SERII NUMERICE

Definitia 3.1. Fie (an )nn0 (n0 IN) un sir de numere reale si (sn )nn0
sirul definit prin:
sn0 = an0 ,
sn0 +1 = an0 + an0 +1 ,
sn0 +2 = an0 + an0 +1 + an0 +2 ,
.......................................
sn = an0 + an0 +1 + ... + an , n IN, n n0 .
Se numeste serie de numere reale (sau serie numeric
a) perechea
{(an )n , (sn )n }
format
a din sirurile (an )n si (sn )n .
an se numeste termenul general al seriei, iar (sn )n se numeste sirul
sumelor partiale asociat sirului (an )n .
Vom nota seria prin:

P
P
an ,
an sau an0 + an0 +1 + an0 +2 + ... + an + ....
n=n0

nn0

Definitia 3.2. Fie

sumelor partiale.
a) Seria

P
n=n0

P
n=n0

an (n0 IN) o serie numeric

a si (sn ) sirul

an se numeste convergenta (sau seria

P
n=n0

an converge) daca

(sn ) este convergent. In acest caz, limita sirului (sn ) se numeste suma

P
an .
seriei si se noteaza prin
n=n0

b) Seria

P
n=n0

an se numeste divergenta (sau seria

P
n=n0

an diverge) daca

nu este convergenta deci daca (sn ) este divergent. Daca limita sirului
(sn ) este + sau , atunci se spune ca suma seriei este + sau

P
P
si se noteaza
an = + sau
an = .
n=n0

n=n0

Observatia 3.3. (Serii remarcabile)

a) Seria geometrica de ratie q:

q n , q IR (q 0 = 1).

n=0

Daca q (, 1], atunci seria este divergenta.

Daca q (1, 1), atunci seria este convergenta si are suma

qn =

n=0

1
1q .

Daca q 1, atunci seria este divergenta si are suma

b) Seria armonica generalizata:

P
n=1

q n = +.

n=0
1
n ,

IR.

Daca > 1, atunci seria este convergenta.

Daca 1, atunci seria este divergenta. Pentru = 1, seria

n=1

numeste seria armonica.

Observatia 3.4. Fie seria

P
n=0

1
n

se

cu termen general an = IR, n IN

(sirul (an ) este constant).

Daca = 0, atunci seria este convergenta si are suma 0.
Daca 6= 0, atunci seria este divergenta.
Definitia 3.5. Fie (bn )nn0 (n0 IN) un sir de numere reale. O serie

P
de forma
(bn bn1 ) se numeste serie telescopic
a. In acest caz, sirul
n=n0 +1

sumelor partiale este sn = bn bn0 , n IN , n n0 + 1.

Definitia 3.6. Daca doua serii

P
n=n0

an si

P
n=n0

bn (n0 IN) au aceeasi

natura (adica sunt n acelasi timp convergente sau divergente), atunci vom

P
P
bn .
an
nota
n=n0

n=n0

Teorema 3.7. (Conditia necesar

a de convergent
a)

P
Daca seria
an (n0 IN) este convergenta, atunci lim an = 0.
n

n=0

In consecint
a, rezulta:
Corolar 3.8. Daca (an )n este convergent si lim an 6= 0 sau daca (an )
n

P
este divergent (ceea ce vom nota prin an 9 0), atunci seria
an este
n=n0

divergenta.

Propozitia 3.9. (Propriet

ati generale ale seriilor convergente)
i) Fie seria

P
n=n0

an (n0 IN). Daca din sirul (an ) se elimina sau se

adauga un numar finit de termeni, atunci natura seriei nu se schimba

(dar n caz de convergent
a, sumaPseriei se modifica). Astfel, vom face
conventia de a nota o serie prin
an atunci cand ne va interesa doar
natura seriei (nu si suma seriei).
a ntr-o serie convergenta se asociaza termenii seriei n grupe finite,
ii) Dac
cu pastrarea ordinii termenilor, atunci se obtine tot o serie convergenta
si cu aceeasi suma. Daca seria este divergenta, atunci rezultatul nu se

P
mai pastreaz
a. De exemplu, fie seria divergenta
(1)n1 si seria:
n=1

(1)

[1 + (1)] + [1 + (1)] + ... + [1 + (1)] + ....

obtinuta prin asocierea termenilor n grupe de cate doi termeni. Se

observa ca seria (1) este convergenta si are suma 0.

