Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dupa cum este cunoscut, Pmntul execut att o micare anual de revoluie n jurul
Soarelui, ct i o miscare diurn de rotaie n jurul axei polilor teretri. Axa polilor pstreaz (n
prima aproximaie) o poziie fix n spaiu, ea fiind nclinat pe planul orbitei Pmntului
(numit planul eclipticii) cu 66 33'. Datorit acestui fenomen, cele dou emisfere terestre sunt
iluminate de Soare inegal n decurs de un an, fapt ce genereaz la latitudinile medii
inegalitatea zilelor i a nopilor, precum i succesiunea anotimpurilor.
Denumirea de solstiiu ("Soarele st") este dat de faptul c la data respectiv are loc
schimbarea gradientului micarii Soarelui n raport cu declinaiile acestuia. Soarele aflndu-se
la culminaie (pentru latitudinea medie a rii noastre) la 67 52' deasupra orizontului, durata
zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15h 32m, durata nopii fiind de numai 8h
28m. Din acelasi motiv i crepusculul are durata maxim din an, iar la latitudinile ridicate,
crepusculul se prelungete toat noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii
frumoaselor "nopi albe".
Dup momentul solstiiului de var, durata zilei va ncepe sa scad, iar a nopii s creasc, timp
de 6 luni, pn la 21 decembrie, momentul solstiiului de iarn. Evident, n emisfera sudic a
Pmntului fenomenul se deruleaz n sens invers.
Este interesant de amintit faptul c, bazndu-se pe acest fenomen, nvatul grec Eratostene a
reuit s determine nc din anul 250 .Ch., cu o precizie remarcabil, lungimea meridianului
terestru. Astfel, observnd Soarele la momentul culminaiei n ziua solstiiului de var n
oraele egiptene Siena, unde acesta se afl chiar la zenit, i Alexandria, unde Soarele avea o
distan zenital de 7 12', i cunoscnd distana terestr ntre cele dou orae, Eratostene a
obinut valoarea lungimii cercului meridian. Aceasta a fost prima operaie geodezic cunoscut
n istorie.
nlimea Soarelui deasupra orizontului la mijlocul zilei, n ziua solstiiului de var i iarn