Ill.

--... Adolescenta

Emil Cioran (1911-1995). Eseist ~i filozof. Principa1ele opere:
Pe culmile disperarii (1934), Cartea amagirilor (1936), Schimbarea
la jara a Romaniei (1936), Lacrimi ~i sjin!i (1937), Silogismele
amiiraciunii (1952), Ispita de a exista (1956), Istorie ~'iutopie (1960).
Ciiderea in timp (1964), Despre neajunsul de a tefi naSClil (1973),
Exercirii de admirarie (1986), Miirturisiri ~i anateme (1994) etc.
Gabriel Liiceanu (n. 1942). Fi1ozof, eseist, traducator.
Opere: Tragicul. 0 jenomenologie a limitei ~i depii~irii (1975),
incercare in politropia ol1lului ~i a culturii (1981), JlIrnallll de la
Piiltini,~(1983), Apel catre tichele (1992), Cearta clljilozojia (1992),
Despre timitii (1994)

Apocalipsa dupa Cioran

(trei zile de convorbiri - 1990)

"Paris, Cartierul Latin, intr-una din
mansardele pamantului: istoria otravita
a sfar~itului nostru de mileniu s-a petrecut
in afara acestui spatiu nespus de modest,
dar abia aici, sub acoperi~ul de pe strada
Odeon 21, s-a nascut opera care avea sa
devina con~tiinta nefericirii noastre.
Autorul ei, un Nietzsche contemporan
trecut pe la ~coala morali~tilor francezi,
a fost pe rand considerat nihilistul
veacului, the king afpessimists, scepticul
de serviciu al unei lumi in declin. EI
insu~i, la 20 de ani, se recomanda drept
specialist in problema mortii, iar mai
tarziu ca un strain pentru politie -
metecul prin excelenta - pentru Dumne-
zeu ~i pentru sine insu~i. A cerut sa i se
finanteze insomniile, obligandu-se in
schimb sa ne destrame orice iluzie ~i sa
pastreze pentru noi, nealterata memoria
neantului."
(Gabriel Liiceanu, Itinerariile unei
vie(i: E.M. Ciaran, Apacalipsa dupa
Cioran, Editura Humanitas, 1995)
G.L. Haideti sa parasim paradisul ~i sa vedem cum au aratat primii
pa~i in viata dupa izgonire, primele lecturi ...
E.M. C. Ziua cea mai trista din viata mea a fost ziua in care tatal
meu ill-a dus, intr-o ~areta, in gazdii la Sibiu. N-am sa uit niciodata ziua
aceasta, cand am avut impresia ca totul s-a distrus in viata mea, ca eram
condamnat la moarte. N-o sa uit niciodata ziua asta!
G.L. Lecturile filozofice le-ati inceput la 14-15 ani. V-am vazut
primele caiete de lectura: Lichtenberg', Schopenhauer", Nietzsche ...
E.M.c. Apoi Kierkegaard . Mi-aduc aminte ca citeam Kierkegaard
~i ca era un gradinar - lumea zicea ca e cam nebun - ~i intr-o zi ma intreaba:
"Dom'le, de ce cite~ti, dom'le, tot timpul? " "Ca-mi place, ca a~a, ca pe
dincolo ... " "Nu acol0 yeti giisi un raspuns la ceva, nu, nu din carti, nu 1n
carti trebuie cautat." ~i m-am uitat la el ~i am zis: Dom'le, asta-i un tip
care gande~te, care-~i da seama, care a 1nteles.
G.L. Sine, dar daca ati sesizat asta de la inceput, atunci cum se face
ca ati fost unul dintre cei mai teribili cititori ai secolului?
E.M.c. Am citit enorm, este adevarat. Am citit enorm toata viata,
am citit ca un fel de dezertare. Am vrut sa intru in filozofia, 1n viziunea
altuia. Este 0 fuga, 1n carti, un fel de a scapa de sine.
G.L. ~i cum se face ca n-ati cazut ~i 1n alte variante ale uitarii de
sine, cum de n-ati devenit alcoolic sau ...
* Georg Christoph Lichternberg (1742-1799) - psiholog ~i giinditor german
** Arthur Schopenhauer (1788-1860) - fi1ozof german
*** Friederich Nietzsche (1844~ 1900) - filozof german
**** Soren Kierkegaard (1813-1853) - fi1ozof danez
 Apocalipsa dupa Cioran Iii
---~
EM.C. Pai ma 1mbi'itam foarte des!
GL Dumneavoastra? Un cumpatat? Cand va 1mbatati?
EM.C. Foarte des pe vremea aia, 1n tinerete. Credeam chiar ca 0 sa
