Teofil Paraian

DIN ZICERILE PRINTELUI ARSENIE BOCA

Ma, nu toi din lume se prpdesc, nici toi din mnstire se mntuiesc
Avea o putere de sinteza deosebita, o putere de intuiie i o putere de a
cunoate totdeauna esenialul ntr-o chestiune. Cnd i puneai o problema, el
imediat avea rspunsul. i de la el au rmas i cuvinte scrise, n manuscrisele
lui. De pilda, cnd l-am ntlnit eu pentru prima data, mi-a i spus un cuvnt,
o formula. Zice: Ma, nu toi din lume se prpdesc, nici toi din mnstire se
mntuiesc. Deci avea o posibilitate de a formula ceva.
Nici abuzul, nici refuzul
n legtur cu sexualitatea n familie, Printele Arsenie zicea: Nici
abuzul, nici refuzul.
Cu mine de doua ori trebuie sa se ntlneasc omul.
Printele zicea ca de doua ori trebuia sa se ntlneasc omul cu el: o data
cnd i spune i a doua oara la moarte, sai spun daca a fcut ce ia spus.
Foarte corect! Ce rost are sa mearg cum merg unii ca sai spun unul, ca sai
spun altul, ca un cuvnt de folos, ca nu stiu ce. Siapoi aduna la cuvinte de
folos i nu mplinete nimic!
Cine face curte nu face carte
Printele Arsenie zicea: Cine face curte nu face carte.
Natei-v sfini!
Printele Arsenie i ndemna pe oameni sa nasc sfini. Bineneles ca
pentru a nate sfini trebuie sa fi sfnt sau trebuie sa tragi de tine spre idealul
sfineniei. i cnd ncepem sa ne ocupam de noi nine, putem sa ne
cunoatem, sa aflam negativele noastre, sa cunoatem ncrctura data de alii
i pusa n noi, s-o rezolvam, dar aceasta cere timp i osteneala.
S-i fereti capul de frig i de prostie!
E un cuvnt care merita sa fie tiut i urmat, el putnd fi de folos tuturor
celor ce nu iau aminte la ei nii, tuturor celor care vreau sa braveze i nu se
gndesc la urmrile pe care le pot avea, spre raul lor, nite atitudini care nu

sunt destul de bine gndite i controlate. Sa luam deci aminte la cuvntul de

mai sus i s-l mplinim n cele doua laturi ale lui.
Concepia de viaa cretin
Cta o avem, ne statornicete n gndul i dorina de a ne ridica mai
presus de fire, de a ndumnezeii firea, prin harul i ndurrile i iubirea de
oameni a lui Dumnezeu. Tocmai de aceea folosim i resursele fireti cte le
avem la ndemna, aerul, aerul bun, hrana raional, somnul i energia vitala,
pe care nu vrem sa o risipim pe placeri, ci vrem s-o canalizam spre binele
nostru material i spiritual. aa dorea printele Arsenie, care a formulat
ndreptarul de via, pe care l-a predat tinerilor i oricui care vrea sa ia aminte
la el.
n mintea strmba i lucrul drept se strmba
Asa obinuia sa spun printele Arsenie, care urmarea pentru oameni o
minte dreapta i lucruri drepte i ndreptate de mintea cea buna. Valoarea
acestui cuvnt o intuiesc toi cei ce l aud, i asta se ntmpla des, caci noi l
aducem naintea vizitatorilor i nchintorilor notri, mai ales atunci cnd au
prilejul sa vada o pictura a printelui Arsenie reprezentnd Adormirea Maicii
Domnului, pictura n fata creia se opresc cu admiraie multi dintre cei ce
viziteaz Mnstirea Brncoveanu de la Smbta. Mintea se strmba n urma
patimilor i se ndreapt pe msura curirii de patimi. Cnd mintea se
ndreapt, vede lucrurile drept, deci aa cum sunt ele. In mintea strmba i
lucrul drept se strmba. Asta le place la multi, am bgat de seama ca le place.
Cnd le spun ca Printele a zis ca n mintea strmba i lucrul drept se
strmba, oamenii rd n general. De ce rd? Pentru ca i dau seama ca aa e.
Numai ca e greu sa tii cnd i-e mintea strmba.
Cea mai lunga cale este calea care duce de la urechi la inima
Cea mai lunga cale este calea care duce de la urechi la inima, adic de la
informaie la convingere. Oameni de informaie religioasa sunt mai multi dect
cei ce au convingeri religioase. E necesara i informaia, care adeseori se face
prin auzire. Dar a rmne la informaie nseamn doar a fi la nceputul
drumului la urechi. Pn la inima mai e o cale lunga, cea mai lunga cale.
Un suflet trist este un suflet cu luminile stinse
Cuvntul acesta ne aduce aminte de un cuvnt asemntor, cu circulaie
mai ales n lumea din Apus: Un sfnt trist este un trist sfnt. Printele a fost
ntotdeauna pentru optimism, pentru bucurie, credina noastr fiind izvor de
bucurie, cretinismul fiind religia bucuriei. Domnul Hristos le-a spus
ucenicilor Sai:Acestea vi le spun ca bucuria Mea sa fie ntru voi i ca bucuria
voastr sa fie deplina (Ioan 15, 11).
Bobul lui se preschimba n tciune, iar el se crede gru nedreptit

