1

Scenetă de Paşti

Actul I
1. Intrarea lui Isus în Ierusalim
2. Cina cea de Taină
Oricine poate fi de folos pentru Isus Cristos. Şi Marta şi Maria şi un litru de parfum şi
chiar un … măgăruş.
Cu puţine zile înainte de sărbătoarea Paştelor, Isus şi ucenicii lui s-au apropiat de
Ierusalim şi au poposit în Betania, la Marta, Maria şi Lazăr. Au luat împreună masa şi nici
unul nu bănuia că Domnul Isus va fi smuls curând din mijlocul lor.
A doua zi, au pornit spre Ierusalim şi când erau aproape de cetate, Isus le-a zis la doi
dintre ucenicii Săi : „Duceţi-vă în satul dinaintea noastră. Acolo veţi găsi un măgăruş;
aduceţi-l la mine.”
Aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească ce fusese vestit cu sute de ani mai
înainte de proorocul Zaharia: „Spuneţi fiicei Sionului: Iată împăratul tău vine la tine călare
pe un măgăruş, mânzul unei măgăriţe. Ucenicii s-au dus şi au făcut cum le spusese Isus. Au
aşezat hainele lor pe măgăruş şi l-au aşezat pe Isus deasupra.
Isus intră în Ierusalim călare pe un măgar. La intrarea lui în Ierusalim mulţimea îl
întâmpină cu flori şi ramuri înverzite, aşternând pe drum înaintea lui haine şi covoraşe.
Văzând că popularitatea lui Isus creşte şi că situaţia le-a scăpat de sub control farizeii caută
soluţii pentru a-l elimina.

(Isus intră în Ierusalim pe un măgar iar mulţimea îl primeşte cu frunze de palmier.

Mulţimea este aşezată de o parte şi de alta a drumului pe care trece Isus, Ei vor ţine florile
în aşa fel încât să formeze un tunel , iar pe jos se vor arunca haine şi covoraşe, după ce
Isus trece de mulţime rândurile se rup şi mulţimea vine în spatele lui, în momentul în care
Isus întră pe poartă mulţimea se va împrăştia şi se va îndrepta spre sinedriu, în curtea
sinedriului, unde se vor încălzi la foc şi se vor distra, momentan în linişte.)

Mulţimea: Ossana! Ossana! Bine este cuvântat cel ce vine în numele Domnului, împăratul
lui Israel.
Povestitor: Grupul ucenicilor tresaltă de bucurie. Nici odată nu mai avusese Isus o
asemenea primire în Ierusalim.

(Farizeii mor de ciudă că nu reuşesc să oprească lumea)

( Când Isus intră pe poartă mulţimea se va retrage uşor şi pe căi diferite spre Sinedriu,
unde se aşează în jurul focului şi încep să petreacă, momentan în linişte.)
Povestitorul: Mai târziu Isus şi apostolii se retrag în încăperea pe care ei au pregătit-o
din timp pentru cina paştelui.(urmează replicile din timpul cinei) -Cenacol- Inimi tulburate,
inimi întristate, inimi încercate. (rar) Domnul Isus ştia că în curând va fi părăsit de toţi şi
lăsat singur ca să se împlinească lucrarea de mântuire a omenirii.

(Ajuns în Cenacol Isus ia un ştergar şi-l pune pe cap apoi ia un vas cu apă şi începe să
spele picioarele apostolilor, spălarea este dusă până la capăt. După spălarea ucenicilor
vasul cu apă este pus la locul lui, cina continuă.)

Petru: Doamne tu să-mi speli mie picioarele?

Isus: Ce fac eu acum tu nu înţelegi, dar vei înţelege mai târziu.
 2

Petru: Nu-mi vei spăla picioarele în veci.

Isus: De nu le voi spăla nu vei avea parte cu mine.
Petru: Doamne nu numai picioarele ci şi mâinile şi capul.
Isus: Cine este spălat nu trebuie să-şi spele decât picioarele şi este curat. Şi voi sunteţi
curaţi, dar nu toţi.

( După ce a dus vasul la locul lui Isus se aşează la masă şi spune:)

Isus: Adevăr, adevăr vă zic vouă, unul din voi mă va vinde.

(Se creează forfotă. Apostolii spun replici de genul „ Oare cine este? Cine o fi acela?” în
acest timp ei se uită unii la ceilalţi întrebându-se cine poate fi.)

Ioan: Doamne cine este?

Isus: Acela care va întinde mâna împreună cu mine în blid.

(Iuda împreună cu Isus întind mâna în blid şi Isus îi spune:)

Isus: Fă ce ai de făcut.