devin betiv, pentru ca 1mi placeau starea de incon~tienta ~i orgoliul dement
al betivului. La Ra~inari, unde reveneam1n vacante, admiram enorm betivii
clasici, care erau beti 1n fiecare zi. Era mai ales unul, care umbla insotit de
un violonist ~i care f1uiera ~i canta tot timpul. Asta e singurul tip interesant
din tot satul, gandeam eu, singurul tip care a priceput, care ~i-a dat seama.
Toata lumea era plecata la camp, toata lumea facea ceva, ~i el, singurul, se
distreaza. Primise 0 mo~tenire de la un unchi din America ~i dupa doi ani
de zile nu mai avea nici un hellerl, nimic. A avut noroc ca a murit.
GL Cand faceti elogiul acestor oameni, al scenelor caderii ~i deca-
derilor noastre, vi se repro~eaza di e 1n asta un teribilism2 adolescentin, ca e
o forma de epater Ie bourgeois3 , un mic teribilism adolescentinde tanar furios.
EM. C. Bine, asta e, cum sa spun, e explicatia cel mai u~or de gasit.
La drept vorbind explicatia, destul de ciudata, dar care corespunde la ceva
din mine, este nefericirea pe care am resimtit-o mereu de-a fi avut parinti
normali, parinti cl}msecade, ca sa spun a~a. Imi aduc aminte, din epoca
mea de insomnii. Intr-o zi eram singur cu mama acasa ~i am avut, a~a, 0
criza, m-am aruncat pe pat ~i am zis: "Nu mai pot! Nu mai pot!". $i mama,
fata ~i femeie de preot, mi-a raspuns: "Dacii a~ fi ~tiut, a~ fi avortat". $i
asta mi-a facut dintr-o data 0 placere nemaipomenita. Mi-am zis: sunt
deci un simplu accident. Ce sa mai fac?
GL Dar ce va chinuia propriu-zis?
EM.C. 0 tensiune nervoasa colosala, datorata insomniei. Inainte de
a cunoa~te insomnia, eram un om aproape normal. Pierderea somnului a
fost pentru mine 0 revelatie, pentru ca atunci mi-am dat seama ca viata e
suportabila numai datorita somnului: 1n fiecare, dimineat<l 1ncepi 0 noua
aventura, sau aceea~i aventura, darcu 1ntrerupere. In schimb, insomnia supri-
ma incon~tienta, adica petreci 24 de ore pe zi fiind lucid, ceea ce omul e
prea slab ca sa suporte. Insomnia este un fel de act de eroism ~i fiecare zi
este 0 lupta pe care 0 pierzi de la 1nceput. Fiindca viata nu e posibila decat
prin uitare: 1n fiecare zi trebuie sa uiti pentru ca i1uzia unei noi vieti, 1n
fiecare dimineata, sa fie posibila. Insomnia, 1n schimb, te obliga sa faci
experienta luciditatii, a con~tiintei - fara 1ntrerupere. Acum e~ti 1n conflict
cu toata lumea, cu toata lumea care dOal'me. Nu te mai poti considera un om
asemeni celorlalti, pentru ca toti ceilalti traiesc 1n incon~tienta. $i prima
reactiune este un fel de orgoliu dement: eu nu sunt ca ceilaIti, eu traiesc
veghea fara sfar~it, 1n vreme ce toti ceilalti sunt ni~te incon~tienti. Orgoliul,
orgoliul catastrofei este singurul lucru care iti da curaj. Fiindca spui: Eu
n-am destinul celorlalti. Sentimentul extraordinar deflaueur este ca nu mai
faci parte din umanitate. E~ti f1atat ~i pedepsit 1n acela~i timp. Poate di
atunci, 1n perioada marilor mele insomnii, s-a nascut 1n mine acel orgoliu
care m-a 1nsotit toata viata: orgoliul luciditatii, Vreau sa spun ca oamenii
pot sa fie de~tepti, extraordinari, geniali - dar nu lucizi. Or, eu ml-am arogat
luciditatea, mi-am acordat monopolul ei. Acum nu mai cred a~a, In definitiv,
toti oamenii nefericiti sunt lucizi. Insa atunci mi se parea, din cauza insomniei,
ca luciditatea mea este 0 luciditate de 0 calitate aparte. Cert este ca perioada
de insomnii m-a marcat pentru tot restul vietii. A fost 0 experienta 1ngrozitoare.
(ltillerariile ullei vie!i: .M. Cioroll. Apoca/ipsa dupii Ciorall, Editura Humanitas,
Bucure~ti, 1993)

