PROIECT
Sisteme de eficien
energetic si audit
Profesor indrumator :
Inginer:
3.RAPORTUL DE EXPERTIZ
3.1 Informatii generale
3.2 Determinarea rezistenei termice medii a anvelopei
3.3 Determinarea temperaturilor interioare rezultante medii a zonelor
principale
3.4 Temperatura interioara redus din spaiul nclzit - tiR
3.5 Determinarea temperaturilor exterioare echivalente
3.6 Temperatura exterioara virtuala a cldirii tev
3.7 Determinarea numrului de schimburi de aer total al zonei principale: na
3.8 Determinarea numrului corectat de grade-zile pentru nclzire
3.9 Determinarea aporturilor interioare de caldur
3.10 Penalizri
3.11 Necesarul de cldur normal anual pentru nclzire al cldirii
3.12 Consumul mediu de energie electric estimat pentru spaiile de locuit
3.13 Determinarea consumului anual normal de caldur pentru prepararea
apei calde de consum
3.14 Notarea energetic a cldirii
4.CERTIFICATUL ENERGETIC
5.ANEXE
5.1 Fia de expertiz
5.2 Planuri cldire
5.3 Fotografii
5.4 Raport termografic
6.CONCLUZII
1. INFORMAII GENERALE
2. PREZENTAREA CLADIRII
Iar la etaj :
Dormitor I, Baie 1, Dressing, Dormitor 2, Baie 2, Dormitor 3, Baie 3, Debara, Hol etaj, Casa scarii,
Terasa Sud, Teras Nord; Terasa Est.
Fundaiia din beton armat este pn la cota de -1,65 m cu placa pe sol este din beton armat
(BA) groasa de 10 cm.
Structurile cu grinzi de beton armat (BA) 35x40 cm pe stlpi de beton armat de 40x40 cm, cu
planee de BA groase de 15 cm constituie una dintre soluiile cele mai frecvente aplicate pentru
realizarea cldirilor etajate.
Structura portant vertical este realizat din stalpi din beton armat monolit dispuse n sistem
simetric la traveei de 3,55m respectiv de 4,025m. Planeele sunt alctuite din plci plane de 10
cm grosime n cmp curent i se sprijin pe grinzi de BA de 40x35 cm grosime. Faadele sunt
alctuite din perei din BCA tip GNB 35 cu nlimea unui nivel i limea egal cu 25 cm.
Infrastructura este astfel alctuit astfel nct n ansamblu este o cutie rigid. Fundaiile sunt
continue, din beton armat (cuzinei din beton armat i tlpi din beton simplu).
Buiandrugii ferestrelor au structur din BA i nu au elemente de protecie termic.
Pereii verticali dintre stlpi realizati din BCA tip GBN 35 prezint o serie de avantaje i
conlucrare spaiala bun a elementelor structurale.
Cldirea are o termoizolaie pe pereii verticali de 20 cm din polistiren expandat, soclul casei si
pereii fundaiei sunt izolai cu polistiren extrudat si elemente de hidroizolaie de 10 cm.
Terasele circulate si necirculate au o izolae termica de 20 cm din polistiren extrudat. O atenie
deosebit a fost acordata hidroizolaiei la terase, aplicndu-se membrane de o calitate deosebit.
Tavanul garajului si planseul de la parter de sub terasa circulata de la etaj este izolata cu
polistiren expandat de 10 cm.
O bun conformare n raport cu aciunea seismica este condiionat de satisfacerea
urmatoarelor cerinte
-adoptarea unor forme n plan care s evite disimetrii pronunate n distribuia maselor i a
rigiditilor;
-dispunerea ct mai simetrica a stpilor de rezistena n raport cu axele principale ale structurii;
-distribuirea ct mai uniform a stlpilor de rezisten sau a diafragmelor n planul
cldirii la distane care s permit planeelor s-i ndeplineasca n bune condiiuni rolul de aib
(de unificare i coordonare a deplasrilor la fiecare nivel al cldirii);
Pentru sporirea capacitii de rezistent i a rigiditii stlpilor si a planeelor s-a utilizat Fe-beton
de 20 mm.
S-a remarcat evitarea amplasarii golurilor pentru ui ferestre la distane prea mici faa de stilpii de
rezisten. Buiandrugii sunt armai inand seama de rolul important pe care acestia l joaca n
creterea rigidit ii sistemului structural precum i in disiparea considerabil de energie in cazul
unei actiuni seismice puternice.
Structurile din stlpii i planee de BA sunt utilizate pentru realizarea de cladiri de locuit cu
numar mic si mediu de niveluri prezentnd o gam variat de rezolvri constructive de detaliu.
Structurile din BA s-au materializat prin realizarea de cofraje unde s-a turnat beton care s-a
vibrat.Compartimentrile interioare au fost facute din din pereti desparitori uori (ziduri b.c.a.,
fii b.c.a. etc.)
Raport termografic
Figura 3. Fatada SUD-VEST
2.4 Instalaiile de nclzire i ap cald menajer
Not:
Cotele necesare realizrii calculelor de eficient energetic se iau pe
conturul interior al cldirii pentru pereii exteriori.
Suprafeele inclzite se consider suprafe ele fiecarui planseu (parter+etaj)
pe conturul interior al cldirii (se ine cont si de suprafa a pere ilor interiori
n planul orizontal).
In cadrul suprafeei nclzite la placa de sol se considera si suprafa a
garajului la cota de interior.
