Tehnologia Bluetooth

1. Generalitati

In 1998, cinci companii importante (Ericsson, Nokia, IBM, Toshiba si Intel) au

format un grup, numit Bluetooth SIG (Special Interest Group), pentru a crea o
tehnologie care sa nu necesite licenta destinata conexiunilor universale fara fir ntre
dispozitivele mobile. Rezultatul este Bluetooth, o tehnologie ce a luat numele regelui
care n secolul al X-lea a unit triburile de razboinici Vikingi. Adoptarea acestui nume
reprezinta o recunoastere a rolului deosebit pe care companiile nordice l-au avut n
dezvoltarea tehnologiei Bluetooth.

Bluetooth reprezinta un standard pentru comunicatii radio pe distante scurte.

Principalele trei scopuri avute n vedere nca din faza de proiectare
sunt: dimensiuneredusa, consum minim, pret scazut. Tehnologia a fost proiectata
pentru a fi simpla si pentru a deveni un standard de facto in conexiunile fara fir.

Funcia Bluetooth permite transferul de date fr fir ntre echipamente ce

accept tehnologia de comunicaii Bluetooth. Putei transfera date ntre aceste
echipamente pe o distan de pn la 10 metri n cmp deschis.
Nu este necesar s folosii un cablu de conectare, deoarece tehnologia Bluetooth este
o tehnologie fr fir, i nici nu este necesar ca dispozitivele s fie aezate unul n faa
celuilalt, ca n cazul tehnologiei cu infraroii. De exemplu, putei utiliza dispozitive
Bluetooth n geant sau n buzunar. Dispozitivele Bluetooth trebuie mperecheate
unul cu cellalt prima oar cnd se efectueaz o conexiune fr fir.
Dup mperechere, dispozitivul Bluetooth i Walkman-ul dvs. pot fi conectate
ulterior printr-o operaie simpl.

Aceasta tehnologie este o tehnologie wireless care permite PC-urilor,

echipamentelor PDA, telefoanelor mobile sau echipamentelor de tip televizor /
combina stereo sa comunice intre ele . Aceasta comunicare se realizeaza prin
semnale radio, utilizand un cip dedicat. Se pot transmite concomitent atat semnale
sonore, cat si date. Transmisia si receptia se fac in banda pentru transmisii
industriale, stiintifice si medicale (siM), altfel spus in banda de 2,4 GHz. Cipul
dispune de un produs program numit controlor de legaturi care identifica
echipamentele Bluetooth si gestioneza procesul de transmitere sireceptionare a
datelor si a semnalelor sonore. Echipamentul Bluetooth emite in mod continuu un
semnal pentru a identifica in zona sa de vizibilitate dispozitive similare. Dupa
identificarea intre ele doua echipamente Bluetooth, incep intre ele un proces de
comunicare pentru a se stabili daca cele doua dispozitive pot sau nu sa interactioneze
intre ele. Intercomunicarea depinde de profilul Bluetooth specific, codat in hardware-
ul fiecarui echipament. In momentul in care echipamentele au stabilit ca pot
comunica intre ele se stabileste o conexiune numita piconet. In momentul constituirii
conexiunii piconet si unul din dispozitivele din conexiune este conectat la Internet cu
ajutorul unui PDA (palmtop), conectat si el la piconet, se poate accesa
Internetul. Daca in aceeasizona exista mai multe echipamente Bluetooth sau mai
multe retele piconet semnalele acestora pot interfera. Pentru a scapa de acest
fenomen tehnologia Bluetooth foloseste metoda salturilor de frecventa cu spectru larg
( spread spectrum frecvency hopping). Aceasta metoda , utilizata si de alte
transmitatoare, consta in schimbarea frecventei de cca. 1600 de ori pe secunda ,
minimizand sansa de interferenta.

2. Specificatiiele Blutooth

Primele specificatii referitoare la Bluetooth au aparut n februarie 2001 sub

denumirea de Bluetooth 1.1 Specification. A urmat apoi n 2003 Bluetooth 1.2
Specification. Specificatiile sunt compuse din doua parti: nucleul si profilele.

