PARTEA I. DISTROFIL DENTARE. DISPLAZII (! Burlacu. A. ini, A. Carteleanu) 1.1.Notiuni generale Notiunea de .distrofie dentara” include toate modificdrile de forma, numar, dimensiune gi structura produse de diferite tulbu- rari, care cointereseazd dintele la diferite etape de dezvoltare ale odontogenezei si ale dintelui matur actuale gi din trecut, alteratii evolutive gi stigmate distrofice. Variabilitatea pronuntata a tulbu- rarilor distrofice la nivelul dintelui nu depinde atat de cauza, eat gi de etapa la care ca a intervenit asupra dintelut, Potrivit acestet constatéri vom intalni: distrofii ale lamei dentare; distrofii ale foliculului dentar, distrofii ale dentinet; distrofii ale dintelui evoluat. Desi rolul principal in stomatologia terapeutica le revine cari- ei si bolilor parodontale, mai este o grupa de dereglari care se in- talnese destul de freevent si creeazd probleme estetice mari. in grupa sunt incluse toate avomefiile si viciife de dezvoltare a dintilor, ce reprezinté un numar mare de afectiuni produse din diferite cauze si cu diverse manifestari clinice si mecanisme de aparitic, In multe surse de literatura aceste patolo; sunt numite ,,ne- si anomalii de dezvoltare”, notiunile in cauza nu includ lezdrile apérute in timpul vietii, Unii cercetétori le mai numese ,,afectiuni necarioase dentare”, insd noi consideram ca si aceasta denumire nu este reugitd. Fiecare unitate nozologica trebu- ie sd conlind esemfa bofii si nu dependenta ci de ,carie” (,,B” nu este A”, dar cine este ea?), Deci nici o denumire nu demonstrea- 74, nu confine, nu ilustreaza esenta acestor patologii. Anomalia sau malformafia pana la urma reprezinta o distrofie dentara care ca definitie este o abatere de la norma (numar, forma, miarime, pozitic, structuré ete.), de aceea e necesar de luat in con-siderare toate eriteriile de normd pentru a determina tipul de ano- malic. Anomaliile dentare se pot manifesta izolaf sau se pot combina cu alte anomalii anatomice sau de structurd, ale altor organe si sis- teme ale organismului. Dintii in dezvoltarea lor tree prin mai multe etape: de proliferare; de formare si mineralizare a smaltului; de formare si mineralizare a dentinei coronare: de erupere a dintelui; de formare a dentinei si cimentului ridacinii; de resorbtie fiziologica a ridacinii dintilor tempora de maturizare a tesuturilor dentare dupa eruptic. La nivelul fiecarei etape pot interveni careva factori agresivi de proverienta ereditard saw dobdnditd ce pot provoca anumite modifi Ari anatomice sau de structura, care pind la urma se mani- festa prin diferite schimbari distrofice. 1.2. Clasificarea distrofiilor dentare Clasificarea internationalad OMS (K00-K14): KOO = Tulburari de odontogenezi si de eruptie: Cu exceptia dintilor inclugi si inclavati (01). KO00.0 Anodontia: — Hipodontia — Oligedontia KO00.1 Dintii supranumerari: Din{ii suplimentari Distomolari Meziodinte Paramolar = Al patrulea molar K00.2 Anomalii de volum gsi de forma: — Concrescenta — Fuziune— Geminatic — Dinte in dinte Dinte: Cronic Evaginat Invaginat - Enamelom Macrodontic Microdontic Taurodontism Tubercul paramolar Cu exceptia tubercului Carabelli, considerat normal si nu tre- buie codificat. e K00.3 Dinti patati: Small patat — Fluorozd dentara Pete de smal{ neasociate fluorozei Cu excepyia: depozite (tartru) pe dinti (K03.6). * K00.4 Tulburari de formare a dintilor: Aplazia si hipoplazia de ciment - Dinte hipoplazic Turner Dislocatia germenului dentar Hipoplazia de smal} (neonatal), (postnatal), (pre- natal) Odontodisplazia regional Cu excepfia dintilor patati (KO00.3). Incisivii Hutchinson gi dintele Moser in cazul sifilisului con- genital (A50,5). e K0O5 Anomalii ereditare ale structurii dentare, necla- sate la alte locuri: Amelogeneza impertecta Dentinogeneza imperfecta ~ Odontogeneza imperfecta Dinte in forma de scoica 9Displazia dentinei « K00.6 Tulburiri de cruptie dentara: — CAderea prematura a dintilor temporari Dinte: Natal Neonatal Precoce Eruptia dentara prematura Retentie dentara (dinte temporar persistent) * KO0O.7 Sindromul de eruptie dentara, « KOO.8 Alte tulburdri de odontogeneza: Schimbarea culorii in timpul formarii dintelui — Pigmentatia intrinsecd a dintilor FAL * K00.9 Tulburdri de odontogeneza, fara precizare: Tulburari de dezvoltare a dintilor FAT « KOI Dinti inclusi si inclavati: Cu excepfia dintilor inclugi gi inclavati din cauza povitict lor anormale sau a pozitici anormale a dintelui adiacent (K07.3). * KO1.0 Dinti inclusi: ~ Un dinte inclus gi un dinte neiegit, Fira ca alt din- te sd fi creat un obstacol. « KO1.1 Dinti inclavati: Un dinte inclavat si un dinte neiegit din cauza altuia care a creat un obstacol. Existé mai multe clasificari ale acestei grupe mari de patolo- gli. Fortier propune o clasificare foarte simpla: ~ anematlii de morfologii si mumar; anomalii de structurd, Patrikeev V.K. (1968) propune urmatoarea clasificare a afec- tiunilor necarioase ale dintilor: 1. Afectiuni dentare apdrute in perioadele de formare si dez- voltare sau pind la erupere: hipoplazia: — hiperplazia; 10fluoroza endemica; anomalii de dezvoltare modificaéri de culoare; modificari ereditare in dezvoltarea dintilor (amelogeneza gi linogeneza imperfecta, displazia Capdepont-Stainton, boala de Marmora gi alt). 2. Afectiuni dentare aparute dupa erupere: pigmentarea si depuneri pe dinti; abraziune, defect cuneiform, necroza, eroziune; trauma dentara, hiperestezia. intr-adevar ¢ foarte dificil de a propune o clasificare reugita a acestor patologii, deoarece fiecare din ele au diferire cauze de aparific, diferite manifestiri clinice, patogenii si tratamente. Parnind de la cele menfionate, considerédm cé o denumire mai reusita a acestei geupe de patologii ar fi ,, Distrofii dentare”’ yi, totodatd, facem incercarea sa grupam aceste patologii dupa tab- foul clinic. ecrupere, 1.3. Distrofii dentare — anomalii anatomice Distrofiile ocluzo-dentare Clasificare: 1, Anomalii ocluzate: le prezentam din punctul de vedere al complicatiilor provocate in dinti, parodontiu gi estetic: ocluzie dreapta, ce conduce la abraziuni dentare; ocluzie addneaé — traumeaza parodontiul in regiunea din- tilor frontali-inferiori-vestibular si superiori — palatinal; ocluzie deschisa — favorizeaz’ aparilia gingivitei in sec- torul anterior, deregleaza esteticul si alimentatia; ocluzie incrucigaté — deregleazi esteticul, traumeazii pa- rodontiul (noduri traumatice). 2. Anomaliile dentare: ~ de eruptie; de pozitie; de numar;— de forma: — de marime; — de culoare. 3. Anomalii de structura: hiperplazie: — hipomineralizare; — hipoplazie (aplazie), fluoreza; amelogeneza i dentinogeneza imperfecta; displazia Capdepont-Stainton; — boala de Marmora. 4. Miloliza (topirea, lizarea fesuturilor dentare): defect cuneiform, — eroziune; — necroz 5. Traume si resorbjii ale fesuturilor dure deatare: — trauma acuta — fracturi dentare la diferite nivelu trauma cronica — diferite forme de abraziuni-atritie; — resorbfia externa, resorbjia interna. 6. Hiperestezie cu sau fara milolizd sau cavie. in continuare descriem mai amdmunyit tabloul clinic al distro- fiilor — anomatiilor din fiecare grupa. Distrofii — anomalii dento-ocluzale !, Anomatii de eruptie — intarziata, prematura. 2. Anomalii de pozifie in arcada dentard. Descori se observa diferite tipuri de anomalti in cruperea din- tilor: — inafara arcadei dentare — poate fi mai des din contul dinti- lor 34,5, 7,8; dinti inghesuiti — din contul frontalilor superiori gi inferio- ris — dinti lingualizati sau vestibularizati (frontalii si 4, 5): 12dinti inclinati oral (frontali si molari) — preponderent infe- riori. In aceste situatii de anomalie foarte frecvent gi prematur este afectat parodontiul (deoarece se schimba locul eeuetorufui), in ca- zul in care: se creeaza situatii traumatice cu bolul alimentar langa mar- ginea gingivala; se acumuleaza depuneri dentare, care provoaca inflamatia gingiet; se creeazi situ tii de ocluzie traumatica (supracontacte). Fig. }. Anomalie de pozitie in areada. 3. Anomalii de marime yi forma: Pundnd in discutie o anomalie de mérime, in toate cazurile trebuie si pornim de la mdrimea normala. Woelfel (1997) accen- ivilor centrali superiori tueaza ca indllimea medie a inc la femei poate fi de 8,6-14,7 mm. Atunei cdnd dimensiunile dintilor sunt marite, ¢ vorba de ,,Macrodenjie”, iar da nt mai mici — de microdentie, Macrodentia preponderent se intalneste la persoancle inalte, iar Microdentia la persoanele mici si se refera la toi dintii. Anomaliile de forma yi marime adesea depind una de alta, Da- cd e schimbaté forma, respectiv e schimbata si marimea si invers. Aceasti varianti de anomalie poate fi intalnité atét in coroanele, cit gi in ridacinile dintilor, 1sFig. 2, 3. Anomalia radacinilor. Concresterea radacinilor, Anomatlii de marime — macrodentia: microdentia; macromicrodentia (unii dinti sunt mai mari, altii mai mici); Anomalii de forma pot fi in cazul dintilor Hutchinson (suru- belnita cu incizuré semiovala din contul dintilor centrali supe- riori). Fig. 4, Anomalia dezvoltarii dintilor: ¢ — dintii Hutchinson; 4 —-dintii Furnier. 14dintii Furnier (surubelni vil centrali 5, Anomatlie de forma, dintii Pfluger. In cazul anomaliilor de forma, dinii se pot aseména cu bob de ovrez, dinti de peste, cui, clapd-pian, farus. Tubercul Tallon Pe suprafata palatinala a incizivilor centrali superiori se deter- mind un tubercul in forma de corn, care continua spre marginea incizala, Sinonime — tubercul in forma de T sau Y, sau odontoma evaginata, Fearte des anoma at combina conerescuti, fig. 6 : Fig, 6. Anomalie de numiar, dinti concrescut 15Tratament. in cazul in care tuberculul Tallon nu ridied ocluzia, tratamentul nu este indicat, in caz contrar se efectueazd o usoar’i slefuire. 4. Anomalii de numdr — Adentie (anodentic) — lipsa totalé a dintilor gi mugurilor. Adentia partial — micgorarea numarului de dinti. Hipodentia — lipsa a mai putin de 4 dinti Oligodontia — lipsa a mai mult de 5 dinti, Totodata, se poate intalni un numar mai mare de dinti (de exemplu, molarul 4, incisivii laterali superiori), in aga cazuri ¢ vorba de hiperdentitie, 5. Anomalii de culoare. Modificare de culoare (decolorafie, discromie), Modificdrile de culoare ale dintilor pot aparea in rezultatul actiunii factorilor externi gi factorilor interni. Factorii externi pot provoca modifieari de culoare ale smaltu- lui superficial si apar numai dupa eruptia dintilor. Discromiile adevdrate interne apar numai in rezultatul actiu- nit factori/or interni care actioneaza in timpul dezvoltarii dintelui. in acest proces se implicé avit smaltul, ct si dentina. Descrierea mai amanunta este prezentata in capitolul ,,.Discromii dentare."p. 65, 6, Anomalia mineralizarii — Hipomineralizatia (smalt mat, cretos) — este micsorarea calcifierii smaltului care se manifesta prin modificarea culorii si luciului. in eazul hipomineralizarii, se micgoreaza densitatea smaltului ce conduce la modificarea culorii. Acest fenomen este situat in grosimea {esutului, de aceea smalful este intact. 7. Transpozitia dintilor — se caracterizeazd prin: schimbaree unor dinti cu locurile, si deseori provoaca defecte estetice. In aga situatii se recomanda inbundlatirea esteticului prin ,fransforme- rea” formelor dintilor conform necesitatilor prin diferite metode. Mai exist o anomalic, cfind un dinte este ine/avar in altul (dinte in dinte). 