si amplasamentele in zona consist eu cbstaeol ca nati! mai miei de 10m. Tn tipul de amplasament I se incadreaoh amplasamentcle din orage (cu cxceptiacentelor mailor ore) si impreurim, din zone cu masive forestier, alte Smplesamente similar, acoperte rela uniform cu obstacole cu iim de peste 10 tn ipa de amplasament Ilse incadreaz3 amplasamentele din cetrele marlor rage ou zone dens constute, cu majorateacladiiloravind inti de ordinal a 30 fm sau mai mari Po late Tp consierare gi suai intermedire ite cele tel tpur Ge amplasamente, ca de exempla intr tpurile | i, in cazurile in care inaltimea Inedic a cbstacolelor ha este pins In 10m, far distant de Ia acesteobstacole pnd la consructie nu este mai mare de 8h Coufcientle\(z In fet de nshimea zdeasupea tren ier in mtr, determin ou relate: pentru amplasamente de tp {2} = eu (i) = Bar (2) = pentru amplasamente de tip I ex()=06 2)” 2065 vi=06 5] 206 entra amplasamente de tp I: ex(2)=0,65{ = n(2)= 065,75 | 2030 oy66 _Actiuni in construct = 3 Coeficiental ez) poate fl determinat si din tabelul 3.16; pentru valori intermediare ale inalimii 2 faa de cele din tabel, (2) se obine prin interpolare linia, Tabell 3.16 Tip deample | = » ata | 350 5@ ne [as | 20 16s | 180} 2s | das | 310 030" | 080 | 075 120 vo [his 300] Presiunea dinamicd de bazd stabilizath, Ia indimea de 10m deasupra terenulu, se determina in funcrie de amplasamentul constrctei avind in vedere harta de zonare din figura 3.2 si valorile mentionate in tabelul 3.17, ‘Vic ea pe dood | — Presones Sa de ban abit, | aines rine Taine de 0m destane tern Zoo | ve ne Nm] = 800 % 20, 800 30 0 Tabelul 3.17 ae 5 Co Ses pen ae Gt Gi in patna Be ee Netearlope Holic Tob B wo 1200 a 10 1400 0 1400 100 _ 3.6~ Incite in vint_67 3. In-zona B, se iau valorite din abel numa ia absentaunorcercetri speciale 4 In zone o atu mai mici de 1400 m, on nu trebue babi valor mai mi deci cee ale zoneorlimitrfe, eu atitdine sub 800 m. Vatoarea intensitii de eaeul a incircii date de vint se obtine prin inmulirea intensitati normate cu un coeficient patil de siguranga care este nota yr» Yo. Yk Sa ‘pin functie de stile limita si gruparea de inctrctr la care se face verificarea. CCoeficienti partili de siguranti se stabilese diferentiat in functe de: zonele A, B,C, D si E din figura 3.2; starealimité gi pruparea de incdrari la care se face verifcarea, definite in capitol 3; categoria constructilor, clasa de importanf (ef. tabel 3.14), Valorile coeticienjior parjali de sigurantl sunt prezentate in tabelul 3.18 si tabetul 3.19 _ Tabelul 3.18 Sie mi gpd de nerctri | coe esta deur [Satie tinea utimeaerenenar Ssbiltate ub scnes papi ‘fundamental sub ele intrtnir ttle pati nore dur Sut iia sub aeanen gop spre care stan vn jock wil sesinda) Tabelul 3.19 3000 100 3100 1708, OBSERVATIT I. Velorle privind presiunea dinamics de bszA stabilizaté gi viteza media pe dou minute, au fost stabilite pe baza interpretiritsirurilor de observatit meteorologice ‘objinute de Instrual de Meteorologe si Hidrologie gi sunt date pentru amplasamentele deschise de tip I, la inltimes de 10 m deasupra terenului si pentra 0 perioad de revenire de 10 ani 2, La stabilirea valori presiuni dinamice de baza trebuie avute in vedere gi conditile de microrelief care creaza situatii de adpostire sau de expunere, conform prevedeilor STAS 10101/20-90 pet. 26 [41] ~ Clasade Fettcoosracie! | importa % wie Conomapiciene | nso | ene en au icsepons) (Gaegorin C53) 130 3s | 05s 110 30 | 0,30 | 00 ses | |(68_Actuni in constructii-3 Figura 3.2 — Zonateateritoriului Roméniei pentru ac Valorie Ye 50 stabilese conform tabeluli 3.19, cu exceptia ceor pentru uncle sisteme speciale (ini acriene de energie elesrc, sai letrie, li ariene omunicai, ec), cate Se stabilese conform preseripilor speciale referitare la jn eazal componentelor upoare (clementelor de inchidere, ete), la care solcitrle sunt determinate practic numa din aetunea van, valorile determinate conform tabelului 319 se sporese cu 80 9% dict acestor componente lise aribule Aceeas porn ca ssueturi principale. In ae situai se apliesun spor de 0.50 % forest de a caz la az de roeCAP 4, ACOPERISURI TIP SARPANTE DIN LEMN Panta invelitorii se alege in functie de materialul din care este al _42~ lnvelitri Pantele invelitorilor 71 tits gvelitoarea, conform tabelului 4.1. In tabel sunt date valorile minime, uzuale si ‘maxime ale pantelor din cmpul invelitorilor, masurate pe linia de cea mai mare pants 4.1 GENERALITATI i ‘Tabelul 4.1 [ey] Nitra # rod ee Acoperisurile sunt elemente de constructi,avind rolul de a asigura protectia Ia partea superioar a clidiritimpotiva atiunilorclimatie. Pentru a indeplini aceasta functiune, copergal trebuie «8 asgure colectarea i indepietarea apelor metearice, in [ie [anal [Minin 1] Hida co waa dol Tr Bnae STS THB vederea preveniriideterorarilor ce ar putea apirea in cazul patrunderiiacestora in ns pine dirt In cles ic, liz! a consi | claire | pros Acoperigurile se impart in douk grupe: acopergur tip sarpanth (avdnd o pant Sout ta, pl pis clad tt deem | ‘mare a invelitori) si acoperiguri plate, tip terasa (avnd o pants redusi de scurgere a aust oe ba z 4 rool in satu lip: dn 7 bauminae(STAS apelon eto), Ties fOsTaS Blow ale STAG lowe WC STAS "Acopergcle tip japan auth componens armour. clement | [fos Mote maeae somes Inveltoones garpanaelementle acer | | cee op, tie cern eh ws faut] om Tnvelitourea constinie. para. de protestie a acoperiguiiimpotiva || BStegse ica eae last oo intemperilor trebuind si asigure scurgrea apelor de pe acoperis si s3 asigure Syms apn desgurare conta sinccii| 13 | va | 3 ingemeabiitatea la acinen ape! de ree frm sear 3 Lae | ay Serpantarereainth parca de rezsen( & scoperigi i ete alcsut din TET i - ansambitlclementelor porate ee asigrapsharea incacirde I velionre le aes transmit la stuctra de rezistegé vertical cli =e mga es i lementete acer su ses bln ghesburie, aes oll de ame $ i a cols apcle de po acoperis 9 de ale ndepa de a peri lad ne |r] a ' Clea des lati de spate sunt clon enn. Acestea pent pate Se31 sie inega de wana im exec 9 explore, cna fo exec por 9 7 [Tie aba aoe sem 1 ‘ai ibn sil, pret propre eat redo eplstar aur Sie Stasis 3510 | nea Dezavantajele sarpantelor din lemn; durabilitatea relativ redusa si pericolul de Meet PEE Pipe, 7 4s | 50...70| vertical inceniy, pot tntuate prin ates corespunstoare a materia letmos impouiva a $ [a2] me fell degrade sedendetines | sie jas fsscro| soe a | ie onde de siacinen, STAS SSG W— 4.2 INVELITORI. PANTELE INVELITORILOR ] Pla enue, dip pline Penta cainveioarn si asigre scurgeenaplor, acoperl ete exscuttf mami |b | stat ne ing ech ote e pee tees ae aes TRO T ‘general) fac acelasi unghi cu orizonts ‘versant dintro singurd foaie \os 5...20 | vertical pul iver detrmin great pana versanloracoergi Panta [| yee sep A [sah st un acoperi bul s fe [6), cv it ma mar eu et mater in care ones 7 i 8 lu sional vera dab | as 0.60) vei 1 fas oionne vera ibe 7 | is40 | seria “eu sei [ao | S27 | Seta a comie (rofl cu fa) Le | to | Sei este mai patin impermeabil sau sre mai multe rosturi72_Acopergur tip sarpante in lemn -4_ simp - ub are apa Instructunile STAS 3300/2-88 [49] precizeazd cia proiectarea