Jainsimul

Jainismul i revendic numele de la rdcina jina care nseamn

nvingtor. ntemeietorul acestei secte este Vardhamana, supranumit i
Mahavira (marele erou) care a trit ntre anii 549-477 n. Hr., fiind bogat
la treizeci de ani pierzndu-i prinii, renun la avere i ncepu a se
supune la aspre mortificri. Rtci prin Bengalul Occidental cutnd prin
ascez i meditaie marea tain a atottiinei i eliberrii. Dup
doisprezece ani de trud aflat sub un arbore el i atinge scopul i ncepe
propovduirea noii nvturi.
Dup aproape treizeci de ani de propovduire Mahavira moare n
cancelaria regelui Hastipala, ntrnd, dup tradiie, n Nirvana
Mahavira predicnd gol arta c sunt trei condiii pentru a ajunge la
eliberarea final: dreapta credin, dreapta cunoatere, dreapta purtare,
acestea fiind cele trei giuvaere ale Jainismului.
Dreapta credin se refer la cunoaterea lui Mahavira ca nvtor i la
recunoaterea nvturii lui ce a biruit piedicile care stau n calea
eliberrii finale. Dreapta cunoatere fiind de dou feluri, direct i
indirect, ne nfieaz un ntreg sistem de metafizic ale crui rdcini
sunt nfipte adnc n cugetarea indian. Iar dreapta purtare cea care
rezum morala jainist are la temelie ideea de Karman, care mpiedic
sufletul s cunoasc adevrul, fiind o substan material fluidic. Deci
viaa pentru o e o continu suferin care se sfrete odat cu eliberarea
de karman. Pentru a te elibera de karman trebuie urmate cinci
comandamente morale: abinerea de la omorrea cu intenie a oricrui fel
de fiin vie27, abinerea de la minciun, abinerea de la furt, castitatea i
dezlipirea sau mai bine zis neataarea de bunurile materiale. Aceste
precepte morale sunt nsoite de tot felul de mortificri mai ales n rndul
clugrilor jainiti.