Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Infoiat Si Impaunat de Radka Alexandrova PDF
Infoiat Si Impaunat de Radka Alexandrova PDF
iupor{t6t
tr rMP{tuN{t6r
v
z
o
o
?,<
az
a*
oe
)z;.
,<
a;i
&&
FF
AO
od
#:
po
.g'
v':' h-
i-",:\.
RADKA ALEXANDROVA
iuroril6r
^V
sr
lM.P{l,uN{t6r
Ilustralii de
KOSTADINKA IZMIRLIEVA
ln romAneqte de
MIHAELA DE$Lru
&, A.,
'e#
*6' .r+
.6. ''Ea'
fFl
L{F""
:i .Etj"' '6=.
x,, r"
:IH _**
,g '"!3i' "o $
I
lntrc frumoasi zi de primivare. cind florile pomilor infloreau asemni unor
obriiori imbujorati de copil, iar virfurile munlilor se dezbricau de cdme$ile 1or dgintii'
cind poienile inverzite se smellau in zeci de culori can4te covoa.e lirdnefti' pdsdrile de
cude dinr{ gospodiri au hotfuit sA-ti construiasce un cotel nou.
Hotiriri iitreiuri la treabi Ralele incepure si cearna nisip Armjaliin ir indim,
.urcanji isi dideau unul altuia cerenizi. Cocotali pe{ schelA inalti, coco$ii cei tineri
lencuiau de zor perelii. Erau pu$i p trabi pine $i cei mai mici puiqori ei se chinuiau
se ridice o gnnde lungA ca s{ duci meqterului, se opinteau de mma focului' dar nu
leuieau nici s-o clinteasci!
Numai doi fra! nu vroiau si munceasci defel lnfoiatul |i lnpaunatul.
Ej atil Eu nu sint ficut pentru astal zise infoiatul Et tsase plin de sine un
...ucudsu" oin'la cerl
si caem uar, nisip... rabufni indignatlmpaunatul. se{i umplu peneie de praf,
sa-mi zburlesc coada...
Nu prea departe de locul construcliei $relucea un lac. Cu tolii il numeau "Oglinda
pidurii". Acolo zi ti noapie moFia broscoiul $tietot
5
Cum remina lucrul. pesarile se abiteau pe la lac; se oglindsu in el, dmsau,
glumeu. cin6u. Acolo isi petreceau mai toati remea $ cei doi frali.
Inu{ dimineatA in ..Oglinda se oglindi ti o wabiula mica. Era alir de ingindurarl
ca nu obsertase venirea lnfoiatului si a Impiunalului.
- Tu ce cauli aici? De ce t oglinde$ti? o lui la trei pazelte lmpiunatul. DupA ce ca
eiti mice, nai e$d si urid pe deasupra. Ia uiti-le la mine!...
- Poate ce sint mice, poat ce sint Si uita, de cind mi oglindsc in apa leului,
devin toate un zimbet $i incetez d-a mai fi uriti, i-o intoars wAbiuta.
Ca se vezi, soro! se burzului infoiatul. Nici ci se putba altfel. mici, ufti si
prostulal Nu cumva ai vrea si te mesori cu noj?... Hai, *ergFo, ci d tHi sulla doar
o singur, dati, m se te lpesc de cer! Cu noi nimeni nu se poate mesura!
Vrebiufa fugi repede din calea lui $i se ascunse in spatele broscoiului ctre molaia
Dar cFi drept, e drept. lntr-adever nimeni nu s putea misura cu cei doi frati.
e
tu
I
t
t
e/
'i
'q'/'
."
.-"t.
''\P
I
lnfoiatul era u co@q voinic, negru, cu pieptul scos inain& $ cu lntmi auii'
pubinici la picioee. impiunahrl, in schimb, era foeE frumos - cu w git lug, ca de
iog creasta ca o coromi qi cu o oadi inensi, inrcusi, arind toab culonle cur_
cubeului.
Amindoi pi'eau intotdeauf,a fode lmloti, nu salutau p nimmi {i deseori 3e
betau dos a9a, dFai dracului, ca Farat cit s'nt de putemici.
- Frilioaq lnfoiatulg suflA spre wibiuli qi lip$tN de cer! zise lmpiunatul qi
mai adiugi: il va Fezi p Stietol
vrAbiuE o sf4li de tot. T@msi s intreba ce si fac6, cind dinspre padw ap&u
babuF Co;odrc - buica lnfoiatului 9i a lmpimatului, Ea impingeaiiruciorul incir
cat cu oatile $ farlurii - dusese d midcare pesitetdui depe fmtier. Seopribuiola
cotcodac, il misura din cap pina-n picioare po cei doi nepoli $i sdgal
- Bravo, vitejilor!... la lasati mai bine in pace vribiula!... Nu vA esb ru9ine de
pui$orii cei mititei? Ot mai iute se-i schimbali li sA duc4i grinda melbruluil
1
Noi?! 19i lungire giturile cei doi fra$. Ms,tetului?... Dotr n{m fi fraieri!
Atunci n-aveti decit si stati flAmiMi! Nici azi Fm se va torn nimic in far-
r {
ln cele din urmi Stietot ii ridici deoapele gele Si incepu se vorbeasce pe un ton
poruncitof:
Oac, osc, ve ducefi in Ora$ul cel Mde pisiresc qi acolo il vqi gesi pe pritenul
mu @l ma bun Ciocinitonrli ii trmsniteli multi sindtate din pdea mea $i atit E
de$ul, toate se vor danja perfst! Vreau se sun ca acolo dq'ndati ve! li apreciali -,vi
tor ouna De braL. Clt Jejpre Marele oral piLsiresc. lesne il ve!; gasi. Nri nimic ca e
rnarie aeoane. inrebind.. Iot inlrebind, ajuPi si in Luna!
E limpede. am inleles. raspunse emoFonat lnfoiatul. S o pomimi $tidot cum
-sA te resplitim?
l l$ von uimie aeacolo cel ma scump dar! bitu din sipilmpiuatul 9i o lua pe
potecA.
pe Fndr
- aqenrad! ii onri broscoiul. N-m Ieminat inca. Acum eu me voi du@
." tea"ii"'.i.|* eil*t ainelui-punic ln tjmp ce eu il doftoricesc' voive furitali pinA Ia
r""ii* lia*p unul-penbu dM. qi sn nu uitas sd-i spuneli ciocenitorului
ci vi trimit eu, "ii"ta9"6
Stidot!
- N{ si uitim ..
r
I
I
Ci.r:e prinz. cind soarele ili (imclea de sus cele mai trzetoare raze. pasarile-
j-_1:rru.io. se jnlnsera ca si s odihneasci un pic la umbra dease a nucului din
::.rDrere O dulce toropeali ii cuprinsese pe toli Rimisese sA ma; trebiluiasca doar
:-rr.ura Corcodacl sa curlc mesele, se dea cu mitura, se adun in tancuri farfuriile
:Jrlare. ca nai apoi se ie spele.
Era rreaz la postul siu qi ciinelFpaznic. El nu se indep6rta nici o clipi de sacii cu
::runre. lngramadif linga un bultean Dar la un moment dat sotrele il dogod din cale-
r:ari. Arunci inchise usorochii ti se lesi p labe lingi saci
inloiarul ;i impiunatul iqi aritare capetele din spatle buqteanului, dar vazind paz-
rLcrl. se gribiri sa s!'-ascunda.
Ot ciinele i*a blcstemat! qopliinibutirlmpaunalul. Mai bine si ne lisem
pigubagi. O si punn laba pe noi $i . preler si unblu 0amind.
Taci. iricosule! seinlurieinfoiatul. Daci am hotidl ceva ii mi-am dat si cuvintul'
. lJ,r iu dau inapo::
,.r+* f
s
d'
!';
- Ai si vezi cind o pune laba pe noi! O sA pe zbotre fulgiil
- Tei, cind i! spun! se sfiduia sA du tipe infoiatul.
- Ai uitat cA qdetot ne timite la Ciocinitor? El ne va hrini, dotr F sA ne lase
fln...
- ince un cuvinlel i... nu-l lAsn si-ti tmine vorba lnfoiatul.
