4.

MOTORUL RACHETA CU COMBUSTIBIL SOLID -

MRCS
Cuprins
4. MOTORUL RACHETA CU COMBUSTIBIL SOLID - MRCS....................................89
4.1 Clasificare motoare...........................................................................................................89
4.2 Soluiile constructiva pentru motoare rachete cu combustibil solid -MRCS.............90
4.3 Tehnologia de fabricaie a combustibililor omogeni......................................................90
4.4 Tehnologia fabricrii ncrcturii de combustibili eterogeni........................................92
4.5 Model de calcul pentru motorul racheta cu combustibil solid.....................................95
4.5.1 Introducere....................................................................................................................96
4.5.2. Modelul funcional pentru motorul rachet cu combustibil solid (balistica interioar)
...............................................................................................................................................97
4.5.3. Parametrii la echilibru...............................................................................................101
4.5.4. Ecuaiile n form liniar...........................................................................................102
Referine:...............................................................................................................................103

4.1 Clasificare motoare

In literatura tiinific de specialitate exista mai multe clasificri ale motoarelor
racheta MR, care sunt acele sisteme care nu folosesc aerul atmosferic. Astfel, MR se pot
clasifica dup urmtoarele criterii:
dup combustibilul utilizat:
- motoare racheta chimice:
- motoare rachet cu combustibil solid - MRCS;
- motoare rachet cu combustibil lichid - MRCL;
- motoare rachet cu combustibil hibrid - MRCH;
- motoare rachet cu combustibil gel - MRCG;
- motoare racheta nechimice:
- cu radicali liberi;
- cu accelerator electromagnetic al plasmei;
- electrostatic;
- bazat pe utilizarea particulelor nucleare;
- ionice;
- nuclear:
- utilizarea cmpurilor de for.
dup destinaie:
- MR de baza (de naintare) - de start (booster);
- MR de mar (susinere);
- MR auxiliare: - gazo-generatoare;
- MR de comand;
- MR de frnare etc.
dup regimul de funcionare:
- optim (nominal);
- nenominal - subdestindere;
- supradestindere.
dup numrul de MR utilizate in serie:
- cu o treapta;
- cu mai multe trepte.

89
 Exista si un sistem intermediar, sistem pur reactiv care folosete aerul atmosferic,
motorul racheta cu postcombustie numit de cele mai multe ori statoracheta. Aerul atmosferic
este utilizat drept oxidant, ceea ce modifica raportul oxidant/carburant mrind astfel
autonomia rachetei.

4.2 Soluiile constructiva pentru motoare rachete cu combustibil solid -MRCS

Motoarele racheta cu combustibil solid fac parte din categoria motoarele racheta chimice.
Aceste motoare pot fi mprite dup tipul de combustibil folosit, si anume:
- omogen
- cu simpla baza
- cu dubla baza
- multibaza
- eterogen - amestec mecanic (compozit).
La aceste motoare carburantul si oxidantul se prepara separat apoi se amesteca
realizndu-se un amestec omogen prin intermediul unui liant.

Fig. 4.1 Schema constructiva MRCS

In fig.4.1. este prezentata schema constructiva de principiu a motoarelor racheta cu

combustibil solid [14]

4.3 Tehnologia de fabricaie a combustibililor omogeni

Schematic, procesul de fabricaie a combustibililor omogeni (dubla baza) este prezentata in
fig.2.

90
Fig. 4.2 Schema procesului de fabricaie a combustibilului nitrocelulozici
1 amestector cu palete; 2 centrifuga; 3 valuri; 4 presa; 5
piston;
6 matria; 7 filiera; 8 strung; 9 defectoscop cu raze X
Componentele iniiale (nitroceluloza, nitroglicerina si o serie de adaosuri) se introduc
in amestectorul cu palete 1 (malaxor), unde se amesteca in emulsie de apa calda. Un
asemenea malaxor este prezentat in fig.3. Succesiunea introducerii componenilor depinde de
procesul tehnologic de fabricaie specific fiecrei reete de combustibil.