2.1 Specificatiile nucleului

Specificatiile nucleului definesc toate nivelele din stiva protocolului Bluetooth

(figura 13). Stiva protocolului Bluetooth difera n anumite privinte de modelul clasic,
OSI. Aceste diferente provin in principal din conditia impusa Bluetooth-ului de a
suporta conectivitate ad-hoc ntre nodurile participante la care se adauga cerinta de
consum redus si necesitatea implementarii protocolului pe dispozitive care au resurse
limitate, dispozitive pe care nu s-ar putea implementa modelul OSI.

figura 13.- Stiva protocolului Bluetooth si structura chip-ului Bluetooth

Nivelul radio (RF) se afla la baza stivei. Specificatiile interfetei sale definesc
caracteristicile transmisiunii radio, banda de frecventa, structura canalelor, nivelele
admise ale puterii de emisie si nivelul de sensibilitate al receptorului.
 Al doilea nivel este 17217u2024r baseband. Acest nivel se ocupa cu partea
fizica a Bluetooth-ului (PHY) si controlul accesului la mediu (MAC). Acestea
implica sarcini cum ar fi descoperirea dispozitivelor (device discovery), formarea
legaturii, comunicatie sincrona sau asincrona cu dispozitivele conectate.

Dispozitivele conectate trebuie sa schimbe ntre ele unele mesaje de control

pentru configurarea si managementul conexiunilor. Structura acestor mesaje este
definita la nivelul link manager protocol (LMP). Entitatea functionala care are rolul
de a ndeplini functiile acestui nivel se numeste managerul legaturii (link manager).

Un aspect care confera unicitate Bluetooth-ului l reprezinta integrarea ntr-un

singur chip Bluetooth a partii radio si a partii de control. Un chip bluetooth poate fi
conectat cu procesorul dispozitivului gazda folosind ca interfete USB, UART sau un
PC-card. In specificatiile nivelului controler interfata cu dispozitivul gazda (Host
Controller Interface - HCI) se defineste o metoda de interfatare independenta pentru
comunicarea cu chip-ul Bluetooth. Procesorul dispozitivului gazda comunica cu
modulul Bluetooth folosind comenzi HCI. Nivelul HCI este parte a stivei Bluetooth
dar nu constituie un nivel de comunicatie peer-to-peer, cu un alt dispozitiv Bluetooth,
din moment ce comenzile HCI si mesajele de raspuns nu folosesc legatura radio.

Nivelul de control al legaturii logice si protocolul de adaptare (logical link

control and adaptation protocol - L2CAP) poate fi considerat ca fiind Link layer-ul
pentru Bluetooth. Acest nivel se ocupa de multiplexarea, reasamblarea si segmentarea
pachetelor. In mod uzual nivelul L2CAP si nivelele superioare sunt implementate
software. L2CAP livreaza pachetele receptionate de la nivelele superioare catre
destinatar. Dispozitivele Bluetooth pot stabili o legatura L2CAP de ndata ce sunt
unul n raza celuilalt. Un dispozitiv client trebuie sa descopere mai nti serviciile
oferite de un dispozitiv server.

Nivelul protocolului de descoperire a serviciilor (Service discovery protocol -

SDP) defineste mijloacele prin care dispozitivul client poate descoperi att serviciile
oferite ct si atributele serviciilor. Design-ul nivelului SDP a fost optimizat pentru
Bluetooth. Acesta defineste doar mecanismul de descoperire, neincluznd metodele
de accesare a acestor servicii.

Specificatiile nivelului RFCOMM definesc o metoda de emulare a conexiunii

prin cablu RS-232 peste legatura radio Bluetooth. RFCOMM suporta aplicatii
derivate din aplicatiile care utilizau portul COM pentru a realiza comunicatii peer-to-
peer (de exemplu protocoalele point-to-point - PPP, inclusiv TCP/IP) .

2.1.1 Legatura radio

Bluetooth-ul opereaza n banda ISM la 2,4 GHz. Majoritatea tarilor aloca o

latime de banda de 83,5 MHz (exceptie face Japonia). In interiorul acestei benzi sunt
definite 79 de canale radio (23 de canale n Japonia) distantate la 1 MHz. In prezent
se fac eforturi pentru a alinia toate tarile la aceasta definire a benzii pentru Bluetooth
astfel nct tehnologia sa poata deveni una globala.

