GESTIUNEA MEDIULUI I POLITICI

ECONOMICE.
DEPOLUAREA STAIEI DE DISTRIBUIE
CARBURANI BABADAG
S.C. ROMPETROL DOWNSTREAM S.R.L
 CUPRINS

INTRODUCERE 3

1. IMPACTUL POTENIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI I MSURI

DE REDUCERE A ACESTORA 4

1.1. POLUAREA ATMOSFEREI 4

1.2. POLUAREA APELOR 5

1.3. POLUAREA SOLULUI 6

1.4. STRATEGII DE PROTECIE A MEDIULUI 7

2. INFORMAII GENERALE PRIVIND PROIECTUL 11

2.1. DATE GENERALE 11

2.2. NECESITATEA I OPORTUNITATEA INVESTIIEI 11

2.3. CLIMA I FENOMENELE SPECIFICE ZONEI 12

3. DESCRIEREA PROIECTULUI I A ETAPELOR INVESTIIEI 13

3.1. SCENARIILE TEHNICO-ECONOMICE A PROIECTULUI 13

3.2. DESCRIEREA CONSTRUCTIV, FUNCIONAL I TEHNOLOGIC 14

3.3. DATE TEHNICE ALE INVESTIIEI 16

3.4. DURATA DE REALIZARE I ETAPELE PRINCIPALE A INVESTIIEI 21

4. COSTUL ESTIMATIV AL INVESTIIEI. ANALIZA COST BENEFICIU 22

4.1. IDENTIFICAREA INVESTIIEI I DEFINIREA OBIECTIVELOR 22

4.2. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIIEI 23

CONCLUZII 25

BIBLIOGRAFIE 26

INTRODUCERE
 Calitatea mediului este o notiune complexa care cuprinde numeroase aspecte ale
raportului om-natura. Utilizand acest termen se are in vedere, in general, atat potentialul
productiv al mediului, cat si modul in care viata si sanatatea oamenilor, ca si diverse obiective
social-economice, pot fi afectate de factori naturali nefavorabili sau de consecintele unor
activitati economice, care declanseaza procese de degradare sau duc la poluarea mediului.
Lucrarea de fa are ca scop evidenierea importanei evaluarii impactului asupra
mediului care are rolul de a identifica, descrie si aprecia impactul determinat de un proiect
asupra mediului inconjurator, factorilor sociali, culturali sau economici.Problema calitatii si a
protectiei mediului a intrat in actualitate pe masura ce omenirea a devenit constienta de
necesitatea conservarii si utilizarii cat mai eficiente a potentialului productiv al mediului. De
aceea atat pe plan mondial cat si national se acorda o atentie din ce in ce mai mare activitatii
de protectie a mediului si de supraveghere sinoptica a modificarilor aduse calitatii lui.
Evaluarea impactului asupra mediului stabileste msurile de prevenire, reducere si acolo
unde este posibil, de compensare a efectelor semnificative adverse ale proiectului asupra
factorilor mai sus prezentati, incluznd planificarea efectelor asupra factorilor de mediu din
primele faze ale proiectului de dezvoltare, n vederea prevenirii sau reducerii impactului
ecologic negativ al activittii preconizate.[6]
Lucrarea este intitulat Gestiunea mediului i politica economic. Depoluarea staiei
de distribuie carburani Babadag i cuprinde urmtoarele capitole:
Capitolul 1: Impactul potenial asupra componentelor mediului i msuri de reducere
Capitolul 2: Informaii generale privind proiectul
Capitolul 3: Descrierea proiectului i etapele investiiei
Capitolul 4: Costul estimativ al investiiei. Analiza cost - beneficiu

1. NOTIUNI INTRODUCTIVE

Calitatea mediului natural constituie una dintre cele mai stringente probleme globale ale
omenirii, deoarece nu este vorba numai de conservarea cadrului natural, ci este pus sub
semnul ntrebrii nsi supravieuirea speciei umane. Experiena a demonstrat c pentru a
proteja mediul, cel mai economic este s se previn poluarea, s se adopte o poziie preventiv
nc din faza de proiectare. n conformitate cu legislaia n vigoare, investitorul are obligaia
s cerceteze n ce msur proiectul propus este compatibil cu cerinele proteciei mediului
natural i a cadrului uman de via. El trebuie s pun n practic pachetul de msuri tehnice i
economice care s permit reducerea consecinelor negative ale lucrrilor propuse asupra
mediului. [1]

1.1. RELATIA OM-MEDIU

Schimbarea traiectoriei actuale de dezvoltare socioeconomica presupune construirea