In timpul amestecrii nu se produce

nici un fel de proces chimic; amestecarea are
rolul impregnrii nitrailor de celuloza cu
solvenii - plastifiani, care, in parte, se
dizolva in apa. Dup amestecare
(omogenizarea amestecului), pasta rezultata
este transferata in centrifuga, unde se elimina
agentul de emulsie (apa).
Pasta fr apa se supune unor operaii
succesive de vluire pe valurile cilindrice,
aceasta operaie efectundu-se succesiv de
cteva ori. Valurile sunt nclzite cu apa
Fig.4.3 Malaxor pentru combustibili dubla baza cald la o anumita temperatura, care, ntr-o
concordan bine determinata cu distanta
dintre valuri ce reprezint, de fapt, o valoare iari bine determinata a presiunii de contact
asupra pastei, se produce procesul de gelatinizare a nitrocelulozei, concomitent cu vaporizarea
reziduurilor de apa.
Dup vluiri succesive masa de combustibil se prezint sub forma de pnz (banda),
care se nfoar n suluri. Aceste suluri sunt transportate si ncrcate in presa, unde cu ajutorul
pistonului (plunjerului), amestecul este extrudat prin matria si filiera (fig. 2). In funcie de
geometria matriei i a filierei, rezulta batonul de combustibil. In fig.4. este prezentata o presa
orizontala de extrudare a calupului de combustibil.

91
 Dup extrudare calupul de
combustibil se reteaz la lungimile
necesare, crendu-se astfel elemente
discrete de combustibili (batoane).
Batoanele rezultate sunt supuse unui proces
tehnologic de zvntare, pe supori
speciali, n ncperi cu temperatura si
umiditate controlat. Pe perioada
zvntrii, batoanele sunt rotite periodic
cu 45 , 90 pn se obin performantele
Fig. 4.4. Extrudarea calupului in presa orizontala mecanice necesare.
Daca este necesar batonul de combustibil se prelucreaz mecanic pe maini-unelte. In
funcie de geometria necesar a batonului de combustibil. Pe aceste maini-unelte, special
adaptate se executa i blindarea elementului (acoperirea cu un strat izolant care nu permit
arderea suprafeei respective) .
Dup control se preleveaz un numr de batoane pentru executarea ncercrilor si
verificrilor impuse n documentaia de fabricaie. Rezultatele verificrilor sunt consemnate in
fisa tehnica de nsoire a lotului.
In urma tehnologiei prezentat rezult ncrcturi de combustibil omogen, ca batoane
de sine stttoare pentru viitoarele motoare rachet cu combustibil solid.

4.4 Tehnologia fabricrii ncrcturii de combustibili eterogeni

Schema procesului tehnologic de fabricaie a ncrcturii de combustibil eterogen este

prezentata simplificat in fig.4.5.

Fig. 4.5 Schema procesului de fabricaie a combustibilului eterogen prin metoda ciclica

92
 Componentele combustibilului (oxidantul, pulberile metalice, carburantul-liant sub
aspect lichid - vscos) se introduc in amestectorul cu palete. In procesul de amestecare, nu au
loc reacii chimice. Carburantul-liant, care in faza iniiala este un polimer, sub aciunea
adaosurilor calorice ncepe sa polimerizeze, producnd nclzirea amestecului. Pentru controlul
procesului de polimerizare prin pereii dubli ai amestectorului circula apa rece. In procesul de
malaxare, carburantul-liant acoper i fixeaz particulele de oxidant si metal.

