2 LANSATOARE USA, CHINA

Cuprins

2 LANSATOARE USA, CHINA...........................................................................................23

2.1 USA.................................................................................................................................23
Racheta Atlas....................................................................................................................23
Familia de Lansatoare Delta.............................................................................................26
Lansatorul Antares............................................................................................................28
Lansatortul Falcon............................................................................................................29
Lansatorul Minotaur..........................................................................................................30
Locatii de lansare..............................................................................................................31
Complexul de lasare Kodiak (KLC).............................................................................31
Facilitatatea de zbor de la Wallops (Wallops Flight Facility - WWF)..........................32
Locatia fortelor aeriene de la Cape Canaveral (Cape Canaveral Air Force Station -
CCAFS..........................................................................................................................33
Baza fortelor aeriene de la Vandenberg (Vandenberg Air Force Base - VAFB)...........34
Brownsville...................................................................................................................35
Locatia de testare Regan (Reagan Test Site - RTS)..................................................35
Centru Spatial Kennedy (Kennedy Space Center - KSC)...........................................35
Pozitionarea diferitelor locatii de lansare USA............................................................37
2.2 CHINA.........................................................................................................................37
Familia de lansatoare Long March (LM)..........................................................................37
Familia de lansatoare LM-2..........................................................................................38
Lansatorul Long March 3 (LM 3)................................................................................41
Long March 5, 6, 7........................................................................................................44
Locatii de lansare..............................................................................................................45
Centrul de lansare sateliti de la Xichang (Xichang Satellite Launch Center-XSLC)...45
Centrul de lansare sateliti de la Jiuquan ( Jiuquan Satellite Launch Center- JSLC)....46
Centrul de lansare sateliti de la Taiyuan (Taiyuan Satellite Launch Center- TSLC)...47
Centrul de lansare satelii de la Wenchang Wenchang Satellite Launch Center - WSLC
.......................................................................................................................................48
Referine:...............................................................................................................................49

2.1 USA

Racheta Atlas
Rachetele Atlas V fac parte din familia rachetelor Atlas. Atlas V a fost operat iniial de
Lockheed Martin iar acum este operat de consoriul Lockheed Martin-Boeing, consoriu
denumit Aliana Unit a Lansatoarelor (United Launch Alliance). Fiecare rachet Atlas
folosete un motor rusesc de tip RD-180, avnd drept combustibili Kerosen i oxigen lichid
(LOX) pentru a propulsa prima treapt i un motor criogenic american de tip RL10 ce
folosete hidrogen lichid i oxigen lichid pentru a propulsa treapta superioar de tip Centaur.
Motoarele RD-180 sunt asigurate de RD AMROSS iar motorul RL-10 de Pratt&Whitney
Rocketdyne. Unele configuraii utilizeaz boostere laterale fabricate de Aerojet. Diverse
dimensiuni au fost luate n considerare, avnd ca baz o configuraie cu diametru 5.2 m i
lungimea de 32.3m.

