Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Amintiri Din Copilarie Comentariu
Amintiri Din Copilarie Comentariu
slbea din fug nici n ruptul capului; ct pe ce s puie mna pe mine", "i eu fuga, i
ea fuga, i eu fuga, i ea fuga, pn ce dam cnepa toat palanc la pmnt". De
asemenea majoritatea frazelor se leag ntre ele prin conjucia coordonatoare
copulativ "i" "i cnd nvam eu la coal, mama nva cu mine acas. i citea la
ceaslov, la psaltire i Alexandria mai bine dect mine, i se bucura grozav cnd vedea
c m trag la carte.
Comparaiile sunt din limbajul popular: "cum nu se d scos ursul din brlog...
aa nu m dam eu dus din Humuleti"; "doi cai ca nite zmei".
Epitetele sunt adesea regionalisme sau creaii lexicale proprii: clugrii o
adunatur de zamparagii "duglii", "mine, poimine aveam s ne trezim nite babalci
gubaci", - dac-ar ti el ghilhnosul i ticitul, de unde am pornit ast noapte".
Arta literar const n "modul spunerii" n hazul povestirii. I. Creang mbin
cu miestrie modurile de expunere:
Naraiunea sau relatarea n direct a naratorului, e nsui firul povestirii. Pe firul
acestei povestiri se pot distinge momentele subiectului mai ales n partea a IV.-a.
Descrierea apare n dou momente ale aciunii, cnd evoc universul copilriei
i cnd i ntoarce privirea napoi, spre munii Neamului, din vrful codrilor
Pacalilor.
Dialogul ascunde conflictul, dezvluie sufletul personajelor, gndurile,
sentimentele, temperamentele, nvioreaz aciunea, o propulseaz.
Monologul interior apare n noaptea dinaintea plecrii, n ceasul disperat al
ntoarcerii spre sine, a Eului nfrnt: "zicnd n sine-mi cu amrciune: ce necaz de
capul mieu".
G. Calinescu scria "Creang este expresia monumental a naturii umane n
ipostaza ei istoric ce se numete poporul romn".