Povestitorul: Nimeni în afara de Iuda n-a priceput vorbele lui Isus. Ei credeau că l-au
trimis pe Iuda, ca pe cel care ţinea punga, să cumpere ceva pentru masă.

(După ce Iuda a plecat, ucenicii încep să mănânce şi în timpul mesei Isus ridicând pâinea
şi binecuvântând-o le spune ucenicilor: )

Isus: Luaţi şi mâncaţi acesta este trupul meu. (ridică potirul şi spune) Luaţi şi beţi acesta
este sângele meu. Fraţilor, voi mai rămâne încă puţin cu voi, iar acolo unde mă duc eu
voi nu puteţi veni.
Petru: Doamne, unde te duci?
Isus: Unde merg eu acum tu nu poţi veni, dar mai târziu vei veni.
Petru: Doamne eu te voi urma oriunde vei merge!
Isus: Petre, adevăr îţi spun, că nu va cânta cocoşul, până nu te vei lepăda de trei ori de
mine, dar când vei reveni întăreşte pe fraţii tăi.

Actul II

1. Grădina Măslinilor
2. Arestarea lui Isus

Povestitorul :După ce au cinat, Isus a cântat împreună cu ucenicii cântările

tradiţionale de Paşti şi apoi au plecat cu ei spre Grădina Ghetsemani. (Urmează o casetă cu
un psalm sau o cântare)
 3

(Isus intră în Grădina Măslinilor împreună cu ucenicii pentru a se ruga. Ucenicii nu merg în
coloană ci merg în grupuleţe şi cântă. Pe ucenici îi lasă la o oarecare distanţă iar el se duce să
se roage. Dar înainte de a pleca le spune:)

Isus: (Către discipoli.) „Eu o să merg, să mă rog. Voi rămâneţi aici şi vă rugaţi, vegheaţi căci
trist este sufletul meu!”

(Isus se îndepărtează, îngenunchează, se roagă sprijinit de o stâncă. În timp ce se roagă apare

un înger care va veni de după dealuri, îngerul coboară încet astfel încât să ajungă la a doua
rugăciune a lui Isus.)

Isus: (Cu umilinţă către ceruri.) „Tată preabun, dacă este cu putinţă, treacă departe de mine
această cupă! Însă nu voia mea, ci voia ta să se facă!”

(Isus îşi termină rugăciunea, se ridică şi se duce către ucenici pe care îi vede dormind şi pe
care mâhnit îi trezeşte. În acest timp îngerul se opreşte, atunci când Isus se întoarce să se
roage îngerul îşi continuă drumul.)

Isus: (Către ucenici.) „Aşadar nici măcar un ceas nu aţi putut să vegheaţi cu mine! Vă spun
iar: vegheaţi şi rugaţi-vă pentru a nu cădea în ispită, căci sufletul este plin de avânt, dar
trupul este slab.”

(Isus se îndepărtează de grupul de ucenici şi îngenunchează pentru rugăciune, în timpul

rugăciunii apare un înger care îl încurajează prin o atingere pe umăr. În timpul rugăciunii a
doua arhiereii iau oameni din mulţime şi formează o gloată.)

Isus: (În rugăciune aprinsă.) „Tată, voia ta să se facă! A venit ceasul, preamăreşte-l pe Fiul
tău ca şi el să te preamărească pe tine, precum i-ai dat putere peste orice om, el să le
dea viaţă veşnică tuturor acelora pe care tu i-ai dat lui.”

[Isus mai stă puţin în semn de rugăciune, după care se ridică şi se întoarce la apostoli. În timp
ce se ridică îngerul pleacă după dealuri. În timp ce Isus vine către apostoli gloata se apropie
de grădină. ( la poartă) În timp ce Isus se adresează apostolilor pentru ultima oară gloata
porneşte spre grădina măslinilor.]

Isus: (Către apostoli.) „Dormiţi mereu şi vă odihniţi! Ajunge! A venit ceasul. Iată Fiul Omului
este dat pe mâna păcătoşilor. Ridicaţi-vă! Să mergem! Iată cel ce mă va vinde a sosit!”

(În acest timp apostolii se schimonosesc pentru a se scula, în timp ce gloata de oameni se
apropie de Isus cu zgomot mare „ Mergem să-l ducem în faţa sinedriului! Oare de ce am venit
aici? Oare ce rău a făcut? Nişte galbeni în pungă ne vor face viaţa mai uşoară! Isus le iese
înainte şi-i întreabă)

Isus: (Către gloată.) „Pe cine căutaţi?”