23
 Atlas V (401)

n cele peste 20 de lansri, ncepnd cu august 2002, Atlas V a avut o rat de succes
aproape perfect. Un singur zbor n iunie 2007 a avut o defeciune la unul dintre motoare, ce a
fcut ca motorul s se nchid mai devreme. Astfel, ncrctura a ajuns pe o orbit mai joas
dect era stabilit iniial. Totui, clientul (Oficiul Naional de Recunoatere) a catalogat
misiunea ca fiind un succes.
Atlas V este cel mai nou membru al familiei de lansatoare Atlas. n comparaie cu
Atlas III exist multe schimbri. n comparaie cu Atlas II este aproape un concept cu totul
nou. Atlas IV nu a existat.
Atlas V a fost dezvoltat de Lockheed Martin ca o parte din programul EELV (Evolved
Expendable Launch Vehicle) susinut de Forele de Aviaie SUA. Termenul "expendable
launchi vehicle" nseamn c vehiculul este de unic folosin.
Prima rachet Atlas a fost lansat pe 21 august 2002, iar ulterior toate lansrile au fost
un succes, exceptnd anormalitatea din 2007.
Dezvoltrile ulterioare vor include versiunea Atlas V CTS (crew transportation
system). ncepnd cu 2006 compania Lockheed Martin a nceput s studieze posibilitatea
conceperii unei rachete destinate transportului de pasageri. ULA (compania ce se ocup de
aceast dezvoltare) a ctigat un contract de 6.7 milioane de dolari n vederea dezvoltrii unui
sistem de rezolvarea a unor situaii de urgen pentru vehiculul Atlas.
n iulie 2011 NASA i ULA au semnat un acord prin care vor s certifice racheta Atlas
V ca un potenial transportor de pasageri. ULA va furniza date ctre NASA cu privire la Atlas
V, n timp ce NASA va furniza date cu privire la cerinele n vederea certificrii rachetei ca un
purttor de pasageri.
n august 2011, Boeing a anunat c va folosi Atlas V ca vehicul de lansare pentru
naveta spaial CST-100, destinat att pentru cursele NASA ctre Staia Spaial
Internaional precum i pentru cursele private ctre Bigelow Commercial Space Station. Un
program de zbor ce va cuprinde 3 teste se ateapt s fie finalizat pn n 2015 i este posibil
ca acesta s certifice Atlas V/CST-100 ca un lansator de vehicule spaiale purttoare de

24
pasageri. Primul zbor se ateapt s aib loc n 2015, n condiiile n care acest program va fi
finanat.
Faza a doua a proiectului Atlas a nceput odat cu fuziunea dintre Lockheed Martin i
Boeing n ULA. Programul Atlas V a ctigat atunci dreptul de utilizare a echipamentelor i
tehnologiei necesare realizrii unui vrf cu un diametru de 5 metri, folosit deja la lansatorul
Delta IV. La 5 metri, o treapt poate accepta dou motoare RD-180. Vehiculul propus se
numete "Atlas Phase 2" sau PH2. Atlas PH2 HLV ar trebui s lanseze o mas de aproximativ
70 de tone pe o orbit cu o nclinare de 28.5 grade.

Nucleul central lansator Atlas V

Locatii de lansare pentru Atlas sunt Cape Canaveral Air Force Station (CCAFS) i Vandenberg Air
Force Base (VAFB)

n tabelul de mai jos se pot vedea toate datele tehnice majore pentru fiecare model de
lansator Atlas V.

Versiune Calibru Trept Sarcin Sarcin Numr

(m) superioar utila util de
LEO (kg) GTO Lansri
(kg)
401 4 SEC 9797 4750 14
402 4 DEC 12500 - 0
411 4 SEC 12150 5950 3
412 4 DEC - - 0
421 4 SEC 14067 6890 3
431 4 SEC 15718 7700 2
501 5.4 SEC 8123 3775 4
502 5.4 DEC - - 0
511 5.4 SEC 10986 5250 0
512 5.4 DEC - - 0
521 5.4 SEC 13490 6475 2

25
 522 5.4 DEC - - 0
531 5.4 SEC 15575 7475 2
532 5.4 DEC - - 0
541 5.4 SEC 17443 8290 1
542 5.4 DEC - - 0
551 5.4 SEC 18814 8900 3
552 5.4 DEC 20520 - 0
HLV/5H1 5.4 SEC - - 0
HLV 5.4 DEC 29400 - 0
DEC/5H2