unor modele de perceptie si interpretare a mediului, a pozitiei omului in natura, a relatiilor
dintre om si mediu si respectiv a legaturii dintre mediu si dezvoltare.
Silit de imprejurari:
1 producerea unor catastrofe naturale (inundatii, incendieri de paduri si pajisti,
surpari, eruptii vulcanice)
2 invazia altor cete de oameni; omul a inaintat in tinuturi mai putin prielnice, mai
aride ori cu ierni geroase, dovedind o mare capacitate de adaptare diferentiindu-se ca ocupatii
si ca unelte folosite, ca mod de viata, imbracaminte, hrana, de zona anterior locuita. In felul
acesta limitele spatiului locuit de specia umana s-au extins necontenit.
Puterea omului de adaptare, mai mare decat a tuturor animalelor s-a datorat tocmai
ratiunii care l-a dus la cunoasterea calitativa a mediului inconjurator, la aprecierea
posibilitatilor lui pentru existenta speciei umane si la explicarea fenomenelor din jur.
Omul a cautat sa cunoasca mediul inconjurator, sa-i foloseasca insusirile pentru
adapostire si aparate, pentru procurarea hranei si a materialelor necesare vietii lui, fiind
constient de ceea ce se afla in jurul lui , punand in balanta avantajele si primejdiile pe care le
pot da la iveala locurile in care traiau, pentru asigurarea celor necesare vietii .
In scurta etapa a istoriei geologice a Pamantului de la aparitia omului pr 454e43e
eistoric pana in prezent, s-au produs mari modificari in peisajul geografic al globului, unele
cauze naturale fiind:
schimbari climatice
transgresiuni marine
eruptii vulcanice
cutremure distrugatoare
Alte cauze sunt datorate interventiei omului. Cand omul preistoric a trecut la
agricultura cu patru - cinci milenii i.Hr., modificarile in mediul inconjurator au inceput a lua
oarecare amploare prin;
despaduriri
acumulari de ape pentru irigatie
terasarea terenurilor in panta creandu-se peisaje specifice, schimbarile,
modificarile, nefiind mari.
 Schimbarile mari s-au produs in ultimele doua veacuri datorita:
dezvoltarii industriei
cresterii numerice tot mai accentuate a populatiei ( "explozia demografica" )
aglomerarii crescande a marilor centre orasenesti
indesirii cailor de transport (rutiere, cu ample treceri la nivel suprapuse; feroviare;
navale, cu vaste incinte portuare si aeriene, cu piste de aterizare)
defrisarile pe mari intinderi: eroziunea terenurilor
deversarile de substante nocive in apele curgatoare sau eliminarile lor in atmosfera.
Mediul natural care ocupa zone terestre a fost inlocuit cu asezari omenesti, cu terenuri
cultivate, cu exploatari miniere in galerii sau cu mari descopertari la suprafata, cu paduri de
sonde, cu mari uzine, cu orase in care aspectele naturale au disparut cu totul, luandu-le locul
piatra, betonul si metalul, plus fumul cosurilor gazele de esapament ale autovehiculelor .
Mediul transformat de om in masura mai mica sau mai mare s-a numit mediu geografic
sau umanizat .

1.2. ELEMENTE COMPONENTE ALE MEDIULUI INCONJURATOR

Continutul mediului inconjurator reprezinta o imbinare de elemente naturale si

constructii omenesti ce modifica peisajul natural creand structuri functionale ce s-au
diferentiat de cadrul natural primordial in decursul evolutiei istorice .
Elementele mediului pot fi grupate in trei categorii :
- elemente primare: fundalul naturii fizice, neinsufletite
- elemente derivate: s-au dezvoltat pe seama celor dintai (pe care le-au transformat)
reprezentand mediul biotic (vietuit)
- elemente antropice: introduse de om prin activitatile sale constiente.
Componentele primare ale mediului sunt: aerul, apa, scoarta terestra, relieful, flora,
fauna, solurile.
 2. POLUAREA APEI
2.1. IMPORTANTA APEI

Apa este cel mai important si tipic compus chimic identificat la suprafata pamantului. Apa
constituie cel mai important produs alimentar si nu poate fi substitui nici prin unul altul.

Volumul total de apa de pe intreg glob pamantesc constituie aproximativ 1,400 miliarde km3,
din care numai aproximativ 36 milioane km3 sunt alcatuite din apa proaspata. Din apa
proaspata, numai aproximativ 0,02 la suta o constituie apa din rauri si lacuri, si numai
aproximativ 0,6 la suta - apele subterane. Volumul ramas poate aparea ca o parte componenta
a altor forme (spre exemplu, gheata polara, etc.). Aceste mase de apa sunt subiectele
procesului hidrologic, sistemului de circulatie a apei terestre care, de fapt, este un proces
continuu, incluzand schimbari in aspectul fizic in functie de amplasarea geografica, care pot fi
simtite de noi in forma de precipitatii (ploaie, zapada, etc.), drenaj si evaporare.

Umiditatea adusa in aer din atmosfera, de asemenea, se intoarce pe pamant in forma de

precipitatii. Ulterior o parte din ea se evapora (prin transpirare, interceptari, evaporari), pe
cand cealalta parte se scurge ca drenaj. Drenajul are loc atat la suprafata pamantului (rauri,
lacuri, etc.) cat si in interiorul scoartei terestre (ape subterane), si anume in straturile subterane
ale rocilor.

Eventual apa subterana poate iesi la suprafata pamantului prin izvoare, reincadrandu-se in
circuitul general al apei. In lumina acestor fapte devine clar ca apa, in varietatea starilor ei
fizice, serveste drept mijloc de transport pentru o diversitate mare de substante.

Apa subterana recreata este compusa din acea pondere de precipitatii si apa de la suprafata
solului, care se acumuleaza in rezultatul scurgerii (drenajului) subterane si plus adaosurile de
substante, care prin acviferele subterane, se scurg in apele freatice.

2.2. APELE REZIDUALE. GENERALITATI

De regula, poluarea apei (inclusiv a maselor de apa de la suprafata si celor subterane) este
rezultatul activitatii fiintelor umane (a omului), cu exceptia cazurilor cand poluarea mediului
inconjurator este consecinta dezastrelor naturale sau furtunilor de mare.

Poluarea are loc mult sau mai putin intentionat, sau poate fi rezultatul unor accidente. In
majoritatea sistemelor ecologice unele nivele de poluare sunt admisibile in conformitate cu
normele stipulate in regulile de certificare, legile si regulamentele privind mediul inconjurator.
Insa daca sursa recunoscuta de poluare a apei totusi produce un impact vadit asupra starii
mediului inconjurator sau se dovedeste a fi excesiva, atunci ea poate fi considerata drept o
incalcare a legilor si regulamentelor aplicabile, si astfel de cazuri devin obligatorii pentru
investigare.

Prin ape reziduale se neleg toate acele ape care se scurg din diferite surse i sunt
poluate n comparaie cu apele folosite iniial.

Sursele pot fi:

- Industriile de orice fel (ape reziduale industriale)

- Locuine, birouri, aezminte etc. (ape reziduale menajere)

- Platforme variate de pe care se scurg apele meteorice: parcaje, piee etc.

- Uniti zootehnice

- Uniti spitaliceti etc.