Arhiereu1: (Către Isus, făcând un pas în faţă.) „Pe Isus Nazarineanul!”
Isus: „Eu sunt!”

(Gloata se dă puţin înapoi speriată, Isus văzând aceasta întreabă.)

Isus: Pe cine căutaţi?

 4

Arhiereu1: Pe Isus Nazarineanul!

Isus: V-am spus că eu sunt, deci, dacă pe mine mă căutaţi, lăsaţii pe aceştia să se ducă!

(Gloata nu înaintează deloc; la care Iuda se adresează arhiereului.)

Iuda: (În spatele arhiereului.) Pe cel care-l voi săruta acela este.
(Iuda înaintează şi-l sărută pe Isus. Isus i se adresează calm şi amărât.)

Isus: Iuda, cu un sărut, vinzi tu pe Fiul Omului?

(Iuda pleacă din mulţime.)
(În acest timp gloata se apropie, îl înconjoară, iar doi din ei îl leagă pe Isus. Petru imediat sare
cu o sabie şi taie urechea unuia din servitori.)

Petru: (În timp ce taie urechea servitorului.) Lăsaţi-l în pace!

(Servitorul se dă înapoi şi ţipă.)

Servitor1: Bastardule! Nu am venit după tine căci te luam!

Isus: (Către Petru şi vindecândul pe servitor prin punerea mâinii pe urechea acestuia.) Puneţi
sabia în teacă. Crezi că nu-l pot ruga pe tatăl să-mi dea 12 legiuni de îngeri? Dar cum
se vor împlini scripturile, să nu beau cupa ce mia dat-o Tatăl?

Povestitor: Chiar şi în ultima minune săvârşită înainte de răstignire, Isus s-a străduit să facă
bine tuturor, chiar şi celor mai înverşunaţi duşmani ai săi.
(Servitorii termină să-l lege pe Isus.)

Isus: Aţi venit ca la un tâlhar, cu săbii şi ciomege. Când în fiecare zi mă aflam în templu nu
aţi pus mâna pe mine; dar acesta este ceasul vostru şi puterea întunericului!

(Apostolii fug şi se ascund, gloata îl ia pe Isus, arhiereul merge înainte şi Isus cu cei doi
servitori în urma lui. Ceata gălăgioasă îi urmează. Petru şi Ioan îl urmează pe Isus până la
sinedriu unde este dus El.)

Actul III

1. Isus în faţa sinedriului

2. Lepădarea lui Petru

Povestitorul: Isus este vândut de către Iuda Iscarioteanul şi este adus de gloată în faţa
sinedriului. Tribunalul era gata. De îndată ce l-au prins pe Isus, l-au dus la marele preot
Caiafa, unde erau adunaţi cărturarii şi bătrânii. În acest timp, Isus se afla înăuntru,
înconjurat numai de duşmani fără nici un prieten. Ca o haită de câini martorii mincinoşi l-au
 5

învinuit de tot felul de lucruri neadevărate. Nimeni nu la putut însă găsi vinovat cu ceva.
(urmează replicile din cadrul sinedriului.)

(O încăpere cu mulţi bărbaţi care discută aprins în aşteptarea lui Isus. Ceata trece prin curte se
opresc puţin, aşteaptă să se termine discuţia din interior „ Acest om s-a făcut fiul lui
Dumnezeu! A zis că este Cristos rege!? S-a făcut regele Iudeilor!” îl aduc apoi pe Isus în faţa
sinedriului.)

Caiafa: (Către arhierei şi cărturari.) Linişte! Linişte! Linişte! Eu cred că e mai bine să moară
un singur om pentru popor.

(Ceilalţi îl aprobă făcând gălăgie – Aşa este.)

(Iosif din Arimateea se ridică în mijlocul lor şi spune cu umilinţă.)

Iosif din Arimateea: Aş mai avea o rugăminte, cu toată umilinţa, cer ca Isus să fie judecat ca
un om liber, aşa încât cer să fie dezlegat.

(Ia un cuţit şi taie funia. Arhiereul furios se răsteşte la Isus.)

Arhiereu1: Spune totul despre învăţătura ta! Aici! Să auzim cu toţii despre învăţătura ta!
Isus: Eu am vorbit lumii deschis. Am învăţat mereu în sinagogă şi în templu, unde se adună
toţi iudeii, şi nimic nu am spus în ascuns. Pentru ce mă întrebi pe mine? Întreabă-i pe
cei care m-au auzit vorbind. Ei ştiu ceea ce am spus.

(Un servitor care l-a adus pe Isus îi dă o palmă şi-i spune.)