Ciinele-paznic \i ciuli urtrhile, se chinuia sA prindi d unde vine zgomotul acesta
suspct. S-a ridicat, s-a plimbat prin currca gospoddriei. Nimic, Pdsarib tot se mai
odihnaui osteniti de atita munce $i alergeturA, bunicula Cotmdac alipis pe un
scaunel cu rei picioare.
Deodati se rispindi in vAzduh orncnitul lui ltietot.
Prinii se trzira puiqorii cei mici |i incepura sA Fpiie bucuro$i:
Broscoiul!-.. Acum Stietot ne va povdti ceva hazliu.
- Ham-dam, numai sa vreli, $i u pot si vA povestesc ceva huliu... i$ oferi sF
viciile ciinele.
- Nu. nu, nu! piuiraintr-un glas pui$orii cei mici. Nu vrem chiar cu tot dinadinsul!
Din cauza gilcevii care s crea, se treziraSi elelalte pistuiiigi dezmo4ire aripile, iEi
intinsera giturile, apoi iqi dezmo4ira $i picioarele $ s pregitird de lucru. Nu s
supirari pe ciine ci le trezise cu glasul siu.
Stietot pASi cu impoftanF prin cufre:
ziua buna la toad lumea! Zise el qi se uti in jurul siu, cintArind cu ochi d
exFrt situafia. Muncili, consrui$, mincali, ve odihnili. Foa(e bine, lin4i-o a$a.
Numai aqa!
- Nene Stietot, il inconjurare puitodi cei hititei, ia ghiceste e vrem noi de la dnc!
h
Bros@iul i$i umfle cu $i nai nd importmfe obrajii $ zise:
- $tiu, se intelg, de acum am venit pentru cu totul altceva.
Apii nu mai e$ti Stieb! d&A nu le gii pe bste! il lui peste picior bunicula Cot-
codac qi s ridici de pe seunel oftind. $i e-i, mA rog, acel altceva pofu cde & venit?
- Vreau sA vA fac un pusiu de bine! Tuturor, tuturor celor de aici, oac, oac, oac!
- Ce bine?
- Pni da. Am si vi doftori@sc ciinele.
- Pii nu e bolnav! il privi binuitoar buicufa,
N-am vrut sa spun chid asta! Dar vi ro8 si-mi spuneli: elisti vreun ciine car
si aibi un glas mai puternic ca al lui? Tot pemintul de-l veli colisda, nu vei gesi un
altul ca al lui! Pur ti simplu te asurzeste!...
- Ata e: Ata el piuiri puisorij cei mililei.
Miralr, con$rudori nu $tiau acm sifaci: oare sAni vadi de conskuclie sau sA
se mai odihneascA ince pulin li sa vadi cH sA se intimple? Cei mai mulli dint.e ei se
atezare pe iarbi qi aqteptari.
- Dacd tu, $ti@t, n-ai ce face, nu-i line qi pe ailalli din reabA! izbucni bunicula
Cotcodac.
- Ce fac eu, tot reabe se cheamA! Oac, oac, ba chiar mult mai importanti decit a
voastra! Eu doftoricesc.
- Di-i bntaie, $tiebt, nu te supira! il rugari cu tolii.
Broscoiul clitini trist din capi
- Si incep, dar de unde? Mi-m pierdut $irul gindurilor. ASa s intimpH daca ma
tol intrerup4i... A, da, mi-am adus aminte! E$e sau nu este inconjuati aqeztrea
ilm\r j de ^ mre J. mo..r din.pecr toioa,etor,i de o atl; mie ain.ea a co1:te-e.or:
se .!e^ci ere.-Irlore.r.ar ir rrto-e.c pe tocunje loa.Lre pe\e o .r(e
de specji de
roa. 5.9 il !a rrt ore\c... De tr cele r"i flici pina ta ce.e nrj Tar. De ta
ro/ pina la
bleu ciel. Si tor ce e viu rriia aici intr o liniite desevir$ite! Dar
acum?
Acum. ce? se minie de-a binelea bunicuta Steiem iu gura ciscati
la el de parci
!I
/'
- Cu o buruiei de balti-.. din balta frea! i{
intoaNe pe scurt broscoiul.
T lii de qotii! Pii, daci s-d pu&a schimba Ea un glas... Credem cA e mult mai
complicat!
- Nici noi nu credem! se suzira din toatc pd4ile gl&suri. Cei mai multi se pregfuid
s6-i intoarcd spatel.
Dar atunci intri in vorbi $i ciinclel
Ham-ham-hm! De fapt cu $'nt w ciinc de te&bi... De ce rm incaca? lncer
carea moafre n-are!,..
Da, da, se-n@.cim! Si-ncerceml inc.pui si lopdie puilorii cei mici.
Cel mai bihin c@o$ iti soas ceasul de buzuntr $i incepu sA-i intodci arcul.
Dupi ce terminir. fecu un ps sprc Sritut si zise foane sever:
- Iti dau doar doua minute!.,. Se tc vedem ce p[i.,.
Ciinele scoase un urlet debucurie $i intinse lsba spre bros@ii
- DA-mi buruiana s{ inshitl
- Nu te grabi! Trcaba a$a nu-i atit de sinpli.
- Cum se ia? Cu apd sau feri apa? nu mai avea rebdare ciinle.
- Cu api se ia numai aspirina, prostulule! .ise de el Stietot, dar deindatd dev6i din
nou serios qi ii porunci:
- lnchid ochii $i casce gua. Gua marq m& de tot!
- Ascult! $i ciinel deshise gura atit de he, cd ii troznid falcile de durere!
- A$4 foark bine!...
Un moment prielnic pmtru cei doi ftali sA fue provizii pentru drum. D@arce in-
l6
L
c
treaga suflare din curte privea in clipele acelea numaiintr-un singur punct, nimanui nu-
i ardea acum de sacii plini cu griunle.
Fera snni piardn vremea! cei doi frali inhnlard la repezeala un sac Si spilara
putina. Lainceput t{u cerat amindoi. dd fiindcd mai mult se incurcau mul pe ceHlalt,
lnfoiar, fiind mai voinic, arunci inheaga greutate in spintrea sa. lmpeunat alerga in
urma lui, Ei tot tinpul ii intorea capul inapoi... Dar nimeni nui fugirea $i astfel
amindoi pitrunseri curind in[-o padure.
lar acolo, in curte, $titot continua de zor s6 dea sfaturi $i instruqtiuni.
A.ati-mi, frate ciine, und-ti esk cadnul. Trebuie sA leg buruiana de caninul
tiul
Uite aici. arid cu limba ciinele.
$tietot lege cu atentie buruiana. Dupe aeea s trase un pas inapoi 9i strigi:
- Numiri pinA la o sute... Sper cA ftii se numeri pind la o sutell..
- giiu, numai c4...
'Numai ce"... ce?
- Pot sA numir in gind?
- Po,til
Ciinele incepu sA numere dind din cap in sus $i in jos: unu, doi, trei, patru, cinci...
Nu era singur - si puiiorii cei mititei numarauin gind: $as, $ap&, noui, treisprezece..
ciinele aiunse la iumitae, cind deodad obsfli ca ceva nu este in reguli. ln aceea$
cfipe ciuli urechile. Dedu o fuge pini la buqtemul d nngi sacii plini qi le dedu de o'tevs
- MA, tu nu cumva ai gregit leacull se incruntd bunicula Cotcodac.
- Eu?! intrebe revoltat broscoiul. Stietot niciodad nu grew$E!
Dupe pu,6n timp ciinele se idtoarse Si cu o voce calma twti:
- Imi lipsette un sac intreg... Cinva l-a fuat.
- Urrraaa! izbucnirn in cor pisnrile. Bravo, bravo, gtietot! Ciinele nostru a vorbit
inct. incet de tot...
Bunicula Cotcodac i$i aplecA vinovatA capul in piminr.
Dar inr{ clipir ciinele inbarue totul f dosr Cu urechne ciulite. leri din resputeri.
- Ham-ham! Nimeni nu mi$ce! Aici sint holi! Sacii au fost zece la numer, itr acum
au.emas doar noud! Ham-hm!...