1. ncrcri cu poluani
Tipul i nivelul ncrcrilor cu substane poluante este extrem de variat i depinde de
proveniena apelor reziduale, de tehnologiile aplicate n industria sau zootehnia respectiv, de
structura unitilor spitaliceti, de natura platformelor splate de precipitaii etc. n general se
poate afirma c cele mai puin poluate sunt apele reziduale menajere i cele de pe platforme
splate de precipitaii iar cele mai poluate sunt apele reziduale industriale i cele din
zootehnie.

2. Epurarea apelor reziduale

Prin epurarea apelor reziduale se nelege totalitatea msurilor i tehnicilor aplicate n
vederea reducerii ncrcrilor cu elemente poluante pn sub nivelurile maxim admise de
reglementrile legale n vigoare.

3. Organe de control
Respectarea legislaiei privind calitatea apelor reziduale deversate este controlat de
ctre organele : - Apele Romne

- Inspectoratele teritoriale de Mediu

- Ageniile teritoriale de Mediu

- Garda de Mediu

4. Msuri
Organele de control, n cazul nerespectrii reglementarilor privind calitatea apelor
reziduale, aplic amenzi i sanciuni care pot merge pn la nchiderea unitilor
contraveniente.
 5. Normele tehnice de poluare a apelor
Legislaia privind ncrcarile limit ale poluanilor din apele reziduale, este sintetizat n
dou acte normative:

- NTPA 001/2005, pentru descrcri n apele de suprafa;

- NTPA 002/2005, pentru descrcri n canalizrile oraeneti. Fa de limitele impuse

de Normativele de mai sus, Organele Teritoriale pot impune, de la caz la caz, restricii
suplimentare privind limitele admise.

Consumul chimic de oxigen este dat n ipoteza unui raport CBO5/CCOCr egal sau mai
mare de 0,4. Desigur, exist i ali indicatori de calitate impui dar care se ntlnesc mult mai
rar sau deloc.

2.3. TRATAREA APELOR REZIDUALE

In multe cazuri, poluarea lacurilor, iazurilor si fluviilor se observa deodata, spre

exemplu, dupa schimbari in culoare sau dupa nebulozitate, miros sau cazuri de pierire
abundenta a pestilor, etc., pe cand poluarea apelor subterane nu poate fi depistata tot atat de
usor (poluare in rezultatul pastrarii materialelor la aer liber sau neprotejat; utilizarii incorecta
a fluizilor, cum ar fi combustibilul sau alte substante solubile; prezenta terenurilor sau
regiunilor insuficient de asfaltate; scurgerii substantelor daunatoare din instalatiile de
productie si transmitere; infiltrarii cu ape reziduale in rezultatul lipsei unui sistem necesar de
drenaj si asanare, etc.).

Utilizarea apei si eliminarea/prelucrarea apei reziduale (cea ce se numeste gestionarea

resurselor de apa) trebuie sa fie efectuata cu ajutorul celor mai moderne tehnologii, astfel
incat si dupa scurgerea apelor reziduale sau uzate sa se asigure posibilitatea extragerii si
utilizarii in mai multe scopuri a "apei afectate" de catre oamenii, care traiesc mai la vale de
bazinul de apa, dar numai cu conditia aplicarii tehnologiilor respective de prelucrare a acestei
ape.

Principiului general prevede ca din punct de vedere tehnic si economic, indiferent de

situatie, mai bine ar fi ca apa reziduala sau uzata sa fie supusa unei prelucrari primare la
punctul ei de origine sau sa se evite scurgerea ei in straturile subterane, astfel asigurand
posibilitatea utilizarii ulterioare a apei de catre alti utilizatori.
 Plus la bransamentul apei reziduale menajere, ramase neprelucrate sau prelucrate
insuficient, mai apar cazuri de contaminare ilicita a apei dupa utilizarea ei in scopuri
comerciale, fara aplicarea tehnologiilor de prelucrare a apei, sau, dat fiind lipsa instalatiilor
respective de prelucrare din cauza inexactitatilor in infrastructura respectiva sau a deciziilor
individuale neargumentate bazate pe niste eventuale avantaje, care ar putea fi obtinute in
rezultatul esecului intentionat de operare a acestor instalatii de purificare, precum si in urma
prelucrarii insuficiente sau neinstalarii unor astfel de echipamente. Astfel de cazuri de
incalcare a normelor legislative cer luarea unor masuri de rigoare din partea organelor de
drept.

Procedeele de epurare a apelor reziduale

Aceste procedee pot cuprinde urmtoarele etape de epurare:

Epurarea mecanic;

Epurarea mecano-chimic;

Epurarea mecano-chimic i biologic.

La rndul ei, epurarea biologic poate fi aerob sau anaerob sau cu ambele metode
inseriate.
n funcie de situaia concret, etapele de mai sus se pot aplica exclusiv sau combinat, pentru
atingerea nivelului de epurare impus de legislaie

A. Epurarea mecanicEste cea mai simpl metod de epurare i ea const n

decantarea suspensiilor mai grele dect apa (nisip, pmnt, particule solide diferite) respectiv
n flotarea celor mai uoare dect apa (grsimi, uleiuri). B. Epurarea mecano - chimic
Presupune tratarea apei reziduale cu substane chimice (Coagulani, polielectrolii) care
precipit i antreneaz, prin nglobale, suspensiile i ndeprteaz, prin adsorbie, o parte a
poluanilor aflai n soluie. n funcie de reactivii utilizai i de doza acestora, se obin diferite
eficiene de epurare.

C. Epurarea biologicEste o epurare mai complex, bazat pe activitatea microorganismelor

care consum poluanii din apa reziduale, aceasta fiind hrana lor, n condiii aerobe (epurare
aerob) sau anaerobe (n lipsa oxigenului). Epurarea biologic este o treapt de finisare a
epurrii, poate atinge eficiene ridicate, i se aplic, n general, n cazurile n care se impune
respectarea NTPA 001/2005.