16In toate cazurile anomaliile conduc la dereglarea _fiure- fionalitagii si estericulul, Tratamentul conservatily al anomatiitor, foate anomaliile ocluzale si dentare favorizeaza aparitia de- fectelor estetice (mai mult sau mai putin pronuntate) si diferitor modificari patologice in parodontiu. Din acest motiv este foarte necesar de a le depista si in mdsura posibilitatilor de a le lichida sau imbunatafi situatia — terapeutic. In continuare vom descrie céteva seevente te apeutice referi- toare la imbunatafirea esteticului si micsorarea consecintelor asu- pra parodontiului in diferite anomalii, atat a ocluziei, cat sia dinti- lor. Diasteme ~ strunga (spatiul marit) intre incisivii centrali fron- tali, Aceasti anomalie se intdlnegte mai des in primii 5—7 ani dupa & diastemele treptat se micsoreazi. De men- zurile de diasteme se observa si prezenta ano- maliilor frenurilor labiale — scurte, groase, descori cu o fixare chiar la bava sau varfurile papilelor gin migcarea gi dezvoltarea tesuturilor buz ale — care si blocheaza gia maxilarelor, Aceasti 31 parodontite, migrari dentare. situatic deseori provoac: Tratament: in asemenea cazuri se recomanda : frenulotomia cat mai timpurie; operatic plastica — pentru diminuarea fortei suturii oasoase palatinale (la necesitate); modelarea coroanelor incizivilor centrali cu compozite pentru lichidarea diastemelor (la maturi). Prezentém cateya siluatii personale de aodificdri-transforme- ri corenare cu ajutorul compozitelor, favorizind condifiile parodontiului. Interventiile de modificare pot fi efectuate in scop profilactic sau curativ in diferite anomalii sau defecte dentare. De calitatea executarii acestor interventii va depinde starea de mai departe a parodontiului, De accea, ne permitem sa prezentam 7uncle observatii personale referitor la procedeele tactice in diferite anomalii dento-maxilare. — Ocluzia dreaptd cu abraziune patologicé — o ridicim cu compozite, modeland ficcare dinte aparte, crednd un sistem dina- mic unic, echilibrat. Interventiile se incep cu dintii 6 inferiori. — Oeluzia addncdé — o ridicim cu compezite din contul mola- rilor gi premolarilor, afent gi treptat, deoarece pot aparea modifi- cari in articulatie. Frontalii la necesitate se glefuiesc. — Ocluzia deschisd — se slefuiese cuspizii molarilor gi pre- molarilor pana la obtinerea contactului ocluzal maxinr posibil. $le- fuirea se face pe etape, permanent, controland cu hartia indigo efi- cienta. Daca ocluzia nu s-a inchis si coroanele dintilor frontali nu sunt prea lungi, putem efectua alungirea lor cu compozite pani la cfipitarea contactelor gi in regiunea frontala, fapt care de asemenca este necesar pentru parodonf{iu si estetic. Anomalii de pozitie, marime, forma dentara. Este de prisos si mentionim rolul acestor anomalii pentru parodontiu. De aceca in majoritatea cazurilor avem posibilitatea sa le corectim. Dinyfti lungi se slefiiese, facind posibili deblocarea migscirilor. Dinfii frontali situati oral se vestibularizeazd, modelindu-i cu compozite la nivelul necesar, iar cei vestibularizafi se slefuiesc gi se mode- leazi astfel incdt si imbunatitim aspectul estetic si s4 dispara complet factorid traumatic asupra parodontiulii, Efectuand refa- cerea dintilor cu compozite, o mare important’ se acord’: mode- farii ecuatorulai dintelui (nici mai mic, nici mai mare), care prote- jazi gingia. Analogic procedim cu din{ii mai mici, modelin-du si dandu-le forma si mdrimea favorabila pentru parodonfiu st es- telic. — Treme si diasteme in regiunea frontalilor. De regula, in asemenea cazuri, frdurile labiale sunt scurte i provoaci formarea pungilor parodontale, recesiunilor gingivale, migrarilor dentare. De aceea Ja inceput se efectucaza frenulotomia sau ectomia, apoi se maresc coroanele dintilor cat ¢ recesar gi posibil pentru ficki- darea spajiilor, Dac& dintii sunt mobi clueazd sinarea ct Ribbon!Conect si se ajusteaza in ocluzic. 18Atunei cand ave 0 anomalie de pozifie in dintii frontali care deseori bloch arile ocluzale aga ca! ; ibularizalis i lingualizati; dintii in infraocluzic, vestibularizati. se recurge la slefuirea unor dinti pentru a desbloca miscarile oclu- zale (supracontactelor) si imbundtéfirea esteticului, se modeleaza cu compozite dintii in infraoe/uzie in asa fel ca si diminueze de- fectul estetic; in cazul cand dipseste un dinte frontal, se poate de recurs la protezarea prin restaurarca unui dinte artificial in locul defectului, utilizind sarma, conectul si compozitele conform situatiei estetice, functionale $i posibilitatilor materiale, profesionale si financiar ~ In meziodens (cand intre incisivii centrali normali mai este un dinte mic in forma de con) am efectuat 2 variante : 1) dinte mic si spatiul intre incisivii superiori centrali mie s-a efectuat transformarea formei incizivilor centrali, modelandu-i in aga fel ca si acopere dintele mic/rudiment pe mijloc; 2) atunci cand dintele rudiment este mai mare si spatiul intre i centrali Ja fel, s-a efectuat remodelarea dintelui rudiment, credndu-i marimea si forma necesara (unui inciziv central) cu com- povit, la necesitate mirind spatiile laterale prin slefuirea suprafete- lor meziale ale vecinilor, Sitvagie — Pacienta D., de 35 de ani, solicité Ambunddfirea esteticului oral. Obiectiv. Dintele 22, vestibularizat, aflandu-se in tortoanoma- lic. Dinhi 41, 42, 31, 32 — inghesuiti, 41, 31 — slab abraziati, unii din ei — in supraoeluzie, provocand abraziunea marginii incizale a dintelui 11. Dintele 21 — depulpat, modificat in culoare, S-a@ efectuat: slefuire selectiva — pentru ajustarea in oleuzie gi corectia formei frentalilor inferiori; slefuirea zonei vestibulare, proieminente a dintelui 22, scurtarea lui cu 2 mm; 19— modelarea (transformarea) cu compozit a coroanei dintelui 22 dupa forma dintelui 12; — indintii 11,41, 31 — abraziati s-au restabilit marginile inci- gale; — dintele 21 — inlAturarea obturatici, dentine’ ramolite (zona gingivala), inldturarea dentinei modificate in culoare din cavitatea carioasd $i orificiul canalului, albirea interna (in 24 ore) gi restau- rarea dintelui cu compozit — culori mai albe, Rezultat satisfacdtor. 1.4. Distrofii dentare - anomalii de structura dobdn- dite 1.4.1. Hiperpiazia smaltului Hiperplazia — formarea tesuturilor dentare in exces, care se mai numeste ,,picdturi smaltiare”, noduli, perle, aparitia cdrora se datoreaz’ procesului de diferentiere a celulelor Hertwigiene. Picd- turile ,,smal{iene” mai frecvent se localizeaz’ in regiunea furcafici si pot avea dimensiuni pind la § mm in diametru, ele sunt aledtuite din smalt si dentina, uneori pot fi observate si cavitati pulpare (mici}, pacientii aproape cA nu prezinta plangeri, simptome, deci nici tratament nu se cere. Picdturile smaltiare se intalnese la 1.5% pacienti. 1.4.2, Hipoplazia smaltului, Dintii in tetraciclina. Hipoplazia — reprezinti un viciu de dezvoltare a {esuturilor dentare si se manifesta prin dereglari metabolice calitative gi canti- tative in formarea si mineralizarea tesuturilor dentare. Aplazia — lipsa smaltului pe anumite sectoare ale dintilor apa- ruta in rezultatul acelorasi deregliri, dar mai grave. Din toate di trofiile dentare hipoplazia se intélneste cel mai freevent (2-14%) si apare in rezultatul dereglarilor metabolice din organism care condue la disfunctia odontoblastelor. 20In functie de durata, eritale $i perioada (varsta) actiunii factorului etiologic pot aparea diferite dereglari dupa forma, pro- funzime, gravitate, Hipoplazia se poate manifesta prin: + Hipoplazia smaltului— disfunctia ameloblastelor; * Hipoplazia dentinei — disfunctia odontoblastelor; * Aplazia totalé sau partialé — disfunetia concomitenté a amelo-odontoblastelor. Hipoplazia afecteaza tesuturile dure intr-un sector anumit. Etiologia, Hipoplazia poate fi provocata de factori locali si generali: |. factori focati: actioneaza la nivel de mugure (traumé, pro- ces inflamator sau actiune chimicd asupra germenului), provocand defect de dezvoltare in germen, iar in dintele permanent erupt vor apérea modificari hipoplazice locale cu afectarea unui dinte-hipo- plazie locald; 2. factorii gererali; dereglari metabolice la fat sau copii in primul an de via{a, aparute in cazul bolilor generale — dispepsic, endocrinopatie, rahitism, nefropatie, boli infectioase, nervoase, gastrointestinale, provoaca hipoplazie sistemicé la acea grupa de dinti care la etapa data sunt in dezvoltare. Drept cauza a aparitici hipoplazici de sistem poate servi mala- dia Kagin-Bek-osteoartroza endemicé deformanté. Aceasta se in- talneste des in Siberia, China, Coreea, E stiut c4 in hipoplazie sunt dereglate atat procesele de mineralizare, cat si procesele de for- mare a frame! matricel organice. Dereglarile fa nivel de mineralizare — clinic se vor manifesta prin hipomineralizare — pete albe Dereglarile la nivelul formarii tramei organice — apar defecte hipoplazice in {esuturile dure, de diferite forme gi adancimi, Modi- ficirile tesuturilor dure in hipoplazie poarta un caracter ireversibil. in functie de termenul de actiune a agentului etiologic apare hipoplazia in aint care la moment se forme in aceasti perioa- da (incisivii si primii molari, caninii, premolarii). 21al si cel perma- n toxicaza grava Hipoplazia poate afecta atét din{ii temporari, nenti. Hipoplazia dintilor temporari poate apare: sau alte boli grave la gravide. Hipoplazia dingilor temporari poat cu alergie congenitala nascuti in asfixic. Hipoplazia dintilor permanenfi — localizarea focarelor hipo- plazice depinde de varsta copilului cdnd a suportat boala genera Marimea suprafetelor atacate mirturiseste despre durata bolii generale, Dupa gradul de afectare a tesuturilor dure putem determina gravitatea patologiei generale suportate. Hipoplazia poate afecta tesuturile dentare diferit si depinde de intensitatea si caracterul factorului etiologic, de forma manifestarii ei. Hipoplazia se poate manifesta in Jorma: 1. macularé — modificarea culorii — pete alb suprafata neteda, lucioasa, situate sistemic la acelagi nivel: 2. smalt incomplet dezveltat cu depresiuni: a) depresiuni ondulate, liniare, depuse pe © linie paralelé cu marginea dintelui, de diferite addncimi gi la{imi. Deseori la nivel de '/y a coroanei poate fi vazuli o depresiune liniar’ ingustd, dreapta, aga situatic Novik I, o numeste ,,linie neonatala”; (fig. 7). prea la copiii prematuri ac ‘cretoase, cub) depresiuni punctiforme, ovale, circulare situate pe suprafa- ta vestibulara, diferite addncituri pot afecta marginea incizalé a dintilor, atribuindu-i un aspect zimfat: c) depresiuni cuspidiene — mai des apar pe molarii permanen- {i, dar pot fi vazute si pe canini gi incizivi, Depresiunile la incepul sunt de culoare normala, iar cu timpul capaté o culoare galbend-bruna, Plus la aceasta, deseori se compli- ed cu un proces carios, In toate formele de depresiuni in Aipapla- zie integritatea smal{ului este pastrata, iar atunci cand smal{ul dis- pare apare aplazia. 3. Aplazia — sau lipsa smaltului si partial a dentinei intr-o zo- na a coroanci dintelui. Accasta forma este cea mai sever’ si se intalneste foarte rar. Se manifesta printr-un defect estetic pronuntat, persista dureri sla- be la exeitantil termici, fi chimic Clinic hipoplazia aplazicd se manifesta prin disparitia smaltu- lui in diferite sectoare ale suprafejei dintelui, avand diverse forme (gropite, lini, unde) in unele cazuri smalful dispare pe suprafeje mai mari de '/) ~'/ din ineisiv sau cuspid. in aga situatii se obser- va numai dentina subjiata si cafenie, sensibila, Siluafii gi mai grave prezinta aplazia dentinaré — cdnd in une- le zone ale coroanei se observa un defect unde lipsesc smaltul gi dentina. in asemenea cazuri dintii capata anumite forme: coroana d. 6 © ,strangulata”; coroana incisivilor poate fi in forma de ..suru- belniji"; sau cu o incizura semilunaé numiti ..dintii Hutchi Ultimele doua forme de coroane ale incisivilor sunt incluse in tria- da , sifilisulué congenital”: dintii Hutchinson; cheratita parenchimatoasa; — surditate congenital, Unii autori au depistat dinfii Hutchinson si in cazul feprei. Deseori se observa hipoplazia‘aplazia generalizatd, afectand inolarii si incisivii, prezentand forme grave de aplazie smalfiara pe lt Ys din coroane, cu dentina complet descoperita, deforma- fd, cu varfurile cuspizitor ascufite, deseari complicata cu carie. 23Hipoptazia locala. Hipoplazia localé apare drept rezultat al inflamatici sau al traumei mecanice a mugurelui dintelui permanent, provocdnd in- toxicarea, lizarea sau chiar distrugerea lui Tablout clinic: aparifia petelor albe; defecte punctiforme; — aplazia smaltului‘dentinei — ,dintii Turn Hipoplazia localé mai frecvent afecteaza nenti germenii cérora sunt situati in bifurcatiile dintilor de lapte, sau incizivii, dacd in cei temporari a fost vre-un proces inflamator sau trauma (fig. 8). Fig. §, HipoplaHipoplazia de focar. Hipoplazia de focar reprezintd o distrofic endogen’, mai poarta denumirea de hipoplazie idiopatica. Clinic se m 4 prin modi- ficdri ale adamantinei, localizate la dintii solitari (freevent) sau 2-3 dinti invecinati, este asemanatoare cu hipoplazia de sistem, Ramane nerezolvaté problema etiopatogenici procesului dis- trofic, prin lipsa factorilor cauzali locali si generali. Histopatagenia hipaplaziei, Tulburari la nivelul ameloblastelor cu leziuni edematice si infiltrarea celulelor in curs de formare, dislocdndule de la smaltul formal — cieatrice smaipiard. In cazul in care cauza actioneaza inainte de intrarea in fu clic a celulei adamantine, smalrul nu se mai formeaza — clinic va lipsi. Daca cauza actioneaza dupa intrarea in functie a celulei, smaltul se formeazi, dar atipi¢ — mai sublire, mai slab, Aceste modificari yor depinde de durata si doza de actiune a factorului etiologic si se poate manifesta de la stoparea in crestere a celulei pana la degene- rescenti — citoliza completa si smaltul va lipsi, in timp ce in leziuni usoare ale celulelor, indaté dupa incetarea actiunii nocive, ultimele isi vor relua functia, forménd portii noi de smalt peste cel hipoplaziat. Potrivit datelor stiintifice histogeneza parcurge 2 faze: |. for- marea matricei si 2. mineralizarea ei. In funetie de faptul ee ce faz’ actioncazé cauza se produce fatreruperea formdrii matrice’ sau a mineralizdrii, provocind o hipomineralizare — pete albe. De men- tionat cf tulburarile de la aceste etape se pot combina. In caz de hipoplazie severd, apar tulburari simultane la nivelul smaltului, dentine! si pulpei. Cele mai freevente tulburari au loc- La nivelul smaltutid: se micgor ea smaltuluiy se m&rese spaliile interprismatice; — se largese liniile Rettius; gradul modificdrilor depinde de gravitatea procesului. La nivelul dentinei: se mareste zona spatiilor interglobulare; 25 ZA grosse intensificd formarea dentinei de substitufie (tertiara), La nivelul pulpei: se micgoreazi numarul celulelor; — in fibrele nervoase apar modificiri degenerative. Diagnosticul diferenjiar se face cu: caria incipienta, unde petele sunt unitare, situate in regiu- nea cervicald, cretoase, rugoase, absorb colorant caria incipienta — smaltul fara Juciu; fluoroza — pete albe‘galbene pe zonele bombate ale dinti- lor. Tratament. Tratamentul contemporan al hipoplazici urmareste scopul estetic si psiho-emotional si include tratamentul loca! si general. Caracterul interventiilor va depinde de manifestirile clinice. Petele albe descori nu necesita interventii, dar atunci cand sunt mai pronuntate cu depresiuni, se recurge la intervenfii curative. in cazurile hipoplaziei pronuntate in regiunea marginii incizale cu deformarea ei se recurge cAt mai timpuriu la slefuirea defectului, deoarece dintele treptat creste si e posibil sa atinga marimea si forma naturali, In cazurile cand deformatiile ocupi o zona mai mare, se efectucaza vinire, restaurari cu compozite, restabilind for- ma necesaré a dintilor. in literaturd sunt recomandari de a utiliza tratament ortopedic (coroane). Noi fnsd nu sustinem aceasté idee, deoarece orice defect hipoplazic poate fi infaturat, utilizdind compozitele. Tratamentul general are ca scop normalizarea proceselor de mineralizare in cadrul metabolismului general. in aga cazuri se ad- ministreaza terapia remineralizatoare locali si general: complex de vitamine, microelemente, preparatele Ca, P, F. vit. D. Caz clinic : Pacienta O., de 10 ani Diagnostic: fAipoplazie, forma grava, pe alocuri cu aplazie smaltiard si partial dentinard. in cazul dat hipoplazia este compli- cata cu carie in dintii 16, 26: 36; 46, iar coroanele lor sunt scurte. 