invelitorilor se fine cont, pe lingl modul de aledtuire a acestora, de incadrarea amplasamentulu constructiet fatd de conditile locale de expunere la vant si fat de conditile de simultanitate a ploilor sia vntului, conform hari de zonare a tritoriului Romane (figura 4.1). ‘Amplasamental constructiei, In functie de localizarea acestuia pe teritoiul Romaniei, poate fi incadrat din punet de vedere al condtilor locale de expunere la = amplasament normal (in eimpi sau pod) = amplasament protejat (in zonele depresionar, Inconjurate de dealuri sau ‘maginite de dealur pe directia vanturilor dominant, = amplasament expus (in zonele din vecinitatea marii sau a unor intinderi mari de ape, peo distant’ de vii inguste si deschise recitori, ‘vrfuri si versangi de munt vdaturi {In funtie de condiile strict 7 afl amplasamentul proiestantul poate apreci treverea obictivului de a Valorile pantelorinvelitorilo se folosesc in cazul suprafetlorredu anti, ucamelor sau copertnelo. jorile pantelor invelitorilorcuprinse inte wzua limita superioar8 si maxim PS si in zona TM doar in cazul Iuarii de misuri speciale de prindere si de protectie a invelitort ‘La invelitorle eu dolii ale cSror pante scad sub valoarea minima, se interealeaza inte planutile acoperigului care formeaza dolia un plan a cArui pant are valoarea minima la zona I sav inves, 3 intre minim si uzuel (valoarea minima) gimilorreduse de versant, a frangerilor de14_Acoperisui tip sarpante din ema - 4 4.3 SOLUTH CONSTRUCTIVE PENTRU SARPANTE Tipuri de sarpante ‘Sarpantele folosite in mod freevent la cldirile de locuit, social administrative sau culturale cu deschiderile transversale pind la 18 m, au o alcdtuie specialé i se rnumese sarpantedulgheresti sau clasic, Acestea pot fi clasificate dup& modu de rezemare pe elementele structurale ale rit In: sarpante cu capriori, sarpante cu scaune,sarpante cu macaz, garpane mixte ‘Sarpante cu capriori Serpantele cu cdpriori sunt utlizate la clidiri eu 0 singuré deschidere (Figura 4.2), la care pereii portant sunt dispusi la dstante de 40 ~ 65 m: | comtavionsi 2 lpia 3 sie 4 coe ‘Sarpanta cu cipriori, pentru deschideri 4,00 m < Ls 6,50 m 4.3 ~ Soluti constructive pentru sarpante_75 Sarpantete cu seaune Sarpantele cu scaune sunt folosite la cladirile care au. pereti de rezistentd interior ce pot preluaincarcrite transmise de elementele vertical ale sarpantel, ‘Acestea se impart, dup modul de rezemare, in dou grupe: * sarpante pe ziduri sau grnzi transversale ~ _ Sarpante pe zidur longitudinale. ‘Furpame pe ziduri sau grin:i transversale In functie de marimea deschideri transversale a eladiri (L) sarpantele pot avea diterite scheme de aleatuire, distanta dint fermettind de 3,00.. 00m, In figure 43.45 sunt prezentate cele mai des utlizatesoluile constructive pent sarpantele ou Scaune rezemate pe riduri sau grinai transversal $i detalile spocifce & — ani "les 207.515; 2 5,807.5 3p seu pect rans ie 43 - Spans pe sd transverse petra desc 650 mss 850m, ‘Sarpante pe ziduri longitudinale [In Figurle 4.6.,.4.10 sunt prezentate soluiie constructive si detalile specifice farpantclor cu scaune rezemate pe ziduri longitudinale mediane, pent diferte valort (0 le deschideritor transversale ale cladirii, Pentru deschiderea (L) cuprins® intre 650...7.50 m se dau doua variante de rezolvare a sarpantelor: una avind pancle76_Acoperiguri tip gerpante din femm-$ 43 = Soluti constructive pentru sarpante_77 nediare drepte (figura 4.7) si cea de-a dou, avid panele intermediare oblice 48). Sarpantele pe ziduri longitudinale au fermele dispuse la distania de 1 deschider §,50.m $ L$ 13,00 m, Fig. - Sarpante pe zidur transversale, pentru deschideri 11,00 m ¢ L 18,00 m.78_Acoperigur tip sarpante din emn = __ 43 ~ Soluti constructive pentru sarpante_79 200-525 m Laie 400 Deato Figura 4.7.a~ Sarpantd cu popiinclinali,rezemath pe zid longitudinal median, pentru 6,50 m asia seciuni transversle i= | -raza de giratie Tabelul 4.16 enue elementelor CCoeficen de metete main admis, hy | pen Considine | Conse pinon] ‘aps gone ont ere 150 35 elle lemenie Ls 200, Centr Sp gibi — 1 150) ‘Sip secundai Ge pore, amino ae) slativelialpllorcysstuneconpusd Tabelu 4.17 ee sivaine 9. =1-08{ = sentra hs joo re 9, = ee pentru 2 > Tipl de reremare Lang de ab Tears rte impede fa abel extent 40651 | Transact route bert leanbele een110 _Acopergur tip sarpante din lemn 4.6 ~ Prevederi generale pentru caleulul elementelor din lemn 111, — | Testor mpi 0 | ‘pea acelaaiexremite [5 [Trane re tapi in | serene, rasa ber ae | petal a cea esate hs yet201 | throm | etetntne sme ore ten iy=2.001 Bare din lemn solicitate 1a compresiune perpendicular pe fibre Rela de verfcarea elementelorsolicate le compesiune perpendicular pe fibre ete urmatoarea N, Incarearea din zipada. ‘Amplasarea find in Timigoara, construcia este incadratt in zona “A punct de vedere al zonari teritoriulu la atiunea zipezi Valoarea normati a incarcari din 2bpad8 se stabileste conform STAS, 10101/21-92 /5/ cu urmatoarea relatie de calcul: [daN/m’] unde: ‘8. 90 daN/m? ~ greutatea stratului de baz pentru zona climatica “A” 0,8 ~ coeficientul de expunere pentru condi normale de expunere. 1,25 ~ eoeficient cu valoarea maxima in varianta I. Rezulté valoarea normata a inc&rcirii din zApads: = 90x 0,8 x 1,25 = 90 daNim? Valoarea de calcul a incarcarii din zapada este vem eps unde: ‘- coeficientul partial de siguranta, care se calculeaza astel n 8+ 20,37, CoP:124 Acoperisui tp sarpante din ema - 4 98 08-90 Rezultévaloarea de calcul a incarcdii din pads: 1,655 = 1,655 x90 = 149 dain! oj: Tncdtcaren din vant. Amplasirea constr find in Tinigor, ext ineadrat tn zona “A” pivind zonareatertorili din pet de vedere acini intl Tneicarea din vit se iain calcul cu itensittes normati piu cea de caloul pt conform STAS 10101/20, relaile de caeul find [daNin") PE = 7B ey -e4(2)-e, [daNim') unde i coeficientul de rafal, in functie de categoria de sensibiitate @ constructei 's aciunea vntului (pentru construct din categoria C1, construct curente, B= 1,6), «~ coeficientul aerodinamic pe supeafaja "i" construcfiei are valor diferite Pe cei doi versangi ai acoperigul, cx 51 Ga, funetie de raportul iy? si de unghiul acoperigului Pentru fy/l= 0,77 si a=38°, reals ey =- 0,118 ea =~ 048. c(e)-coefcient de variate a presiuni dinamice de bazi tn raport eu indlkimea + deasupra terenuui liber si eu tipel de amplasament (egal cu 0,65 pentru amplasament intravian, + presiunes dinamicd de baz, g, 30 daN/m* (pentra zona climatic& “A”), ‘fe ~ coeficient parfal de sigurants pentru aciunea vantuli (ye = 1,4 pentru zona climaticd “A” si ladiri din clasa Il de importan(). ‘Valorie intensittilor normate sunt BU, = 16% 0,65 x 30 x (0,118) =-0,37 daNin’, PL = 160,65 30x 0,45) =~ 14,04 daNin Valoriteintensitilor de calcu sunt Pim L4x(0,37)=- 0,98 daNim’, BS = 1x (14,08) = 19,656 dani! Valorile presivntinterioare sunt + 0,5-¢\(h)"B. = £9475 daNi Valorile incartritor din vant sunt nesemnificative fab de valorle celoralte incaretr 4.8 — Exemplu de calcul si aledtuire a nei sarpante din Jemn ©). incarearea wtita, Tnctrearea utili cons int-o Forté concentrats, c: = valoarea normata— P= 100 daN, + valoarea de calcul P= 100x 1,2 = 120 daN, cu