Seminar 1 S.C.A.

Scurt istorie de cucerire a spaiului de ctre om

4 Octombrie 1957- Rusia inaugureaz Era Spaial prin lansarea lui Sputnik (care in
limba rus nseamn satelit), primul satelit artificial din lume. Lansarea s-a fcut de la baza de
lansare Tyuratam din Republica Kazakhstan. Sputnik avea un diametru de cca jumatate de
metru i o greutate de 83 kg, nconjurnd Pmntul la fiecare or i 36 min. In ianuarie 1958,
orbita s-a deteriorat, arznd n atmosfer.

Primul satelit american Explorer a fost lansat pe 31 ianuarie 1958 din Florida Cape
Canaveral.

Pn atunci ruii trimiseser un cine pe orbit la bordul lui Sputnik 2.

De asemenea Rusia a cucerit o serie de victorii ideologice: primul om in spaiu, prima femeie,
primii trei oameni, prima plimbare spaial, primul vehicul spaial care a atins Luna, primul
vehicul care a orbitat Luna, primul impact cu Venus i prima nava spaial care a aterizat lin
pe Lun.

SUA a fcut un salt uria prin programul Apollo, trimind primii oameni pe Lun n iulie
1969.

Video 1, Video 2

Cerine pentru propulsia n spaiu

Misiuni care necesit fora de traciune ridicat (motoare chimice)
- Decolari planetare (rachete de lansare)
- Aterizari planetare (Viking, Lunar Lander ...)
- Atingerea apogeului (GTO-GEO motoare de transfer)
- Atingerea perigeului (GTO pentru a scpa)
- Manevrare rapid (Op. de proximitate, controlul atitudinii la nave spaiale)
- Schimbare rapid de plan
Misiunile care impun cerine ridicate pentru Isp (EP)
- Misiuni spaiale profunde (V 2 - 3, km / s de obicei)
- Anularea fortei de rezistenta pe termen lung
- Zbor in formatie pe termen lung
- Orbite planetare ne-Kepleriene (de exemplu, paralel cu inelele lui Saturn)
Misiuni n cazul n care Isp ridicat (EP) este benefic (dar poate fi realizat i n alte situaii)
- Propulsia pentru satelii de mare putere (Comsats, radar sats...):
Cresterea Orbitei (LEO mare LEO, LEO-GEO ...)
Deorbitare la finalul vietii
Repoziionarea orbitei
Schimbare lenta a planului
Corecii ale orbitei (NSSK, ...)

1
Seminar 1 S.C.A.

Clasificarea tipurilor de motoare rachet

1. Funcie de mecanismul de accelerare a gazelor / mecanismul de generare a

traciunii
a. Termice gazele mping direct pe perei prin forele de presiune,
ajutajul accelereaz gazele (rachete mari, chimice, nucleare, unele
electrice)
b. Electrostatice (ioni accelerai n cmp electrostatic)
c. Electromagnetice (gaze accelerate)

2. Funcie de sursa de energie

a. Chimice (termice)
i. Cu combustibil solid
ii. Cu combustibil lichid
a. Monopropelant
b. Bipropelant
iii. Hibride
b. Nucleare (termice)
c. Nucleare (electrice)
d. Solare (termice)
e. Solare (electrice)

3. Funcie de anumite mrimi de performan

F
a. Impuls specific I sp [s] (200-500s pt cele chimice; 500-6000s pt cele
m
g
electrice)
En. cinetica
b. Randamentul termic foarte aproape de 100% pt
En. termica/electrica
cele chimice, 60-80% la cele solare termice, 30-80% la cele electrice
c. Traciune/greutate
i. Foarte mare pentru cele chimice (20-100)
ii. Mediu pt cele nucleare (5-20)
iii. Foarte mic pt cele solare, electrice (10-3)
d. Altele
i. Capacitate de repornire
ii. Cost
iii. Factori de proiectare, etc

4. Funcie de misiunea de ndeplinit

a. Misiuni non-spaiale (rachete de sondaj, rachete tactice, rachete cu raz
medie sau lung)
b. Lansri n spaiu
c. Motoare de manevr n spaiu
i. Impulsive (manevre de pozitionare, de schimbare a orbitei, a
planului orbitei, etc)
ii. De tractiune mic (corectii mici, continue pe orbita etc)

Ecuatia de miscare a rachetei; Acceleratia optima.