Bluetooth este un sistem care foloseste tehnica spectrului mprastiat cu salt n

frecventa. Aceasta nseamna ca purtatoarea face salturi n frecventa acoperind ntreg
spectrul de 79 de canale, folosind o secventa de salt pseudo-aleatoare. Rata uzuala
a salturilor, 1600 salturi pe secunda, asigura o foarte buna protectie la interferente n
banda de 2,4 GHz.

figura 14.- Exemplificarea unei transmisiuni cu salt n frecventa

Un alt avantaj al salturilor rapide n frecventa l reprezinta lungimea mica a

pachetelor de date. Astfel daca un pachet nu este receptionat corect de un dispozitiv
se solicita retransmisia pachetului. Cu siguranta retransmisia se va face pe o alta
frecventa, n functie de secventa de salt stabilita. Acest caz este ilustrat n figura 14,
unde pachetele dispozitivului 1 (casutele rosii) si pachetele dispozitivului 2 (casutele
verzi) folosesc la anumite momente de timp aceeasi frecventa, rezultnd coliziuni.
Aceasta situatie poate sa apara si atunci cnd un dispozitiv non-Bluetooth foloseste o
parte din banda alocata Bluetooth-ului.
figura 15.- Exemple de pachete de date transmise pe unul, trei sau cinci sloturi
temporale.

Intervalul de comutare de 220s care succede pachetele este necesar efectuarii

saltului n frecventa. Pentru emisie si receptie se folosesc sloturi temporare succesive.
Lungimea nominala a unui slot este de 625s. In mod normal un pachet de date ocupa
un singur slot dar poate ocupa si trei sau cinci sloturi, ca n figura 7. In cazul
pachetelor multi-slot frecventa de emisie ramane aceeasi pna cnd ntregul pachet
este transmis. Cnd se utilizeaza pachete multi-slot rata de bit este mai mare deoarece
este nevoie doar de un singur header si un singur interval de comutare de 220s
(switching time) n fiecare pachet. Pe de alta parte, scade robustetea deoarece ntr-un
spectru aglomerat pachetele lungi se pot transmite cu erori.

Viteza legaturii, de 1Mbps, poate fi usor atinsa folosind o modulatie GFSK. O

tehnica de modulatie mai complexa ar conduce la atingerea unor rate de bit mai
ridicate dar ar complica structura partii radio a Bluetooth-ului si implicit ar creste
costurile de productie.

In general partea radio este cel mai costisitor element al interfetei cu o retea
wireless. In receptoarele radio tipice filtrele, oscilatoarele si mixerele proceseaza
semnalul de intrare la frecventa nalta. Asemenea circuite sunt costisitoare. Pentru a
reduce costurile specificatiile Bluetooth recomanda trecerea semnalului de intrare pe
o frecventa intermediara mai mica (aproximativ 3 MHz), frecventa care permite
realizarea unor filtre integrate folosind tehnologia CMOS. Trecerea pe o frecventa
intermediara mai mica creeaza nsa alte probleme cum ar fi reducerea sensibilitatii
receptorului. Sensibilitatea recomandata a receptorului Bluetooth este de minim -
70dB.

2.1.2 Retele de tip piconet si scatternet

 Un grup de dispozitive Bluetooth care folosesc acelasi canal pentru a comunica
ntre ele poarta numele de piconet. Asa cum se observa n figura 16b un piconet este
o retea cu o configuratie de tip stea. Dispozitivul central are rolul de master celelalte
dispozitive functioneaza ca slave (sclav). Un rol important al master-ului este acela
de a stabili secventa de salt n frecventa. Aceasta secventa se stabileste pseudo-
aleatoriu, n principiu pornind de la numarul care reprezinta adresa masterului si de la
un alt numar generat aleatoriu de catre master. Toate dispozitivele slave din fiecare
piconet sunt sincronizate cu ceasul master-ului si urmeaza schema de salt stabilita de
acesta. Un master poate deservi simultan maxim sapte sclavi activi. Astfel o retea de
tip piconet poate fi formata din doua, trei, pna la opt dispozitive (figura 16a,b) din
care unul singur poate fi master. Dispozitivele slave nu pot comunica direct ntre ele,
ci doar cu masterul. Masterul poate comunica cu oricare dintre sclavi.

