3.

LANSATOARE EUROPA, JAPONIA, INDIA

Cuprins
3. LANSATOARE EUROPA, JAPONIA, INDIA..............................................................1
3.1 EUROPA..........................................................................................................................1
Familia de lansatoare Ariane...........................................................................................1
Lansatorul VEGA.............................................................................................................8
Lansatorul SOL (Small Orbital Launcher)..................................................................11
Locaia de lansare...........................................................................................................13
3.2 JAPONIA.......................................................................................................................14
Familia de lansatoare H-II.............................................................................................14
Familia de lansatoare H2A.............................................................................................15
Familia de lansatoare H-III...............................................................................................21
Centrul spaial de la Uchinoura ( Uchinoura Space Center)......................................22
3.3 INDIA.............................................................................................................................24
Familia GSLV..................................................................................................................24
Locaii de lansare............................................................................................................29
3.4 LANSATOARE SUBORBITALE................................................................................33
Proiecte tiinifice............................................................................................................34
Programe ESA.................................................................................................................35
Programe naionale.........................................................................................................36
Referinte...............................................................................................................................37

3.1 EUROPA

Familia de lansatoare Ariane

Ariane 1 - Expus la Le Bourget Ariane 4 - pregtire de lansare CSG

1
 Ariane 5 ECA la lansare

Perioadele de utilizare pentru familia de lansatoare Ariane:

Lansator Ariane 1 Ariane 2 Ariane 3 Ariane 4 Ariane 5 Ariane 6

Perioada 1979 -1986 1086-1989 1984-1989 1990- 1999 1996- -

P/L P/L
Lansri: Inaltime Masa
Lansator Variante GTO LEO Trepte
succes / total [m] [kg]
[kg] [kg]
Ariane 1 9/11 - 1850 - 47.46 211500 3
Ariane 2 5/6 - 2180 - 49.13 220950 3
Ariane 3 10/11 - 2700 - 49.13 234000 3
40, 42P, 42L, 44P, 2000 5000 240000
Ariane 4 113/116 58.72 3
44LP, 44L 4300 7600 470000
75/79 (Iunie 6950 16000 720000
Ariane 5 G, G+, GS, ECA 4652 2
2015) 10500 21000 780000
Se afl n
dezvoltare 5000 500000
Ariane 6 62, 64 - ~63 2
pentru lansri 10500 800000
n 2021-2022

Seria Ariane 5
Ariane 5 ECA si ES
Stadiul de dezvoltare : operaional

Perioada de dezvoltare 1987 -2002 A5 ECA

2008 A5 ES

2
Performante maxima :
A5 ECA 10300 /GTO V 1490 m/s
A5 ES 20400 LEO (260km)
Proiectant: Agenia Spaiala Europeana (ESA)
Fabricant: Airbus Defence and Space
Operator: Arianespace

Performante pe orbite standard:

GTO
L2 Punctul
Tipul orbitei LEO SSO (V=1490
Lagrange
m/s)
Altitudinea la apogeu [km] 260 800 35943 1300000
Altitudinea la perigeu [km] 260 800 250 320
nclinarea (0) 51,6 - 6 14
Masa util Ariane 5 ECA [kg] - >10000 >9500 7000
Masa util Ariane 5 ES [kg] >20400 - - -

Organizare generala A5 ECA

3
Caracteristici tehnice generale:
Lungimea totala : pn la 53m (Ariane 5 ES si Ariane 5 ECA) (1) (2)
Diametrul maxim : pn la 5.4 m (Ariane 5 ES si Ariane 5 ECA) (1) (2)
Masa la start (aprox.): 760 t (Ariane 5 ES ), 780 t (Ariane 5 ECA) (1) (2)

Caracteristici generale ale treptelor

ARIANE 5 ECA ARIANE 5 ES
0 2 boostere cu combustibil solid / EAP
Trepte 1 1 Vulcain, 2 motoare (LOX/LH2)
2 1 motor HM7B (LOX/LH2) 1 motor Aestus (N2O4/MMH)

Treapta 0 1 2 2
Destinaia EAP EPC ESC-A EPS
Fabricant Europropulsion Airbus Defence Airbus Defence and Airbus Defence
and Space Space and Space
Lungime [m] 31.6 31 4.8 3.56 (3)
Diametru [m] 3.05 5.4 5.4 3.94 (3)
Masa net [kg] 4540 1150 (3)
Combustibil
Tip solid lichid lichid lichid
Carburant LH2 LH2 MMH
Oxidant LO2 LO2 N2O4
Masa de combustibil [kg]
Carburant - - - 3200 (3)
Oxidant - - - 6500 (3)
Total - 170000 14900 9700 (3)
Presiunea in rezervor
[bar]
Masa total la start [t]

Caracteristici tehnice ale motoarelor

Treapta 0 1 2 2
Destinaia - Vulcain 2 HM7B Aestus
Fabricant Europropulsion Snecma Snecma Airbus Defence
(SAFRAN Group) (SAFRAN Group) and Space
Numr de motoare 2 1 1 1
Masa motorului 111 (doar camera
de ardere) (4)
Tipul sistemului de Turbopomp 2 turbopompe alimentare cu
alimentare alimentat de alimentate de presiune (4)
gazogenerator gazogenerator
Raportul de amestec (6.7) (4.85) 1.9 (4)
Presiunea in camera de (65) (117) (36) 11 (4)
ardere [bar]
Racirea Regenerativa Regenerativa
Impuls specific [s]
Nivelul mrii - 310 - -
Vid 274.5 432 446 324 (4)
Tractiune [kN]
Nivelul mrii - 960 - -
Vid 7000x2 1390 67 29.6 (4)
Timp de ardere [s] 130 540 945 1100 (4)
Raport de expansiune
ajutaj
Capacitate de restart nu nu nu da (4)