Volumul nclzit al cladirii luat n calculele de eficien energetic se
consider volumul delimitat de anvelopa cladirii (la interior).
SURAFETE UTILE ORIZONTALE fara pereti interiori
Plan PARTER L [m] l [m] S [m2]
1 Sufragerie 3,775 6,250 23,59
2 Camera de zi 3,225 4,750 15,32
3 Bucatarie 3,875 4,125 15,98
4 Hol 1 4,125 2,000 8,25
5 Hol 2 2,300 2,550 5,87
6 casa scarii 2,300 2,900 6,67
7 HOL 3 4,425 1,200 5,31
8 Centrala termica 1,925 2,552 4,91
9 Camara 2,375 2,525 6,00
10 Debara 1,925 2,275 4,38
11 Baie 2,375 2,275 5,40
12 VESTIBUL intrare 1,750 4,550 7,96
Plan parter 109,65
[m2
Sinc = 263,38 ]
r 1
Ni i
li
i
1R
S
pentru determinarea lui " R' ": relatia A2.5 din NP 048/2000:
R'
R' r SE
R S
'
R
R'mediu =
R 3,774m2K/W
unde:
ij = temperatura interioara medie zilnic a fiecrei ncperi conform SR 1907-2 /
1997 - Tab 1
Vj = volumul fiecrei ncperi nclzite.
i = 18,67 oC
Formule folosite:
S
ti inc
ti a
R S
0.33 B
E n V
1 a
R
unde:
A
B1 1 fta
R
Temperatura interioara redusa din
spatiul
incalzit tiR= 17,83 oC
Formule folosite:
S
Pe
S
j Fn Sp
tE tE tp
P
ej F
n
R
R
Pej R
Fn p
t
ev
SE
R
LUn
A I
I I V I X
I V V VI II VIII X X XI II
II I
S
P
e j tE 4876 3502, 39906, 57047, 68264, 73411, 71803, 37637 18411, 2759,
R
Pe j ,4 1 19262,2 7 6 3 6 7 57728,7 ,2 1 7
P
j ej
S
656, 4348, 16654, 22347, 26178, 27441, 27698, 15377 2699,
F 2 2 9769,0 0 7 2 6 5 22667,0 ,9 7746,5 5
n t
R
E F
Fn
n
n
S 788, 3449, 12975, 17423, 20368, 20163, 20744, 10476 1860,
p t 4 5 7730,9 8 1 5 4 6 16171,7 ,9 5110,2 1
p
R
p p
te
v -0,42 1,39 4,51 8,53 11,88 14,08 14,85 14,75 11,85 7,79 3,84 0,90
3.9 Determinarea numrului de schimburi de aer total : na
na=0.5 h-1
3.10 Determinarea numrului corectat de grade-zile pentru nclzire
nceputul i sfaritul sezonului de nc lzire se determin din verificarea condi iei de
identitate ntre temperatura interioar redus din spatiul ncalzit, tiR i temperatura exterioar de
referin caracteristic spa iului nclzit, teR.
20.
0
2.0
18.
0
16.
0
14.
0
12.
0 t ext
10.
0 t int
Redus
t ext
ref
B. Metoda analitica
n urma calculelor a rezultat urmatorul tabel:
Astfel:
DZ = 258 zile
NGZ = 2894,17
3.11 Determinarea aporturilor interioare de caldura
TOTAL Aporturi Interioare 1372,126 W
3.12 Penalizri
Cldirii auditate i-au fost aplicate penalizari conform tabelului urmator :
DEFINITI
MARIME UM VAL E
Coeficient care tine seama de variatia in timp a
Y - 0,96
temperaturii exterioare
Coeficient care tine seama de reducerea
CR - 0,90
temperaturii interioare pe durata noptii
C = 0,890
Determinarea Qincan:
Qincan = 7750,22 kWh/an
Determinarea necesarului de caldur normal anual pentru nclzire al cldirii la nivelul
sursei de caldur aferent cldirii:
Consumul specific anual de cldur pentru nclzirea spa iilor unei cladiri, la nivelul sursei
de caldura:
qSincan = QSincan / Sinc
Consumul specific anual de caldura pentru incalzirea spatiilor unei cladiri, la nivelul
spatiilor incalzite
qincan = ( Qincan ) / Sinc
3.14 Consumul mediu de energie electrica estimat pentru spa iile de locuit
3.15 Determinarea consumului anual normal de caldur pentru prepararea apei calde
de consum
Formule utilizare: NP 48 , pag 67-71
- consum de gaze pentru prepararea hranei si a apei calde de consum pe sezoane (rece ; cald)
Cgaz = c gaz . N [m3/sezon.vara]
h.vara h.v Zvar
Cgaz .h.iarna = c gaz h.v . NZiarn [m3/sezon. iarna]
NZV=365-
NZI
= 1.2
Consum de gaze normalizat ptr preparare ap cald
Cgaz amcV= (C fgaz V-Cgaz.h. V)NP/NRealP [m3/sezon. V]
Unde C fgaz V consum de gaze facturat mediu in sezon V=vara ; I iarna
C fgaz V=100 m3
C fgaz I= 500 m3
Se admite pentru apa calda temperatura conven ional de livrare tac0=42C
Consumul specific anual de caldura pentru incalzirea spatiilor unei cladiri, la nivelul
spatiilor incalzite pentru cldirea de referina:
qincan = ( Qincan ) / Sinc
N(C)REFERIN 100
6.CONCLUZII