O retea de tip scatternet poate fi formata prin conexiunea a doua sau mai multe
retele tip piconet.(figura 16c). Atunci cnd un dispozitiv face parte din mai multe
piconet-uri el va trebui sa se sincronizeze, de fiecare data, cu piconet-ul cu care
comunica la un anumit moment. Un dispozitiv poate fi sclav n doua piconet-uri
diferite sau master ntr-un piconet si sclav n altul dar nu poate fi master pentru mai
mult de un piconet.

O caracteristica proprie retelelor Bluetooth este dinamismul. Retelele

Bluetooth sunt retele ad-hoc, care se formeaza, se modifica si se dizolva permanent

figura 16. - Exemple de retele de tip piconet si scatternet

a) piconet format din doua dispozitive

b) piconet format din mai multe dispozitive

c) scatternet constituit din trei piconet-uri

2.1.3 Procedura de cautare de dispozitive (inquiry) si cererea de conectare (paging)

Conectarea cu un anumit dispozitiv se realizeaza prin intermediul unui mesaj

de tip page. Pentru a trimite un mesaj page (procedura numita paging) masterul
trebuie sa cunoasca adresa sclavului catre care face cererea de conectare. Aceasta
adresa se obtine cu ajutorul unui mesaj de tip inquiry.

Starea implicita a unui dispozitiv Bluetooth este numita standby mode. In

aceasta stare dispozitivul asculta la intervale de 1,28 secunde eventualele mesaje
inqury sau page. De fiecare data sunt ascultate pe rnd 32 de frecvente pe care este
posibil sa se primeasca unul din mesajele amintite anterior.

Prin mesajul inquiry masterul trimite un cod numit inquiry access

code. Celelalte dispozitive raspund trimitnd informatii despre identitatea lor si
despre ceasul propriu. Dupa aceasta urmeaza o procedura de cautare de servicii
utilizata pentru a determina ce fel de servicii ofera fiecare dispozitiv prezent n raza
masterului.

In timpul procedurii de paging, pe baza informatiei despre identitatea si ceasul

fiecarui dispozitiv masterul determina si trimite sub forma mesajului page un cod de
acces si o secventa de activare a sclavului (wake-up sequence). Un astfel de mesaj va
fi trimis de master pe cele 32 de frecvente destinate acestei proceduri astfel: initial
mesajul este transmis pe primele 16 frecvente de 128 de ori iar daca nu se primeste
nici un raspuns se continua transmiterea mesajului pe celelalte 16 frecvente tot de 128
de ori. Timpul maxim de asteptare a raspunsului la mesaj este de 2,56 secunde.

In urma procedurilor inquiry si page se realizeaza conexiunea ntre master si

sclavi (figura 17).

figura 17. - Procedurile inquiry si page duc la stabilirea unei conexiuni

2.1.4 Transferul de date. Canalul piconet

Imediat ce s-a format o retea de tip piconet, comunicatia ntre master si sclav(i)
poate ncepe. Canalul comun pe care se face comunicatia se numeste canalul piconet.
Acest canal este mpartit n intervale de timp de cte 625s, fiecare slot folosind o
alta frecventa de transmisie. Canalul este partajat ntre master si sclavi folosind o
schema de tipul salt n frecventa/divizare duplex n timp (frequency-hop/time-
division-duplex FH/TDD) n care comunicatia n sensul master-slave si slave-master
se desfasoara pe rnd. Pentru transferul de date pe un canal piconet se pot defini doua
tipuri de legaturi: legatura asincrona (Asynchronous Connectionless Link - ACL) sau
legatura sincrona (Synchronous Connection Oriented Link - SCO). Legatura de tip
ACL este cu comutare de pachete si, desigur, se foloseste pentru transmisia datelor
sub forma de pachete. Debitul maxim pentru aceasta legatura, folosind pachete
multislot, este de 723 kbps ntr-un sens de transmisie si 57,6 kbps n celalalt sens,
masterul fiind cel care controleaza viteza de transmisie pe fiecare sens. Pentru
conexiuni punct la punct, simetrice, cu comutare de circuite, se foloseste legatura
SCO (uzual pentru transmisia de voce). Debitul pentru aceasta legatura este de 64
kbps.