Fig. 4. 6 Malaxor de 2000 l pentru combustibil compozit

Fig. 4.7 Configuraia paletelor unui mixer

Dup terminarea procesului de malaxare, amestecul se transporta cu container la

instalaia de turnare. Turnarea ncrcturii se poate efectua direct in camera motorului sau in
matrie de turnare.
Exista cteva procedee de turnare:
- turnarea direct n camera motorului, special pregtit pentru aceasta operaie;
- turnarea in matrie, realizndu-se ncrcturi ce pot fi introduse liber in camera
motorului;
- turnarea in matrie, urmata de blindarea ncrcturii cu fibra de sticla impregnata cu
rini si apoi polimerizare.
Turnarea combustibilului eterogen se poate face ciclic sau continuu.

93
Fig. 4.8 Schema procesului de fabricaie a combustibilului compozit prin metoda continua 1
malaxor; 2 analizator a calitii amestecului; 3 container;
4 termostat; 5 defectoscop

n funcie de vscozitatea pastei de turnare, turnarea se poate executa in vid sau sub
aciunea unor instalaii vibratoare.
Dup turnare, corpul motorului sau matria se menin n termostat, in anumite condiii
de temperatura si presiune pe o perioada necesara finalizrii polimerizrii. Timpul de
polimerizare este stabilit din punct de vedere tehnologic si poate fi de ordinul de la cteva ore
pana la cteva zile.
Viteza de polimerizare are o influenta hotrtoare asupra produsului finit. La sfritul
procesului de polimerizare se extrage miezul si se decofreaz ncrctura n cazul turnrii in
matri.
n continuare se pot efectua prelucrri mecanice pe suprafeele frontale, daca este cazul.
Urmeaz o procedura complexa de control, ncepnd cu aspectarea vizual i continund cu
raze Rentgen, ultrasunete, gamadefectoscopie. Procedeul de turnare a combustibilului direct
in camera este mai puin greoi, dar necesita proceduri suplimentare legate de aderenta
ncrcturii la pereii camerei de ardere.
Cellalt procedeu consta n executarea calupilor (batoanelor) separat de corpul
motorului, adic in matrie (forme) de turnare. Calupii rezultai se supun controlului de
calitate, dup care se introduc in motor.

4.5 Model de calcul pentru motorul racheta cu combustibil solid

Scopul aceste pri a prezentrii const n dezvoltarea unui model de calcul realist dar n
acelai timp nu foarte complicat pentru determinarea parametrilor funcionali pentru un motor
rachet cu combustibil solid (MRCS). Rezultatele modelului pot fi comparate cu rezultate

94
experimentale i astfel calitatea modelului va putea fi mbuntit. De asemenea va fi
studiat stabilitatea funcional a MRCS n concordan cu teoria Liapunov, considernd
sistemul de ecuaii al funcionrii perturbate n jurul valorii de echilibru. Metodologia
corespunztoare problemelor de stabilitate const n obinerea ecuaiilor n form liniar
verificarea valorilor proprii pentru matricea de stabilitate.

NOTAII

- Raportul dintre viteza gazelor in seciunea de ieire i in seciunea critic;

- Densitatea gazelor n camera de ardere ;
p - Densitatea combustibilului;
- Raportul dintre masa de combustibil consumat i masa total de combustibil;
- Factor de eroziune;
- Raportul dintre valoarea instantanee a suprafeei de ardere i suprafaa de ardere iniial;
T - Raportul dintre suprafaa transversal a combustibilului i suprafaa transversal a
combustibilului ;
k - Raportul cldurilor specifice pentru produsele de ardere;
At - Aria seciunii critice;
Ae - Aria seciunii de ieire;
F - Traciunea ;
I sp - Impulsul specific;
I - Impulsul total;
QC - Cantitatea de cldur degajat prin arderea unui kilogram de combustibil
q - Cantitatea de cldur transferat prin camera de ardere n unitate de timp (transferul de
cldur);
D - Coeficientul de variaie a vitezei de ardere cu temperatura iniial a combustibilului;
L - Lungimea batonului de combustibil;
m p - masa de combustibil consumat n unitate de timp ;
p - Presiunea gazelor in camera de ardere;
pe - Presiunea gazelor n seciunea de ieire;
pH - Presiunea atmosferic;
R - Constanta gazelor n camera de ardere;
T - Temperatura gazelor n camera de ardere;
T0 N - Temperatura normal a combustibilului pentru care s-a determinat viteza de ardere;
Tin - Temperatura iniial a combustibilului;
u - Viteza de ardere a combustibilului;
u1n - Viteza de ardere n condiii normale;
U - Energia;
V - Volumul liber al camerei de ardere;
V0 - Volumul liber iniial al camerei de ardere;
V p - Volumul combustibilului;
we - Viteza de ieire a gazelor n seciunea de ieire ;
wt - Viteza gazelor n seciunea critic;
S - Suprafaa instantanee de ardere;
S T - Suprafa transversal a combustibilului;