n= 1.2. Recistenjele de calcul ale lemnului la diferite solicitari a).Rezistenfa la incovoiere de calitate este: * Keme des feck " B= tian? Reisen de cals dtomint co lai Rising me Ry yrunde Cocficnal contr de ler, defini pe baza conor de rosa in cae sn oxplaselometl econ «ect cecrloaae coef dura, sabi in faci de dra de acne a inccrior side tpul solar st $5 (pen ince pene) 0 (genet dn pat) 1 sofient paral gran pent solctarea de incre, th 080-—medie poner satceor ms (Inco santos de Ine dim pte de calcul "permanent tps »). Rezistenta la compresiune in langalfibrelor Rezistenfa caraterstcS la compresiune in lungul fibretor pentru lemn de risinoase de clasa a Ila de calitate este Ru=120daNiem! Rezistenta de calul se determina cu relaia: Raat = mae ma Rea Yat unde: Ima: - Coeficienfii de lucu, sabiliti fn functie de durata de actiune a incdresrilor gi de tipul solicitor, sunt 8 (pentru incarcari permanente) 0 (pentru incdrari din 2apads) 0,8 ~ medie ponderath a coeficienilor mic126_Acoperigur tip sarpante din lemn -4 ‘YaI.25, coeficiemtul partial de siguranl pentru soictarea de compresiune parle cu fibrele, Ra®=120. 0,91 1,25 = 87,4 daNem © Rezistenja la compresiune perpendiculara pe fibre Rezistenta caracteristed la compresiune perpendicular pe fibre, pentru femn de risinoase de casa a Ta de eaitate, este 4=30daNicm Rezistenfa de calcul se determin cu relat: Rot = me mae Rail ts 1m4=0,9| ~ medie ponderath a coeficenlor ma, Ye“1,25,coeficientul partial de siguranta pentru solicitarea de compresiune, Ri=30% 0,91 /1,25=21,8 daN/em? Dimensionarea elementelor componente ale sarpantei in fig-438 este dat plana sarpante si sectiunilecarscteristce prin sarpant, de unde se determin8 schemele static, deschiderile de calul si suprafefele aferente pertra evaluarea incdrcirilor cele revinelementelor componente ale sarpante! 4). Dimensionarea sipeitor. Pentru stabilreaschemei de ealeu! 5 inedrcilor, vez figura 4.1, in care ~ distanta dine ip este > 034 m, ~ deschderea de calel a spel este hia distant dntre cpio, de unghiu nvelitoare’ este 2=35%(cosa = 0,819, sn sipele se verificd l incovoiere obicd. se aleg spi cu sectiunea dreptunghivlar de 3813,8em, cu W.-W, =9,ldoms, | keel= 173 Teme Inciterle cares iu in considerare Ia caleulul ipcilor sunt cele permanente (Cust din tabeul 422, din care s-ascdzut geulateacBprioio ia termotzolai) 3 cele din zApada Incdreirile cei evn unei spe se consider de pe suprafataaferent si sunt uniform distribute pe lunges spe, Se determindInetrcile gormate $i cele de caleul pe dretie vericalt, se descompun apoi dupé directile anclor principale de inerie xxi -y sis caleuleaza momentele incovoietoareefectveaferente inededrite de calcul, uniform distribute pe gpd pe direc vertical sunt 48 ~ Exemplu de caleul si alestuire a une sarpante din emn_127 - permanente = gx d, = 95,8 x 0,34 = 32,6daN/m in zapada Be = pix d, x 080 = 149 x 034 x 0,819 = 41,SdaNim. {ncarcarile de calcu, uniform distribute pe siped, descompuse dup cele doud direct principale de inetie xx siy-, sunt ~ permanente x sina= 32,6 x 0,573 = 18,2daNim Epo" =," x cose = 32,6 0,81 din 2apada Bea" ge x inet = 41,9 x 0.9/4 5 24daN/m, B= Be x cose Incarcdrile normate, uniform distibuite pe sipca, pe directie vertical sunt ~ permanente = gp) x d= 83 x 034 = 28,24aN/n - din 25pads a = px, x cos = 90 x 0.34 x 0,819 = 25daNim Incarcarile normate, uniform distribuite pe gipca, descompuse dup cele dowd directi principale de inert x $iy-y, sunt permanente ag! x sina = 28,2 x 0,573 = 16,2daN/m By" = BY x cos = 28,2 x 0.819 = 23daN/m + din zapada 8 go xsina 1a Sd, Bay = g¥ x cosa = 25 x 0.819 5 20/SdaNin, Cu valorile de celeul ale componentelor inefetrilor dup direcile principale de inerie se determina momentele inovoistoae in poteza | de incieare (permanente + zipada), asf! ‘ Mis (Gos aS) 28 My"= (ops Boy xB rezulnd Mc! (18,7 + 24) x 0,808 8 = 3,42 daNm = 342 daNem My"= (26,7 +34) 0,80" 8= 4,9 daNim = 490 daNem Verifcarea de rzistena se face cu relat (3.18 Mey Me oy MyM; ~ unde, Me, Mj? capacititle portante la incovoiere static pe directa x-x, respectiv pe directa y-y Mp = Ri Wea “Mn128_Acoperigui tp garpante din lemn = 4 My = RY Woica My RS=1,0.x 0,80 x 168 /1,1=122 daNlem? Whats ™ Wea = 9,14 em? M=M? = 122x9,14 x 1,0 1115 daNem M.f'=M,*= 6,1 daNim = 610 daNem Mg? = M,?= 8,7 daNm = 870 daNem , rezulti 42/1115) = 490/ 1115) Ventcarea de rigiditate (deformatie) se fac cu relia reli wv getile care se caleuleazd din componetele inedrcrlor normate (permanente § 24pada) de pe directile x-x, respect yy faaq = L/150, unde L este lungimea de caleul a sipci, L= d= 80cm dect fn = 0,5 em, iar Fest $i Fa fas ~ 8 Stbilese cu relata (12), din componetele incdredrilor 4e pe drecilex-x, respect y-y, unde Baca B+ Fina +8, fy (1+) Sigeata finals, din ineatcares permanents feos? (Kg), Sigeata finals, din inedrearea din zapada, unde Ky —coeficientul care tine cont de durata de actiune a incaretilor, eu valocle 0,50 (incireari permanente) si 0,25 (incirciri din zapad’), E 113000daN/em®~ modulul de elaticitate in lungulfbrelor 4~ incdrcarea normata | -deschiderea de calul a sipcii,1= = 80 em e jgeatainstantance dati de incircae uniform distribuits g ‘Sigel instantanee, pe cele doud direc, din incdrcarea permanent gi din ‘pada sunt: Spin (5/384) x 0,162 x 80/ (113000 x 17,37) ea = (5/384) x 0,145 x 804” (113000 x 17:37) fp? = (5/384) x 0,230 x 808) (113000 x 17°37) = 0, fe’ = (5/384) x 0,205 x 80*/ (113000 x 17,37) = 0.04 em. Stgetile finale, pe cele doua direct, din incdrearea permanent si din zApads sunt Fyne (I 4K) = 0,04 (10,5) = 0,06 cm 04 (140, *Kaa) = 0,06 (10,5) 4.8 ~ Exemplu de calcul si aledtuire a unei garpante din lemn 129° Pau =f +f = 0,06 10,05 = 0,10 cm, P nu fy “£7 = 0,09 40,05 = 0,14 em, (0,10 = 0,14? =0,17em < fy. *0,5 em, »). Dimensionarea edpriorilor Stabilireaschemei de caleul sia incdrcdrlor se face conform figuri 4.22, in eschiderea maxima de caleul a cipriorilor pe drecte ortzontal8, distanta dintre e&prior = 80cm, deschiderea maxima pe drecte inelinata >= 3,66m, cpriorul se caleuleuzi la icovoiere dreapta, se alege pentru cépriori sectiunea dreptunghiulara de 10x12em avnd We 240em?, I= 14400m* Schema de calcul a cépriorului este schema de calcul este o grind simpla rezematd, cu consold (deoarece pana de creasth nu reazema pe popi, acel punct se ‘consider capit liber) Incércirle permanente si din z4pada ce-i revin unui eiprior se iau de pe suprafata aferenti a Invelitort si se consider’ uniform distribuite pe lungimea eprionuli Incdrcare ull se considerto fortdconcentata pe direcie verticel8,aplicat in pozitia cea mai defavorabils, eu valoates normata P,'= 1000N valoarea de calcul P= n-P {,n= 1,2 coefcientul supraincarcarilor. Capriorul se calculeszi la incovoiere dreaptd, determinindu-se. momentele incovoietoare si sigetile din componentele ineiredrilor de pe directa normala la axa ipriorului gy", a.° iP Inciresrile de calcul pe directa normal fa axa cdpriorulu sunt permanente = Bp 5X dex COsa.