Ecoui repete hamaitul acesta fioroq care ptrci venea din toate pi4ile, devenind |i
mai inspaimintetor. PasArile se ghmuiri una inr-altq itr puitorii se ascunssi prin
fantier, ctre pe unde nimeri.
- Eu... nu mai am alti treaba ilci, zise $tietot ii didu se se r*agi Bpre ,,Oglinda
padurii".
Stai! igiditacolliispreelciineie. intimpcem6amelaicubtfeluldeburuieni,
cineva a saltat sacul! Spune imediat cin e, fiindci altfel... hauuu-hm! Am si k fac
harceaAarcea! Si se repezi spre broscoi.
- PotolegtFte! ii tei dtumul co@tul cel batdn. $i nu m& urla atita, cd spedi po -
porul!
- Ala ceva se intimplipentru pima oard la noi! incepuri se lwoEasci gainile iF
It
t
a-
dacA nu-i descopir ir doi dmpi si trei nitciri! ii gasesc eu odunde tr fi, ii scor chinr 9i
din pimint, din iarbi \erde! An sn-i ajung dln urna $i am se-i aduc bunicii lorl Am sA
aduc si sacul, numai de n ar fi ciuguLit boabele pina la ultima.
Toad viala am si-li fiu recunoscatoar. Toate viala am s4... i$i tiriiir Intii in
urma lui bunicura Cotcodac.
Ciinele le adulmeci. in slirsit urmele ii ri.iicindu-si coadain chip de mteni. o Iui la
goana in directia pAdurii... Tare ar fi vrur si latre meGr o date, dar era congdent ci
afal-arputeadadegol.SiatuncilAtunci holiisevorascundecinettieincesco.-
brre. pini cind 0l va trece mai departe: apoi o vor luaori la srinsa. ori la dreapra ai
dupa aceca du-tc si mai gise$e i da.ipoti! Eh. cu totd altcela ar fi fost daci sti.
t(x i.ar fi lecuii glasul. dar ce sii lacr dac:r e un ciine fari' norocl...
l9
Curte{ riilrase punie. Cu fulii efau acun pe ianlier-le gritb(au s:r ciilige tinpul
\umI puisorli .ei mjci. ca li mai lnainte ircelcau zadarfic sA ridlce
pieftlut. Si reuiir:1.
lr-':Lre rl-
stie(n dunse acr!:r ii sc t.iri mullumrt in . Oslind:r", apoi isi luA alint si se culur -
dA uu picllarele $riise silb npa
III
Cer doi n dti sltabiluri cale lu.ga si p apn si pe u\cat. La inceput drumul li se piru
u$. eftu ch,;r lescli: aleau m;ncrre. dccr sj puterc aveau dc toaie. fiindci is'i cum-
p:Lr:u (tr uc le pof{lr Lnina cu griuntelt dnr sa! Dar reul nu'inlirzie sA rini Curlnd
il ailnrcara l'i st licu din nou foame ia' varele oras
sacul sc goli ii cci doi lrati
p:rsnrcsc.-sprccareiinrdruilaurrccilorjiinrinpleloil.eraircidepane Dar.seinteiege'
-u '. ei
'." '
l,r-
*i
-i
&. I
'.:-fqt'E
u "I'" - -'f,a*u,
'' ?o= -"-- .. +=
'i ,,: ,,*J, d '' '
i\';
.'.
i .:'
- Acu'spune,mi, frelioffe, cum sA trave$im shada? se mira lnfoiatul.
- Foane simplu. n{ mai traversam.
- $i pe cine sA intrebdm de casa Ciocitibrului? Aici toli sint grdbili.
$i de fapt, unde se grabesc alita?!...
La un moment dat pe linge ei re@ un co@stirc cu ochelari ngri, singun care
mergea mai incet. lnfoiatul isi lui inima in dinti $i se rpezi spre el:
- Pot sA t intreb ceva?
Ce s-a-ntimplat? il privi cu ochi de ghF cocostircul.
- Nu cmva $ii, intimphtor, unde se afle casa ciocenito.ului? N-a tdmis $tibt
la el.
- Nu qtiu limic! Care Stietot? Nu ilili decit si{iintrerupefi gindurile! s minie el
$ii dedu k o pde pe lnfoiat a$a cum se dA un scaun, aFi ili continui drumul moF
n6ind indignat: ,,La bt pasul dai num{ de obrenicaturil La tot pasul numai oameni
fdrn cepitii!"
- A$a de cH fi zis ce sintem fira cep6tii? se mirilmpeunatul. Ai fi gisitle cine
!a inlrebil
- Ehei, dFar fi fost in satul nostru il meninFlnfoiatul pe Cocostirc - i-a$ fi
aritat eu cine sint! C u cig dFald attia Hm dat eu de pimint prin td flul de curli 9i
msidme!
- Cocostirc prostinac! fdcu lmpaunatul, lungindu-$ eitul. Habar n-tre cu cin are
dea facel
- Stai, mi-a venit o idee! se lumini lnfoiatul. O ide stratnice. Vom intreba la
cofdarie. Sa nu-mi spui ce acest Ci@enibr niciodati nu $i-a cmpirat nimic din
a@as6 coftirie. Hai, vino dupd nine!
lmpeunatul didu din cap:
- Nici nu vreau s-aud, drte sinsr! Praji$rele, @wigi, pateui... numai cind le
siml mirosul fi mi s lace rau.
- in curind vom avea de toaE. hai o date!...
Cei doi cocogi nu znboviri mult in cofetirie. Cind ie$iri, dupe mersul lor se vedea
ci ficuseri o reabi buna. impAmarrl nu se putu stApini:
- $i lucrul cel mai imptunt est - incepu si sari de pe un picior pe celilalt - ci
vom sosi cu taxiul!
- Uneori e foarte importmt se sose$ti cu tuiul, fu de acord lnfoiatul gi incepu sa
facA smne mafnilor ctre tr@eau.
Dupi un minut-doui un tdimetru s desprinse din tuvoiul ma$nilor gi se opri
nnga ei. Un r4oi batdn ili scoase capul pdn gemule! - diniunh se auzeao muzicd
vesel6, antrenante.
- lncotro, flecai?
- Pina la casa Ciocenitorului
O 9tii, nu-.i a$a?
Rdtoiul rimase pe sinduri.
- Dqdq sFnlelge cA o ftiu. E una dinre cele nai frmoase cas din orat... Pof-
ti!i! riloiul deschise larg ponira sringi din spate.
- Numai ci-pi vom plari dupe ce vom deveni vedet! ts infoiatul.
Rnloiil cnzu din nou pe ginduri.
22
----J
- Bin, sint C acord le f6cu el cu trlina inmatruFti.
- iti vom pleti hxa duble, ba chitr triple! mai addugd lmpimatut, in timp ce se in-
$ala in spateie ma$inii.
Prefer portetel voastre cu autografe! zise foferul.
ihfoiatul se aza finge fratele seu ti taxiul o porni, angaiindu_se in fuvoid
zgomotos li sclipitor.
Casa Ciocinitorului int-adevir era fo& frumcasd - cu sard din milmuri abi,
cu balcome largi, garaj, uti qi fere$re dia lemn de stejar, Iar in gridiai - flori, flori de
toate culorile...
Musafirii dadue de citeva ori o@l domeniului, dar nu vdzurd pe nimeni. otre pe
unde{ fi Ciocinitorul?... Dar tocmai cind se pregibau si-_i intrebe pe veoni, undva
in apropiere s auzi: ,,Cioc, cioc, cioc... cioc, cioc, cioc." lnfoiatul $ lmpaunatul
ridicare capetele in sus, spre acoperi$. Acolo cinva lucra cu un ciocm.
Hei, ciocenitorule, oprett-te pulin din lucru! incepu sd strige irnpAunatul.
Ti-au picat musafiri:
Si lmpeunahl
- i.le tmeam nu caft cumva sA Ii iefit de-&asi' zise salopdi
Din spatele colului casei aparu u curcm dnir inr de lucru cei doi
co@Si inmarmurira-
-D4 aceasta nu este csa Ciocenitorului? i$i mugce ci@d lnfoiatul.