Servitorul: Aşa vorbeşti tu marelui Arhiereu?
Isus: (Blând către dânsul.) Dacă am vorbit rău arată-mi unde este răul, dar dacă am vorbit
drept de ce mă loveşti?
Arhiereu2: (Cu furie către ceilalţi.) Acest om a zis: „Pot să dărâm templul lui Dumnezeu şi-n
trei zile să-l reclădesc.”

(Isus nu spune nimic. Caiafa către Isus enervat.)

Caiafa: Nu răspunzi nimic? Ce mărturie depun aceşti oameni împotriva ta?

(Isus tace.)

Caiafa: (Nervos.) Spune aici în faţa tuturor: Eşti tu Cristos?

Isus: (Calm.) Chiar dacă v-aş spune nu mă veţi crede, iar dacă vă întreb nu-mi veţi răspunde.
Dar acum însă fiul Omului va şedea la dreapta puterii lui Dumnezeu.

(Se stârneşte mare zarvă în sinedriu ,, Câtă îndrăzneală! Câtă neruşinare!” unul ia cuvântul.)

Arhiereu1: (Mirat şi supărat.) Tu aşadar eşti Fiul lui Dumnezeu?

Isus: Voi înşivă spune-ţi că sunt!
Arhiereu2: (Revoltat cu voce puternică.) Ce ne mai trebuie mărturie, am auzit noi înşine din
gura lui!
Caiafa: Pregătiţi-vă îl vom duce la Pilat.
 6

Povestitorul: În timp ce în sinedriu arhiereii se pregăteau plece, afară în curte, Petru şi un

alt ucenic se încălzeau la foc împreună cu celelalte slugi. O slugă care se afla în
grădină în momentul arestării lui Isus l-a observat şi l-a recunoscut.

(Acţiunea începe lângă foc.)

Sluga1: (Direct spre Petru cu răutate.) Şi tu erai cu Isus Nazarineanul!?

Petru: Nu ştiu, nu înţeleg ce vrei să spui! (Speriat se ridică în picioare.)
Sluga2: (Prinzându-l de piept.) Te-am văzut cu el în grădină!
Petru: (Plin de groază se trage cu putere.) Jur că nu-l cunosc pe acest om. (Dă să plece dar
este oprit de o altă slugă.)
Sluga3: Şi tu eşti de-al lor căci chiar graiul tău te dă de gol!
Petru: Jur! Nu ştiu despre ce vorbiţi! Nu-l cunosc pe acest om! (Se smulge şi fuge acum cântă
cocoşul.)
Petru: (În timp ce Isus este dus spre pretoriul lui Pilat, Petru se opreşte în faţa lui, cade în
genunchi şi spune:) A cântat cocoşul! Isus! Ai avut dreptate. De trei ori m-am lepădat
de tine. Iartă-mă Doamne!

(Se face mare zarvă ,,Să fie condamnat! Să fie biciuit!” Isus este scos şi dus spre pretoriul lui
Pilat.)

Actul IV

1. Judecata lui Pilat

2. Biciuirea
3. Condamnarea la moarte

Povestitorul: Pe drumul spre pretoriul lui Pilat se face mare zarvă, la fel şi în faţa
pretoriului, fapt care-l enervează pe Pilat.(Replicile.)

(În faţa pretoriului lui Pilat se face tot mai multă gălăgie din cauza mulţimii. În timpul acesta
Pilat se odihneşte în pretoriu. Bate din palme şi cheamă centurionul care vorbise cu Caiafa.)

Pilat: (Către centurion.) Ce se întâmplă afară? Este vreo răscoală? Ce-i cu gălăgia asta?
Centurionul: Ave Pilat! Sunt mai marii poporului care au adus pe unul Isus ca să-l judeci.
Pilat: Bine spune-le ca să intre.
Centurionul: Nu vor să intre pentru ca să nu se pângărească şi să poată mânca mielul de paşti,
precum le e tradiţia.
Pilat: (Cu supărare în glas şi cu plictiseală.) Offf! M-am săturat de atâtea tradiţii ale lor dar în
fine să mergem.

(Pilat iese afară, unde Isus se află lângă un soldat. Se aşează în faţa lumii, ridică mâna în semn
de linişte şi spune.)

Pilat: Ce învinuire aduceţi împotriva acestui om?

(Caiafa ridică mâna spre Isus.)

Caiafa: Dacă nu ar fi un răufăcător nu ţi l-am fi dat ţie!

Pilat: Atunci luaţi-l şi judecaţi-l voi după legea voastră.
 7

Caiafa: Nouă nu ne este învoit să ucidem pe nimeni.