1) Ecuatia de miscare a rachetei

O racheta este un dispozitiv propulsiv care produce o forta de tractiune T prin

expulzarea unei mase cu o viteza relativ mare ve. Aceasta forta este egala cu variatia

2
Seminar 1 S.C.A.

impulsului in cadrul unui volum de control. Daca m

este debitul masic expulzat, atunci forta
de tractiune va fi:

T v e .m
(1)

Acesta este un rezultat folositor deoarece atat ve, cat si m

nu depind de mediul de
operare a rachetei.
Pentru cazul lansarii verticale:

Din echilibrul de forte :

dv dm
m ve mg
dt dt
dm
dv ve gdt (2)
m
Pentru a afla viteza se integreaza relatia de mai sus:

t dm t
v ve ( h ) g ( h)dt (3)
0 m 0
t
h vdt
0
(4)

3
Seminar 1 S.C.A.

Atat ve cat si g sunt functii de inaltimea h. In cazul vitezei ve, dependena de inaltime
este data prin presiunea atmosferica p , care variaza prin relatia:
0

r r
p0 p

e 6.68 r rp , unde r=rp+h (5)

p 0 ( rp )

Presiunea poate varia si cu conditiile meteo sau cu temperatura.

De fapt variatia presiunii este mult mai importanta in contextul motoarelor de aviatie
pentru care tractiunea este proportionala in principal cu densitatea atmosferica.
Acceleratia gravitationala variaza dupa relatia:

2
rp
g (r ) g 0 (6)
r

Deoarece motoarele racheta functioneaza pe o perioada scurta se poate aproxima g

constant.
Intr-o prima aproximatie, daca ve si g sunt constante se poate integra ecuatia de
miscare a rachetei, obtinandu-se:

m(t )
v v 0 ve ln gt (7)
m0

De retinut ipotezele care au condus la obtinerea acestei relatii:

- Lansare verticala
- Aproximarea ve si g constant
- Neglijarea fortelor de rezistenta (absenta atmosferei)

2) Acceleratia optima

Pentru misiuni, cum ar fi lansarea pe LEO, este important sa sa exprime raportul masic
functie de variatia de viteza. Ramane totusi de determinat gt.
Daca facem in plus presupunerea ca m este constant, atunci:

T m a
m0 m(t ) m t t 0 0 t (8)
ve ve

unde a este acceleratia initiala, definita ca raportul dintre tractiune si masa initiala.
0
De notat ca a0>g pentru a se putea lansa.
Se poate elimina t :

4
Seminar 1 S.C.A.

v v0 m(t ) g m (t )
ln 1 (9)
ve m0 a0 m0

v v0 m(t )
Aceastaesteoecuatieimplicitapentru functiede ,cuacceleratia
ve m0
initiala a 0 caparametru.
Ultimultermenmaiestenumitpierdereadegravitatie,saupierdereadegreutate,
reprezentanduntermencareseopunecresteriivitezeidincauzaacceleratieigravitationale.Cu
cat a 0 creste,acesttermendescreste.

Decenusepoatefolosioacceleratieinitialaa0foartemarepentruaobtinecelmai
v v0 m(t )
mareraportposibil pentruunraport dat?
ve m0
Pentruaraspundelaaceastaintrebaretrebuieexaminateefecteleacceleratieiasupra
maseisistemuluidepropulsie.
Masainitialaaracheteisecompunedin:

m0 m struct mmotor mutil mcomb

(10)

Candtotcombustibilulaars,lamomentul t a :

m(t a ) m struct m motor mutil (11)

Sauraportatlamasainitiala:

m(t a ) m0 mcomb m

1 comb 1 mcomb
m0 m0 m0 (12)