= 113 x 0,80 x 0,819 = 7daN/m + din 2apada = Br pox dx cos'a = 149 x 0,80 x 0,819" = 80daNim, = util - PE =P, x cosa. = 120 x 0,819 = 98,3daNin fncarcavile normate, pe direcia normald la axa ciprirului sunt By xd, x coset" 98 x 0,80 x 0,819 = 6fdaNim130_Acoperigur tip sarpante din emn - 4 din 25pada ee = pond xes = ui Py! x cosa = 100 0,819 = 81,9daNim Pentru calcul eforturilor in edprior s- utilizat programul de calcul static al srinzilor continue (“GRIC’), in domenil elastic S.au determinat momenteleincovoietoare in cele doua ipoteze de incdreare, ipoteza I (permanente + 7Spads) 5 ipotera I (permanente + wil) ‘M.= 240 daNim My= 1954 dam. Dimensionarea ciprioruluifiedndu-se la momentul maxim rezultan, in ipoteza Vet) Maus=240 dam, Verificarea de reistenta se fae cu relia: M,2M,., .unde M,-capacitatea portanta la incovoiere staticd dreapts MP = RF Wie om RP=1,0 x 0,80 x 168 /1,1=122daNiom Wesca = 240 em? M= 122 x 240 x 1,0 = 29280 daNem = 298.2 daNim Relatia de verificare este satisfacuta 240 5 298, Verificarea de rigiitate(deformatie)se face cu relati: Fu $Fyy unde -L/200, unde L = 3,66 m= 366 em 1661200 = 1,83 em unde fj ~ sigeata datorataincdrcdrilor permanente f,~ sigcaa datorat incdrciilor din 28pads {irl 9 (lash 5 (tabelul 4.13) 3000 daNicm” ~ modulul de elastcitate 4q~incircarea normata 4.8 Exemplu de caleul gi aleatuee a unei sarpante din lemn 131 a= 64 daN/m (Incdrcarea permanenté normaté, pe cAprior) ~ g.%°= 48,3daNim (Incdrcarea normats din zipad8, pe cAprion), rezulti urmitoarele valori pentru sigefile instantanee: fg 0,94 em (permanente) f=0,94(1+0,50)= 142em fue" 0,7lem (zapada) {= 0,71(1+0,25) = 0,89em iar fau.= 1,42 + 0,89 =2,31em > fu = 1,83em, deci tebuie si maim dimensiunile cfpriorsl Se alege seciunea de 12x15 em (W = 450cm’, 1 337Sem') si se refac calculele, ezultind fnag= 0,40 em {i= 0,40(1+0,50) = 0,60em faa 0,300m f= 0,30(140.25) ©. Dimi deschiderea maxima pe directieorizontala este dstanta dintre ferme, T=4,85m dlistanta echivalents de pe care sunt preluate incirearle pe orizontalé este d-dy24ah=2,30m (figura 4.27) ~bealegepenirapandsteuneadeptanghulard de 19325 W=1979cm', 1=24739em" Ines etemink conform belli 421, pen pana deat vind rela an tenes, Poy = Pe l-cosa Rep unde increarile de alex sunt Bg ™ Inl x 0.25 x 0,19 x 600 = 31,4daN/m - greutatea proprie a panei = 113 x2,3/c0535° + pep = 317.5 + 31,4 = 349 daNim 149 x 2)3 = 343daN/m 20daN, CCalcululefortuilor in pan: My" 349 x 4,85"/8 = 1026daNm Mye= 343 x 4,858 = 1008,5daNm My 120. 4,85/4= 145,5 daNm132_Acopergur tip sarpante din lemn = _ Dimensionarea se face la momentul incovoietor maxim, conform ipotezsi 1 (sor) Mac ™ 102641009 = 2035daNm Momentulincovoietor capabil este dat de relaia -R,xW x my unde 22daNiem* 0~coeficientul de tratare~ fem tratat pe suprafatt M,= 122. 1979 x 1,0/100 = 2414daNm > May. = 2035daNm Sageata admisibilé pentru pane este fj ~sigeata datoratsincdrcrilor permanente £5 sigeata datorataincdrdrilor temporare shi), unde coeficiestul care tine cont de durata de actune a inetrcdritor “i” Sal 84 ET E=11300N/mm’ ~ modulo! de elatcitate pe direct paraelé eu fibrele 4 incareatea normats unde inearerile normate sunt 25 x 0,19 x 600 ~ 28, SdaN/m - greutatea proprie a panei 64x 2,3/00838" + gyi = 180-+28,5 = 208 daNim 183.x2,3 = I1ldaNim unde Rezult valorile stgetilr instantance gi finale, - din incarcarile permanente fuga 0,55em gif, = 0,55 (140,5) = 0,83em ~ din incarcarile din pads Sageata finald in ipoteza I de increare este F pay= 0,83 + 0,37 = 1,20 em < fog” 2, 4), Dimensionarea popitor Se alegeo sectiune a popului de 10x10em, cu Ac=100emn* iar lungimes lui este considerata pina sub pand, = 185em ‘+ suprafaja de pe care prea popul curentinedrcarea este 2,30'x 4,85 = 11,15m’ pe proecte orizontala _ 4.8 — Exemplu de caleul si aleatuire a une sarpante din lem * inctrcarea totala aferent& popului este Nog= 113 x 11,15/e0535"+ 149 x 11,15 +31,4 x 485 = 3352daN 533 ie 7 \ =1-08: 100) = 2.88 - raza de grate, ©. Verificarea tapilor Tape de sub popii vetiali sunt solicitari la compresiune perpendiculard pe irectiafbrelor. Se aleg tpi de dimensiuni 15x15x50em. Caleulul de verificare a acestora se face urménd precizirile din subcepitolul 4.6, respect se verified relata 4.24 N mm Too Figura 5.3 - Scheme conventionale pentru determinarea momentulu i edmpuri La plicile monalite, momentele maxime si respectiv momentele minim ‘cimpari se obj prin adunarea momentelor incovoietoare produse de incarcarea q conform relajei (5.4) pe prima schema conventionala de rezemare cu momentele Incovoietoare produse de incdrcarea q” pe a doua schema conventional de rezemare a plailor “Momentul maxim (in valoare absolut) pe fiecare reazem intermediar al placilor continue se determin§ prin considerarea a doua scheme conventionale de rezemare penru cele dou panouri adiacente reazemululrespectiv. in prima schema conventionala de rezemare, panourile se considera simplu rezemate pe lnturie situate pe conturul plangeului si incatrate perfect pe toate celelalte Tatu (figuee 5.4a) pe suprafata ambelor panouri aplicdndu-se de sus in jos ine@rearea cconventionala q” pe wnitatea de suprafat fn a doua schema conventional de rezemare, panourile se considera Incastrate perfect pe reazemul comun gi simplu rezemate pe toate celelalte laturi (figura 5b), pe Suprafafa ambelor panouri eplicindu-se de sus in jos incarcarea conventionala 4” pe unitatea de suprafata 53~Caleulul state 147 ° [LTE Panou marginal Panou intermediar Va » ooo) Figura 5.4 ~ Scheme conventional pentru determinares momentului pe reazemele intermediare Momentul maxim (in valoare absolutt) pe reazemul considerat se ia ‘media aritmetict a momentelorineovoietoare objinute la stinga gi dreapta reazemului, Prin insumarea momentelor obtinute pe fiecare dintre cele doua scheme conventionale Coeficientii pentru calcul valorilor maxime ale momentelor in cdmp si pe reazem pentru plicile eu un singur cimp armate pe dows direct sunt conform tabelelor 4 5.55.10 pentru plici rezemate pe tot contuul | fn azul plicilor continue pe o directie sau pe ambele direct a care eschiderile de caleul nu diferd eu mai mult de 10%, momentele in cimpuri si pe reazeme se determina conform tabeluli 5.1 a Daci deschiderilediferd cu mai mutt de 10%, determinares momentelor se i face dupa regulil statici contract. a Indifeent de metoda de ealel in domeniol elastic flosté pent determinarea q solictiilor,acestea se pot reduce dupa ambele diretii conform figuri 5.5. huss t lsey/hea 08 08 08 08 os Of o8 f k fk [ok [ok Ie Figura 5.5 - Coeficieni pentru coreia momenteor incovoietoare148 -Plangee curente din pli si grinzi din beton armat-5 7 53~Caloulul static 149 TIP DEPLACA1 Tabelul 5.6 TIP DE PLACA au | ay | Be | By _| 6 ay | By | By s.onso | o0sse | oosss | o9aiz 007i | 00887 | 0.1351 | 0869 [o00e [onser | oosse | o9iee 0.0808 | 01862 | 0.8138 | eons | 0081s | aisa7 | oes 7 0.0730 | 02447 | 0.7555 0.0133 | oo7aa | 0.1sis | 0.8085 0.0654 | 03086 | 0.6914 0.0162 | 00676 | 0.1936 | 0.8064 o.0ss2 | 0.3751 | 0.6249 iss | asia | o2s0e | 07386 oosis | eas? | 05585 ona? 02906 | 07008 « 0455 | 053059 | 49a 0261 03430 | 0570 : 040i | 0566 | 0433 | vase 03962 0 ose | os2i2 | 03768 Teonas Towse | e310 | 06706 | 03294 aan | 07143 | 02857 owata | 07834 | o21a6 0163 | on3e3 | 0.117 (ind ata neastail ene poral 0.0514 0.6747 ° ‘cu |, sunt valabile titlurile au 0127 | 08772 | 0.1228 | inferiarapeneu 3" o0sss oor fsriata pentru” {°° 0.0100 | 039057 | 0.0943 0.0657 ia 0.0081 | 0.9543 | 00457 "i | a doo | 09633 | 00367 [ows | a0os2 087 0.034 | 09702 | oa2se 21 190_| 0012 | 0007 oars poo, — at 002s | 09756 | 0.0284 7 200 | ane | ese ses : ws 036s | 0.0365 | 0.5000 0.0439 0.5982 0.0776 | oong 0.1324 | 0.0829 | 0.0099 0.1069yt 150 -Plansee curente din pci si grinzi din beton armat -$ Caleulul static 151 $$ _________ Teh 57. TIP DE PLACAS Tabela 5.8 TIP DEPLACA4 Ba _| 09412 em [oy | |b» 0.0073 | aoso1 | 02381 | 0.7619 | 0.0093 | 0.0709 | 0.3139 | a6k6r o0it4 | 0.002 | 03932 | 0.6068 0.0136 | 0.0538 | 04716 | 0.5284 09162 0.8853, 0.8485 °. 