Asa caracteriza printele Arsenie pe omul care se abate de la cele bune i

care nu cauta i nu primete ndreptarea, ci i explica el mai bine cele pentru
sine condamnnd pe cei ce vreau s-l ndrepte.} nceputul oricrei ndreptri
este s-I recunoti greeal. Cnd greeala s-a fcut n tine aezare i adevr
cnd o ai ca drepindere i o mai i justifici atunci nu mai e greeala ci e
pcat de moarte.} ntr-o astfel de situaie, cel ce se crede a fi drept, fara sa i fie
de fapt, nu mai e bob de gru, ci doar tciune.
Mustrarea nvinge, dar nu convinge
Este i aceasta o cugetare la care e bine sa luam aminte. Are i mustrarea
rostul i puterea ei, dar ea, ca constrngere, doar nvinge, nsa de convins nu
convinge. De la nvingere pn la convingere e o cale lunga; poate tot att de
lunga ct cea de la informaie la convingere, ct cea de la urechi la inima.
Iubirea lui Dumnezeu pentru cel mai mare pctos este mai mare dect
iubirea celui mai mare sfnt fata Dumnezeu
Printele Arsenie a zis o vorba ct lumea asta de mare ba mai mare
dect lumea asta!
i anume o zis asa: Iubirea lui Dumnezeu fata de cel mai mare
pctos i mai mare dect iubirea celui mai mare sfnt fata de Dumnezeu. Nu
poate iubi un sfnt pe Dumnezeu, ct ar fi sfntul de mare, ct iubete
Dumnezeu pe cel mai mare pctos; i-l ateapt; i vrea s-l primeasc; i
alearg naintea lui, dup cum citim n pilda cu fiul risipitor, unde se spune ca
tatl nu l-a ateptat pe fiul care se ntorcea; l-a ateptat ntr-un fel, dar cnd l-a
vzut ca vine nu l-a mai inut locul: a alergat naintea lui, ca s-l primeasc,
s-l mbrieze, s-l srute, s-l ajute, s-l aeze iari n starea din care a
plecat. Pentru ca din inima lui fiul n-a plecat niciodat! El a rmas n inima
tatlui aa cum rmnem noi n inima lui Dumnezeu, n inima Mntuitorului
nostru Iisus Hristos, n inima Maicii Domnului, orict de deprtai am fi,
oricte rele am face. Pn trim n aceasta via Dumnezeu nu ne prsete.
Noi putem sa prsim pe Dumnezeu, dar Dumnezeu nu poate sa ne prseasc
pe noi.
Cu o astfel de afirmaie, printele ne da ncredere n buntatea lui
Dumnezeu, n iubirea lui Dumnezeu fata de noi, pctoii, caci se afirma i n
rugciunile de dezlegare ale sfintei noastre Biserici, ca mila lui Dumnezeu este
tot att de mare, tot att de infinita, cum este de infinita i mrirea Lui, de
vreme ce se spune: Ca precum este mrirea Ta, aa este i mila Ta. Cuvntul
spus de printele Arsenie, n formularea de mai sus, ne aduce aminte i de ceea
ce spune Psalmistul, prin cuvintele acestea: Ct e de sus cerul deasupra
pmntului att de mare e buntatea Lui (a lui Dumnezeu) spre cei ce se tem
de Dnsul. Ct de departe e Rsritul de Apus, atta a deprtat El de noi

frdelegile noastre. Cum miluiete un tata pe copiii saI, aa miluiete Domnul

pe cei ce se tem de Dnsul (Ps. 102, 10-13).
Ajutai-m sa va pot ajuta
Asta nseamn ca nu cel care vrea sa te ajute te ajuta cel mai mult, ci tu
eti cel care poI sa fi ajutat. Daca eti deschis spre ajutor te poate ajuta omul
de lng tine i omul superior tie; dar daca nu-l recunoti superior, ba,
dimpotriv, l judeci i-l calci n picioare, atunci nu te poate ajuta, pentru ca
omul este fiina care poate zice nu, i zice nu!
Fiecare dintre noi ducem un necredincios n spate
Zice printele Arsenie Boca referindu-se la trup, fiecare dintre noi ducem
un necredincios n spate.
Domnul Hristos a fost rstignit cu spatele pe crucea materiala i cu fata
pe crucea spirituala
Zicea Printele Arsenie: Domnul Hristos a fost rstignit cu spatele pe
crucea materiala i cu fata pe crucea spirituala.
S ai nelegere fata de neputina omeneasca
Am fost odat la Printele Arsenie Boca Dumnezeu s-l odihneasc!
La Bucureti, cu un student la teologie de atunci, care acuma-i preot
au trecut anii peste toi de-atunci. A fost asta n 1965 i Printele vorbind cu
el, desigur sa aud eu, i-a spus un cuvnt care mi-a rmas mie pentru cealalt
vreme a vieii mele i cred ca i pentru venicie. N-am s-l uit niciodat! Zice:
Uite, mai frate. O sa fii preot. Sa fii nelegtor fata de neputina omeneasca!
Nici nu va putei nchipui ct m-am gndit eu la cuvintele acestea, de atunci
ncoace; ct le-am urmrit n viaa mea i n viaa oamenilor. i mi-am dat
seama ca neputina omeneasca e o realitate. Sunt atia oameni rai n lumea
asta, i nici ei nu vor sa fie rai. i-s rai, i noi trebuie sa nelegem rutatea lor
de pe poziia noastr, din situaia noastr. Sa nelegem ca ei nu pot mai mult,
ca ei ei nii sunt nemulumii de rutatea lor Pe cel rau rutatea l ucide, i
scris n Psalmi: pe cel rau rutatea l ucide, l nimicete, rutatea l
nemulumete. Pomenirea de rau spun prinii cei duhovniceti ca e o rutate
fara margini, e o rutate ca o rugina care mnnc fierul, aa mnnc
sufletul; rutatea-i cui nfipt n suflet. Pomenirea de rau, nemulumirea,
neiertarea este viermele mintii. Un printe spune ca raul s-l scrii pe apa.

SFRIT