6/22/2014 Acoperisuri cu panta: forme si dimensiuni

F-I CONT | CONECTEAZ-TE CU FACEBOOK | ABONARE LA NEWSLETTER

HOMEPAGE PRODUSE SERVICII FURNIZORI NSCRIE-TE Documentaii tehnice Nouti

Detalii CAD Trenduri & opinii
Fotografii i imagini Ghiduri de constru
Caut n site... Video Cum se face

CUPRINS:

Acoperisuri cu panta: forme si dimensiuni Componentele unui acoperis c

Adauga la favorite E-mail Comenteaz 139314 Acoperisul - elemente de iden

Forma, geometria acoperisuri

Publicat de SPATIULCONSTRUIT, la 16.12.2010 Configuratia unui acoperis

Versantii acoperisurilor
Finalitate, protectie, estetica: acoperisul unei cladiri indeplineste functii cheie pentru orice constructie. Inchizand cladirea la partea superioara, deasupra ultimului nivel construit,
el nu raspunde numai nevoii de izolare in fata intemperiilor (desi aceasta e prima conditie pe care o indeplineste, iar structura si conformatia sa corespund in primul rand
Panta acoperisului
acestei necesitati). Dincolo de conformatia in sine, acoperisul este limita dintre exterior si interior. Pe el se pot adauga alte elemente functionale pentru locuinta (de la cosuri de
fum si sisteme de scurgere a apei, pana la pasarele de trecere sau chiar mini-gradini suspendate). De asemenea, sub acoperis, in functie de inaltimea acestuia, se pot Sarpanta
amenaja diverse spatii (mansarde, poduri circulabile sau necirculabile). Toti acestia sunt la randul lor factori care influenteaza sistemul de alcatuire al acoperisului.
Termoizolarea acoperisurilor

Se poate spune ca exista, in principiu, doua categorii de acoperisuri, impartite in functie de conformatia generala: acoperisuri cu panta si acoperisuri tip terasa. Folii de protectie pentru in

Factori externi

Scurgerea apelor de pe inveli

Acoperisuri cu panta
Rezolvari pentru streasina

Iluminarea spatiilor de sub ac

PRODUSE UTILE

Nota Membrana hidroizolanta pen

Toate imaginile si desenele din aceasta lucrare au strict valoare ilustrativa si nu pot fi reproduse fara acordul prealabil al spatiulconstruit.ro acoperisuri
De la: ONDULINE

Componentele unui acoperis cu panta

Componentele unui acoperis cu panta

Invelitori din tigla ceramica
De la: TONDACH ROMANIA

Tigla metalica
De la: PROINVEST GROUP

http://www.spatiulconstruit.ro/ghid-de-constructii/acoperisuri-cu-panta-forme-si-dimensiuni-object_id=3 1/10
6/22/2014 Acoperisuri cu panta: forme si dimensiuni

Tabla cutata pentru invelitori

- Structura de rezistenta sarpanta este influentata in mod direct de tipul de invelitoare care se doreste a fi folosita, de greutatea acesteia, de existenta sub acoperis a unui aluminiu, zinc, cupru
spatiu locuibil etc. si poate fi alcatuita din lemn (destul de des), metal sau beton (cazuri mai rare). De la: ZAMBELLI METAL
- Termoizolatia este o componenta importanta, mai ales in cazul in care se doreste folosirea spatiului de sub acoperis. Se poate realiza din vata minerala de sticla sau
bazaltica, polistiren expandat sau extrudat, folii termoizolante, spume.
- Folii de protectie se pot identifica doua tipuri: folii bariera impotriva vaporilor (care se monteaza la interior pe fata calda a termoizolatiei) si folii impermeabile (pentru protectia
la infiltratia accidentala de apa sub invelitoare).
- Invelitoarea este de fapt stratul exterior al acoperisului si poate fi realizata din mai multe tipuri de materiale, tigle, olane ceramice sau din beton, placi bituminoase sau din
fibrociment, sindrile bituminoase, tabla cutata, plana sau tip tigla sau materiale naturale, paie, stuf, site etc. si elementele de fixare si racordare ale acestora.
- Jgheab uri si b urlane, guri de scurgere se folosesc pentru evacuarea apelor pluviale si sunt necesare pentru a impiedica scurgerea apelor direct pe fatada sau formarea
turturilor in perioada rece a anului.
- Elemente de fixare pentru invelitori desi se pot folosi cuie sau holzsuruburi obisnuite, in general se recomanda folosirea unor suruburi autofiletante cu garnituri speciale,