P
P
P
an+k . In
an
an (n0 IN) si k IN . Atunci
iii) Fie seria
n=n0

caz de convergent
a, daca

P
n=n0

an = s, atunci

an0 +1 + ... + an0 +k1 ). Invers, daca

t + (an0 + an0 +1 + ... + an0 +k1 ).
iv) Fie

P
n=n0

P
n=n0

n=n0

n=n0

n=n0

an+k = s (an0 +

an+k = t, atunci

P
n=n0

an =

an (n0 IN) o serie numeric

a si pentru orice p IN, fie seria

n=n0 +p+1

an . Atunci

P
n=n0

an

P
n=n0 +p+1

an . In caz de convergent
a, se

118

noteaza

n=p+1

an =rp (numit restul de ordin p al seriei

P
n=n0

an ) si avem

lim rp = 0.

Teorema 3.10. (Teorema lui Cauchy de caracterizare)

P
an (n0 IN) este convergent
a daca si numai daca > 0,
O serie
n=n0

N () = N IN, astfel nc
at n N, n n0 si p IN , |an+1 + an+2 +
... + an+p | < .
Observatia 3.11. Daca seria

P
n=n0

an (n0 IN) are proprietatea ca

an 0, n n0 , atunci sirul sumelor partiale este crescator. In acest caz,

se spune ca seria este cu termeni nenegativi.
P
Teorema 3.12. Fie
an P
o serie cu termeni nenegativi si (sn ) sirul
sumelor partiale. Atunci seria
an este convergent
a daca si numai daca
(sn ) este majorat.
Observatia 3.13.
a) O serie cu termeni nenegativi

P
n=n0

an (n0 IN) este divergent

a daca

si numai daca (sn ) este nemajorat ceea ce este echivalent cu faptul ca

lim sn = +.
n

b) O serie cu termeni nenegativi are ntotdeauna suma n [0, +].

Teorema
3.14.
(Criteriul de comparatie de specia I)
P
P
Fie
an si
bn (n0 IN) serii cu termeni nenegativi astfel nc
at an
nn0

bn , n n0 .

nn0

P
bn converge, atunci seria
an converge.
P
P
ii) Daca seria
an diverge, atunci seria
bn diverge.
i) Daca seria

Teorema
de comparatie de specia a II-a)
P 3.15. (Criteriul
P
Fie seriile
an si
bn (n0 IN) astfel nc
at an > 0, bn > 0 si an+1
an
bn+1
bn

nn0

nn0

pentru orice n n0 .
P
P
i) Daca seria
bn este convergent
a, atunci seria
an este convergent
a.

ii) Dac
a seria

an este divergenta, atunci seria

bn este divergenta.

Teorema
3.16.
a)
P
P (Criteriul de comparatie cu limit
Fie
an si
bn serii cu termeni pozitivi astfel ncat exista limita
an
= [0, +].
lim
n bn
P
P
a (0, +), atunci
an bn .
i) Dac
ii) Pentru = 0,
P
P
daca seria
bn converge, atunci seria
an converge;
P
P
daca seria
an diverge, atunci seria
bn diverge.
iii) Pentru = +,
P
P
daca seria
an converge, atunci seria
bn converge;
P
P
daca seria
bn diverge, atunci seria
an diverge.
Corolar 3.17. Fie seria

an bn (n0 IN) unde an > 0, bn > 0, n

P
P
n0 . Daca exista limita lim bn = si (0, +), atunci
an bn an .
n=n0

Teorema
3.18. (Criteriul lui Cauchy de condensare)
P
Fie
an o serie
nenegativi astfel ncat sirul (an ) este descresc
aP cu termeni
P
tor. Atunci
an 2n a2n .
Teorema
ad
acinii cu m
arginire)
P 3.19. (Criteriul r
Fie seria
an (n0 IN) cu termeni nenegativi.
nn0

a exista M < 1 astfel ncat n an M , n n0 , atunci seria

an
i) Dac
converge.
P

a exista M 1 astfel ncat n an M , n n0 , atunci seria

an
ii) Dac
diverge.
Teorema
3.20. (Criteriul r
ad
acinii cu limit
a superioar
a)
P
an o serie cu termeni nenegativi.
P

i) Dac
a lim sup n an < 1, atunci seria
an este convergenta.
n
P
ii) Dac
a lim sup n an > 1, atunci seria
an este divergenta.

Fie

Teorema
ad
acinii cu limit
a)
P 3.21. (Criteriul r

Fie seria an cu termeni nenegativi astfel ncat exista limita lim n an = .

n

P
i) Daca < 1, atunci seria P an converge.
ii) Daca > 1, atunci seria
an diverge.