4
Principalul lansator european n prezent este Ariane 5. Acest lansator face parte din familia
rachetelor Ariane, care reprezint un sistem de lansare extensibil folosit pentru a lansa o
sarcin util pe o orbita geostaionar (GTO) sau pe o orbit joas (LEO). Rachetele Ariane 5
sunt fabricate sub autoritatea ESA i "Centre National d'Etudes Spatiales" (CNES). Compania
Astrium i EADS sunt prim-contractorii pentru aceste lansatoare, conducnd un consoriu de
sub-contractori. Lansatorul Ariane 5 este operat de ctre compania "Arianespace" ca o parte
din programul Ariane. Astrium construiete rachetele n Europa i Arianespace le lanseaz
din Centrul Spaial Guiana (CSG) aflat n Guiana Francez.
Ariane 5 o succede pe Ariane 4, dar nu deriv direct din aceasta. Ariane 5 a fost
rafinat de la prima lansare n versiuni succesive, "G", "G+", "GS", "ECA" "ES" i cel mai
recent "ME". ESA a intenionat ca Ariane 5 s lanseze naveta comandat uman Hermes i
astfel a intenionat s poat transporta personal uman de la nceput.

Lansatorul Ariane 5

5
 Doi satelii pot fi ncrcai folosind SYLDA (sistem de lansare dublu Ariane). Se pot
lansa trei satelii n funcie de dimensiunea acestora folosind SPELTRA (sistem de lansare
tripl pe Ariane). Pn la opt sarcini utile secundare, de obicei pachete experimentale sau
minisateliii, pot fi transportate folosind ASAP (structur Ariane pentru sarcini utile auxiliare).
Pn la mijlocul lui 2007, Arianespace a comandat un total de 99 de lansatoare Ariane
de la Astrium. Prima tran comandat n 1995 a constat n 14 lansatoare, a doua tran a fost
n 1999 constnd n 20 de lansatoare. A treia tran a constat n 25 de lansatoare iar ultima,
comandat n 2007 a constat n 35 de lansatoare. Astfel, se estimeaz c se vor produce
rachete Ariane 5 cel puin pn n 2020.
Prima treapt a rachetei Ariane const dintr-un sistem criogenic. Acesta are un
rezervor nalt de 30.5 metri cu dou compartimente, unul pentru oxigen lichid de 130 de tone
i unul pentru hidrogen lichid de 25 de tone. Motorul folosit este la baz "Vulcan II" i are o
traciune de 115 tone for. Aceast prim treapt cntrete aproximativ 15 tone dup golire.
n lateral se gsesc ataate dou boostere cu combustibil solid, fiecare cntrind 277 de
tone cnd este complet ncrcat. Fiecare realizeaz o for de 630 tone for. Aceste motoare
sunt de obicei lsate s se scufunde la fundul oceanului, dar pot fi recuperate cu paraute, iar
uneori se practic aceast strategie pentru efectuarea unei analize post-ardere. Aceast
tentativ a avut loc pentru misiunea ECA. Unul dintre cele dou boostere a fost recuperat i
returnat la centrul spaial din Guiana Francez pentru analiz.
A doua treapt este deasupra primei trepte i sub ncrctura util. Ariane 5G folosete
sistemul EPS care este alimentat cu monomethylhydrazine (MMH) i nitrogen tetroxid, n
timp ce Ariane 5 ECA folosete sistemul ESC care este alimentat cu hidrogen lichid i oxigen
lichid.
Sistemul superior EPS este capabil s se reaprind, ceea ce a fost demonstrat de patru
ori. Acest test a fost fcut exclusiv pentru a testa motorul i a avut loc dup ce sarcina util a
ajuns la destinaie.
Exist mai multe variante de lansator Ariane.
Versiunea original este Ariane 5 G cu o mas de lansare de 737 de tone. Sarcina util
a fost iniial specificat ca fiind de 5970 de kg dar a fost crescut n urma testelor la 6200 kg.
Modelul Ariane 5G+ a avut o a doua treapt mbuntit, cu o sarcin util de 6950.
A fost lansata de trei ori n anul 2004.
Ulterior, a fost nlocuit n 2005 de Ariane 5GS, cu acelai booster EAP ca i variantele ECA
i ES. Modelul 5GS a fost introdus ca urmare a ratrii primului zbor Ariane 5 ECA.
Ultimele 6 rachete Ariane 5GS au fost lansate n 2009.
Modelul Ariane 5 ECA are o capacitate de lansare de 10000 de kg pe o sarcin util
dubl i 10500 de kg pentru o singur sarcin util. Aceast variant folosete un nou model
de motor Vulcan i treapta a doua ESC-A, avnd de un motor HM-7B, cntrind 2100 kg i
transportnd o cantitate de combustibil de 14000 kg. A doua treapt folosete rezervorul de
combustibil lichid i structura joas de la a treia treapt a lui Ariane 4 H10, combinat cu un
nou rezervor de hidrogen lichid.
Ariane 5 ES este folosit pentru a lansa vehicule cu transfer automat pe o orbit aflat
la 260 de km i nclinat la 51.6 grade. Acest model include toate mbuntirile de la Ariane 5
ECA i EPC. Se estimeaz c Ariane 5 ES poate lansa pn la 21000 kg pe o orbit LEO.
Prima lansare a avut loc pe 9 martie 2008.
Racheta Ariane 5 ES Galileo este o modificare a versiunii standard ES, capabil s
lanseze satelii de tip Galileo pe o orbit circular aflat la 23000 de km. Acest lansator
trebuie s intre n operaiune ncepnd cu anul 2014. Aceast versiune va suferi modificri la
modul de expulzare a sarcinii utile i a abilitii de a poziiona satelii, datorit abilitii de a
lansa patru satelii pe orbita unica ntr-o singur lansare. Aceast variant a fost aprobat n