Arhiereu1: (Revoltat.) Am găsit acest om oprind să se dea tribut Cezarului şi zicând că este
Cristos rege! (Mulţimea aprobă „Aşa e! Da, da aşa e!”)
Pilat: Tu eşti regele iudeilor?
Isus: O spui de la tine însuţi, s-au alţii ţi-au spus despre mine?
Pilat: Sunt eu oare iudeu? Poporul tău şi arhiereii te-au dat pe mâna mea. Ce ai făcut?
Isus: Regatul meu nu este în lumea aceasta, dacă regatul meu ar fi din lumea aceasta,
servitorii mei s-ar fi luptat să nu fiu dat pe mâna …. Iudeilor; dar regatul meu nu este
din lumea aceasta!
Pilat: Atunci tu eşti cu adevărat rege?
Isus: Tu o spui! Eu sunt rege! Eu pentru aceasta m-am născut şi am venit în lume: ca să dau
mărturie pentru adevăr! Oricine este din adevăr ascultă glasul meu.
Pilat: Ce este adevărul?

(Pilat se întoarce spre popor şi cu mirare le vorbeşte.)

Pilat: Nu aflu nici o vină la acest om!

Arhiereul2: Răscoală poporul, învăţând prin toată Iudeea, din Galileea şi până aici.

(Pilat se întoarce spre Isus.)

Pilat: Ai auzit ce au spus, ce ai de declarat?

(Isus tace.)

Pilat: Nu spui nimic? Nu ai auzit ce învinuiri aduc împotriva ta?

(Isus tace.)

Centurionul: (Îl trage deoparte pe Pilat.) Domnule soţia vă transmite mesajul acesta: „Să nu-i
faci nimic acestui drept căci multe am îndurat din pricina acestui drept, într-un vis.”
Pilat: (Către popor.) Eu nu-l găsesc vinovat cu nimic!
Arhiereu1: Este un răufăcător.
Pilat: (Se întoarce către soldaţi.) Luaţi-l şi biciuiţi-l.

Povestitorul: (În timpul biciuirii.) Crezând că dacă îl va biciui mulţimea se va mai linişti şi va
pleca acasă, Pilat îi pune pe soldaţi să-l biciuiască pe Isus. Aceştia nu numai că-l
biciuiesc dar îşi bat joc de el şi îi pun pe cap o coroană de spini. (Replicile până la
sfârşitul judecăţii.)

(Isus este dus de către doi soldaţi şi dezbrăcat, după care este legat de stâlp şi încep să-l
biciuiască. Isus geme sub loviturile de bici, i se vor face dâre roşii pe spate. După ce este
biciuit, Isus este dezlegat îmbrăcat cu o haină roşie, şi i se pune o coroană de spini pe cap.
soldaţii îl batjocoresc.)

Soldat1: (Făcând o plecăciune.) Fii salutat rege al iudeilor! (Începe să-l lovească. Ghiceşte
cine te-a lovit!

(Soldaţii râd şi-l batjocoresc pe Isus, îl scuipă.)

 8

(După un timp Pilat îl trimite pe centurion după Isus. Centurionul îl aduce cu, coroana de
spini pe cap şi haina de purpură pe dânsul. Pilat se ridică şi vorbeşte mulţimii )

Pilat: (Ridică mâna, face linişte.) Mi-aţi adus acest om ca pe unul care răscoală poporul şi
iată, l-am anchetat în faţa voastră, dar n-am aflat la el nici una din crimele de care-l
învinuiţi. Aşadar nu a săvârşit nimic pentru ca să merite moartea. I-am dat o lecţie, iar
acum îi voi da drumul.

(În acest moment, centurionul face câţiva paşi înainte cu Isus, iar Pilat se întoarce şi arată cu
mâna spre Isus.)

Pilat: (Arătând pe Isus.) Iată omul!

Caiafa şi arhiereii: Răstigneşte-l! Răstigneşte-l! La moarte cu el…!
Poporul: (Repetă după ei.) La moarte cu el! Răstigneşte-l!….UUUUU….

(Se stârneşte gălăgie.)

Pilat: Luaţi-l voi şi răstigniţi-l căci eu nu aflu nici o vină la el!

Arhiereu1: (Enervat.) Noi avem o lege şi după această lege el trebuie căci s-a făcut fiul lui
Dumnezeu.

(Pilat se întoarce spre Isus şi-l trage deoparte puţin speriat.)

Pilat: (Intrând în vorbă cu Isus.) De unde eşti tu?

(Isus tace şi nu schiţează nici un gest.)