Familia de Lansatoare Delta

Un alt lansator american de calibru mare este reprezentat de familia lansatoarelor
Delta. Dintre acestea, doar Delta II i Delta IV sunt nc active. Rachetele Delta sunt la ora
actual produse sub licen ULA.
Racheta original Delta folosea o versiune modificat a lui PGM-17 Thor, prima
rachet balistic lansat de Forele Aeriene Unite la primul lor stagiu. Racheta Thor a fost
conceput n ani 1950 cu scopul de a putea ajunge la Moscova din Marea Britanie sau ri
similare.
NASA a intenionat ca racheta Delta s fie folosit pentru lansarea de satelii de
comunicaii, meteorologici i pentru sonde lunare n anii 1960, 1961. Planul iniial era ca
racheta Delta s fie ulterior nlocuit cu alte rachete. Design-ul rachetei Delta sugereaz mai
degrab fiabilitate dect performan, chestiuni care au lipsit lansatorului anterior Thor.
NASA a acordat contractul original pentru rachetele Delta companiei Douglas n aprilie 1995.

Lansarea satelitului Skynet cu o racheta Delta M (1969)

Aceste vehicule au fost concepute pentru a putea plasa obiecte cu greutatea de 290 de
kg pe o orbit joas (LEO) i o greutate de 45 de kg pe o orbit GEO. Unsprezece din cele
dousprezece zboruri iniiale ale rachetei Delta au avut succes. Costul total al proiectului a
ajuns la 43 de milioane de dolari, cu 3 milioane mai mult dect fusese prevzut iniial.
Racheta Delta IV este una dintre rachetele ce aparin familiei Delta. Aceste rachete au
fost concepute pentru a lansa sarcini utile pe orbit pentru Forele Unite Aeriene, dar i satelii
comerciali.

26
 Rachetele Delta IV sunt disponibile n patru versiuni: mediu, mediu+ (4.2), mediu+
(5.2), mediu+(5.4) i Greu. Aceste versiuni sunt concepute pentru a satisface anumite greuti
utile i anumite arii de lansare. Delta IV a fost iniial conceput n scopuri militare.
Racheta Delta IV a intrat pe piaa lansatoarelor ntr-o perioad n care capacitatea
mondial de producie era mult mai mare dect cererea. Mai mult, avnd un design netestat i
un pre de lansare ceva mai mare, racheta Delta IV i-a gsit cu dificultate o pia de
desfacere. n 2003 Boeing a retras Delta IV de pe piaa comercial. n 2005 Boeing a anunat
c s-ar putea reveni asupra acestei decizii, dar nici un alt comentariu nu a fost fcut ulterior.
Toate, cu excepia primului lansator, au fost pltite de guvernul american. cu un cost ntre 140
i 170 de milioane de dolari.

Comparaie ntre lansatoarele din clasa Delta

Modelul de rachet Delta IV Heavy este similar cu cel Mediu+(5.2) cu excepia

adugrii a dou CBC-uri n locul folosirii GEM-uri. Acestea sunt boostere laterale care sunt
separate mai devreme n zbor spre deosebire ce controlul CBC.
Capacitatea de transfer pe o orbit geosincron GTO este de 13130 kg, mai mult dect
oricare alt lansator disponibil la ora actual.
Capacitatea de transfer pe o orbit GEO este de 6275 kg.
De asemenea, poate face ca un corp cu greutatea de 9306 s scape de gravitaia
Pmntului ( sa ating a doua vitez cosmic)

27
 Rachet Delta IV Heavy

n tabelul de mai jos se poate vedea o list a tuturor lansatoarelor disponibile la ora
actual, detaliind principalele caracteristici tehnice i economice.

Lansatorul Antares

28
 Lansatorul Antares a fost realizat in versiunile
110, 120, 121, 122,130, 131,132
Vehicul in faza operationala, dezvoltarea a
inceputa in 2007, prima lansare a fos in aprilie
2013.

Performante LEO:
Antares: 120 : 4850 kg ( 38 , 200 km circ)
Antares: 121 : 4400 kg ( 38 , 400 km circ)
Antares: 130 : 6100 kg ( 38 , 200 km circ)
Antares: 131 : 5650 kg ( 38 , 400 km circ)
Lansare din KLC si WWF

Lansatorul Antares in zbor

Lansatortul Falcon

29
 Falcon 9 v 1.2
Stdiu operational

Perioada de dezvoltare 2010-2013

Performante:

GTO: 4850 kg V 1800 m / s

Locatii de lansare :

Cape Canaveral Air Force Station

(CCAFS)
Vandenberg Air Force Base (VAFB)

Lansare Falcon 9

Falcon Heavy
Stdiu: dezvoltare

Perioada de dezvoltare: 2010..

