5.

MOTORUL RACHETA CU COMBUSTIBIL LICHID -MRCL

Cuprins
5. MOTORUL RACHETA CU COMBUSTIBIL LICHID -MRCL.................................105
5.1 Introducere....................................................................................................................105
5.2 Propelani......................................................................................................................109
5.3 Sisteme de alimentare cu combustibil...........................................................................110
5.4 Sisteme de alimentare bazate pe gaz sub presiune........................................................112
5.5 MODELUL DE CALCUL PENTRU MRCL...............................................................112
Referine:.............................................................................................................................114

5.1 Introducere
n aceasta prelegere vom face o scurta prezentarea a problematicii legate de MRCL ,
performanele, combustibili si principalele subsisteme: sistemul de alimentare, rezervoarele,
camera de ardere, ajutajul, tubulatura. Sistemul de propulsie cu combustibil lichid, in mod
uzual este numit Motor Racheta cu Combustibil Lichid (MRCL). El este constituit din
subsistemele electromecanice precum si combustibilii necesari funcionarii i producerii
traciunii. MRCL este constituit una sau mai multe camere de ardere, unul sau mai multe
rezervoare pentru stocarea propelanilor (carburant si oxidant), sistemul de alimentare care
oblig propelanii sa treac din rezervoare n camera de ardere, o surs de energie necesar
funcionrii sistemului de alimentare, instalaii si tubulatura necesar transferrii lichidului,
structura prin care se transmite fora de traciune, dispozitivele de control pentru iniierea i
controlul debitelor propelanilor i astfel s se realizeze controlul traciunii. In unele aplicaii
MRCL mai include i sistemul de control vectorial al traciunii, realizat prin pivotarea
motorului n jurul unei articulaii fixe (gimbal). Fig. 5.1 i 5.2 prezint schema funcional
a unui MRCL cu alimentare cu dislocare prin gas sub presiune (5.1) i cu alimentare prin
turbopompe ( fig. 5.2)

105
Fig. 5.1 Schema funcional a unui motor rachet cu combustibil lichid cu sistem de
alimentare prin dislocare cu gaz

106
 Fig. 5.2. Schema funcional a unui motor rachet cu combustibil lichid cu sistem de
alimentare cu turbopomp

O camera de ardere are trei pari principale: un injector, camera de combustie i ajutaj.
O camer de ardere cu rcire are unul din propelani (de obicei carburantul) ca fluid de rcire.
Acesta este circulat prin pereii camerei i ajutaj unde absoarbe cldura care este transferat
pereilor motorului de ctre gazele de ardere. Se pot utiliza i camere sau ajutaje nercite dar
care sunt acoperite cu material ablativ. Dup cum se poate vedea din fig. 5.1 i 5.2 exist
principial dou sisteme de alimentare cu propelani a MRCL: unul care utilizeaz pompe care
deplaseaz propelanii din rezervoare n camera de ardere; altul utiliznd gaz la nalt presiune
care disloc propelanii pe care intenionm s -i utilizm.

107
 Fig. 5.3 Desen constructiv MRCL (Space Shuttle Main Engine) [14]

Proiectarea oricrui sistem de propulsie este in concordan cu misiunea vehiculului, stabilit

prin cerinele misiunii i transpus n cerinele MRCL n ceea ce privete numrul de camere ,
impulsul total, numrul de reporniri, fiabilitatea minim, propelantul posibil, masa motorului
i dimensiunile de gabarit. Acest lucru se poate face selectnd cteva elemente cheie pentru
motor cum ar fi sistemul de alimentare, presiunea n camer, metoda de rcire a camerei ,

108
modul de control al traciunii. In acest sens, tabelul 5.1 propune nite date tipice de proiectare
pentru 2 tipuri de MRCL

Tabel 5.1 date caracteristice pentru MRCL [14]

5.2 Propelani

Propelanii care sunt substanele de lucru in MRCL constituie fluidul care sufer schimbri
chimice i termodinamice. Termenul propelant (combustibil) lichid se refer la toate formele
de lichide utilizate n procesul de combustie, cum ar fi:
- Oxidant ( oxigen lichid, acid nitric, etc. )
- Carburantul (gazolin, alcool, hidrogen lichid, etc.)

109
 - Amestec chimic sau compound de oxidant cu carburant capabil s se auto-
descompun / sau sa produc ardere , n anumite condiii de presiune si temperatura;
- Toate cele de mai sus dar in form vscoas;
Un MRCL cu bipropelant are dou lichide separate ca propelani, un oxidant i un carburant.
Ele sunt stocate separat i nu sunt amestecate n afara camerei de ardere. Majoritatea MRCL
utilizeaz bipropelant.

