Definitia si caracterele juridice ale contractului de vanzare cumparare

comerciala
Asadar, contractul de vanzare cumparare comerciala este acel contract prin care o parte
( vanzatorul ), se obliga sa transmita dreptul de proprietate asupra unui bun catre cealalta parte
( cumparator ), care se obliga sa plateasca o suma de bani drept pret.
Trebuie facuta mentiunea ca prin contractul de vanzare comerciala se poate transmite nu numai
dreptul de proprietate ci si un drept de creanta.
Din definitia data rezulta si caracterele juridice ale acestui tip de contract:
a. este un contract sinalagmatic intrucat da nastere la obligatii in sarcina ambelor parti
contractante.
b. este un contract cu titlu oneros, ambele parti urmarind obtinerea unor foloase
patrimoniale.
c. este un contract comutativ, existenta si intinderea obligatiilor asumate de catre parti fiind
certe si deci cunoscute chiar de la momentul incheierii contractului.
d. este un contract consensual, se incheie prin simplul acord de vointa al partilor
contractante. Art. 1295 prevede ca vinderea este perfecta intre parti si proprietatea de drept
stramutata la cumparator, in privinta vanzatorului, indata ce partile s-au invoit asupra lucrului si
asupra pretului, desi inca lucrul nu se va fi predat si pretul nu se va fi numarat.
e. este un contract translativ de proprietate, prin contract se transmite dreptul de proprietate
asupra lucrului vandut de la vanzator la cumparator. Acelasi art. 1295 Cod civil prevede ca
proprietatea este de drept stramutata la cumparator , in privinta vanzatorului, indata ce partile s-
au invoit asupra lucrului si asupra pretului, desi inca lucrul nu se va fi predat si pretul nu se va fi
numarat.

Reglementarile derogatorii ale vanzarii comerciale fata de prevederile de

drept civil
In conceptia Codului civil, orice fel de lucru mobil sau imobil poate forma obiectul contractului
de vanzare civila, singura restrictie fiind impusa de art. 5 Cod civil referitoare la legile ce
intereseaza ordinea publica si bunele moravuri.
Astfel o prima derogare facuta de dreptul comercial se refera cu precadere la obiectul actului
comercial de vanzare.
Prima derogare rezulta din limitarea obiectului acestor acte inscrise in art. 3 Cod comrcial.
Conform art.3 pct.1, pct.2, pct.3, pct.4 sunt reputate acte obiective de comert cumpararile cu scop
de revanzare de producte , marfuri, obligatii ale statului sau alte titluri de credit care circula in
comert. De asemenea sunt reputate acte obiective de comert si cumpararile, de aceleasi bunuri,
cu scop de inchiriere sau de vanzare dupa prelucrare.
Din examinarea obiectului acestor operatii comerciale se degaja concluzia conform careia numai
bunurile mobile si cele incorporale sunt supuse regimului juridic comercial.
De remarcat este omisiunea intentionata a operatiunilor de cumparare spre revanzare asupra
bunurilor imobile. Intr-adevar, legiuitorul roman a exclus aceste bunuri de la aplicarea regimului
dreptului comercil.
Face exceptie de la regula conform careia cumpararile sau vanzarile de bunuri imobile nu sunt
supuse jurisdictiei comerciale, vanzarea sau cumpararea unui fond de comert care este definit din
punct de vedere al naturii sale juridice ca un bun mobil incorporal.
Definirea fondului de comert ca un bun mobil incorporal este data de caracterul sau complex. El
este constituit din bunuri de natura diferita care nu sunt unite intre ele printr-o coeziune fizica,
dar care formeaza totusi o universalitate de bunuri. Aceasta universalitate este doar o
universalitate de fapt.
In acest sens Curtea Suprema de Justitie a considerat intr-un litigiu referitor la inchirierea de
catre o societate comerciala cu capital integral de stat ca operatiunea inchirierii unui fond fix din
patrimoniul sau nu este supusa dreptului civil ci dreptului comercial, constituind un act de
comert obiectiv.
S-a motivat in sensul ca inchirierea fabricii de caramida nu poate fi caracterizata ca constituind
o operatie asupra unor bunuri imobile, supuse normelor de drept civil, deoarece prin natura sa
juridica fabrica de caramizi apartine fondului de comert al societatii. Cum este de principiu ca
fondul de comert al oricarui comerciant, persoana fizica sau juridica este definit ca un bun mobil
incorporal, rezulta ca asupra acestuia pot fi facute operatii comerciale.
Intr-o alta decizie s-a aratat ca in speta tot ceea ce constituie obiectul contractului, inclusiv
dreptul asupra imobilului, apartine unui fond de comert, ca universalitate de fapt de bunuri,
definit ca bun mobil incorporal. Potrivit art. 890 pct. 1 Cod comercial, competenta solutionarii
litigiului apartine jurisdictiei comerciale.
Aplicarea legii comerciale necomerciantilor

Codul comercial institutionalizeaza absorbtia in art. 9, 56, 893.