Performante:

GTO: 6400 kg V 1800 m / s

Falcon heavy
Lansatorul Minotaur

30
 Serii IV, V , VI

Stadiul vehiculului Operational

Perioada de dezvoltare 2003-2010
Prime lansare septembrie 2010
Pret 50-60 Mil. USD
Performante LEO :
Minotaur IV 1561 kg (28,5,200 km circ.)
Minotaur VI 3144 kg (28,5,200 km circ.)

Locatii de lansare

Complexul de lasare Kodiak (KLC)

Coordonate de lansare 37.8 N, 75.5 W

Locatia de lansare este destinata misiunilor san sincron cu vehicul de lansare Antares
Misiunea orbitala este definita in mod curent de Alaska Aerospace Corporation (AAC), tinnd
cont de suportul logistic pentru Antares din Alaska. Proiectul platformei de lansare i schema
generala de acces pentru Antares Kodiak este simetric cu cea din Wallops Flight Facility
(WFF) care ins este utilizat pentru orbite inclinate. Pozitionat pe o insula este un loc ideal
de lansare necesitand insa diferite metode de transport pentru LV, vehicolul spatial si sarcina
utila. Componentele misiunii spatiale sunt aduse la Kodiak prin aer sau pe mare. Aeroporul
din Kodiak este capabil sa axxepte avione de transport grele de talia C-5. Precipitaiile la
Kodiak sunt stabile pentru anumite sezoane sau luni ale anului si impactul vremii asupra
lansarilor este de numai 13.3% din launches, comparativ cu 18.0% , pentru regiunile estice
sau 22.0% pentru alte locatii vestice.

31
 Schita facilitatilor de lansare pentru Antares de la KLC

Facilitati de lansare de la Kodiak

Facilitatatea de zbor de la Wallops (Wallops Flight Facility - WWF)

Pozitia de lansare 37.8 N, 75.5 V

Aceasta este facilitatea de lansare de baza pentru oprarea lui Antares. Permite lansare pe
azimut estic , misuni cu inclinare mare i energie ridicat. Misiunile Antares sunt de pe
platforma de lansare 0A, care este operata de MARS (Mid-Atlantic Regional Spaceport).
Lovatia de lansare include de asemenea Launch Control Center (LCC) care gazduieste puncte
de control si telemetrie pentru vehicolul lansator Antares i sarcina utila ca si pentru
limitatoarele orbitale care asigura zona de siguranta si, adaposteste persoanele invitate sa
partcipe la activitatile de lansare (clienti, presa..) In plus locatia contine un centru de control
al misunii ( Mission Control Center MCC) i centru de control al locatiei de lansare ( Range
Control Center - RCC). Aceste centre servesc drept ca autoritate de lansare .

32
 Fluxul componetelor Antares catre locatia de lansare

Locatia fortelor aeriene de la Cape Canaveral (Cape Canaveral Air Force

Station - CCAFS )
Coordonate de lansare: 28.5 N, 80.5 W

Complexul de lansare 46 (LC-46) a fost recent transformat de Space Florida i contine

suplimentar structuri mobile de acces (Mobile Access Structure - MAS), o noua platforma de
lansare un nou san de lacara i camere de utilitti. Structurile mobile sunt niste structuri mari
deschise. Ele permit asamblarea vehiculului si verificarea ca si accesul satelitului in carenaj
(fairing) In plus, locatia de lansare are cateva facilitate support cum ar fi caldiea de asamblare
a satelitului, statie de combustibil, facilitate pentru activitati periculoase i rezervoare pentru
combustibili lichizi (aria nr. 1 ai aria nr 2) .