- Ba da e casa mea, rispunse tinanrl cucan.
- Trebuie sA fie o greleali la mijloc. Noi il ciutim pe ciocAnitorul din satul nostru
- cel mai bun prieten al lui $tietot.
- Nu-i nici{ gre$eali! iise inveslit tinirul curcm. M_su poreclit a$a inca de pe
vremea cind eram mic. fiindca munceam fode mult
Cu haE ca nu le era prea clar, cei doi fralr se pref5curi ci au inleles tool li se
gribira si s
prezinte:
- Eu sint lmpiunatul...
- Iar eu infoiatul. N{i
arih ca el, dd in schimb siint foane puterrfc!
- Da, sa este. El e lnfoid, ie eu... lmpdunat! Si fopei h virtul picio{dor ca o
bderini.
- Stali u$trel ca m-afi za!6citt... Gospodarul cotDd pe o sced de lemn $i se
25
P.imul caruia ii reveni glasul fu lmpiunatul:
- Prive$q frifioare : televizorcolor! $i ce de butoile are!... Si-i dau dMul, ce
zici?
Numai si-ndrizn$i: tr ameninti lnipiunatul.
-
lnchid ochii $ apis la inlimpltret Bubnul pe 6FI voi nimri.,, Slai, sBi, a@lo
in colf ce o? Nu e otre... Nu cumva e... Tmpimatul tesiri de emolie li din nou ii pidi
g1sul.
- Friaider? il aiuta infoiatul.
- Ur;a: Frigider! g pr'nd silidea sema frarcle sau ce se intimple" lmpiunarul
se amci asupra dulapului inalt, alb ca laptele, il deschi& cu infrigue gi se dti cu
coadi cu tot in el. Ohoh@o, e ticsit cu tot felul de buitili! stri8i el dmeuntru en-
tuziasmat li dupa aceea nici ca i s mai auzi Slasul.
- Asta va helpdi totul! se sperie lnfoiatul ti fAri si mai prddi vrmeq de aemena
se viri in frigider, dar nmai pind la jmitae. Dile mai incolo, mA!
- SA me dau, zise lmpiwatuL, dil nu e chie atit de simplu, md impiedici tortul.
Mmmmm... dar se $tii cA tortul e al meu!
- Asta N crezi tul iqi zis in goaptA infoiatul umflindu-.{i pieptul puEmic, irnpine
o dati qi apoi inca o dati..,
. Jn cLipa umatotre ej doi frati se inciieree in friSider. Penh tofrul el gu$os. $
intelegq pentru ce altceva? Zorndira ni$te sticle fi borcme, cw! se spdse, apoi ince
@vq dupi cile veni fi beleaua ca mse: tot leginindFse in timpul inciierdrii, u{a
frigidmlui deodati se inchis cu m zgomot sc. Si nu se pute dshide do't pe
dinafila..
lnfoiatut $i lnpeunatul inlelesre imediat ca s:int prizonieri. Le in@put asta nu Fa
speriat prea mult. Ba chitr i-a inveselit. ,,Exact ce ne trebuiq bami si ne situem ca
hmeaf' ${u zb ei bucurofi. Ciocinitorul i$i va temina cun'nd ftaba pe &operit 9i ne
va eliben. Atunci ii vom spune: ,,SA ne ie4i ci F-am u$uat de bt frigiderul, de bt
rebuia si ciuguliin ceva.."
Ala au gindit ccosii, dtr 6ts numai o bucate de remq pcnto ci mai lirziu o ir
curcari rAu de tot!
E friiiig... mi- frig! zis imebunit lmpiunatul.
-
gi mmiiie! recuoeu lnfoiatul,
-
. Cccuumm sil chemim !E CiocAnibr?
-
Nmuuu Stiu.
-
Incepuri si cioceneasci cu ciocurile in uts frigidetului ca inH tavi, sd b&ti din
aripi qi si riciie cu ghedele, dar in zadd: nimoi nu-i euea. Itr gerul din frigidr se
intqea tot mai mult; d-atib frig le inghelase pin, $i risulleea.
- Nmuuu se mil poaE a9a! Trregbuie si ieiim dtsaici! DdddF@ mai sint
pu&rnic, dacA nu pot sptrge o uqd?! lnfoiatul izbi cu bati puterca'm & Se opinti d
lmpimatul, dd tot dgeaba! U$a continua sa se incapilineze. ln schimb frigidsul
incepu sa se biliie din toate incheiduile 9i la u momdt dst o lui din loc, pigind li
lopiind ca un iepure pe mvorul din odaie.
Tocmai atunci Ci@Anibrut hot;d 5i vadi cFi fac oasFlii. lqi Hsi baftA ffeaba de
pe a@peri$ cobori pe scda de lem Si inf,A in case.
- Aols! atit mai putu sA $rige el ilili frei @hii. Tot i s pireaci vieui, dar nq
nu visa, frigiderul intradevar se mi$ca prin odaie. Singur, fari ca cideva si.l impingi!
,,Asa de fapt, ce mai e, au inceput stafiile si umble prin casa mea?" se gifldi el 9i
tras reped Furul din prize. Dar frigiderul.contjnua se se mi$te, cFi drept, acum ceva
mai incet.
,,Oare undtsau disparut oaspelii mei l" se mirA tindrul curcm $ incepu sA sdge:
- lnfoiatute!... lmpiunatule!...
Frigiderul deodate se opri in loc si de undeva se auzi o voce slabi:
Ajuutooor! Pieriiiml
Apoi se lesi o lniste deplne.
Cind, in cele din urmn, Ciocenitorul i$ didu sema c s intimplase gi deschise ufa
frigiderului, dineuntru se rosogohe doi bdgeri de gheale care se oprire la picioarele
lui.
- Mai se fie!?!... lnfoiatule, lmpAunstule, voi sinEli, ma?!
Bulgirii 6ceau.
Gospodfful se aplci asupra lor, cu gindul si-i cercercze mai cu lue aminte.
Da, ei sint! zise el tare $i incepu se ofbze: Cm se-i readuc la viatA?... Mei,
frallor, mai sintefi ince vii'l
Bulgarii de gheali riceau. nici nu mai mi)cau.
Tocmai atunci cineva bitu la usa de la intrare. Ciocanibrul se bucura:
OricinFai fi, ai venit exact la timpl $ se repezi sA deschidd usa.
Era ciinle-paznic, cu limba ie$ita d-un @t d atita alergetura, El adulmeca cu
botul siu umed $ni zica:
- Fac pariu cA s-au virit aici! Aici, pe undeva...
Ciocimitorul i invire se intre in case ti ii Susl
- Nu $tiu al cui ciin e$ti, dil am imprcsia cd eiti bun qi inleleptl Te rog sA ma
ajutil... ii vezi? aeta el bdgerii de sheali. DA-mi un sfst ce sd f&m cu ei!
N-m venit sA dau sfaturi! gi6i supirat ciinele. Aici, pe undeva, F ascund ln-
foiatul Fi impaunatrn. De ei am nevoiel
- Daci de ei ai nevoie, uiFi! gospodarul lovi u$or cu piciorulinbulgirii de gheala.
Cara congela(il
- Nu mai spune! ude ciinel cu ati@ putere, ci vasele gi sticldria din dulap
zengbniri ameninletor. AfDi se Ese ciuciq lingd bulgiri SH mirosi. Ai dreptatq ei
sint!... Asculti, tu... ai vrut se-!j dau un sfat, nri a$a? Atunci adu-mi un btros! Cind
oi bubui o dati, Ie trece cit ai zice pegte!
- E$ti nebun?l Pei aSa poli se-.i omori!... Nu, mai bine dau o fugi dupe
,,Salvtre"ltar tE intre timp, sufli, ca si-i incilzelti! Acum cel mai impo(mt lucru este
se nu moare pini vin salvarea cu @tratura aa a lor, spcia6... Ai inleles, ciine?
Am inkles. Sa suflu.
Bine, eu am plecal..
- De ce nu dai telefon?
- Pentru ca e deranjar. ln cailierul !ecin $ sapil..