Cel mai adesea datele sunt trimise sub forma de pachete (figura 18). Un astfel
de pachet poate sa aiba o lungime de 1, 3 sau 5 sloturi temporale. Fiecare pachet este
compus din trei parti: codul de acces (access code), header-ul si datele utile
(payload). Partea care contine datele utile poate avea ntre 0 si 2745 biti. Sunt admise
si pachete de control care sa fie compuse doar din codul de acces sau doar din codul
de acces si header.

Codul de acces contine informatii referitoare la destinatarul pachetului iar headerul

contine informatii referitoare la pachet (tipul pachetului, sursa, corectia erorilor, etc).

figura 18. - formatul unui pachet standard.

2.2 Specificatiile profilelor

Producatorii pot folosi serviciile oferite de stiva Bluetooth pentru a crea o

varietate de aplicatii. Deoarece interoperatibilitatea este cruciala pentru functionarea
Bluetooth-ului, Bluetooth SIG a elaborat specificatiile profilelor. Profilele reprezinta
modele de utilizare a tehnologiei Bluetooth. Acestea descriu principalele aplicatii
Bluetooth si dispozitivele carora la sunt adresate.

Profilele definesc protocoalele care suporta un anumit model de utilizare.

Unele profile se pot baza pe altele, ntre ele existnd o relatie de interdependenta.
(figura 19). De exemplu trei profile (File Transfer Profile, Object Push Profile si
Synchronization Profile) sunt definite pe baza Generic Object Exchange Profile.
 Aparatele Bluetooth implementeaza diferite seturi de profile. Pentru ca un
dispozitiv sa suporte un anumit profil acesta trebuie implementeze trasaturile
obligatorii ale profilului respectiv .

figura 19. - Relatiile de interdependenta dintre profilele Bluetooth

Conform specificatiilor Bluetooth profilele se pot grupa astfel: profile generale,

profile orientate pe model de utilizare si profile aditionale. In continuare se va
prezenta fiecare grupa de profile.

2.2.1 Profilele generale

Generic Access Profile defineste procedurile generale legate de descoperirea

dispozitivelor Bluetooth (procedurile idle mode) si aspecte legate de managementul
legaturii si conectarea dispozitivelor Bluetooth (procedurile connecting mode). Tot n
acest profil sunt definite procedurile legate de diferitele nivele de securitate. Mai
mult, acest profil include formatul uzual al cererilor pentru parametrii accesibili
nivelului interfata utilizator. Toate dispozitivele Bluetooth trebuie sa suporte acest
profil.

Service Discovery Application Profile defineste trasaturile si procedurile unei

aplicatii ce ruleaza pe un device Bluetooth, necesare pentru a descoperi serviciile
oferite de un alt dispozitiv Bluetooth.
 Serial Port Profile defineste caracteristicile obligatorii pentru dispozitivele
Bluetooth, necesare pentru a putea emula conexiuni seriale peer-to-peer prin cablu,
folosind nivelul RFCOMM.

Generic Object Exchange Profile specifica protocoalele si procedurile care vor

fi folosite de aplicatii care presupun schimbul de obiecte.

2.2.2 Profile orientate pe model de utilizare

Cordless Telephony Profile si Intercom Profile definesc caracteristicile si

procedurile obligatorii pentru interoperabilitatea dintre unitatile active n modul de
utilizare "three-in-one phone" (acelasi telefon poate fi folosit ca telefon fix fara fir,
walkie-talkie si telefon celular).Cordless Telephony Profile este folosit cnd telefonul
este conectat prin Bluetooth la o statie de baza pentru telefonia fixa (cazul
telefoanelor fixe cordless). Intercom Profile implementeaza modul de folosire
"walkie-talkie" ntre doua telefoane fixe echipate cu module Bluetooth.

Dial-up Networking Profile descrie cum se poate folosi un telefon celular sau
un modem wireless, mpreuna cu un PC, pentru a realiza transferuri de date prin
conectarea la un server pentru accesul dial-up la Internet sau pentru alte servicii dial-
up.

Fax Profile descrie modul n care un PC poate folosi un telefon celular ca

modem wireless pentru fax. Astfel se pot trimite si receptiona fax-uri direct pe
computer.