I. heller, s.m. - moneda austriaca din timpulimperiului

2. teribilism. teribi/isme, s.n. - atitudine, comportare neobi~nuita; extravaganta, excentricitate
3. epoter Ie bourgeois (fr.) - a uimi, a ~oca spiritele burgheze, conformiste
Jj I. Adolescenta,

SA INTELEGEM TEXTUU

01'"--------- Este vremea memoriilor ~'ia confesiunilor. Scrierile memorialistice reprezintii astazi 0 industrie $i
aceasta industrie se afla fn plin avant. Toata hl/nea scrie memorii, confesiuni, autobiogra;fii, poarta
convorbiri sau da interviuri; $i toata hllnea cite$te memorii, amintiri, confesiuni, autobiograjii, convorbiri
$i interviuri.
Genul memorialistic, daca i se poate spune a$a, este probabil genul dominant al acestui sfar$it de
veac; romanul. fn orice caz, afost detronat, fntaietatea nu-i mai apar{ine. Pofta de spovedanie fn public se
dovede$te la fel de insa{iabilii ca $i joamea publicului de spovedanii $i de dezvaluiri. (M ircea Iorgulescu,
Ispita memorialistica, In "Literatura ~i confesiune" - revista Caiete critice, nr. 1-2/1987).

Pornind de la aceasta observatie a lui Mircea Iorgulescu, Incercati sa raspundeti la urmatoarele

intrebari:

&J--------
1) De ce credeti ca se produce 0 asemenea "mutatie"
in interiorul campului literar? De ce genul memorialistic
Uurnalul, memoriile, autobiografiile, confesiunile,
interviurile etc.) I~i parase~te statutul sau "periferic",
evoluand spre "centru"?
Alegeti, eventual, una sau mai multe dintre variantele
urmatoare de raspuns ~i argumentati-va punctul de
vedere:
a) omul contemporan are un viu sentiment teatral al
vietii, ceea ce implica 0 con~tiinta a existentei culiselor,
de unde curiozitatea de a afla ce s-a petrecut, ce se
petrece ~i cum se petrece "acolo", "in spatele u~i1or
inchise" (cf. M. Iorgulescu, art. cit.);
b) intr-o lume standardizata, masificata, toate aceste
conserve de viata traita, care sunt memoriile, confe-
siunile, amintirile, autobiografiile, ii compenseaza, ii
revitaminizeaza deficitul de traire personala (idem);
c) impresia de "sinceritate" pe care conventia fictiunii
(In cazul romanului, bunaoara) pare s-o eludeze.
2) .ncercati sa realizati 0 dezbatere pro ~i contra In
jurul problemei sincerita{iiln genul memorialistic. Va
oferim, spre sugestie, cate un argument din fiecare
categorie. Argument pro: In celelalte specii (traditio-
nale), cum ar fi romanul, nuvela, schi\a, exista de la
Inceput conventia .fic{iunii care anuleaza impresia de
sinceritate, conventie care In genul memorialistic nu
exista. Argumente contra: Intre momentul trairii ~i
momentul scrierii (respectiv, al expunerii orale, In cazul
interviului) exista Intotdeauna 0 mai mare sau mai mica
distanta, suficient timp pentru ca memoria sa tradeze,
sa deformeze evenimentele (v. ~i Caiete critice, nr. 1-2/
1997, p. 13 sau N. Steinhardt, Jurnalulfericirii, Editura
Dacia, Cluj, 1991, p. 10); Memoriile nu sunt dedit pe
jumatate sincere, oridit de mare arji grija pentru adevc"ir
(Andre Gide); Numai jic{iunea nu minte (Fran<;:ois
Mauriac). Adaugati propriile argumente.