Procese unitare pentru epurarea apelor uzate industriale

A. Procese fizice

Procesele fizice de epurare sunt acelea n care substanele poluante nu sufer transformri n
alte substane, avnd la baz principiile:

a) separarea gravitaional a particulelor grosiere, nedizolvate n ap, sub influena cmpului

gravitaional al Pmntului, prin sedimentare, prin flotaie sau prin centrifugare. Este posibil
fenomenul de aglomerare (floconare), flocoanele avnd mase mai mari i care sedimenteaz
mai repede. Ca exemplu se prezint fig. 1, un decantor, care poate fi cu curgere a apei
vertical i orizontal. Eliminarea nmolului din decantor se poate face manual i intermitent.
Dup form, decantoarele pot fi circulare i rectangulare. Evacuarea apei limpezite se face
prin deversoare.

Fig. 1

b) flotaia este un proces unitar de separare din ap, sub aciunea cmpului gravitaional
terestru, a particulelor cu densitate medie mai mic dect a apei. Flotaia poate fi natural sau
cu aer introdus n ap sub form de bule fine prin difuzoare poroase. Scopul flotaiei este de a
forma o spum stabil care s ncorporeze particulele insolubile. Flotaia se poate face se
poate face n bazine circulare sau dreptunghiulare. n fig. 2 se prezint schema unei instalaii
de flotaie cu aer sub presiune.
Fig. 2

c) filtrarea const n trecerea apei printr-un mediu poros n care are loc reinerea prin
fenomene predominant fizice. Filtrarea este un proces de sitare cu ajutorul unei esturi fine
sau mpslituri.

d) reinerea pe grtare i site a impuritilor grosiere (crengi, fire etc) pe grtare i a celor mai
mici pe site. Viteza apei la ntrarea n grtare este de cca. 0.3 m/s pentru a evita depunerile pe
grtar dar nu mai mare de cca. 1 m/s pentru a nu nepeni corpurile grosiere ntre bare. Sitele
servesc pentru reinerea impuritilor nedizolvate de dimensiuni mai mici i sunt realizate din
table metalice sau din plci de material plastic perforat. Sitele pot fi statice i mobile (ciururi
cu micare de vibraie sau giratoare). ndeprtarea materialelor din site se face cu perii, prin
simpla alunecare (fig. 3.3) unde se prezint o sit format din bare triunghiulare. Sitele fine
din esturi din fire metalice sau fire din materiale plastice se folosesc pentru suspensii de
particule fine.

Fig. 3
e) epurarea n filtre granulare i filtre cu prestrat. Materialul granular folosit ca umplutur
filtrant este nisipul cuaros. Se mai folosesc filtre cu mai multe straturi de materiale
granulare, cu densiti diferite (de ex. din antracit, nisip cuaros, granat) care pot fi splate,
granulele aranjndu-se cu diametrul descrescnd n sensul de curgere.

f) epurarea prin membrane. Membrana este o barier pentru speciile moleculare sau ionice
prezente n curentul de ap care o strbate. Ca materiale pentru membrane se folosesc acetatul
de celuloz, materiale polimerice stabile n timp (poliamide, polisuflone, etc.). Procesul de
epurare cu membrane se numete osmoz, care poate fi direct sau invers, n funcie de
direcia apei de la o soluie diluat la una concentrat sau invers. Pot exista mai multe tipuri
de module de osmoz, ca de exemplu tubulare, fig. 4.

Alte metode de epurare prin membrane sunt:

- ultrafiltrarea - se folosesc mai multe membrane cu permeabilitate selectiv pentru

anumii componeni.

- electrodializa - folosete membrane cu permeabilitate selectiv la anioni, respectiv

cationi, deplasarea acestora fcndu-se sub influena unui cmp electric, ca la
electroliz.

Fig. 4

g) transferul ntre faze se bazeaz pe trecerea poluanilor ntr-o alt faz, nemiscibil cu apa,
care poate fi lichid, solid sau gazoas. Astfel exist extracia lichid-lichid (se folosete un
solvent n care poluantul este mult mai solubil dect n ap, apoi, dup agitare, are loc
procesul de sedimentare, cnd se formeaz dou straturi: apa extras i extractul), extracia
lichid-gaz (n loc de solvent se folosete aer, gaze de ardere).

De exemplu, la valori mici de pH este posibil ndeprtarea hidrogenului sulfurat:

S2- + 2H+ H2S (hidrogen sulfurat molecular

sulfura solubil mai greu solubil n ap)

n ap

iar la valori ridicate ale pH-ului a amoniacului i, n general, a bazelor slabe volatile:

NH4+ + OH- NH3 + H2O

(amoniac molecular

ioni de amoniu greu solubil n ap)

solubili n ap

h) distilarea se face prin epurarea apelor uzate prin trecerea apei n faz de vapori, prin
nclzire, urmat de condensarea vaporilor, deoarece impuritile au o volatilitate mai redus
ca ap.

i) nghearea const n trecerea apei n faz solid sub form de cristale de ghea, care se
separ de soluia rezidual mbogit n impuriti.

j) spumarea este un proces de separare din ap a unor impuriti organice dizolvate, datorit
adugrii unor ageni de spumare i prin barbotarea apei cu aer sub form de bule fine.

k) absorbia are la baz fenomenul de reinere pe suprafaa unui corp a moleculelor unei
substane dizolvate n ap (fig. 5). Materialul, lichid sau solid, pe care are loc reinerea se
numete absorbant, iar substana reinut absorbat.

Ca absorbani se folosesc materiale solide cu suprafa specific mare, crbunele activ, cenua
fin, etc. Cele mai utilizate instalaii de epurare prin absorbie sunt de tip dinamic , cu pturi
fixe de crbune activ. Trebuie evitat colmatarea cu particule n suspensie. Crbunele activ
poate reine o mas de substane organice de pn la 5% din greutatea sa. Regenerarea se face
pe cale termic, la circa 900oC n atmosfer controlat.
 Fig. 5

B. Procese chimice

Prin procesele chimice de epurare, poluanii sunt transformai n alte substane mai uor de
separat, precipitate insolubile, gaze, care pot fi stipale, care au o activitate nociv mai redus
sau sunt mai susceptibile de a fi ndeprtate.

a) neutralizarea este un proces prin care pH-ul unei soluii uzate este reglat prin adaos de acizi
sau baze.