Headset Profile stabileste cerintele necesare pentru ca dispozitivele Bluetooth

sa suporte atasarea unui dispozitiv de tip hands-free fara fir. Aceste dispozitive pot fi
utile n cazul telefoanelor mobile, PDA-urilor si al laptop-urilor.

LAN Access Profile stabileste cum pot accesa dispozitivele echipate cu

Bluetooth o retea de tip LAN folosind PPP (Point-to-Point Protocol) bazat pe
RFCOMM (protocol Bluetooth care emuleaza interfata RS-232). Tot aici se specifica
cum poate fi utilizat acelasi mecanism PPP, pentru a crea o retea formata din doua
aparate echipate cu module Bluetooth.

File Transfer Profile stabileste cadrul care i permite unui utilizator sa caute si
sa editeze obiecte (fisiere si dosare) localizate pe un alt dispozitiv Bluetooth si sa
transfere obiecte ntre cele doua dispozitive. Cele mai folosite dispozitive pentru
astfel de operatiuni sunt PC-urile, notebook-urile si PDA-urile.

Object Push Profile furnizeaza descrieri ale mijloacelor prin care utilizatorii
pot trimite, primi sau face schimb de obiecte simple, de exemplu cazul schimbului de
carti de vizita ntre laptop-uri, PDA-uri sau telefoane mobile.
 Synchronization Profile specifica modalitatile prin care se poate realiza
sincronizarea automata a datelor (de obicei a notelor din agenda) atunci cnd un
dispozitiv intra n raza de acoperire a unui PC dotat cu placa Bluetooth.

2.2.3 Profile aditionale

Initial n specificatiile Bluetooth s-au definit treisprezece profile, descrise

anterior. Pentru a garanta interoperabilitatea n cazul unei arii largite de aplicatii,
grupul de lucru Bluetooth SIG a specificat noi profile, definite separat, dupa cum
urmeaza:

Generic Audio/Video Distribution Profile (GAVDP) defineste un grup

generic de protocoale si proceduri cu rolul de a distribui informatie audio/video
folosind canale ACL.

Advanced Audio Distribution Profile (A2DP) defineste distributia de

informatie audio/video de nalta calitate mono sau stereo pe canale ACL. A2DP se
bazeaza pe GAVDP.

Audio/Video Remote Control Profile (AVRCP) defineste transmisia unui

semnal A/V de control, activat de utilizator, catre un dispozitiv Bluetooth.

Basic Imaging Profile (BIP) este un profil bazat pe OBEX care permite
dispozitivelor sa negocieze dimensiunea si tipul codarii datelor de tip imagine care
sunt schimbate.

Basic Printing Profile (BPP) este un profil bazat pe OBEX care permite
printarea mail-urilor, mesajelor sau a unor documente direct de pe dispozitivele
mobile.

Hardcopy Cable Replacement Profile (HCRP) este un profil usor de implementat

pentru printarea si scanarea oricarui tip de document. HCRP este implementat direct
peste L2CAP evitnd suprancarcarea cu OBEX sau RFCOMM.

Bluetooth Extended Service Discovery Profile (ESDP) for Universal Plug and
PlayTM (UPnPTM) este un profil destinat descoperirii altor dispozitive care suporta
servicii UPnP si receptionarii informatiilor despre aceste servicii.

Hands-Free Profile (HFP) defineste cazul cnd un mobil poate fi folosit

mpreuna cu un dispozitiv de tip hands-free. HPF asigura mijloacele realizarii
legaturilor de voce si de control ntre cele doua dispozitive.

Human Interface Device Profile (HID), stabileste cadrul de utilizare a

tastaturilor Bluetooth, a dispozitivelor destinate jocurilor (de exemplu un joystick
wireless) si a dispozitivelor de monitorizare la distanta.
 Common ISDN Access Profile defineste modul n care aplicatiile pot accesa
ISDN prin Bluetooth.

Personal Area Networking Profile (PAN) defineste retelele personale bazate pe

IP. Acest protocol asigura suport si pentru punctele de acces ale retelei (de exemplu
LAN sau GSM).

SIM Access Profile (SAP) defineste modalitatea n care poate fi accesata o

cartela SIM prin intermediul unei legaturi Bluetooth.