6
februarie 2012 i mpreun cu rachetele Soyuz va lansa noua constelaie de satelii Galileo,
ntre 2014 i 2015, ceea ce va permite realizarea unui sistem GPS la nivel european.
In prezent este utilizat Ariane 5 ME. Ariane 5 ME este folosit o nou treapt
superioar, cu o cretere a volumului de combustibil, care alimenteaz motor Vinci. Spre
deosebire de motorul ECA, motorul Vinci se poate reporni de pn la 5 ori, permind misiuni
mai complexe (cum ar fi inseria geostaionar direct). Modelul ME include de asemenea o
sarcin util mai mare, att ca dimensiune ct i ca greutate, permind astfel transportul unor
satelii de dimensiuni mai mari. Greutatea util este n jurul valorii de 11200 de kg.
n acelai timp, ESA a continuat cercetrile n vederea realizrii noii generaii de
lansatoare, Ariane 6. O rachet mai mic capabil s lanseze un singur satelit cu greutatea
ntre 3 i 6.5 tone este luat n considerare. Un posibil design preliminar utilizeaz motorul
VULCAN 2 n combinaie cu motorul Vinci si 2 sau 4 boostere. n 2012 studii detaliate au
primit finanare. ESA a decis n 2014 asupra finanrii totale, ceea duce la o lansare n 2021.

Ariane 6 Organizare generala,

7
Lansatorul VEGA.

Lansatorul VEGA - Organizare generala

8
 Date tehnice VEGA
Date generale pentru trepte

Treapta 1 2 3 4
Destinaia P80 Z23 Z9 AVUM
Fabricant Avio Avio Avio Avio
Lungime [m] 11.2 8.39 4.12 2.04
Diametru [m] 3 1.9 1.9 2.18
Masa net [kg] - - - 688
Combustibil
Tip solid solid solid lichid
Carburant HTPB 1912 HTPB 1912 HTPB 1912 UDMH
Oxidant NTO
Masa de combustibil [kg]
Carburant - - - 196
Oxidant - - - 381
Total 87710 23814 10567 577
Presiunea in rezervor
[bar]
Masa total la start [t] 96243 26300 12000

Caractersitici generale ale motoarelor

Treapta 1 2 3 4
Destinaia P80FW ZEFIRO 23FW ZEFIRO 23FW MEA
Fabricant IHI Aerospace IHI Aerospace - -
Numr de motoare 1 1 1 1
Masa motorului
Tipul sistemului de Alimentare cu
alimentare presiune
Raportul de amestec
Presiunea in camera de
ardere [bar]
Racirea
Impuls specific [s]
Nivelul mrii - - - -
Vid 280 287.5 295.9 314.6
Tractiune [kN]
Nivelul mrii - - - -
Vid 3015 (max) 1120 (max) 317 (max) 2.45
Timp de ardere [s] 109.9 77.1 119.6 Pana la 612.5
Raport de expansiune
ajutaj
Capacitate de restart nu nu nu Da (pana la 5)

Performante

Tipul orbitei LEO

Altitudinea la apogeu [km] 300-1500
Altitudinea la perigeu [km] 300-1500
Inclinarea (0) 5.4 - SSO
Masa incarcaturii utile [kg] 300-2500

9
 Performate pentru orbita SSO (Sun Sychronous Orbit)

Precizia injectiei orbitale data de AVUM

Tipul orbitei SSO

Semiaxa mare [km] -precizia 3- 15
Excentricitatea -precizia 3- 0.00012
Inclinarea (0) -precizia 3- 0.15
RAAN (0) -precizia 3- 0.2

10
 Lansatorul SOL (Small Orbital Launcher)

Small Orbital Launcher - SOL Organizare generala

11
 Diagrame de tractiune SOL

Tabel caracteristici masice SOL

Configuratie Mass
m [tons]
Initial Final
Stage I + II + III + AVUM + P/L+FER 34.7 10.7
Stage II + III + AVUM + P/L+FER 8.4 5.5
Stage III + AVUM + P/L 2.0 0.6
AVUM + P/L 0.47 0.35
P/L 0.1 0.1

Locaia de lansare

12
Centrul Spaial Guiana ( Centre Spatial Guyanais - CSG)
Coordonate de lansare: 5.2 N, 52.8 W

CSG este situat intre doua orae Kourou si Sinnamary. CSG este guvernat printr-o
nelegere intre Frana si ESA iar funciunile tehnice si operaionale a locaiei sunt coordonate
de CNES in numele lui ESA.

Baza de lansare de la CSG dispune de:

Cai de acces pe mare si prin aer (condusa de un administrator local);
Complexul de pregtire pentru sarcina utila (Ensemble de Preparation Charge Utile
EPCU) impartit intre cele 3 lansatoare unde este pregtit vehiculul spaial.
facilitate pentru integrarea finala pentru fiecare lansator
facilitai de lansare dedicat celor 3 lansatoare Ariane, Soyuz si Vega, fiecare incluznd
platforma de lansare, cldire de integrare, Centru de lansare si cldiri suport.
Centrul de control al misiunii- de unde se coordoneaz misiunea de lansare (MCC or
CDC Centre De Contrle).