26Formula dentara a hipoplaziei ~ la inceputul tratamentului, deoarece d.3 lipseau: fs 21] 12/6 16 21] 12 | 6 | in incisivi depresiuni smaltiare addnci cu deformari pro- nunfate pe '% incizala, peste un timp la eruperea dintilor 13 23 33 43 si pe ei s-au depistat zone aplazice cu deformarea cuspizilor pe '), din coraana. Dintii 14 15 24 25 34 35 44 45 sau erupt fara modificari hipoplazice. — pacienta sufera de obezitate, Tratament: S-a administrat un tratcmment complex: general; complex de vitamine, microclemente; dicta — cu minim de glucide, remteraple locala cu gluconai de Ca, ghefefitina, pasta »Novai jemeiug”, Muorprotector; s-a efectuat tratamentul cariilor profunde in dintii 6 in doua s-a efectuat restawrarea coroanelor dintilor 6 ridicanad octuzia la nivelul adecwat — necesar; si tocmai la sfargit, s-a efectuat restawrarea coroanelor in- cistvilar superior: si inferiovi — ajustaindu-i ta aivelul oclu- ziei; mai apoi, dupa eruperea caninilor, s-a efectuat si restaura- rea lor; pacienta are dinti frumogi, sinatogi, este fericita. »Dintii in tetraciclina” O forma aparte a hipoplaziei reprezinté ..dinti in tetr: . {4 paltologie apare in rezultatul utilizdrii tetraciclinei in perioada formarii $1 mineralizarii tesuturilor dure dentare. Tetraci- clina utilizaté se depune dominant in dentina si partial in smaltul dintilor, dar si in oasele copilului, provocdnd intoxicatia 27organismului, Odata depusd in tesuturile dentare, tetraciclina poate provoca o coloratie a dintilor, dar si o Aipeplazie in functic de duraia si deza utilizarii ei, Coloratia afecteaz’ nivelurile coroanci dintilor care sunt in dezvoltare la etapa data si se modifica in galben-gri-cafeniu. Utilizarea dimetil-clor-tetraciclinei proveacd o coloratie mai intensiva, pe cand oxi-tetraciclina fi atribuie o coloratie mai slaba, mai pala. Localizarea coloratici pe dinti va depinde de perioada odontogenezei in timpul careia s-a utilizat tetraciclina. Din considerentele sus-numite nu se recomanda. utilizarea tetraciclinei de cAtre gravide si copii, Tetraciclina patrunde prin bariera placentari, provocénd intoxicatia Ratului si respectiv colo- ratia dintilor care se formeazi in acest moment. Dintii tetraciclini- ci ecapati o coloratic galbena, iar posibilitatea de fluorescenta la actiunea razelor ultraviolete, poate fi utilizata pentru diferentierea cu alte afectiuni, Treptat dintii tetraciclinici isi schimba culoarea de la galben—>gri—>murdar sau chiar cafeniu. Culoarea se modifi- ca freevent pe suprafetele vestibulare ale incisivilor superior: si in- feriori. Profilaxia hipopl I. Pentru hipopl : efectuarea timpurie a profilaxici ei si tratamentului cariei in dintii temporari, pentru stoparea apari- ici complicatiilor ei (P. Pt) in tratamentul endodontic al carora s-ar putea trauma germenii dintilor permanenti. 2, Pentru hipeplazia de sistem: profilaxia si tratamentul bolilor de deregliri metabolice pronuntate. tem care pol provoca 1.4.3, Fluoroza Doctorul italian Ciia (1900) pentru prima dati deserie madifi- cirile de culoare ale din{ilor aparute la locuitorii din Neapoli (ne- descrise pana atunci) si le numeste dinti ,negri”. Acest fenomen, in opinia lui Ciia, ¢ cauzat de apa poluata cu lava vulcanicd, Peste un an Egger descrie modificiri analogice la emigrantii italieni in Statele Unite. Tocemai in anul 1931 Smith si coautorii fac legitura 28intre confinutul de four din apa cu modificérile dingilor si dupa denumirea latinaé a flourului aceasta boala a fost numita ,,fliaro- za" Fluoreze reprezinta o afectiune endemica, care apare in rezul- tatul intoxicafiei cu fluor, din apa potabila, produsele alimentare gi structura {esuturilor dure dentare, Caria in cazul fluoro- zei se intalneste mult mai rar si prezinti o evolulie benigna. Multi autori considera cf fuoroza constituie un viciu de dez- voltare (distrofii) ale tesuturilor dure, care in primul rand modifica smaltul in culoare, astfel apare o nuan{a pestrifatd ,, smal patat”. Aceasté forma de displazie — Aipoplazie fluarozica dobdndita — ste de etiologic specified, conditionaté de surplusul de fluor mai des in apa potabild, in unele produse solide (peste de mare, ceaiul verde, bauturi ce contin cofeind). Fluoroza mai poate aparea la muncitorii din minele de criolit, find o boala profesionalé care apare in rezultatul intoxicatiei cro- nice cu F 51 provoaca: leziuni osoase care condue ta fracturi spontane; refineri in crestere; distrofii dentare. Distrofiile dentare Nuorezice apar atunci cénd ingestia de flu- or se produce in perioada cregterii organismului — aproximativ pana la 10 ani si afecteaza dentitia permanent, foarte rar se mani- fest Ja cea temporara. Cazurile foarte rare, cand fluoroza apare in dentitia temporara, se pot explica prin faptul ca la aga pacienti se afecteaz’ numai mo- larii temporari, care se dezvolta postnatal, iar concentratia de F in aceasta perioada este foarte mare, Nocivitatea F-ului se mai expli- ca prin actiunea toxicd asupra ameloblastelor, provocdnd degene- rarea celulelor gi stoparea dezvoltarii prismelor smaltiare — drept consecintd apar dereglari in formarea smaltului. In functie de concentratia F-ului in apa apar diverse modifica- ci, mai intéi de culoare in small, iar in cazurile mai grave de into- xica}ii — pe suprafata dintelui apar sectoare de aplazie (disparitia 29smaltului, provocdnd eroziuni). Cantitatea normala de P in ratio- nul alimentar zilnic este recomandata a fi de 0,5 — 1,1 mg/l. in Hirile cu temperaturi mai ridicate, unde cantitatea de apa utilizaté sporeste, Muoroza poate aparea la concentratia F-ului de 1.0 — 1,2 mel. Atunci céind concentratia de F ajunge la 3 mg/l, flu- oroza apare la 90% din populatie. in cazul cAnd smaltul ¢ format, utilizarea apei cu o cantitate de F marité nu prevoaca fluoroza, numai daca doza de F depageste 6 mg/l pot aparea mod ri de culoare, deacum jin dintii formati. E necesar de mentionat ci mai grav sunt atacafi de fluoroza dintii frontali superiori, care mai mult contacteazi cu mediul exterior. Sub observatiile noastre s-au aflat 5 pacienti cu fluoroza, gr. Il care au fost scogi din focarele endemice intr-o varsta fraged peste 5—7 ani culoarea dintilor a devenit normala. Acest fapt se poate explica prin aceea cd in perioada cresterii organismului structura smaltului se reface in urma dimeneralizarii tesuturilor dentare si mineralizarii scheletului — drept consecin{a se normali- zeaza culoarea dintilor. De menfionat ca in aparitia fluorozei un rol important il joact alimentatia insuficienta, continutul seizut de proteine, Ca, vit. D in alimente, in special in lapte. Prin aceasta se poate explica si fap- tul cd unii copii din familie (sau localitate) sunt atacati de fluoro- za, iar altit nu. Mecanismul de actiune ai flvorului nu este elucidat complet in literatura se mentioneaza céteva directii: 1. Fluorul in calitate de element chimic intra in reactie cu sirurile de caleiu, formednd flvor apatiti care cu timpul se elimina din organism provocind sectoare de dimeneralizare. 2. Fluorul actioneazd toxic asupra celulelor smaltiare provo- cand eroziuni, distructii. 3. Fluorul inhiba actiunea fosfatazei alcaline, conducdnd la dereglarca mineralizarii tesuturilor dure. In literatura sunt descrise mai mult de o mie de localita}) cu fluorozi endemic din diferite tari - SUA, Canada, Mexic, Aus- tria, Cili, India, Sri-Lanca, Arabia Saudité, China, Africa de Sud, 30Kenia, Nigeria, Sudan, Maroco, Rusia, Ucraina, Azerbaidjan, Tur- emenistan, Moldova gi altele. Gnatiue P. 1. si Gnatiuc E. ¥. cons- tata ca in Moldova continutul de fluor in fantanile arteziene e foar- te variat ~ de la 0,8-9,0 me‘. Astfel, in raioanele: Orhei, Lazovsc, Anenii-Noi, Floresti, Ci- mnislia, Ragcani, Dondugeni, Edinet, Dubdsari (raion), Grigoriopol, Balti, Rabnita, Slobozia continutul de fluor se afla in limita de la 1,4-3.7 mg/l. in raioanele Cameneca, Ciadar-Lunga, Filesti, Glodeni, Cala- ragi, Ungheni (Parlita — 9,0), Hancesti, Caugeni, Straseni, Leova cantilatea de fluor in unele localitati ajunge pani la 89,0 mg/l. Totodata, in raioanele Drochia, laloveni, Stefan Voda, Telenesti, Cahul, Soroca, Tighina, Rezina, Briceni, Vulcanesti fluorul se afla in cantiliti mici sau optime, Datele prezentate de autori permit prognosticarea aparitici fluorozei gi cariei pe teritoriul Republicii Moldova. Concomitent ¢ de mentionat ¢& cantitatea de fluor in apele subterane se poate schimba sub actiunea diferitor factori geofizici, de aceea este necesar periodic de controlat_ componenta apelor din fintanile arteziene. in afura de aceasta, probabil, in unele localitati mai persist si alte elemente pe lanza fluor care provoacd modifi- carea culorii intr-un gri intunceal ce foarte greu se supune albirti. Tabloul clinic Clinic smaltul dintilor afectati de fluoroza isi pierde fucitt, devine opac, iar ulterior pe suprafata lui apar pete galbene, cafenii, distructii. Clasificdri ale fluorozei sunt descrise multe, insa, dupa pare- rea noastrA, cea mai simpla, clara i concreté, care mult se aseama- na cu sistematizarea OMS (5 grade) este clasificarea Patrikeey V.C. (1956), care la fel evidentiaza 5 forme: |. Forma hagurata — haguri mici, cretoase, slab dezvoltate, care ocupa straturile superficiale ale smaltului, localizate preponderent pe suprafaja vestibulara a incisivilor superio- ri; 312, Forma macularé — macule cretoase, clare, pronunfate, cu hotare slab delimitate, suprafata lucioasa, neteda, rarcori petele pot avea o nuanté galbena/bruna: 3. Forma granular-cretoasd — sunt afectati toli dintii cu mari varieta{i de clinica. Suprafetele dintilor sunt pigmentate, eretoase, pe alocuri fra mentinerea luciului, sectoarele galbene-brune, defecte mici punctiforme, granulare cu di- mensiunea de 1,5 x 0,3 mm; 4. Forma eroziva — prezinta defecte de diferite forme gi di- mensiuni, pigmentarea smaltului de la brun-d pana la negru, abraziunea smaltului — pana la dentin’: 5, Forma distructivd, grava — apare in localitatile unde canti- tatea de F depaseste 6 mg/l si se mai t prin modifica- rea formei, culorii, dimensiunii dintilor, aparute in urma intoxicdrii masive cu fluor care schimbA culoarea tesutu- rilor pana la negru, cu distructii — provoaca abraziuni pro- nuntate, eroziuni si fracturi coronare. OMS recomanda clasificarea flnorozei dupa Miller L, prezen- taté in 5 grade: 1, Forma chestionabila — hasuri, macule cretoase, slab pro- nuntate; IL. Forma foarte slabd — macule albe, cretoase, acopera 25 “a din suprafata dintilor; IL. Ferma slabaé — macule albe, opace — pe dimensiuni mari care ocupa 50% din suprafata dintilor: IV. Forma moderata — afecteaza toate suprafetele dintilor, macule brune, abraziune dentara, care desfigureazi suprafata smaltului: V, Forma severd — toate suprafetele dintilor sunt afectate cu sectoare mari de disctructie si pigmentare bruna/neagra pronun- tata. Caracterul modificarilor patologice va depinde de gravitatea intoxicarii cu F si de manifestarile clinice. 