3. Securitatea unei conexiuni Bluetooth

Sistemul de securitate al tehnologiei Bluetooth include att autentificare ct si

confidentialitate si are la baza algoritmul de criptare SAFER+. La origini acesta este
un cifru bloc dar n cazul Bluetooth-ului este implementat ca cifru stream. Versiunea
pe 128 de biti folosita de Bluetooth este considerata ca fiind foarte solida.

Exista patru metode pentru a asigura securitatea unei legaturi Bluetooth:

Autentificarea, prin care se verifica identitatea fiecarui dispozitiv din retea;

Pairing, este o procedura prin care se autentifica doua dispozitive, bazata pe

stabilirea de comun acord a unei parole care se introduce de catre utilizatorii
ambelor dispozitive. In urma procedurii de pairing cele doua dispozitive apar unul
celuilalt ca fiind sigur (trusted). Procedura de pairing pentru doua dispozitive se
realizeaza o singura data, nefiind necesara la urmatoarele conexiuni ntre cele
doua dispozitive.

Autorizarea, este procesul prin care se decide care dispozitiv din raza de
acoperire are sau nu voie sa acceseze un anumit serviciu.

Criptarea, asigura confidentialitatea datelor trimise. Se foloseste o cheie cu

lungimea ntre 8 si 128 biti.

Prin aplicatie, se poate specifica care dintre metodele de securitate se aplica unei
anumite legaturi.

Conectarea cu Bluetooth

O metoda utilizata pentru conectarea a doua sau mai multe

calculatoare este cea wireless, prin Bluetooth.

MSI PC2PC Bluetooth este una dintre cele mai noi, dar si costisitoare
metode de conectare, care foloseste tehnologia Point to Point sau Point to Multi-Point
pentru transfer wireless, a comunica cu alte dispozitive Bluetooth, fara a fi afectata de
diferite obiecte si unghiuri.
 Bluetooth foloseste frecventa de 2.4 Ghz (2.4 ~ 2.4835 GHz), viteza
maxima de transfer a datelor fiind de 1Mb/sec. Dispozitivele pot actiona atat drept
client, cat si ca server, avand suport pentru Windows 98SE, ME, 2000 si XP. De
asemenea, Bluetooth poate fi folosit la realizarea unui intranet wireless, pentru a
transfera diverse pachete de date.

Servicii diverse

Serviciile oferite de Bluetooth sunt:

1. Bluetooth SerialPort, o conexiune wireless seriala intre doua

dispozitive. Aplicatiile de pe ambele calculatoare trebuie configurate in asa fel incat
sa poata primi si trimite date prin porturile seriale Bluetooth COM asignate. Co-
nexiunea seriala wireless poate fi folosita de aplicatii ca si cum dispozitivele ar fi
conectate printr-un cablu serial.

2. Dial-Up Networking, o conexiune prin care se poate folosi un modem

care este fizic conectat la un alt dispozitiv Bluetooth.

3. Fax, o conexiune prin care se pot trimite faxuri la distanta, folosind un

Bluetooth conectat la un telefon mobil, modem sau calculator.

4. File Transfer, o conexiune prin care se pot face operatiuni de navigare,

deschidere sau copiere de fisiere pe un alt sistem conectat cu Bluetooth. Cand se
doreste trimiterea un fisier catre celalalt calculator conectat wireless, se selecteaza
fisierul sau fisierele, se da un clic dreapta, se selecteaza Send To si apoi un clic pe
Bluetooth, dupa care se deschide o fereastra unde trebuie ales calculatorul care este
conectat prin Bluetooth. La final, un clic pe OK pentru a se face trimiterea datelor.
Atentie, se pot transfera numai fisiere, nu si directoare.

5. Information Exchange, o conexiune care permite schimbul de

informatii personale intre doua dispozitive Bluetooth. Exemplu: mesaje e-mail, carti
de afaceri, note de calendar.

6. Network Access, o conexiune prin care un dispozitiv Bluetooth poate

accesa reteaua locala printr-un al doilea Bluetooth, care este fizic conectat la o retea,
sau permite unui dispozitiv indepartat sa devina parte in reteaua ad-hoc.