rezistente la imbatranire, care sa faciliteze prinderea invelitorilor de suport.

- Accesorii pentru invelitori printre acestea se numara: parazapezile, pasarelele de circulatie pe acoperis, elementele care sa permita strapungeri etanse prin invelitoare etc.
Componentele de mai sus pot fi completate cu elemente de iluminare si ventilare a spatiilor de sub acoperis, ferestre de mansarda, tabachere, lucarne, luminatoare, cosuri de
fum.

Acoperisul - elemente de identificare

Tigla metalica
Elemente de identificare ale acoperisului De la: ROOFART - Producator

Tigla metalica
De la: FINAL DISTRIBUTION

Tabla cutata pentru fatada

De la: COILPROFIL ROMANIA

Forma, geometria acoperisurilor

Exista cateva elemente care definesc forma generala a unui acoperis. Configuratia, versantii si panta acestuia sunt interdependente, iar modul in care se influenteaza reciproc
se reflecta in aspectul si structura finala.

Configuratia unui acoperis

este un rezultat direct al planului constructiei (partiului) si are implicatii importante asupra formei acoperisului si asupra tipului de invelitoare pe care dorim sa-l utilizam. Se
Invelitori din placi bituminoas
pot identifica doua tipuri importante de configuratii ale acoperisurilor:
pentru acoperisuri, accesorii
- configuratie simpla pornind de la un contur continuu, fara intranduri, raportat la conturul general al constructiei.
- configuratie complexa pornind de la un contur continuuu sau discontinuu, cu sau fara intranduri. De la: ONDULINE

Forma in plan a peretilor determina forma acoperisului

http://www.spatiulconstruit.ro/ghid-de-constructii/acoperisuri-cu-panta-forme-si-dimensiuni-object_id=3 2/10
6/22/2014 Acoperisuri cu panta: forme si dimensiuni

Placi din beton pentru fatade

De la: GEPLAST

Acoperis cu forma simpla Acoperis cu forma complexa

Sisteme de invelitori din tigle

beton
Versantii acoperisurilor De la: ELPRECO

influenteaza alegerea tipului de invelitoare si pot avea forme variate.

Suprafata versantilor poate fi:
- plana, cu sau fara rupere de panta;
- curba, cu sau fara rupere de panta;
- mixta, imbinand atat suprafete curbe, cat si suprafete plane, cu sau fara rupere de panta.
ALTE GHIDURI
Numarul de versanti (ape) este conditionat de forma constructiei, dar si de vecinatatile acesteia (daca exista sau nu calcane vecine cu constructia respectiva - ca regula
generala, nu este permis ca apele sa se scurga la calcan).
- acoperisuri cu un versant (o apa), cu forma plana sau curba;
- acoperisuri cu doi sau mai multi versanti (ape), indiferent de forma acestora.

Mai jos sunt prezentatate cateva tipuri de acoperisuri, dar practic numarul de combinatii posibile este nelimitat.

Tipuri de acoperisuri

Rolul si montajul folie

protectie (anticonde

Rolul foliei de protectie

Modalitati de montaj
Cateva specificatii tehnice
Acoperis cu o apa si atic Acoperis cu doua ape si atic Acoperis cu doua ape

Hidroizolarea corecta
unei camere de baie

Acoperis cu patru ape Acoperis cu pante inegale Acoperis cu panta franta

Evaluarea situatiei
Trasarea si montarea instalatii
Turnarea sapei si tencuirea inc
Hidroizolarea baii
...