32Histolagic. Dintii afectati de formele usoare ale fluorozei, fiind studiali electrono-microscopic, au urméatoarcle modificari in straturile superticiale ale smaltului: largirea spatiilor interpr zone de hipo- gi hipermineralizare; — expresivitatea benzilor Gunter-Schreder gi a striilor Retius: jonctiunea smalt-dentina neclara; ~ mirirea permiabilititii smaltului cu prezenta porozitatii lui, ce permite pigmentarea posteruptiva a smaltului. Structura matricii dentinei este mai compacta in jurul canalicule- lor dentinare ~ hipercalcinare, duritatea dentinei este mariti cu 16%, Totodala, existé date stiintifice care constata faptul cai smaltul superficial in fMuorozé este hipermineratizat, pe cind cel intern Aiponineratizat. Stratul intern al smaltului este separat de dentind printr-o zona ingustaé hipermineralizaté (Gustavson 1, Gustavson A., 1962, Nicoligin A.K., 1975) Probabil, aceasta si explicd faptul c& la pacientii cu fluoroza freeventa cariei este foarte redusa. Sundstrom B.K (1972) a determinat in cazul fluorozei grave demineralizarea focara sau difuza a smaltului, fiind afectate pris- mele smaltiare si nu sub: interprismatica, Diagnosticul se instaleazi in baza plingerelor, un rol important i] joacaé anamneza gi datele obiective care descori sunt foarte variate $i pot sa se asemene cu modificarile in alte situalii patologice. Diagnosticul diferential al Nuorozei | Fluoroza 7 \Caract maculara, — superficiala, | Hipoplazie | Eroziune _ distructiva macular Aparitia Pana la Dupa eruptic Pana la Dupa _ eruplic eruplie | eruptie Acuze Defect Detect de Defeet Defect cosmetic cu culoare, cosmetic, estelic eroziuni gi sensibilitate rar | sensibilitate hipersensi bi-litate 33Localizare Toate Vestibulare, Toate Suprafete suprafetele la colet suprafetele | vestibulare | Numarul de Unitare Preponde- | Unitare pe macule rent locuri unitare procmi- ente Permeabili- | Pronuntata Nu este Slab tatea mii _ 7 marita | pronuntata_ | _— —_ Comtinnare Semne Macule Defect Depresiuni Defect clinice albe‘galbene | smaltiar, de diferite rotund, mara, negre, | pete albe, forme, oval defecte marmuri aplazii Tratamenttl fluorozei costa in: — reducerea dozelor excesive de F; majorarea rezistentei organismului: — indicarca tratamentului medicamentos cu continut de Ca, P, vit, C, D, microelemente: — inlaturarea defectului cosmetic (vezi ..Discromii, Restau- ran”). Profilaxia fluorozei: — excluderea sau micgorarea cantitétii de F in apa sau ali- mentele utilizate: — asigurarea populatiei cu apa potabila calitativ: utilizarea sucurilor, laptelui; defluorarea apei potabile (filtrare, fierbere); — scoaterea periodic’ a copiilor din zona endemied cu Fy — limitarea utilizirii produselor — peste de mare, unt, carne, ceai verde, oud; Rabakov A. I. a claborat o dieté special pentru pacicntii cu fluoroza: apa filtrata printr-un strat granulat de oxid de , vit By, Be doze duble, produse lactate si fructe, a care scoate F din organism. 34Caz clinic. Studenta, anul IM, din Balti, in timpul lectiilor practice a fost prezentala spre examinare colegilor. Dintii frontali, preponderent cei superiori, erau acoperiti cu pete galbene‘brune ce ocupau 4 din suprafata dintilor. S-a diagnosticat fveroza maculard, S-au facut recomandari, s-au dat sfaturi, dar albire nu s-a efectuat. Au trecut ani. Studenta a absolvil universitatea, s-a casatoril, fiind gravida a avut 0 toxicozd pronun{ata pe care o diminua mancand 2 limiai pe zi. Nasterea a decurs normal, copilul a fost alaptat 1 an. intal- nind-o peste ca{iva ani, la intrebarea - cu ce a tratat (albit) dintii, deoarece mu era nici urmd de flueroza, ca a raspuns: ,.Cu mimic”. Mai tree ani, dintii ci ramaneau a fi albi, frumosi, dar pe noi ca profesionisti ne framanta faptul cum a fost posibila disparitia coloratie: dintior nefiind albitt? in urma analizei profunde am gasit urmatoarea explicatie: de la varsta frageda de 17-18 ani ea se transfera din zona endemica (Balti) in zona cu concentratia de F — 0,32 mg/l (Chisinau); maturizarea, graviditatea, toxicoza (factorii care provoacd o demineralizare a tesuturilor dentare climinand totodata si fuorul); pe tot parcursul graviditatii a folosit cite 2 lamai pe zi (su- gandu-le s-a realizat contact indelungat cu acidul citric, provocind albirea (demineralizarea); pe parcursul gravidilafii a consumat vilamine, Ca gluconat. Conchuzie: Fluoroza poate avea o evolufic reversibila la tineri. Decolora- rea dintilor a avut loc concomitent cu demineralizarea. De aici se poate presupune si mecanismul decolorarii in interior a dintilor vitali in cazul fuorozei. 1.5. Distrofii - anomalii de structura ereditare Aceste anomalii apar in caz de predispozitie ereditara cu con- secinle patologice: 351. In tesutul ectodermal se petrece amelogeneza imperfecta. 2. in tesutul mezodermal are loc dentinogeneza imperfecta, 3. imbinarea dereglirilor ambelor tesuturi provoaci: boala de Marmora, boala Lobstein-Frolic, sau boala Stainton- Capdepont incompleta. 1.5.1. Amefogeneza imperfecta: Sinonime: — hipoplazie ereditara adamantinala; aplazie adamantinala; —smalt cafeniu (brun); —hipoplazie bruna a smaltului: distrofie bruna; dintii (crestati, striati, zimfati) Variante clinice: Grad user. Variania f: — schimbari (dereglari calitative gi cantitative nepro- nuntate}; — se afecteazti ambele sexe: oamenii sunt practic sandtosi. 1) Eruperea dintilor are loc in termenele medii. 2) Rar cu o marime scéizuti. 3) Treme, diasteme. 4) Smaltul este neted, lucitor. 5) Culoarea dintilor— galbena sau cafenie. 6) La unul si acelagi dinte gama culorilor poate si varieze 7) Radacinile au forma si lungimea obisnuita. 8) Camera pulpara si canalele radiculare obisnuite. Grad mediu. Varianta a il-a se caracterizeazi prin dereglari calitative gi cantitative pronuntate (considerabile): 1) dintii se erup in timp; 2) coroanele sunt mai late in regiunea coletului (con); 3) coroanele pot fi cilindrice (in literatura sunt deser dinti cu hipoplazic cafenie); 364) suprafata dintilor este rugoasa, se pastreazd doar insulije de small, mai mult linga colet; 5) culoarea ¢ galbend-bruna; 6) suprafata labialé se afecteazd mai des decdt cea palatinald sau linguala; 7) dentina, camera pulpari, radacinile sunt normale. Grad mediu pronuntat. Varianta a Hl-a — dereglari, depresiuni verticale pe intreg intinsul coronar (ganturi v ale — scalaratil verticale); 1) Se afecteaza loti dintii temporari si permanenti. 2) Santurile sunt amplasate paralel axci. 3) Santurile acopera toaté coroana in lungime. 4) Cavitatea pulpara, radacinile, canalele sunt normale. 5) Marimea dintelui, forma $i culoarea pot fi normale. Grad grav. Varianta a t¥-a — derew structurale cu small cretos, fara luciu, fragil, usor se detaseaza de la dentina: 1} Marimea dintelui normala. 2) Forma obisnuita. 3) Dentina are la inceput culoare galbend, apoi intunecati. 4) Hiperestezia la factorii termici, §) EOD normala, Tratament: Remterapia, laminare, restaurare, 1.5.2. Dentinogeneza imperfecta Afectiuni ereditare dentinare au fost descrise primar in a, 1920 de Balesmid, Lezeaza ambele sexe. Clinic se manifesta slab. Acuzele la asemenea pacien{i pot fir Senzatii dolore la factorii termici (rar). Hemoragii gingivale, Mobilitate dentara; Rar — fractura dintelui in proie li). tah > {ia cavitatii pulpare (fronta- 37Obiectiv: I. Gingiv 2. Mobilitate fara pungi parodontale, 3. EOD-N. 4, Dintii in dezvoltare prezinté zone de cregstere cu dimensiu- ni mici. 5. Cavitatea pulpara — radiologic are forma de spatiu arcuit, unit cu zona de erestere numai la periferie. 6. Dup& formarea definitiva a ridcinii cavitatea pulpara dis- pare. 7. Radacinile tuturor dintilor sunt scurte, cu apexul ascutit 8. Dintii pluriradiculari: a) au numai o radacina; b) furcatia este foarte joasi; c) radacina (apexul) are citeva protube- rante. 9. Canalele nu se proiecteaza. 10. Camera pulpara este incarcataé cu denticli, intre care posi- bil se gaseste pulpa. Morfologie: smaltul obisnuit; — canalicule dentinare schimbate (apar zone cu lipsa comple- tia lor), in lumenul multora se determina cristale de den- tind: lipseste zona de hipercalcificare pericanaliculara; in canalicule pot fi depistate multe structuri fibrilare. 1.5.3. Displazia Stainton-Capdepont in a. 1892 Stainton descrie o patologie a dintilor caracterizata prin: 1. Schimbari in culoarea coroanclor. 2. Abraziune timpuric, 3. Progresic a abraziunii. ina, 1905 Capdepont anun{a mai detailat despre aceasta pato- logie. Mai tarziu, mai multi autori au descris aceasta patologic sub diverse denumiri: d.acoro d.transparenti, d.bruni, d.lipsiti de small, hipoplazic adamantinala, dentinogenezé imperfecta, hpo- plazie a dentinci.Afecteaza ambele sexe. Dominant se transmite la o jumitate din copii. Suferé ambele generatii dentare. Tablout clinic: |. Forma si mirimea dintelui sunt normale. 2, Dinfii se erup in termen mediu. 3, Culoarea e schimbata (intensitatea la unul si acelagi dinte variaza, ca si la diferite grupe de dinti). 4, Culoarea — cenusie-apoasi, sau de perl cu zone brune. 5, La lumina dintii devin transparenti 6, Camera pulpara dispare aproape ir 7, Cimentul este rarifiat, 8, Dintii au o vulnerabilitate foarte mare, 9, Dinfii se uzeaza foarte rapid (dupa erupere rapid se asehia- za, marginile smal{ului devin ascufite) 10, Dentina dezgolitaé se abraziaza, lucitoare de diverse culori, (fig. 9) 11. Trasparen{a dentinara permite a vedea camera pulpara. 12, EOD seazuta. 13. Radacinile sunt mai des scurte. 14, Canalele mai des sunt obliterate. 15. In regiunea apicala in lipsa carici cu complicatii se deter- mina focare de osteoporeza cu conturul clar sau neclar, ntregime. nd suprafata nete1.5.4. Osteogeneza imperfecta Primele date despre aceasti patologie au fost descri a. 1637, Afectiunea e rari, cu lezarea derivatelor mezenchimale. Afecteazi ambele sexe, mai des birbatii. Denumiri diverse: osteogeneza insuficienta; — ragit intrauterin; — distrofie periastala; hipoplazie creditara mezenchimala; displazie periostala; fragiditate osoasa congenitala; — boala ,,barbatilor din sticla”. Actuaimente osteogeneza imperfecta se determind prin urind- toarele patologti: 1, Boala Frol 2. Boala Lobstein. 3. Boala ,,barbatilor de sticla”. 4. Boala de Marmora. Boala Frolic — mai des fa baiefi. Se depisteaza la fat sau nou- nascut prin urmatoarele simptome: 1) fracturi ale casclor tubulare lungi, ale coastelor, claviculii; 2) oasele falangelor fara modificari; 3) indltimea copiilor seazuta; 4) craniul este lat si turtit; 5) osificarea fontanelelor decurge foarte lent, cu mare intir- ziere; 6) cregte ineet greutatea corpului. Boala Lobstein — se depisteaza la primul an de viata (sau mai tarziu). Poate trece tardiv pana la varsta juvenila. Simptomele enu- merate mai sus (b. Frolic) sunt mai putin pronuntate. Mai des apar: semifracturi nedolore: — osteoplastica decurge normal; — fracturt mai des in regiunea diafizelor membrelor inferi- oare; 40sclera este mai des albastrie: este caracteristicd pierderca auzului; — se modifica structura dentara (dintii au culoarea albastrie, cenusie, cu forma gi marimea obisnuita); obliteratic dentara a canalelor mai tarzie decat la Capdepont. Diagnosticul diferential. Pentru osteogenezé insuficienté (imperfecté), spre deoscbire de Capdepont, sunt caracteristice: |) statura joasi, necorespunzind yarstei, fruntea bombata, ceafa submi , sclerele albastrui; 2) fracturi dese ale oaselor tubulare; 3) schimbari radiclogice — diafiza subtire, corticala subtire, porozilate a tesutului spongios; 4) culoarea smaltului este mai intensa; 5) obliterarea radiculara dupa erupere, dar inceata si tarzie. Boala de Marmara — (osteopetriza, boala Alberts-Senber). Afecteazd egal ambele sexe gi se prezinté in doud forme: ~ cu manifestiri in varsta timpurie a copilariei cu simptome pronuntate, faird simptome clinice evidente (se depisteaz’ numai radio- logic). Tabloul clinic: — sclerozare generala sau partiald a spongioasci osoase a in- tregului schelet; oasele craniale neuniform compacte; sinusurile freevent sclerozate; se deregleaz’ dezvoltarea maxilarelor; se deregleaza eruperea dintilor (tarzie). sufera structura dentaré — radacini seurte, camera pulpara obliterata, predispozitic crescuté de carie care evolueazd gray cu complicatii in ostcom 1.6. Miloliza (A. Eni) Milotiza, conform dr. O’ Dan, este o grupé de afectiuni ale ye- suturilor dure dentare care formeaza diferite defecte dupa local Alre. Aceste afectiuni sunt caracterizate prin disparilia substantei dure a dintelui, dar fara wrmé de rdmolire a fesuturilor, spre deo- sebire de carie. Peretii zonelor afectate totdeauna sunt duri, lucio- gi, netezi. Afectiunile sunt unite intr-o grupa si numite ,,Miloliza”, care provine din limba greaca: ,, wife” — coroand dentara, ,,/ysis” dizolvare, topire. Fleurz sustine ci miloliza este o afectiune dobandita care se manifesta printr-o distrugere lenti a fesuturilor dure, localizati si extinsa foarte variat, Se caracterizeazi prin duritate si prezenta suprafetelor netede ale tesuturilor dure si cronicitatea evolutici. Dupa localizarea anatomica, autorul deosebeste trei forme ale acestor pierderi de substanta: — defecte cunciforme: defecte de pe fata vestibulara; defecte de pe fata trituranta, in literatura din scoala rusi de specialitate aceasti patologic ale tesuturilor dure este descrisii ca defecte de fesuturi dentare, apirute dupa eruptie, si este numiti ,, Afecfianl necarioase” care intrunese urmatoarele forme nazologice : Defecte cuneiforme. — Eroziuni dentare. — Necrozele smaltului, Abraziuni patologice. — Hiperestezic. — Traume cronice (abraziuni). 