Neutralizarea apelor acide se face cu substane cu caracter bazic (oxizi, hidroxizi, carbonai).
Neutralizanii care sunt utilizai sunt: piatra de var (carbonat de calciu), dolomita (carbonat de
calciu i magneziu), varul (oxid de calciu) sub form de hidroxid de calciu (lapte de var sau
var stins praf).

Neutralizarea apelor alcaline se face cu acizi reziduali, cu gazele de ardere bogate n CO2
(14%) etc. Deoarece influenii au debite variabile n timp, este necesar o bucl de reglare a
pH, mrind debitul de agent neutralizant, fig. 6.

Fig. 6

b) oxidarea i reducerea
Scopul oxidrii este de a converti compuii chimici nedorii n alii mai puin nocivi. Ca
oxidani se pot folosi: oxigenul, ozonul, permanganai, ap oxigenat, clorul i bioxidul de
clor. Ca exemplu se d distrugerea cianurilor cu clor pn la formarea de cianai sau azot
molecular:

CN- + OCl CNO + Cl-

2 CNO + 3 OCl N2 + 2HCO3- + 3Cl-

Reducerea const n transformarea unor poluani cu caracter oxidant n substane inofensive

care pot fi uor epurate. Ca exemplu se d reducerea cromului hexavalent la crom trivalent, n
vederea precipitrii acestuia ca hidroxid:

Cr2O72- + 6 Fe SO4 + 7 H2SO4 Cr2(SO4)3 + 3 Fe2(SO4)3 + 7 H2O + SO42-

Ca ageni reductori se folosesc srurile fierului trivalent, sulfai, acidul sulfuros.

c) precipitarea este un proces de epurare bazat pe transformarea poluanilor din apele

reziduale n produi insolubili. Ca exemplu se d ndeprtarea fluorului din ap prin
introducerea de ioni de calciu:

2 F- + Ca2 CaF2 - precipitat

d) coagularea i flocularea - ndeprtarea unor particule prin sedimentare (coagulare) i

destabilizarea prin absorbia unor molecule mari de polimeri care formeaz puni de legtur
ntre particule (floculare). Se folosesc pentru particule coloidale. n acest scop se folosesc
polimeri organici sintetici sau anorganici.

e) schimbul ionic

Schimbtorii de ioni se utilizeaz mai ales pentru dedurizarea apelor, folosind cationai n
forma sodiu (Na), iar regenerarea lor se face cu clorur de sodiu:

2 ZNa + Ca2+ Z2 Ca + 2 Na+

Folosirea schimbtorilor de ioni este o soluie mai scump.

C. Procese biologice

Substanele organice pot fi ndeprtate din ap de ctre microorganisme care le utilizeaz ca

hran, respectiv surs de carbon.

Reaciile enzimatice au dou faze:

(1) moleculele de enzim i de substan utilizat ca hran (substrat) formeaz compleci

(2) complecii se descompun elibernd produsul de reacie i enzima

Enzima + Substrat (Enzima substrat)

K2

(Enzim substrat) Enzim + Produs reacie

Epurarea biologic aerob se realizeaz n construcii n care biomasa este suspendat n ap

sub form de agregate de microorganisme (flocoane), sistemele fiind aprovizionate cu oxigen.

Epurarea biologic anaerob a apelor uzate se realizeaz n incinte nchise (bazine de

fermentare) ferite de accesul oxigenului care inhib activitatea microorganismelor anaerobe.
Prin descompunerea poluanilor organici se obin gaze de fermentare combustibile, datorit
coninutului ridicat de metan.

D. Dezinfecia

Dezinfecia este necesar n cazul apelor uzate care conin microorganisme. Dac sterilizarea
presupune distrugerea tuturor microorganismelor, prin dezinfecie nu se distrug toate.
Dezinfectantul ptrunde prin peretele celular i denatureaz materiile proteice din
protoplasm, inclusiv enzimele. Un dezinfectant pentru ap este clorul activ care acioneaz
sub form de ion de hipoclorit, cu efecte pronunate la valori mici ale pH. Dintre metodele
fizice de dezinfecie, cele mai utilizate sunt metoda termic i iradierea cu radiaii de energie
ridicat.
PREZENTAREA STATIEI DE EPURARE MANECIU

3.1. Date generale privind caracteristicile mediului din zona statiei de tratare

DENUMIREA PROIECTULUI: DEPOLUARE STAIE DE DISTRIBUIE

CARBURANI BABADAG
AMPLASAMENTUL: SATUL MANECIU - UNGURENI, COMUNA MANECIU,
JUDETUL PRAHOVA
BENEFICIARUL INVESTIIEI: EXPLOATARE SISTEM ZONAL
Terenul pe care se propune realizarea investitiei estesituat inintravilanul localitatii fiind
teren in domeniul public al statului si in administrarea AN Apele Romane si pus la
dispozitie catre ESZ Prahova SA.
Suprafata totala a terenului este de 16094 mp si zona studiata este de 7817,2
mp.Amplasamentul obiectivului este situat in vecinatatea barajului frontal al acumularii
Maneciu.
 OBIECTIVUL LUCRRII: Proiectul propus consta in reabilitarea statiei de tratare apa
Maneciu prin retehnologizarea procesului tehnologic din cadrul statiei de tratare apa in
vederea asigurarii a 100 l/s apa potabila
Pentru eliminarea fenomenului de poluare, precum i pentru diminuarea pericolului de
externalizare a polurii, este necesar i oportun efectuarea depolurii amplasamentului, n
zona indicat n planul de situaie, cu urmtoarele avantaje:[3]
eliminarea polurii amplasamentului,
reducerea cheltuielilor cu limitarea polurii,
eliminarea riscului de externalizare a polurii,
asigurarea condiiilor optime de utilizare a amplasamentului,
evitarea accidentelor ecologice

2. Localizarea proiectului :

- utilizarea existenta a terenului : terenul are categoria de folosinta-curti- constructii;

destinatia stabilita prin PUG-ul localitatii este de zona pentru unitati de productie si
depozitare .