Monopropelantul conine un agent de oxidare i combustie ntr-o singur substan. El poate

fi un amestec de cteva compound-uri sau poate fi o substan omogen cum este cazul
hidrogen peroxidului (apa oxigenat) sau hidrazina. Monopropelantul este stabil n condiii
atmosferice obinuite, dar se descompune i produce gaze fierbini cnd este nclzit, sau n
prezena unor catalizatori..

Propelant gaz rece (ex. azotul / nitrogen) care este stocat la presiune foarte mare, avnd totui
performane modeste, fiind utilizat la sisteme foarte simple dar si foarte robuste. Este utilizat
pentru controlul ruliului i a atitudinii vehiculului.

Propelantul criogenic este un gaz lichefiat la temperatur foarte joas cum este cazul
oxigenului lichid (-183 C) sau a hidrogenului lichid (-253 C) . Trebuie luate msuri speciale
pentru ventilarea rezervoarelor de stocare i minimizarea pierderilor prin vaporizare.

Propelant stocabil ( ex. acid nitric sau gazolina) este un lichid care poate fi stocat la
temperatur ambiental , n rezervoare nchise pentru o lung perioad de timp. Propelant
stocabil n spaiu este n form lichid n condiii de spaiu. Capabilitatea de stocare depinde
de caracteristicile rezervoarelor, condiiile termice i presiunea din rezervoare. Un exemplu
este amoniacul.
Combustibil/ propelant gelatinos este un lichid tixotropic cu aditiv gelatinos. El devine vscos
ca o vopsea groas. Nu curge cu uurin, dar se deplaseaz n condiii de presiune, arde, dar
este sigur n anumite privine.

5.3 Sisteme de alimentare cu combustibil

Sistemul de alimentare cu combustibil are dou principale funciuni: sa ridice presiunea

combustibilului si sa alimenteze cu el una sau mai multe camere . Energia pentru aceste
funciuni provine de gaze de nalta presiune sau pompe centrifugale, sau cele doua combinate.
Selecia unui sistem de alimentare si componentele sale este definita in primul rnd de
domeniul de utilizare a rachetei / lansatorului , de cerinele precizate la nceputul capitolului ,
durata de funcionare, numrul de camere de ardere, experiena anterioara, misiunea si
cerinele generale de simplicitate si proiectare , tehnologie de fabricare accesibila, cost sczut,
si minim de masa . O clasificare a ctorva din cele mai importante tipuri de sisteme de
alimentare este data in fig. 5.4

110
Fig. 5.4 Opiunile de proiectare a unui sistem de alimentare pentru MRCL. Soluiile cele mai uzuale sunt evideniate cu linie dubl.

111
5.4 Sisteme de alimentare bazate pe gaz sub presiune

Una din cele mai simple dar si cele mai utilizate mijloace de presurizare a combustibililor este de ai
fora sa ias din rezervor deplasndu-i cu ajutorul unui gaz de nalta presiune. Acest gaz este
introdus in rezervoarele de combustibil la presiune controlata , ceea ce conduce la o evacuare
controlata a combustibilului. Datorita simplicitii, motoarele cu alimentare prin presurizare cu gaz
sunt foarte fiabile. Un sistem simplu de presurizare este prezentat in fig. 5.1 . El consta dintr-un
rezervor de gaz la nalt presiune, o valva de pornire, un regulator de presiune, rezervoare de
combustibil ( oxidant / carburant) , valve pentru combustibil i conducte de transport combustibili.
Sintetiznd, un sistem de alimentare cu gaz sub presiune are urmtoarele avantaje:
- Sigurana sporita in exploatare,
- Capacitate de control,
- Fiabilitate crescuta,
- Posibilitate de reutilizare ,
- Capacitate de a utiliza integral combustibilii din rezervoare.

Un exemplu de sistem de alimentare bazat pe gaz sub presiune sunt sistemele de manevre
orbitala (OMS) si de control a atitudinii (RCS) de pe naveta

5.5 MODELUL DE CALCUL PENTRU MRCL

Spre deosebire de MRCS si MRCH , la motorul rachet camera de ardere este de

dimensiune constant amestecul celor doi propelani realizndu-se n proporii bine definite. In
acest caz ecuaia de variaie a volumului camerei de ardere nu mai exist, modelul plecnd de la
ecuaia de continuitate. Utiliznd aceast ecuaie, variaia masei gazelor n camera de ardere este

112
dat de diferen dintre masa de gaze produse n unitate de timp i masa de gaze evacuate prin ajutaj
in unitate de timp:

V m in m
out , (5.1)
t
unde V este volumul constant al camerei de ardere iar este densitatea gazelor in interiorul
camerei, m in este masa de gaze generat n unitate de timp prin arderea propelanilor n interiorul
camerei, iar m out este masa gazelor evacuate prin ajutajul motorului n unitate de timp. Masa de
gaze generat n unitate de timp este dat de aportul de oxidant si carburant:
m in m ox m f, (5.2)
iar masa gazelor evacuate n unitate de timp prin ajutaj este:
m out At p , (5.3)
unde, At este aria seciunii critice, p este presiunea gazelor n camer, este densitatea
gazelor i:
k 2 k 1
k 1 k 1
. (5.4)
Dac notm raportul de amestec dintre oxidant i carburant :
r m ox m f (5.5)
dezvoltnd relaia (5.1) putem scrie:
m oxV 1 (1 r 1 ) At V 1 p 1 / 2 1 / 2 . (5.6)
care reprezint ecuaia densitii n cazul MRCL. .
Pe lng ecuaia densitii mai putem scrie o ecuaie care s arate modificare temperaturii sau a
presiunii produselor de ardere.
Pentru aceasta considerm c energia de intrare n sistem este dat de cantitatea QC rezultat prin
reacia de ardere a unei cantiti m f de carburant..
De asemenea inem cont c cldura specific la volum constant CV poate fi obinut din
relaia:
CV R k 1 . (5.7)
unde k este raportul cldurilor specifice i R este constanta gazelor de ardere din camer.
Pentru a obine ecuaia temperaturii putem porni de la urmtoarea relaie de bilan energetic:
d U d U1 d U 2 d U 3 d U 4 , (5.8)
unde energia de reacie a carburantului dat de:
d U QC d m f QC r 1 d mox , (5.9)
este convertit n:
- Variaia energie intern a gazelor dat de variaia densitii :
d U 1 CV TV d R k 1 TV d ; (5.10)
1

- Variaia energiei interne a gazelor de ardere datorat variaiei temperaturii :

d U 2 VCV d T R k 1 V d T ;
1
(5.11)
- Energia cinetic dat de curgerea gazelor :
d U 3 k k 1 RT d mout .
1
(5.12)
- Pierderea de energie disipat prin pereii camerei de ardere :
dU 4 q d t , (5.13)
unde q este cantitate a cldur pierdut prin pereii camerei n unitate de timp (scurgerea de
cldur) J / s . Dac derivm (5.9) n raport cu timpul i simplificm obinem
ox CV TV VT kTm
QC r 1 m out q CV , (5.14)
de unde obinem ecuaia temperaturii:
ox r 1
m T kAt p ( k 1) q
(k 1)QC . (5.15)
p V T V pV
innd cont c ecuaia de stare poate fi scris n forma:

113
 T T
p
p , (5.16)
putem transforma ecuaia temperaturii (5.15) ntr-o ecuaie a presiunii:
oxV 1 kAt V 1 1 / 2 p 3 / 2 (k 1)qV 1 .
p (k 1)QC r 1 m (5.17)
Avnd ecuaiile (5.6) i (5.17) rezolvate, pentru temperatura gazelor de ardere se poate utiliza
relaia:
T p R . (5.18)
n continuare, pentru determinarea traciunii se poate utiliza acelai mers de calcul ca cel stabilit n
cazul MRCS:
k

2 k 1
F At p c k ~ pH
pe ~ , (5.31)
k 1

unde reamintim c ~p H p H p este presiunea atmosferic relativ iar c este coeficientul de
pierdere global a traciunii prin ajutaj. Ajutajele obinuite sunt conice cu divergentul un con cu
semi unghiul de 10-18 grade. Pentru acest tip de ajutaj o parte din fora de traciune este orientat
transversal deci nu produce traciune de loc. Pentru a corecta acest fenomen, se poate utiliza un
factor de corecie legat de semi unghiul divergentului ajutajului. De asemenea alte pierderi pot s
apar , toate acestea putnd fi luate n considerare utiliznd coeficientul de corecie c .
Pentru calculul debitului oxidantului se poate utiliza relaia dat n [14]
ox c ox1 2 ox ( p ox p ) ,
m (5.32)
unde m ox este debitul masic de oxidant scurs prin injector n unitate de timp.
c ox1 C d Ao , (5.33)
unde Cd este coeficientul de golire iar Ao este aria suprafeei transversale a injectorului..