1.6.1. Defecte cuneiforme Conform estimarilor A.S.Burlutki (1984) defectele cuncifor- me se intélnese in 34, 75% din cazuri si pe prim plan stau: ¢ caninii — 36-37% * premolarii — 20-23%: * molarii — 13-18%; * incisivii — 3-8%, * persoancle cu asemenea defecte sunt rar afectate de carie $i se observ preponderent la yarsta medie si in etate. 42Aparifia acestor defecte de {esuturi se p zat de diferite deregliri ale functiilor Ipune ca este cau- andei tiroide, ale SNC si TGI. Totodata, in aparitia defectului cuneiform predomina teoria mecanica, conform careia defectul tesuturilor dure apare sub actiu- nea mecanica 6 de d ité provocata de suprafortirile ocluzale, de peria avoarea acestor (corii marturisesc localizarea vestibulara — pe unde mai des trece periuta; afectarea zonelor cu stratul de smalt mai subtire afectarea dintilor aflati preponderent in ocluz (care au bruxism), dreapta Tablout clinic. O clasificare mai ampli a defectelor cuneiforme este prezen- tala de C.M. Muhamedjanoy (1968), care evidentiazé 4 grade: |. Manifestari incipiente ~ lipsa defectelor, cu prezenta sensi- bilitaqii smalului in regiunea coletului; Defeete superticiale — defecte in forma de fisuri smaltiare, sensibilitate, aceasté stare se mai numeste abfractie: Defecte medii — cu adancimea de 0,2-0,3 em; Defecte profunde — de 0,3-0,4 em, cu afectarea straturilor profunde ale dentinei (fig. /). i] pw a h e fig. (0. Defect cuneiform. Modifica 43De mentionat ci se observa exprimarea marité a defectelor cuneiforme pe sténga la dreptaci, gi invers la stingaci — defectele apar pe din{ii din dreapta. Nu este exclusa si actiunea chimicd asupra {esuturilor dure in favoarea ciireia marturisesc urmatoarele argumente: — localizarea la colet, unde avem retinerea si fermentarea res- turilor alimentare, fixarea plicii bacteriene; — defectele cunciforme mai freevent pot fi vazute la p cu hiperaciditate gastricd; aceste defecte pot fi aso abraziunea patologi am observat frecventa marité a defectelor cuneiforme la pacientii care utilizau pasta de dinti,,Pomarin”, — utilizarea mai freeventd, in ultimul timp, a bauturilor acide — sucuri, coca-cola, glucidelor care la fermentare form acizi Parerea noastra ¢ cd fundalul aparitiei defectului cuneiform in tesuturile dure il pregatesc dereglarile degenerative in organism gi in tesuturile parodontale, deoarece defectul cuneiform este un simptom permanent in parodontoz’, iar ulterior intra in functie actiunea factorilor locali (perici, pastei, placii dentare, suprafort rile ocluzale etc.). V.L lacovleva, E.R. Timofeeva gi altii (1995) in tabloul clinic al defectului cunciform evidentiaza trei perioade: ¢ prodromald — in dintii afectati se observa strepezire, cu lip- sa modificirilor morfologice; ¢ jacipienta — pe coroana dintelui in regiunea cervical la li- mita smalt-ciment se depisteaza microdefecte(unitare, mul- tiple): * jorma dezvoltatd — prezenta defectului pronuntat in tesutu- rile dentare cu dureri la excitanti fizici. Tot acesti autori clasifica defectul cuneiform dupa localizare enti cu * defect cuneiform — radicular; * defect cuneiform — de colet, cervical: « defect cuneiform — coronar (fig. 77). 44adesea decurge foarte lent — zeci de ani. Acest fapt favorizeaza formarea dentine: de substitutie (d. tertiare), in rezultatul cdreia nu Ja toti pacientii apar dureri la factorii fizici. Mai mult decdt alal, in aga cazuri se efectueazi obliterarea aii pulpare in regiunea defectului cuneiform, provocand atro- fierea pulpei, Foarte rar apare inflamatia pulpei. In unele cazuri defectul cuneiform se complica cu caric, contribuind la aparitia pulpiici. Defeete cuneiforme radiculare apar la pacientii cu parodonto- za care in 29% din cazuri afecteaz4 caninii si premolarii superiori, dar pot fi intalnite sila molarii inferiori i superiori. Fig. /2. Defecte cunciforme radiculare. 45Aceste defecte se localizeaza la limita jonctiunii smal{-ciment, aprofundandu-se spre pulpa, avand deseori forma unui gant destul de adane sau a unui unghi (fig. /2). Gingia in regiunea defectelor cunciforme nu este inflama dar in majoritatea cazurilor atrofiati pana la 4 din lungimea rida- cinilor. Defectele cuneiforme cervicale se depisteazd in 45-53% din cazuri. Afecteazi preponderent premolarii maxilari si primii mola- ri mandibulari, se localizeazi la limita smalt-ciment. Suprafetele defectului formeazi aproape un uaghi drept, evolutia este lenta. Gingia adereazi la defect si este slab inflamata. Defecte cunciforme coronare apar in 25'%o din cazuri, afectea- 7A caninii, incisivii si premolarii, procesul progress rapid, Aceste defecte se riispandese gi pe coroane, se situeaz’ Langa mar- ginea gingici la distanta de 0.5/2 mm. Inflamatia si atrofia gingici lipsese. in toate cazurile suprafetele fesuturilor dure afectate sunt nete- de, lucioase, poleite. Dentina este foarte dura, sclerozati, poate fi pigmentata, in unele cazuri defectul cuneiform se poate complica cu carie cronica (prezenta pigmentatici). Diagnasticul diferenfial se face cu: eroziunea smalrului; necroza acidi caria medic de colet. Tratament: Chiar din perioada incipienté defectele cuneiforme neces tratament: sfat igienic: peria de dinti trebuie sa fic nu prea aspra, natu- rala, directia periajului numai verticald, migearile perici parale] suprafetelor dintilor gi nu sub un unghi; se recomanda de schimbat mai des pastele de dinti, se in- terzice folosirea pastelor de din{i care se recomanda pentru albire; — atunci céind este prezenta se! litatea | prescrie remterapia cu preparatele Ca, P. 46 factoriacoperirea suprafetelor cu Fluorlac, Gluma (Kerr), Desin- zeter (Admira) Bifidum — 12% (Voco); in caz de prezen{a a defeetelor mici, acestea se acopera cu silante — compozite fluide (foto): alunci cind defectele cuneiforme ocupaé o suprafapa mai mare, se recurge la obturari, restaurant, ~ la necesitate, conform tabloului clinic se administreaza gi tratament general. 1.6.2. Eroziuni dentare Eroziunea este definita drept ua defect progresant ireversibil al fesuturiler dure dentare, superficial, care se datoreazd unui proces chimic fara implicarea floret microbiene, Afectiunea este siluala pe suprafata vestibulard, rar cea orala, ale dintilor superiori frontali, rar premolari, avand o forma rotunda sau ovala. Totodata, nu in toate cazurile ctiologia $i patogenia eroziunil este clara. Se presupune ci un rol important il au factorii locali care actioneaza pe fundalul factorilor generali: « alimentele cu aciditate maritaé (sucuri, vin, fructe, mere, ci- trici, murdturi); « medicamente — vil. C, aspirina, HC] (in cazul hipoaciditatii vastrice); * factori mecanici — periaj intens; * fonul general — dereglari endocrine: * gastrointestinale, yoma cronica, recurgitare, hiperaciditate cronica. Tabloul clinic: Leziunea poarta un caracter simetric cronic, se incepe cu apa- ritia unei adancituri slab vizibile pe suprafata vestibular’ ale dinti- lor cointeresind zona cea mai proeminentd. Suprafata eroziunii este neteda, polisati, dura, lucioasa, ase- mnitoare cu suprafetele in cazul defectelor cuneiforme, dar in croziuni intotdeauna persisté o punte de smalt sinatos, langa colet. Culoarea poate fi mai intunecataé, Eroziunile treptat tree de pe sup- 47rafata vestibulara pe cele de contact si pot avea o forma rotunda, oval u semiluna, Eroziunile pot fi clasificate dupd gradul de afectare (Eccles, 1979): I. Afectarea suprafetelor superficiale ale smaltului. IL, Afectarea localizataé a smaltului si a dentinei, suprafata dentinei abraziate ocupa nu mai mult de |/; din sup: coroanei; Il. Leziune generalizata: dentina dezgolité ocu de '/; de afectiune. ja tolala a Gradul | corespunde leziunilor timpurii (eroziunea smaltului), iar gradele IH si I — a celor avansate (eroziunea smaltului si a dentinei). Evolutia croziunii este cronica, dar periodic poate avea o dez- voltare mai rapi tesuturilor dure in timp scurt, pe arii imense fiind insotita de sensibilitate marita. in perioada stabilizataé a croziunit evolutia este lenté — fara unele senzatii, uncori sectoarele erozive se pot combina cu o abra- ziune patologica a suprafetelor incizale. De mentionat cA incisivii inferiori nu sunt interesati in procesul eroziv (fig. 13). Fig. 13. Eroziunea incisivilor centrali, 48/listologia: modificari in straturile superficiale ale smaltului gi dentinei ~ hiperealcinare, dereglarea orientarii cristalelor. Diagnosticu! diferential se efectueaza in raport cu: defectul cuneiform: necroza tesutului dur dentar; abfracti caria superficiala. Pentru eroziune este caracteristica localizarea, forma defectu- suprafata, pe cand in cazul carici ea este rugoasa, spre deose- bire de carie, aparifia eroziei nu este influentata de microbi. Tratamentu! poate fi local gi general. Alegerea metodei de tratament se face in conformitate cu sta- rea generala, A.Fiodorov (2000) a stabilit ci la pacientii cu patologia glan- dei tiroide eroziunile se intalnese in 90% din cazuri, in aga situatii se recomanda tratament general specific al glandei tiroide gi #rata- ment general remineralizator, Tratament local: inkiturarea factorilor provocatori (chimici, fizici); igienizarea cu paste de dinti, ce contin sdruri de Ca, P, F, microclemente; remterapia locala (ionoforez cu Ca, P, F, fitind, ghefefitina, glicerofosfat . fluor-lac); dupa stoparea procesului (remterapie) se recurge la obtura- rea sau restaurarea defectelor cu compozite; recomandim o usoard preparare a suprafetei abraziate gi obturarea cu com- pomeri, glasionomer, compozite fotopolimerizabile; in nici un caz nu recurgem la protezare. 1.6.3. Necroza fesuturilor dure dentare Necroza veprezinta un defect structural al fesuturilor dure care apare in rezultatul actiunii acizilor asupra dintilor si poate fi intalnité la persoanele: care sunt ocupate in procesul de producere a acizilor orga- nici si neorgani 49la pacientii cu gastrite hiperacide (acidozi); — la pacientii cu gastrite anacide in urma utiliz Unii autori descriu aceasta afectiune drept una ereditara ce deseori proveaca distrugerea tesuturilor dentare (Grogikov M.1). Necroza apare freevent in cazul dereglarilor SNC, endocrinic, T.G.L. a ficatului, diferite intoxicaii, toxicoza la gravide ete. Daca e s4 vorbim despre sistematizarea ectiologica a necrozei, ea va fi: * exogend (chimica), « endogena; Necroza chimica este provocati de actiunea acizilor care pot nimeri pe suprafata dintilor pe diferite cu anumite scopuri. in ultimul timp sunt intélnite cazuri de necrozi a {esuturilor dure in urma utilizarii acizilor pentru gravare, la afbire cu HO. — 33%. Sunt de © necroze aparute drept con nti a raciatiei la pacientii oncologici, la persoanele care lucreazi la computer un timp indelungat. Jn toate cazurile suferd in primul rand dintii frontali supe- riori. Subiectiv: senzatii de amortire, strepezire, dureri la excitantii termici si chimici, senzatie de ,.incfeiere a dinfilor” cu antagonistii Obiectiv: procesul incepe cu lizarea suprafetelor vestibulare, modificand mai intai culoarea dintilor, apoi se pierde luciul, supra- fata lor devine matd, rugoasa. Smaltul se transforma in unul fragil, dintii se abraziaz4 foarte rapid (fig. /4). HCI-ului. Fig, 14, Neeroza dentara, 50Supri incizala devine oval, iar cea a dentine’ — abraziata. Progresarea procesului poate provoaca necroza pulpei cu disparifia luturor simptomelor subiective pentru aceasta boala. Histologic — depunerea dentinei tertiare in abundenta, atrofia si necroza pulpei. Diagnosticul diferential se stabileste in raport cu ereziunea pentru care este caracteristicé prezenta suprafetei lucioase, dura, poleita, pe cand in necroza suprafata ¢ rugoasi, moale (deminera- lizatii), Tratamental si profilaxia. Pacientii cu necrozi trebuie si fic examinati multilateral in scopul evidenticrii gi inlaturarii cauzei acestei patologii. Atunci cand persista xerostomia, este necesara echilibrarea pH-ului si a canttafii de sativa, Tratamentul ¢ necesar si fie complex — local si general: Local: » tratament remineralizator cu aplicarea diferitor remedii ce contin Ca, P, F, microclemente; * utilizarea lacurilor ce contin F, Belac-F, caleetat — suspen- sic, hidroxidul de C » bifluorid 12-lac — aplicatii; * acoperirea dintilor cu ,,Admira protect” fotopolimer, ormo- cer — pentru izolarea si protejarea {esuturilor dentare; ® igiena cavitatii bucale cu paste ce contin Ca, P, F, micro- elemente; » clatituri abundente cu solui bazice (bicarbonatul de so- diu). » Restaurari coronare cu compozite. General: ® tratament specific al afeetiunilor generale ce pot provoca necroz ~ la specialigtii corespunzitori; « administrarea preparatelor de Ca, P, microclementelor, si a complexului de vitamine.1.6.4, Resorbtia odontagena Resorbjia odontogend reprezinté un proces de lizare a {esutu- rilor dure dentare (smalt, dentina, ciment) — care au dou directir: — resorhtia fiziologicd — resorbtia patologicd. La baza mecanismului de resorbtic este pusa acti a odontoclastelor