Fie

Teorema
3.22. (Criteriul raportului cu m
arginire)
P
an (n0 IN) o serie cu an > 0 pentru orice n n0 .
nn0

i) Daca exista M < 1 astfel ncat

este convergenta.
ii) Daca exista M 1 astfel ncat
este divergenta.

Fie

an+1
an

M, n n0 , atunci seria

an+1
an

M, n n0 , atunci seria

P
P

an
an

Teorema
3.23. (Criteriul raportului cu limite extreme)
P
an (n0 IN) o serie cu an > 0 pentru orice n n0 .
nn0

P
an+1
< 1, atunci seria
an converge.
i) Daca lim sup
an
n
P
an+1
ii) Daca lim inf
> 1, atunci seria
an diverge.
n
an

Fie

Teorema
3.24. (Criteriul raportului cu limit
a)
P
an (n0 IN) o serie cu an > 0 pentru orice n n0 astfel ncat exista
nn0

limita lim

an+1
= .
an

P
i) Daca < 1, atunci seria P an este convergenta.
ii) Daca > 1, atunci seria
an este divergenta.
Teorema
3.25. (Criteriul lui Raabe - Duhamel)
P
Fie
an (n0 IN) o serie cu an > 0 pentru orice n n0 astfel ncat exista
nn0

an
limita lim n
1 = .
n
an+1
P
i) Daca > 1, atunci seria P an converge.
ii) Daca < 1, atunci seria
an diverge.
Teorema
X 3.26. (Criteriul lui Gauss)
Fie seria
an (n0 IN) cu an > 0 pentru orice n n0 astfel ncat
nn0
an
poate scrie n forma: an+1
= 1+
si (xn ) IR este un sir marginit.

xn
,
n1+

an
an+1

se

n n0 , unde , IR, > 0

P
i) Dac
a > 1, atunci seria P an converge.
ii) Dac
a 1, atunci seria
an diverge.
X
an (n0 IN) cu an > 0 pentru
Corolar 3.27. (Gauss) Fie seria
nn0

orice n n0 avand proprietatea:

P1 (n)
P2 (n)
Pk (n)
xn
an
=1+
+
+ +
+ 1+ ,
an+1
Q1 (n) Q2 (n)
Qk (n) n
n n0 , unde Pi , Qi sunt polinoame cu coeficienti reali astfel ncat:
grad Qi grad Pi = 1, i = 1, k, (0, ) si (xn ) IR este un sir marginit.
Notand cu bi respectiv ci , coeficientul dominant al polinomului Pi respectiv
k b
P
i
al polinomului Qi , i = 1, k si cu =
, avem:
c
i=1 i
P
pentru > 1, seria P an converge,
pentru 1, seria
an diverge.
Teorema
P 3.28. (Criteriul lui Dirichlet)
Fie seria
an bn (n0 IN) care verifica conditiile:
nn0

i) seria

nn0

an are sirul sumelor partiale (sn ) marginit (adica exista

0 astfel ncat |sn | , n n0 ),

ator cu lim bn = 0.
ii) (bn ) este un sir descresc
n

X
Atunci seria
an bn este convergenta.

Teorema
3.29. (Criteriul lui Abel)
P
Fie
an bn o serie pentru care au loc afirmatiile:
P
i) seria
an este convergenta,
ii) (bn ) este un sir monoton si marginit.
P
Atunci seria
an bn este convergenta.
P
Definitia 3.30. O serie numeric
a
an (n0 IN) se numeste serie
alternata daca

nn0

an an+1 < 0, n n0 .
In acest caz, an se mai scrie n forma an = (1)n bn pentru orice n n0 sau
an = (1)n+1 bn pentru orice n n0 , unde bn > 0 pentru orice n n0 (se
observa ca bn = |an | pentru orice n n0 ).

Teorema
3.31. (Criteriul lui Leibniz)
P
n
Fie
(1) bn (n0 IN) o serie alternata (bn > 0, n n0 ) astfel ncat
nn0
P
sirul (bn ) este descresc
ator si lim bn = 0. Atunci seria
(1)n bn este
n

nn0

convergenta.