0.0157 | 0.0463 | 05456 | 045s | oe 0.8064 0.0178 | 0.0396 | 0.6127 | 03873 {! 0.0198 | 0.0338 | 06709 | 03291 [ coats 0.7230 | 0277 0.0187 | 0.0359 0.0215 | 00327 0.0242 | 0.0297 0.0269 | 0.0269 0.0322 | 0022 | 0.5942 0.0255 o766s | 02336 | Mi, 0.0252 | 0.8029 | 0.1971 0.0267 0.8333 | 0.1667 0.0293 [eszes | 0.1202 a4 a = Bac Don pain | ose |” Cind ule Tcasrae sunt i aot ean Tame psec a 0007 [oom | osra7 00345 0.9505 | 0.095 00953 0962 | 00380 oe conor | 006 0.0369 0.9766 0.0234 | [0.0374 09813 | 00187 oars | a014s | 0.7407 0482 | aos | 0.7935 [ooass | 0.0006 | o83st | 00513 | 0.0078 | 0.8676 | 0.1326 0.0537 | 0.064 | 0.8931 | 0.1069 0.0587 | 00083 | 0913 | 0087 | 0.0574 | o0oas | 0.9267 | 00713 0.0589) 88 | 0.0379 0.9849 | 00151 | 09877 | 0.0123 | Bs152 -Plangee curente din pli si grini din beton armat -$ - 53~Caleulul static 153 ‘Tip DEPLACAS Bu _|_ Bs ; itt | 08889 ~ | |B 00367 | oosee | 09412 0.0352 | o0a3s | 09162 0.0336 | 0.1147 0.0322 TIP DE PLACA 6 0.1547 | 0.8453, 0.2088 | 0.7942 26st | 0.7369 324s | 0.6756 (0.3876 | 0.6124 aso | 0.5497 fea | 0si08 0.5675 06196 0.5667 o74se | 02546 Oa087 | 0.1949 Cid lature simple asm este oars | 0.0146 fae sunt vail ir ooae | oon inferioare pentra 00299 noes | 00779 106 | 0.025% se d'ls = Bag 0.0124 | 0.0238, Sty, 0-15 4, =Bsy 00148 | 00217 cat yy 828 ost | ware ya | 0.0179 | 0.0179 oss | 0149 | abis | 01152 | 0271 | 0.0095 9101 | 00899 | 00293 | 0.0076 os201 | 0.0709 0.0312 | 0.062 09435 | 0056s | 0.0327 | 0.005 0.9545 | 0.0455 0.034 | 0.0081 0.0351 | 0.0083 0.036 | 0.0028 0.0367 | 0.0023 0.9631 | 0.0369 ‘9697 | 0.0303 By | Baw_ 53~Caleull static 155 154 -Plangee curente din placi si grnzi din beton armat- 5 Pentru calculul in domeniul elastic a plicilor continue pe un sau ambele iret, cu deschider'inegale, solictirile produse de ined, pot fi determinate prin | retoda refelelorelastice _ Tabet “Fipul plac continue Refi de caleul sind p= Moda reson elastic, ca pia ter last, prespune TT Ts calculul eforturilor pe dows direefii de calcul considerate. Solicitrile se 2 sof ob be determin prin metode aproximative imprind placa in fit de lajime unitara | sanaye pe ambele diteti negliandu-se contiuitatea lor si momentele de torsiune. " Direfa principals (x) se va stabil ase net majortatea panurilor de placd aah st iba pe aeasth direct Iturascuth Pundnd conde ca sgetie I mijloul pci pe cele dou direct st fe epale = $0,491; {.= fsa incdrarea tala uniform diseibut gs fe egaa u suma componentelor t aq 40,4)! sale 31 gy adicd q~ qctg, Se obfinIncbcdrile pe cele dou8 dirctit considerate in L (ong #08 caleutexprmate asl ' a.,q° 04,4 | = Bea 66 | (24.9 20,4 I aPa oe” i ° MyM = (ay,q 4,9 D1; in care coeficientii de distributie a incarcirilor B se scot din tabelele 5.5 = 5.10. ‘ ° Penrao plac se consider ai multe fie care direct. Nutr de gi a4.9 $04.4") dene de varia IncArdrilor ee pot apiea in panourle de plac considerate i de | deschiderile de call, Acesta se alege ast incit = feacoperit oat suprafaa pe Tecate din direct de cateu Deschiderie decal! pent (4,4 04,9 iyile uate tn considerare se stabilese in i I ml i funetie de rezemarea plécii planseului pe pereii de rezstenti conform tabelului 5.12 7 , [Ms a a fs s | Tabelul 5.12 Desa pest I In mot insu afi mye Me Lp addupinduse de care pane i : | YL ULI togines sits ete ic cei oS = ‘ha gr ori. a8 tt 7 7] pM pH | 3 [ : iy | & osc? Lok bb we | dar mu ec? 1 M, Bs 2 i Hl + _ Bs 9 i | 7 a] lcs | | = 8, | Yj | Deschideres de caleu se "10 Cee accent | sna hy ral | Fornulele se pot float gcnd deschiderile der nize ele eu cel malt 10%. in acest i — | Bc not caz I, si b se au egale cu semisuma dschidriloradiacentefickruireazem pentry ae determninatea momentelor negative maxime de pe reazeme. _ L156 - Plangee curente din pli gigrinzi din beton armat-S Schema stated a figilor considerate in calcul este grinda continud articulat simp rezemati eulul stati se poate efectua cu programe de calcul a grnzilor continue (15) sau alte programe, La calcul se vor lua in considerae toate combinafile de inc ‘onsiderate defavorabile, combinati definite in capitoll 3 in rma calculului static se determina eforturile in sectiunile caracteristice (pe reazeme gi in edmpuri), eforturi care vor servi lacalculul ariilor de armatura, 5.4 DETERMINAREA ARIILOR DE ARMATURA IN SECTIUNILE CARACTERISTICE Determinarea ariei de armituri se face considerindu-se grosimea plac ceunoseuté din predimensionare 3i alegindu-se materialele, clasa de beton respectiv ‘marca armaturi, din care va fialcatuits placa, Pomind de la grosimea rezultats din predimensionare se determina inaltimea util efetiva Ia plici armate pe o direct hyehoa (5.83) fh grosimea placii ‘a acoperrea eu beton majoraté eu 1/2 @ (aproximéndu-se un diametru de bard cu care se va face armarea) “la pci armate pe doua direct (8b) hay = has (58) hye Iniltimea usiléefectvs pe directa x (cind aceasta este directa scut): ty —Inltimen wild efectiva pe directa y 1h” grosimes plicit, 1 acopetirea cu beton a, majorati cu 1/2. § (aproximdndw-se un diametru de bard cu care se va face armarea) Se caleuleazA valoarea relativl'a momentuluiincovoietor pe baza relate: 53) 5.4 Determinaresarilor de armatut in sectunilecaracteristice 157 in care se introduce dups caz hy, By Sau he introducdnd valori pentru temeni exprimate in IN] si fmm) Din tabelul 5.14 se determina procentul corespunzitor de armare p sau optional valorle lui § sau C. de unde rezults aria de armaturd sub una din urmatoarele by Pane (5.109) (3.10b) (6.106) Se poate intimpla ea m < 0,01, valoarea minim din tabelul 5.14; in acest eaz, A, se stabileste pe baza procentelor minime de armare . we incovoietor M; pentru mari . Pentru cazurile care nu pot fi incadrate in tabelul 5.14 (mye <1 alte calitti de materiale ete), eu m se ealeueaza i= 2m . Daca &, Iiinse se caleuleaza eu relatia (5.10b); daca. § tiunea simplu armaté este eile armature pot determin cu joa unr programe de calcul speitice,Determinaree ailor de armas at rinzi din boton amet - 5 gee curente din plici gi g Tew foray | oese> tora | Pa) (GaN Ost = "ORD Not = Wz FES REL“160 -Plansee curente din pci si grnzi din beton armat -5__ 5.5 PREVEDERI DE ALCATUIRE PENTRU PLACI DE BETON ARMAT Prevederile prezentate in continuare se refed la plicleplangeelor din cladiile ivile sau industiale, cu rezemiri continue pe pereti sau grinzl, pentru alte tipuri de plangee, de exemplu, plangee ciuperci sau plangee dalé cu rezemare numai pe stl Fresripile de proiectare referitoare Ia plc sunt date in normelespeciicestuctrilor din are fac pa