0 evaluări0% au considerat acest document util (0 voturi)
7 vizualizări2 pagini
Barajul de la Stânca-Costeşti, din judeţul Botoşani, ridicat pe râul Prut, se situează pe locul al doilea în ţară din punct de vedere al volumului de apă, după Porţile de Fier I.
Barajul de la Stânca-Costeşti, din judeţul Botoşani, ridicat pe râul Prut, se situează pe locul al doilea în ţară din punct de vedere al volumului de apă, după Porţile de Fier I.
Barajul de la Stânca-Costeşti, din judeţul Botoşani, ridicat pe râul Prut, se situează pe locul al doilea în ţară din punct de vedere al volumului de apă, după Porţile de Fier I.
Barajul de la Stnca-Costeti, din judeul Botoani, ridicat pe rul Prut, se
situeaz pe locul al doilea n ar din punct de vedere al volumului de ap, dup Porile de Fier I.
Cu o capacitate de 1,4 miliarde de metri cubi de ap, lacul de acumulare de
la Stnca-Costeti atrage atenia i prin ntinderea sa. El ocup o suprafa de 6.000 de hectare, la nivel normal de retenie, ns poate ajunge i la 9.000 de hectare, n situaia n care coeficientul de umplere este maxim, fiind i la acest capitol ntre primele trei din ar.
Potrivit actului de natere, care a fost semnat la 1971, barajul are doi prini, unul Guvernul Romniei, iar cellalt Guvernul fostei Uniuni a Republicilor Socialiste Sovietice (URSS).
A fost nevoie de strmutarea a patru sate. antierul barajului a fost
demarat n 1973 i finalizat cinci ani mai trziu. Inaugurarea oficial a amenajrii a avut loc pe 4 noiembrie 1978.
Barajul, care are o nlime de 43 de metri i o lungime a
coronamentului de 300 de metri, este singurul din Romnia construit nu doar din beton, ci i din pmnt. Din punct de vedere tehnic, este o combinaie de baraj cu contrafori, baraj de greutate din pmnt, dar i de baraj din casete de beton umplute cu balast. Deversorul de ape mari, situat pe mijlocul su, are forma unui pod.
Acum, importantul nod hidrotehnic este exploatat n comun de
autoritile romne i cele din Republica Moldova. Cele dou pri stabilesc de comun acord care sunt debitele de ap deversate n aval, dar i orice alt aciune care are ca scop controlarea apei n interiorul acumulrii i n aval de aceasta.
n iulie-august 2008, viiturile puternice din amonte aprute ca urmare
a unor ploi abundente produse n Ucraina au generat un adevrat test pentru construcia ridicat n urm cu peste 30 de ani. Specialitii susin c viitura a avut cel mai mare debit nregistrat vreodat pe Prut, conducnd, implicit, la o solicitare extraordinar a barajului. Volumul de ap din baraj s-a apropiat de capacitatea maxim, atingnd un nivel istoric de 98,2% din volumul total al acumulrii.
Barajul are i dou centrale hidroelectrice, care produc, acum,
cte 10 MW/h.
Lacul a fost proiectat pentru a ndeplini nu doar funciile de combatere
a inundaiilor i de producere a energiei electrice, ci a fost gndit i pentru irigaii, piscicultur sau pentru alimentarea cu ap potabil a zonei.
Construcia este i pod peste Prut, ntre Romnia i Republica
Moldova. La un capt i la cellalt sunt punctele de trecere a frontierei de la Stnca, pe malul romnesc, i de la Costeti, pe malul moldovenesc. La jumtatea construciei a fost ridicat Casa prieteniei, un spaiu administrativ gestionat n comun de romni i moldoveni. Aici a avut loc, n 1990, cnd a fost creat Podul de Flori, prima ntlnire dintre efii celor dou state, Ion Iliescu i Mircea Snegur.
Din pcate, impresionanta construcie hidrotehnic de pe Prut nu
este exploatat din punct de vedere turistic. Autoritile pun asta pe seama infrastructurii rutiere precare, dar i a lipsei capacitilor de cazare n zon.