- zonele de protectie speciala : nu este cazul.

3. Caracteristicile impactului potential:

-marimea si complexitatea impactului: impact relativ si redus si local pe perioada

executiei proiectului.

-probabilitatea impactului: impact cu probabilitate redusa pe parcursul realizarii

proiectului, deoarece lucrarile prevazute nu vor afecta semnificativ factorii de mediu (aer, apa,
sol, asezari umane) , in conditiile respectarii procesului tehnologic, luarii tuturor masurilor de
protectie a mediului pentru evitarea producerii de poluari accidentale.

3.2. DESCRIERE ETAPE TEHNOLOGIE DE EPURARE

Proiectul include realizarea a patru module de tratament intensiv pentru reutilizarea

apei, care se va trata n medie, aproximativ 70% din fluxul de apele uzate epurate. n aval fa
de aceast instalaie, dou staii de pompare i un sistem de conducte vor fi construite pentru a
transporta apa tratat la rezervorul existent n zona . Att reeaua de irigaii ct i reeaua de
distribuie a apei pentru instalaiile industriale exist deja.
Suprafa total a Instalaiilor de tratare a apelor uzate i tratare teriar din apropiere va
fi de 7.000 m2. . Sursa de apa bruta este constituita din volumul de apa retinut in lacul de
acumulare Maneciu prin 2 uvraje separate
.
Lucrarile propuse constau in:

Faza de coagulare-floculare: -reabilitare deznisipator si dotari pentru eficienta sporita

privind preoxidarea cu Cl2 ;

-construirea unei camere de amestec rapid si camera de amestec lent. Faza de decantare:
-reabilitare decantoare existente
-reechiparea decantorului lamelar cu module lamelare din polipoprilena, pod raclor si
sistem de colectare nou pentru colectarea si dirijarea apei decantate spre pavilioanele de filtre.

Faza de filtrare: -dotari la statiile de filtre SF1 si SF2 ;

-montare echipamente pompare apa potabila pentru asigurarea intensitatii

corespunzatoare pentru spalarea cuvelor de filtrare;
-procurare si montare suflante.

Faza de inmagazinare: -lucrari de egalizare a nivelelor in rezervoarele de apa filtrata

existente si cresterea capacitatii rezervoarelor cu 400 mc pentru asigurarea columelor de
compensare orara si necesarul de apa pentru spalarea filtrelor;

-construirea unui nou rezervor de inmagazinare a apei potabile. Faza de pompare

consumatori:
-dotari pentru sistemul de pompare al apei potabile in sistemul de alimentare cu apa al
comunei Maneciu.

Faza de dezinfectie:- dotari privind controlul dozelor de Cl2 rezidual la apa livrata in
statie, neutralizarea emisiilor accidentale de clor si sistem manipulare adecvat al buteliilor.
 Faza de control proces:-dotari privind masurarea cantitatilor de apa vehiculate. Faza de
tratare namol: -construirea unei platforme de uscare namol evacuat;
-apa uzata menajera si provenita de la laborator se va colecta si se va epura intr-o statie
de epurare monobloc mecano- biologica.

Se vor modifica o parte din retele, o parte din retele vor fi noi si cu modificari de trasee.
Alimentarea cu apa se va asigura prin intermediul statiei de tratare din reteaua proprie.
Alimentarea cu apa tehnologica , daca va fi cazul se va face din conducta de aductiune
existenta.
Evacuarea apelor uzate menajere se va face in statie de epurare, iar apa epurata va fi
evacuata in canalul de golire de semiadancime al barajului Maneciu.
Accesul auto si pietonal de va face din drumul existent asfaltat cu legatura la reteaua
rutiera a comunei si la DN 1A Valenii de Munte- Cheia.

Organizarea de santier: se va face in incinta statiei de tratare, cu imprejmuire cu panouri

prefabricate din plasa de metal; se vor monta 2 containere metalice inchise tip birou, o
structura metalica acoperita provizorie- zona de depozitare materiale; 2 toalete ecologice;
pubele pentru deseuri menajere ; containere pentru deseuri reciclabile depozitate selectiv; un
punct de interventie contra incendiilor, un grup electrogen, parcare auto.

-cumularea cu alte proiecte: nu este cazul;

-productia de deseuri : deseurile generate la realizarea proiectului propus se depoziteaza

in spatiu amenajat;
-emisiile poluante, inclusiv zgomot si alte surse de disconfort: lucrarile prevazute prin
proiect nu vor afecta semnificativ factorii de mediu (aer, apa, sol asezari umane), in conditiile
respectarii proceselor tehnologice, manevrarii si exploatarii corespunzatoare a utilajelor din
dotare si luarii tuturor masurilor de protectie a mediului.

. 3.3. Conditii de realizare a proiectului :

-Privitor la protectia impotriva zgomotului: alegerea unor echipamente de

munca adecvate, care sa emita cel mai mic nivel de zgomot posibil, folosirea

de utilaje si mijloace de transport silentioase, reducerea la minim a traficului

utilajelor in apropierea zonelor locuite pecum si protejarea transporturilor de

pamant excavat/ deseuri, prin acoperire;

-Deseurile rezultate vor fi evacuate periodic, pe masura acumularii lor.

-Deseurile solide, materialul rezultat din decopertari, excavatii, cobustibilii
sau uleiurilr nu se vor deversa in cursul de apa; se va proceda la depozitarea
selectiva a deseurilor in vederea valorificarii/ eliminarii prin unitati
autorizate;

-Pamantul vegetal excavat va fi stocat separat de restul categoriilor de

pamant si se va utiliza la reabilitarea portiunilor de spatii verzi;
-Depozitarea temporara a placilor de azbociment scoase din decantoare se

va face pe suprafete izolate, acoperite si se vor evacua in cel mai scurt timp

cu o firma autorizata pentru transportul acestora.