Grosinse pl Placile se are formind pase. Acestea pot fi: plage legate cu sirma, a su OB37, pase sudate, in general din ofel STNB. Plasele legate cu sirmé se folosese in cazul elementelor executate monolit Jasele sudate se pot utiliza att pentru plicile prefabricate, eit si pentrs placite monolite Barete netede de tip OB37 sunt wtiligate cénd armdtura de rezistentérezulte fin condi constructive (diametre rinime, numar minim de bare. procente minime de 1 dreeit perpendiculare din bace montate individual, din oye] PC60, PCS? Procentele de amare minine sunt cele date fn tabelul 5.15. Procentul mediu de armare trebuie si se incadreze In urmatoarele limite economies sub 0,8 % la pldcilearmate pe o direct s sub 0.5% la cele armate pe dous Sirect,Nalorile optime find date in tabelul $.16 Tabelul 5.16 | oda de Tae opine a res | ony 5.5 ~ Prevederi de aledtuire pentru pli de beton armat_161_ Diametrele minime care pot fi lizate la plasele legate cu sirma sunt: - pentru armaturile de rezstent: ~ 6 mim, dacé barele sunt din oje! PC60 sau PCS2; = 46 mm, pentru barele drepte de la parteainferioard a plicii; 68 mm, pentru berele din partea superioara si pentru barele flinate, dac& arméturile sunt realizate din ofe! OB31. pentru armaturile de repartitie, $6 mm, indiferent de tpul de ofl ‘Se poate accepta ca diametrul maxim al arméturii de reistenté si se determine ev relatia: bea, OsIhy +2. [mm] Diametrele minime utilizte la plasele sudate din ofel STNB sunt pentru armaturile de rezistens8, 45 mm (plici monolite) sav $4 mm (placi prefabricate); pentru armaturile de repartje, $4 mm (plici monolite) sau ¢3 mm (placi prefabricate) ‘Distanfele maxime admise intre armaturile de rezstentl sunt date de mumarul minim de bare necesar in 2oneleintinse, in funetie de grosimea hy a pci ‘bare pe metru,dact hy $300 mm, = bare pe mete, dacd 300mm 400 mm, Distanga minima inte armaturile realizate din bare laminate la ald este de 80 acd intre dowd bare nu este respects distant minima prescrisa, se iain ‘considerare in caleul numa aia sectunil unei bare. “Armares se face astfel ined, in orice sectiune in lungul pli, capecitates de reistenté sf fie mai mare sau cel molt egalé cu momentul incovoietor din sectiunea espectivi, determinat pe baza diagramei Tnfyurdtoare a momentelor maxime, ‘Armaturile se ancoreazi dincolo de sectinea in care sunt necesare in intregime din caleul ‘Anmiturile se dispun in general ordonat de-a lungul plc, respectind acelasi pas, deci aceeasidistan ite bare (figura 5.7) Armarea pliicilor cu plase legate eu strma Se recomanda st se utilizeze pe cit posibil cel mult dows diametre pentru armiturile de rezistenth ale unei plici. Pentru alegerea distanei intre bare si & Giametralui barelor se utilizes tabelul 5.17, in figura 56a sunt prezentae citeva posibiitati de armare pentru pllcile obignuite monolit, cu plase legate cu sérma, din bare PC60, PCS2 sau OB37,162 -Plansee curente din pci si grinzi din beton rmat 5 fn general, nu se utiizeazi bare inclinate decit Ia plicile continue cu deschideri peste 2,0 m, Penta deschideri mai mic gi soictiri eduse, se poate folosi armarea cu plase independente fn cdmp si pe reazem, ca in figura 5.6. Tabelul 5.17 ‘Seine armor nie Ta pliearmate cuplaselepate (enim Barle paste peste rezem (citi) se pot termina cu pisionye de rezemare, penta sits poe! oT tpl Beton pli Drs teint conde 9 75, en een Seat se provid adnan sficent de mar de a marina reazemelor, pet ca cet bare $3 fou ula pers mone sootone sev, De al cal ezenor tomer, a neve dO. ee ink Gisanfe tne margnlereazemelor aferente dschiderit (ura 5.) Dach Teazemu ‘marginal face corp comun cu placa (centur, grind, perte din beton arma, ridicarea barei se face Ia aceeas distant 0.2% ; Tn figura 5.68 si 5.6c sunt prezentate doud provedee de armare cu ban longitudinale drepte si inclnate gi cu c8lireyidispuyi pe reazeme. 5.5 Prevederi de alcatuire pentru plici de beton armat_163 Dac arméturile au diametre < 10 mm, barele pot fi livrate in colaci, aviind deci lungimi mar; in acest caz, armature dreptes neinate se pot realiza contin, pe ‘oat ungimea planseului, de exemplu ea armaturile marea 3 si 4 din figura 560, Fasonarea armaturlor se face direct pe cofrajul plac Acest mod de armare se poate aplica plicilor continue, cu mai mult de trei deschideri egale (sau care mu difers cu mai mult de 10%), calculate cu metoda chilibrutui limita, deoarece rezulté din ealeul aceeasiarie de armatura pentru multe sect succesive Daca aril de armiturd uevessre din ealeul sunt diferte de Ia o sectiune la alta, este preerabil ca armiturile si fie individuale pentru fiecare deschidere (fg. 5.666. Numa minim de bare care se prelungese drept peste teazeme (fir s8 fie Iwate in considerare in calcul ea armituri comprimate) este in general de 3 bare pe meta Armturile de la parteasupericara plcii(clrei), se continua de o parte si de alta a reazemelor, pe toati lungimea diagramei de momente negative. In eazurile curente, aceasta distanti se poate lua egald cu 0,25/s unde f este lumina pentea deschiderea adiacenté cea mai mare. Portiunea ‘dreapta din zona de. reazem a armiturlor inlinate se prelungeste In deschiderea urmitoare tot cu 0,25 de la fata reazemului (Fig. $6). Daca incdrcarile sunt mari (de exemplu la radierele fundatilor), in eazutile speciale cind Q> 0,75, sectiunile de inclinare se prevad incepand din imediata vecindtate a reazemelor, pentru permite preluarea fortelortaetoare. La plicile cu incarcari temporare mari in raport cu cele permanente, sau la plicile continue care au o deschidere mult mai mied decat cele invecinate, pot s8 apa momente negative extinse partial, sau pe toats zona de cimp. In acest car, lungimea necesara de prolungire a armiturilor rezulta mai mare decat 0.25%, ajunginduse eventual la.o armare continua in partea superioard a plici (fig, 56d). Se admite ca scest mod de armare si se faci numai in zanele in care momentcle negative depagese ‘a valoare capacitatea portant a sectiunii de beton simplo. 2). Plici armate pe odireetie (pentru care ly lk 0,5; ly /e>2,0) {in cazal plaitor armate pe odirectie, perpendicular pe direcia armaturilor de reaistenta din cimp si de pe reazem se dispun armaturi constructive, de repariie Armaturile de repariie se dispun la parteainferiora a plicilor, pe toaté deschiderea, iar lx partes superioard, pe lungimea barelor pentru momentele negative (fig. 5.68 $i 5.7), Seotunea pe metru a acestor bare tebuie si fe cel putin cel putin 446, respectiv 0.1544, in eazul plicilor obignuite (4, este aria armaturii de rezstenté dispusa dupa directia scurt8, pe met linia), sau 0,254,, In cazul plcilor eu incarcari concentrate164 - Plane curente din pci i grins din betonarmat 5 _ 7 Pentcu preluarea momentelor incovoietoare locale de tncastrare pe reazemele cu continuitate de pe directa latri man (y), respectv a tendinges de frfecare ince placd si grinds, se provid calif, aceste bare suplimentare tebuie si respecte My, dace < ly (HB. 5.70). In zonetenehasurate din Fgura 13.33b, armature de rezisten dup diretile x $i y se tnorucjeazi att la partes infrioard a pci, In cdmp, cit si x partea superioar, pe reazeme; de accea, armatura de repartitie este necesar8, in acest