Acoperis cu panta franta Acoperis cu forma complexa Acoperis cu forma speciala

http://www.spatiulconstruit.ro/ghid-de-constructii/acoperisuri-cu-panta-forme-si-dimensiuni-object_id=3 3/10
6/22/2014 Acoperisuri cu panta: forme si dimensiuni

Panta acoperisului
reprezinta unghiul de inclinare al versantului (apei). Este un element foarte important al acoperisului deoarece valoarea ei influenteaza tipul de material folosit pentru
Totul despre ferestre
invelitoare sau, invers, tipul de material folosit determina unghiul de inclinare al versantului. In general panta versantului (acoperisului) se masoara in grade (reprezentand
alegere esentiala
unghiul facut de orizontala cu linia versantului), sau in procente (reprezentand inaltimea pe care o atinge linia invelitorii la o distanta/lungime de 100 de metri).
pentru...
Un exemplu: un versant cu panta de 45 in procente are valoarea de 100%.
Cateva elemente importante:
- panta minima a versantului (acoperisului) este recomandata de producator si reprezinta panta sub care materialul folosit la invelitoare nu-si mai poate indeplini rolul de
protectie la apa sau necesita masuri suplimentare de siguranta. ALCATUIRI DE FERESTRE

- panta maxima a versantului (acoperisului) poate fi considerata verticala (90), producatorul materialului utilizat trebuind sa specifice, daca este cazul, pentru ce valori ale TIPURI DE DESCHIDERI SI FO
pantei sunt necesare masuri suplimentare de asigurare a rezistentei si stabilitatatii invelitorii si conditii de protectie la apa. FORMA FERESTRELOR
Panta poate fi: continua (dreapta sau in diverse unghiuri cu rupere de panta) sau curba (pentru versantii curbi). ALTE TIPURI DE FERESTRE
...

Panta acoperisului

Sarpanta
Reprezinta structura (suportul) invelitorilor si este direct influentata de tipul de material ales pentru invelitoare, de conformatia acoperisului (fie el ventilat sau neventilat) sau de
decizia ca spatiul de sub acoperis sa fie folosit sau nu.
(Mai multe despre invelitorile pentru acoperisurile cu panta cititi in dosarul Acoperisuri cu panta: materiale pentru invelitori).

Sarpanta poate fi alcatuita din:

- capriori din lemn cu astereala, cu sipci si contrasipci din lemn;
- capriori din lemn, fara astereala;
- ferme din lemn cu pane intermediare;
- ferme metalice cu pane intermediare;
- grinzi si pane din beton armat;
- placa din beton armat.

Tipuri de sarpante

Acoperis cu sarpanta din lemn cu astereala Acoperis cu sarpanta din lemn fara astereala

http://www.spatiulconstruit.ro/ghid-de-constructii/acoperisuri-cu-panta-forme-si-dimensiuni-object_id=3 4/10
6/22/2014 Acoperisuri cu panta: forme si dimensiuni

Acoperis cu ferme din lemn Acoperis cu ferme din metal

Acoperis cu grinzi si pane din beton Acoperis cu placa de beton

Mai multe detalii despre structuri lemn, metal, b eton vezi la capitolele Structuri din lemn, Structuri din metal, Structuri din b eton armat.

Termoizolarea acoperisurilor
Indiferent de tipul de spatiu de sub acoperis, mansarda, spatiu tehnic sau de depozitare, este necesar sa se prevada o termoizolatie care sa asigure confortul termic atat pe
timpul perioadei calde, cat si, mai ales, in perioada rece.
Exista mai multe metode de termoizolare a acoperisurilor: cu termoizolatia intre capriori sau deasupra capriorilor, in functie de materialul termoizolant folosit sau de alcatuirea
sarpantei.
Acest sub iect este tratat pe larg in sectiunea Hidroizolatii - Termoizolatii.