Referine:

[1] APIRO IA.,M., MAZING,G.,IU., PRUDNICOV,N.,E., Teoria raketnovo dvigatelia na tverdom

toplive , Ed. Min. Voenizdat, Moscova 1966.
[2] SINIUKOV,A.,M, VOLKOV,L.,I, LVOV,A.,I., IKEVICI,A.,I., Balisticeskaia racheta na
tverdom toplive, Ed. Min. Voenizdat, Moscova 1972.
[3] Marin, N., Chelaru,T.,V., Sava,N.C., Model de calcul pentru balistica interioar a motorului
rachet, Revista Tehnica Militar , Supliment tiinific ,pp 21-31 nr. 2/2001.
[4] De Luca,L.,Price,E.,W.,Summerfield, M.,Nonsteady Burning and Combustion Stability of
Solid Propellants- Theory of Nonsteady Burning and Combustion Stability of Solid Propellant
by Flame Models, Progress in Astronautics and Aeronautics, Vol. 143, AIAA., pp. 519-600
,Wasington DC, 1992.
[5] Barrere, M., Nadaud, L., and Lhuillier, J.,N., Survey of ONERA and SNPE Work on Combustion
Instability in Solid Propellant Rockets AIAA Paper 72-1052, 1972;
[6]Price,E.,W.,Axial Mode, Intermediate Frequency Combustion Instability in Solid Propellant
Rocket |Motors, AIAA Papers 64-146 , Solid Propellant Rocket Conference, Paolo Alto, CA,
Jan 1964.
[7] Kuo,K.,K.,Gore,J.,P.,and Summerfield, M. Transient Burning of Solid Propellants -
Fundamental of solid Propellant Combustion, Progress in Astronautics and Aeronautics, Vol.
90, AIAA. pp. 599-659, New York , 1984.
[8] Kolyshkin, A., Sergejs, N. - Numerical solution of resonantly fored ODE with applications to
weakly nonlinear instability of shallow water flows. Proceedings of the 4th IASME/WSEAS
International Conference on Energy, Environment, Ecosystems and Sustainable Development
(EEESD'08) .Algarve, Portugal, June 11-13, 2008 Published by WSEAS Press ISBN: 978-960-
6766-71-8, ISSN: 1790-5095.

114
[9] Julio Clempner, Jesus Medel A Lyapunov Shortest-Path Characterization for Markov Decision
Processes Proceedings of the American Conference on Applied Mathematics (MATH '08),
Cambridge, Massachusetts, USA, March 24-26, 2008, Published by WSEAS Press ISBN: 978-
960-6766-47-3, ISSN: 1790-5117
[10] Shunping Liu,Bjorn Kvamme Improved Newton Raphson Method An Effective Tool in
Solving Flow-Mechanic-Chemistry Equations of Co2 Storage in Saline Aquifers, Proceedings of
the American Conference on Applied Mathematics (MATH '08), Cambridge, Massachusetts,
USA, March 24-26, 2008, Published by WSEAS Press ISBN: 978-960-6766-47-3, ISSN: 1790-
5117
[11] Gabriella Bognar, Periodic and Antiperiodic Eigenvalues for Quasilinear Differential
Equations Proceedings of the American Conference on Applied Mathematics (MATH '08),
Cambridge, Massachusetts, USA, March 24-26, 2008, Published by WSEAS Press ISBN: 978-
960-6766-47-3, ISSN: 1790-5117
[12] Margarita Buike , Andaris Buikis, Approximate Solutions of Heat Conduction Problems in
Multi-dimensional Cylinder Type Domain by Conservative Averaging Method, Part 1, II,
Proceedings of the 5th IASME/WSEAS Int. Conference on Heat Transfer, Thermal Engineering
and Environment, Athens, Greece, August 25-27, 2007, ISBN: 978-960-6766-02-2 ISSN:
1790-5117
[13] Collburn,B., A manual for hybrid propulsion system design, 1st ed, Aerocon Systems, 2006.
[14]Sutton, G. P. , Biblarz, O.,Rocket propulsion elements, 7nt ed.,John Wiley&Sons Inc.ISBN 0-
471-32642-9, New Yor, 2001.
[15] Laforce,P. D., Technological development of a throttling hybrid propulsion system, UTC 2215-
FR, January 1967.
[16] Estey, P., Altman,D., McFarlane J., An evaluation of scaling effects for hybrid rocket motors,
AIAA Paper 91-2517, June 1991.
[17] Chelaru T.V., Coman A.V., The Stability of the Operating Parameters of Rocket Engine with
Solid Propellant for Low Pressure WSEAS TRANSACTIONS on HEAT and MASS TRANSFER, ,
ISSN: 1790-5044, Issue 3, Volume 3, July 2008.
[18] Pimsner V., Vasilescu C.A., Petcovici A, Termodinamica tehnica culegere de probleme,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1976.
Mingireanu Florin, Hybrid rocket motor internal ballistic model and oxidizer doping. Applications
Proceedings of 4th International Conference RAST 2009,

115