caz, uma in zonelehagurate, la parte superiars Aceste armaturi trebuie sf respecte conditile pentru armiturile de repatitie ale plicilorarmate peo directie. Diametrele, aril sectiunilor transversle si masa arméturilor din bare laminate sunt prezentate in tabelul 5.18,166 -Plansee curente din pci si grinzi din beton armat- 5 ‘Aa secon iansversle pen mbar, ine am rPs]«[s|[*¢]7[e] Saas ase aT LI aw Em aa ST a | 8 |as0s | yo10| n810| 2010 | 2si0 | 30m | 3.520 | Koa 5030 | 0295 | 19 | o7ss | sro | 2350 sao | 3920 | 4.10 | 5490 | 6280 7480 | 0617 | | 12 | 1.130 | 2.260 | 3.390 | 4.520 | 5,680 | 6,780 | 7,910 } 9,060 11,30 | 0,888 te | sto | 080 | 20 | aeo | a0 | 9200 noe | 1232 tsa0 | 1120 [se [2a som sam | go 109s | 205] 07} wos zou | 1380 |e | 2s | 0s | x0 | 1046 | 1270| ts2¢| re | 2032 asa | 1990 | 20 | 3.140 | 6.260 | 9420 | 1286] 15270 | an | 21,98} 25.12 31.40 son | x60 | rt40| 1820 | 100 | 2290 | 2690 | 3040 3800 2 | oto] sano 4s | iy | 438 | 2946303 | pan | an | a | a0 | ap | 6,160 | 12,32 | 18,48 | 24,64 | 30,80 | 36.96 | 43,12 | 49,28 | 55,44 | 61,60 | 4.840 S010 | 160s | 2412 3246 | a0 | atae | 528 | tae | ma36 | an40 | 6310 1020 nao | 3n00 | aoa0 | s100|t20| 7.40 | sn¢0 | v.80 | 100 | 290 40 _|:240| 2520 9 | soso [6.00 | rea] a2 | nan | 150 | tae | 70) | |i Nl {pach arma pe o destie 5.5 ~ Prevederi de alestuire pentru piel de bet ‘© plc simp errata pe out rec Figura $7 Dispunerea armaturilor de rezistend side repartte la plc 167168 -Plangoe curente din plicisigrinzi din betom armat-S 5.6 EXEMPLU DE CALCUL SI ALCATUIRE A UNUL PLANSEU ‘Seva exempliticeproiectarea pliei planseului peste parter pentru constractia. prezentat in capitlul 2, Predimensionarea placii planseului = grosimea minima a planseului este = acopetitea eu beton a = grosimea plangeului propusd dupa predimensionare: y= 10.em Evaluarea incarcarilor pe mt de suprafats 4), Inedrcarea permanent din plansu,finisajparchet este data in tabelul $19, Tabelul 5.19 5,6—Evemplu de calcul si alettuire a unui planseu de beton armat_169 '),Incatcarea permanenta din plangeu,finisajgresie este dat in tabelul 5.19 1 : : ‘Tabelul 5.19 eo) peu) Sree | eae op oy Ge | "Rema | Sesifes | Nomae | Ct, | OURP | gece " hair] | fii?) | sro bol [dann] 1 [Geese | 2600 : 13 007 ar Monaeadeaiv | 2100 13 a010 a Worse de 3 200 sa | oon oat 4 | Plea éeba 2500 ut or 75 Tecua 5 1700 3 f ma LS | moc ae i oo | oa | yor | ae €). Incdrcarea permanent ce actioneazA pe s Pentru a calcula incircarea permanent ce acfioneaza pe scari se calculeazs suma inearcirlor date de placa de rezistenji a rampei side treptele de beton simplu, Pentru a simplificacalculul se consideré pentru irpte o grosime echivalent care este uniforma pe foatéIungimea rampei, Valrile inetreri sunt date in tabela 5.20, te] mie rates | cor] Groans | etc ] Ge | Towa’ | SRE | Mamet | tects | toy | coo | [eee | am | om | me eee | aio | ome | 168 at eba | 3500 2s Figura 5.8 Schema de calel a incre permanente pe sara eet vw [= Pe fem Ts So oe] ome - S| coat | See [Ss [ss, | oar [ess] [tora [7 cu] sacral | Re | ay | eset tol | sc) ‘Beton amar | 2500 Wt ‘oom | ws - | tora | sto170 - Plangee curente din plicisigrnzi din beton armat 5. 4) Incarcarea util este data in tabelul S. Tabetul 5.21 Tocicares wilde) ‘sia, 210 i papa unde Coeficina Stabilreafasilor de calcul Figile uate in considerare pentru caleulul pe cele dous directx i y sunt prezentate in figura 59. Px Ff Pil LS Figura 5.9 — Fasile uate in cal 5.6 ~ Exemplu de caleul si alcituire a unui planseu de beton armet_171 Panourte de placé (ochiurite de placa) considerate pentru distributia incaredrilor Numerotarea ochiu lor de placd considerate se reglseste in figura 5.10 Panoul Panost met Panoul Panoul Panoul m4 nr 3 Penoul Panoul ne 5 m6 Figura 5.10 -Panourile de plac luae in considerare la calculul pli planseutui Distribugia incaredritor Jn figure rmatoare sun date dimensiuniepanourilor considerate a i valorle coeficientilor de distribute a incdreailor pe cele dou directi x giz172 -Plangee curente din plici si grinzi din beton armat 5 5.6~ Exempla de caleul gi aledtuire a unui plangeu_173 Panoul nr. 4 Panoul nr. 1 0.7935 | 0.2065 Panoul nr.5 Panoul nr. 2 Panoul nr. 6 | Panout nr. 3Valorie inedreiior pec fou deci sunt centralizate in tabelul 5.22 Tabelul §.22 _5.6-~ Exemplu de calcul si aletturea unui plangeu de Beton armat_ 175 xO, OS [aso f sso F295 307 6-390 Pea aroornS fuente] po] py aces [ane cave eno oan Se [aa aa ET is er fae fe foe ee eo [ie Pao hs aa metas 6 7 210 oa0st | 236 | rr | S70 te Ts Schemel state ae fiir 5 indice afeente DiresiaX ora ter FAX, = 5 [62m] “2. 4 [sav foo CObservate: Penna efeetuaea cleululul cu programa “gric™exe +8 consierat pentru deschiderea a 3-4 0 lungime echivalentd Igy = Veos a, unde | este proiecia pe ovizonta a rampei si. este unghial pe care face rapa cu orzontala. ® F3Y=——— L—4s0__| Gartva gos gete ese - OT ot aan (Obs; Cu” Ga notat paul de pled prin care wece2 aa 176 -Plangee curent din pci i grinzi din beton armat - 5 Calculul momentelor incovoietoare in secriunile caracteristice Pentru calel se uilizeaz8 programul de calcul al grincilor continue “pric exe", Rezultatee calculului static sunt prezentate in cele ce urmes78 Fix NUMARULDESCHIDERILOR = 1 CAPATUL STINGA. = REAZEM ARTICULAT CAPATUL DREAPTA SREAZEM ARTICULAT CCARACTERISTICY Desc Lt 1000” Vo0008-00 INCARCARILINIARE DESC gop 19.000 67 00 MOMENTE MAXIME PE REAZEME SECT. MAXIMS MIN-MS 000 0000 000 0400 MOMENTE MAXIME IN CIMPURL DESC MAX MF X —MINMP x 1 Fes000 900" 174800000 [NUMARUIL DESCHIDERILOR 1 CAPATULSTINGA = REAZEM ARTICULAT CAPATUL DREAPTA SREAZEM ARTICULAT CaRACTERISTICN DESC Lt 12730” 0000800 INCARCARI LINIARE DESC gp 1” 332.000 189,000 MOMENTE MAXIME PE REAZEME SECT. MAX MS MIN MS 1 Bono 0000 000 0000 [MOMENTE MAXiME IN CIMPURL DESC MAX MEX MIN-MF x. 1 feiss 1318 SBSH 1375 5.6 ~ Exemplu de calcul si aledtuire a unui plangeu de beton armat_17 ee ere x NUMARULDESCHIDERILOR = 3 CAPATUL STINGA. -APATLIBER CCAPATUL DREAPEA CARACTERISTICY DEC Lt = REAZEM ARTICULAT 1 1.500 10000500 23500 L00aE+o0 52730 1.000E+00 INCARCARILINIARE DESC gp CAPAT STINGS 1112000 4.000 2 ‘0.000 00% 3332000 138.00 MOMENT MAXIME PE REAZEME SECT. MAXOMS. MIN. MS Capar tine T0000 -0000 2 126000 “186750 3 “‘asaoi “esos 4 “oon. 0000 [MOMENTE MAXIME IN CIMPURL DESC. MAR MP. OX MIME x Capt stiNca 1 900 000-0000 0.000 2 D000 600 469.889 1.730 5 gplawe ee Boe 188 rex NUMARUL DESCHIDERILOR = 2 CAPATUL STINGA ‘= REAZEM ARTICULAT EAPATUL DREAPTA SREAZEMARTICULAT ‘CARACTERISTICL Desc Lt 1 Soo 0008-00 34150 oatbe=00 INCARCARI LINIARE DESC ok oP VSaze00 17e000178 -Plangee curente din plici gi grinzi din betonarmat -MOMENTE MAXIME PE REAZEME SECT. MAX.MS_ SN MS 2 -$34sto ease 3 “000 “ooo [MOMENT MAXIME IN CIMPURI DESC MAX MF OX MINME x Ts3saae 116 Tsrai9 oa iy NUMARUL DESCUIDERILOR = 3 i CAPATUL STINGA = REAZEM ARTICULAT i CAPATULDREAFYA *REAZEM ARTICULAT fl ARACTERISTICL DESC Lt 1 $00 tone00 i 2 1.400 00000 32880 Lowone+0) INCARCARELISTARE Desc og op | en F Seon 35000 2 18000 13700 3 “S1on0 44000 MOMENTE MAXIME PE REAZEME SCT. MAXMS MIN MS | Pan, ay i 1 gay see wowenrehacne'n eatin i Bee SCM anne + ne ae * 30 ior i pM aH Sg 03s Peas ST nv NUMARULDESCHIDERILOR = 4 CAPATUL STINGA = REAZEM ARTICULAT CCAPATUL DREAPTA *REATEM ARTICULAT (CARACTERISTICN Desc Lt ‘e001 co00E+00 1400 anE00 24601 Suuoe00 5.6—Exemplu de calcul si aleature 2 unui plangeu de beton armat_179_ 3 2460 17000600 4 oqo 10000800 IICARCARI LINIARE DESC og 1 e00 35.000 2 aeaon 390.000 3 Steaoo 390.000 4 staan 390000 ‘SECT. MAX. MS MIN. MS D009” “a.000 2 jase a3n667 3 T3866 Sages 2 Tige64 See919 5 “nooo” “0.000 MOMENTE MAXIME IN CIMPURL DESC MAX ME OX MINMP x Tare vent 1472 L781 2 "Ree oss) om 0598 3 ame Vion “W79s88 | 27 4 “Hass ore "0.000 0000 BY ‘= REAZEM ARTICULAT. TREAZEMARTICULAT NUMARUL DESCHIDERILOR CAPATULSTINGA CAPATUL DREAPTA EARACTERISTICL Disc Lo 1 F600 Looone+00 21400 6000800 INCARCARLLINIARE DESC gp 1 Vaan #000 2 440.090 390.000 [MOMENTE MAXIME PE REAZEME SECT MAXMS. MIN, MS 1 a000” 0.000 2378957 “se0.s1 3 aaao 0.000 MOMENTE MAXIME IN CIMPURL DESC MAX MF X MIME X180 -Plange utente din pli i rn din etn armat-5 5.6 Exemply decal! lew a nu planeu de Beton rat 181 siss00 usr 261128 195 Fae EOE a3 sate 020 000" 000 na) [ee PT] rey unea_| fount] ven | pny {tc isi rm NUMARULDESCHIDERILOR = 2 Bex 15-| CAPATUL SHINGA REAZEM ARTICULAT ssa ie (CAPATUL DREAPT REAZEMARTICULAT iors az c x10 [oar ccaRacTeisric Teo} a3 1 arsie na ia 56_| a + Bh 25s tooo Se Ti] INCARCARILINIARE es 1 Desc go Bie oa avs 10 208 Sox o090 25] [x0 ani ie (aexio Commas Py Sox 10" |“oows—| “a9 | 35 a8 10 [ 0039p 1 isa000 aeu0e 2. inko00 $2.00 .MOMENTE MAXIME PE REAZEME SECT. MAX'MS. MIN: MS ‘9000-0009 2 425885 “39.90 (Observate: Cu Tiere .C sa notatsecliunea caracieristed din camp, gic ,R” 3 “cao “noo. seotunea de pe reazem, MOMENTE MAXIME IN CIMPURE DESC. MAX MP. MIUME Alegerea diametrelor barelor si a pasului de dispunere a acestora PMs ase 2 ia 2 Diametrele bareloralese si pasul de dispunere a acestora pe cele dou direct Determinarea ariilor de armituri in sectiunile caracteristice sunt dete in tabelul 524 a sib Fasile au fost ales cu titmea b= Im = 1000mm Directia X Grosimea plici = 10em = 100mm Tabelul 5.248 Indljimea utlé hg = 100 ~ 15 ~ 10/ T Peat amar Inalimea ihe = 80-1070 mm rye | & ere, | Srten” [ Ober Se propune pentru beton clasa C1620 (Be20) si pentru armaturd marca PCS2 I ‘weal “ Avil de aritur fa toate seciunile caractrisie pe cele dous direct sunt te 1 a bs =, date inabelele 523 91 = = = = Tabelul ‘ ie ae SETS ee w : conan ree] Se | a | | em | py =e = 65107 me 187 x 1 6: constructive Te Tato ]o0 6 consi sen ze | aora0 : sare c ina Sanece) 182 - Plane curene din pci si grinzi din beton armat - 5,6 Exemplu de calcul si aledtuire a unui planseu de beton armat_183 Direetia Y Tabelul 5.24b app ane eraf ase 10 ___ay fn figura 5.11 este exemplificat planul de coftaj si armarea plicit plangeului peste parter a constructei prezentate in capitolul 2 ‘Armarea s- ficut cu bare independente depte aceasta cu toate c& deschiderle ‘ochiuritor de placi depigese 2m, Armarea cu bare idicate pe reazem este impusi de ‘eonsiderente economice, dar in cazul de fat, cind majoritatea sectiunilor sunt armate ‘consiructiv (S96PC32), e pot dispune S bare pe metru numai in eazul armariicu bare frepte. Dacd jumitate din bare s-ar ridica pe reazem ar fi necesare 6 bare pe metry din contijia ea in orice seciune 88 aver minim 3 bare. In acesete conditi se reduce risipa de armaturd in cazul armirii cu bare independente realizindu-se si economii la ‘manopers Extrasul de armfturd corespunzito armari plicit este dat in tabelul 5.25. fr Figura 5.11 -Plan cofeaj si armare plac plangeu peste parter184 -Plansee curente din pci si grinzi din beton arma EXTRAS DE ATOR Langimes tement | Marca Necture | sme tae [TO rm PARTER Taga pe Sims Masa peers i MASA TOTALA [KG] ‘Tabelul 525 Tanai =a PCH 3s mae Ta Ta, 098 ES ast CAP. 6 SCARI DE BETON ARMAT MONOLIT a 6.1 GENERALITATI Scara trebuie si fie un element de constructic in care se imbin8 armonios solutia functionala si azhitecturalé, eu solutia de rezisten. Matrilul fotosit la fexecutarea selrilor depinde de materialul din care se executa cladirea. Trebuie ins si tinem seama de importanta scarilor in caz de evacuare forte. Din acest punct de \edere este indicat si folosim materiale cu rezstente mecanice gi a foc ridicate. Cel mai freevent folosit material este betonul armat, chiar i la clidisi cexecutate din alte materiale. Aceasta datorith avantajelor pe cale le prezinté: sunt Sneombustibile, prezinté deformatii miei, au capacitate portanta mare si posibilitti ‘variate de forma si finisare. Dintee scirile de beton armat la cla eivile cele mai {ntlnite sunt sedrile din beton armat monolit Indiferent de materialul si tipul seri alese a proiectare se impune realzarea ‘unui calcul functional al acesteia, Calculul functional al serilor se face in conformitate tu prevederile mentionate in capitol 2, Scirile din beton armat monolit se executd prin tumarea pe loc a betonului intr-n cofraj eare reproduce exact forma intradosului sei Din punctul de vedere al execute, treapta propriu-zsa se poate realiza: dia beton armat, turnatodatd cu place rampei (figura 6.18); “din beton simplu,turnat ulterior executieirampei (Fgura 6.16); sub forma de placa subjre eutatl, formata din trepte gi contratrepte (figura 6.1); in acest caz elementul principal de rezistenté este contrateapta, care trebuie Conceputt si realizata ca 0 nervurd, iar treapta este elementul secundar (placa), care reazemi pe nervurd, » » °. Figura 6.1 —Posibiltiti de executie« serilr din beton armat186 _Scari de beton armat monolit 6 6.1 Generalitati 187 i fn functie de modul de rezolvare a structuii de rezistenja se disting «= din placi inclinate (rampe) si plici orizontae (podeste),intreg ansamblol i urmitoazee tipurireprezenative de sci realzate din beton armat monalit astfel format, find simpla rezemat sau partial facastrat pe conturul exterior al casei “cu trepte independente sau cu rampe scoase fn consol din zidia case seit soir ralizat din pereti portangi sau cadre (figura 6.4) aceste sedi sunt utilizate tn (Gigura 62a); din grinai de vang amplaste central (igura 626) sau dinteun pilon special la cli cviledeoarceasigrd un intadosneted cu aspect esttc pica, central. Incastrareatebuieasigurata pe minimum 25 em in zdur de ersmid 915 om peeled in ziduri de beton. Scie ealizate in consola se ecomand8 a se folosi pind la deschidei de 1,50 mi cazal unor lngimi mai mari se poate realiza suspendarea treptlo In consol, eu rang mets, de tavan sau de podestl meat superior, atustada reapte Ay sear ou sing amp scr x dout ange Figura 6:4~ Setri din beton armat monolit, iri grinai placa rampei pi grinds de vas ai din pic ncinat si orizontale (respect rape i podess) rezmat simpla Figura 6.2 ~ Scar in consol ci sau partial inastrate in grinzi de podest seu de vang, care transmit incircrile stuctuti de reistent a clair (Figura 65) rezemate pe ziduri de earimid& (Fgura 63) " = | balustrade | treapta i placa rampei \ aid Figura 6.5 ~ Sear8 din beton armat monolit cu grnzi de podest Dinre tipurle de seri mentionate cel mai freevent inti la constructile de tocuit sunt searle cu grinzi de podest i serie fira grinzi de podest care reazema prin id i Figura 63 ~ Seard rezematd pe ziduri de cérimida i intermedi plcii podestului