Aceasta se materializeaza sub doua forme, ambele atragand aplicarea normelor de drept
substantial comercial cat si a normelor de jurisdictie comerciala.
Conform art. 9: Orice persoana care intr-un chip accidental face o operatiune de comert, nu
poate fi considerata ca comerciant, ea este supusa legilor si jurisdictiunii comerciale pentru toate
contestatiunile care se pot ridica din aceasta operatiune.
Art. 56: Daca un act este comercial numai pentru una dintre parti, toti contractantii sunt supusi,
incat priveste acest act, legii comerciale, afara de dispozitiile privitoare la persoana chiar a
comerciantilor si de cazurile in care legea ar dispune altfel.
In aceste conditii chiar daca competenta materiala comerciala este restransa numai aupra
operatiunilor speculativa referitoare la bunuri mobil, ea atrage sub jurisdictia dreptului comercial
toate persoanele, comercianti sau necomercianti, care participa la astfel de activitati.

Derogari de la regula stramutarii proprietatii de drept in contractul de

vanzare comerciala

Principiul stramutarii de drept a proprietatii inscris in art. 1295 Cod civil in materia contractului
de vanzare civila este considerat o consecinta subinteleasa a acordului de vointa intre vanzator si
cumparator, transferul prezumat al proprietatii operand independent de traditiunea lucrului.
In dreptul modern insa, transferarea proprietatii nu este de esenta vanzarii.
Tendinta dreptului comercial este ca transferarea proprietatii sa se faca de indata.
In marele comert unde vanzarile in care cumparatorul devine de drept proprietar al obiectului
vandut se restrang din zi in zi.
Transferarea proprietatii fiind o consecinta fireasca a contractului de vanzare, partile contractante
pot supune contractul si transferul dreptului de proprietate unei conditii suspensive sau
rezolutorii, prevazand chiar ca vanzarea se va face sub conditia transferarii ulterioare a
proprietatii.
Curtea Suprema de Justitie, Sectia comerciala a facut aplicarea acestor considerente intr-un
litigiu al carui obiect a fost evacuarea din unele spatii comerciale a paratei. Reclamanta, SC
OLT PROIECT , a cerut evacuarea SC VIINDCOOP din imobilul detinut fara drept de
parata.
Reclamanta a aratat ca este proprietara, prin cumparare a 2 boxe componente ale Uscatoriei de
tutun . S-a mai aratat ca parata a cumparat de la acelasi vanzator, sub conditia transferarii
proprietatii la plata pretului, atat cele 2 boxe ce fac obiectul litigiului cat si alte 2 boxe din acelasi
complex industrial.
Procurorul general a introdus recurs extraordinar la CSJ cu motivarea ca potrivit clauzei
contractuale inscrise in actul de vanzare cumparare al partilor s-a prevazut ca transferul dreptului
de proprietate va interveni la data fixata pentru achitarea integrala a pretului.
Cum pretul n-a fost achitat, vanzarea a transmis prin act autentic reclamantului o parte din
imobil, respectiv cele 2 boxe ale complexului.
CSJ admitand recursul extraordinar, a motivat ca: De la regula inscrisa in art. 1295 C. civ.
exista exceptia prevazuta de art. 969 c. civ. prin care partile pot conveni printr-o declaratie
expresa de vointa sa amane transferul dreptului real la indeplinirea unui termen sau dupa
realizarea unei conditii.
Aceasta practica nu face decat sa reafirme principiul consensualismului contractual si sa
sublinieze ca regula stramutarii de drept a proprietatii odata cu perfectarea acordului de vointa,
nu este de ordine publica.

Condiiile de validitate a contractului de vnzare

Capacitatea juridic a prilor
Cu privire la capacitatea de folosin pot cumpra toi crora nu le este oprit prin lege.
Incapacitile (interdiciile)
Interdiciile generale de ncheiere a contractului de vnzare privesc incapacitatea de a cumpra,
direct sau prin persoane interpuse, chiar i prin licitaie public, mandatarii, pentru bunurile pe
care sunt nsrcinai s le vnd, prinii, tutorele, curatorul, administratorul provizoriu, pentru
bunurile persoanelor pe care le reprezint, funcionarii publici, judectorii-sindici, practicienii n
insolven, executorii, precum i alte asemenea persoane, care ar putea influena condiiile
vnzrii fcute prin intermediul lor sau care are ca obiect bunurile pe care le administreaz ori a
cror administrare o supravegheaz. (art. 1654 Cod civil). Persoanele prevzute la art. 1654 alin.
1 nu pot, de asemenea, s vnd bunurile proprii pentru un pre care const ntr-o sum de bani
provenit din vnzarea ori exploatarea bunului sau patrimoniului pe care l administreaz ori a
crui administrare o supravegheaz, dup caz. (art. 1655 alin. 1 Cod civil). Dispoziiile alin. 1 se
aplic n mod corespunztor i contractelor n care, n schimbul unei prestaii promise de
persoanele prevzute la art. 1654 alin. 1, cealalt parte se oblig s plteasc o sum de bani. (art.
1655 alin. 2 Cod civil).
Efectele contractului de vnzare comercial
Obligaiile vnztorului
Obligaia de a transmite dreptul de proprietate asupra lucrului vndut din patrimoniul
vnzatorului n patrimoniul cumprtorului (obligaie de a da).