Harta CSG cu locaiile de lansare pentru Soyuz, Vega si Ariane

3.2 JAPONIA

13
Familia de lansatoare H-II
Versiuni H-IIA-202/ H-IIA-204 H-IIA
Stadiul de dezvoltare: operational

Perioada de dezvoltare 1996 -2001

Prima lansare 29 aug. 2001

Performante maxime GTO

H-IIA-202: 4000 kg
H-IIA-204: 6000 kg
Proiectant: Japan Aerospace
Exploration Agency (JAXA)
Fabricant si operator: Mitsubishi
Heavy Industry, Ltd- Departamentul
de spatiu

Lansarea H-IIA-202

Performante pentru orbite standard

Tipul orbitei / Tipul LV LEO GTO (1833 m/s)

Altitudinea la apogeu [km] 300 35976
Altitudinea la perigeu [km] 300 250
Inclinarea (0) 30.4 28.5
Locatia de lansare TNSC TNSC
Masa incarcaturii utileH-IIA 202 [kg] 10000 4000
Masa incarcaturii utileH-IIA 204 [kg] - 6000

14
Evoluia lansatoarelor japoneze pana la H-II

Familia de lansatoare H2A

15
Organizare general H-IIA- 202

16
Caracteristici generale ale lansatorului H-IIA
Treapta 0 0* 1 2
Destinaia SRB-A SRB-A - -
Fabricant IHI Aerospace IHI Aerospace MHI MHI
Lungime [m] 15.1 (2) 15.1 (2) 37.2 (2) 9.2 (2)
Diametru [m] 2.5 (2) 2.5 (2) 4 (2) 4 (2)
Masa net [kg] - 11000 (2) 12900 (2) 3300 (2)
Combustibil
Tip solid solid lichid lichid
Carburant HTPB HTPB LH2 LH2
Oxidant compozit compozit LO2 LO2
Masa de combustibil [kg]
Carburant - - - -
Oxidant - - - -
Total 65000 66000 100000 16600
Presiunea in rezervor
[bar]
Masa total la start [t]
*Modelul SRB-A este ntotdeauna folosit pe H-IIA 204 i opional pentru H-IIA 202.

caracteristici generale ale motoarelor

Treapta 0 0* 1 2
Destinaia SRB-A SRB-A LE-7A LE-5B
Fabricant IHI Aerospace IHI Aerospace - -
Numr de motoare 2 2-4 1 1
Masa motorului
Tipul sistemului de ciclu de ardere in ciclu deschis cu
alimentare etape (2) hidrogen (2)
Raportul de amestec 5:1
Presiunea in camera de
ardere [bar]
Racirea Regenerativa Regenerativa
Impuls specific [s]
Nivelul mrii - - - -
Vid 283 283 440 448
Tractiune [kN]
Nivelul mrii - - - -
Vid 2520 2300 1098 137
Timp de ardere [s] 100 120 390 343+196
Raport de expansiune 130 (2)
ajutaj
Capacitate de restart nu nu nu da
*Modelul SRB-A este ntotdeauna folosit pe H-IIA 204 i opional pentru H-IIA 202.

17
Versiunea H-IIB H-IIB
Stadiul de dezvoltare :
operational

Perioada de dezvoltare 2003

-2009
Prima lansare 10 sept 2009

Performnte maxima GTO

8000 kg
Proiectant: Japan Aerospace
Exploration Agency (JAXA)
Fabricant si operator:
Mitsubishi Heavy Industry,
Ltd- Departamentul de spatiu
Locatie de lansare
Tanegashima Space Center
-TNSC

lansare H-IIB

Performane standard

Tipul orbitei / Tipul LV LEO GTO

Altitudinea la apogeu [km] 300 36000
Altitudinea la perigeu [km] 200 -
Inclinarea (0) 51.67 -
Locatia de lansare TNSC TNSC
Masa incarcaturii utile [kg] 16500 8000

18
Organizare generala H-IIB
Date generale lansator:

Caracteristici generale ale treptelor

19
Treapta 0 1 2
Destinaia SRB-A - -
Fabricant IHI Aerospace MHI MHI
Lungime [m] 15.1 (4) 38 (4) 11 (4)
Diametru [m] 2.5 (4) 5.2 (3) 4 (3)
Masa net [kg] 11000 (4) - 3300 (4)
Combustibil
Tip solid lichid lichid
Carburant HTPB LH2 LH2
Oxidant compozit LO2 LO2
Masa de combustibil [kg]
Carburant - - -
Oxidant - - -
Total 66000 (3) 176000 (3) 16700 (3)
Presiunea in rezervor
[bar]
Masa total la start [t]

Caracteristici generale ale motoarelor:

Treapta 0 1 2
Destinaia SRB-A LE-7A LE-5B
Fabricant IHI Aerospace - -
Numr de motoare 4 (3) 2 (3) 1 (3)
Masa motorului
Tipul sistemului de ciclu de ardere in ciclu deschis cu
alimentare etape (4) hidrogen (4)
Raportul de amestec 5:1 (1)
Presiunea in camera de
ardere [bar]
Racirea Regenerativa (4) Regenerativa (4)
Impuls specific [s]
Nivelul mrii - - -
Vid 283 (1) 440 (3) 448 (3)
Tractiune [kN]
Nivelul mrii - - -
Vid 2300 (1) 2x1098 (3) 137 (3)
Timp de ardere [s] 120 (1) - -
Raport de expansiune 130 (4)
ajutaj
Capacitate de restart nu nu da (1)

20
 Familia de lansatoare H-III
H-III
Stadiul de dezvoltare : in
dezvoltare

Perioada de dezvoltare 2013 -

Performante maxima GTO

(Dv=1500 m/s)
Fara boostere 2100 kg
Cu doua boostere 3500 kg
Proiectant: Japan Aerospace
Exploration Agency (JAXA)
Fabricant: Mitsubishi Heavy
Industry, Ltd- Departamentul
de spatiu
Locatie de lansare
Tanegashima Space Center
-TNSC

H-III In ateptarea lansrii

Performante generale :

Tipul orbitei SSO GTO (1500 m/s)

Altitudinea la apogeu [km] 800 -
Altitudinea la perigeu [km] 800 -
Inclinarea (0) - -
Locatia de lansare TNSC TNSC
Masa incarcaturii utile H-III fara booster [kg] 3000 2100
Masa incarcaturii utile H-III cu 2 boostere [kg] - 3500
Masa incarcaturii utile H-III cu 4 boostere [kg] - 5000
Masa incarcaturii utile H-III cu 6 boostere [kg] - 6500
Tabel de date din (3)

21
Centrul spaial de la Uchinoura ( Uchinoura Space Center)

Coordonate de lansare 31.2N, 131.1E

Centrul spaial de la Uchinoura a fost nfiinat n 1962, de le fiind lansate peste 390 de rachete
i aprox. 30 de satelii i sonde. El se gsete in sudul districtului Kagoshima, pe insula
Kyushu n sud-vestul Japoniei.