Pilat: (Enervat.) Mie nu-mi vorbeşti? Nu ştii că putere am să te eliberez şi putere am să te

răstignesc?
Isus: (Calm.) Nici o putere n-ai avea asupra mea dacă nu ţi-ar fi fost dată de sus. De aceea,
cine m-a dat pe mâna ta are un păcat mai mare!

(Pilat se retrage îngândurat spre centurion şi-l întreabă.)

Pilat: Parcă-mi aduc aminte că de fiecare dată de Paşti se eliberează câte un condamnat la
moarte. Aşa-i?
Centurionul: Aşa este d-le.
Pilat: Mergi şi adu-l pe Baraba acela închis cu răscoala.

(Centurionul se îndepărtează, îl aduce pe Baraba, iar când cei doi sunt în faţă Pilat începe.)

Pilat: Aveţi o datină aici ca de paşti să vă eliberez un condamnat la moarte. Vreţi să-l eliberez
pe regele iudeilor sau pe Baraba?

(Se stârneşte mare gălăgie şi toţi îl cer pe Baraba.)

Poporul: (Cu mare zarvă.) Pe Baraba! Pe Baraba îl vrem, nu pe Isus ci pe Baraba.

Pilat: (Ridică mâna pentru a face linişte.) Ce să fac atunci cu Isus pe care-l numiţi Cristos?
Poporul: La moarte! Răstigneşte-l! Să moară…….
Pilat: Dar ce rău a făcut?
 9

Poporul: (Foarte gălăgios.) La moarte! Răstigneşte-l! La moarte cu el!

Pilat: (Liniştind lumea.) Văd că nu ajungem la nici o înţelegere, ba mai mult vă înrăiţi. Aşa
încât: slugă adu-mi apa şi prosopul. (Sluga le aduce, Pilat se spală pe mâini şi spune:)
Pilat: Eu sunt nevinovat de sângele acestui drept; treaba voastră!
Arhiereu1: (Furios.) Sângele lui asupra noastră şi asupra copiilor noştri.
Poporul: Aşa să fie! Da, da! La moarte cu el! Răstigneşte-l!
Povestitorul: Isus este condamnat la moarte prin crucificare, împreună cu alţi doi
condamnaţi. (Urmează replicile.)

(Pilat face semn soldaţilor să-l ia pe Isus şi să plece. El rămâne îngândurat. Soldaţii pun
crucile pe spatele celor trei condamnaţi şi pornesc la drum.)

Actul V

1. Drumul crucii
2. Răstignirea
3. Moartea
4. Coborârea de pe cruce

(Isus ia crucea pe umeri şi se îndreaptă pe drum spre Golgota. Isus este înconjurat de trei
soldaţi şi de centurion care merge în faţă. Centurionul fac loc prin lume iar ceilalţi îl lovesc
din când în când cu bicele. Isus cade pentru prima oară. Soldaţii îl lovesc cu bicele pentru ca
să se ridice. Isus încearcă dar nu reuşeşte. La fel se întâmplă şi cu ceilalţi doi tâlhari doar că ei
nu cad.)

Centurionul: Ridică-te om de nimic ce eşti! (Văzând că nu poate să se ridice spune:) Ajutaţi-l

să se ridice.

(Isus este ridicat de către doi soldaţi. Se mai merge o parte din drum iar Isus cade pentru a
doua oară. Acum i se ia crucea de pe spate şi se pune pe spatele lui Simon.)

Centurionul: (Privind în jurul său vede pe cineva şi îi spune:) Hei, tu de acolo, vino aici şi
ajută-l pe acesta. Mai repede!

(Simon vine ia crucea iar când Isus se ridică vine Veronica şi-i şterge faţa. Apoi Isus se
întoarce spre femeile care plâng în urma lui şi le spune.)

Isus: Fiicele Ierusalimului nu mă plângeţi pe mine ci pe voi vă plângeţi şi pe fii voştri. Căci
de se întâmplă toate acestea în lemnul cel verde, în cel uscat ce va fi?

(După ce Isus îşi termină discuţia este luat de un soldat şi cortegiul îşi continuă drumul. Când
mai este puţin până la Golgota crucea este iar pusă pe umerii lui Isus. El înaintează până
aproape de gropile unde vor fi puse crucile. Dar înainte de a ajunge acolo Isus mai cade odată
şi este ridicat de soldaţi care îl lovesc cu bicele.)

(Isus a ajuns la locul indicat mai sus. I se pune crucea jos şi este dezbrăcat.)

Centurionul: (Către călăi.) Pe acesta îl vei răstigni între ceilalţi doi.