Obligaia de predare a lucrului vndut (obligaie de a face).

Prin predare se nelege obligaia vnztorului de a pune la dispoziia cumprtorului bunul
vndut, n aa fel nct cumprtorul s intre n posesia bunului.
Locul predrii
n lipsa unei stipulaii exprese n contract, predarea se va face la locul unde se afl situat bunul
vndut, n momentul ncheierii contractului.
Data predarii
Lucrul vndut se pred la termenul stabilit n contract, iar n lipsa unui termen se aplic regulile
generale din materia executrii obligaiilor.
Modul de executare a obligaiei de predare
- Predarea real se realizeaz prin transferarea posesiei materiale a lucrului.
- Predarea consensual exist ori de cte ori, din motive diferite, n momentul
vnzrii nu poate interveni predarea material, de exemplu, n cazul fructelor neculese, a
bunurilor viitoare n general sau cnd cumprtorul deine bunul n calitate de sechestru judiciar.
Pn la expirarea duratei sechestrului nu se poate pune problema c el deine bunul n calitate de
cumprtor.
- Predarea simbolic. n dreptul comercial pot exista diferite forme de predare
simbolic datorit existenei titlurilor reprezentative de mrfuri: recipisele de depozit,
conosamentul etc. Expedierea mrfurilor vndute nsoite de titlurile de credit reprezentative
poate s nsemne o predare simbolic.

Obligaii accesorii predrii

n ipoteza n care lucrul vndut nu se pred n momentul ncheierii contractului, vnztorul are
obligaia de a conserva (pstra) lucrul, pn la mplinirea termenului de predare sau ndeplinirea
unei condiii ori formaliti. Evident ne referim la situaiile cnd dreptul de proprietate s-a
transmis n patrimoniul cumprtorului.
Vnztorul este obligat s pstreze bunul, n schimb cheltuielile fcute cu depozitarea vor fi
suportate de cumprtor.
Cheltuielile legate de predarea bunului
Cheltuielile de predare sunt n sarcina vnztorului, iar cele de preluare n sarcina
cumprtorului, dac nu exist prevedere contractual contrarie. Prile contractante pot stabili
i altfel, adic fie ca ambele cheltuieli (de predare i de preluare) s fie n sarcina vnztorului,
fie n sarcina cumprtorului.
Sanciunea nerespectrii obligaiei de predare
n cazul neexecutrii obligaiei de predare, cumprtorul are urmtoarele posibiliti
a) s cear executarea n natur a obligaiei, prin punerea lui n posesia lucrului
cumprat;
b) s invoce excepia de neexecutare a contractului (exceptio non adimpleti
contractus), dac nici cumprtorul nu i-a ndeplinit obligaiile proprii;
c) s cear rezoluiunea contractului de vnzare-cumprare cu obligarea vnztorului
la plata de daune-interese;
d) s procure bunul de la o ter persoan pe seama vnztorului, dac este vorba
despre un bun determinat prin caractere generice (bun de gen).

Obligaia de garanie pentru eviciune

Vnztorul este obligat s-1 garanteze pe cumprtor pentru linitita i utila posesie a lucrului.
Eviciunea intervine n cazul n care o ter persoan sau vnztorul nsui pretinde c are un
drept asupra bunului vndut.
Efectele obligaiei de garanie pentru eviciune
Eviciunea poate fi total sau parial.
a) Eviciunea total
Dac eviciunea este total, vnztorul trebuie s restituie cumprtorului preul primit de la
acesta.
Cumprtorul are dreptul s pretind vnztorului valoarea fructelor pe care le-a predat terului.
Cumprtorul are dreptul s pretind vnztorului cheltuielile de judecat.
Cumprtorul are dreptul s pretind i despgubiri pentru prejudiciile pe care le-a suferit.
b) Eviciunea parial
n cazul eviciunii pariale cumprtorul pierde o fraciune (parte) din lucrul cumprat, fie
o cot ideal din dreptul de proprietate (1/3; 1/6 etc.) fie c tera persoan i-a valorificat un drept
cu privire la lucru (de exemplu, un drept de abitaie, superfcie, servitute etc).
Rezoluiunea vnzrii intervine n cazul n care eviciunea unei pri din lucru au drept
este att de important, nct dac ar fi tiut, cumprtorul n-ar fi cumprat.
n acest caz, cumprtorul restituie lucrul aa cum a rmas dup eviciune, primind n
schimb preul plus despgubiri, ca i n cazul eviciunii totale.
Este interzis vnztorului s-l tulbure pe cumprtor n linitita folosin a dreptului de
proprietate asupra fondului de comer prin fapta de exercitare a aceluiai comer sau a unui
asemntor n vecintatea fondului de comer vndut.