95
4.5.1 Introducere
Determinarea parametrilor funcionali si analiza stabilitii este una din marile provocri
n proiectarea motorului rachet cu combustibil solid - MRCS .
Problema stabilitii arderii poate fi abordat prin diferite mijloace, att experimentale ct i
teoretice, o serie de metode fiind artate n lucrrile [4], [5], [6], [7]. De notat c lucrarea [4]
propune o abordare diferit a stabilitii pentru fenomene liniare i neliniare. Spre deosebire
de aceasta n lucrarea noastr abordarea este unitar , fiind focalizat pentru analiza
funcionrii parametrice stabile a MRCS.
n cadrul studiului vom dezvolta un model neliniar pentru calculul parametrilor
funcionali ai MRCS urmat de o analiza a stabilitii funcionrii la parametrii de echilibru al
motorului. Analiza de stabilitate pentru ecuaiile perturbate ale MRCS vor fi fcute n sensul
teoriei Liapunov, prin punerea sistemului n forma lui liniar. Reamintim c teoria Liapunov
spune c dac putem arta c sistemul adus n forma liniar este asimptotic stabil, atunci i
sistemul iniial este de asemenea asimptotic stabil .

4.5.2. Modelul funcional pentru motorul rachet cu combustibil solid (balistica

interioar)

Um parametru important al modelului funcional pentru modelul de balistica interioar pentru

MRCS este viteza de ardere a combustibilului. In cazul MRCS , viteza de ardere reprezint o
relaie constitutiv, fiind construit pe baze experimental, fiind indicat n lucrarea [2] de
forma:
u ( x )ap m , (1)
unde factorul de eroziune a fost notat cu (x ) iar coeficientul a poate fi exprimat astfel:

a u oN p H m e D (Tin TN ) (2)

unde e D (Tin TN ) evideniaz influena variaiei vitezei de ardere cu temperatura iniial a

combustibilului iar p H reprezint presiunea atmosferic. Exponentul D , parametrul m i
viteza de ardere u1N sunt determinate experimental in condiii normale de temperatur a
combustibilului (TN ) .
Pentru a evidenia fenomenul de eroziune vom utiliza parametrul denumit n lucrarea [1]
parametrul "Pobedonoseov" :
x S S T S cam S T , (3)
Care permite determinarea factorului de eroziune:

1 3,2 10 3 ( x 100) for x 100;

( x ) . (4)
1 for x 100

Pentru a obine suprafaa de ardere definim parametrul:

V V0 / V p (5)
care exprim raportul dintre cantitatea de combustibil consumar i cantitatea total de
combustibil.

