Legenda lui Oreste

Oreste. Erou grec, fiul lui Agamemnon

i al Clitemnestrei i fratele Electrei i
al Ifigeniei.

Cnd Egist i Clitemnestra i-au

asasinat tatl, Oreste a fost salvat de
sora sa Electra, care l-a ajutat s
ajung n secret la Strofios, regele
Focidei i soul Anaxibiei, sora lui
Agamemnon. Aici a fost crescut Oreste, legnd o prietenie profund i durabil cu fiul
regelui, Pilade. Devenit adult, el s-a ntors n tain la Argos mpreun cu Pilade i a
rzbunat moartea tatlui su, ucigndu-i pe Clitemnestra i Egist. Dup ce i-a ucis
mama a fost ns urmrit de erinii, care i-au provocat nebunia, silindu-l s vagabondeze
dintr-un loc n altul, prad delirului. n cele din urm, la sugestia Atenei, s-a refugiat n
cetatea atenian, unde s-a prezentat n faa Areopagului, tribunalul cetii, cruia zeii i
ncredinaser sarcina de a decide soarta eroului (cf. Eschil, Orestia).

Potrivit unei alte versiuni (Euripide), Apollo i-a revelat c s-ar putea vindeca de nebunie
doar mergnd la Chersones, n Taurida, i lund de acolo statuia lui Artemis. Ascultnd
oracolul, Oreste a plecat la drum cu prietenul Pilade; la sosirea n Taurida cei doi au fost
capturai de oamenii locului, care, potrivit obiceiurilor lor, au hotrt s i sacrifice lui
Artemis ntruct erau strini. Preoteasa lui Artemis ce trebuia s se ocupe de acest
sacrificiu era ns Ifigenia, sora lui Oreste; cei doi frai s-au recunoscut i, mpreun cu
Pilade, au fugit din Taurida, lund cu ei statuia. Dup ntoarcerea n Pelopones, Oreste
a luat n stpnire regatul Micenei, care fusese al tatlui su, i s-a cstorit cu
Hermione, fiica lui Menelaos, dup ce l-a ucis pe Neoptolem.

Dac povestea lui Oreste poate fi rezumat n linii mari astfel, toi poeii care au scris
despre el i-au adus modificri, uneori semnificative. n versiunea homeric, de exemplu,
care se profileaz mai cu seam n Odiseea, Oreste i ucide pe Egist i Clitemnestra
fr s ovie; elementul eriniilor nu apare, iar fapta sa este un pur gest de justiie.
Versiunea lui Stesihor i cea a lui Pindar au ca loc de desfurare Sparta; n plus, la
Stesihor, Clitemnestra are un teribil vis premonitoriu; ndat dup ce o ucide, Oreste
ncepe s fie urmrit de erinii, iar Apollo i d un arc pentru a se apra mpotriva lor.
Eriniile i declaneaz imediat persecuiile i n versiunea lui Eschil, n timp ce la
Sofocle Oreste ncearc doar o ezitare fireasc n faa matricidului; tema eriniilor
reapare la Euripide, eliberarea de acestea complicndu-se prin lunga cltorie spre
pmntul Tauridei, aa cum s-a vzut.