Exemplu de termoizolare a acoperisurilor - detaliu de coama

De retinut!
Pentru a obtine rezultate bune, respectiv o termoizolare eficienta a acoperisului, este necesar sa apelati la serviciile unui proiectant de specialitate, acreditat, care sa calculeze
grosimea necesara de termoizolatie in cazul constructiei propuse.
Pentru o casa pasiva, grosimea termoizolatiei de la acoperis poate depasi, in functie de zona unde este situata constructia si de factorii de mediu, o grosime de 35 40 de
cm.

http://www.spatiulconstruit.ro/ghid-de-constructii/acoperisuri-cu-panta-forme-si-dimensiuni-object_id=3 5/10
6/22/2014 Acoperisuri cu panta: forme si dimensiuni

Folii de protectie pentru invelitori

In functie de locul in care se monteaza, exista doua tipuri de folii de protectie:

- Folii bariera impotriva vaporilor este o folie care se pozeaza intotdeauna pe fata calda a termoizolatiei (doar catre interior), cu rolul de a preveni infiltrarea vaporilor in
materialul termoizolant si formarea condensului care ar conduce la umezirea termoizolatiei, respectiv la pierderea capacitatilor termoizolante ale acestuia. Din punct de vedere
al materialului, ele se pot realiza din tesaturi speciale, din aluminiu, cu sau fara armatura, din polietilena etc.
Este de retinut ca producatorii de materiale termoizolante au produse care din fabricatie dispun de folia bariera impotriva vaporilor, astfel incat nu mai este necesara pozarea
unei folii suplimentare. Intotdeauna, dupa montajul materialului termoizolant, trebuie sa se verifice integritatea barierei impotriva vaporilor, precum si etansarile intre folii.
Golurile sau rupturile de material trebuie reparate.

- Folii de protectie la apa se pozeaza la partea exterioara a temoizolatiei sau deasupra scandurilor de astereala in functie de alcatuirea detaliului de acoperis (ventilat sau
neventilat) si au rolul de a proteja termoizolatia (si astereala) de infiltratiile accidentale de apa de pe invelitoare. Foliile pot fi fabricate din diverse materiale, cele mai
performante dintre acestea permitand evacuarea vaporilor acumulati accidental in materialul termoizolant, fiind in acelasi timp impermeabile la apa. Este recomandat ca
aceste folii sa conduca apa inflitrata accidental in jgheab pentru a impiedica scurgerea acesteia pe pazie sau pe fatada.

Exemplu: pozarea foliei de protectie la apa la invelitori

Factori externi
Pentru realizarea invelitorilor se va tine seama de cativa factori importanti legati de caracteristicile geoclimatice ale zonei de amplasament.
Este foarte important sa se determine efectele ce pot aparea asupra unui acoperis in cazul unui seism si care pot influenta conformatia si materialele utilizate pentru invelitori,
pentru a preveni alunecarea acestora de pe acoperis, mai ales in cazul cladirilor inalte sau in zone intens circulate.

Un alt aspect important in alegerea tipului de invelitoare il constituie conditiile climatice ale zonei de amplasament, legate de:
- cantitatea de precipitatii in functie de tipul de invelitoare, de panta si suprafata acesteia, colectarea apelor meteorice (provenite din ploi si ninsori) se poate produce mai
repede sau mai incet, riscul de colmatare a scurgerilor fiind unul destul de important si de care trebuie sa se tina seama.
- incarcarile (fortele) din vant, vanturile dominate.
- incarcarile (greutatea) din zapada forma acoperisului poate conduce la acumularea de zapada mai ales in zonele de racord cu pereti sau de racord cu alte constructii
adiacente, sporind incarcarile pe suprafete relativ mici, ceea ce poate conduce la prabusirea structurii de sustinere.
- durata de insorire si stralucire a soarelui in sezonul cald.
- gradientul de temperatura pe sezoane in general materialele pentru invelitori trebuie sa aiba o rezistenta foarte buna la gelivitate (ciclu de inghet-dezghet), sa nu se exfolieze
sub actiunea soarelui sau sa nu-si piarda calitatile.

