Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
comerciala
Asadar, contractul de vanzare cumparare comerciala este acel contract prin care o parte
( vanzatorul ), se obliga sa transmita dreptul de proprietate asupra unui bun catre cealalta parte
( cumparator ), care se obliga sa plateasca o suma de bani drept pret.
Trebuie facuta mentiunea ca prin contractul de vanzare comerciala se poate transmite nu numai
dreptul de proprietate ci si un drept de creanta.
Din definitia data rezulta si caracterele juridice ale acestui tip de contract:
a. este un contract sinalagmatic intrucat da nastere la obligatii in sarcina ambelor parti
contractante.
b. este un contract cu titlu oneros, ambele parti urmarind obtinerea unor foloase
patrimoniale.
c. este un contract comutativ, existenta si intinderea obligatiilor asumate de catre parti fiind
certe si deci cunoscute chiar de la momentul incheierii contractului.
d. este un contract consensual, se incheie prin simplul acord de vointa al partilor
contractante. Art. 1295 prevede ca vinderea este perfecta intre parti si proprietatea de drept
stramutata la cumparator, in privinta vanzatorului, indata ce partile s-au invoit asupra lucrului si
asupra pretului, desi inca lucrul nu se va fi predat si pretul nu se va fi numarat.
e. este un contract translativ de proprietate, prin contract se transmite dreptul de proprietate
asupra lucrului vandut de la vanzator la cumparator. Acelasi art. 1295 Cod civil prevede ca
proprietatea este de drept stramutata la cumparator , in privinta vanzatorului, indata ce partile s-
au invoit asupra lucrului si asupra pretului, desi inca lucrul nu se va fi predat si pretul nu se va fi
numarat.
Principiul stramutarii de drept a proprietatii inscris in art. 1295 Cod civil in materia contractului
de vanzare civila este considerat o consecinta subinteleasa a acordului de vointa intre vanzator si
cumparator, transferul prezumat al proprietatii operand independent de traditiunea lucrului.
In dreptul modern insa, transferarea proprietatii nu este de esenta vanzarii.
Tendinta dreptului comercial este ca transferarea proprietatii sa se faca de indata.
In marele comert unde vanzarile in care cumparatorul devine de drept proprietar al obiectului
vandut se restrang din zi in zi.
Transferarea proprietatii fiind o consecinta fireasca a contractului de vanzare, partile contractante
pot supune contractul si transferul dreptului de proprietate unei conditii suspensive sau
rezolutorii, prevazand chiar ca vanzarea se va face sub conditia transferarii ulterioare a
proprietatii.
Curtea Suprema de Justitie, Sectia comerciala a facut aplicarea acestor considerente intr-un
litigiu al carui obiect a fost evacuarea din unele spatii comerciale a paratei. Reclamanta, SC
OLT PROIECT , a cerut evacuarea SC VIINDCOOP din imobilul detinut fara drept de
parata.
Reclamanta a aratat ca este proprietara, prin cumparare a 2 boxe componente ale Uscatoriei de
tutun . S-a mai aratat ca parata a cumparat de la acelasi vanzator, sub conditia transferarii
proprietatii la plata pretului, atat cele 2 boxe ce fac obiectul litigiului cat si alte 2 boxe din acelasi
complex industrial.
Procurorul general a introdus recurs extraordinar la CSJ cu motivarea ca potrivit clauzei
contractuale inscrise in actul de vanzare cumparare al partilor s-a prevazut ca transferul dreptului
de proprietate va interveni la data fixata pentru achitarea integrala a pretului.
Cum pretul n-a fost achitat, vanzarea a transmis prin act autentic reclamantului o parte din
imobil, respectiv cele 2 boxe ale complexului.
CSJ admitand recursul extraordinar, a motivat ca: De la regula inscrisa in art. 1295 C. civ.
exista exceptia prevazuta de art. 969 c. civ. prin care partile pot conveni printr-o declaratie
expresa de vointa sa amane transferul dreptului real la indeplinirea unui termen sau dupa
realizarea unei conditii.
Aceasta practica nu face decat sa reafirme principiul consensualismului contractual si sa
sublinieze ca regula stramutarii de drept a proprietatii odata cu perfectarea acordului de vointa,
nu este de ordine publica.