Schia Centrului Spaial de la Uchinoura

Centrul Spaial de la Tanegashima (Tanegashima Space Center- TNSC)
Coordonate de lansare: 30.4N, 131E

nfiinat n 1969, TNSC cel mai mare complex de lansare din Japonia cu o suprafa de 9,7
milioane de metri ptrai. Este in sudul districtului Kagoshima, In lungul coastei sud-estice a
insulei Tanegashim in sud-vestul Japoniei. Operaiile de lansare se execut in complexul
Yoshinobu Launch Complex aflat la Osaki Launch Range.

22
Localizarea principalelor faciliti la Osaki Launch Range

23
 3.3 INDIA
Familia GSLV

GSLV MkII
Stadiul de dezvoltare:
operaional
Perioada de dezvoltare 1999
-2014

Performnte maxima GTO

(Dv=1655 m/s)
2500 kg
Proiectant: ISRO P&PR
Fabricant: ISRO P&PR
Exploatare:
Antrix Corporation Limited
Locatie de Lansare
SatishDhawan Space Centre (SDSC)

Performante
Tipul orbitei LEO SSO GTO (1655
m/s)
Altitudinea la apogeu [km] 400 835 -
Altitudinea la perigeu [km] 400 835 -
Inclinarea (0) 49 - -
Locatia de lansare SDSC SDSC SDSC
Masa incarcaturii utile [kg] >6000 >2300 2500

24
GSLV - Organizare generala

25
Caracteristici tehnice generale

Lungimea totala: 49.13 m

Diametrul maxim: 2.8 m prima treapta+ 4x2.1 m peste boostere
Masa la start (aprox.): 414750 kg

Caracteristicile treptelor

Treapta 0 1 2 3
Destinaia L40H GS1 GS2 (L37.5H) GS3 (CUS12)
Fabricant
Lungime [m] 19.7 (4) 20.13 (4) 11.56 (4) 8.7 (4)
Diametru [m] 2.1 2.8 2.8 2.8 (4)
Masa net [kg]
Combustibil
Tip lichid solid lichid lichid
Carburant UH25 HTPB UH25 LH2
Oxidant N2O4 - N2O4 LO2
Masa de combustibil [kg]
Carburant - - - -
Oxidant - - - -
Total 42670x4 138250 39420 12850
Presiunea in rezervor
[bar]
Masa total la start [t]

Caracteristicile motoarelor

Treapta 0 1 2 3
Destinaia Vikas S139 Vikas CE 7.5
Fabricant - -
Numr de motoare 1x4 1 1 1(+2xVernier)
Masa motorului
Tipul sistemului de pompe turbopompe
alimentare
Raportul de amestec
Presiunea in camera de
ardere [bar]
Racirea
Impuls specific [s]
Nivelul mrii - - - -
Vid 452
Tractiune [kN]
Nivelul mrii - - - -
Vid 763 4707 799 73.5 (normal)
82 (modificat)
Timp de ardere [s] 149.3 109.8 136 714.4
Raport de expansiune
ajutaj
Capacitate de restart
*Nivelul tractiunii combinate a motorului principal cu motoarele Vernier

26
 GSLV MkIII
Stadiul de dezvoltare: faza de
proiectare

Perioada de dezvoltare 2000

Performanta maxima GTO

(Dv=1655 m/s)
4283 kg
Proiectant: ISRO P&PR
Fabricant: ISRO P&PR
Exploatare:
Antrix Corporation Limited
Locatie de Lansare
SatishDhawan Space Centre (SDSC)

GSLV MkIII pe platforma

Performante estimate

Tipul orbitei GTO (180x36000 km, 1655 m/s)

Altitudinea la apogeu [km] -
Altitudinea la perigeu [km] -
Inclinarea (0) -
Locatia de lansare SDSC
Masa incarcaturii utile [kg] 4283
Date din (3)

27
 GSLV Mk III Organizare generala

Caracteristici tehnice generale

Caracteristicile treptelor

Treapta 0 1 2
Destinaia S-200 L-110 C-25
Fabricant ISRO ISRO ISRO
Lungime [m] 21.9 17 8
Diametru [m] 3.2 4 4
Masa net [kg] 35000 15000 5000
Combustibil
Tip solid lichid lichid
Carburant HTPB/AL/AP UH25 LH2
Oxidant N2O4 LO2
Masa de combustibil [kg]
Carburant - - -
Oxidant - - -
Total 207000 110000 25000

28
Presiunea in rezervor
[bar]
Masa total la start [t] 125000 30000

Caracteristicile motoarelor
Treapta 0 1 2
Destinaia S-200 Vikas CE-20
Fabricant ISRO ISRO ISRO
Numr de motoare 2 2 1
Masa motorului 870
Tipul sistemului de gazogenerator gazogenerator
alimentare
Raportul de amestec
Presiunea in camera de 56.92 (max)
ardere [bar]
Racirea
Impuls specific [s]
Nivelul mrii 227 240 -
Vid 274.5 281 444
Tractiune [kN]
Nivelul mrii 3578.2 medie - -
Vid 5151 max 1380 200
Timp de ardere [s] 103.8 310 580
Raport de expansiune 12.1
ajutaj
Capacitate de restart nu

Locaii de lansare
Centrul Spaial de la Satish Dhawan ( Satish Dhawan Space Centre - SDSC)

Coordonate de lansare: 13.9 N, 80.4 E

Centrul spaial de la Satish Dhawan este poziionat in insula Sriharikota la 100 km nord fata
de Chennai (Madras). Acestea gzduiesc complexul de lansare, facilitatile de urmrire, centrul
de control al misiunii si locaii de cazare pentru personalul de deservire si operatori.