Rimas singur in case, ciinele iqi umfld pldminii cu aer $i inepu sa sufle in bulgAri.
A sufla! a suflal. a suflai - pina Fa apucat ameleala de atita sufldt. $i in timp ce se
shiduia a$a, deodata incepu sa stranute, iar mai apoi didu chid in tuse. Tras aer in
piep! dar in clipa urmetoare simli ce i zgirle ceva in git !i ii mai trase un ,,hapcit''!
28
Fffil i
n.,
't i
,r. ,+-,
Ao
h LF;
@
f-
m
fl'"w.
\E-
. 'l+5;'
Aeni-zburi cu putre aftra ti tusea i se inteli $i mai ttre.
Auuu-ham! Am cam r6cit!... De ce oe mai stau pe ginduri $ nu tom peste ei
api fierbinte! UndFi bucitada, und-i bucntiria?...
Ciocinitorul avea o ma$ini de gitit eledrici cu $as butoane. Apa se infierbiniA
reFde gi didu in clocot. CiineleinhiF ceainicul ti maiintii tumd pe bulgarele care era
mai mare.iardupe aceea + pe celAlaI. Cheata incepu sa se topeas;i. D; cum apa nu-
i ajunse. el se inloarse in bucerarie cu ceainicul got ca si incrheasci aha. Vdn; se se
asigure cu md m-uld apa pu* pe magne gi o oali. Dtr fum si sra i se DAn Dutinar
aduse si ru ilul. InhAta un pumn de aspidne din dutipiorul-famacie aJ Ciocnniiorului,
le rn-9tu! pe roate si aflepli ca apa din cete trei vase sA dea in cl6ot.
In dmp ce ciindrtarnic iri facea de lucru prin bucetarie. lnfoiatuj impaunatd
ti
isi venne in simtni: se ridicar,r cu chiu cu vai ti incerctrA a$. inteFniti cum erau, sa-si
sculure fulgii. se-ti inLinde aripjle. Daf, dmic. penle le erau Iipite. lncercara din nou.
isi incordtrA din rasputeri muqchii. De data asta reugri in jur zburari bucilele <te
-
che4e. D,tr anitrdoi dirdiiau a|a de bre, ci ciocurile incepurd ;i b clinFnasce" Cind
zeriri insi prin cripetura uqii de la bucdtiri ciinete, ciocurile lor clinFniri g mai iue,
ca ni$te mikalire.
SA fugim. freioarel abia-reui se spuna tnloiatul
,i se nipusrj spre fereailre
SA fugim! zise speriat
Sn speriar si lmpnunaot.
lmpeunatut.
Se celararn friq-grnpii pe pervaz, de*hisere fereastra aterizard in cure si o tutiri
cit ai clipi din ochi.
Apa,in cuaqnu de in clocor cu una, cu doui. Cind inti in odaie. ciinele ctr avea
de ind sAi bage F cei doi cocori in csand incins. gAS pe covor aoa gneala
caie
strelucea ca argintul ii citeva pene ude.
Unde sinr bolnadi? se auzi o voce
^In praq sleteau Ciocenitorul d docr.nila\pra li Nnetoare.
Ciinl se intoarse cntre ei in;urcar:
--Aici era!... nu gtiu... qi tocmai cind se le explice c-a fdcut _ hapciu, hapciu! dupi
cde incepu si si tuqasce.
- E clar! ii retezd dod!ruI, s@bci prin gffite gi s6se u e lung. Acuricq
acuiica i4jeclia te va calma!
- Dr e; n-am nimic! e fase ciimle ciifiva paFi inapoi.
- ToS bdlnavii aga spun... Dd-mipiciorutil sA+ fe injc!iat... Araaq ai vizut cA
nu te doare?... la casci gua se-g vad gitul!
. - N! weau ! bitu din ceDlalt picior ciinle. Numai pe mine mi pmqi si csc gurq
hauuu-hd! Ham-ham!
Ciocdnitorul i$i astupi urechile. Voce, voq dtr nici chie agat li va dirima casat
- Uirc ce e, doctor... Ci@enitord i uite ciinelq cred c*i o greqeald, el nu es&...
- Nu-j nici{ gre$eala! il inreftpse aloturul. Va trebui si riminain patt $i si facd
gargtre cu ceai de mu$e9el:
_ Ciinele i lise si se conkeice qi cm adulnecase deja uma lnfoiatului ,i a lm-
piuatului, siri pe fereasrd in cde qi o bi spre centrul Mtrelui Oraq.p6iereso..
V
Dupi ce ietiri nbobservati din casaoi@initorului, ei doi cocog o heA la fwi, o
fuge adt de nebuni, cd toate penele li se usctre intFun singu minut. Se oprir6 din fugi
abia dupe ce se incredinfdi ci nu mai este pe umele lor ciinel-penic. Iar acm in-
corro?... Se inviniri in sus $i in jos prin muitimea pesbili a strizii principale, giD cele
din urmA se hoterira se intse'n aceeag cofedrie. unde Giruul-oiera arfipurur sdi
ajute cu lres sfal.
Dtr ac@ coferiria era ricsi*r. climd cu duiumul. ie giscmul nF i mai vedea
capul de atitea comenzi: lnfoiarul ii tnpduatul obsnari doue bcuri [bft ta uDa
dintr mse $i se indreptari grebiti inra@lo. pe elelalh doue bcud stibau doui
puiculire o guluase salbe Amfudoui bsu sirop de ciocolatd, Frafii s instaltrd lingi
le fira se-Vi mai ceari ptrmisiunea, lmpiunatul i9i smulse din coadi o'teva pene
verzi-aurii, le ddja in buchd d-l oftri uneia dinhe ele:
- Ti-l ofer ca mintire!
- Me?! se imbujore bat6, puiculila, Eu nu primes cadouri ale la @cofi
n@mosuli.
- Atunci sA facem cuno$tinFr lui nMesc lmp:ruml.. Itr acesla e fraEle ms...
^Infoirt!
- Ce nume caraghioase! chicoti cealalte puicufili.
- guli cumla indmpl;rtor unde se fac aici forogralii penh cei mai fffiogi co@ri?
le intrebe lmpeuatut.
- Nu m auzit...
- C-u ce vA ocupali dumeavoa$ri? vorbi in cele din urmi ,i fnfoiatd,
- Sinkm eleve... Dtr dumneavoasral...
- Noi_sinren sudenti.- ninli lmpiunatul, lnvar.dd & 6nsh4iei.
Sosi betinul giscM legar la bdu cu un to4 de nylon. CueF cu un buet m4a din
^ celor doi frali indreprindu{e, intrebi:
fala fi
- Ce doriti?
- Pah prajibri trmdafriil commde lmpiuatul firi sA ctpesce.
32
) F,
/GD
v/t
'L-r - :t;'!:''
1l
&. *. ri'
t
te
i 1'r
-*
Noi nu mr'ncim prijiiuri trandafiriil i$i rodri capetele elevele Noi lnem regim de
slirbirc.
"'-'' de pe scaun qi-l trase cu forF pe fratele siu
xri ninciml infoiatul sari
".i ""
Cine crau nia? scnirrre Puicuuele
lFam zr'
1i ,.."*"m.r'' le-o irroa' c 'upirar c"ferarul Cu un ceas in urmA aratal
.,.. cro"ar'roru ui bas mai ''n >i-a rreia oara ii dau
-". ';:,'.;, uiii cordriei si incepuri si urmireasci
i"l,;"i"i ir inpnunanil se oprira in fala
din local.
''""';;nrtri si cine iese
.ine
; ;; ;,;, ; mincin prajiturelele trandafi rii? se incrunta lmpiunatul Pe
mine me doare din nou stonacul de foame!
Dar prajitudle alea iranda{irii cine avea sa l plateascA?