Maiclar:cucatraportul m(t ) estemaimic,saucualtecuvinte mcomb

estemai
m0
v v0
apropiatdevaloarea1,cuatatraportul carepoatefiobtinutestemaimare.
ve
Darlimitareaesteimpusade:

m(t a )
mstruct mmotor mutil
1 mcomb
m0 (13)
Vremsaproiectamcomponenteleastfelincat mstruct si m motor
safiecatmaimici
posibil,tinandcontdeincarcaturadoritasidetehnologiaactuala.
Masamotoruluiesteproportionalacutractiuneapecareodezvolta:

5
Seminar 1 S.C.A.

Greutate motor mmotor g mmotor m

motor
Tractiune T m0 ( a 0 / g ) n , (14)

Undeamnotatcun=a0/g.Denotatcaacestanuestefactoruldesuprasarcinautilizat
depiloti,acelaincludegravitatiasiesten+1.
Avand m (t a ) m struct mutil
n ,ecuatiademiscarearacheteidevine:

v v0 mstruct
1 mutil
mstruct n )
ln(mutil (15)
ve n

De remarcat ca termenul logaritmic (cresterea ideala de viteza) creste cu n (motoare

grele), dar ultimul termen (pierderea de gravitatie) scade cu n (se reduce timpul de ardere).

TEMA Optimizarea alegerii acceleratiei initiale

- Reprezentarea grafica a lui nopt functie de mutil
mstruct .
Estimari rezonabile ar fi:
m struct 0,1 ; 0,02
Pentru aceste valori sa se reprezinte grafic cum variaza cresterea de viteza functie de n
pentru o gama de incarcaturi utile.
De asemenea sa se reprezinte grafic acceleratia optima de lansare si variatia de viteza
maxima in functie de procentul de incarcatura utila

Daca s-ar tine cont si de efectele rezistentei la inaintare s-ar obtine alte raspunsuri. O
acceleratie initiala mare ar conduce la obtinerea unor viteze mari la altitudini destul de joase,
unde densitatea aerului este inca mare, ceea ce inseamna rezistente atmosferice mari.

3) Etajarea rachetelor

Motivul utilizarii treptelor rachetei este acela de a se evita accelerarea unor structuri
devenite inutile (rezervoarele din care s-a consumat combustibilul).
Pentru simplificare se presupune existenta a doua trepte. Apare problema optimizarii
raportului masic dintre cele doua: pe de-o parte nu vrem sa avem o prima treapta prea scurta si
sa caram o greutate mare a treptei a doua spre final, dar nici prea lunga si sa purtam o greutate
prea mare pentru un timp lung. Se poate arata ca pentru trepte simetrice (acelasi impuls
specific, aceleasi rapoarte structurale) cresterea de viteza va fi impartita egal intre trepte si
asta este o buna aproximatie pentru cazul general.
Revenind la ecuatia de miscare a rachetei si neglijand pierderile de greutate, vom nota:

6
Seminar 1 S.C.A.

(18)
si vom lucra in ipoteza ca proportia masica a structurii este aceeasi pentru ambele trepte.

Presupunem de asemenea ca viteza de iesire a gazelor ve este aceeasi pentru ambele

motoare (desi in mod practic primul motor este mai puternic si mai mare). Incarcatura utila
este data de relatia:
mutil 2 mutil 2 m0 2 (19)
iar masa initiala a treptei a doua este:
V1
m0 2 m f m struct 1 m0 1 e ve
1
(20)
si
V2
mutil
2 mf mstruct 2 e ve
2
(21)
Cresterea totala de viteza este prestabilita:
V V1 V2 , (22)
Astfel incat vom obtine:
mutil 2 V1
V V1 V
vV1 V V1

e ve e ve
e e e ve 2
ve e

m0 1










1 (23)
Este usor de observat ca aceasta este maxima cand:
V1 V V1 ,
Adica:
V2 V1
Cu aceste alegeri fractiunea optima a incarcaturii utile devine:
2
mutil 2 V

e 2 ve

m0 1 opt


(24)
Acest model poate fi usor extins pentru mai multe trepte, dar lucrurile se vor complica
daca fractiunile masice ale structurii sau vitezele de iesire sunt diferite pentru fiecare treapta.