29
 Facilitate de lansare de la SDSC

Tabel sintetic cu stadiul de dezvoltare al diferitelor programe de lansatoare

Program Tar Productor LEO GTO Cost Status FF LF

(kg) (kg) US$
Angara 1.x Rusia Khrunichev 3800 - 25Mil dezvoltare - -

Angara A3 Rusia Khrunichev 14600 3600 - dezvoltare - -

Angara A5 Rusia Khrunichev 24500 7500 - dezvoltare - -

Angara A7 Rusia Khrunichev 35000 12500 - dezvoltare - -

Ariane 1,2,3 Europe Aerospatiale - 2650 - retras 1979 1989
Ariane 4 Europe Aerospatiale 7000 4720 - retras 1988 2003
Ariane 5 Europe EADS 21000 9600 220Mil activ 2002 -
Astrium
ASLV India ISRO 150 - - retras 1987 1994
Athena 1, 2 SUA Lockheed 1896 - - dezvoltare 1995 2001
Atk
Atlas SUA Lockheed 5900 2222 - retras 1957 1995
A,B,C,D,E,F,
G
Atlas I SUA Lockheed 5900 2340 - retras 1990 1997
Atlas II SUA Lockheed 8618 3833 - retras 1991 2004

30
Atlas III SUA Lockheed 10759 4609 - retras 2003 2005
Atlas V SUA ULA 18500 5700 - activ 2002 -
Black Arrow UK RAE 132 - - retras 1969 1971
Westland
Thor SUA Douglas 1270 - - retras 1957 1980
Delta SUA Douglas 3848 1312 - retras 1960 1989
Delta II SUA ULA 6000 2171 activ 1989 -
Delta III SUA Boeing 8290 3810 - retras 1998 2000
Delta IV SUA ULA 13130 9000 - activ 2002 -
Diamant Frana SEREB 160 - - retras 1965 1975
Dnepr Ukraina Yuzhmash 3700 - 14Mil activ 1999 -
Energia URSS NPO 100000 20000 240 retras 1987 1988
Energia
Epsilon Japonia IHI 1200 - - dezvoltare
Aerospace
Falcon 1 SUA SpaceX 1010 - 10.9 Mil retras 2006 2009
Falcon 9 SUA SpaceX 10450 3400 56 Mil activ 2010 -
GSLV Mk. India ISRO 5100 2500 - activ - -
1,2
GSLV MK3 India ISRO 10000 5000 - dezvoltare - -
H-I Japonia Mitsubishi 3200 1100 - retras 1986 1992
H-II, IIA, IIB Japonia Mitsubishi 19000 8000 - activ 1994 -
J-I Japonia IHI 880 - - retras 1996 1996
Corporation,
Nisan
Motors
KT-1 China CALT 50 - - retras 2002 2003
Kosmos URSS Yuzhnoye 1500 - 12 mil activ 1967 -
Polyot
L-4S Japonia Nisan 56 - - retras 1966 1970
Long March China CALT 740 440 - retras 1970 2002
1
Long March China CALT 12000 5500 - activ 1971 -
2,3,4
Long March China CALT 25000 14000 - dezvoltare - -
5
Long March China CALT 1500 - - dezvoltare - -
6
Minotaur SUA Orbital 1500 - - activ 2000 -
Science
Minotaur IV, SUA Orbital 1735 640 50 mil Activ 2010 -
V Science
MU 1-3-4 Japonia Nissan 770 - - retras 1966 1995
MU 5 Japonia Nissan 1800 - - retras 1997 2006
N1 URSS NPO 90000 - - retras 1969 1972
Energia
N1,2 Japonia Mitsubishi 2000 730 - retras 1975 1987
Naro Coreea Khrunichev 100 - - activ 2009 -
de Sud KARI

31
Pegasus SUA Orbital 443 - - activ 1990 -
Science
UR 500 Rusia Khrunichev 21600 6360 - activ 1965 -
Proton
PSLV India ISRO 3800 1300 - activ 1993 -
Safir Iran ISA 50 - - activ 2007 -
Saturn I, IB SUA Chrysler 18600 - - retras 1961 1975
Douglas
Saturn V SUA Boeing 118000 - 185 Mil retras 1967 1973
North
American
Douglas
Scout SUA US Air 210 - - retras 1960 1994
Force,
NASA
Shavit Israel IAI 225 - 15 Mil activ 1988 -
R-29 Shtil Rusia Makeyev 430 - - activ 1995 2006
Volna
R7, Rusia RSC 5500 2400 - activ 1957 -
Semyorka Energia,
Soyuz TsSKB,
Progress
Simorgh Iran ISA 100 - - dezvoltare - -
SLS SUA Alliant 130000 - - dezvoltare - -
Lockheed
SLV India ISRO 40 - - retras 1979 1983
Space Shuttle SUA Allian 24400 3810 450Mil retras 1981 2011
Martin,
Marietta
Rockwell
Start 1 Rusia Mitt 532 - - activ 1993 -
Taurus SUA Orbital 1450 - - activ 1989 -
Antares SUA Orbital 6000 - - dezvoltare - -
Titan SUA Martin 219000 5773 350 Mil retras 1959 2005
I,II,III,IV Marietta
R-36 Tsyklon URSS Yuzhmash 4100 - - activ 1967 2009
Unha Coreea KCST 100 - - activ 2006 -
de Nord
Vanguard SUA Martin 23 - - retras 1957 1959
Vega Europe ESA ASI 2300 - 23 Mil activ 2012 -
Avio
VLS-1 Brazilia CTA 380 - - activ 1997 -
Zenit URSS Yuzhnoye 13740 6160 - activ 1985 -