~ R~ _

Fictiune. Termenul provine din fr..fiction, lat.jictio, "creatie a imaginatiei, nascocire", derivat
dinjingere"a se preface, a se da drept altcineva". 1. Constructie a imaginatiei despre care se ~tie ca nu
are corespondent in realitate; orice descriere a unui continut neadevarat, darfacuta intr-un mod care sa-l
sugereze ca fiind real; inventie, plasmuire a imaginatiei urmarind scopul de a placea. 2. Latura specifica
a creatiei artistice, calitatea ei de a sugera i1uzia ODorintamplari adevarate, cand, in fapt, cele infati~ate
reprezinta 0 plasmuire a imaginatiei, au fost inventate, nascocite de autor. Literatura se delimiteaza de
istorie, spre exemplu, prin aceea ca este opera de fictiune, intrucat scriitorul nu copiaza realitatea, ci 0
recreeaza in planul fictiunii, datorita geniului, talentului, fanteziei sale creatoare. Fictiunea, care implica
procesul complicat de selectare, interpretare, imaginare a realitatii, este primul semn al artei. Ea opereaza
 ~
la diverse niveluri ale actului de creatie, de la conceptie pi'lllala stil. Fara a fi numita ca atare, notiunea de
fictiune a fost definiHi de AristoteI* in Poetica, unde se precizeaza ca "datoria poetului nu este sa
povesteasdi lucruri intamplate cu adevarat, ci lucruri putand sa se intample, in marginile verosimilului
~inecesarului". Filozoful grec distinge intre istorie (aceasta infati$eaza fapte aievea intamplate) $i poezie,
care inventeaza fapte ce s-ar putea intampla. Opozitia aristotelica a fost preluata de ditre mai toti autorii
de poetici, deosebirea dintre ei con stand in accentuarea uneia sau a alteia din laturile definitiei. Constanta
a actului creator, notiunea de fictiune se modifica in timp, ea fiind altfel interpretata in epoca moderna,
cand cunosc, 0 mare dezvoltare jurnalele, romanele confesive ale experientelor personale, literatura
auten ticista. In aceeasi cate.g.o.rk..s~gfu;t:iSCmeJl1.QJi;11isJi-c,a.~i.cofespo.!=I(lentel4..scciitQljlQJ;,..&.9rg...J
. ..y"n
t
op~~JiGttl,llJ._e, in acceptia aristotelica a'cuvantului: Totu~i aceste opere (ex. Memoriile lui Saint-Simon,
a samii de cuvinte, de loan Neculce, Scrisorile lui Ion Ghica) aQ un indiscutabi) farmecli1:erar. Explicatia
sta in aceea ca fiet~'"!.!:~a_est~~-lJ,Let:~l)t*
aici )nJ11oduL de~a relatai.de~a pune ~1 paginii. fapteIe,.tr~~ite,sa~,
uneori, intrec orice imaginatie. Jictiune inseamna, fire~te, inventie, dar inseamnii ~i organizare a unui
mat~aTCle-;ratr~~hivaland ~u talentul, obi~nuit sa creeze in domeniul imaginar. in~sensul ~ces~a ~l
memo~ialistul se pl~se~aiD W,!Qulnctiunii,.QPs;ept care trebuie aco.J:daLcu~reali1atealLt~ram.rlkel:~ un
loc insemnat iI ocupa c.ee'!,.<;e.s~a numit "literaturade=frontierii". Fictionalitatea nu poate constitui un
crite"riu-ae---~~~'i:;~;;'estetica decM in masura in care este inteleasa ca 0 caracteristica a artei literare,
imbriicand diverse forme. Acceptia restrictiva a fictiunii ne-ar priva de 0 seama de opere de valoare, a~a
dupa cum minimalizarea fictiunii, ca factor preponderent al actului de creatie, ne-ar impinge In pur
documentarism. (Dictional' de termeni literari, Editura Academiei Bucure~ti, 1976, p. 175)
Literatura cuprinde ambele domenii: creatia propriu-zisa e fictiune, dar jurnaluL memoriile,
reportajul, descrierea de calatorie care cauta sa reflecte cat mai fidel realitatea intra $i ele in sfera literaturii
care accepta orice document uman, prezentat sub forma de text.

3) Incercati sa repartizati cele trei texte care ilustreaza 4) Exista marci ale non-fietionalitatii in interviul luat
ema adolescentei celor doua categorii de text: fictional de Gabriel Liiceanu lui Emil Cioran? Care ar fi acestea?
$i non-fictional. Argumentati-va punctul de vedere.

~ Retinet!