Călăul: Aşa să fie.
 1

(Călăii îl i-au pe Isus şi-l pironesc pe cruce. El este fixat de cruce cu ajutorul funiilor şi se face
forma cuielor în palme, din care curge sânge. Isus strigă de durere, se ridică crucea când
crucea este ridicată i se bat cuie în picioare, la fel se întâmplă şi cu ceilalţi doi tâlhari.)

Centurionul: Pune şi această plăcuţă deasupra lui. Poruncă de la Pilat.

Călăul: Ce este cu această plăcuţă?
Centurionul: Este o plăcuţă cu numele condamnatului şi cauza condamnării sale!
Călăul: Isus Nazarineanul, Regele Iudeilor! Este scris în trei limbi văd.
Centurionul: Da este scris în ebraică, latină şi greacă.

(Călăii atârnă placa într-un cui deasupra capului lui Isus.)

Isus: (Fiind pe cruce priveşte în jur şi spune.) Tată, iartă-i căci nu ştiu ce fac.
Arhiereu1: Hei tu care dărâmi templul şi-l reclădeşti în trei zile mântuieşte-te şi dă-te jos de
pe cruce!
Arhiereu2: Pe alţii ia mântuit, pe sine însuşi nu se poate mântui. Este rege al lui Israel! Să se
dea acum jos de pe cruce şi vom crede în el!
Soldat1: Dacă eşti tu regele iudeilor mântuieşte-te pe tine însuţi!

(În tot acest timp în public este zarvă „ Aşa este! Bine ia făcut! Acolo să moară! Acesta era
regele nostru, halal rege!” , o parte din mulţime îl vorbeşte de rău dar cealaltă parte îl jeleşte.)

Caiafa: (Se îndreaptă spre centurion revoltat.) Centurionule! Nu trebuia scris regele iudeilor,
dar scris că el s-a numit pe sine regele iudeilor!
Centurionul: (Nervos.) Ce s-a scris s-a scris şi acum înapoi cu tine!

(Centurionul îl împinge pe Caiafa înapoi, acesta zbătându-se.)

Tâlharul din stânga:( Cu dispreţ şi interes.) Nu eşti tu Cristos?… Salvează-te pe tine şi pe

noi!
Tâlharul din dreapta:( Mustrându-l pe celălalt tâlhar.) Nu te temi nici de Dumnezeu? Cu
toate că te afli totuşi în aceiaşi pedeapsă? Noi, pe drept căci ne luăm ce am meritat
pentru păcatele noastre, dar el, nu a făcut nici un rău! (Se uită apoi spre Isus şi-l
roagă.) Isuse, adu-ţi aminte de mine când vei fi în împărăţia ta!
Isus: Adevăr îţi spun astăzi vei fi cu mine în rai!

(După aceea Isus îşi întoarce capul spre Maria, mama sa şi după ce o priveşte îi spune:)

Isus: Femeie!… Femeie! Iată fiul tău. (mai apoi se uită către Ioan şi spune:) Fiule! Iată mama
ta.
( După aceste replci soldaţii încep să tragă la sorţi hainele lui Isus.)
Soldat1: Să împărţim hainele, iată am tăiat fiecăruia câte o bucată, dar această tunică este fără
cusutură, ţesută dintr-o bucată, de sus până jos. Ce facem?
Soldat2: Să tragem la sorţi şi care va câştiga a lui să fie.

(Isus începe să geamă de durere şi strigă cu putere.)

Isus: Eli, Eli lama sabactani! (Se aud tunete şi fulgere.)

Arhiereu1: (Ironic.) Îl cheamă pe Ilie.
 1

Arhiereu2: (Ironic.) Să vedem dacă vine să-l dea jos.

Isus: (Cu glas stins.) Mi-e sete!
Soldat1: Ia acest burete cu oţet.
Isus: (Acum se face întuneric, se aud tunete şi se văd bliţuri.) Acum totul s-a împlinit! Tată în
mâinile tale îmi încredinţez sufletul meu. ( Mulţimea face linişte deplină.)

Povestitorul: Isus moare pe cruce. Pe dealul Golgotei timp de trei ore au răsunat sub
cer gemetele de durere ale Marelui Jertfit pentru iertarea omenirii. A fost cea mai tristă zi
din istoria lumii. Fiul lui Dumnezeu şi-a întins mâinile între cer şi pământ pentru a-i primi la
Sine pe toţi necăjiţii acestei lumi.
Spre seară, doi oameni evlavioşi, care-l simpatizează pe Isus, au venit la Pilat şi i-au
cerut voie să ia, trupul lui Isus jos de pe cruce şi să-l înmormânteze. Numele celor doi era
Iosif din Arimateea şi Nicodin. După ce au isprăvit ce aveau de făcut au prăvălit o piatră
mare la gura mormântului şi au plecat.