Puiculcle. Mi-ru iicut impresia ca sint bogate Nifte rezgiiaie!
dir
oin coleiirie ie;eau tol lelul de pitsiri care mai de care mai impozante unele dat
; ;;-"';;;t; gi.r.. ti".l' sunatall acelea din rrigider' La un moment
'." a. i, r-can toc.'u'uiL o punEa"a plne cu boabe de crocolari Ciugulea
'.'
iir" ".i"t". oir <le lnrre r,np flamin/r'e )r inloiarul
" ' unra
';l;; c an dispari >i rur
;r: i,." .i .i". i.p,",i o
'Parur'
Ce-d de sind si iacil
Ai s:r vezi deindare-
i"it,ni"r iL,:r'* din urnli pe bobocul bocciu si i recu o pbceciune:
34
L-- I
- Scuza{e, bobocule ci te opresc... De unde le cumperi? lui plicul Si_qi vili ciocul
in priuntele de ciocolad-
"-iili"-i-".J". ar" cofeteria aceq se intoarse sii arak bobocul de rali
lue la tugi cu
- li "-n*"."a cir poti'sn d cumped tesne ahele. Trse lnfoiatul $i o
punga plinL cotind in prima sredula inrilnid
' inoiunarut aual aiunse din urma. teribil de spenat @ nu cumvasi se piarda unul
dar dup'_sGa rll duse
de cetilait. gobaul de ralA izbucni inrun ptrns cu eghiFri'
*r"; ale hotului ti e indrepti spr cofdiiie dupa noi sraunF'
".iii"-a" 'h-"i"
lnfoiatul si lmoiunatrn isi mptua bunihanele li rasuflsd uturai Dar nu rnlru
muiti ureme. lncepu se intunece Curind lcuitorii Marelui Oral paLs&esc se
ascun*ri prin caseie lor,
"i pe skizi qi bulevarde zbsau cind ti cind nme ma$nile coF
dus de -soferii<aloi.
Oac ili vor pe."." no"pt.u afri? in aer liber? Dar asta lotrte pcricul$l
Cnneleiunicatiiaasreaite Daci' a pomi( in ceu@rea lor. n-are cum sd nri
J*op"*. uie, *"ti" inceput si se riceasci ba chid fom frig Aprcape ca in -
"
frigiderl...
cei doi ftati b?nuri la me muhe uri, doar-{oar ii va adeposti cineva' dar nimeni
nu a vrur nici ;iaat sei ascuie ln cele din urma ho(erite sddotrma fnga nigte lizi cu
odnoaie: imbaunarul dori chiar sA face focul
' N,ci-un fet ae locl se imFidvi lnfoiatul. Sau poate cA wei se ne dibuiasca dein_
--'- ciinelepaznic!
data
io ln"iin .e *"a $-a pierdut rAbdara cu noi qi s ficut caltsnbssi caf
"A
sat.. zise lmpAunatul.
----ii
i piJ", a. a"i i" 8ropi. niLi fra$oare: il ocari lnfoiatul cihle
deaia e ciine'
- niciodati se nu-ti pieda rAbdareal.
ca
Nonpt"" una alin cele mai lungi nopli din vialalorl Cif revirsatul
zorilor m mai""""*.fu
rezistari qi risturnind lizilq adunare tot ce era hi6e' catun { lemn 9i
ia;re i"" 6"re rillle. curind de undeva vmiin zbor o vr6biul6, leita cu cea de la
tari- ft".care "it
lnfoiatul o ameninlse cd o va fipi de cer'
- Pot siL me incalzesc la focul vostru? a inrebat 'rebrula'
- la ctre_k! i-a zbirlit lntoiatul Numai tu ne mai tpsai!
- Udto! mai adirugir ti imPbunani. p cap
'- Si d;"";" t-tiit;,' daci-ivorba de a|a!zisevrabiuFcmFar*Sriji
qi - sirr, sfr zburi pe virful celui mai aprcpiat copac, d unde strigA:
- Dtr nervosi mai sintqi, mii!
lnfoiaol inlelese cir fecu* o mae gre5ale $ se Sdbi N rcpar: vazul
Sdmarn vrebiula. nu rc supira! Noi cu liatele meu nloodata nu am o
wibiuri mai inleleapti mai bMa li mai fruoasi decit tinel
- itr ari s6 ni supdr... Dd voi paci n-s1i fi dtsaici?
"".ott
- Dupa ce se cunoagte?
pini acum nimeni nu mi-a spus ,,stimati rabiulA". Am implesia cA sinteli
nifte-.. btued asa... foatk impo(m!, boSalj . Dtr de ce nu v_ali dus la hoGl?
' din *uru zipu;elii ie [tezi vorbind lnloiatul Nu supoilAm aerul inchis'
-
vribiuta drivi clre liEile de gunoi ristumate fi incryu sd ridd'
Daci e vorba de aer, apii eu- sint aia care doarme in aer cuat! $i Eebuie se vi
35
spun cA n-a rimas copac in om$ul asta in care sd nu fi imoptat mice o dati" Si
indobste eu privesc numai de sus i de aceea $iu tot ce so inlimple pe suizi, prin case,
prin uzine $i p stadioane.
- Bine, bine, de vreme ce $ii atiteq tru qimva ai intilnit un ciine in drumul tdu? e
inrebat{ infoiatut.
- Ce fel de ciine?
- Unul ata... cu un glas infioritor! explci impiunatul,
Vribiula dse din nou:
- C'rinii pe care ii cunosc eu, toti au glasuri infioritotre.
ne pli spune ce sd facem ca si dvenim vesti[i? Si devenim nigte vedft..,
- - Atunci
lnfoiarul isi umfla pieptul ca sa-i arare fona.
- Pot. Merge$ la circ... Sti$ s6 mergeli p simi?
- Numai asta nu stim...
- Picat... mare pecat!.. cezu p. ginduri vribiula. SE!i, niff adusaminEt Laul
vosku e pe stadion! Acolo veli deveni vestifi, Ca $i Clok, ctre de un m in@ac9 cittigd
toate concurcurile de frumusfe li multe alte concurswi. Daci vreti, m se va conduc
pini acolo!
- Vrem, e depate dFaici? intrbi nerAbditor lmpdunatul.
- Dpde, nedepanq si pornim! zis lnfoiatul.
Vribiula lopii atit de repede p pavaj, incit cei doi frali cu m{e greutate se puteau
line p urmele ei. Dar i$i dedeau toatd silinla si nu se itrdepereze deca nici{ clpi...
VI
Und o fi acest stadion?... Top, fop, lop... vribiula pdrea cA File de gind sd se
opreasci-
,,Ode nu cumva ne minrc?" incepuri sd se gindeasci lnfoiabl ii lmpiuDabj, de
continuau si alerge dupi ea.
in cele din urmi stadionul aparu in fala ochilor lor. Smina cu o imensi cig.n@ de
piak;" La numeroasele sale intrari se imbulzeau tot felut de pisiri, baE imbricat in
haine frumoas, d serbitotre. Intrdrile erau pizib de pimi cu @hj ageri, care nu
lasau pe nimeni sd intre fere bild.
- Si acum ce ne facen? se vaicerire lnfoiarul Si lnp;runerul. CM sa ne cumperdm
bilde, cind nu aven nici micar u banut in buzunar?!
- Ve invef eu cum si intrali! le zise amabilA vribiula. VdEi chio$cul resta de
alituri? Acesta este birod stadionului. Mergeli acolo fi ve insfficti cc pdicipanti la
lupte $i la concws.
- Dar tu e-a si facil Nu vii cu noi? inrrebd infoia(ut.
- Nu, eu voi urmiri totul d sus $i va voi adnira cind vcli inhAF medaliilc dc aur
pntru forli $i frunusete.
Vribiufa descrise doue-trei ercuri deasupra captelor lor !i se 'ind.eptA glonl spr
pilonul cl nai inalt de pe sradion, in virful ciruia flutura steagul Maretui OrS pAsir$c
si rimase acolo, sus de ro! de unde veda totul crd pdme-..
ln fata chiowului-birou se ficuse o 6adi Imge cit 6ate zilele. FrEii ii imbdnciri
pe candidatii la glorie r se asezara in fsli de to! Funcliontra o g^6ce-jumditd, cu
-
ocheld de sirma pe nas, ii tscu inhn catastif gros 9i l agdli citHn numir mare de
gir.