sau/si a osteoclastelor. Resorhtia fiziologicd este conditionata genetic si se refer’ la dintii de lapte care depinde de varsta copilului si termenele de cru- pere a dintilor permanenti. Ea incepe in zonele ma apropiate de foliculele dintilor permanenti. Resorbtia fiziologica decurge neuniform, periodic si in salturi. Ea se poate des figura lacunar sau liniar pe suprafetele radacinii dintilor de lapte adiacente germenu- lui dintelui permanent. Resorbjia patofogica a dintilor poate fi de mai multe tipurt: — resorbtia externa care poate fi superficiala si inflamatoare; — resorhtia interna: — resorbtia inflamatoare: resorbtia de la presiune; — resorbtia de substitutic, — resorbtia de sistem, apare in cazul: dereglirilor endocrine, bolii Pedjet, Goge, sindromului Turner, Radiologic se observa resorbarea radicinilor la o parte sau la toti dintii; — resorbtia cu etiologia neclara. Dupé locatizare resorbtia patologicd poate fi de 2 forme: 1. externa; 2. interna, Resorbjia externa se incepe din fanta periodontalé, gratic odontoclastelor care lizeazi suprafata radacinii, formand lacune. in faza latentd aceste suprafete se pot acoperi cu ciment de substi- tutie. Resorbtia externa poate fi provocati de : inflamatia parodontiului; §2 itatea marita- inflamatia periodontiului apical: trauma dintelui (contuzia, luxatia, fractura); interventii ortodontice: supraocluzic; — replantar complicatii aparute in cazul albirii dintilor, provocénd re- sorbtia cervicala. Clinic resorblia se manifesta prin simptome scunde de durere si inflamatic. Radiologic resorbfia poate fi determinata deseori intamplator. Andreassen (1988) evidentiaza 4 tipuri de resorbtic externa: resorbtie liniara; ~ resorbtie profunda de substitutic; resorblie ovala, lacunara pe suprafata radaciniiz resorbtic — granulom extern (fig. 13). Fig. 15, Resobtia externa la coletul ini ilor centrali. Resorbtia interna (granulom intern) apare drept urmare a pul- pitei cronice granulomatoaseshipertrofice, unde tesutul granulos resorbeazé dentina peretelui canalului radicular si afecteaza mai des dintii frontali superiori, fig. /6. Aceasta forma de resorblie poate fi depistata radiologic. Ea poate avea forma rotunda, ovala, alungita, 53Prezentém un caz clinic: Pacienta, 21 de ani, a suferit o trau- mia acuta in urma circia dintii 11 si 21 au cizut, Tot atunci pacien- ta a venit la stomatolog cu dintii in palma, medicul stomatolog imediat a efectuat reimplantarea lor. Operatia si perioada postope- ratoric a decurs bine. Pacienta a fost luata la evidenta, dar peste 5 ani se prezinta iaragi cu acuze la dureri slabe in regiunea gingi- vala a dintilor reimplantati. Ohbiectiv: gingia inflamata (papilita cataralaé gr, mediu), percu- tia slab dureroasa, Radiograma — resorbtie lacunara in regiunea primei treimi a radacinilor preponderent medial, analogic ca pe (fig. 15). Tratament: §-au efectuat interventii igienice, administrarea preparatelor antiinflamatoare si remineralizatoare in regiunea acestor dinti. ulara interna. Fig. 16, Resorbtia rad Tratameniul rezorbfiet 1. inlaturarea cauzei; stoparea procesului inflamater in parodontiul marginal Ne in cazul resorbtiei interne se efectueazé interventii endo- dontice adecvatesindicate w acest caz.1.6.5. Hiperestezia Hiperestezia reprezinté o sensibilitate marité la excitantii ter- mici, chimici gi tactili, Investigatiile efectuate in Marea Britanic in a. 2002 au costatat cA hiperestezia se intalneste la 50% din pa- cienti, ins numai 25% din ei efectueazé tratamentul administrat. Cauzele aparitici hiperesteziei pot fi: 1, unea patologica a tesuturilor dure, caria dentara acuta; defectul cunciform: hipoplazia; eroziuni fisuri si fracturi in limita smaltului; recesiuni gingivale; sensibilitate iatrogend; starea dupa oblturarea dintilor cu compozite; starea dupa albirea dintilor. 2. generale: neuropsihogenc; xerostomi dereglarea metabolismului vitaminic, By), Biz, D2, acid fo- lic, C endocrinopatii (gl.tiroida, gl.sexuale); dereglarile TG; boli infectioase. Clasifi Dupa tabloul clinic hiperestezia este clasificatd de LA, Feodo- rov (1981) in felul urmator: I, Dupdé extindere: * forma — localizata (limitata) in caz de: carie solilara a unui sau a mai multor dinti; ~ defecte cunciforme; din{ti prepara{i: plombare, scop protetic. * forma generalizaté — afecteazi majoritatea dintilor, pro- voednd: 55— denudarea ridacinilor: abraziunea patologica; eroziuni ale smaltului. 2. Dupa provenien{a hiperestezia se divizeazd in 2 grupe: a) hiperestezia dentine’ cauzataé de reducerea tesuturilor den- tare dure: cavitili carioase; * hiperestezia postopertoric: « hiperestezia in abraziune patologica; . . defectele cuneiforme; sensibilitate; hiperestezia in caz de eroziuni. b) hiperestezia in tesuturile dure dentare integre: |. hiperestezia radacinii si coletelor in caz de afectiuni parodontale; 2. hiperestezia functionalA provocaté de dereglari gene- rale. 3. Dupé manifestarea clinicd — in 3 grade: a)tesuturile dure dentare reactioneazé la excitantii termici, EOD — 5-8 mA; b)tesuturile dure dentare — reactioneaza termici si chimici, EOD — 3-5 mA; c) fesuturile dure dentare — reactioneaza la toti excitantii gi la cei tactili EOD — 1,5-3,5 mA. Mecanismul aparitiei hiperesteziei se datoreazi transmiterii impulsurilor nervoase catre fibrele Tomes gratie cantita{ii sporite de acetil-colinesteraza. Conform altei opinii excitarea se transmite de catre odentoblaste datoriti procesufui hidrodinamie in regiunea dentinei descoperite. Tabloul clinic al hiperesteziei este foarte variat: senzatii nep- licute, dureri la excitantii termici, chimici, mecanici — periaj. Aceste simptome progreseazi rapid atingdnd diferite grade de intensitate (exprimare). Durerile sunt localizate, nu iradiazi, dar uneori sunt destul de pronuntate. Aceste senzatii periodic pot diminua sau chiar disparea, Durerile descori pot provoca sensibili- 56 a factoriitatea crescdnda generald, conducand uneori la stari nervoase care apar la distanté (palpitatii, bradicardie, excitabilitate generala), Obdiectiv: la inspectia caviltatii orale se observa unul sau mai multi dinti, deseori simetrici, cw saw fara lipsd de continuitate a tad saw modificari de consisten{a. Adesea hiperestezia apare in regiunea coletelor sau radacini- lor drept consecin{a a recesiunii gingivale in afectiuni parodontale. Asermenea senzatii greu depistate pot apadrea in cazul abraziunilor patologice preponderent in ocluzia dreapta. Tratamentul: Metodele de tratament trebuie sa fie individuale s conform factorilor ctiologici, gradului si formei de exprimare a procesului patologic. Metodele contemporane de tratament al hiperesteziei se im- part in 3 grupe: 1. locale; 2. generale; 3, complexe. Mare atentic se acorda trafamentulii local simptomatic yi pa- togenetic. in toate cazurile la inceput e necesar de efectuat un tratament remineralizator cu utilizarea sistematica a pastelor de dinti pe baza de Ca, P, F. Atunci cand hiperestezia apare pe fundalul milolizei, se reco- manda obturarea defectelor. In cazul in care are loc o sensibilitate pronuntata la prepararea cavitatilor carioase, cu scop protetic in majoritatea cazurilor se recurge la 0 anestezie aplicativa sau infiltrativa. Hiperestezia postoperatorie (caric, prepararea ortopedica) e necesar de a fi prevenita, respectand tehnicile de preparare, aneste- zia, gravarea, evitarea suprauscdrii {.d.d., utilizarea corecté a siste- melor adezive. Situalia e mai complicata in hiperestezie pe fundalul de rece- siuni gingivale la mai multi dinti, In aga cazuri se administreaza a7preparate care reduc sensibilitatea dentinei, Ele pot fi utilizate prin diferite metode: aplicatii, badijonari, sigilari, clectroforeza, per os: |. Preparatele pe baza de Ca, P, F — sol. 10% Gluconat de Ca (aplicatii); Fetina, Ghefefitina; preparatele oficinale pe baza de hidroxid de Ca pot fi aplicate cu succes pe zonele sensibile de miloliza: Calcimol, Calcxil, Lyfe, Sealapex, Ultrablend; 2. Preparatele pe baz de fluor: sol, 2% NaF, Fluorlae, Dentin fluid, Enamel fluid, Fluoridin, Bifluorid — 12, Profluoridin; 3, Preparatele de sigilare: Admira protect (VOCO), Fortify (Bisco), Seal protect (Dentsply) ete. Tratament general: 4, Echilibrarea metabolismului mineral — administrarea pre- paratelor pe bazi de Ca, P, microelemente , vit. By. Bis, Do. A, C; 3. Coamid — sol. 1% — 1 ml, im sau per os; 6. Sedative, tranchilizante; 7. Consultatia si tratamentul specific la alti specialisti. Profilaxia: Igiena bueala cu paste, care contin Ca, P, F, Sn. —demciug, Novdi jemciug, Sensodyne, Sensodyne F, Lacaiut, Blend-a-med 7 complet §i alt. 1.7, Trauma dintilor (A. Eni) Defectele traumatice ale dintilor pot aparea in rezultatul actiu- nil traumelor acute si cronice. 1.7.1. Trauma acuta care provoacii contuzia dinfilor este o stare aparuta in urma loviturii puternice de niste obiecte tari, cu afectarea paredontiului, mobilitate, dar fara deplasarea dintelui, Contuzia cu intruzie se caracterizeaza prin: — inclavare; — dintele se prezinté cu parodontiul distrus, fracturat, mobili- tate dentara mariti, cu penetratia peretclui alveolar (apex). Tactica:dieta (cru{atoare) timp de o saptiimana; evidenta individuala, in caz de inclavare, dintele se repozitioneaza, {esuturile adia- cente se prelucreazdé medicamentos, iar dintele se fixeaza cu com- pozit + conec [raumei acute sunt supusi preponderent dintii frontali supe- riori, Drept consecin{a a traumei acute poate aparea fractura dinte- lui la diferite niveluri (fig. /7). Fig. 17, Diferite variante de fracturi. Fractura orizonialdfoblicd: Fractura dintelui de coreana 59 fara deschiderea pulpei;— F.d, de cor, ' — fara sau cu deschiderea pulpet; — F.d. de cor, © cu deschiderea pulpei: — F.d.de radacina | is Fractura verticald a dlintelul de coroand: — F.d, — rad&cina verticala; F.d, combinaté — corono-radiculara; ~ Despicarea, clivarea — premolarilor, molarilor. In ultimul timp, in legdtura cu tratamentul endodontic agresiy (pivoti metalici cu filet, turnati, utilizati ffird indicatic) s-a miirit freeventa fracturilor yerticale ale ridacinilor, Diagaesticul caracterulului turilor este determinat prin examinarea minutioasé a dintilor. Obdjectiv: mobilitate, luxatic, edem. Radiologie: marirea sau ingustarea fantei periedontale, pre- zenfa liniei de fractura, In caz de fractura, ¢ necesar de stabilit starea puipei fintacta sau cointeresata in fracturd). * Daca ¢ vorba de o fractura coronara pe |‘; fara cointeresa- rea pulpei dup o remterapic, local se va face restaurarea coroanei cu compozite, ¢ In cazul fracturii coronare pe |, '/s, cand pulpa este trau- mata, sc poate incerca metoda biologica (conservativi) sau ampu- tarea vitald cu restaurarea ulterioar’ a coroanci, e Atunei cand fractura coroanei trece la 2 de coroani se efectueazi depulparea dintelui cu restaurarea ulterioard (pivot metalic/sintetic). * In cazul in care are loc fracturarea ridacinii la nivelul pri- mei /3 se reewrge la extractia dintefui. Ulterior — inlocuirea dinte- Jui se face cu ,,conect” + compozite. e Dacd linia fracturii se afla la nivelul '¥s, 74), asemenea dinte se pistreaza in 2 situatii: 1. Dintele se fi , s€ supune tacticii de agteptare. Daca dintele s-a intarit, durerile au disparut, radiologic procesul 60apical lipseste, dintele nu este schimbat la culoare, EOD este in limita 2-10 mk ~ dintele este salvat. Reaediologie: linia fracturii se consolideaza. 