(Pentru moment se face linişte, pe timp cât el vorbeşte, apoi urmează un tunet foarte puternic
şi un blitz, capul lui Isus cade într-o parte. Maria şi celelalte femei încep să plângă.)

Centurionul: (După un moment de aşteptare centurionul îşi scoate coiful, cu părere de rău şi
cu glas domol spune:) Acesta era într-adevăr un om drept; era într-adevăr Fiul lui
Dumnezeu.

(Acum se apropie Iosif din Arimateea de centurion şi îi spune:)

Iosif din Arimateea: Vreau trupul lui Isus, iată aici încuviinţarea lui Pilat!
Centurionul: (Către soldaţi.) Vedeţi dacă sunt morţi dacă nu striviţi-le fluierele picioarelor!
Soldat1: (După ce a trecut de cei doi şi a ajuns la Isus şi văzând că e mort exclamă:)
Nazarineanul este deja mort. Îi voi străpunge inima cu suliţa.
Centurionul: (Către Iosif şi oamenii lui:) Acum îl puteţi lua!

Actul VI

1. Înmormântarea
2. Învierea
3. Îngerii
4. Apostolii
5. Isus – Maria Magdalena

(Isus este aşezat în mormânt şi i se pune o piatră mare la intrare. După ce totul este aranjat
vine trupa de soldaţi la mormânt, în frunte cu centurionul.)

Soldat1: ( Nedumerit.) De ce ne-au trimis aici?! Să păzim un mort!?

Centurionul: Au venit arhiereii la Pilat şi l-au rugat să pună pază la mormânt pentru că acest o
a spus că va învia a treia zi, ca să nu fie furat şi apoi să se zică că ar fi înviat. Aşa am
ajuns să păzim acest mormânt.
Povestitorul: Cam după trei zile se aude o bubuitură şi un cântec de înger care-i trezeşte pe
soldaţi.
Soldat1: (Se trezeşte speriat.) Aţi auzit ceva?
Centurionul:( La fel de speriat.) Da o bubuitură puternică! Şi vine de la mormânt, dar iată şi
ce lumină puternică! Un cânt deosebit se aude! Chiar a înviat!…
 1

Soldat2: ( Mort de frică.) Mie îmi este frică! Nu mai pot!

Centurionul: Să mergem la arhierei să le spunem şi vom vedea ce spun ei.

(Soldaţii fug, nu după mult timp apar şi cele trei femei care veneau la mormânt.)

Maria Magdalena: (Către celelalte două femei:) Cine ne va da la o parte piatra de pe mormânt
aşa devreme?
(Femeile ajung la mormânt şi văd piatra dată la o parte şi mormântul gol şi se pun în genunchi
plângând.) Mergeţi şi spuneţi apostolilor că mormântul era gol şi nu ştim unde este Isus.
Spuneţi-le să vină aici.

(Cele două femei pleacă să le spună apostolilor cele întâmplate, apostolii se aflau într-o
încăpere, acum apare un înger care-i spune Mariei.)

Îngerul: Pentru ce îl cauţi pe cel viu între cei morţi? Nu este aici, ci a înviat. Amintiţi-vă ce va
spus el precum că a treia zi are să învie.
Povestitorul: Maria este orbită de durerea dispariţiei lui Isus şi nu dă importanţă celor
spuse de înger. (Acum se apropie şi Isus de Maria şi o întreabă:)
Isus: Femeie pe cine cauţi?
Maria Magdalena: Îl caut pe Isus! L-au luat şi nu ştiu unde l-au pus. Dacă l-ai luat tu spune-
mi unde l-ai pus ca să mă duc să-l iau!
Isus: Marie!
Maria Magdalena: Învăţătorule! (Ea sare la picioarele lui Isus de bucurie.)
Isus: Nu mă atinge, nu mă opri căci nu m-am suit încă la Tatăl. Spune-le apostolilor că am
înviat şi că mă voi întâlni cu ei în Galileea.

(Isus se retrage, la fel şi Maria numai că în direcţii diferite.)

(Acum apar apostolii, primul apare Ioan care intră în mormânt, apoi apare şi Petru care la
rândul lui intră în mormânt, după care Ioan iese afară şi strigă cu glas puternic:)

Ioan: Cristos a înviat! Cu adevărat a înviat!