Definitia 3.32.
P
P
a) O serie
an se numeste absolut convergenta daca seria
|an | este
convergenta.
P
b) Seria
anP
se numeste semiconvergenta (sauPconditionat convergenta)
daca seria
an este convergenta, iar seria
|an | este divergenta.
P
a o serie an este absolut convergenta, atunci seria
P Teorema 3.33. Dac
an este convergenta.
Observatia 3.34.
a) Reciproca teoremei 3.33 nu este adevarata (vezi problema 3.1-10).
b) Dac
dacinii pentru seria
P a se aplica criteriul raportului sau cel al raP
|an | si aceasta este divergenta, atunci si seria
an este divergenta
(vezi problema 3.5).
Teorema
P 3.35. (Produs cu un scalar)
P
P
Fie seria
an (n0 IN) si IR. Daca 6= 0, atunci
(an )
an
nn0
P
P
si n caz de convergent
a avem
(an ) =
an .
nn0

nn0

Teorema
a dou
a serii)
P 3.36. (Suma
P
Fie seriile
an si
bn (n0 IN).
nn0

nn0

P
sunt
convergente,
atunci

s
i
seria
(an + bn ) este
i) Daca ambele serii
P
P
P
convergenta si
(an + bn ) =
an +
bn .
nn0P
nn0
P nn0
seria
an converge si seria
bn diverge (sau invers), atunci
ii) Daca P
seria
(an + bn ) diverge.
Definitia 3.37. (Produsul Cauchy al dou
a serii)

P
P
Fie seriile
an ,
bn si fie (cn ) sirul definit prin:
n=0

n=0

c0 = a0 b0 ,
c1 = a0 b1 + a1 b0 ,

c2 = a0 b2 + a1 b1 + a2 b0 ,
.........................................,
cn = a0 bn + a1 bn1 + ... + an b0 =
Atunci seria

P
n=0

n
P

ak bnk , n IN.

k=0

cn se numeste produs Cauchy al seriilor

P
n=0

an si

P
n=0

bn .

Teorema 3.38. (Mertens)

P
P
Fie
an si
bn serii convergente. Daca cel putin una dintre serii este
n=0

n=0

P
absolut convergenta, atunci seria produs Cauchy,
cn , este convergenta si
n=0
P
P

P
cn =
an
bn .
n=0
n=0
n=0
P
P

P
2

an
bn prin
an .
Daca an = bn , n IN, atunci vom nota

A ridica seria

P
n=0

P
n=0

n=0

n=0

n=0

an la patrat nseamn
a a efectua produsul Cauchy al seriei

an cu ea nsasi.

Corolar 3.39. (Teorema lui Cauchy)

P
P
Daca doua serii
an si
bn sunt absolut convergente, atunci seria produs
n=0
n=0
P
P

P
P
an
bn .
Cauchy,
cn , este absolut convergenta si
cn =
n=0

n=0

n=0

n=0

Observatia 3.40. (Calculul aproximativ al sumelor de serii)

P
Fie
an o serie convergenta cu suma s. In acest caz, sirul sumelor partiale
n=0

sn = a0 + a1 + + an converge la s iar restul de ordin n al seriei,

P
rn =
ak = s sn , converge la 0. Pentru determinarea cu aproximatie
k=n+1

a sumei s, se poate folosi formula de aproximare:

s
= sn ,
fiind necesara o evaluare a erorii absolute |rn | = |s sn |.
De exemplu:

an+1

a) Presupunem ca exista n0 IN si (0, 1) astfel ncat

an
pentru orice n n0 . Atunci |an+1 | |an |, |an+2 | |an+1 | 2 |an |,

|an+3 | 3 |an |, , |an+p| p |an |, p IN . Conform problemei 3.19,

P

P
P

. Deci
|s sn | = |rn | =
ak
|ak | |an |
k = |an |
k=n+1 k=n+1
1
k=1

|s sn | |an |
, n n0 .
1
Sa presupunem ca vrem sa calculam s cu o aproximatie data > 0.
Pentru aceasta, vom determina N IN, N minim si N n0 astfel ncat

pentru n N . Atunci s
|an |
= sN .
1
b) Fie (an ) un sir descresc
ator de numere pozitive, cu an 0 astfel ncat

P
seria
(1)n an este convergenta si are suma s. Sa aratam ca |rn | an+1 ,
n=0

n IN. Fixand n IN, pentru orice k IN avem:

an+1 an+2 an+1 an+2 + + (1)k+1 an+k + (1)k+2 an+k+1 an+1 .
Trec
and la limita pentru k se obtine an+1 an+2 (1)n+1 rn an+1 .
Rezult
a |s sn | = |rn | an+1 , n IN. Daca vrem sa calculam s cu o
aproximatie data > 0, atunci vom determina N IN, N minim astfel
ncat an+1 pentru orice n N . Atunci s
= sN .