2, Dintele se fixeazd, dar se schimba in culoare, EOD- 90 — 120 mkA. Radiologic: se observa un proces in regiunea apexului sau fracturii. In aceasta situatie se efectueaz’ tratament endodontic, obtura- lie cu pivot metalic, la necesitate — apecotomic. Atunci cand fracturarea trece la nivelul coletului, se efectuea- 2d tratament endodontic — pivet + restaurare saw dinte cu pivat. in cazul fracturilor corono-radiculare longitudinale unilaterale provecate de obturarea endodontic’ prin condensarea laterala pot fi tratate prin folosirea materialul sec, XXI in endodontic P, Agre- gatul Mineral Trioxid — ProRut AMT. Baza preparatului prezinta un ciment compus din amestecul silicatelor de calciu, compusilor de Ca + Fe si Al sia sulfatului de Ca hidrogenat, Este o masa care stimuleazé dentinogeneza, cementogeneza si prezinté toleranté majora fata de umiditate. Cu masa data poate fi obturat spatiul en- dodontic invecinat fracturii longitudinale sub o obturatie perma- nena, 1.7.2. Trauma cronica — abraziune Atritia — reprezintd uzura dentara cauzati de contactele den- to-dentare (antagoniste), Every, 1972. Pentru atrifie este caracteristica formarea unui defect cu su- prafata ovala plana, bine delimitata circumserisa. Pot fi observate diferite strialii intr-o singura directie pe aceeasi suprafata. Fatetele antagonistilor coincid perfect una cu alta, Atrifia mai este numita abraziune si poate fi influentaté de tipul celuziei, de geometria sistemului stomato-gnatic, de tiparele individuale, de bruxism (iegozis) — scragnitul dingilor. in majoritatea cazurilor trauma cronic’ provoacd ,abraziunes dintilor” care de asemenea de unii autori este inclusd in ,,Ad/oli- 6]za”, insi, deoarece ea apare in rezultatul readerii dintilor, noi am inclus-o in grupa traumelor. ‘auma cronicd sau abraziunea dintilor reprezinta un proces care se infaiptuieste in timpul intregii vieti si provoacé schimbarea formei anatomice a dintilor, roaderii, abraziunii tesuturilor dure dentare. Gradul de abraziune a fesuturilor dentare depinde de factorii focali: caracterul alimentelor (nuci, case, seminte); intensitatea utilizarii aparatului dentomaxilar; — starea ocluzici: 6 abraziune foarte mas! sunt lips& molarii; la nerespectarea tehnologiilor de protezare: — defectele arcadei dentare (a dentitiei partial); — ocluzia traumatica in cazul afectiunilor parodontale si ano- maliilor; anomalii ocluzale sau dentare; factori profesionali in activitatea cusutoreselor, cizmarilor, ntilor, etc. (fig. 18). a incisivilor se formeazi daci fig. (4, Abraziunea patologica locala, Abraziuni dentare de asemenea pot proveca si factorii gene- rali: i metabolice; afectiuni ale sistemului nervos (bruxism): 62afectiuni ale TG; ereditare (fig. 19). Fig. 1/9, Abraziunea patologica sistematica, Abrazia poate fi: Fiziologicd in limita smaltului; Tranzitorie — in limita smaltului $i dentine’ (50-60 ani); Patologicd — in limita dentinei la yarsta de 30-40 ani, Unii autori o atribuie la grupa afvctiunilor provocate de facto- rii endogeni. Dar tot ei explicd rolul factorilor locali: alimentele tari (dure) proveaca o abraziune, mult mai pronuntata si rapida, Localizarea, forma i viteza formarii abraziunilor mai poate fi influentaté de tipul ocluziei: in ocluzie ortognaté — se abraziaza suprafata palatinala a incizivilor superiori si vestibulara a celor inferiori; in ochizie dreapta — abraziunea este mai rapida pe suprate- tele incizale gi triturante; in ocluzie progenicd — abraziunea se inverseaza, interesind suprafetele yestibulare ale incizivilor superiori gi lingual ale celor inferiori. Abraziunile fiziologice, precum gi cele patologice sunt insoti- te de formarea mai rapida a dentine: de substitutie care evolucaza paralel cu abraziunea, S-a constatat de asemenea cd persoancle cu abraziuni relativ rar sunt atacati de carie si parodontite, mai des de parodontoze. Tabloul clinic 63Coroanele clinice ale dintilor au diferite inalfimi si formeaza un platou convex de diferite forme, marimi si adaneimi. Supralata dintelui este neteda, dura, poleiti, deseori sensibilé la sondare, in centru are culoare mai intunecati, ,,roaderea” tesuturilor dentare se poate manifesta prin: micgorarea gi deformarea inaltimii ocluzici: deformarea articulatiei temporomandibulare. In aga cazuri dintii au margini ascutite care adesea traumeaza obrajii, limba, buzele. Uncori se prevede camera pulpard. Degi cavitatea pulpara este foarte aproape, ca i nied wt caz mu este des- chisé, deoarece datorité procesului lent, pulpa reugeste si depuic dentina de substitutic. Acest moment serveste simptom de diferen- liere. Cand abraziunea patologicd pronunjaté se manifest la per- soanele tinere sau de varsta medic, exista varianta ca ele sufera de diferite deregliri endocrine (gl, tiroida) si deci e necesara consil- tatia endocrinologului. Abraziunea neinsemnata (fiziologicé) poate aparea pe parcur- sul intregii vieti. Poate afecta toate suprafetcle. De exemplu, daca la inceput exist punct de contact intre dinti, apoi in urma micro- miscirilor punctul de contact trece in suprafata de contact, Tot aga se abraziaza si alte suprafete — triturante (cuspizii, marginile inci- zale gi la 60 de ani smaltul se roade pana la dentina). Din partea pulpei se depune dentind de substitutic, iar pulpa treptat se atrofiaza, in asa cazuri durerile lipsese. Aceasta stare se numeste abraziune fiziologicd gi nu necesita un tratament special. Diagnosticarea acestor afectiuni nu este complicata. Abraziunea patologicd este mult mai pronuntati. Dupa gradele de avansare abraziunea patologica poate fi cla- sificataé in 3 grade: gr. T= — gr ll — gr. Il —abraziunea coroanei pana | la gingic. Dupé suprafefele abvaziate se clasili orizontalay coroana; i 2 64- verticala: combinata. Dupa contiaeitate: limitata; generalizata. Tabloul clinic al abraziunii patologice se caracterizeaza prin: ~ aparifia senzatiei la factorii mecanici, termici (dar nu in toate cazurile in functie de viteza abraziunii); scurtarea (roaderea dintilor); apa' marginilor asculite ale dintilor; pacientul deseori igi museca limba, obra aparitia zabalutelor. Tratamentul abraziunilor patologice depinde de: factorul ctiologic, care trebuie inlaturat: gradul abraziunii; se recomanda tratament remineralizator pentru reduce- bilitéiqii slefuirea selectiva a marginilor ascutite; obturarea gi restaurarea dintilor cu compozite la necesi- late; - in cag de abraziune se te pe elape: * clapa I- (molarii 6,7 superior? $i inferiori intr-o vizita pana la obtinerea comfortului); * clapa a 2-a — la necesitate, dorinta gi posibilitate —> premolar; ® clapa a 3-a — incizivi pana la realizarea contactului ocluzal, incizal si imbunatatirea esteticului, i, se ridicd ocluzia cu compozi- 1.8, Discromii dentare (modificarea culorii dintilor) (A. Eni) Norma. Culoarea dintilor poate avea diferite nuante de la alba-bleu la dintii de lapte pana la gri‘galbena, roz‘galbena sau ca- fenie/galbend la dintii permanenti. Se poate schimba sub actiunea i 65diferitor factori atat locali, cat si generali (endogeni). In perioada dezvoltarii dintilor modificari de culoare apar in cazurile: fluorozei, hipoplaziei, dinfilor in tetracicting, - bolii hemolitice la nou-nascuti modificd culoarea dintilor in violeta/neagra; — holera si hepatita virala schimba culoarea in roz. Discromiile dentare servese drept cauz’ major’ a schimbarii (alectirii) esteticului, zimbetului. Pot apirea in rezultatul actiunii factorilor exegeni, endogeni si iatrogeni, Conform clasificdrilor dupd OMS modificarea cuforti dintilor poate apdrea in anumite situatii: KO0.8 Alte dereglari in dezvoltarea dintilor KO00.80 Modifictri de culoare in procesul formarii dintilor drept consecinté a incompatibilitalii grupelor de singe KO081 Modificdrile de culoare a dintilor in urma viciului congenital al sistemului biliar KO082) Modificari de culoare in caz de porfiric KO0083) Modificdri de culoare a dintilor in procesul formarii drept urmare a utilizarii tetraciclinei KO084 Alte boli precizate ale tesutului dur dentar K03.6 Depuneri pe dinti K03,60 Depuneri pigmentate KO3.61 Tutun K03.62 Betel K03,63 Materie alba abundenta K03,64 Tartru supragingival K03.65 Tartru subgingival K03.66 Depuneri precizate — verzi K03,67 Depuneri precizate K03.7 Modificari de culoare a dintilor dupa eruptic K03,70 Determinate de prezenta metalului K03.71 Determinate de hemoragia pulpara K03.72 Determinate de rugumatul betelului K03.73 Alte modificari de culoare precizate K03.74 Modificiri de culoare neprecizate: 66De mentionat c& culoarea dintelui se pereepe din nuantele naturale ale dentinei si smaltului, in functie de vai Discromiile dentare se pot clasifica: dupa localizare (de arcadia, dupa varsté (cu varsta dintii se intunee: dupa etiologic: exogena si endogena. Borevschi E.V si coautorii (2003) clasificd discramiile in fenporare ye onstante, 1.8.1. Discromii exogene L ymiide exogene (lemporare) apar in urma fumatului, actiunii pigmentilor alimentari (cafea, ceai, vin rogu § Aceste discromii mat pot fi provocate de diferite substante chimice si pre- parate medicamentoase (clorhexidina, stomatidina, preparatele fie- rului). O contributic aparte in aparitia acestor discromii are ciuper- ca Licheaul dentalis. Un rol important i] define: forfa de adeziune a cromogenilor cu pelicula dintelui, starea igienica a cavilatii bu- cale gi durata de actiune a cromogenilor. De aceea, la inceput ero- mogenii pot fi inlaturati usor prin periajul dintilor cu paste. Cu timpul insa pigmentii de tutun, ceai, cafea, vin se depun in cantita- ti mai mari, stratul devenind mai gros gi mai dur. In asa eazuri este necesar de efectuat igiena profesionala, iar la necesitate — albirea. Discromiile endogene (constante) pot aparea pana la si dupa eruptia dintilor 51 nu pot fi inlaturate prin periaj simplu, dar se pot deminua prin albire chimica. Discromiife interne pot fi dobaneite vitale si devitale gi eredi- fare, In grupa di — tetraciclin hipoplazie, fuoroza; incompatibilitatea grupelor de singe; porfi viciile sistemului biliar; diferite displazii. romiilor éaferne pot fi inclugi dintii in: ey 67In grupa discromiilor i#terne dobanctite pot fi incluse urma- toarele coforatii: lL. Coloratii vitale: chist pulpar (resorbtie interna) — coloratie rosie/roz: modificari de culoare de varsté — din{ii capaté o nuanté mai intunecataé ce descori depinde de caracterul alimentati * colorafii in dintii plombati cu amalgam — capata o culoare geri si iarasi depinde de varsta si marimea obturatici. Obtu- ratiile de baza din argil, fosfat cu argint — cenugic: e dintti cu proces carios acut di o coloratic marmurie; ® proces carios cronic — surie, neagri, cafenie. 2. Coloratii devitale: * gangrena pulpel, periodontita cronica — suric; * trauma dintelui (hemoragie pulpar’, necroza) — roz, surie; . dintii canalele carora au fost plombate cu rezorein ma- lina, Foredent, Timol, pivofi metalici pot prezenta culoare roz-gri. Prezentim integral diagnosticul diferential al diseromiilor propus de Cameron A. Widner R. Factorii etiologict ce proveacd discromiile: — bacterii cromogene. 68 Exodiscrami ‘Culoarea KE Comentar Verde: ~ bacterii cromogene; afecteazi coletele: | Galbena; pigmentii ferii: — atrezia ductului sta- | — Neagra; ~ lichidul gingival; macului; | Cafenic. — sulfat de Fe; Fe in plasma sang- | osEndodiscromii: Galbeni-cafenie, — Alba; Roz: Galbena-deschisa; ~ Galbena, sura, ca fenie; Cafenie, palbena. Letracic tetra resorbtic interna; plombe amalgam, boli de sistem. ele care se for. smalt; Exogene in diferite perioade: dupé trauma saul infectare: decaleinarea sub- superficiala a din- jilor permanent dupa traumi sau infecatre, inainte de schim- bul dintilor tem- porari sau dupa traumatism; schimbul — culorii apare in jurul ob- turafiilor vechi, | se depisteaza la dintii recent erupti; dintii recent erupti, cu- loarea depinde de tipul ietraciclinei, UFO, toi dingii care se for- meaza in timpul bolii. 69Di romia demara. Afectarea generalizata a tesuturilor unuia sau mai multor dinti. Surii-cafenie, — Galbena, cafenie sau galbeni-in- chisa; ~ Verde albastruic; ~ Cafenie, albistru: ie (opalescent), dinte — devitalizat aittort’, amelogenez’ im- perfect ~ hiperbilirubinemic — dentinogeneza im- perfecta; dupa traun afecteaza ambele ar- cade; la copii cu afeetiun terminale ale ficatulu si nou-ndsculi_prema tury afecteaza lofi dint poate asacia cu osteo genez’ imperfecta: afecteaza toti dintii; ~ porferie congeni- Alba. tala; afecteazi doar dintii | fluorozi. lipsa Muo- permanenti. rului. Discromiile dentare pot fi favorizate de diferite depuneri pe dinti: athe moi, verzi, negre si tartrn dentar, pe care le vom des- erie in continuare. Depuneri albe nroi — reprezintaé un conglomerat organic din rimfasi{i alimentare, celule epiteliale, particule salivare, bacterii, mucind care uneste aceste ingrediente. Flora microbiana din com- ponenta depunerilor e foarte diversa continand coci, bacili, candi- de, spirochete, actinomicete, pH-ul depunerilor este acid. Depunerile sunt vaforizate de zone retentive pentru resturi ali- mentare si detritusuri celulare, dar si de insiuficierfa igienei buca- fe, Sunt situate preponderent in regiunea cervicala, iar la persoane- le cu igiena bucala insuficienta pot fi intalnite pe toati suprafata dintelui. La asemenea pacienti depunerile in cantit observa pe dintii care nu participa la masticatie Depunerile albe modifica culoarea dintilor in galbend-gri in ie de alimentatie, tot cle pot provoca gingivite — drept urmare 70 marl se funhemoragiile pot modifica culoarea dintilor mai pronunfat. Depune- rile in cantitéti mari ugor se imbibé cu coloranti alimentari atribu- ind dintilor un aspect respingator. Depuneri verzi — alecteaz’ mai des copiii — dintit frontali in regiunea coletelor suprafejelor vestibulare, Spre deosebire de de- puncrile albe moi, depunerile verzi nu se inlaturé usor cu peria de dinti sau cu instrumentul, deoarece sunt unite cu cuticula smaitia- ra sae chiar cu smaltul, Pentru prima data aceste depuneri au fost descrise de Pristlei care considera cad ele se formeazi pe baza unei ciuperci speciale cromogene ,, Liches dentatis” Depunerile verzi pot fi intalnite gi la maturi— la lueratorii care intra in contact cu ,Cu”, muzicanti (care cénté la instrumente din cupru). Depuneri regre Depunerile negre pot fi observate la copii — preponderent pe dintii de lapte, ocupand © zona liniara ingusté langa gingie. Ma- mele acestor copii asociaza aparitia acestor depuneri cu s ba- rea climei, apei. Depunerile negre se inlétura cu greu cu instru- mentul sau efectudnd igienizarea profesionala. Depunerile negre pot fi observate de asemenea la fumatorii inraiti si au o culoare cafenic-intunecaté sau neagra cu localizarea pe suprafe(ele vestibulare interdentare si orale ale dinjilor. Depu- nerile negre nu sunt superficiale — ele cointereseaza cuticula Nas- mit, daca accasta mai este pastraté, iar uneori chiar smaltul si den- tina, drept consecinta inlaturarea este anevoioasa si necesita albire speciala (piatré ponce + iod + glicerin&) sau se recurge la albire conlemporana (vezi albirea). Depunerile negre pot avea provenienté profesionala (la fierari, ‘Atugi) care contacteaza cu ficrul. Depuneri de culoare neagrii- bruna pot fi intalnite la pictori (plumb). De aceea pentru determi- narea provenientei depunerilor negre este necesarf anamneza pro- fesionala. Noi am intaélnit depuneri negre la fogtii detinuti, care fo- loseau ,,ceai tare”. 