33
 Vedere aeriana asupra locatiei LC 46 de la Cape Canaveral

Baza fortelor aeriene de la Vandenberg (Vandenberg Air Force Base - VAFB)

Coordonate de lansare: 34.7 N, 120.6 V

Azimutul de lansare 151 210*
Operatiunile de lansare sunt realizate de la SLC-3E situate in sudul VAFB. Facilitatea
principal de la SLC-3E include Turnul cu servicii mobile (the Mobile Service Tower -
MST), Umbilical Tower (UT), Launch Support Building (LSB) and a Launch Operations
Building (LOB). The Remote Launch Control Center (RLCC) is located on North VAFB.

34
 Figure 1.6 VAFB Facilities

Brownsville
Coordinate de lansare 26 N, 97.2 V
Operatiile de lansare se desfaoar pe o suptaft de 68,9 acri
Launch operations should be conducted from a 68.9 acre proprietatea fiind inchiriat sau cumparat de
SpaceX in Cameron County, Texas. Locatia de lansare este situat la 17 miles est- nordest de
aeroportul international Brownsville South Padre Island. Se pot realiza pan la 12 lansari comerciale
pe an in acesata locaie. Utilizarea acestei locatii este limitata la 1 lansare nopatea pe durata unui an i
de asemenea nu sunt permise inchiderea plajelor adiacente locatiei sambata, duminica si in sarbatorile
legale.

Locatia de testare Regan (Reagan Test Site - RTS)

Coordinate de lansare 9.0 N, 167,7 V

Locatia de testare Regan este situat in atolul Kwajalein din insulele Marshall, Pacificul de vest.
Facilitatile specializate pentru Minotaur-C nu exista inc si trtebuie construit. Serciciile nu includ
facilitati de pregatire a sarcinii utile , care nu exista la Kwajalein.

Centru Spatial Kennedy (Kennedy Space Center - KSC)

Coordinate de lansare 28.6 N, 80.7 W

Sistemul de lansare va utiliza platforma 39B de la Kennedy Space Centre, situat in estul mijlociu al
Floridei , USA.

35
 Locatia din complexul KSC

Azimuturile de lansare din diferite locatii USA

36
 Pozitionarea diferitelor locatii de lansare USA

LAUNCH SITE Domeniul de inclnarea orbitelor

()
Western Range 70 - 130
Eastern Range 28 - 50
Kwajalein Atoll 0 - SSO
Wallops Flight Facility 30 - 65
Canary Islands 25 (retrograde)

Diferite locatii de lansare USA

2.2 CHINA

Familia de lansatoare Long March (LM)

37
 Long March 2
Stadiul de dezvoltare :
operational

Perioada de dezvoltare 1970

-1982
Prime lansare 9 sept. 1982
(LM-2C)

Performnte maxima GTO

1250 kg

Proiectant si executant: China

Academy of Launch Vehicle
Technology (CALT)
Operator: China Great Wall
Industry Corporation (CGWIC)

Familia de lansatoare LM-2

38
Lnnsatoarele LM 2C si LM 2D sectionate

39
 LM 2 LM 2C LM 2D LM 2F
Caracteristici
generale
Lungime [m] 43 41 52
Diametru max 3.35 3.35 3.8
[m]
Masa la start t 245 250 498

LM-2C la lansare
Parametruiicaracterist
Caracteristicile generale ale treptelor

Caracteristici generale ale motoarelor

40
Locatii de lansare:
Xichang Satellite Launch Center (XSLC)
Jiuquan Satellite Launch Center (JSLC)
Taiyuan Satellite Launch Center (TSLC)

Lansatorul Long March 3 (LM 3)

41
 Long March 3
Stadiul de dezvoltare : operational

Perioada de dezvoltare 1980 -1994

Prime lansare 8 feb. 1994 (LM-3A)