Scurgerea apelor de pe invelitori

Scurgerea apelor, indiferent de tipul de invelitoare sau de forma acesteia, reprezinta un aspect foarte important. Jgheaburile si burlanele constituie principala modalitate de
scurgere a apelor de pe acoperis si pot fi fabricate din diverse materiale, tabla zincata, inox, cupru, aluminiu, PVC, polietilena etc.

Scurgerea apelor de pe invelitori

http://www.spatiulconstruit.ro/ghid-de-constructii/acoperisuri-cu-panta-forme-si-dimensiuni-object_id=3 6/10
6/22/2014 Acoperisuri cu panta: forme si dimensiuni

Jgheab si burlan rotund Jgheab si burlan drept

Dimensiunile jgheaburilor si burlanelor depind in general de modul de productie al fabricantului, dar se pot incadra in trei categorii, fiecare:
- jgheaburi : 90 110 mm, 120 135 mm sau 150 160 mm
- burlane : 55 60 mm, 80 95 mm sau 110 130 mm
Formele depind de materialul din care sunt alcatuite si de modul de asamblare pentru utilizare; exista atat produse cu forme drepte, cu profil patrat sau dreptunghiular, cat si
produse cu forme rotunjite, curbe.
Kiturile de montaj cuprind si o gama variata de accesorii, capete de jgheab, racorduri, bratari de prindere, parafrunzare etc. De obicei, montajul se face aparent, dar exista si
cazuri in care jgheaburile sau intregul sistem pluvial este ascuns, cu precizarea ca este necesara o atentie deosebita privind etansarea imbinarilor, pentru a impiedica
infiltratiile.

Montajul jgheaburilor

Scurgere cu jgheab ascuns Scurgere cu jgheab si burlan drept Scurgere cu jgheab si burlan rotund

De retinut!
Dimensionarea jgheaburilor si a burlanelor, precum si numarul de burlane de pe fatada se calculeaza in functie de suprafata si inclinatia versantului pe care il dreneaza si de
zona climatica in care se incadreaza constructia. Subdimensionarea acestora poate conduce la deversari pe streasina sau fatada, cu implicatii majore privind pastrarea in
stare buna a elementelor constructive adiacente. Montarea parafrunzarelor este obligatorie pentru a impiedica colmatarea burlanelor, iar curatarea jgheaburilor trebuie facuta
de cel putin 2 ori pe an, pentru a se evita acumularea de frunze si praf care sa impiedice buna functionare a acestora.
In anumite cazuri, colectarea apei din burlane se poate face direct in guri de scurgere cu legatura la canalizare. Pentru aceasta exista piese speciale de etansare si racord la
canalizare. Nu se recomanda ingroparea burlanelor in piese neconformate special pentru acest scop, deoarece pot aparea infiltratii de apa pana la nivelul fundatiilor.

Rezolvari pentru streasina

Desi la o prima vedere poate sa nu para un element foarte important al acoperisurilor, streasina influenteaza atat modul in care arata constructia, cat si felul in care este folosit
spatiul de sub acoperis (de pilda, acesta poate fi utilizat pentru ascunderea a diverse tipuri de instalatii). Din acest punct de vedere, exista trei tipuri de acoperisuri:

Rezolvari pentru streasina

http://www.spatiulconstruit.ro/ghid-de-constructii/acoperisuri-cu-panta-forme-si-dimensiuni-object_id=3 7/10
6/22/2014 Acoperisuri cu panta: forme si dimensiuni

Acoperis cu streasina infundata Acoperis cu streasina seminfundata

Acoperis cu streasina neinfundata (capriorii sunt placati Acoperis cu streasina neinfundata (capriorii sunt la
cu scandura sau alte tipuri de placaj) vedere)

Streasina are in general o latime cuprinsa intre 60 si 90 cm de la perete pana la margine, doar poate avea si dimensiuni mai mici sau mai mari, in functie de arhitectura cladirii.