36
I$r!:,#ajlew*;d3tj*&*4+*:s*.}*'r#li*g*gr*a146'Fk*
I
i:
*e
t
,e
:
i:.
tj
"4
"r"".,
g
'i
I t#'{'rw^
$ffi.q
;t ,
ffb
g@5-1
-tr-:%
\
8.1
3i
q
a: t.
j.+*h,i*@!qF{i!+&.- :
- Poftili! Poftifi! strigare cei doi qoimi, care pezeau la inree.
. . - Asta e pentru noi, friloare! se tulburi lmpdunatul qi pili spr inrarc ca
balerini...
o
38
>
L-
3_
ln loc de rispuns, cei doi $oini il ciocinirA in csp $-l imbdnciri ci@lo.
- A9a ii rebuie ! fu de pirere o ral6 c@ thea de miid doui r4utte. AIti dati sd nu
ne spri copilasii!...
Ciinele se l6se jos pe cele pam l&b trngd zidul stsdionului.
- Chis cu risul de & pleni aici de alih a$tlpbrq tot nu mi las pr^ni nu pun laba
E ei! iri zisc cfindryadc.
_
lniunm pe stadon. in uibme. nu mai en nicFw loc libd Piserile didcau din
dipi, citiiau $i cotcodAceau, stigau oorigq cmcincau sru bd@u din cio@n O
orchefri de nierlc exsuE o muzici veseH. Bufnifs_fobStaf aldgs de coldolo cu
apsatul siu urias $i lacea fob8rafiF@loraE. Pelicmii in qo4uli .lbc se shecuftu
p;ntre binci d vindeau peitiqori do ci@olati. Un gissn grisd suiga q^t il tinea gun :
- lngheistada. lnghqati-Polse...
Ir o cucuvea befiini striga ptigiial:
- Hai la semiiiinte, ia smiiiiinle!...
infoiatul $ilmpeunatul, nu $tiau ce pe @ele lor merrec ciinde gi ci acum ii
pinde$te din spate De ac*a erau fode lini$tili. Ca pafricipmli la inEeeri, lor li se
pmiss sA intre p teren, in fala tsibuei oficiale. Arfndoi st6&au acum pe Sazonul
verde $ a$&ptau cu neribdare ca cinE sA eunre inccpdea conor$ului.
Dupi o jMatate d ori crainicul - un pspaSal molat.incepu sA trmsmit6:
- Stimati soltdtori, vom umdri lupta dintre cmpiofirl-mondial Clok $ acei
co@$ ctre s vor incMeb si-t intrunrc. Premiul invingiudui lui Clot in valoee
de,.. doi saci cu boabe de pormb de primi calia& li o excursie in cosmoc Atnlie, in
ae$ moment pe teren inti arbitrul..,
F alii remaseri cu gura ciscati - arbiftu ela cocostircul a@la Ngant, pe carl
s@stserd in shadi ca se-l intseb undei s Ciocinitorului.
- cocodlor, cee dinfie voi vrea s6 * mimare primul cu clok?
- Eu! siri lnfoiatul in piciotre, pulut din jurul gihdui siu sc zbr'rlirc.
- Cucuriguuuut S-a lemind cu chinurile Ble fralioe! De azi incolo tu v.i fi ccl
mai vestit li-cel mai bogat @mt din lume: nu s pulu stipini lmpdunanrl.
- Ajunge cit ai zbisa! asE o qtiu eu mai bine decit tinel zis lnfoistul Si alcrgi
spre dbitru, ifi umflA pieptul spre public $ sbigi:
- Ilpei, unde se ascunde prealeudatul vosmcMpion,ma4afoiul de Clok,se-l isu
dFl la scimiha( $ sai ?bor fulgnl Sa vini mai reped.'s@a@ dacai di miMl
- lata{iL: s auzi inH clipe 6 glasinsolit d unl|or zinginil Erau pintmii d
lis ai lui Clok - un cocot tinir cu picioare putemice, gslbene, cu cioc aeulit {i o
creasti ca de fierestrau,
Clok il privi de sus pe novicele dln fala lui
- clok-clok'Clok, cu ting vrei sd md m6sr, mii cocolelule?1... Ai si-mi zbori
fdgn, ai?... Apii...n'am celi face, ili vei primi pedeapq biietct Am 3i dau cu tine de
pemint in apa fI, incit se me iii mint penru toati vigfal
sA fim seriogi! sHvintd orajos lnfoiatul.
- Nu vA gredli! se viri intre ei Co@slircul_s6ih. Deocmdrti Fam dat ser
nslul... Sa va ciE$ regulamentul?
- Cite$tFl, daci n-ai alti treabi! ii dse in nas Clok. Eu ltiu su' un sin8ur lucru :
vidorie din prima secunda!
39
/ #F
i;
ufi,
)
I f"{. '
Y
.tE? t
- SA fim serioqi! repeta li mai provocator infoiatul.
Arbitrd s dedu dN p* ti sdjindu-ti ochelarii sii cei negri, zise:
Sinteli sata?... lnepelil
Primul care ataci fu lnfoiahrl... Ba nu, mai indi et&A Clok. Amindoi se arunctra
orbe$te inain&. Asistim Ia o incle$tre pe viata ti pe moa& ln dipa mibde asupra
lor se indreptari ma mul& csmere de luat vederi, iar papagaluFmolat conitrui si
tuuie in microfoni
- Ameninlee lui Clok de a-!i dobod adversarul inci din prima s@undd nu s-a
adeverit. Coco$ll necunosut nu nMai cA se apdrA cu mult curaj, dil la rindul siu
ataca. $i o face cu multa indrezneaE- Iati, chitr in momentul eesb el incarce si-l
ciugulosci pe Clok de creasti $i chiar reugeib, da il ciugulc$e fird mild. Adverwii
se desdart penhu o clipi, se pindesc unul pe celelalt cu gibtile intine... Brevo, bravo,
c@o$elule! astq drag ascultitori, se nume$b omjl Numai ci-.. i da, Clok rimine bt
clok, acM el este acela cae atace" atace dflHnluit $iiii - sA vedem ce se va mai ir
timpla?!.,. se intimde ceea ce en normal si s intimple, dragi ascuftAbri, Clok il
lovegte cu anpa pe advosml siu dmn de admiralie $-l trintefte F gazon. Os-i
sfir$tul luptei?... Nu, cocoFlul este din nou 'm picioue qi pomSE orbcgte la ahc! Dd
cadq cade Si iari{i se ridici. Dq numaici.., Adm se cletini... s clatinA rdu... oar va
rezista? Au intrat in funcliune pinbnii de fier, pinhii lui Clok, cde lucreei ca o
ma$inA, ciocul lui love$Hbuna, loveste n@ruf4to.... Picat mse picat! Clok a prins
cocoqelul de coadd $il invirte$te in erc. Tot mai iub, bt mai iut... Oare mai e nercie
sa vA spun ce peste tot zboara pene gi fulgi?... Da, aces esb adevirul qi... sfirsitul!
Clok i$i calci advers{ul in picioffe, pentru ca in cde din umi sFI faci si-fi
"tu$" li
infige trimfator ciocul in creasta lui. Bietul cocogel, nici nu mai mi$ce-.. Victqie pmtsu
Clok, dragi ascuhitori, intradevir Clok esb de neinvins! Din picaE, nu pot sA vd
4l
"Q
t " *:."
lw',ffi
:, il
: i!4..
-.t::
. **e
. *lJ{]{t la_
il{
B
&#
s
ff
:i.;
"Yi
.rI )$
t
F
\ $
o ami.;tid pann.
impnun3nrl ii tuflri pe spate limonadele, ca s!-$i mai revini ti incepu sd-l con-
Dar ru de unde ai luat rceste doue slicle? abia reuii si lese cileva cuvinte in-
- Ce cautA ctraghiosul Ash aici? Und-a pornit fiird coadi'l se auzi o vobe din
nulfime. -mai
bogogul de fe inrcarse capul $ vizu ci nu are @ada. lnqci si_i expli@
pisului ;A h mijloc rebuie se Iie o vr4jibriq dtr pAwul ii spuse ci @le trei secunde
se scursCsere de mult $i il alung6.
Bietul coco de foct Td nu-i vena sA creade $ in timp e pdteq iti inbrcea iF
truna capul spre drtila goali!