Interviu: din engI. interview (Intrevedere), convorbire in care persoana este interogata asupra
0

faptelor, ideilor ~iproiectelor sale, In vederea fie a publicarii sau difuziirii continutului, fie a utilizarii lui
In scopul unei analize (anchete de opinie etc.). (Din Dictionnaire Petit Larousse en couleurs, Librairie
Larousse, Paris, 1989)

&--------
5) Nu orice interviu (convorbire) poate fi integrat raspundeti la urmiitoarele intrebari:
genului memorialistic. Care ar fi, totu~i, argumentele
Cu ce echivaleaza Emil Cioran despartirea
voastre prin care interviul de fata poate fi circumscris de copilarie?
acestui gen?
De ce adolescenta reprezinta 0 etapa de
6) Sa urmarip perspectiva lui Emil Cioran asupra "criza" existentiala? In elaborarea raspunsului,
adolescentei. In tentativa voastra de a 0 descrie, corelati textul lui Cioran cu textele anterioare.
* Aristotel (384-322 i.Hr.). Filozof grec. Statueaza riguros regulile exprimarii, define~te esen(a artei ~i reflectarea artistica. Autor al teoriei
referitoare la purificarea prin arta (Retorica. Poetica).
~ I. Adolescenta
-- I Ce reprezinta lectura pentru "adoleseentul"
Cioran? Dar pentm voi? Avfll1d in vedere ~i
doua mai tclrziu. Alteori, l1lisefacea soml1 dupa prdnz,
l11aiales vara, ~i dacc1vedeam ca toate cafelele pe care
cazul Eliade, 1neercati sa faeeti 0 eomparatie Ie sorbeam .yi toatti apa rece pe care mi-o zvdrleam pe
1ntre adoleseentul interbelie ~i adolescentul obraji ramclneau fara elect, md lungeam pentru 0
eontemporan din perspeetiva relatiilor cu jUl11eltatede ceas cu dqteptdtorul la cc'jpatdi. Dar nu
leetura. uitam sd scad aceaste7jumc1tate de ceas din sOl11l1ulde
I In ee masura este/ nu este un teribilist "ma- l10apte (op. cit., p. 230).
tuml" Cioran? Realizati 0 dezbatere polemiea, 8 J Ce parere aveti despre aeeste "experimente ale luei-
utilizfmd argumentele textului. ditatii" in eazul eelor doi adoleseenti, M. Eliade ~i
I Cu ee polemizeaza adoleseentul Cioran? De E. Cioran? (v. ~i fragmentul lui Eliade despre medele-
ee se revolta 1mpotriva normalitatii? Ineereati nism.) Mai sunt ele aetuale in lumea de azi?
sa eomentati seena eonvorbirii dintre autor ~i 9 J Cum va explieati faptul ea eele mai multe texte des-
mama sa. pre adolescenti adopta eonventia stilistica a persoanei I?
I Perioada "insomniilor" este recurenta in
cartile lui Emil Cioran (v. ~iDespre neajunsul
de ate fi nascut, p. 131 sau Neantul se afia n.
mine, eonvorbire eu Gerd Bergfleth 1n
Convorbiri cu Cioran, Editura Humanitas,
1993, p. 102). De ee este insomnia un "aet de
eroism"? Care este relatia dintre insomnie ~i
"experienta lueiditiitii"? Oar diritre insomnie
- lueiditate - adoleseenta?
7 J Daca biografia lui Emil Cioran a fost mareata pentru
totdeauna de perioada insomniilor din adoleseenta,
adoleseenta lui Mireea Eliade a fost mareata, printre
altele, de biitalia aeestuia eu somnul. Ca sa ajunga la
numai patm ore de somn pe noapte (eonsaerfmd deei
cat mai mult timp leeturilor fundamentale), Mireea
Eliade a facut 0 indelungata ueenieie: Timp de mai multe
luni, - afirma el in Memorii - ma culcam 1nfiecare
noapte cu cateva minute mai tarziu decat n noaptea
precedenta ~ipuneam de~teptatorul sa sune cu un minut
mai devreme. Cand reu~eam sa smulg somnului un ceas,
ma opream ~i nu mai schimbam minutarele cateva
saptamdni. Apoi, reluam experienfa, miqordnd zilnic
rafia de somn cu unul sau doua minute. Nu pot spune
ca mi-a fost u~or. Uneori, cdnd prelungeam lecturile
dupa 2 noaptea, nu puteam adormi ~i ma zvarcoleam
mult timp npat. Dar eu ma ncapafdnam sa nu fin seama
de aceste insomnii, ci continuam sa numelr orele ~i
.minutele consacrate somnului din clipa ncare stinsesem
lumina ~i ma culcasem, chiar daca adormisem un ceas

.:. Plecand de la textele analizate ~i de la aIte leeturi personale, realizati 0 eompunere despre eontradietiile
adoleseentei.