Iluminarea spatiilor de sub acoperis

Iluminarea naturala a spatiului de sub acoperis s-a facut mult timp cu ajutorul lucarnelor, in perioada moderna trecandu-se la ferestre de mansarda, fiecare dintre cele doua
avand avantajele proprii, dar si unele dezavantaje. In ambele cazuri, nu se asigura doar iluminarea, ci se indeplinesc si nevoile de aerisire si ventilare a spatiului interior.
Luminatoarele reprezinta o alta metoda de a asigura lumina naturala, din belsug, in zona de sub acoperis.

Lucarnele elemente clasice de arhitectura, cu un important rol estetic sau functional, sunt alcatuite astfel incat sa permita amplasarea ferestrei in pozitie verticala. Acest lucru
le confera doua avantaje: o fereastra mai putin expusa intemperiilor si, de asemenea, un spatiu suplimentar creat prin iesirea in afara planului acoperisului. Lucarnele pot avea
cele mai diverse forme (triunghiulare, rotunde, ascutite etc.) si dimensiuni, de acesti factori depinzand cat de multa lumina patrunde in interiorul mansardei. Ele pot fi adaugate
si ulterior constructiei, iar o atentie speciala trebuie acordata imbinarilor cu acoperisul.

Lucarne

Ferestrele de mansarda situate in planul acoperisului si astfel mai expuse intemperiilor, au nevoie de o etanseizare adecvata. Ele asigura mai multa lumina in spatiul de
sub acoperis si pot fi amplasate si la verticala, daca mansarda o permite. Gradul de inclinatie este definitoriu: expunerea la intemperii e direct proportionala cu cantitatea de
http://www.spatiulconstruit.ro/ghid-de-constructii/acoperisuri-cu-panta-forme-si-dimensiuni-object_id=3 8/10
6/22/2014 Acoperisuri cu panta: forme si dimensiuni
sub acoperis si pot fi amplasate si la verticala, daca mansarda o permite. Gradul de inclinatie este definitoriu: expunerea la intemperii e direct proportionala cu cantitatea de
lumina care patrunde prin fereastra. Posibilitatile realizarii ferestrelor de mansarda sunt multiple, ele putand fi simple, dar si cu balcon integrat (in momentul deschiderii
ferestrei, partea de jos se ridica si se creeaza astfel un spatiu protejat, care permite iesirea la geam a unei persoane).

Ferestre de mansarda

Luminatoarele pot fi sau nu integrate in acoperis si se diferentiaza de ferestre prin faptul ca sunt mult mai mari. Ele pot fi alcatuite din sticla sau din materiale plastice
transparente sau translucide (policarbonat, plexiglas sau PVC), pe structura proprie (autoportante) sau pe structura existenta a acoperisului. Pentru a realiza o protectie solara
eficienta, pot fi luate in considerare utilizarea unor jaluzele la interior sau utilizarea de brise-soleil-uri la exterior. Pentru a asigura si ventilarea spatiilor in planul luminatoarelor
se pot monta ochiuri mobile cu actionare mecanica sau electrica (cu telecomanda).

Luminatoare

CE PARERE AI? LOGHEAZA-TE CA SA POTI COMENTA:

Email Parola LOGIN

ine-m minte Am uitat parola

Produse de constructii Documentatii Nouti Dictionar de constructii Contact

Servicii in constructii Detalii CAD Trenduri i opinii Arhiva newslettere Inscriere & servicii
Furnizori in constructii Fotografii si imagini Ghiduri de constructii Abonare newsletter
Video Cum se face Toate categoriile

http://www.spatiulconstruit.ro/ghid-de-constructii/acoperisuri-cu-panta-forme-si-dimensiuni-object_id=3 9/10
6/22/2014 Acoperisuri cu panta: forme si dimensiuni

http://www.spatiulconstruit.ro/ghid-de-constructii/acoperisuri-cu-panta-forme-si-dimensiuni-object_id=3 10/10