- Vi rog umibrul, ceru piunul.
impiunatul alerga gra$os, inclinindHe &dnc in fata juiului 9i inepu: intii pesi pe
degetele unui picior, apoi ridici ceiAlalt picior io sw S led o piaeti in I@ as@enea
unei ftrleze; dupi acea isi desfecu ilipile $i inepu sA ssd incolojncoace cu coada
scea srins legati de giL lnt{r cudnt, dans& ftumoasa ,,Ricffifi". Publi@l fu
cuprins de u entuziasm nebui. Era pur $ simplu in delir. Ash dq frumuste! $i dta
agilitate! Ata guler mai rtr!... Nu ffii gise{ti drEi @linda tot pim'ntul. Citi
FosFgmq cftd srauqre...
lmpeunatul parA vedea cum i s a!'lni medalis de aur pentru flMusle, de one
{tie de cq hotiri si faei praf comisia cu inci un numir. Zis li fi4t. Se dddu o dati de
49
i
Dar spr uimirea lor, ciinele nu l acordi nici{ abn$el deschis o ctpe un ochi' se
holba la iigurile lor cdaghioase |i apoi il inchise la loc Dupa aGa I deshise pe
ceHalt $i i inchise i pe acesta
infoiatul $ inpaunatul se furitea 9i ieqiri din zona pqiculoasd- cind 3e-mai
deirtare nilei, o lutrA la fugA... Slavi dmnului, bine ce nu-i fugirea nimeni! Altfel ar
53
fi fost ajunli din urmi inca din primii o sutA de pati, ata de tare li se impldicau
piciodele.
Se oprird tbia cind 4iusere la un pod Se ascmsqi sub el, cu gindul si_gi mai
lrala outin sufltul.
-- Egii sigur frir.tiore. cn ela era ciinele nosw?
- Ei em. dar nu nea recuoscut! rispunse lnforaol.
- Acu' @ fa@m?... SA-{i spun drept, rm nici_un chef se mai rimin in oratul
asta! zis lmpeuratul.
lnfoiatul detini dst din cap:
- Din picate, nici in sat nu nra$teapti vre bucurie!...
- Acolo cel pulin avem rude...
- Bing atunci hai sa pdnih, dd cum sA ne ftim pini_a@lo? Tu abia te mai poli
mipca!... Iar eu nu te pot cAra in spaE.
- VAd $ eu, frilioare, ci nu mai po1i...
ln cele din umi cei dd ftali hotedre se imopEe sub pod. Se ficurA ghem $i se
lasara pradd unui som nelini$il Velnic s gisea ceva cee si-i faci se Fesee
spdia$ : o date betaia la fiecare jumfuate de ceas a ololqiului, cu ctre de alfel oratul
se mindreq a doua oari pa$ii grei ai penicilor de noaptq a treia oeA - duduitul uui
autocmion intirzisti cse tocmil treea p$e pd. Si cum e.au goi-goluli fird pf,e $i
puf, IerA doar d poab s-ar fi prefacut din nou in bulgiri de gheati dei p la miezul
noptii n-ar fi venit la ei bufnita-fotograf se faci fobgrafii nocturne pe malul riillui.
Fiinli grijulie, ea veni cu nilte zdrenle luate cine ftie de la care er|etor 9i fi inveli cu el;
54
coco$ii nici n{ simgri, deoare@ ea, ca orice bufnili, putsa s6 se migte
$i ri aclioneze
fera sa face zgomot.
Rau mai petrecuri noapba asta lnfoiatul si lryiunatul, dr cind se treziri in
tetirsatui zorilor ti isi dermo4ira rrupurile goaie, deodara inlelesra ca li se
restabiliseri forlele. Nu-i nimic, ce daA b ghioriiau malele de foame!... Ie$d de sub
pod qi o luare in grabi spre sat. Au mers ei, au mrs... au mers inhuna ln cele din urmd
incepuri sA se zireasci acoperituil roqii ale caslor. E.a aela|i sat qi btu$i peci nu
era acela$i. De ce oare?.., Pentru ce noil.l cotel era aproape gatal De acdo rdzbdta
pine la ei cintecul constructorilot:
,.0
q
j
e?
- Nu ne hse sd muncim pe telief, piuiau puisorii fiindce ,Fau inerir ls scoBli-
au zis ci sinEft l@lei $i ca rcma rebuie sd iim.
Tomai atunci eparu buicu(a Cdcodrc - ifi impingea cirucioruj cu gustaM gaE
pregasB Fntru cet dd.
- Ce laeti voi aici?! ii certe ee ln l@ si ve armjali ci4ite qi caietele...
- Ei nu sint vinovad. buniculo Cotcodac. eu iff chq;al, topii iingi ea vrdbiutr,
- De ce i-ai chemal ce por ei sd invele de la tine?
--Fo& mule lucrui, De pildi. sd ... zimbeasci inbtde6ua. $i si ltii cI am si-.i
-inva!:
Da. dar noi vrem si ni se srua $ povegti, ciripire nerAbdetfii Duircrii cei mici.
Bunisro Cotcodac. roaga-l IE grie@t se ne spwi ma!ln fiere zi ni prcmitq drnu
se line de cuvint...
' Friliotrq i] vezi? Llite.l coto! got'ti in tufit lmpauatut.
. Tl tad. Se cm cmfmdA cu iarba dar il vad_
gunicuta Corcodac se apropie
de brc$oi 9i-i zie:
- Asdle" mii.tu nu cmva e$i bdDav? De cite ori tsa, E vid .mmtr6 moldind..,
-.
+ rucl oracdtu nu
ti se mai aude!
$dqot abia reu$i sA se ridie in capuj oaelor:
- Oaraq orc{ac! Se ptre ce m imbatrinir... ca,i !ine, dc aldel.
.- Nu vorbi ata, ista se-[i fi neceul!... Ia mai bine povstertFle copiilor @va..
spme{e gi tu o povste, cA dotr $tii destde!
57
:.i+!:t' 2:r:.. - t' ;:,:i -}#'r!#n:Fn; ii.lfl
4_*+F.fe
@
.k
d's, ....u,
.o* a
- lnradever aqa e, dtr nu $tiu pe c{e H spm, pe cde F ale& cdzu pe ginduri
broscoiul.
Eh, linn te hotnrnfli, eu dau o fugi si le hrensc { pe celelalE peseri, zise
bunicuts Cotcodac qi iti impinse -ceruciorul spre $antierul d coNhclii
in tufis, impaunatd i$ mu$ca limba pe ludg:
- Frdtiodq fugi dupA ea! se agele el de lnfoiat. Du-t 9i spw-i ci dtsad-ncolo
vom munci. Ea e bunica nostri si ne va iefra.
- Fugi tu dupi ea! Mie ni* rus,ine... Am fost atit de putenuc, ce putem sd
munsc cit trei!
- Aunci de ce nram mai inlors acasi? .
- Uib ce e, friliode, alFi il pu&a si ne ieft, to$ tr putea se n ieft, ds cijnele
- O si-i plitim sactrl cu geunte din lefwile nodtre 9i gata
- Sint de acord... Taci puiin! lnfoiatul ciuli ur@hea. MFm auit numel.
Amindoi fntii iqi intinsre giturilq is,i scoaseri cap&le din hfit.
$tidot continua si se gindeasce h care din nflumerabl $ lmgile sale poreqti si se
oprcasci !i s6-9i indeplineasci, in sfirfl! promisiunea fali de cei mici. ln schinb
vribiula reutise sa le rEine abnlia fl ceva ctre de asemenea aduc cmva cu o
povesk: atezali in jurul ei. puilorii o asulLau cu ciocuile ciscate:
- Si acest lnfoiar. ise vrebiu!4 era cei mai puternic cocol pe csFl aveam noi.
Nimeni nu india;nea sb-l infrute... lar fralek sAu 6e chema imparuat. CFi drepl nu
era la fel de puiernic, dd in schimb era cel mai frumosl Si cinta mereu u cintecel care
'
$apte Fd drai colinda
Alt coco$ nu vei aila
Mai destpt, mai detos,
Mai voios 9i mai frumos!