FF - Primul zbor
LL - Ultimul zbor

32
Capabilitati GEO

Capabilitati LEO

3.4 LANSATOARE SUBORBITALE / RACHETE DE SONDAJ

O rachet de sondare, denumit uneori i rachet tiinific este o rachet purttor

proiectat pentru a efectua msurtori i experimente tiinifice n cadrul unui zbor sub-
orbital. Originea termenului poate proveni din vocabularul naval, unde a sonda presupune a
arunca o greutate legat cu o sfoar n ap pentru a determina adncimea apei.
Aceste rachete sunt proiectate pentru a purta instrumente la o altitudine ntre 50 i 150
de kilometri deasupra Pmntului, altitudine situat de obicei ntre baloanele meteorologice i
satelii. Anumite rachete de sondare, cum ar fi Black Brant X i Black Brant XII au un apogeu
ntre 1000 i 1500 de kilometri, apogeul maxim pentru clasa lor. Rachetele de sondaj folosesc
de multe ori motoare de rachete militare. NASA lanseaz frecvent rachete de tip Terrier Mk
70 cu o mas util ntre 270 i 450 de kg, la o altitudine ce variaz ntre 100 i 200 de km.
O rachet de sondaj tipic este alctuit dintr-un motor cu combustibil solid i o
ncrctur tiinific. Partea de zbor ce presupune o cdere liber este o traiectorie eliptic cu
axa major vertical ce permite ncrcturii s leviteze n apropierea apogeului. Timpul de
zbor este mai mic de 30 de minute, variind de obicei ntre 5 i 20 de minute. Racheta i
consum combustibilul n prima parte a zborului, apoi se separ i cade, lsnd masa util s
completeze arcul i s revin pe pmnt cu ajutorul unei paraute.

33
 Rachetele de sondaj sunt avantajoase n unele cercetri datorit costurilor sczute,
timpul scurt de livrare i a capacitii de a efectua cercetri n zone inaccesibile baloanelor
meteorologice sau sateliilor. Ele sunt de asemenea folosite pentru a testa echipamente ce
urmeaz a fi folosite n zboruri orbitale mult mai riscante. Dimensiunile reduse ale rachetelor
de sondare face de asemenea posibil lansarea lor din zone de lansare temporare, permind
astfel studiile din locaii ndeprtate sau chiar i din mijlocul oceanului de pe o nav.

Racheta britanic Skylark

n continuare vom prezenta principalii operatori i programele ce folosesc lansatoare

suborbitale:

Proiecte tiinifice
- Proiectul "Poker Flat Research Range" este deinut de Universitatea Fairbanks din Alaska i
este cel mai mare din lume.
- Proiectul britanic Skylark care a fost conceput iniial n 1955 i a fost folosit pentru a lansa
441 de rachete nainte de a fi terminat n 2005.
-Proiectul Indian VSSC a dezvoltat racheta de sondare Rohini care atingea altitudini de 500
de km.
- Centrul de cercetri spaiale australian (ASRI) opereaz o rachet de sondare pentru a lansa
sarcini utile (mai mult n sens didactic) la altitudini de aproximativ 70 km.
-Universitatea din Queensland opereaz rachete de sondare Terrier-Orion (capabile s ating
altitudini de peste 300 de km) ca parte din studiul lor hipersonic HyShot.

-Agenia spaial Iranian a lansat prima rachet de sondaj n februarie 2007.

34
 Fig. 1.1 Black Brant XII Sounding Rocket

-US Aerospace opereaz racheta UP Aerospace SpaceLoftXL care este capabil s

ating altitudini de 225 km.
-Programul NASA.
-Programul JAXA care opereaz rachetele de sondare S-310/S-520/SS-520.
-Compania neo-zeelandez Rocket Lab dezvolt o serie de rachete denumite Atea care
pot cra ntre 5 i 70 de kg la o altitudine de 250 de km sau mai mult.
-Rachetele Meteor construite n Polonia ntre anii 1963 i 1974.

Programe ESA
a. Programul TEXUS, un program de rachete german desfurat la Esrange pentru DLR i
programul de cercetri n microgravitaie desfurat la ESA. Prima misiune a avut loc pe 13
decembrie 1977, folosind o rachet britanic Skylark. Toate misiunile programului Texus pn
la Texus-41 n 2004 au folosit rachete Skylark. ncepnd cu 2005, odat cu retragerea rachetei
Skylark, programul Texus a nceput s foloseasc racheta brazilian VSB-30.

35
 Racheta VSB-30

Racheta VSB 300 este o rachet de sondaj de producie brazilian. Racheta VSB 30 se
bazeaz pe racheta VS-30 (cu un motor de tip S-30), cu adiionarea unei trepte secundare cu
motor de tip S-31. Dezvoltarea acestei rachete a nceput n anul 2000 n colaborare cu DLR.
Racheta poate cra o sarcin util de 400 de kg la o altitudine de 270 de km. Are o for la
decolare de 102 KN i o mas total de 2570 kg. Are diametrul de 0.57 m i o lungime de
12.6 m.
b. Programele derulate de Astrium care folosesc rachete de sondaj n mod comun, ca un prim
contractor al ESA sau a centrului spaial german (DLR).
c. MASER, un program suedez derulat la Esrange pentru ESA n domeniul microgravitaiei.
d. MAXUS, un program germano-suedez derulat la Esrange pentru ESA n domeniul
microgravitaiei.
e. REXUS, un program germano-suedez derulat la Esrange pentru DLR i ESA.