Performnte maxima GTO (dv =

1835 m/s)
LM 3A 2600 kg
LM 3B 5100 kg
LM 3BE 5500 kg
LM 3C 3800 kg
Proiectant si executant: China
Academy of Launch Vehicle
Technology (CALT)
Operator: China Great Wall Industry
Corporation (CGWIC)

Locatii de lansare:
Xichang Satellite Launch Center (XSLC)

42
Familia Long Marsh 3

LM 3 LM 3A LM 3B LM 3C
Caracteristici
generale
Lungime [m] 52.5 54.8 54.8
Caractersitigi Diametru max 3.35 4 4 generale ale
treptelor [m]
Masa la start t 241 425.8 345

Caracteristici ale motoarelor

43
Long March 5, 6, 7

44
 LM 5 LM6
LM 7

Proiecte in dezvoltare

Performante GTO

Locatii de lansare: Wenchang Satellite Launch Center

Locatii de lansare

Centrul de lansare sateliti de la Xichang (Xichang Satellite Launch Center-

XSLC)
Coordonate de lansare: 28.25 N, 102.029 E, Azimutul directiei de baza 97,5

45
Situat in provincia Sichuan, sudvestul Chinei, locatia de lansare este in principal utilizat
pentru misiuni GTO. Sunt disponibile doua complexe de lansare LC-3 care in principal
serveste pentru operatiuni de lansare la LM-3A i LC-2 , care este utilizat pentru LM-3B,
LM3B/E i LM-3C. Ambele complexe sunt la altitudinea de 1825 m. Cele 2 platforme de
lansare au fost utilizate pentru LM -2C, LM-2E, LM-3A i LM-3B, la orbile cu inclinare intre
28 si 36 grade.

Harta locatiei de la XSLC

Centrul de lansare sateliti de la Jiuquan ( Jiuquan Satellite Launch Center-

JSLC)
Coordonate de lansare: 41N, 100 E
Locaia de lansare este situat in Jiuquan, nord-vestul provinciei Gansu. Locatia de lansre
este in principal utilizat pentru lansri tiinifice i misiunilor cu sateliti recuperabili pe
orbite joase i medii i inclinaii mari. Situat la nlimea de 1000 m , locaia beneficiaz de un

46
climat deertic , arid. Este secet apropae tot timpul anului cu foarte puin ploaie i foarte
mult timp senin, cu o temperatur medie anual de 8.5C i umiditate realativ de 35-55%,
condiii de mediu ideale pentru lansarea de satelii. Baza a fost utilizat pentru Long March 1,
2A, 2C, 2D and 2F . Servind ca baz de lansare pentru LM-2F, este locul de unde au fost
lansate misiunile cu oameni la bord.

Imagine generala a JSLC

Centrul de lansare sateliti de la Taiyuan (Taiyuan Satellite Launch Center-

TSLC)
Coordonate de lansare: 38.8N, 111.5 E

Locaia de lansare (numit de asemenea si Wuzhai) este poziionl in nord-vestul provinciei

Shanxi i este accesibil pe osea sau pe calea ferat. Situat la o altitudine cuprins ntre
1400 - 1900 m, locaia de lansare este inconjurat de muni la est, sud si nord i re Fluviul
Galben la vest. Temperatura medie anual este de 4-10, cu o maxim de 28 vara i -39
iarna. TSLC este potrivit pentru lansarea de satelii cu oeobite LEO si sun-synchronous orbit
missions.Centrul are facilitti pentru testare si pregtirea vehiculelor de lansare i vehicule
spaiale, urmrire n zbor si controlul siguranei ca si pentru estimarea orbitei. Modelele de
LM lansate de aici ijclud LM 1D, 2C i 4.

47
 Harta locaiei de la TSLC

Centrul de lansare satelii de la Wenchang Wenchang Satellite Launch Center -

WSLC

Coordonate de lansare: 19.67 N, 111.01 E

Situat n insula Hainan, iniial trebuia sa fie finalizat in 2012, autorizaia de incepere a
construciilor fiind dat n august 2008 iar activitile au incepul n septembrie 2009 i s-au
finalizat in 2014 prin defibnitivarea facilittilor.