-Pentru deseurile rezultate din constructii si demolari, necontaminate cu

substante periculoase, se recomanda, avand in vedere prevederile art. 4 din
Legea nr. 211/2011, in primul rand valorificarea acestora prin reutilizare,
reciclare, alte operatiuni de valorificare (inclusiv operatiuni de umplere
rambleiere); in acest caz este necesar a se obtine un aviz/accord din partea
agentiei de mediu. In cazul in care valorificarea nu este posibila, deseurile se
vor elimina in depozite conforme autorizate.

-In cazul constructiilor noi si dupa pozarea conductelor sa se refaca zonele

afectate de sapaturi si sa se inierbeze sau cel putin sa se aduca terenul la
starea initiala .
-La terminarea lucrarilor se va asigura salubritatea intregului
amplasament, inclusiv a zonelor adiacente, prin eliminarea tuturor
materialelor si resturilor rezultate din executia obiectivului.

-Respectarea conditiilor impuse in avizele emise de alte autoritati.

3.4. Masuri pentru imbunatatirea procesului de epurare a apelor uzate

 Progresele inregistrate in ultimii ani in domeniul epurarii apelor uzate si prelucrarii
namolurilor sunt importante si contribuie in mod substantial la imbunatatirea epurarii si a
sigurantei in exploatare, la reducerea cheltuielilor de intretinere, a consumului de energie, a
personalului de exploatare, precum si la imbunatatirea conditiilor de lucru ale personalului de
exploatare.

Dintre acestea se enumera in cele ce urmeaza cateva mai semnificative:

a) Instalatii de curatire a apelor uzate, continand automatizare, cu schnek de tip

ROTAMAT pentru transportul , prepararea si deshidratarea retinerilor,
produse furnizate in prezent de mai multe firme. Aceste instalatii inlocuiesc
de fapt gratarele dese si elimina gratarele rare.

Se construiesc din materiale rezistente la coroziune, cu interspatii care variaza intre

0,25 mm si 12 mm, de putere instalata redusa, sunt simplu de instalat si de exploatat.

Functionarea este automatizata in functie de pierderea de sarcina prin gratar. Pot fi

instalate in cladire sau in aer liber , caz in care se protejeaza printr-o termoizolatie.

b) Desnisipatoare- separatoare de grasimi aerate.

Aceste doua obiecte tehnologice se denumesc intr-o constructie unica, economisind

spatiu, investitie si efort de exploatare. Are o eficienta sporita atat in ceea ce priveste retinerea
nisipurilor cat si a grasimilor, fata de solutiile clasice, cu obiecte independente.

Evacuarea nisipului si a grasimilor din instalatii poate fi complet automatizata. In

plus, in instalatii speciale, nisipul poate fi spalat de particulele fine de natura organica si
poate fi utilizat in diverse scopuri: constructii, umpluturi, fundatii de drumuri si alei , etc.

La ora actuala, in lume, se utilizeaza practic numai desnisipatoare - separatoare de

grasimi aerate si foarte rar, numai la statii de epurare de capacitate mica se prefera solutia
clasica cu obiecte independente.

c) Distribuitor cu confuzor.

Este cel mai indicat pentru distributia apei la mai multe obiecte similare. Acest tip de
distributie este cel mai simplu, mai sigur si care nu necesita interventia omului. De asemeni ,
acest tip de distribuitor prezinta pierderi de sarcina redusa si evita producerea de sedimente in
instalatie.

Distribuitorul cu confuzor poate fi utilizat pentru distributia apei in cele trei

decantoare primare, evitandu-se astfel dezechilibrul produs asupra liniei de epurare biologica,
de distributia inegala a apei uzate pe cele trei decantoare primare.

d) Aerarea apei.

In bazinele cu namol activat aerarea apei se face astazi cu precadere pneumatic cu

bule fine. Dispozitivele de aerare realizate in ultimii ani in Germania , Franta , SUA, Ungaria
si la noi in tara sunt de trei tipuri:

- difuzoare cu membrana perforata elastica din cauciuc;

- tuburi cu membrana perforata elastica din cauciuc;

- panouri cu membrana din polietilena perforata;

Aceste dispozitive au capacitate specifica de oxidare mare (16-25 g.O2 /m.c. aer in
adancime de insuflare.) Acest lucru conduce la micsorarea debitelor de aer ce trebuie
insuflate, deci a consumului efectiv de energie pentru aerare.

In ceea ce priveste eficienta transferului de oxigen de la aer la apa , este destul de

redusa la procedeul INKA (6-6,5 g O2 /m.c. aer in adancime de insuflare) fapt care genereaza
consumuri mari de energie.

e) Nitrificare-denitrificare.

La dimensionarea instalatiilor de epurare biologica, se tine seama din ce in ce mai

mult de posibilitatea realizarii treptei de nitrificare-denitrificare, in scopul eliminarii azotului
si compusilor cu azot din apele uzate.

Acest lucru sporeste volumul bazinelor de aerare cu 20-30%, dar conduce la obtinerea
unui efluent cu efecte benefice pentru emisar, pentru viata oamenilor si mediul inconjurator.
Calitatea acestui efluent va permite in multe cazuri eliminarea treptei tertiare de epurare.

Se poate realiza intr-un bazin construit dupa linia biologica.