71.8.2. Tartrul dentar Tartrul dentar reprezinté niste depuneri dure pe dintii care de asemenea le modifica culoarea si forma, Baza organica 0 consti- tuie aceeagi substantia ca si in depuneri albe moi cu deosebirea cA ele sunt imbibate cu diferite saruri de Ca, Fe, Si, P. Totodatd, tartrul dentar contine o cantitate foarte mare de coci si bacili gram-pozitivi care produc dezintegrarea albuminelor, pro- vocdnd atat inflamatia parodontiului, cat si intoxicatia generala, Chimie tartrul dentar reprezinta o hidroxiapatili asemanatoare cu calculi hepatici si renali, La inceput tartrul dentar se depune pe coletele dintilor, iar ulterior poate ocupa toate suprafetele acestora — preponderent, acele care contacteazi cu glandele salivare, fapt ce marturiseste despre rolul salivei in formarea lui. Cele mentionate mai sus caracterizeazi éartrat supragingival, dar mai exista tartrw! dentar subgingival, ce se deosebeste dupa mecanismul de formare, culoare, duritate gi forma si se caracteri- zeazd prin: « culoarea brund, gri, neagra, care modifica culoarea dintilor gia gingiel: * duritatea —e foarte dur, adesea se inlitura foarte greu; « focalizarea — pe coletele, ridacinile dintilor sub gingic, provocand disocierea periodontiului si inflamatia Jui; e forma — plici subtiri, scuoame, picaturi: * mecanismuil de formare — din exudatul pungilor gingivale, parodontale — ,,tartru serie”, Tartrul dentar provoacd 0 activne nocivd tripid asupra lesutu- rilor parodontale: 1. Traumatica - mecanica — recesiunea gingivala: 2. Chimica din contul oxizilor ce se formeazi pe suprafata lui; 3. Toxico - microbiana. Aceste actiuni sunt capabile si proveace inflamatia cronicé a parodontiului marginal, dar si o septicemie cronica. Diagrosticul tartrului supragingival: 7I. Examenul obiectiv: modificarea culorii dintelui, modificarea forme: coroanei dentare; modifi - modificarea gingici (inflamatia sinelic). 2. Examenul radiologic: modificarea formei, volumului coroanei, radaci diverse (opacititi) densitati structurale ale acestora, Tarteul dentar subgingival poate fi diagnosticat prin examina- rile: rea volumului coroanei dentare; ii, apar objectiv: detasind gingia si alunecdnd pe suprafata radaci- nilor cu un instrument, determindm (retinere rugoasd}, un obstacol; radiofagic: modificarea reliefului radacinii si fantei perio- dontiului. Profilaxia — igiena sistemica, constiincioasd, motivata. Tratament — igienizarea profesionala, la necesitate albirea, detartrajul, asanarea orala. 1.8.3. Tratamentul discromiilor dentare Metodele de decolorare sau albire a dintilor sunt determinate de cauzele discromiilor si includ: igienizarea profesionala (inlaturarea depunerilor moi, tar- tru): microabrazia la necesitate — in cazurile unei obturatii uzate sau marite in yolum, pigmentate, cu neregularitati de sup- rafala; albirea dingilor vii; va dintilor devitali; albirea combinata a dintilor, ednd albirea se efectueaza ca metoda suplimentaraé inainte de restaurare sau confectiona- rea vinirelor. Preparate care pat fi utilizate pentru atbire: Albirea dintilor are o istorie foarte mare. Initial pentru albirea dintilor a fost utilizat in a.1877 acidul oxalic, iar in a. 1884 albirea 73 alse facea cu api oxigenati, mai apoi a fost propus perhidrolul H203 de 38 %, 0 raspandire larga in albirea dintilor cu fluoroza au avut acizii nearganici (de exemplu, HCl de 18 %, de 38 %). Patricheey V.K (1958) la depigmentarea dintilor in caz de fluoroza folosea acizii organici (citric si tartric). Tn a. 1962 Ovrut- chi G, D. in acest scop propune avizii acetic gi lactic, Novie 1. O. HO; — 33% si eterul (5:1). Ina. 1985 Eni A, recomanda pentru albirea dintilor in fluoroza vagatil — acid organic de 33% — apli- catii + irigdri abundente + aplicatii cu H20; — 6 — 10%, la domi- ciliu— clatituri cu lapte. Drept preparat mai contemporan pentru albire se folosea pero- xidul de carbamida de 3—-15%, in bazi de carbapol care reduce viteza de eliminare a Hj0> gi produce albire mai lenta, in functie de cauzele discromiilor dentare albirea (decolora- rea) dintilor poate fi clasificaré in : « albirea dintilor vitali — albirea externa; « albirea dintilor devitali — albirea interioar’; * albirea la domiciliu — externa; « albirea profesionalé — externa si interna. in ultimii ani sunt propuse pentru albirea dintilor sisteme ofi- cinale care in afara de albitori mai contin: — remineralizatori pentru remineralizarea (esuturilor dentare: desensibilizatori pentru reducerea seni titi dintilor: — protectori gingivali (Kofferdam p! pentru protejarea gingiei de actiunea agresiva a albitorilor, Prezentim sisteme oficinale de albire: belagel (Vladmiva) trusa pentru albire — gel de 12, 20 %, gel remineralizator, gel desenziter: — firma ,,Ultradent” produce sisteme oficinale pentru albire : Opalescence Xtra Boost — 10, 15, 20%. Opalescence Endo ~ gel albitor 35% — hidrogen peroxid: - Lae Flor, Opal, preparate ce contin fluoride (0,11 1.1%) pentru reducerea sensibilita Opal dam — material protector, fotopolimer pentru tesuturi- le adiacente, utilizat in cadrul albirii: 74pe pial mai sunt propuse sisteme pentru albire ale firmei StarBrigh: (Spectrum), fumine, Nupro Gold, (Dent- sply). Ju face sa descriem aceste sisteme, deoarece procurandu-le veti avea adnotirile cu deserierea tehnologiilor de aplicare. Mai exista paste de dinti cu efect de albire — ,,Opalescence” (Ultra- dent), ,,Ultrashine Radiance” (Neways). Albirea dintilor devitali poate fi efectuata cu diferite preparate prin diverse metode, sisteme gi tehnologii. in literatura accesibila nu am gasit descricrea mecanismului de actiune a preparatelor utilizate pentru albire, nu sunt indicate rezultatele la distanja, precum complicatiile i erorile. De mentionat cA nu toli medicii stomatologi dispun de con lil gi Sisteme necesare, destul de costisitoare, pentru pacient $i me- dic si tehnologii performante pentru a efectua albirea dintilor. De aceea noi recomandam tuturor medicilor sa tina cont de: cauzele aparifiel discromiilor (factorit provocatori), deoa- rece fiecare abatere de la culoarea normal poate avea cau- za ei pentru inlaturarea c&érea poate fi folosit unul sau altul preparat sau metoda: mecanismul de actiune a agentului albitor care va fi utilizat; dupd cum s-a mentionat mai sus pentru albire se folosese acizii neorganici si organici care actioneazéi, dizolvand urile gi modifici culoarea dintelui. Dacd mai aplicdim o solutic de H»O, de 6-10% care are efect de decolorare, se poate cy un efect de albire satistacate varsta pacientilui (gradul de mineralizare a tesuturilor dure), copiii, adolescentii, pacientii cu CPE mare adesea au tesuturi dure Aipomineralizate la care albirea se va face cu mare prudentaé, intrucét pot aparea procese ireversibile roziuni, necroza, abraziuni: concentrafia preparatelor utilizaie e de dorit si nu fie ma- xima pentru a nu dauna tesuturilor dure, 75~ durate actiunii preparanilui — mai bine multe vizite cu o concentratie si durati mai mica. Albirea dintilor vitali poate fi efectuata in cabinetul stomato- logic de cétre medic cu diferite sisteme oficinale dupa metoda gi cu preparatele prezentate si descrise in adnotare, Dar inca odata mentionim ci actualmente nu ficcare medic poseda conditii si posibilitati de a efectua albirea pe aceasta cale. In acelasi timp pa- cientii au nevoie de o albire cel putin partiala la locul lor de trai. Noi recomandam, acolo unde nu sunt condifii si posibilitati de utilizare a preparatelor si tchnologiilor moderne, utilizarea acizilor organici — vagotil, acidal citric, sO) — 6-10% care dau efecte satisfcdtoare chiar intr-o forma mai avansali a [luorozei. Timp de 20 de ani noi am utilizat aceste preparate la mai mult de 50 de pacienti cu diferite grade de fluoroza, in varsté de la & pana la 35 ani (barbati si femei). Metode: controlul igienic; — utilizarea pastei alhitoare de dinti Radiance sau Ultrachi ne Radiance, perierea dintilor 5 min, dimineala gi seara plus aplicarea eliminatorului; daca dintii sunt modificati la culoare drept urmare a igienci proaste, peste 4-5 zile ef devin albi, lnciosi, pacientul trebuie sé continue ulilizarea acestor preparate dupa dorinta si necesitate; in caz de fluoroze, dupa realizarea acestor rezultate, se re- curge la afbirea propriu-zisd a fesuturilor dure: 1. Igienizarea profesionala. 2. Izolarea si protectia gingici ( elina, ,AKcur); 3, Aplicarea tamponagelor cu vagotil pe fiecare dinte (perio- dic umectand zonele intens colorate — pe 7-10 min); 4. Inliturarea tampoanelor cu vagotil — irigdri abundeute, gargare cu bicarbonat de sodiu. Uscarea, izolarea cinfilor si protefarea gingiei, aplicatii cu sol, de 6-10% H2O. pe 5-10 min. 6, Irigarea abundenta cu apa: 16 La7. Recomandari la domiciliu — igiena indicati: clatituri abundente cu lapte; aplicatii cu felii de lamaie pe dinti — 10-15 min, apoi gargare cu bicarbonat de sodiu; dieta — lactate, produse ce nu coloreaza: interzicerea ulilizirii timp de 2 siptamani dupa albire: a ceaiului, cafelei, sfeclei, vinului rogu, visinelor, cireselor negre. 8. Aplicatiile se fac in fecare zi timp de 5-10 vizite la nece- silate, 9, Dupi a 5-6-a vizité (dacé suprafata dintelui devine uni- form colorata, se fac aplicatii cu preparate ce contin Ca gi P (gluconat de Ca, calvit, glicerofosfat gi alte preparate di- zolvate in apa) 10. In nici un caz nu se recomanda utilizarea pastelor de dinti ce contin FP. 11, In zona endemica, nu se recomanda folosirea apei, ci doar a laptelui. 12. Pentru mentinerea rezultatelor obtinute, dupa albire sup- rafetele dinqilor albiti se acopera cu silanti (Optiguard, Kerr) cu compozite fuide sau cu adezivele compozitelor, in forma grava de fluoroza se efectueaza o microabrazie — gle- fuirea defectelor de tesut, a zonelor colorate intens, apoi se inde- plinese toate etapele de albire descrise mai sus, dupa metoda al si, Daca prin procedurile de albire obtinem un rezultat satisfaca- tor, se recurge la acoperirea suprafetelor vestibulare cu vinire, eti- lizdad la bazd muanjele opace in zunele mai intunecate si.cu defec- te ale fesuturilor dentare. in cazul in care albirea este utilizata, cand fluorul nu joaca un rol decisiv in aparitia discromiei — pe la tul vizitelor de albire neaparat se folosesc preparatele ce efectucazd remineralizarea gi hiposensibifizarea jesuturilor dure. E bine de efectuat albirea dintilor pe rand — la inceput dintii superiori, pe urma cei inferiori: 77— pentru comparare, dintii inferior nu in toate cazurile sunt modificafi intens in culoare; — dintii inferiori sunt mai ungi si mu se araté mult in timpul vorbirii si al zambetului. Efectuand albirea profesionala sau de oficiu, e necesar de ma- nifestat © mare prudent ca s4 nu se efectueze o ,,supraalbire”, sta- re care poate conduce la distrugerea substanfei organice a smal- fufui, Aceasti stare se determina prin aparitia rugozititii, porozita- {ii si sensibilitatii marite cu disparifia luciului ,, salt uscat”. Termenele decolorarii pot fi foarte diverse si depind de mai multi factori: de varsta; de gradul de mineralizare (maturizare) a smaltului; — de intensitatea coloratici; de disciplina pacientului; de dorinta pacientului (ce culoare aceepta). Durata albirii se poate incadra in termenele de la 3-4 vizite pana la 7-20 de vile. Repetarea decolararii se face la necesitale peste 1-2 ani.(Clorurd de lidocaind 40,0 mg, Epinefrind tartrar 50,0 mg.) SOLUTIE INJECTABILA! ANESTEZIC LOCAL CU ACTIUNE RAPIDA 100 amnyn ne 2 tar He samoparanare! NMQOKAWH &% AQPEHANMH caves woias2 MibeRYWAM © von vee © fer Nunla ; 7 ramoyn ®YH30n vrs 1 OO. ATC: JOaaco] Funzol antimicotic modern in tratamentul afectiunilor micotice orofaringiene tnfectil provocate de Candida si alti fungi: Candidoza mucoaselor: orofaringiana, bronhopulmonard neinvaziva, esofagiand, cutaneomucoasa, candidozd cronicd orala atrofica (La pacienfii cu proteze dentare) Doza recomandaté pentru adulfi este de 50 — 100 mg o data pe zi (in dependenja de severitatea infecfiei) Durata tratamentului candidozei orofaringiene 7 = 14 zile Terapia candidozei orale atrofice asociaté protezelor dentare 50mg o data pe zi, timp de 14 zile, concomitent cu masuri de antisepsie ale protezei dentare Pentru copii este recomandata doza zilnicd de 3mg/kg, in prima zi de tratament se poate administra doza de atac 6mg/kg, care ar permite objinerea mai rapida a nivelurilor serice stabile BOSNALLJEK