Verere general a WSLC n timpul consructiei

48
Referine:

[1] Teodor-Viorel Chelaru, Valentin Pan, "Vehicule Spaiale - note de curs "
[2] "Boeing and Lockheed Martin Complete United Launch Alliance Transaction" (Press
release). Boeing. December 1, 2006.
[3] Boeing's Delta IV may return to commercial launches". Orange County Register. March
25, 2005.
[4] "DefenseLink Contracts for Friday, August 08, 2008". US Department of Defense. 8
August 2008. Retrieved 6 January 2009.
[5] "Space Launch Report: Delta IV Data Sheet". Ed Kyle. September 5, 2010.
[6] ASLV page, Astronautix
[7] "Delta IV Payload Planners Guide". ULA. September 2007. pp. 1015, 16.
[8] Forrest McCartney, et al (2006). "National Security Space Launch Report" (PDF).
RAND. pp. 67.
[9] "Delta IV Payload Planners Guide". ULA. September 2007. pp. 1015, 16.
[10] "The DemoSat payload". Spaceflight Now. 2004-12-01.
[11] Justin Ray (December 22, 2004). "Delta 4-Heavy hits snag on test flight". Spaceflight
Now. Retrieved December 12, 2010.
[12] "First ULA Delta IV Heavy NRO Mission Successfully Lifts Off From Cape Canaveral"
(Press release). ULA. January 17, 2009.
[13] "First ULA Delta IV Heavy NRO Mission Successfully Lifts Off From Cape Canaveral"
(Press release). ULA. January 17, 2009.
[14] "Arianespace shareholders represent scientific, technical, financial and political entities
from 10 different European countries.". arianespace.com. Archived from the original on
2008-02-06. Retrieved 2008-03-07.
[15] "Space Junk". Newsweek. Archived from the original on 8 October 2009. Retrieved
2009-08-26.
[16] Soyuz launch vehicle: The most reliable means of space travel, ESA
[17] "Soyuz" - series launch vehicles". Samara Space Centre.
[18] "Novosti Kosmonavtiki". Retrieved 2011-07-14.
[19] "Arianespace/Soyuz/Overview". Retrieved 2011-07-13.
[20] "COROT launch kit" (PDF). Retrieved 2009-07-30.
[21] "Soyuz-FG with Fregat upper stage". Federalspace.ru. Retrieved 2009-07-30.
[22] "Soyuz launch vehicle". Starsem. Retrieved 2009-07-30.
[23] Rusty Barton. "Atlas ICBM Chronology". Archived from the original on 2006-02-04.
[24] "Atlas E". Encyclopedia Astronautica.
[25] "Project SCORE". Patterson Army Health Clinic.
[26] Mark Wade. "Atlas/Agena D SLV-3A".
[27] National Security Space Launch Report. RAND Corporation. 2006. p. 29.
[28] National Security Space Launch Report. RAND Corporation. 2006. p. xxi.
[29] Atlas V EELV Lockheed-Martin Retrieved on 2008-02-08. Globalsecurity.org.
Retrieved on 2011-11-19.
[30] Delta IV page on Astronautix.com
[31] Rocketdyne Space Page
[32] Bates, Jason. Boeing's Delta IV Heavy Gets Ready for its Close-Up, Space News, 2004-
12-06.
[33] First Vandenberg Delta IV Heavy launch video via EducatedEarth.
[34] Comparison of Delta IV Heavy with Space Shuttle
[35] Delta IV information on Gunter's Space Page

49
[36] Boeing's Delta IV Rocket page
[37] United Launch Alliance Delta Product Page
[38] Gu C. Procese termodinamice caracteristice motoarelor rachet, Partea I Motoare
Rachet cu Combustibil Solid Vol I, Institutul Politehnic Bucureti Facultatea de
Aeronave 1981.
[39] Launch Vehicle Catalogue ESA 2014

50