 3. COSTUL ESTIMATIV AL INVESTIIEI.

ANALIZA COST BENEFICIU

3.1. IDENTIFICAREA INVESTIIEI I DEFINIREA OBIECTIVELOR

Investiia are drept scop executarea lucrrilor de depoluare a amplasamentului n zonele

unde concentraia poluantului este semnificativ. n restul amplasamentului depoluarea va fi
facut prin creterea cantitii microbacteriene, avnd n vedere caracteristica migratoare a
acesteia. Activitatea de depoluare are ca scop aducerea terenului la starea iniial, eliminnd
poluarea existent pe amplasament.
SURSE DE FINANARE A INVESTIIEI

investiiile sunt finanate prin subvenie (FEDR i fonduri naionale sau regionale) din fondul
furnizat de municipalitate i din fondurile oferite de partenerul privat. Co-finanarea UE
solicitat este de 22.129.000 Euro (21,9% din costurile de investiie totale, la preuri curente
fr TVA). O sum de 19.029.000 Euro (18,9% din costurile de investiie) este furnizat
de ctre un fond naional sau regional. Fondul municipal este de 10.263 milioane Euro (10,2%
din costurile de investiii). Finanarea privat (49.410.000 Euro, 49,0% din costurile de
investiie) este data din capitalul propriu pentru 50% din suma (24.705.000 Euro) i din
mprumut pentru celelalte 50% (24.705.000 Euro). mprumutul are o rat a dobnzii de 5,00%
cu o perioad de rambursare de 10 ani.
Finanarea pentru nlocuirea componentelor cu o durat de via scurt este oferit de ctre
partenerul privat (capital propriu 50%, mprumut 50%), n anul 20 (22.652.000 Euro).

Costul investiiei include construirea efluentului de alimentare i conductele de descrcare

pentru instalaia de tratare a apei uzate, staia de epurare i apeducte (inclusiv case de
pompare) pentru a furniza resursele de ap n zonele industriale i irigate. Costul unei astfel
de investiii, fr TVA, este stabilit la 100.831.000 Euro (la preul constant)83 i a fost
mprit n categorii omogene ale cror valori au fost atribuite la primele trei perioade, pe
baza calendarului de implementare a proiectului.
 Distribuia costului de investiie n orizontul de timp

Costurile suplimentare de funcionare care sunt necesare pentru operarea serviciilor

proiectului

(instalaie de epurare, furnizarea de ap pentru industrie i agricultur), includ:

- costul forei de munc: 14 angajai calificai (la 38.000 Euro/persoan pe an) i 32 angajai

necalificai (la 26.600 Euro/persoan pe an) sunt asumate; pentru costul forei de munc se ia
n

consideraie o rat real global de cretere de 0,4% pe an88;

- costurile energiei electrice: staiile de pompare consum 0,017 kWh/m3 de ap ridicat pentru

utilizatorul final, instalaiile consum 0,027 kWh/m3 tratat. Se presupune c preul energiei
electrice

are o cretere la o rat anual de 0,9%89;

- materiale: materialele utilizate de instalaii au un cost anual de 0,080 Euro/m3 de ap tratat;

rata de

cretere real a acestui pre este de 0,9% pe an;

- servicii i bunuri intermediare: serviciile i bunurile intermediare au o parte fix din costul
anual de

1.299.000 Euro i o parte variabil de 0,1 Euro/m3 de ap tratat;

- costurile de ntreinere: calcularea costurilor de ntreinere a fost fcut pe baza preurilor de

pe piaa

local, sau, unde acestea nu au fost disponibile, pe baza preurilor din regiune sau ar. Acest
cost

anual a fost stabilit la 715.000 Euro;

- eliminarea nmolurilor tratate: costul anual este de 0,093 Euro/m3 de ap tratat; rata de
cretere

marginal a acestui pre este de 0,5% pe an.

CONCLUZII
 Proiectarea lucrrilor de investitii s-a fcut n aa fel nct suprafata afectat de
activitatea obiectivului s fie ct mai restrns, activitatea s aib un impact ct mai redus
asupra tuturor factorilor de mediu, i lucrrile de ecologizare s asigure reconstructia
ecologic i readucerea terenului la starea initial.
Tehnologiile adoptate n scopul realizrii investitiei au fost stabilite n urma identific rii
i studierii solutiilor tehnice i tehnologice existente, pe baza celor mai bune tehnici
disponibile i a celor mai bune practici de mediu. La alegerea amplasamentuli s-a tinut cont
de suprafata i configuratia terenului, criteriile avute n vedere fiind respectarea distantelor
reglementate fat de vecintti, asigurarea n mod corespunztor a acceselor i respectarea
normelor, standardelor i legislatiei n vigoare.
Prezentul proiect, prin soluia de proiectare aleas respect reglementrile aplicabile n
vigoare, referitoare la protecia mediului n Romnia. Pentru a prentmpina poluarea solului,
subsolului i apelor cu poluant la execuia lucrrilor proiectate, s-au luat urmtoarele msuri:
In vederea realizrii operaiei de dezafectare a conductelor i a rezervoarelor, se
impune o splare cu ap dulce a conductelor i rezervoarelor, urmat de golire.
Lichidul rezultat va fi transportat cu autovidanjele la depozitul de produse petroliere
cel mai apropiat
n timpul execuiei i la exploatarea instalaiilor s-au respectat urmtoarele reglementri
aplicabile referitoare la protecia mediului: Prin dezvoltarea depolurii nu sunt afectate
caracteristicile naturale specifice zonei, nefiind identificate specii rare i/sau pe cale de
dispariie, care ar putea fi afectate de execuia operaiei de depoluare a amplasamentului
studiat. Nu este afectat patrimoniul cultural al comunitii din zona Municipiului Babadag.

BIBLIOGRAFIE

1. Berca, M., Ecologie general i protecia mediului, Editura Ceres, Bucureti, 2000.
2. Bran, F., Ioan, I., Ecosfera i politici ecologice, Editura ASE, Bucureti, 2001.
3. Bran F Ecologie Generala, Editura ASE, Bucuresti.2004
4. Buzoianu D.A., Strategii i politici economice de combatere a polurii n industria
de petrol,Editura Universitii Petrol-Gaze din Ploieti,2012.
5. Gavrilescu E . Surse de poluare si agenti poluanti ai mediului. Editura Sitech.
Craiova , 2007
6. Mohan Gh.. Ecologie i protecia mediului, Editura Scaiul, Bucureti, 1993
7. Rojanschi, V., Bran, F., Diaconu, S., Grigore, F., Abordri economice in protecia
mediului, Biblioteca digitala, ASE,Bucureti, 2003.
8. Vian, S., Angelescu, A., Alpopi, C., Mediul nconjurtor. Poluare i protecie,
Editura Economic, Bucureti, 2000.
9. *** www.rompetrol.ro