Obligaia vnztorului de garanie pentru viciile lucrului vndut

Vnztorul este obligat de a asigura cumprtorului utila folosin a lucrului, astfel c
vnztorul rspunde pentru viciile ascunse ale lucrului n sensul c dac ar fi tiut de existena lor
nu ar fi cumprat sau ar fi cumprat la un pre mai mic.
Sanciunea n cazul viciilor lucrului este fie rezoluiunea contractului de vnzare, fie
reducerea (micorarea) preului cu o parte proporional viciilor lucrului.
Condiiile pentru a opera garania pentru vicii sunt
a) viciul lucrului s fie ascuns
b) viciul ar fi existat n momentul ncheierii contractului.
c) viciul lucrului s fie grav.
Obligarea vnztorului la plata de daune-interese (despgubiri)
Dac n cazul eviciunii vnztorul rspunde pentru daune indiferent c este de bun"
sau de rea" credin, n cazul viciilor lucrului, vnztorul rspunde pentru daune numai dac a
fost de rea-credin", iar dac este de bun-credin va restitui numai preul i cheltuiala
vnzrii.
Obligaiile cumprtorului
Obligaia de plat a preului
Locul i data plii
Plata preului se face la locul i n momentul n care se face predarea lucrului vndut dac
nu s-a prevzut altfel n contract . Predarea se face la locul unde se afl bunul sau domiciliul ori
sediul vnztorului. Aadar, n privina contractului de vnzare, ca o derogare de la regula
general, potrivit cruia plata este cherabil (se face la domiciliul debitorului), plata este
portabil (se face la domiciliul creditorului-vnztorului).
Plata preului se face integral.
Plata preului se poate face n rate.
Obligarea cumprtorului la plata dobnzilor
n dreptul comercial, debitorul este de drept n ntrziere i datoreaz dobnzi din momentul
scadenei obligaiei de plat i pn la data plii efective.
Sanciunea neplii preului
Neexecutarea obligaiei de plat a preului de ctre cumprtor d dreptul vnztorului s aleag
ntre:
- executarea n natur (forat) a obligaiei de ctre cumprtor, aciunea putnd fi
intentat n termenul general de prescripie de 3 ani;
- invocarea excepiei de neexecutare a contractului dac vnztorul nsui nu i-a
ndeplinit obligaia de predare a bunului vndut;
- rezoluiunea contractului.
Reguli speciale aplicabile rezoluiunii contractului de vnzare comercial
n dreptul comercial, rezoluiunea contractului de vnzare-cumprare se produce de drept.
Opereaz dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii:
- una din pri s fac oferta celeilalte pri cu privire la predarea lucrului vndut
sau plata preului;
- oferta s fi fost fcut naintea expirrii termenului convenit pentru executarea
contractului;
- cele dou obligaii s aib acelai termen de executare.
Obligaia de primire a lucrului vndut
Luarea n primire a lucrului se va face la locul i la termenul la care vnztorul era
obligat s-l predea, cumprtorul urmnd s suporte i cheltuielile ridicrii bunului de la locul
predrii.

Obligaia de a suporta cheltuielile vnzrii

Cumprtorul este obligat s suporte cheltuielile vnzrii (taxa de autentificare, taxa de
timbru, onorariul notarului public sau taxa de publicitate imobiliar).

Varieti ale contractului de vnzare

- Vnzarea dup greutate, numr sau msur
- Vnzarea pe ncercate
- Vnzarea cu pact de rscumprare const n facultatea pe care i-o rezerv vnztorul
de a relua (de a i se napoia) lucrul vndut, restituind preul i cheltuielile fcute de cumprator.
Bibliografie

Magda Volonciu, Camelia Stoica, Smaranda Angheni, Drept comercial, Editura

C.H. Beck, Bucureti, 2008
Stanciu D. Crpenaru, Tratat de drept comercial romn. Conform noului Cod
civil. Editura Universul Juridic, Bucureti, 2012
http://e-juridic.manager.ro/articole/contractul-de-vanzare-cumparare-comerciala-partea-
teoretica-1532.html