96
Pentru suprafaa de ardere i seciune a transversal combustibilului poate fi utilizat o
aproximare ptratic:
a 2 2 a1 1 for 1;
( ) ; (6)
0 for 1

b2 2 b1 1 for 1;
T ( ) ; (7)
0 for 1

De unde rezult:
S ( ) S 0 ( ) ; (8)
S T ( ) S T 0 T ( ) . (9)
De unde, din considerente geometrice , variaia volumului n timp este dat de:
V S ( )( x ) ap m , (10)
relaia care reprezint ecuaia de volum:
Utiliznd ecuaia de continuitate, variaia masei gazelor din camera de ardere este dat
de diferen dintre masa produs n unitate de timp prin arderea combustibilului i masa de
gaze evaluat n unitatea de timp prin ajutaj:
V
m in m out , (11)
t
unde V este volumul camerei de ardere , este densitatea gazelor n interiorul camerei de
ardere , m in este intrarea de masa generat de combustibilul din interiorul camerei i m
out
este masa de ieire a gazelor evacuate prin ajutajul motorului rachet. Masa de intrare pe
unitate de timp este dat de variaia masei combustibilului in unitatea de timp:
in m
m p, (12)
iar masa de ieire este dat de ieirea de gaze prin ajutaj:
out At
m p , (13)
unde , At este aria seciunii de ieire, p este presiunea n camer, este densitatea
gazelor, iar
k 2 k 1
k 1 k 1
. (14)
innd cont c masa de combustibil consumat n unitate de timp este :
p pV
m , (15)
dezvoltnd relaia (11) obinem ecuaia densitii:
V At
p p . (16)
V V
Din ecuaia (10) ecuaia densitii devine:
p SaV 1 p m AtV 1 p1 / 2 1/ 2 . (17)
Pe lng ecuaia de volum (10) i ecuaia densitii (17), mai este necesar o a treia ecuaie
care s exprime schimbarea temperaturii sau a presiunii:
Vom considera c intrarea de energie n sistem este dat de cantitatea de cldur QC
rezultat prin reacia de ardere a m p combustibil solid.
De asemenea, vom lua n considerare faptul c, cldur specific la volum constant CV
poate fi obinut prin relaia:

97
 CV R k 1 . (18)
unde k este raportul cldurilor specifice iar R este constanta gazelor din camera de ardere.
Pentru a construi ecuaia temperaturii, vom porni de urmtoarea relaie de bilan energetic:
d U d U1 d U 2 d U 3 d U 4 , (19)

unde energia de reacie obinut prin arderea combustibilului dat de:

d U QC d m p , (20)
este transformat n:
- creterea energiei interne datorat gazelor suplimentare din camera de ardere prin
variaia densitii:
d U 1 CV TV d R k 1 TV d ; (21)
1

- creterea energiei gazelor de ardere din camera de ardere prin variaia temperaturii
acestora:
d U 2 VCV d T R k 1 V d T ;
1
(22)
- energia cinetic dat de curgerea gazelor:
d U 3 k k 1 RT d mout .
1
(23)
- pierderea de energie datorit disiprii de energie prin pereii camerei:
dU 4 q d t , (24)
unde q este cantitatea de cldur transferat prin camera de ardere in unitate de timp J / s .

Dac derivm (19) n raport cu timpul i simplificm, vom obine:

QC m VT kTm
p CV TV out q CV , (25)
de unde vom obine ecuaia temperaturii:
p V T kAt p (k 1)q
(k 1)QC . (26)
p V T V pV
innd cont c ecuaia de stare poate fi scris n forma:
T T
,
p
p (27)
putem transforma ecuaia de temperatur (26) in ecuaie de presiune :
( k 1) p QC SaV 1 p m kAtV 1 1 / 2 p 3 / 2 ( k 1) qV 1 .
p (28)
Avnd ecuaiile difereniale (17) i (28) rezolvate , pentru temperatur poate fi utilizat relaia
de stare:
T p R . (29)
Lucrrile curente de termodinamic [18], propun pentru raportul dintre aria din seciune
critic At i aria seciunii de ieire Ae urmtoarea relaie:

Ae
At

2k ~ 2 k
k 1
pe 1 ~
p e k 1 k
, (30)

unde presiunea relativ este dat de:

~
pe pe p , (31)
unde pe este presiune n seciunea de ieire.
Dac inem cont c viteza de ieire a gazelor n seciune de ieire este:
k k 1

we 2 RT 1 ~
pe k
, (32)
k 1
iar viteza de ieire n seciunea critic este:

98
 k
wt 2 RT , (33)
k 1
raportul vitezelor devine:
k 1
k 1
we
1 ~
pe k . (34)
wt k 1

Din (30) i (34) putem obine expresia raportului suprafeelor indicat n lucrarea [5]:
1 1
1 A k 1 k 1 k 1 2 k 1
, (35)
t 1
Ae 2 k 1

Relaia (35) conduce la ecuaia transcendental,

1 1
A k 1 1 k k 1 2 1 k
t 1 k 1 . (36)
Ae 2

Figura 4. 9 arat termenul stng i termenul drept notat f ( ) din relaia anterioar.
Diagrama poate fi utilizat pentru a estima o soluie grafic a ecuaiei (36).
1.8
Lambda
r=0.2
1.6
r=0.4
r=0.6
1.4 r=-0.8
r=1.0
1.2
r=At/Ae
1 k=1.4
f

0.8

0.6

0.4

0.2

0
0 0.5 1 1.5

Fig. 4.9 Reprezentare grafica a ecuaiei transcendentale

innd cont c membrul drept al relaiei (36) este:

1 1
1 k 1 1 k k 1 2 1 k
,
f
2
1 k 1

putem observa c satisface inegalitatea:

99
 d f ( )
1, (37)
d
ceea ce nsemn c relaia (36) considerat ca relaie iterativ, nu converge. n acest caz,
punem aceast relaie n forma Newton-Raphson:
f ( i )
i 1 i i
d f ( ) . (38)
1
d i
Dac notm:
a1
1 1 k A k 1
a1 ; b1 ; c1 t , (39)
1 k 1 k Ae 2

putem scrie:
f ( ) c1 (1 b12 ) a1 ; f () 2a1b1c1(1 b12 ) a1 1 ,
(40)
de unde se poate obine o relaie iterativ:
i c1 (1 b12i ) a1
i 1 i . (41)
1 2a1b1c1 i (1 b12i ) a1 1
Dac admitem ca raportul cldurilor specifice este constant, aceast relaie este
independent de restul ecuaiilor sistemului i poate fi rezolvat separat. Procedura iterativ
converge pentru valori iniiale apropiate de soluia final. Recomandm s se porneasc cu
2 . Admind un raport al cldurilor specifice constant pe durata expansiunii gazelor ,
gsim fora de traciune indicat n lucrarea [3]:
k

2 k 1
F At p c k ~ pH
pe ~ , (42)
k 1

unde
k

~ p 2 k 1
pe e k k , (43)
p k 1

~
p H p H p este presiunea atmosferic relativ, iar c este coeficientul de pierdere global
a traciunii prin ajutaj. Ajutajele obinuite sunt conice cu divergentul un con cu semi unghiul
de 10-18 grade. Pentru acest tip de ajutaj o parte din fora de traciune este orientat
transversal deci nu produce traciune de loc. Pentru a considera acest fenomen, se poate utiliza
un factor de corecie legat de semi unghiul divergentului ajutajului. De asemenea pot s apar
alte pierderi , toate acestea putnd fi luate n considerare utiliznd coeficientul de corecie c
.

4.5.3. Parametrii la echilibru

Studiul stabilitii in funcionare a motorului rachet cu combustibil solid va fi realizat n

concordan cu teoria Liapunov, considernd sistemul de ecuaii parametrice perturbat n jurul
valorilor de echilibru. Aceasta presupune o scurt perturbaie aplicat care va produce o
deviaie a parametrilor sistemului. Dezvoltnd n serie ecuaiile parametrice perturbate i
innd cont de primul ordin a seriei de dezvoltare, vom gsi ecuaiile liniare care pot fi