Programe naionale

n Romnia putem meniona un program care au ca obiectiv dezvoltarea de lansatoare

spaiale:
-Proiecte naionale de cercetare sub coordonarea CCAS pe care le vom prezenta in continuare:

VLS 2008-2011
SLT , STRAC - 2011-2013
STS 2014-2016

Suborbital Launcher for Testing - SLT

Ca o contribuie romneasca avem proiect STS care este o continuarea direct a

proiectelor naionale VLS i SLT prin care s-au realizat subsisteme necesare dezvoltrii unui
lansator suborbital de mici dimensiuni, precum i a proiectelor STRAC i LALAFP prin care
se realizeaz testarea structurii i a caracteristicilor aerodinamice ale configuraiilor. Relativ la

36
celelalte proiecte de lansatoare suborbitale prezentate anterior, lansatorul romnesc vine cu o
serie de soluii originale de subsisteme bazate n principal pe tehnologia motorului hibrid, care
au fost dezvoltate sau sunt n curs de dezvoltare n cadrul proiectelor precizate anterior. n
acest sens n proiectul VLS a fost dezvoltat un motor hibrid care poate fi folosit ca treapta de
mar iar in proiectul SLT (fig. 1.1) este in curs de dezvoltarea un sistem de comand
gazodinamic bazat de asemenea pe tehnologia motorului hibrid. n plus fat de variantele
clasice de rachete de sondaj care n majoritatea lor sunt neghidate, lansatorul propus va fi n
final dirijat, putndu-se controla cu precizie evoluia n faza ascendent. Avnd problema
controlului traiectoriei ascendente rezolvata, lansatorul va fi echipat cu programatoare pentru
ntrzierea startrii treptelor n vederea creterii nlimii finale.

Fig. 1. Vector de lansare suborbitala VLS Fig.2 Lansator suborbital de testare SLT

Referinte

[1] Teodor-Viorel Chelaru, Valentin Pan, "Vehicule Spaiale - note de curs "
[2] "Boeing and Lockheed Martin Complete United Launch Alliance Transaction" (Press
release). Boeing. December 1, 2006.

37
[3] Boeing's Delta IV may return to commercial launches". Orange County Register.
March 25, 2005.
[4] "DefenseLink Contracts for Friday, August 08, 2008". US Department of Defense. 8
August 2008. Retrieved 6 January 2009.
[5] "Space Launch Report: Delta IV Data Sheet". Ed Kyle. September 5, 2010.
[6] ASLV page, Astronautix
[7] "Delta IV Payload Planners Guide". ULA. September 2007. pp. 1015, 16.
[8] Forrest McCartney, et al (2006). "National Security Space Launch Report" (PDF).
RAND. pp. 67.
[9] "Delta IV Payload Planners Guide". ULA. September 2007. pp. 1015, 16.
[10] "The DemoSat payload". Spaceflight Now. 2004-12-01.
[11] Justin Ray (December 22, 2004). "Delta 4-Heavy hits snag on test flight".
Spaceflight Now. Retrieved December 12, 2010.
[12] "First ULA Delta IV Heavy NRO Mission Successfully Lifts Off From Cape
Canaveral" (Press release). ULA. January 17, 2009.
[13] "First ULA Delta IV Heavy NRO Mission Successfully Lifts Off From Cape
Canaveral" (Press release). ULA. January 17, 2009.
[14] "Arianespace shareholders represent scientific, technical, financial and political
entities from 10 different European countries.". arianespace.com. Archived from the
original on 2008-02-06. Retrieved 2008-03-07.
[15] "Space Junk". Newsweek. Archived from the original on 8 October 2009.
Retrieved 2009-08-26.
[16] Soyuz launch vehicle: The most reliable means of space travel, ESA
[17] "Soyuz" - series launch vehicles". Samara Space Centre.
[18] "Novosti Kosmonavtiki". Retrieved 2011-07-14.
[19] "Arianespace/Soyuz/Overview". Retrieved 2011-07-13.
[20] "COROT launch kit" (PDF). Retrieved 2009-07-30.
[21] "Soyuz-FG with Fregat upper stage". Federalspace.ru. Retrieved 2009-07-30.
[22] "Soyuz launch vehicle". Starsem. Retrieved 2009-07-30.
[23] Rusty Barton. "Atlas ICBM Chronology". Archived from the original on 2006-
02-04.
[24] "Atlas E". Encyclopedia Astronautica.
[25] "Project SCORE". Patterson Army Health Clinic.
[26] Mark Wade. "Atlas/Agena D SLV-3A".
[27] National Security Space Launch Report. RAND Corporation. 2006. p. 29.
[28] National Security Space Launch Report. RAND Corporation. 2006. p. xxi.
[29] Atlas V EELV Lockheed-Martin Retrieved on 2008-02-08.
Globalsecurity.org. Retrieved on 2011-11-19.
[30] Delta IV page on Astronautix.com
[31] Rocketdyne Space Page
[32] Bates, Jason. Boeing's Delta IV Heavy Gets Ready for its Close-Up, Space
News, 2004-12-06.
[33] First Vandenberg Delta IV Heavy launch video via EducatedEarth.
[34] Comparison of Delta IV Heavy with Space Shuttle
[35] Delta IV information on Gunter's Space Page
[36] Boeing's Delta IV Rocket page
[37] United Launch Alliance Delta Product Page
[38] Gu C. Procese termodinamice caracteristice motoarelor rachet, Partea I
Motoare Rachet cu Combustibil Solid Vol I, Institutul Politehnic Bucureti
Facultatea de Aeronave 1981.

38