100
utilizate pentru analiza stabilitii n prima aproximaie, aa cum se procedeaz n majoritatea
problemelor neliniare de dinamic.
In consecin, pentru definirea unei stri de echilibru vom considera:
p 0 ; V S 0 ap0m ct
0 . (43)
Utiliznd condiiile micrii de baz astfel definite, din relaiile (16) i (28) vom obine:
p V At p1 / 2 1 / 2 0 ; (44)
(k 1) p QCV kAt 1 / 2
p 3/ 2
(k 1)q 0 , (45)
mai mult:
A
p t p ; (46)
V
k 1
p
kAt

p QCV q p
, (47)

de unde obinem:

p k1 ; k 2 k3 p , (48)
p

unde am notat:
k 1
At
k1 f QCV q ; k 2 p ; k3 . (49)
kAt V
In sfrit, ecuaiile de echilibru devin:
p 3 k12 ; p 3 k3k1 p 2 k12 k 2 0 . (50)
Ecuaia presiunii poate fi pus n forma transcendental:
p bp 2 a , (51)
unde
a k 3 k1 ; b k12 k 2 . (52)
Ecuaia (51) poate fi rezolvat iterativ de asemenea prin metoda Newton-Raphson:
p bpi2 a
pi 1 pi i . (53)
1 2bpi 3

Pentru uurina analizei vom utiliza parametrul adimensional definit prin relaia (5).

4.5.4. Ecuaiile n form liniar

n contextul parametrilor de echilibru stabilii anterior, ecuaiile de funcionare (10), (17) i

(28) pot fi puse n forma liniar:
V aVV V aVp p ;
aV V a ap p ;
p a Vp V a p a pp p , (54)
unde, neglijnd factorul de eroziune, coeficienii ecuaiilor sunt :
aVV S 0 ( 2a2 a1 ) ap mV p1 ; aVp Samp m 1 ;

aV p p m S 0 2a2 a1 V 1V p1 SV 2 At p1/ 2 1 / 2V 2 ;

101
 At p1 / 2 1/ 2V 1 ; a p m f Sap m1V 1 At p 1 / 2 1 / 2V 1 ;
1 1
a S 0 aV 1 p m
2 2

a Vp ( k 1) p QC a S 0 2a2 a1 V V p 1 V 2 p m kAt 1 / 2 p 3 / 2V 2 (k 1) qV 2 ;
1 3
a p kAt 3 / 2 p 3 / 2V 1 ; a pp m(k 1) p QC Sap m1V 1 kAt 1 / 2 p1 / 2V 1 ;
2 2
. (55)

In final putem pune sistemul liniar n forma standard:

x Ax , (56)

unde vectorul strilor este:

x V p ,
T
(57)

Matricea de stabilitate este:

aVV 0 aVp

A aV a ap , (58)
aVp a
a
p
p p

Din relaiile anterioare putem observa c toi coeficienii matricei de stabilitate aij sunt
dependeni de volum.

Referine:

[1] APIRO IA.,M., MAZING,G.,IU., PRUDNICOV,N.,E., Teoria raketnovo dvigatelia na

tverdom toplive , Ed. Min. Voenizdat, Moscova 1966.
[2] SINIUKOV,A.,M, VOLKOV,L.,I, LVOV,A.,I., IKEVICI,A.,I., Balisticeskaia racheta
na tverdom toplive, Ed. Min. Voenizdat, Moscova 1972.
[3] Marin, N., Chelaru,T.,V., Sava,N.C., Model de calcul pentru balistica interioar a
motorului rachet, Revista Tehnica Militar , Supliment tiinific ,pp 21-31 nr. 2/2001.
[4] De Luca,L.,Price,E.,W.,Summerfield, M.,Nonsteady Burning and Combustion Stability
of Solid Propellants- Theory of Nonsteady Burning and Combustion Stability of Solid
Propellant by Flame Models, Progress in Astronautics and Aeronautics, Vol. 143, AIAA.,
pp. 519-600 ,Wasington DC, 1992.
[5] Barrere, M., Nadaud, L., and Lhuillier, J.,N., Survey of ONERA and SNPE Work on
Combustion Instability in Solid Propellant Rockets AIAA Paper 72-1052, 1972;
[6]Price,E.,W.,Axial Mode, Intermediate Frequency Combustion Instability in Solid
Propellant Rocket |Motors, AIAA Papers 64-146 , Solid Propellant Rocket Conference,
Paolo Alto, CA, Jan 1964.
[7] Kuo,K.,K.,Gore,J.,P.,and Summerfield, M. Transient Burning of Solid Propellants -
Fundamental of solid Propellant Combustion, Progress in Astronautics and Aeronautics,
Vol. 90, AIAA. pp. 599-659, New York , 1984.
[8] Kolyshkin, A., Sergejs, N. - Numerical solution of resonantly fored ODE with applications
to weakly nonlinear instability of shallow water flows. Proceedings of the 4th

102
 IASME/WSEAS International Conference on Energy, Environment, Ecosystems and
Sustainable Development (EEESD'08) .Algarve, Portugal, June 11-13, 2008 Published by
WSEAS Press ISBN: 978-960-6766-71-8, ISSN: 1790-5095.
[9] Julio Clempner, Jesus Medel A Lyapunov Shortest-Path Characterization for Markov
Decision Processes Proceedings of the American Conference on Applied Mathematics
(MATH '08), Cambridge, Massachusetts, USA, March 24-26, 2008, Published by WSEAS
Press ISBN: 978-960-6766-47-3, ISSN: 1790-5117
[10] Shunping Liu,Bjorn Kvamme Improved Newton Raphson Method An Effective Tool in
Solving Flow-Mechanic-Chemistry Equations of Co2 Storage in Saline Aquifers,
Proceedings of the American Conference on Applied Mathematics (MATH '08),
Cambridge, Massachusetts, USA, March 24-26, 2008, Published by WSEAS Press ISBN:
978-960-6766-47-3, ISSN: 1790-5117
[11] Gabriella Bognar, Periodic and Antiperiodic Eigenvalues for Quasilinear Differential
Equations Proceedings of the American Conference on Applied Mathematics (MATH '08),
Cambridge, Massachusetts, USA, March 24-26, 2008, Published by WSEAS Press ISBN:
978-960-6766-47-3, ISSN: 1790-5117
[12] Margarita Buike , Andaris Buikis, Approximate Solutions of Heat Conduction Problems
in
Multi-dimensional Cylinder Type Domain by Conservative Averaging Method, Part 1, II,
Proceedings of the 5th IASME/WSEAS Int. Conference on Heat Transfer, Thermal
Engineering and Environment, Athens, Greece, August 25-27, 2007, ISBN: 978-960-
6766-02-2 ISSN: 1790-5117
[13] Collburn,B., A manual for hybrid propulsion system design, 1st ed, Aerocon Systems,
2006.
[14]Sutton, G. P. , Biblarz, O.,Rocket propulsion elements, 7nt ed.,John Wiley&Sons
Inc.ISBN 0-471-32642-9, New Yor, 2001.
[15] Laforce,P. D., Technological development of a throttling hybrid propulsion system, UTC
2215-FR, January 1967.
[16] Estey, P., Altman,D., McFarlane J., An evaluation of scaling effects for hybrid rocket
motors, AIAA Paper 91-2517, June 1991.
[17] Chelaru T.V., Coman A.V., The Stability of the Operating Parameters of Rocket Engine
with Solid Propellant for Low Pressure WSEAS TRANSACTIONS on HEAT and MASS
TRANSFER, , ISSN: 1790-5044, Issue 3, Volume 3, July 2008.
[18] Pimsner V., Vasilescu C.A., Petcovici A, Termodinamica tehnica culegere de probleme,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1976.

103